Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) face abuzuri numeroase în judeţul Cluj. Ultima „gafă” a celor de la ANI a fost să îi poziţioneze în conflict de interese pe 32 de parlamentari, în baza unei legi ce a apărut la doi ani după ce aceştia şi-au încheiat mandatele. Cu alte cuvinte, ilegal, aceştia sunt cercetaţi pentru fapte ce au fost menţionate ca fiind interzise prin lege după ce au fost efectuate.
Jumătate de lună răgaz sau cinci ani de închisoare
Gazeta de Cluj a arătat că printre cei 32 de parlamentari aflaţi pe lista suspecţilor de conflict de interese se află şi doi clujeni : Petru Călian şi Mircia Giurgiu . Potrivit legii, timp de 15 zile de la comunicatul emis public de către Agenţia Naţională pentru Integritate, cei vizaţi au dreptul de a depune contestaţii la Curtea de Apel. În caz contrar, acuzaţiile rămân de definitive iar ANI se poate adresa instanţelor competente pentru a lua măsuri cu privire la sancţiunile prevăzute de lege. Astfel că, în cazul în care cei doi deputaţi nu iau acţiune în instanţă se pot trezi cu o condamnare la închisoare de la unu la cinci ani.
Giurgiu şi Călian luaţi prin surprindere
Cei doi foşti parlamentari clujeni s-au arătat intrigaţi faţă de acuzaţiile aduse de ANI. De altfel, aceştia recunosc că au avut în cadrul biroului parlamentar şi rude angajate, însă susţin că la acea vreme nu exista o lege care să interzică acest aspect.
Petru Călian susţine că nu are motive pentru care să se îngrijoreze şi că în cazul în care raportul ANI va cere sancţiuni la adresa lui, se va lupta în instanţă pentru a dovedi că nu ştia că ar fi interzis ca rudele de gradul I să aibă contracte civile la cabinetul parlamentar. Iar Mircia Giurgiu, în schimb, recunoaşte că fratele său i-a fost şofer, însă nu pe toată perioada menţionată de cei de la Integritate.
ANI se foloseşte de legea veche şi de cea neconstituţională
Rezervaţi în declaraţii sau exprimarea unui punct de vedere al Agenţiei, cei de la ANI explică doar că ei nu s-au folosit de legea apărută în 2013, ce vizează schimbări în statutul parlamentarilor, ci se folosesc de un articol din 2003 şi de un articol ce a fost declarat de Curtea Constituţională a României, ca fiind neconstituţional.
„ANI nu oferă astfel de declaraţii prin presă. Tot ce rămâne este comunicatul remis public atunci în 14 octombrie. Agenţia nu a constata acest conflict juridic în baza statului parlamentarului(legea modificată în 2013) ci în baza legii 161/2003, art. 70 şi art. 71. Pentru conflictele de interese de natură penală se procedează conform articolului 301 din Noul Cod Penal. Conflictele de interese sunt prevăzute de legea civilă, iar persoanele vizate au posibilitatea să conteste în 15 zile, în caz contrar fapta rămâne definitivă şi ANI se adresează Parchetului, instanţă competentă pentru soluţionarea ilegalităţii”, explică un angajat al instituţiei.
ANI mai aminteşte că, în perioada 2011-2015, a constatat alte 22 de cazuri de membri ai parlamentului care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare, încălcând, astfel, regimul juridic al conflictelor de interese de natură penală şi administrativă.
Una din armele ANI, neconstituţională
Legea 301 a devenit arma preferată a celor de la ANI. De altfel, au încercat să depună plângere şi împotriva lui Rareş Pop, în acceaşi manieră.
Articolul 301 privind conflictul de interese face referire la funcţionari publici: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Problema conflictului de interese ar fi trebuit să fie limpede ca lumina zilei încă din momentul în care Pop a demonstrat, negru pe alb, că nu avea statut de funcţionar public.
În faţa instanţei, pentru a aduce argumente împotriva acuzaţiilor de incompatibilitate, Pop a explicat magistratului că încă de la numirea în funcţie a luat toate măsurile pentru a evita această situaţie. După ce a fost ales consilier judeţean, numit în urma plecării unui alt consilieri din acest for, în mai 2014, a formulat în scris o cerere către ANI, pentru a fi sigur că nici de această dată nu este într-o stare de incompatibilitate. Agenţia Naţională de Integritate a răspuns clar că nu este cazul, pentru că la ISCTR Rareş Pop are statut de angajat contractual, şi nu de funcţionar public. De asemenea, a făcut o cerere către conducerea ISCTR pentru a confirma statutul său de angajat contractual.
Istoric cu nedreptăţi la adresa unui primar
Exceptând faptul că există o mulţime de procese prin care demnitarii se apără de ANI, la lista de eşecuri a agenţiei se numără şi cazul lui Ioan-Florin Mureşan, primarul din comuna Baciu.
La începutul lunii iunie, avocatul primarului din Baciu a cerut Curţii de Apel aprobarea emiterii unei adrese firmelor la care Mureşan a fost găsit ca salariat în timpul mandatului de primar.
Potrivit avocatului apărării, ANI a făcut numeroase greşeli atunci când l-a acuzat pe acesta de incompatibilitate. Printre erorile strecurate de instituţie se numără şi faptul că Ioan Mureşan ar fi fost vicepreşedinte într-o comună din judeţul Prahova, comună în care acesta nu a păşit vreodată.
„Cei de la ANI au dat probabil copy-paste la un alt document şi au făcut confuzii de nume atunci când au afirmat că Ioan-Florin Mureşan a fost şi vice într-o comună din judeţul Prahova”, a explicat avocatul apărării, Ciprian Păun.
Post-ul Mirica Giurgiu şi Petru Călian au nevoie de Curtea de Apel Cluj pentru a se apăra de ANI apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.