Sălajeanca ce a apărut în Top Forbes, Veronica Elena Stanca este înglodată în datorii. Majoritatea firmelor deţinute de aceasta s-au îndrepta spre insolvenţă sau faliment. Un alt lucru ce i-a adus notorietate Stancăi a fost prietenia şi asocierea cu nimeni alta decât Elena Udrea. Cireaşa de pe tort, costă în faptul că pentru două din firmele deţinute de aceasta ce se îndreaptă de la insolvenţă spre faliment, firma lui Andrei Cionca este contractată pentru a o scăpa de datoriile uriaşe pe care aceasta le-a cumulat la bănci şi la stat.
Masă credală de peste 50 de milioane
În dosarul studiat de Gazeta de Cluj, la Tribunalul Sălaj, Stanca apare cu două firme ce au prins ”aripi” spre o insolvenţă marca Andrei Cionca.
Vorbim de Primarom Exim SRL şi Vidalis impex. În cazul primei firme vorbim de o insolvenţă destul de serioasă, unde masa credală se ridică la peste 58 de milioane de lei. Fiscul are trei creanţe aici: una teoretic garantată de 6,77 milioane lei în numele ANAF şi alta de 787.170 lei – Finanţe Sălaj, plus o bugetară de 148.920 lei (ANAF). Şi Elena Veronica STANCA se laudă cu 3 creanţe (799.147 lei + 3.910.200 lei + 7.150.548 lei), cea mai mare fiind “sub condiţia suspensivă a executării contractelor de credit garantate”.
Administratorul judiciar , firma lui Andrei Cionca, CITR SPRL menţionează în raportul privind cauzele insolvenţei că ANAF a efectuat un control din care a reieşit să PRIMAROM EXIM SRL a contractat mai multe împrumuturi bancare, banii fiind folosiţi pentru creditarea societăţilor din cadrul grupului. Pentru a masca aceste împrumuturi, firmele creditate au emis facturi care nu aveau acoperire în realitate, ulterior fiind stornate. Aceste operaţiuni nu au fost agreate de finanţişti, care au emis un “raport de inspecţie fiscală“, acesta urmând a fi contestat de către PRIMAROM EXIM SRL, după cum susţinea CITR SPRL în raportul menţionat.
Trei bănci, ANAF-ul şi Rompetrol
Încrederea în firma a cărei administrato este Stanca, a fost suspect de mare. La masa credală din procedura de insolvenţă a Primarom Exim, statul are de recuperat peste 6,7 milioane de lei.
Banca Comercială Română SA este înscrisă şi ea cu o creanţă de 321.925, 740 lei, urmată de BRD care are de recuperat 1.541.922,900 lei creanţă admisă(jumătate din creanţa depusă -3,3 milioane), iar Banca Transilvania SA- prin sucursala Zalău, are şi ea de recuperat nu mai puţin de 2,2 milioane.
Gâsim aici şi Rompetrol Downstream SRL, care are creanţă admisă la masa credală de fix un milon de lei.
Instanţa rugată să respingă planul de reorganizare prost făcut
Procesul a ajuns la stadiul în care atât BCR, cât şi ANAF roagă instanţa să refuze noul plan de reorganizare propus de Elena Stanca şi Casa de Insolvenţă Transilvania.
În vreme ce ANAF susţine că este un plan construit incorect, BCR mai plusează cu un argument suprem: să nu o lase pe Stanca să îşi facă iar mendrele ca în celelalte cinci dosare cu firme ale ei ce înregistrau datorii în timpul insolvenţei.
Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca cere Tribunalului Sălaj să respingă acel plan de reorganizare şi ”în temeiul dispoziţiilor art. 145 alin.1 lit B din Legea nr.85/2014 să dispuneţi intrarea în faliment a debitoarei SC Primarom Exim SRL”
„În speţă, din cele cinci categorii de creditori, au votat pentru aprobarea planului de organizare trei categorii, respectiv pentru creanţele salariale, creanţele care beneficiază de clauza de preferinţă şi creanţele creditorilor indispensabili, procentul însumat fiind de 3,95% din totalul creanţelor(n.r. în loc de minim 30%!!!!)”, motivează statul.
În 14 iunie cei de la Finanţe Sălaj transmit două voturi negative(un vot în calitate de creditor bugetar şi unul în calitate de creditor garant) pentru acel plan de reorganizare. Lucru ce nu a oprit-o pe Stanca sau pe CITR să meargă mai departe cu procedura şi să o prezinte judecătorului.
BCR, mai convingătoare
Desigur că şi Banca Comercială Română SA s-a împotrivit planului de reorganizare care era făcut în defavoarea celor înscrişi la masa credală. Însă după ce a invocat argumente similare cu cele precizate mai sus de către finanţe, cei de la BCR au reamintit că Stanca are probleme în instanţă cu mai multe firme şi că dacă planul de reorganizare va fi admis de judecătoare, sălăjeanca va profita să mai facă alte datorii.
„Planul de reorganizare a societăţii nu respectă prevederile art. 133 din Legea 85/2014. Planul de reorganizare propus de doamna Stanca Elena Veronica nu este fezabil.
Planul de reorganizare NU trebuie să se realizeze aşa cum s-a întâmplat şi la celelalte societăţi administrate de doamna Stanca, precum Sc Consult Pord SRL- dosar 3023/84/2013 şi/sau SC Invest Topaz SRL- dosar 3022/84/2013 şi/sau New Consulting SRL- dosar 2565/84/2013 şi/sau North Sea Associeted Industries SRL-dosar 2651/84/2013, de unde a rezultat că o amânare a deschiderii procedurii falimentului, cu consecinţele acumulării de noi datorii. Cerem respingerea planului şi deschiderea procedurii de faliment” argumentează puternic BCR.
De asemenea aceştia au propus ca Trust Insolvency, ABA Insolvency sau o altă firmă de specialitate să se ocupe de proceduri şi nu Casa de Insolvenţă Transilvania.
Rămâne la decizia judecătorului dacă Stanca continuă să facă pagube sau se vor lua măsuri serioase pentru a se recupera măcar o parte din cele 58 de milioane de lei(totalul masei credale).
Insolvenţa care duce la Elena Udrea
Veronica Elena STANCA, cunoscută ca Lia STANCA (48 de ani), era doar o vedetă regională, fiind singurul om de afaceri din Sălaj care a apărut în Top Forbes în anii din urmă. În august 2014, a participat alături de Elena Gabriela UDREA (va împlini 42 de ani în a doua zi de Crăciun, probabil în arest preventiv) la redeschiderea staţiunii balneo-climaterile BOGHIŞ (judeţul Sălaj). Această alăturare nu a fost întâmplătoare, în condiţiile în care niciuna dintre blonde nu reprezenta vreo autoritate locală sau naţională, ci a dorit să sublinieze faptul că ele deţin staţiunea, prin intermediul societăţii BĂI BOGHIŞ SRL Zalău (CUI: 32255126). Şi atunci s-a cam s-a prins “poporul” de ce zona respectivă a beneficiat de investiţii masive din partea Ministerului Dezvoltării pe vremea când era condus de Udrea.
Insolvenţele de care se ocupă Casa de Insolvenţă Transilvania, deţinută de Andrei Cionca, sunt dubaşe. Însă insolvenţa celor două societăţi deţinute de Veronica Stanca, Primarom şi Vidalis, duc la Elena Udrea, fostă ministreasă şi candidat la prezidenţiale. De fapt din cadrul societăţii Vidalis s-a vândut către societatea Băi Boghiş SRL întreaga staţiune care cuprinde 5 căsuţe de 48 mp, 3 căsuţe de 105 mp şi un teren de peste 15.000 de mp. Tranzacţia a fost de 5 milioane de lei.
Elena Udrea a investit în urmă cu doi ani 1,2 milioane de lei în staţiunea sălăjeană Băile Boghiş, unde deţine 50% din societate. În schimb, partenera Elenei Udrea, Veronica Elena Stanca, spune că a vândut staţiunea cu 5 milioane de lei. Veronica Stanca, fosta soţie a generalului SRI(r) Viorel Stanca, şi-a băgat mai toate filme în insolvenţă. Culmea este că studiind dosarele de insolvenţă ale societăţilor observăm că două dintre ele, ale firmelor Vidalis şi Primarom, sunt în insolvenţă în incompatibilitate cu Casa de Insolvenţă Transilvania, controlată de Andrei Cionca.
Veronica Elena Stanca a fost o afaceristă deşteaptă. Îşi făcea consultanţă de pe o firmă pe alta. Şi nu orice consultanţă, ci de zeci de milioane de lei. Până când s-a decis să bage mai multe dintre firmele sale în insolvenţă. Aşa că nu a fost foarte profitabilă această consultanţă şi nu a avut un efect benefic.
Firma lui Cionca e Dumnezeul insolvenţei
Pentru a anticipa un rezulta şi în cazul acestui dosar, reamintim că CITR are în palmares doar insolvenţe făcute după reţetă.
Fabrica de celuloză şi hârtie Someş Dej, aflată în portofoliul de afaceri a lui Ştefan Vuza şi aflată în faliment din 2013, a fost scoasă la vânzare prin negociere directă, la un preţ de pornire de circa 7,9 milioane de euro, fără TVA.
Producătorul de celuloză şi hârtie intrase în insolvenţă la finele lunii ianuarie 2013, Tribunalul Cluj aprobând solicitarea firmei pentru deschiderea procedurii, iar în decembrie, în acelaşi an, instanţa a decis intratea în faliment.
Casa de Insolvenţă Transilvania, în calitate de lichidator judiciar al companiei, s-a ocupat de organizarea procedurii de negociere directă pentru valorificarea platformei industriale din Dej (judeţul Cluj), activ care cuprinde terenurile, construcţiile şi bunurile mobile, mijloace fixe şi obiecte de inventar care deservesc activitatea de fabricare a celulozei şi hârtiei.
Suprafaţa totală de teren a platformei industriale era de 604.345 metri pătraţi, din care o treime este acoperită de construcţii industriale. Ofertele de participare la negocierea directă vor fi depuse până pe 17 februarie 2015.
Fabrica avea o capacitate de circa 70.000 de tone celuloză, respectiv 50.000 de tone de hârtie pe an, iar producţia de celuloză a fost sistată în 2008, iar cea de hârtie în 2010, activele fiind în conservare.
Firma făcea parte din grupul Serviciile Comerciale Române (SCR), controlat de Vuza. Potrivit celor mai recente informaţii, firma A1 Impex, membră a SCR, deţinea 62,6% din acţiunile Someş Dej, în timp ce SIF Banat-Crişana (SIF1) avea 13,1% din titluri.
Insolvenţa provocată de la Romstrade
Oficialii CITR şi Andrei Cionca au un dosar penal la DNA, pe lângă dosarul penal de la DIICOT Cluj. În dosarul aflat pe rolul DNA structura centrală Andrei Cionca este cercetat pentru insolvenţa Romstrade, unde statul român a fost prejudiciat cu cel puţin 39 de milioane de lei, arătam într-un articol anterior. Mai precis, Romstrade avea o datorie la stat de 42 de milioane de lei, iar cei de la ANAF în frunte cu directorul Ionuţ Mişa au aprobat vânzarea din portofoliul Romstrade a companiei Blue Air.
Vânzarea(ATENŢIE!!!) s-a făcut printr-o altă firmă a lui Andrei Cionca, Consultanta Andrei&Andrei, deşi el controla insolvenţa prin Casa de Insolvenţă Transilvania. Cionca a primit pentru vânzare 500.000 de euro, iar statul a ”primit” o ţeapă de 39 de milioane de lei. Culmea, firma lui Cionca nu avea în 2013 decât cifră de afaceri de 500.000 de euro.
Post-ul Firma lui Cionca şi asociata Elenei Udrea respinse de BCR şi ANAF apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.