Despre această construcție megalomanică din Piața Cipariu am mai făcut aluzie în unele articole. Acum am decis să scriu un articol special dedicat acestui subiect, stupefiat de ultimele evoluții ale construcției.
Zilele trecute am observat turnarea unor fundații imense împrejurul catedralei. Peste acestea, am constatat ridicarea unor structuri metalice imense. Este vorba despre arcade metalice care s-ar dori probabil unele cu caracter decorativ. Efectul este însă unul invers. Aceste arcade sunt de-a dreptul inestetice. Și, la o analiză mai atentă, chiar inutile. De când au fost inventate, arcadele au avut un rol strict structural. Rolul lor decorativ fiind secundar. Ceea ce s-a urmărit mai degrabă cu acest element arhitectonic este de fapt reducerea costurilor de construire.
Meditând un pic la aceste manevre de constructie, nu mă pot opri să îmi pun niște întrebări. Prima se referă direct la oportunitatea unor investiții. De ce se cheltuiesc sume mari de bani pentru aceste elemente decorative, din moment ce Biserica Greco-Catolică nu are fonduri pentru terminarea efectivă a catedralei? O altă intrebare se refera la stilistica acestei construcții, care, din punct de vedere arhitectonic pare să se îndepărteze mult de forma unui lăcaș de cult creștin. De aceea, mă întreb care este rolul celor două turnuri care aduc mai degrabă a minarete de moschee?
Moschee irakiană, buncăr anti-atomic sau „mall” religios?
Dincolo de faptul că acest „mall” al prostului gust pseudo-religios nu are nimic în comun cu stilul romanic sau bizantin. Menirea sa pare aceea de a satisface curiozități turistice bizare, și nu aceea de a fi o Casă a Domnului. Să vă dau un exemplu. Cei de la episcopie spun cu lejeritate că această constructie va avea lifturi pentru a plimba turiștii pe terasele catedralei, adică vor avea un bun prilej de a face bani. De când rolul exclusiv al unei Biserici este acela de a face bani din turism? Nu este rușinos să stea cineva și să ceară bani turiștilor într-o biserică? Nu mântuirea sufletului este rolul unei Biserici? Nu cu liftul se va ridica la ceruri spre mântuire sufletul omului, ci prin credință și fapte bune.
În cazul acestui „mall” al postului gust, nu se mai poate vorbi de arhitectura sacră. Tot ansamblul respiră o arhitectură improvizată făcută pe gustul unor maneliști. Departe de a fi un motiv de mândrie și de exaltare a credinței, construcția este o rușine pentru noi greco-catolicii și pentru orașul nostru. Descrierea pe care pot să o fac ar fi că este o combinație de moschee irakiană, buncăr anti-atomic, palat de bulibașă și bloc de beton comunist; minarete și cupole de moschee, geamuri mici dreptunghiulare așezate uniform precum geamurile băilor de la blocurile comuniste, pereți uriași de beton tip zigurat. Un adevărat kitsh în centrul urbei noastre. Acesta este nivelul cultural al celor din conducerea episcopiei, cei care au hotărât această arhitectură urâtă. De ce se aruncă bani pentru zeci de băi inutile din catedrală? Așteptăm vremuri tulburi și noi nu știm?
Mă întreb de ce s-au construit două turnuri cu lift, unul nu era de ajuns? Își pot închipui credincioșii cât costă ridicarea unui asemenea turn? La biserica nouă din Cracovia există un singur turn prevăzut cu lift gratis pentru cine dorește să admire panorama orașului. Iar Cracovia are dublul populației Clujului, turiști incomparabil mai numeroși, iar biserica este plină de credincioși, majoritatea tineri. Ei au avut nevoie de construirea bisericii. Noi pentru cine o construim, din moment ce greco-catolicii sunt pe cale de dispariție și nu ne-am preocupat de aducerea spre biserica noastră a noi generații de tineri?
Cei ce s-au apucat să faureasca o asemenea bazaconie arhitecturală în numele Bisericii Greco-Catolice aveau destule referințe culturale și religioase de unde puteau să se inspire. Recomand să viziteze biserica greco-catolică din Reghin, care are o arhitectură contemporană simplă, dar frumoasă. În interiorul ei se respectă regulile specifice ritului nostru.
Costurile financiare și morale pentru gustul faraonic al Episcopiei
O altă problemă foarte gravă la care vedem că nu se gândesc cei de la episcopie este cea a costurilor de întreținere a catedralei. Cine va plăti toate acestea după ce va fi gata, dacă va fi gata vreodată? La ora actuală este folosit doar subsolul și sunt probleme grave în întreținerea acestuia. Dacă cheltuielile pentru întreținerea subsolului cu greu sunt acoperite la ora actuală, cum va gestiona episcopia costurile de întreținere ale construcției întregi? Se gândește oare cineva că această catedrală se ridică pe spinarea credincioșilor, a sacrificiului multor preoți și cantori? Ei se chinuie cu greu, cu parohii sărace, cu nevoile de întreținere a familiilor lor. Episcopiei, cuprinsă de o frenezie faraonică, nu-i pasă de aceste aspecte. Se pare că prelații și mirenii care administrează Episcopia nu văd decât de betoane. Pare un bunker menit să îi adăpostească doar pe ei de abuzuri strigătoare la cer, nu o adevărată catedrală. Acest monolit uriaș este prioritatea lor și banii care circulă în jurul lui. Prin ceea ce au făcut, au dovedit-o nu odată. „Donați o dală pentru catedrală„, acesta este sloganul folosit pentru a aduna în fiecare an bani din toate părțile.
Episcopia vinde averea Bisericii, avere adunată cu greu de generații de preoți și credincioși și recuperată cu greu după 1990, iar banii sunt aruncați pentru continuarea construcției catedralei. Au vândut unei firme controversate și împotriva voinței enoriașilor și a preotului terenurile de la Roșia Montană, terenuri care vor ajunge halde de steril și lacuri de cianură. Iar cu banii au cumparat betoane pentru catedrală. Vedem cum unii din conducere și-au construit și ei vile uriașe. Oare din salarii?
Dar cea mai mare finanțare pentru catedrală vine din partea Statului Român, prin intermediul celor mai controversați politicieni, corupți și cu moravuri îndoielnice. Acești politicieni își fac imagine pe seama Bisericii Noastre pentru alegeri iar în schimb acceptă ca din banii Statului, adică din banii tuturor cetățenilor, să se sponsorizeze această construcție inutilă. Exact ca și în cazul catedralei rușinii neamului din București, toată populația contribuie la ridicarea ei, indiferent de religie. Este corect și cinstit oare acest lucru?
Lăcașe decente în comunitățile care nu au biserică, nu betoane goale costisitoare
La începutul anilor 90 am fost sfătuiți de episcopi italieni să nu construim o catedrală gigantică, existând riscul ca ea să rămână goală. Ni s-a spus să construim biserici decente în comunitățile care nu au biserică. Din nefericire, grandomania a fost mai importantă pentru unii. S-a construit demisolul și a rămas așa ani de zile, un ,,circ al foamei” în centrul orașului. Au fost desigur și voci realiste care au propus vinderea ruinei, însă cei din conducere s-au opus. Principalul opozant a fost vicarul Anton Crișan, cel care hotărăște aproape totul în acestă episcopie. Am asistat la o discuție în care s-a lăudat cu acest lucru, spunând că el s-a opus vinderii și că trebuie să facem această catedrală, deoarece la Cluj va fi a doua mitropolie greco-catolică și e nevoie de catedrală.
Suntem 20.000 de credincioși, iar numărul tot scade, pentru ce avem nevoie de mitropolie, când la Cluj ar ajunge un simplu vicariat? Dar cineva din conducere se visează mitropolit iar toți vicarii celibi se visează episcopi. Funcțiile sunt mai importante decât grija pentru credincioși, preoți, săraci și bolnavi. Unii mă vor acuza că eu tot critic dar nu vin cu soluții. Nu este adevărat, soluția este foarte simplă, se poate da Statului această construcție pentru Filarmonica clujeană, căreia oricum trebuie Statul să-i construiască sediu și sală de concert. Bineînțeles cu despăgubirea Bisericii noastre. Putem rămâne cu capela parohiei și birourile de la subsol. Am vorbit cu un cântăreț de operă care mi-a declarat că acustica din noua catedrală este extraordinară, așa că se potrivește locul pentru concerte. Actualmente, Filarmonica funcționează în clădirea episcopiei de pe strada I.C. Brătianu, plătind chirie o sumă mult sub prețul pieței.
Dacă s-ar muta în Cipariu, clădirea noastră de pe Brătianu ar putea fi dată în chirie unei firme serioase iar din acestă chirie s-ar putea rezolva toate cheltuielile episcopiei. Și ar avea bani din despăgubire pentru a se face activități sociale, caritative. Dar aceste lucruri nu interesează această gașcă de parveniți de la conducerea episcopiei, doar titlurile, îmbogățirea fără muncă și numele Crihălmeanu imortalizat în betonul catedralei. Dacă ar avea măcar o urmă de credință și umanitate în ei și-ar da demisia.
Vlad Nap
Post-ul Aici sunt banii dumneavoastră apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.