DGA la Consiliul Judeţean Cluj. Vizită surpriză! Angajaţi ai Direcţiei Generale Anticorupţie Cluj au ridicat documente de la sediul CJ Cluj cu privire la exproprierile făcute la Aeroportul Avram Iancu, documente ce privesc drumul Răchiţele IC-Ponor cât şi cele privind Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID).
În încercarea de a premedita ce ar putea să găsească cei de la Direcţia Generală Anticorupţie i-am contactat pe foştii preşedinţi ai Consiliului Judeţean şi pe fostul vice-preşedinte Ioan Oleleu.Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, vorbeşte despre motivul pentru care cei de la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) au sosit miercuri la instituţia judeţeană pentru a ridica documente cu privire la drumul Răchiţele Ic-Ponor, Cluj Arena şi Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID):
„Era şi timpul! Există două plângeri la DNA făcute de Consiliul Judeţean de pe vremea în care eu eram preşedinte, respectiv una pentru CMID făcută în primăvara anului 2014 şi una legată de drumul de la Ic-Ponor, decizie luată în urma expertizei făcute de acolo. Rezultatul expertizei de atunci arăta o frauda majoră. La vremea aceea şi DNA dar şi organismul ce se afla în subordinea celor de la OLAF au fost informaţi cu privire la acestea. Consider că în urma plângerilor făcute de mine se fac aceste verificări. Şi nu mare îmi va fi mirarea să găsească ceea ce caută. Aici mă refer la neregulile ce le bănuiau cu toţii. Cât despre Cluj Arena, am înţeles că au cerut şi actele de la construcţia acesteia, dar eu nu mă pot pronunţa. În afară de mici probleme la construcţie, tehnice, pe care le-am identificat în momentul recepţiei, nu a fost vorba de nicio altă dificultate”, declară Horea Uioreanu. Potrivit acestuia, DGA a întârziat să apară şi există şansa ca aceştia să fi început lucrările la subiectele mai sus menţionate încă din anii trecuţi.
Şi Ioan Oleleu a semnat plângerea la DNA pentru drumul Ic-Ponor Răchiţele!
Contactat telefonic, fostul vice-preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Ioan Oleleu, a rămas surprins de prezenţa celor de la Direcţia de Anticorupţie. Ba mai mult, acesta afirmă că a semnat mai multe sesizări către instituţie. „Probleme cu Răchiţele Ic-Ponor au existat, să nu mai vorbim de CMID. Cât despre Cluj Arena, în mandatul meu de vice-preşedinte nu am avut ce observa la construirea acesteia deoarece era deja finalizată. De fiecare dată când cei de la comisia tehnică mi-au semnalat nereguli am depus sesizări instituţiilor competente. De altfel, am şi semnat plângerea făcută de Uioreanu la DNA din 2014 în care se vorbea despre expertiza de la Ic Ponor. Era de aşteptat să vină şi rândul judeţului Cluj, din nou. Oricum, eu nu mi-a dat demisia din Consiliul Judeţean pentru că ar fi fost presiuni sau bârfe, cum spune lumea. Dacă sunt nereguli, doar DNA le poate confirma”, spune Ioan Oleleu.
Marius Nicoară: Mi-e ruşine de scandalurile de la Uioreanu încoace
Un alt fost preşedinte al CJ Cluj, tot naţional liberal, actualul senator Marius Nicoară, s-a arătat ruşinat şi profund jignit de faptul că instituţia judeţeană este târâtă prin scandaluri.
„Eu nu pot să spun decât că sunt foarte mâhnit de ceea ce se întâmplă la nivelul Consiliul Judeţean Cluj. Mă refer la toate scandalurile de pe vremea lui Uioreanu până la cele în care această instituţie este târâtă azi. Din păcate, nu se opresc aici lucrurile şi mă simţeam mândru că sunt clujean, acum, cu aceste scandaluri, parcă o umbră prea urâtă se apleacă pe suflet. S-au mai sesizat astfel de aspecte, sper să nu se mai găsească alte nereguli şi să se instaureze liniştea în judeţ. Proiectele să meargă pe făgaşul lor şi cei ce reprezintă clujenii să îşi facă treaba!”, declară Marius Nicoară.Centrul de Management Integrat al Deşeurilor: ultima bubă suspectă de corupţie congenitală Deşi părea a fi cea mai bună şi pozitivă faptă pe care instituţia judeţeană o face pentru Cluj, Centrul de Management Integrat al Deşeurilor este de fapt o bubă ce avea intenţia de a suge bani europeni încă din momentul semnării primelor documente. Consiliul Judeţean Cluj a trimis în luna ianuarie 2015 o plângere către DNA Cluj împotriva membrilor asocierii care au câştigat licitaţia pentru construirea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (antreprenorii Atzwanger, Ladurner Impianti, SC Confort SA, SC Vel Service SA), împotriva subantreprenorilor (Construcţii Napoca SA, Napocamin SA, Panpetrol COM SRL), dar şi împotriva societăţii Tahal Consulting Engineers. În plângerea către DNA Cluj, se mai vorbeşte şi despre expertiza tehnică care arată numeroasele nereguli. O expertiză geotehnică relevă faptul că lucrările executate la Centrul de Deşeuri conţin grave deficienţe care pun în pericol întregul amplasament, experţii clujeni îndrăznind să numească această lucrare una “malefică”. Cel mai mare risc o reprezintă celula de depozitare. În ceea ce priveşte realizarea sistemului de drenaj, expertiza spune că acesta trebuia să aibă o grosime de 1,5 metri, dar în teren sistemul de drenaj “a fost făcut doar prin şanţuri, nu a fost făcut un sistem integrat, ci din loc în loc”. Mai mult, zona digului este surpată şi există două surpări la taluz. Expertiza mai arată faptul că fundul de celulă care avea o cotă prestabilită prin proiect nu a fost atinsă, existând o diferenţă de 2,5 metri care îi micşorează capacitatea de stocare. Mai mult, suplimentar “s-au executat o serie de lucrări care presupuneau închidere celulei, care trebuia să aibă o adâncime de 1,5 metri, în realitate lucrările au 29 de centimetri şi pun în pericol siguranţa întregului amplasament”. Pe lângă plângerea depusă de Consiliul Judeţean Cluj la DNA Cluj împotriva constructorului Centrului de Deşeuri, o altă plângere, de această dată împotriva funcţionarilor publici din cadrul CJ Cluj, a fost depusă de consilierul judeţean, ajuns între timp preşedintele CJ Cluj, Mihai Seplecan. Seplecan cere DNA Cluj să se sesizeze şi să cerceteze dacă sunt întrunite în sarcina unor funcţionari publici din Consiliul Judeţean Cluj elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu comise în legătură cu proiectarea şi executarea lucrărilor la Centrul Integrat de Management al Deşeurilor. Seplecan a cerut procurorilor anticorupţie să-i verifice pe toţi membrii echipei de implementare a proiectului. Valoarea lucrării la Centrul de Deşeuri este de 107.520.012,54 lei fără TVA, din care 98% sunt fonduri europene, iar restul de 2% e contribuţia CJ Cluj, lucrarea fiind construită în proporţie de 65%. Termenul de execuţie iniţial a fost de 14 luni din 26 martie 2012, dar printr-un act adiţional lucrările au fost prelungite până în decembrie 2013. Şi acest termen a fost prelungit până în 19 octombrie 2014. Ultimul termen preconizat a fost 31 decembrie 2015, dar nici acesta nu va fi respectat. Cel mai probabil, spun membrii echipei de implementare, Centrul de Deşeuri va fi finalizat undeva în 2018-2019. Cei de la DGA ascund vizita la instituţia judeţeană Romulus Roman, şeful DGA Cluj, a declarat că nu au avut loc nicio acţiune şi că sunt de-a dreptul surprinşi de informaţiile apărute în presă. Pe acelaşi fir şi cei de la DNA Cluj şi IPJ Cluj au spus că nici ei nu au făcut percheziţii la CJ Cluj în decursul zilei de miercuri 15 iulie.
”Nu am avut niciun fel de acţiune chiar suntem surprinşi că apar astfel de informaţii în presă. Am înţeles că au vorbit colegi de-ai dumneavoastră la DGA Bucureşti şi li s-a comunicat aceeaşi treabă. Nu am ridicat niciun document. Dacă ridicam documente procedural cu tot ceea ce înseamnă să ridicăm documente”, se arată într-un răspuns oferit în exclusivitate pentru Gazetadecluj.ro de Romulus Roman, şeful DGA Cluj.De ce DGA şi nu DNA ? Diferenţele dintre cele două instituţii: Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, se găsesc în primul rând la instrumentarea cazurilor. În vreme ce DGA cercetează şi deţine competenţa de a investiga cazuri ce conţin prejudicii până la un milion de euro, cei de la DNA deţin competenţa de a instrumenta cazuri ce depăşesc acest prag. DGA este o structură aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are servicii judeţene în fiecare judeţ. Angajaţii DGA sunt lucrători de poliţie şi efectuează cercetări sub coordonarea unui procuror.
„Serviciul Judeţean Anticorupţie Cluj desfăşoară activităţi de cercetare penală în lucrări penale, delegări ale unităţilor de Parchet şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform competenţelor conferite de lege, precum şi activităţi de primire a reclamaţiilor/petiţiilor cetăţenilor referitoare la acte sau fapte de corupţie săvârşite de personalul MAI”, se arată pe site-ul oficial al DGA, structura Cluj.
Neregulile de la drumul turistic Ic Ponor - Răchiţele
Proiectul de modernizare a infrastructurii de acces la zona Răchiţele a demarat în anul 2007, când s-a încheiat contractul pentru serviciile de proiectare, dar proiectul a fost subcontractat societăţii Drumex, a profesorului UTCN Mihai Iliescu.
În august 2008 s-a încheiat contractul de finanţare, după care implementarea a început în iulie 2009, când s-a semnat contractul de lucrări. Licitaţia pentru acesta a fost câştigată de asocierea societăţilor MBS Group, Alfa Rom de la Satu Mare şi Nemzetközi Betonut, Ungaria. Imediat după încheierea contractului de lucrări, proiectul tehnic a trebuit să fie revizuit, pentru că s-a observat o diferenţă dintre listele de cantităţi şi necesarul din teren.
Constructorul a cerut proiectul tehnic schimbat cu noi liste de cantităţi, dar Drumex nu a fost de acord, ceea ce a amânat începerea lucrărilor cu un an de zile.
Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean, constructorul ar fi vrut, de fapt, 12 milioane de euro, nu de lei, în plus pentru a realiza proiectul aşa cum a fost el licitat, cu noile modificări impuse de schimbarea listei de cantităţi şi a claselor de betoane.
Cluj Arena nu e la primul control
Contractul pentru construirea stadionului Cluj Arena, precum şi actele adiţionale aferente acestuia, au fost luate anul trecut la puricat de Corpul de Control al primului ministru. Acest control ar veni în urma unor sesizări privind nereguli la proiectul de 35 de milioane de euro, din care 14 milioane au venit de la Guvern şi restul de la Consiliul Judeţean Cluj.
Corpul de Control al prim-ministrului a trimis atunci o adresă către Consiliul Judeţean Cluj în care a adus la cunoştinţa conducerii faptul că a fost trimisă o echipă, având obiective de verificare a modului de utilizare a sumelor alocate bugetului propriu al judeţului Cluj din fondul de rezervă bugetară pentru finanţarea obiectivului de investiţii ”Stadion la standarde internaţionale pe amplasamentul stadionului Ion Moina” prevăzut în bugetul de stat pe anul 2010, conform HG 1378/2010.
Amintim că la finele anului trecut Corpul de Control al primului-ministru a trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) o sesizare privind alocarea de către primul-ministru de la acea vreme, Emil Boc, a 60 de milioane către Cluj Arena, stadion construit de finul său, Alin Tişe.
Cine a făcut exproprierile
Primăria Cluj-Napoca a fost implicată direct în realizarea exproprierilor pentru pista de 2.100 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, dat fiind că din comisia de verificare a proprietarilor a făcut parte şi primarul Sorin Apostu. Membrii “Comisiei de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real în temeiul căruia cererea a fost formulată şi de constatare a acceptării sau, după caz, a neacceptării cuantumului despăgubirii de către proprietarii sau titularii altor drepturi reale asupra imobilelor supuse exproprierii” au fost primarul de atunci al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, un consilier juridic superior al Prefecturii Cluj – Laura Blebea, un consilier al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj – Augustin Bălărău, secretarul judeţului – Simona Gaci şi consilierul juridic superior al CJ Cluj, Dan Pop. Secretariatul Comisiei a fost asigurat de municipalitate prin secretarul municipiului, Aurora Ţărmure.
În bugetul judeţului a fost consemnată suma de 1,5 milioane de euro pentru aceste exproprieri.Post-ul Direcţia Generală Anticorupţie a intrat în actele de la Consiliul Judeţean apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.