Ioan Florin Mureșan, primarul comunei Baciu, a pierdut procesul cu Agenția Națională de Integritate la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța a dat o sentință definitivă în dosarul lui. În 2015, ANI a decis că Mureşan a fost în incompatibilitate.

„S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 15 iunie 2012-18 octombrie 2013, întrucât a deținut, simultan cu funcția de primar, diferite funcții de conducere ori de execuție la diferite societăți comerciale, încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003’’, preciza ANI în 2015. Florin Mureşan a atacat raportul ANI la Curtea de Apel Cluj însă instanţa i-a respins acţiunea. Primarul a făcut recurs la hotărârea instanţei clujene iar miercuri Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat defintiv în această cauză: Respinge recursul declarat de reclamantul Mureşan Ioan Florin împotriva sentinţei nr. 72 din 21 decembrie 2015 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2018’’, se arată în decizia Înaltei Curţi.

Pe de altă parte, ÎCCJ a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Post-ul Comuna Baciu ar putea rămâne fără primar apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Incident incredibil, în centrul Clujului, petrecut duminică, 18 noiembrie, pe trotuarul din faţa unui imobil aflat în plin proces de refaţadizare: o schelă prost fixată a căzut în capul unei femei în vârstă de 77 de ani, medic pensionar. Culmea, femeia a intuit pericolul şi a ieşit de pe trotuar, păşind pe culoarul pentru autobuze şi troleibuze, dar schela a nimerit-o şi aşa, culcând-o la pământ! Fiica medicului afirmă că schela a căzut prima dată peste un indicator rutier, atenuând întrucâtva lovitura – şi abia apoi peste mama ei! Contactaţi, muncitorii firmei executante spun că victima minte iar cel ce-a căzut peste bătrână este unul dintre ei – care s-a dezechilibrat în timp ce încerca să urce pe schelă!

„Cu două luni înainte de incidentul acesta, socra a avut şi un AVC”!

Femeia – cu o expresie imobilă a feţei, semn de mare suferinţă – este adusă pe scările I.M.L.Cluj – cu dificultate, aproape pe braţe de către fiica şi ginerele ei. Aflu curând că doamna respectivă este un renumit medic al Clujului, astăzi pensionar, ajuns la vârsta de 77 de ani. Aflu, de asemenea, din relatările membrilor familiei, că a fost victima unui accident de-a dreptul stupid, petrecut chiar în centrul municipiului Cluj-Napoca, pe trotuar, sau mai exact pe banda de circulaţie a troleibuzelor şi autobuzelor de pe strada Memorandumului nr. 2. Mărturiseşte, la început, ginerele victimei, în timp ce d-na doctor, însoţită de fiica ei se află sub „lupa” legiştilor, în cabinetul de consultaţii al instituţiei medicale clujene: „Peste soacra mea a căzut duminică, pe la ora 11.00, o schelă aflată pe carosabil, pe Memorandumului. Un meseriaş de acolo a încercat să ridice schela, iar aceasta s-a dezechilibrat şi s-a prăbuşit. Norocul mamei soacre – dacă se poate spune aşa – a fost că s-a interpus un indicator rutier, astfel că schela a căzut prima dată pe indicator – şi apoi în capul ei, indicatorul împiedecând oarecum căderea. Însă lovitura a fost şi aşa extrem de dură, astfel că mama s-a prăbuşit la pământ… Culmea, intuise cumva pericolul şi a păşit pe zona de mers a autobuzelor, însă tot a fost prinsă de schelă! Apoi, ce a urmat este de domeniu fantasticului: muncitorii au rămas cu mâinile-n sân şi nici măcar n-au dat un telefon după salvare, lăsând-o să se descurce singură! Niciunul dintre ei nu ştia româneşte aşa că mama soacră a ajuns, pe propriile picioare la U.P.U. de unde a fost dusă cu o ambulanţă, de urgenţă, la Neurochirurgie, lovită la cap şi coloană, cu tasare de vertebre! Şi totul, după ce în urmă cu două luni suferise un atac vascular-cerbral şi avea speranţe de refacere!” Arată, în continuare, indignat, că a făcut ulterior – împreună cu soţia lui –  câteva demersuri pentru a afla ce se întâmplase acolo dar nu s-a putut înţelege cu muncitorii respectivi pentru că nu vorbeau decât limba maghiară!  „Oricum, treaba asta nu pare curată, pentru că e limpede că schela nu era asigurată şi nu e OK ca o clădire de patrimoniu, cum am aflat că e cea de pe Memo 2, să fie refaţadizată în acest mod empiric şi neprofesional, asta când în asemenea cazuri se procedează pe baza unor tehnici şi protocoale mai speciale, mai ales că ne aflăm pe un trotuar circulat din centrul municipiului. Dar nu-i nimic, am contactat deja un avocat care se va ocupa de toate aspectele problemei şi treaba nu va rămâne aşa”… Se întoarce curând din cabinet şi fiica d-nei doctor, împreună cu aceasta. Apoi, după ce-o duce pe bătrână, în siguranţă, la o maşină parcată în curte, se întoarce şi poartă o discuţie cu subsemnatul. Explică femeia, indignată la culme: „Un lucru nu înţeleg: cum se poate ca la numai două-trei sute de metri de primărie, pe un trotuar în care mustesc poliţiştii locali – îi ştiţi, cei atât de inutili, care dau amenzi la tot ce mişcă – să se muncească în asemenea mod, pe o schelă neasigurată. Plus că nimeni dintre lucrători nu a sunat la 112 iar când am încecat să vorbesc cu aceştia niciunul nu mi-a răspuns – pentru că ziceau că nu ştiu limba română! Deci, nu mi se pare deloc normală indiferenţa şi prostia lor, fiindcă aici pare a fi vorba mai mult de prostie! De asemeni, mama a avut niţel noroc şi cu faptul că – după atacul cerebral suferit recent – la acea oră a dimineţii era bine înfofolită şi hainele groase au atenuat cu ceva lovitura. Oricum, ea în aceste momente nu stă bine deloc cu sănătatea, e demolată pur şi simplu”… Se retrage apoi, urmând să se întoarcă a doua zi după certificatul mamei, asta deoarece actele medicale erau numeroase şi acestea le-ar fi luat un timp prea îndelungat medicilor pentru a fi „procesate”, cu ei aflaţi acolo, în aşteptare, în condiţiile în care starea d-nei doctor se înrăutăţise brusc! Practic, a fost nevoie ca imediat după consult victima să fie transportată acasă, ca să nu apară complicaţii nedorite!

Şeful echipei de meşteri-restauratori: „Habar n-am despre ce vorbiţi”!

Imediat după plecarea celor trei mă deplasez, de urgenţă, la imobilul situat în buricul târgului, pe Memorandumului 2. Schela se afla tot acolo, la locul incidentului de duminică – doar că a fost mutată cu câţiva metri mai spre stânga, după cum au înaintat şi lucrările. Mă întâmpină, la intrarea în imobil, d-nul Bărnuţiu, administratorul Asociaţiei de Proprietari de pe Memo 2. Acesta se arată uimit de cuvintele mele şi susţine cu hotărâre că nimeni din echipa de muncitori pe care asociaţia i-a angajat nu i-a raportat vreun incident. Apoi, primind un telefon, se scuză că este teribil de grăbit şi urcă în jeep-ul său Mercedes şi părăseşte zona… Nu apuc să-i pun nici măcar o întrebare legată de lucrarea abia încheiată. Mă adresez apoi primului ins din zonă pe care-l văd în salopeta – şi am noroc. E însuşi şeful echipei de muncitori, care face lucrările de refaţadizare a imobilului de pe Memorandumului nr. 2. Mărturiseşte că firma pe care o reprezintă are sediul în judeţul Hrghita însă se arată total consternat de vorbele mele şi mă priveşte cu compasiune, ca pe-un nebun. „Habar n-am despre ce vorbiţi! Recunosc, duminică s-a lucrat – fiindcă luni urmau să vină reprezentanţii Primăriei, pentru fotografie şi trebuia terminată lucrarea. Însă nimeni nu m-a anunțat că s-ar fi petrecut aici un asemenea eveniment”, mârâie acesta. Apoi, ia telefonul şi-i sună pe muncitorii săi, aflaţi la masă. După îndelungi negocieri cu aceştia, în limba maghiară, apare într-un târziu şi unul dintre ei, „acarul Păun”, pe numele lui Vlad Robert. Care, deşi are nume neaoş nu ştie o boabă româneşte! Îmi explică acesta prin traducătorul său, şeful de echipă: „Duminică, am vrut să urc pe schelă dar mi-a alunecat piciorul şi am căzut peste doamna. Nu schela a căzut, ci eu. Apoi, m-am dus la ea, am ridicat-o şi am întrebat-o dacă să chem salvarea – şi ea a spus că nu e nevoie. Asta a fost tot”!

Post-ul Cad schele peste trecători în centrul Clujului! O femeie de 77 de ani, medic pensionar, rănită pe Memorandumului 2! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O mână de proprietari dintr-un bloc-turn de pe strada Unirii nr. 15, din Cluj-Napoca s-au hotărât să omagieze Centenarul Marii Uniri printr-un gest  emoţionant: au confecţionat un tricolor uriaş, pe care l-au arborat încă din săptămâna premergătoare lui 1 Decembrie. Iar acest fapt nu a fost deloc gratuit sau pur oportunist – ci izvorât pentru fiecare dintre aceştia din viaţa pe care ei sau familia lor au trăit-o de-a lungul secolului scurs de la Unirea de la Alba-Iulia 1918!

„Zece ani am căutat mormântul tatei prin Crucea Roşie”!

Ideea de a croi şi apoi arbora acest steag al Marii Uniri, tocmai pe blocul cu numărul 15, de pe strada cu nume predestinat, Unirii, din cartierul Gheorgheni i-a entuziasmat pe câţiva proprietari, vecini de palier, aşa că au pus-o rapid în aplicare. Au cumpărat materialul, l-au predat unui vecin, croitor, şi după ce tricolorul a fost gata au fixat drapelul la etajul zece, lăsându-l să se reverse peste ferestrele lor, până la etajul unu. Nu până la parter, ca nu cumva vreun răuvoitor să apară noaptea şi să facă cine ştie ce, aşa că măsurile steagului au fost calculate la milimetru. Au renunţat, cu toţii, dinadins, la un pic de lumină deoarece fiecare dintre ei – după cum se va vedea ceva mai târziu – are un motiv întemeiat de a cinsti Marea Unire. Curios, bat din uşă în uşă ca să aflu ce i-a determinat să comită superbul gest. Aşa am privilegiul s-o cunosc, prima, pe d-na Angele Bega, născută Pomian, fost tehnician proiectant la Poşta Română, în vârstă de 76 de ani. Mărturiseşte aceasta, emoţionată la maximum:

„Tatăl meu, Vasile Pomian a murit în război, pe teritoriul Galiţiei, când eu aveam doi ani. Suntem băimăreni de origine şi tata a fost dus la răboi samavolnic, în locul unui vecin maghiar – deşi avea copil mic şi muncea în industria de armament. A fost o nedreptate a autorităţilor locale – dar marea nedreptate, făcută românilor în război a fost aceea că erau puşi în linia întâi a frontului, ungurii în a doua şi nemţii veneau abia într-a treia. Iar la retragere, ordinea a fost inversă… De aceea, tata a fost şi împuşcat în spate. Era rănit grav, nu murise încă şi aflat în comă i-a dat actele sale unui camarad, pe care l-a rugat să-i anunţe familia că a căzut la datorie”. Femeia oftează adânc şi-şi continuă povestirea, cu dificultate, semn că rănile sale sufleteşti nu s-au cicatrizat nici pe departe: „A murit ceva mai târziu, fiind îngropat cine ştie pe unde. Nu i-au mai găsit trupul, deşi l-au căutat apoi prin Crucea Roşie timp de zece ani! Mama, Ecaterina – Eliza, nu s-a mai recăsătorit, m-a crescut pe mine şi abia după zece ani a fost declarată văduvă de război şi a putut beneficia de acest statut. A decedat săraca nemângâiată, după o viaţă grea, în anul 1992, la vârsta de 84 de ani”. Ţine în mână un vraf de scrisori, ale tatălui către mama ei, pe care le citeşte încontinuu, de decenii… Apoi, referindu-se la drapelul la care a contribuit şi ea cu o sumă de bani, concluzionează: „Era nevoie de un steag uriaş la bloc pentru că reprezintă simbolul a ceea ce suntem, e legat de apartenenţa la pământul nostru sfânt, la  naţiune şi la ţară – şi pentru ele s-a jertfit tatăl meu şi atâţia alţi români. Pentru că fiecare petic al lui spune povestea unui tată care nu s-a mai întors de pe front”!

Povestea lui Simion Borca, 89 de ani

Continuăm „colindul” abordându-l pe  Simion Borca, trăitor la etajul 9, seniorul de vârstă al blocului – în vârstă de 89 de ani – şi acesta îmi relatează, bucuros, povestea familiei sale. O poveste simplă, care poate fi considerată ca aparţinând oricărui român transilvănean! Începe pensionarul: „Noi suntem originari din Mureş, plasa Reghin şi tata a fost cantonier de drumuri şi poduri. Înainte de cel de-al Doilea Război ne-am mutat lângă un canton aflat între Topliţa şi Borsec, unde tata a muncit vreo şapte ani, până ce a venit vremea să mergem şi noi la şcoală. Apoi a făcut cerere şi aşa am ajuns la Filipaşu Mare. Iar în 1940, când s-a cedat Ardealul, tata s-a trezit înlocuit, pe neşteptate, de un maghiar care s-a prezentat pe neaşteptate la noi la canton – şi i-a preluat postul. Ne-a evacuat imediat, dându-ne doar câteva ore să împachetăm, tata fiind obligat să-i dea în primire sectorul şi scula. Ca urmare, acesta a întocmit acte să ne refugiem în România, dar mama era gravidă cu fratele meu, Filimon şi trebuia să nască în ianuarie 1941. Atunci, nevând ce face, a renunţat la refugiu şi ne-am mutat la Urişiul de Sus, la mama mamei – unde a muncit la pădure şi apoi în zona Sărăţel. Tocmai se făcuse acolo cale ferată şi a muncit la traverse o iarnă întreagă, ca să ne asigure traiul în perioada grea de iarnă. Iar când a venit vara tata s-a întors acasă şi a muncit în sat, unde ne-am întreţinut din roadele grădinii şi câmpului. Greu au trecut cei patru ani de război – dar tata a scăpat de încorporare  fiindcă avea cinci copii.” Menţionează apoi că printre piererile avute în timpul războiului de familia sa se numără un unchi, Ion, frate cu mama acestuia, care a avut parte de o moarte cumplită şi stranie. Povesteşte acesta: „Tocmai se întorsese din prizonierat, din Siberia şi-şi construise în grădină un adăpost subteran – pentru el şi familie – unde aştepta, încezător să înainteze în sat linia frontului. Nu-i era frică de ruşi, pentru că-i cunoştea bine şi le ştia şi limba… Şi chiar prin septembrie 1944, de Ziua Crucii, a picat într-un schimb de focuri între ruşi şi nemţi, care se înfruntau peste sat! Era pe la 9 dimineaţa, în adăpost, cu soţia şi copilul – şi aflat în adăpost i-a zis soţiei: „Tu, Lină, ia-mi copilul din braţe, că mă duc sus, să iau din casă de mâncare – că nu se ştie cât o să bată ăştia cu tunurile”. Şi când să-i dea copilul soţiei, o schijă de brand i-a luat creierii. Au rămas cu toţii uimiţi, cum de a fost posibil să moară aşa, lovit de o schijă stingheră, pătrunsă tocmai în adăpost… S-au tot uitat la el şi l-au sucit, să vadă ce se poate face, dar omul era mort ca toţi morţii”. Şi, referitor la necesitatea de a cinsti Marea Unire prin arborarea tricolorului bătrânul consideră că acest lucru este de-a dreptul necesar – mai ales acum, când suntem atât de dezbinaţi! „Asta pentru că libertatea de care ne bucurăm şi faptul că vorbim româneşte nu sunt nişte cadouri picate din cer, ci motive pentru care trebuie să luptăm în fiecare secundă, dar din păcate generaţiile mai noi nu realizează acest lucru. Altfel nu-mi explic de ce suntem acum atât de răi unii cu alţii – şi divizaţi”, conchide pensionarul…

Povestea Anei Lobonţ, 72 de ani

Primim un telefon de la  d-na Ana Lobonţ, o pensionară care locuieşte la apartamentul 1, aşa că ne pregătim să o întâmpinăm. Iar povestea pe care o vom auzi în scurt, timp de la aceasta, va fi cu adevărat tulburătoare! Îşi face curând aparţia şi îşi începe relatarea, ţinând strâns la piept fotografia mamei şi tatălui, cei doi fiind surprinşi de fotograf  în straiele lor ţărăneşti, de Feleacu, locul de origine al familiei. Povesteşte aceasta, printre lacrimi, semn că e răscolită serios de amintiri: „Atâta ştiu, de la mama, că tata – Sechelea Simion – a fost deportat vreo cinci-şase ani în Siberia şi când s-a întors din Rusia a venit şi el la Timişoara, unde mama şi ceilalţi doi fraţi ai mei se refugiaseră împreună cu personalul Teatrului Naţional şi al Operei Române din Cluj. Aşa că tata s-a angajat acolo, la teatru şi după ce s-au întors din refugiu după război m-am născut şi eu, în 1946. Din păcate, tata a murit curând, distrus de bolile contactate în Siberia, aşa că n-am apucat să-l cunosc. Şi viaţa a decurs apoi firesc, mama a murit la 84 de ani, dar, din păcate, între timp au murit şi cei doi fraţi ai mei – astfel încât la această oră am rămas singurul membru al familiei”. Îşi şterge ochii cu o batistă, după care concluzionează: „De aceea, măcar în memoria tatălui şi a suferinţelor familiei mele vreau să contribui şi eu la acest drapel uriaş – care apoi să fie păstrat, cu sfinţenie”!

Povestea străbunicului Ralucăi Oros

Îşi face aparţia curând şi d-na Raluca Oros, proprietarul apartamentului nr. 35, care mărturiseşte că, în ciuda faptului că aparţine etniei maghiare, a dorit să contribuie şi ea la crearea uriaşului steag tricolor. Şi, ca să-şi justifice gestul ne relatează o poveste care ilustrează perfect faptul că pe aceste meleaguri oamenii, indiferent de etnie, au fost şi au rămas sub vremuri. Mărturiseşte Raluca: „Familia străbunicului meu, Imre Papp, a venit din Ungaria şi s-a stabilit lângă Oradea, în satul Podgoria. Totul pentru că acesta, copil fiind, avea o problemă de sănătate – şi doar acolo şi-a găsit remediul. Aşa că după ce străbunicul s-a făcut bine au rămas cu toţii acolo. Curând şi peste familia străbunicului meu a trecut tăvălugul istoriei – iar el a ajuns, după Primul Război Mondial, pentru şapte ani, în Siberia. Acolo a ajuns slugă şi repartizat la muncă , la o familie, până ce ruşii i-au dat drumul acasă. Ajuns înapoi, la Podgoria, a avut trei copii şi în toamna lui 1944, după înaintarea liniei frontului s-a stabilit în sat şi comandamentul rusesc. El a fost folosit pe post de translator, dar şi ca om care să le trasmită localnicilor ordinele şi cererile materiale ale ruşilor, care se purtau ca nişte ocupanţi, nu ca parteneri ai armatei române. Bunicul meu era şi pastor baptist, pe toată regiunea, şi de asemenea dubaşul satului. De aceea n-a fost trimis nici în război, era nevoie de el ca să transmită sătenilor comunicatele autorităţilor şi ştitile zilnice. Cu toate acestea viaţa lui era în cumpănă în fiecare clipă, deoarece era ameninţat mereu cu execuţia, fiind suspectat că ascunde împreună cu localnicii produsele şi nu le cedează în cantitatea dorită armatei sovietice, „eliberatoare”. Acesta a fost, pe scurt, un crâmpei din viaţa străbunicului meu şi am vrut să vi-l împărtăşesc” – explică, simplu, d-na Oros…

Povestea familiei Goia

Între timp primesc de la un proprietar şi două „scrisorele”, ale soţilor Irina şi Constantin Goia, de la apartamentul nr. 39,  asta pentru că respectivii au fost nevoiţi să plece de acasă. Însă, în ciuda acestui impediment au dorit să-şi motiveze şi ei contribuţia la confecţionarea uriaşului steag tricolor. Iată ce scriu cei doi soţi în tulburătoarea lor misivă: „În ceea ce priveşte înaintaşii familiei noastre, există două cazuri de combatanţi în Războaiele Mondiale. În primul rând, străbunicul meu, FURDUI SAMSON, de loc din satul Vîrsi, de lângă Câmpeni. Din puţinele informaţii care au străbătut timpul până astăzi se ştie că în anul 1916 a fost convocat în armată pentru a participa la luptele din Primul Război Mondial. Însoţit de soţie şi de cele două fiice – de 10 şi 6 ani, cea mai mare fiind bunica mea – a plecat din Câmpeni, spre Turda, cu mocăniţa. În  staţia Sălciua, unde făceau „cruce” garniturile de tren, care urcau şi coborau pe Valea Arieşului în acea vreme, şi-au luat rămas bun şi Samson n-a mai fost văzut niciodată de familie. A dispărut între cei mulţi care şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă, fără ca familia să fie anunţată cu privire la soarta pe care a avut-o, fie din lipsă de date, fie din „grija” autorităţilor, de la acea vreme, din Transilvania. Nu o să ştim niciodată”. A doua scrisoare: „Bunicul soţiei VECERDEA NICOLAE, din părţile Sibiului – satul Topîrcea, de lângă Ocna Sibiului – a fost între cei încorporaţi în ultimul contingent al celui de-al Doilea Război Mondial. După o instrucţie intensă, dar totuşi sumară, de doar trei luni de zile au fost trimişi direct în linia întâi, probabil din lipsă de trupe, fiind acum înspre sfârşitul războiului. În acest context aproape toată compania din care făcea parte a căzut în bătălia purtată la Mirăslău, în 1944. Astăzi, lângă şoseaua naţională Turda – Alba Iulia se regăsesc monumentele tuturor camarazilor săi, în cimitirul militar amenajat pe locul bătăliei. Spunea că de fiecare dată când trecea prin dreptul cimitirului i se punea un nod în gât. A trecut acea bătălie şi multe altele, ajungând până-n Munţii Tatra, unde l-a prins sfârşitul conflagraţiei. S-a întors în ţara sa şi la viaţa pe care şi-a făurit-o, trăind cu toate bunele şi traumele aduse de război, până la vârsta de 82 de ani. …Două cazuri, poate neimportante, la scara istoriei, dar importante pentru cei care au rămas în urma lor”!

CASETĂ (foto plus text):

Din scrisorile de pe front ale lui Vasile Pomian trimise familiei: „8.III.1944. Scumpă mămică, în primele rânduri îţi fac cunoscut că sunt sănătos, care sănătate vi-o doresc şi vouă, de la bunul şi înduratul D-zeu eu o duc bine, după cum ţi-am mai scris. Ca noutate, am văzut deja al treilea schimb de oameni, mai ar fi încă unul care urmează peste câteva zile şi apoi urmăm noi sigur cam prin mai – dar şi atunci ar fi bine dacă i-ar îndura bunul Dumnezeu să ne ajute în pace şi sănătoşi. Se face primăvară. Până acum am umblat prin zăpadă mare, acum prin noroi mare, vânturi şi ploi, pot să-ţi zic calde, mă bucur pe de o parte că scăpăm de ce mi-a fost mai frică, de iarnă. Nemaiavând ce să-ţi scriu decât că ţi-am trimis peste o sută de penghei (n.n. – pengo, monedă maghiară din perioada războiului) poate îi vei primi pe la Paşti. Vă sărut, de mii de ori, al vostru scump tată”.

„9 martie, 1944. Dulce mămică, În amurgul unei seri de primăvară, cu lună plină, la datorie, cu puşca-n spate, cu ochii în patru, cu urechile ca de obicei bine deschise, între cei doi umeri (indescifrabil) zic că sigur veţi fi adormit. Deci, somn uşor, visuri frumoase şi dacă este aşa zic ca bunul D-zeu să vă asculte şi sfintele rugăciuni de seară sau să nu închei nici cu asta numai ci zic ca şi mai departe să vă rugaţi că nimic nu poate omul mângâia mai mult ca credinţa şi rugăciunea, în definitiv. Termin sărutând pe toţi şi pe voi, scumpele mele îmbrăţişându-vă de mii de ori vă zic la revedere. Al vostru scump tată…”

Post-ul Steagul tricolor de pe strada Unirii din Cluj: ”Fiecare petic spune povestea unui tată care nu s-a mai întors de pe front”! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Incident de-a dreptul incredibil în localitatea turdeană Corneşti: un student în vârstă de 23 de ani, ieşit din casa unui localnic ca să ia taxiul a fost atacat de un sătean furios, înarmat cu o sapă, însoţit de un amic al său, care l-a imobilizat! Acesta, nici mai mult, nici mai puţin, l-a lovit în moalele capului, pe  oaspetele consăteanului său, după care a plecat, împreună cu complicele său, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic! Tânărul a ajuns de urgenţă la spital însă agresorul, luat la bani mărunţi de poliţişti, şi-a motivat fapta zicând că a confundat omul şi dorea să-i crape capul altcuiva!

Adrian e un tânăr longilin, în vârstă de 23 de ani, student la Cluj-Napoca şi originar din Turda. Acesta, în noaptea de sâmbătă spre duminică, a săptămânii trecute, a participat la ziua de naştere a unui prieten, după care, pe la ora 1.00 a chemat un taxi care să-l ducă spre casă. Povesteşte acesta, încă şocat, pe coridoarele I.M.L.Cluj: ”Chemasem taximetrul şi-l aşteptam deja în faţa porţii, în stradă. Brusc, a parcat în faţa noastră duba unui ins, despre care am înţeles mai târziu că locuieşte în sat.  Era însoţit de un alt individ. Avea în mână o sapă şi, în timp ce celălalt m-a imobilizat, din două mişcări, el m-a lovit cu ea direct în cap. După care, imperturbabili, cei doi au părăsit zona! Între timp venise taximetrul şi acesta văzând în ce stare sunt a pornit în goană, spre Spitalul Municipal din Turda, totodată anunţând incidentul, din mers, la numărul de urgenţă 112. Pe drum, înainte de a ajunge la spital ne-am întâlnit şi cu poliţia, care venise în întâmpinarea mea, apoi am ajuns la secţia de urgenţă… Acolo, medicii mi-au acordat primul ajutor şi mi-au cusut rana cu nouă copci. Apoi am aflat că cel care m-a lovit se numeşte Cătălin, iar cel care m-a imobilizat Lucian şi au povestit a doua zi, prin sat, că altul – nu eu – era obiectul agresiunii lor, iar acum insistă prin tot felul de interpuşi să ne împăcăm. Cum să-i iert când i-am implorat să mă asculte şi ei m-au lovit direct? De aceea am să le fac plângere penală, la Poliţia municipiului Turda şi pe deasupra îi pun şi serios la plată! Nu de alta, dar ar fi putut foarte uşor să mă şi omoare din lovitura aceea”! Nu-şi isprăveşte bine vorbele şi tânărul este poftit în cabinetul de consultaţii al I.M.L.Se încoarce, curând, cu un certificat în care legiştii i-au recomandat între nouă şi zece zile de îngrijiri medicale. Apoi, salutând politicos, părăseşte în grabă instituţia medicală clujeană…

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

„În cazul din localitatea Corneşti, comuna Mihai Viteazu, s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de lovire sau alte violenţe. Se fac cercetări în vederea clarificării tuturor aspectelor privind comiterea faptei”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Traian Morar, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Post-ul Corneşti – Mihai Viteazu. Tânăr lovit cu sapa-n cap de un localnic! La poliţie autorul a spus că a confundat omul! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La mijlocul lunii noiembrie, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a încredințat un contract firmei Electrogrup SA, deținută de frații Teofil și Simion Mureșan. Procedura s-a făcut prin cerere de ofertă, iar bătălia s-a dat între Electrogrup, firma deținută de SRI și o societate din cercul relaţional al guvernării Boc-Băsescu.

Citește mai multe detalii despre acest subiect în ediția tipărită a Gazetei de Cluj.

Post-ul Frații Mureșan de la Electrogrup au bătut palma cu un serviciu secret apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Raportul privitor la cauzele care au dus la falimentarea companiei Protan, singura firmă care se ocupa de neutralizarea deșeurilor de origine animală din România, arată că șefii companiei au condus compania spre această situație. Printre ei se numără senatorul UDMR Antal Istvan Lorant, care i-a luat locul lui Verestoy Attila, după ce acesta a murit la începutul anului. Acționarii Protan sunt un consorțiul maghiar ATEV, legat printr-o serie de afaceri de Cristi Burci și Verestoy Attila (decedat), și Virgil Mateescu, un milionar care face bani din tranzacții bursiere.

Citește mai multe detalii despre acest subiect în ediția tipărită a Gazetei de Cluj.

Post-ul Băieții deștepți din UDMR au jonglat cu conturile Protan până când afacerea cu cadavre a intrat în faliment apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca vor să-i ofere lui Daniel Boda, fiul fostului consilier prezidențial al lui Ion Iliescu cea mai mare titulatură care se poate obține în mediul universitar, respectiv cea de profesor universitar. De numele lui Daniel Boda se leagă și o serie de controverse care au culminat cu plângeri pentru malpraxis și chiar cu o condamnare la închisoare pentru corupție. Cu toate acestea, UMF Cluj-Napoca, considerată a fi una dintre cele mai prestigioase universități, vor să-i ofere lui Boda un scaun într-un post călduț de profesor universitar.

Citește mai multe detalii despre acest subiect în ediția tipărită a Gazetei de Cluj.

Post-ul UMF Cluj vrea să aducă la catedră un condamnat penal apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Hilarion Botezan, cumnatul Elenei Botezan, fosta șefă a DNA sau ”Doamna de Fier a anticorupției din Transilvania” cum mai era numită, și-a deschis firmă ce efectuează studii de trafic. Nu ar fi nicio problemă dacă noua afacere nu ar fi la limita penalului. Dacă deocamdată ”Hilu” scapă de incompatibilite doar pentru că Guvernul amâna aplicabilitatea legii, cazul de conflict de interese este mult mai clar. Și pentru că activitatea e construită la limita penalului, noua firmă merită și un asociat pe măsură.

Citește mai multe detalii despre acest subiect în ediția tipărită a Gazetei de Cluj.

Post-ul Aproape totul e penal în jurul familiei Botezan apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Curtea de Apel Cluj a decis că rechizitoriul prin care lichidatorul clujean Răzvan Zăvăleanu a fost trimis în judecată este nul.

Potrivit cererii depuse în instanță de Zăvăleanu, el a solicitat

1. Constatarea nulității absolute a tuturor actelor de urmărire penală, ca urmare a admiterii excepției necompetenței materiale a organelor de urmărire penale efectuate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Sălaj^[1];

2. Constatarea nulității absolute a procesului verbal de sesizare din oficiu din data de 12.11.2015 și implicit a urmăririi penale desfășurată în dosarul nr. 67/D/P/2015, ca urmare a îndeplinirii acestora cu sprijinul SRI, în baza Protocolului nr. 003064/04.02.2009, încheiat între SRI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție^[2], cu încălcarea competenței funcționale și materiale;

3. Constatarea nulității absolute a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, emise de către Curtea de Apel Cluj, în baza art. 140 Cpp, ca urmare a încălcării competenței funcționale a organelor de urmărire penală, raportat la decizia Curții Constituționale nr. 51/2016 (referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 142, alin. 1 Cpp, prin punerea în executare a mandatelor de către SRI) și ca urmare a încălcării competenței funcționale a organelor de urmărire penală, raportat la dispozițiile art. 142, alin. 2 și 5, Cpp, prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică în SPAȚII PRIVATE, de către SRI;

4. Constatarea nulității absolute a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, emise în dosarul nr. 43/D/P/2012, în baza art. 91^1-91^6 Cpp, ca urmare a încălcării competenței funcționale a organelor de urmărire penală, prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către DIPI;

5. Excluderea în materialitatea lor a probelor și a mijloacelor de probă rezultate din procedeele probatorii mai sus menționate, ca fiind nelegal administrate;

6. Constatarea neregularității rechizitoriului emis în dosarul nr. 67/D/P/2015 din data de 20.12.2017, al PÎCCJ – DIICOT – BT Sălaj, în baza art. 345, alin. 1, Cpp;

7. Constatarea nulității relative a actelor de urmărire penală, în baza art. 345, alin. 1, Cpp, raportat la art. 282 Cpp

8. Constatarea nelegalei administrări a mijloacelor de probă

9. Constatarea nulității relative a mandatelor de siguranță națională, emise de ÎCCJ, ca urmare a refuzului de declasificare a încheierilor în baza cărora au fost emise mandatele de siguranță națională și imposibilității efectuării controlului de legalitate;

10. Excluderea din materialul probator a interceptărilor și înregistrărilor, precum și a proceselor verbale de redare a acestora, efectuate în baza mandatelor de siguranță națională;

11. Restituirea cauzei la organele de urmărire penală competente (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție), ca urmare a neregularității rechizitoriului, prin imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății.

Cu titlu preliminar, învederăm faptul că excepțiile/solicitările de mai sus, deși prezentate într-o succesiune, sunt petite principale, nu au caracter subsidiar, unele față de altele.

CONSIDERENTE

1. Constatarea nulității absolute a tuturor actelor de urmărire penală, ca urmare a admiterii excepției necompetenței materiale a organelor de urmărire penale efectuate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Sălaj^[3].

Argumentele principale:

• Prin Decizia nr. 302/04.05.2017, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. 1, lit. b, din Cpp, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională.

• DIICOT este o structură specială, fără a se putea plasa pe un anumit nivel în ierarhia parchetelor de drept comun, iar competenţa sa este reglementată strict de art. 12 din Legea nr. 508/2004 – în vigoare la data sesizării din oficiu, respectiv 12.11.2015:

În realitate, inculpaților li s-au reținut infracțiuni care nu se circumscriu dispozițiilor legale mai sus indicate, întrucât infracțiunea de abuz în serviciu reglementată de art. 297 C.P. nu este prevăzută printre infracțiunile menționate la lit. (i) sau lit. (ii), iar infracțiunea de evaziune fiscală este de competența DIICOT numai în situația în care săvârșirea ei a intrat în scopul unui grup infracțional organizat.

• Or, nu a existat un grup infracţional organizat, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, pe care inculpaţii să-l fi sprijinit.

Pentru o astfel de infracţiune (constituirea grupului infracțional organizat) nici nu s-a pus în mişcare acţiunea penală, ceea ce aduce atingere gravă dreptului la apărare al inculpaţilor prin imposibilitatea stabilirii obiectului exact şi a limitelor judecăţii.

Soluția ce se impunea a fi dispusă era de declinare de competență în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj – raportat la calitatea persoanelor implicate în prezentul dosar.

Pe cale de consecinţă:

1.       În temeiul art. 47 alin. 2 C.P.P., apreciem că se impune admiterea excepției necompetenței materiale a organelor de urmărire penală şi constatarea nulității absolute a tuturor actelor de urmărire penală.

2.      Sancționarea cu nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală efectuate

3.      Excluderea tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală ca fiind nelegal obținute și restituirea cauzei la parchetul competent în vederea refacerii urmăririi penale.

2. Constatarea nulității absolute a procesului verbal de sesizare din oficiu din data de 12.11.2015 și implicit a urmăririi penale desfășurată în dosarul nr. 67/D/P/2015, ca urmare a îndeplinirii acestora cu sprijinul SRI, în baza Protocolului nr. 003064/04.02.2009, încheiat între SRI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție^[4], cu încălcarea competenței funcționale și materiale;

Argumentele principale:

În considerarea probațiunii administrată în procedura de cameră preliminară, concluzionăm că

• SRI a realizat acte de urmărire penală, în baza Protocolului, atât anterior formării dosarului nr. 67/D/P/2015, cât și în timpul desfășurării acestuia;
• SRI recunoaște prin înscrisurile depuse că a comunicat informații în baza protocolului
• SRI a pus în executare și a asigurat exploatarea tehnică a MST-urilor emise de autoritățile judiciare competente în dosarul penal nr. 67/D/P/2017
• DIICOT confirmă implicarea SRI pe parcursul desfășurării urmăririi penale, cu motivarea că este singura instituție care deține logistica necesară
• În acest context, SRI s-a transformat într-un veritabil organ de cercetare penală, contrar prevederilor legale; în baza Protocolului,  a fost posibil ca SRI să participe la sesizarea din oficiu și la efectuarea de acte de urmărire penală astfel cum reiese din adresele SRI nr. 002700881 din 24.06.2015, 002699633 din 15.07.2015, 002392238 din 17.02.2016, 002392259 din 04.03.2016 și nr. 547597 din 19.06.2018.
• S-au întreprins activități de administrare de probe înainte de începerea urmăririi penale
• S-au întreprins activități de administrare de probe de către un organ de cercetare penală fără niciun fel de delegare în condițiile în care infracțiunile vizate presupuneau competența exclusivă a procurorului în faza de urmărire penală.
• Ofițerul de poliție Filip Ioan a efectuat acte specifice urmăririi penale, respectiv analiza și selecția datelor rezultate din supravegherea tehnică în afara unui cadru procesual legal și cu încălcarea competenței funcționale

Pe cale de consecinţă:

1. În baza art. 281, alin.1, lit. b, Cpp, se impune constatarea nulității absolute a tuturor actelor de urmărire penală, prin încălcarea competenței funcționale

2. Sancționarea cu nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală efectuate

3. Excluderea tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală ca fiind nelegal obținute și restituirea cauzei la parchetul competent în vederea refacerii urmăririi penale.

3. Constatarea nulității absolute a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, emise de către Curtea de Apel Cluj, în baza art. 140 Cpp, ca urmare a încălcării competenței funcționale a organelor de urmărire penală, raportat la decizia Curții Constituționale nr. 51/2016 (referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 142, alin. 1 Cpp, prin punerea în executare a mandatelor de către SRI) și ca urmare a încălcării competenței funcționale a organelor de urmărire penală, raportat la dispozițiile art. 142, alin. 2 și 5, Cpp, prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică în SPAȚII PRIVATE, de către SRI;

Argumentele principale:

Prin raportare la

• Răspunsul DIICOT BT Sălaj 572/III/13/2018 din 09.05.2018 prin care se arată că mandatele de supraveghere tehnică emise de către Judecătorul Curții de Apel Cluj au fost puse în executare prin intermediul SRI, anterior adoptării Deciziei Curții Constituționale nr. 51/2016
• Adresa SRI nr. 547597 din 19.06.2018 prin care se precizează că SRI a asigurat exploatarea tehnică a măsurilor dispuse prin mandatele de supraveghere tehnică, iar rezultatele activității de interceptare și înregistrare autorizate au fost fixate pe suporturi digitale și au fost înaintate DIICOT – BT Sălaj, cu individualizarea tipului, pentru a putea fi utilizate în dosarul penal nr. 67/D/P/2015

• În prezentul dosar, activitatea de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de Curtea de Apel Cluj, prevăzută de art. 142 Cpp, a fost realizată de SRI, organ necompetent din punct de vedere material și funcțional
• Prin decizia nr. 51/16.02.2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma ori de alte organe specializate ale statului din cuprinsul dispozițiilor art. 142, alin. 1 din Cpp este neconstituțională
• Cu privire la efectele deciziei, la paragraful nr. 52 se prevede că aceasta se aplică în cauzele aflate  pe rolul instanțelor de judecată
• Curtea Constituțională reține că se impune excluderea probelor rezultate din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică anterior datei de 14.03.2016 de către alte organe specializate ale statului, inclusiv când această aplicare a fost realizată cu concursul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul SRI.
• Măsurile de supraveghere tehnică, aduse la îndeplinire cu concursul SRI, privite ca procedee probatorii, sunt lovite de nulitate absolută
• Curtea de Apel Cluj a autorizat măsuri de supraveghere tehnică în spații private; aceste autorizații au fost puse în executare de către SRI, contrar prevederilor art. 140 alin. 5, lit h Cpp, unde legiuitorul a prevăzut că accesul în spații private  este atributul exclusiv al organelor de urmărire penală (garanție împotriva violării arbitrare a domiciliului)

Pe cale de consecinţă:

1. În baza art. 280 și 281, alin.1, lit. b, Cpp, raportat la Decizia CCR nr. 302/2017 invocăm nelegala punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică

2. Sancționarea cu nulitatea absolută a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, emise de către Curtea de Apel Cluj efectuate ca urmare a încălcării competenței funcționale a organelor de urmărire penală

3. Excluderea probelor astfel obținute și imposibilitatea folosirii lor în procesul penal.

4. Constatarea nulității absolute a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, emise în dosarul nr. 43/D/P/2012, în baza art. 91^1-91^6 Cpp, ca urmare a încălcării competenței funcționale a organelor de urmărire penală, prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către DIPI;

Argumentele principale:

Prin raportare la

• Răspunsul DIICOT BT Sălaj 572/III/13/2018 din 09.05.2018 prin care se arată  că autorizațiile emise în dosarul nr. 43/D/P/2012 au fost puse în aplicare prin intermediul Direcției de Informații și Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
• Adresa nr. 2243232/22.05.2018 al Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă, declasificată și înregistrată la dosarul cauzei la data de  21 septembrie 2018 prin care se menționează faptul că în dosarul 43/D/P/2014 a desfășurat activități specifice de acordare a suportului tehnic și informativ necesar dosarului de urmărire penală. Acestea au constat în în punerea în aplicare a actelor autorizate emise de instanța de judecată pentruinterceptarea și înregistrarea pe bandă magnetică sau pe orice alt tip de suport a comunicărilor, înregistrarea pe imagini, efectuarea activităților de supraveghere operativă, conform prevederilor Codului de Procedură Penală, precum și în furnizarea de date și informații sub forma unor produse informaționale privind activitățile ilicite derulate de persoanele care fac obiectul dosarului de cercetare penală.

• În dosarul nr. 43/D/P/2012, activitatea de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în baza dispozițiilor art. 91^1-91^6 Cpp 1969, a fost realizată de către DIPI, rezultatul măsurilor de supraveghere fiind preluat în dosarul nr. 67/D/P/2015
• DIPI/SIPI nu face parte din categoria organelor de urmărire penală care puteau efectua interceptările și înregistrările autorizate
• Personalul DIPI/SIPI/DGIPI nu avea competențe în vederea efectuării urmăririi penale, nefiind organ de cercetare penală în sensul art. 201 și 208 VCpp.
• Măsurile de supraveghere tehnică, aduse la îndeplinire cu concursul DIPI/SIPI/DGIPI sunt lovite de nulitate absolută ca urmare a încălcării competenței funcționale și materiale a organelor de urmărire penală

Pe cale de consecinţă:

1. În baza art. 280 și 281, alin.1, lit. b, Cpp, raportat la Decizia CCR nr. 302/2017 invocăm nelegala punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică

2. Sancționarea cu nulitatea absolută a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, emise în dosarul nr. 43/D/P/2012 efectuate ca urmare a încălcării competenței funcționale a organelor de urmărire penală

3. Excluderea probelor astfel obținute și imposibilitatea folosirii lor în procesul penal.

5. Excluderea în materialitatea lor a probelor și a mijloacelor de probă rezultate din procedeele probatorii mai sus menționate, ca fiind nelegal administrate;

Argumentele principale:

• Prin decizia nr. 22/26.02.2018, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102, alin. 3 din Cpp și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care prin sintagma excluderea probei, din cuprinsul lor, se înțelege și eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.

• Cu toate că excluderea juridică a probelor obținute în mod nelegal în procesul penal apare ca fiind o garanție suficientă a drepturilor fundamentale anterior menționate, această garanție este una pur teoretică, în lipsa îndepărtării efective a mijloacelor de probă obținute în mod nelegal din dosarul cauzei.

Pe cale de consecinţă:

În baza dispozițiilor art. 102, Cpp, solicităm excluderea materială a probelor obținute din procedeele probatorii lovite de nulitate absolută.

6. Constatarea neregularității rechizitoriului emis în dosarul nr. 67/D/P/2015 din data de 20.12.2017, al PÎCCJ – DIICOT – BT Sălaj, în baza art. 345, alin. 1, Cpp;

Argumentele principale:

• Rechizitoriul nu descrie temeinic infracţiunile, cu exigenţa art. 328 Cpp
• Se impune a se constata insuficienta descriere a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, modalitatea sprijinirii; totodată, omisiunea punerii în mişcare a acţiunii penale pentru această infracţiune
• Se apreciază eronat că inculpatii au sprijinit un grup infracţional din alt dosar penal, în care aceştia nu au nicio calitate
• Starea de fapt reţinută nu este conformă realităţii şi probelor administrate
• Infracţiunile reţinute, precum „închiderea ochilor” şi “omiterea luării măsurilor prevăzute de lege” nu sunt reglementate nici de Codul penal, nici de alte legi speciale.
• Nu reiese îndeplinirea condiţiilor de existenţă a grupului: concertarea acţiunilor, ierarhia membrilor grupului, coeziunea psihică, exprimarea consimţământului de a face parte dintr-o astfel de structură, nu sunt indicate acţiunile de sprijin sau probele.
• Se impune a se constata lipsa plângerii prealabile a persoanelor vătămate EC 2000 şi EC 2007, în contextul în care cele 3 infracţiuni de abuz în serviciu au fost eronat încadrate juridic în temeiul Noului Cod Penal
• Se impune a se constata că practicianul în insolvenţă nu poate fi asimilat funcţionarului public, așa cum s-a probat în timpul urmăririi penale
• Se impune a se constata insuficienta descriere a celor 3 infracţiuni de abuz în serviciu şi contradicţiile între starea de fapt reţinută şi soluţia dispusă (în contextul în care faţă de Andrei Abrudan, practicianul care s-a ocupat în mod direct de dosarul de insolvenţă a celor 2 societăţi, conform şi probelor de la dosar, s-a dispus clasarea)
• Se impune a se constata lipsa prejudiciului în procedurile de insolvenţă menţionate, raportat la validarea demersurilor lichidatorului judiciar RTZ&Partners atât de creditori cât şi de instanţele de judecată
• Se impune a se constata neindicarea actelor de sprijin şi a prevederilor legale încălcate (trimiterea la art. 20 şi 21 din Legea nr. 85/2006 nu respectă exigenţa art. 328 Cpp)
• Inexistenţa infracţiunii de gestiune frauduloasă (ca urmare, cel puţin, a lipsei plângerii prealabile) atrage de iure inexistenţa pretinsei infracţiuni de abuz în serviciu
• Nu sunt indicate la modul efectiv în ce condiţii de loc, de timp şi spaţiu, respectiv în ce manieră au acţionat în interesul inculpaţilor Galiş şi Huluban şi care sunt probele în acest sens
• Se insinuează că există o conivenţă frauduloasă între inculpaţi şi că aceasta rezultă tocmai din convorbirile telefonice dintre aceştia, evident fără a indica conţinutul acestor convorbiri; dimpotrivă probele administrate contrazic acuzaţiile formulate de procuror.

Pe cale de consecinţă:

1. În temeiul art. 345 C.P.P., apreciem că se impune constatarea neregularității rechizitoriului emis în dosarul nr. 67/D/P/2015 din data de 20.12.2017, al PÎCCJ – DIICOT – BT Sălaj

2. În temeiul art. 345, alin. 3 Cpp, comunicarea de îndată a încheierii către procuror, pentru ca acesta să menționeze dacă își menține dispoziția de trimitere în judecată a numiților Răzvan Traian Zăvăleanu și Ramona Fărăianu

7. Constatarea nulității relative a actelor de urmărire penală, în baza art. 345, alin. 1, Cpp, raportat la art. 282 Cpp

Argumentele principale:

• Se impune nulitatea procesului verbal de sesizare din 12.11.2015, în condiţiile în care nu este semnat pe fiecare pagină, face trimitere la acte din alte dosare fără ca acestea să fi fost acvirate sau reţine fapte care încă nu se întâmplaseră, singura concluzie care se impune fiind aceea că procesul verbal a fost întocmit ulterior
• Se impune nulitatea ordonanţelor dată de încălcarea art. 286, 305, 309, 311 si 315 Cpp şi a dreptului la apărare a inculpaţilor
• Se impune nulitatea ordonanţei de începere a urmăririi penale, respectiv nulitatea tuturor actelor de urmărire penale subsecvente, întrucât această ordonanță stă la baza întregului proces penal.
• Deși procesul verbal de sesizare din oficiu conține date cu privire la cei doi inculpați ordonanța de începere a urmăririi penale nu mai face nicio referire la aceştia.
• Ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale față de cei doi inculpați este întocmită la mai bine de trei luni de la data sesizării din oficiu, deși încă prin cuprinsul procesului verbal se menționează nominal cele două persoane
• Dreptul de apărare a fost încălcat și cu ocazia extinderii urmăririi penale prin ordonanțele din data de 9 noiembrie 2017 și din data de 4 decembrie 2017; în aceeași zi de 13 noiembrie 2017 li s-a adus la cunoștință atât extinderea urmăririi penale cât și extinderea acțiunii penale, la interval orar de 30 de minute; procurorul a procedat în mod similar și în data de 4 decembrie 2017.
• Referatele privind emiterea, respectiv prelungirea unor mandate de supraveghere tehnică pentru o perioadă de 30 de zile au fost realizate fără respectarea condițiilor legale
• Încheierile penale prin care s-a dispus autorizarea sau prelungirea unei măsuri de supraveghere tehnică nu cuprind o analiză a condițiilor necesare pentru a dispune astfel față de fiecare faptă și raportat la fiecare persoană în parte în baza materialului probatoriu aceste încheiere fiind în fapt copy-paste a referatelor înaintate de către procuror
• Ordonanțele de delegare în vederea redării în proces verbal a convorbirilor telefonice, fiind acte subsecvente, sunt lovite de nulitate
• Nu există procese verbale pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică în parte, astfel cum dispune art. 143 Cpp
• Mandatele de siguranță națională au fost emise în perioada 2011-2012, or în această perioadă nu se putea dispune autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică, câtă vreme nu era începută urmărirea penală in rem; astfel, aceste mandate au fost date în afara cadrului procesual legal constituit
• Nu există propunerile de autorizare pentru activitățile pentru care au fost dispuse mandatele de siguranță națională și nu cuprind semnătura judecătorului
• Mandatele de siguranță națională emise în aceeași dată au număr identic, deşi sunt emise față de persoane diferite
• Certificarea autenticității acestor mandate s-a realizat formal în lipsa hotărârilor care au fundamentat emiterea lor, mai exact a încheierilor de ședință pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție
• Se impune nulitatea Ordonanței din data de 20 decembrie 2017 prin care s-a dispus desemnarea avocatului Mureșan Ovidiu în calitate de curator al persoanelor juridice vătămate Eurocard 2000 și Eurocard 2007. În mod eronat procurorul a întemeiat desemnarea curatorului în baza dispozițiilor Codului de procedură civilă, deși există reglementare expresă în Codul de procedură penală. Întreaga procedură de desemnare a curatorului a avut loc într-o singură zi, mai precis în data de 20 decembrie 2017, cu o zi înainte de înregistrarea rechizitoriului la instanță
• Există procese verbale de certificare a înregistrărilor în care sunt redate anumite mandate de supraveghere tehnică care nu se regăsesc în nicio ordonanță de delegare emisă de procuror
• Există mandate de supraveghere tehnică puse în  executare în prezenta cauză de Serviciul Român de Informații, or Decizia nr. 51/2016 a Curții Constituționale a statuat asupra exclusivității punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică doar pentru procuror, organul de cercetare penală și lucrători specializați din cadrul Poliției
• Începerea urmăririi penale in rem a avut loc la data de 10.12.2015, fapt pentru care interceptările și înregistrările realizate în baza ordonanțelor și încheierilor din dosarul nr. 43/D/P/2012 nu au valoare de probe în această cauză, astfel că se impune excluderea lor.
• Procesul verbal în transcriere a convorbirilor telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranță națională a fost întocmit ulterior momentului interceptării și înregistrării comunicațiilor electronice, acestea nefiind realizate în cursul urmăririi penale în prezentul dosar, respectiv au fost efectuate în afara cadrului procesual

Punctual, vom relua succint fiecare act în parte, apreciat ca fiind lovit de nulitate

1. Nulitatea procesului-verbal de sesizare din data de 12.11.2015 – vol. 1, filele 3-15,  întocmit de către subcomisar de poliție Filip Ioan, din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Sălaj

Nulitatea relativă a procesului-verbal de sesizare din oficiu este dată de următoarele elemente:

• nu este semnat pe fiecare pagină, de către cel care l-a întocmit astfel cum prevede în mod expres art. 199 alin. 2 Cpp
• face trimitere la informații din dosarul de insolvență 2714/84/2014 și dosarele asociate 2714/84/2014/a1, 2714/84/2014/a2 și 2714/84/2014/a3 – fără ca la momentul sesizării din oficiu, respectiv data de 12.11.2015, dosarul de insolvență să fi fost acvirat dosarului de urmărire penală
• unele dintre împrejurările descrise de către organul de cercetare penală în cuprinsul procesului-verbal de sesizare din oficiu nici măcar nu se petrecuseră la momentul sesizării din oficiu, respectiv la data de 12.11.2015. (de ex. Deși se face trimitere la dosarele de insolvență și cele conexe, acestea sunt comunicate de către Tribunalul Sălaj doar în ianuarie 2016).
• este evident faptul că procesul-verbal de sesizare din oficiu a fost întocmit ulterior, iar nu în data de 12.11.2015.

2. Cereri și excepții privind metodele și mijloacele de supraveghere tehnică

a)          Referatul din data de 11.12.2015 (f. 66-85, vol. 1, d.u.p) este nul deoarece

– nu face referire la nicio probă care să dovedească o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea infracțiunilor la care procurorul face referire.

– a fost realizat fără respectarea condițiilor legale necesare a fi îndeplinite pentru a se putea dispune în acest sens

b)          Încheierea penală nr. 5/11.12.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj pronunțată în dosarul nr. 1405/33/2015

• Se impune constatarea nulității relative a încheierii menționate în condițiile în care motivarea instanței coincide cu referatul procurorului, fără ca aceasta să procedeze la o analiză temeinică a elementelor de fapt și drept deduse judecății.
• Vătămarea subsemnaților constă în afectarea vieții private, protejată de  art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
• În ceea ce privește termenul până la care poate fi invocată nulitatea relativă, în conformitate cu dispozițiile art. 282 alin. (4) lit. a) Cpp., dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, aceasta poate fi invocată până la închiderea procedurii de cameră preliminară.

Drept consecință a anulării încheierii menționate anterior, în baza principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, potrivit căruia anularea (desfiinţarea) actului juridic iniţial (primar) atrage şi anularea actului juridic subsecvent (următor), datorită legăturii lor juridice și în baza art. 280 alin. (2)C.proc.pen., vă solicităm să anulați și mandatele de supraveghere tehnică emise în baza încheierii anterior menționate.

c)          Ordonanța din data de 26.01.2016 (f. 1-16, vol. 7, d.u.p)

Ordonanța de delegare reprezintă un act subsecvent, fapt pentru care se aplică principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis

d)          Referatul din data de 08.01.2016 (f. 115-137, vol. 4, d.u.p)

• În baza autorizării iniţiale, deşi au fost emise 31 de mandate de supraveghere tehnică, nu există procese verbale pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică în parte, astfel cum dispune art. 143 C.p.p.
• Dispoziţia procurorului detaliată la punctul anterior, din data de 26.01.2016, are ca obiect delegarea subcomisarului de poliție Filip Ioan din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Sălaj în vederea redării în proces-verbal a convorbirilor telefonice obţinute în baza a 9 mandate.

Cu toate acestea, cu nerespectarea art. 144 C.p.p, respectiv în absenţa unor motive temeinic justificate, se solicită prelungirea mandatelor iniţiale, suplimentând cu autorizarea accesului informatic la adresa razvan.zavaleanu@rtz.ro şi a postului telefonic 0745.139.459. or mandatele iniţiale prevedeau interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare distanţă prin intermediul postului telefonic 0745497188 şi 0730478199 (real nefiind utilizate de către Ramona Fărăianu) şi a postului telefonic fix – 0364818382 (real nefiind utilizat sau cunoscut de Răzvan Zăvăleanu).

e)          Încheierea penală nr. 1/08.01.2016 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj pronunțată în dosarul nr. 26/33/2016 (f. 57-75, vol. 4, d.u.p.)

Raportat la exigența legii potrivit căreia încheierea penală prin care se dispune prelungirea ori autorizarea unei măsuri de supraveghere tehnică trebuie să cuprindă printre altele o analiză a condițiilor necesare pentru a se dispune astfel față de fiecare faptă și raportat la fiecare persoană în parte, în baza materialului probatoriu deja existent la dosar, apreciem că se impune a se constata neîndeplinirea condițiilor legale și pe cale de consecință, incidența nulității relative.

Cu privire la mandatele de supraveghere tehnică emise prin Încheierea penală nr.1/2016, menționăm că acestea trebuie să îndeplinească condițiile articolului 140 alin. (5) Cpp.

Totodată, dorim să precizăm faptul că în prezenta cauză există mandate de supraveghere tehnică emise în baza Încheierii penale nr. 1/2016, care conțin aceeași oră.

Astfel, mandatele de supraveghere tehnică nr. 14 și 15, sunt dispuse în data de 08.01.2016, ora 18:08.

Cu privire la acest aspect, raportându-ne la art. 140 alin. (5) Cpp precizăm că nu este posibil din punct de vedere fizic ca două mandate de supraveghere tehnică să fie dispuse în același timp, mai exact în aceeași secundă.

f)        Ordonanța din data de 01.02.2016 (f. 1-16, vol. 6, d.u.p)

Idem c), respectiv reprezintă un act subsecvent, fapt pentru care se aplică principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis

g)          Ordonanță din data de 21.01.2016 (f. 1-15, vol. 3, d.u.p)

Prin ordonanța din data de 21.01.2016 s-a dispus delegarea în vederea redării convorbirilor telefonice, în baza mandatelor de siguranță națională emise în perioada 2011-2012. În atare condiții, în această perioadă nu se putea dispune autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică, câtă vreme nu era începută urmărirea penală in rem, astfel aceste mandate de siguranță națională au fost date în afara cadrului procesual legal constituit.

h)          Ordonanța de interceptare și înregistrare cu titlu provizoriu din data de 25.02.2016 (f. 155-221, vol. 26, d.u.p.)

Actul este lovit de nulitate, întrucât nu se arată care sunt probele pe care se bazează susținerile expuse în cuprinsul acesteia.

i)        Referatul din data de 29.02.2016 prin care se sesizează judecătorul de drepturi și libertăți pentru a se confirma măsura de supraveghere tehnică a interceptării comunicațiilor și oricărui tip de comunicare la distanță dispusă prin Ordonanța din data de 25.02.2016 ora 19:00.

Argumentele reținute în invocarea nulității sunt:

• nemotivarea referatului sub aspectul îndeplinirii condițiilor impuse de art. 139 Cpp, respectiv: existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni, măsura să fie proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale, probele nu ar putea fi obținute în alt mod
• principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis

j)        Încheierea nr. 6/2016 din data de 29.02.2016  pronunțată în dosarul nr. 241/33/2016 de către judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj (f. 92-100, vol. 26, d.u.p)

Raportându-ne la art 140 alin. (5) Cpp, în hotărârea menționată nu se analizează necesitatea autorizării unor astfel de mijloace de supraveghere tehnică față de persoanele menționate mai sus și nu se arată care sunt motivele temeinice care impun o astfel de măsură.

Totodată facem trimitere la dispozițiile art. 403 alin. (1) lit. c) Cpp, potrivit cărora expunerea hotărârii trebuie să cuprindă motivarea soluției cu privire la latura penală prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei.

Principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis

k)          Ordonanța din data de 19.02.2016 (f. 1-16, vol. 16, d.u.p.)

În această perioadă nu se putea dispune autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică, câtă vreme nu era începută urmărirea penală in rem, astfel acest mandat de siguranță națională a fost dat în afara cadrului procesual legal constituit.

l)        Ordonanța de interceptare și înregistrare cu titlu provizoriu din data de 13.12.2013, ora 15.00, (f.26-41, vol. 31, d.u.p), Adresa formulată către Tribunalul Sălaj în vederea confirmării ordonanței din data de 13.12.2013 (f. 2-5, vol. 31, d.u.p.), Ordonanța din data de 16.12.2013 (f. 10-25, vol. 31, d.u.p.), Ordonanța din data de 17.12.2013 (f. 8-9, vol. 31, d.u.p.),  Încheierea penală nr. 66 din data de 18 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Sălaj (f.6-7, vol. 31, d.u.p.) în dosar nr. 43/D/P/2012.

Astfel, procurorul a reținut că există urgență, iar întârzierea obținerii autorizației ar aduce grave prejudicii activității de urmărire penală.

În prezenta cauză menționăm faptul că începerea urmării penale in rem a avut loc la data de 10.12.2015, fapt pentru care interceptările și înregistrările realizate în baza ordonanțelor și încheierilor din dosarul nr. 43/D/P/2012 nu au valoare de probe în această cauză.

m)        Mandatele de Siguranță Națională (f. 138-148, vol. 4, d.u.p.)

Mandatele de siguranță națională nr. 006690/26.10.2011, 001302/27.02.2012, 006176/06.10.2011, 0090/09.01.2012, 002204/02.04.2012 sunt lovite de nulitate relativă, conform art. 282 C.proc.pen., întrucât:

• Certificarea autenticității s-a realizat în mod formal, în lipsa hotărârilor ce au fundamentat emiterea mandatelor de siguranță națională, mai exact a încheierilor de ședință pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Nu există propunerile de autorizare pentru activitățile pentru care au fost dispuse mandatele de siguranță națională și nici solicitarea în scris a procurorului general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Nu cuprind semnătura judecătorului.
• Totodată,  mandatele de siguranță națională emise în aceeași data au număr identic, deși acestea sunt emise față de persoane diferite.
• Au fost emise în temeiul art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 republicată, text față de care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 91 din data de 28.02.2018 pronunțată de Curtea Constituțională
• Au fost emise în perioada 2011-2012, or nu se putea dispune autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică, câtă vreme nu era începută urmărirea penalăin rem; astfel aceste mandate de siguranță națională au fost date în afara cadrului procesual legal constituit.

n)           Referatul din data de 04.02.2016 (f. 16-37, vol. 15, d.u.p)

Idem d), nu sunt indicate motivele temeinic justificate care ar putea sta la baza formulării propunerii de prelungire a măsurii supravegherii tehnice, raportat la dispozițiile art. 144 Cpp.

o)          Încheierea penală nr. 3/05.02.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj pronunțată în dosarul nr. 125/33/2016 (f. 97-127, vol. 15, d.u.p.) și mandatele de supraveghere tehnică

Idem e), nu există motivare a încheierii penale amintite, în acord cu rigorile legii.

p)          Ordonanța din data de 09.02.2016 (f. 107-121, vol. 16, d.u.p.)

Nerespectarea condițiilor legale necesar a fi îndeplinite pentru a se putea dispune în acel sens.

q)          Nulitatea ordonanţei din data de 20 decembrie 2017 (vol. 64, filele 26-31) prin care se dispune în mod nelegal, în temeiul art. 58 din Codul de procedură civilă şi al art. 2, alin. 2 din Codul de procedură civilă, desemnarea domnului avocat Mureşan Ovidiu în calitate de curator al persoanelor juridice vătămate, Euro Card 2000 SRL şi Euro Card 2007 SRL.

Observaţii nelegalitate:

– Temeiul de drept este eronat raportat la dispoziţiile exprese ale Codului de procedură penală. În realitate, art. 58 din Codul de Procedură Civilă este aplicabil doar în cauzele civile aflate pe rolul instanțelor de judecată, judecătorul (în nici un caz procurorul) având competența exclusivă să dispună numirea unui curator, în mod aleatoriu, din lista transmisă de barou.

–  Art. 491 Codul de procedură penală nu este incident, astfel că nu se impunea numirea unui mandatar; chiar dacă s-ar fi impus, voinţa ar fi aparţinut în primul rând societăţii, eventualul mandatar având calitatea de practician în insolvenţă; Am argumentat că nici art. 58 din Codul de procedură civilă nu poate fi incident în cauză.

–  De o manieră abuzivă şi netransparentă, în aceeaşi zi de 20 decembrie 2017, procurorul desemnează un curator în reprezentarea intereselor societăţilor Euro Card 2000 şi Euro Card 2007 SRL (nota bene, întreaga corespondenţă cu Baroul Sălaj are loc doar într-o singură zi, este iniţiată pe baza unei adrese – deşi actele procurorului sunt reprezentate de ordonanţe sau referate)

–  Avocatul Mureşan Ovidiu formulează cerere de constituire parte civilă, deşi nu a consultat, nu a solicitat informaţii din dosarele de insolvenţă şi nici nu s-a deplasat la sediul societăţilor în cauză, or raportat la dispoziţiile art. 234 din Statutul profesiei de avocat, conform cărora are obligația să depună toate diligențele necesare pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredințat, era imposibil de a emite o opinie profesională legală şi temeinică cu privire la acest demers.

În aceste condiţii, se impune a se constata nulitatea ordonanţei din data de 20 decembrie 2017 (vol. 64, filele 26-31), raportat la încălcarea dispoziţiilor legale, cu consecinţa desfiinţării actului menţionat, precum și toate actele încheiate de către domnul avocat Mureşan Ovidiu.

Mijloacele de probă obținute ca urmare a valorificării mijloacelor și metodelor de supraveghere tehnică:

a)          Procesul verbal de certificare a înregistrărilor din data de 26.01.2016 din dosar nr. 67/D/P/2015 (f. 17-211, vol. 7, d.u.p.)

Actul este nul raportat la următoarele considerente:

• Modalitatea de întocmire a procesului verbal este relatată contradictoriu (raportat la răspunsurile oferite de SRI, procurorul de caz, martorul Filip Ioan)
• Întocmirea procesului verbal a fost realizată pe parcursul a câtorva ore, deși conține sute de pagini
• Fie se bazează pe ciorne transmise de SRI (motiv de nulitate absolută determinată de lipsa competenței acestei instituții de  efectua acte de urmărire penală), fie a fost realizat pe parcursul a mai multor luni, în lipsa ordonanței de delegare, emisă în aceeași zi cu data procesului verbal

Așa fiind, față de dispozițiile Codului de procedură penală invocate mai sus, vă solicităm să dispuneți excluderea de la dosarul cauzei a înregistrărilor și a interceptărilor obținute în baza încheierilor și mandatului prezentate mai sus.

De asemenea, având în vedere că aceste înregistrări au fost materializate în procese verbale de redare a convorbirilor, vă solicităm să dispuneți excluderea și acestor procese verbale.

b)          Procesul verbal de certificare a înregistrărilor din data de 29.02.2016 din dosar nr. 67/D/P/2015 (f. 241-263, vol. 26, d.u.p.) este un act nul subsecvent.

c)          Procesul verbal de certificare a înregistrărilor din data de 15.12.2017  (vol. 64, f. 2-15, d.u.p.)

• Nu este legal având în vedere faptul că încheierea și mandatul de supraveghere tehnică au fost emise în data de 17.10.2013, anterior începerii urmăririi penale in rem în prezentul dosar, ce a avut loc în data de 10.12.2015.
• Nu se putea dispune autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică cu privire la fapta mai sus menționată, câtă vreme aceasta nu era cercetată într-un cadru procesual legal constituit.
• În prezenta cauză, cererea procurorului prin care solicită judecătorului de drepturi și  libertăți emiterea mandatului de supraveghere tehnică în vederea folosirii metodelor speciale de supraveghere, nu există. Mai mult, și încheierea pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți prin care s-a emis mandatul de supraveghere lipsește în prezenta cauză.
• Redarea scrisă a interceptărilor a fost realizată de către subinspectorul de poliție Câmpian Andrei din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Sălaj, fără a exista o ordonanță de delegare în acest sens.

Înregistrările de convorbiri telefonice ce au rezultat în baza acestui proces-verbal, au fost obținute în mod nelegal, iar potrivit art. 102 alin. (2) și (3) C.proc.pen., acestea nu pot fi folosite în procesul penal.

d)           Procesul verbal de certificare a înregistrărilor din data de 23.05.2016  (vol. 32, f. 2-230, d.u.p.)

Sunt redate anumite mandate de supraveghere tehnică care nu se regăsesc în nicio ordonanță de delegare emisă de procuror, în vederea ascultării convorbirilor telefonice și redarea scrisă a acestora, în baza mandatelor de supraveghere tehnică:

– nr. 44/UP/05.02.2016,

– nr. 43/UP/05.02.2016,

– nr. 42/UP/05.02.2016,

– nr. 49/UP/05.02.2016,

– nr. 41/UP/05.02.2016,

– nr. 71/UP/05.02.2016,

– nr. 45/UP/05.02.2016,

– nr. 46/UP/05.02.2016

– nr. 50/UP/05.02.2016.

Mai mult, așa cum am arătat mai sus, ordonanțele, încheierile și mandatele emise de Curtea de Apel Cluj de interceptare și înregistrare a convorbirilor purtate de inculpaţi sunt lovite de nulitate relativă.

e)           Proces-verbal de certificare a înregistrărilor din data de 27.02.2017 (f. 63-102, vol. 31, d.u.p)

Este nul, întrucât măsurile de supraveghere tehnică ce constau în interceptările și înregistrările de convorbiri telefonice au fost puse în executare de un organ de specialitate al statului, respectiv de SRI; probele obținute prin exploatarea mandatelor de supraveghere tehnică au fost obținute în mod nelegal, mandatele fiind puse în executare de un organ necompetent.

Un alt motiv temeinic în ceea ce privește necesitatea excluderii probelor ce au rezultat prin exploatarea mandatelor de supraveghere tehnică de către SRI, este încălcarea dreptului la viață privată.

f)         Proces-verbal de certificare a înregistrărilor din data de 27.02.2017 (f. 103-118, vol. 31, d.u.p)

Procesul-verbal este nelegal având în vedere faptul că ordonanțele și încheierea au fost emise anterior începerii urmăririi penale in rem în prezentul dosar, ce a avut loc în data de 10.12.2015., ca atare, nu se putea dispune autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică cu privire la fapta mai sus menționată, câtă vreme aceasta nu era cercetată într-un cadru procesual legal constituit.

g)           Procesele-verbale de certificare a înregistrărilor din data de 24.02.2014 și 21.11.2013 (f. 44-62, vol. 31, d.u.p)

Solicităm excluderea întrucât interceptările și înregistrările realizate în baza ordonanțelor și încheierilor din dosarul nr. 43/D/P/2012 nu au valoare de probe în această cauză

h)           Procesele-verbale de certificare a înregistrărilor din data de 19.02.2016 (f.17-82, vol.16, d.u.p.)

Probele ce au rezultat în baza acestor încheieri și autorizații lovite de nulitate relativă.

i)        Procesul-verbal de certificare a înregistrărilor din data de 10.02.2016 (f.122-167, vol.16, d.u.p.)

Susținem considerentele de mai sus, cu solicitarea de excludere.

j)         Proces-verbal de certificare a înregistrărilor din data de 21.01.2016 (f. 16-202, vol. 3, d.u.p)

Procesul-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranță națională a fost întocmit ulterior momentului interceptării și înregistrării comunicațiilor electronice, acestea nefiind realizate în cursul urmăririi penale în dosarul prezent, respectiv au fost efectuate în afara cadrului procesual.

k) Proces-verbal din data de 23.10.2015, din Dosarul nr.56/D/P/2014  (f. 210, vol. 20, d.u.p, reluat identic şi la fila 211)

Prin acest Proces Verbal s-a trecut în folosire în Dosarul pendinte (67/D/P/2015) HDD-ul marca Intenso, seria 600 25 60, arătându-se că în dosarul 67 se efectuează percheziţii informatice. Or, la data respectivă urmărirea penală nu fusese demarată, aceasta urmând să înceapă doar la data de 12.11.2015, sens în care nu exista un cadru procesual legal constituit, care să permită emiterea unui asemenea document. Mai mult, vom sublinia faptul că procesul verbal în discuţie este semnat de procuror Liviu Bubuiug ca Procuror Şef, deşi acesta a dobândit calitatea respectivă doar în luna ianuare 2016.

În aceste condiții, probele ce au rezultat în baza acestui Proces Verbal, au fost obținute în mod nelegal, iar potrivit art. 102 alin. (2) și (3) Cpp, acestea nu pot fi folosite în procesul penal.

Solicitare de excludere.

Pe cale de consecinţă:

1. Nu este îndeplinită condiția sesizării legale a organelor de urmărire penală, urmărirea penală nefiind legal începută – a se vedea în acest sens toate argumentele vizând nulitatea procesului-verbal de sesizare din data de 12.11.2015 și a actelor subsecvente.

2. Toate Ordonanțele sunt lovite de nulitate prin:

• Încălcarea dispozițiilor legale în materie: art. 286 C.P.P., art. 305 C.P.P., art. 309 C.P.P. și art. 311 C.P.P. și art. 315 C.P.P.
• Încălcarea dreptului la apărare al inculpaților

3. Toate actele de urmărire penală apar ca fiind efectuate în afara cadrului procesului penal, fiind așadar lovit de nulitate, în condițiile în care:

• Organele de urmărire penală nu au fost sesizate în mod legal
• Nulitatea ordonanței  de începere a urmăririi penale a determinat nulitatea tuturor actelor de urmărire penală subsecvente
• Ordonanțele din dosarul penal au fost date cu încălcarea prevederilor legale
• Dreptul la apărare al inculpaților nu a fost respectat

8. Constatarea nelegalei administrări a mijloacelor de probă

Argumentele principale:

• Toate probele și mijloacele de probă sunt nule ca efect al constatării nulității tuturor actelor de urmărire penală
• Se impune excluderea probelor și a mijloacelor de probă fie pentru că au fost administrate cu încălcarea principiului loialității conform articol 101 Cpp, fie pentru că au fost obținute în mod nelegal conform articol 102 Cpp. (de exemplu declarația lui Abrudan din noaptea de 26.02.2016)
• Decizia CCR nr. 22 din data de 18.01.2018 prevede că „nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe or prin care aceasta a fost administrată determina excluderea probei”
• Declarațiile martorilor sunt nelegale prin raportare la: modul de ascultare a acestora în condițiile în care nu au fost lăsaţi să declare liber și s-au adresat întrebări punctuale, lipsa mențiunilor privind jurământul din multiple declarații, lipsa mențiunilor privind relațiile de dușmănie / prietenie cu părțile din proces, obiectul audierii nu a fost clar precizat sau a excedat cadrului procesual
• Declarațiile inculpaților sunt nelegale pentru că exced cadrului procesual (declaraţiile inculpaţilor RZ şi RF din data de 05.10.2017, 13.11.2017, declaraţia lui Abrudan Andrei din data de 20.12.2017)
• În ceea ce privește nelegalitatea ridicării de înscrisuri, acestea au fost obținute de la diverse instituții sau persoane fără a exista ordonanțe prin care se solicită aceste înscrisuri; de asemenea au fost utilizate declarații din alte dosare penale fără a exista ordonanța procurorului care să justifice folosirea lor în acest dosar ca probe, lipsind astfel și motivarea administrării acestor probe.
• Se impune excluderea raportului de constatare tehnico-științifică întrucât nu au fost îndeplinite condițiile articolului 172 alin. 9 Cpp, a fost realizat de o persoană subiectivă, specialist antifraudă din cadrul DIICOT Cluj, iar inculpaților nu li s-a comunicat nici dispoziția de efectuare a acestei constatări tehnico-științifice și nici concluziile acesteia, nefiindu-le acordată posibilitatea de a o contesta.
• Percheziția domiciliară a fost solicitată, respectiv autorizată, la o dată anterioară datei la care ni s-a adus la cunoștință calitatea de suspecti.

Punctual, vom relua fiecare mijloc de probă apreciat ca administrat nelegal:

A. Declaraţii și Procese verbale de aducere la cunoştinţă a calităţii persoanei

1.      Declaraţia suspectului Abrudan Andrei Alin din data de 26.02.2016 (vol. 24, filele 71-74), dată în completarea declaraţiei de suspect din data de 26.02.2016 (volumul 24, filele 75-82) este obținută în mod nelegal, întrucât constituie o probă obţinută cu încălcarea principiului loialităţii (art. 101 alin. 1 Cpp).

2.      Declaraţia suspectului Abrudan Andrei Alin din data de 26.02.2016 (volumul 24, filele 75-82). Declaraţia în discuţie, deşi începută la o oră anterioară începerii declaratiei-supliment, este indisolubil legată de cea din urmă, sens în care apreciem că se impune excluderea ei, cu atât mai mult cu cât, consemnarea acesteia se finalizează la ora 22:35, iar consemnarea suplimentului la ora 23:05, aşadar la un moment anterior.

3.      Declaraţia martorului Dumitrescu Dorin Petrică din data de 24.08.2017  (volumul 43, filele 14-15), se impune a fi exclusă întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 116, alin. 1 Cpp și ale art. 118 Cpp, utilizându-se astfel într-un dosar penal (67/D/P/2015) depoziţiile unui martor care fusese audiat în calitate de suspect într-un alt dosar.

4.      Declaraţiile martorilor  Dako Katalin (vol. 44, filele 15-17) şi Chiorean Vasile (volumul 44, filele 18-20) precum şi ale persoanelor vătămate, inclusiv procesele verbale de aducere la cunoştinţă a drepturilor şi obligaţiilor pentru:  Aghiresan Maria, Andreica Dorel Vasile, Boboş Teofil, Boda Gabriela, Bolojan Vasile, Bone Şandor, Bonte Costel Aurel, Bota  Gheorghe,  Bumb Eugen,  Cadar Costin Petru, Ciupe Stelian Călin, Coste Aurel, Covaci Valer, Csapo Piroska, Culic Vasile, Cupsa Ioan, Droj Viorica, Drâmbe Marioara, Druhora Lupoian Viorel, Fărcaş Adrian Ionuţ, Fărcaş Cristian, Fărcaş Ioan, Fizesan Aurel, Ghiurca Ovidiu, Iepure Nicolae, Ignat Ramona, Kiss Tibor, Mate Csaba, Mesaros Valerica, Olar Gabriela, Ortelecan Ioan, Pop Maria Floare, Petrut Carolina, Petrut Gelu Daniel, Pojar Liviu, Pop Dorin, Pop Florin, Pop Iosif, Săbău Florin Valer, Szabo Iozsef Bama, Szekely Nicolae, Szilaghyi Iosif, Urs Aurel, Vescan Vasile, Terhes Gheorghe, Hossu Dorel, Boier Vasile Valer, Andreica Raul Teofil, Hsmasan Dana Adina, Sechel Dorin Dan, Pocol Daniela Gabriela, Bota Dorin Felician, Panzaru Gheorghe, Kulcsar Zoltan, Fodorean Eugen, Borlea Valer Pavel, Dobrai Francisc, Filip Remus, Cozlean Mihaela  şi, de asemenea, declaraţia martorului Saute Valentin Călin (volumele 44 şi 45) se impun a fi excluse, întrucât:

• au fost administrate de organul de cercetare penală şi nu de procuror.

• deşi în adresa de înaintare a subcomisarului de poliţie dl. FILIP IOAN către D.I.I.C.O.T.J, se face vorbire despre ordonanţa de delegare nr. 67/D/P/2015 din data de 04.07.2017, această ordonanţă nu se regăseşte la dosarul de urmărire penală;
• la rubrica O.C.P. (organ de cercetare penală) din josul fiecărei pagini pe care sunt consemnate declaraţiile persoanelor mai sus menţionate, nici măcar nu apare numele/semnătura d-lui subcomisar Filip Ioan, ci apar numele altor persoane (organe de cercetare penală).

5.      Declaraţia numitei Droj Viorica, dată în calitate de persoană vătămată în faţă organelor de cercetare penală, la data de 19.07.2017 (volumul 44, filele 106-108), sse impune a fi exclusă pentru

• lipsa ordonanței procurorului de delegare a organelor de cercetare penală în vederea efectuării acestui act
• prin prisma încălcării dispoziţiilor art. 111 alin. 3 raportat la dispoziţiile art. 109 alin. 1 şi 2 Cpp (din cuprinsul declaraţiei lipsind cu desăvârşire partea de relatare “liberă”)
• obiectul audierii nu este clar precizat, iar întrebările adresate de organul de cercetare îi exced.

6.      Declaraţia martorului Pop Daniel-Petru  din data de 29.08.2017 (volumul 46, filele 82-83, fost asociat unic al Practic Oil S.R.L.) se impune a fi exclusă, întrucât

• Se încalcă dispoziţiile art. 116 alin. 1 Cod proc. pen., deoarece până la data de 29.08.2017, dată  în care a fost consemnată declaraţia martorului, nu a fost formulată o acuzaţie penală cu privire la participarea societăţii Practic Oil S.R.L. în procedura insolvenţei Euro Card 2000 S.R.L.
• Obiectul audierii adus la cunoştinţă martorului excede cadrul procesual stabilit până la momentul respectiv.

7.      Declaraţia inculpatului Zăvăleanu Răzvan Traian din data de 05.10.2017 (volumul 53, filele 25-28) şi declaraţia inculpatei Fărăianu Ramona din data de 05.10.2017 (volumul 53, filele 29-31) se impun a fi excluse deoarece exced cadrului procesual, prin încălcarea dispozițiilor art. 307 şi art. 309 Cod proc. pen., art. 10 alin. 3 şi art. 108 alin. 2 raportat la art. 83 litera a).

• deşi la obiectul audierii sunt menţionate doar infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat (în modalitatea sprijinirii), conţinutul declaraţiei, ca urmare a întrebărilor adresate de procuror, relevă aspecte legate de infracţiunea de evaziune fiscală, or extinderea urmăririi penale cu privire la această infracțiune in personam a fost dispusă abia la data de 09.11.2017.

8.      Declaraţia martorului Clopotari Adrian Ştefan din data de 02.10.2017 (volumul 55, filele 29-31) se impune a fi exclusă, audierea sa fiind nelegală întrucât contravine dispoziţiilor art. 116 alin. 1 Cpp, iar obiectul audierii adus la cunoştinţă martorului excede cadrului procesual stabilit până la acel moment.

9.      Declaraţia martorei Droj Viorica din data de 10.11.2017 (vol. 58, filele 2-4) se impune a fi exclusă, audierea sa fiind nelegală întrucât

• contravine dispoziţiilor art. 116 alin. 1 Cod. proc. pen. care reglementează obiectul şi limitele declaraţiei martorului.
• lipsesc menţiunile cu privire la relaţiile de duşmănie, astfel cum impun exigenţele art. 119 alin. 2 Cpp, menţiuni care afectează credibilitatea mărturiei.

10.  Declaraţia martorului Marangoci Constantin din data de 10.11.2017 (volumul 58, filele 5-7) se impune a fi exclusă întrucât:

•  nu conţine semnătura acestuia la rubrica “jurământul religios”/”declaraţia solemnă”, în temeiul art. 282 Cpp, coroborat cu art. 121 Cpp, producând o vătămare a drepturilor inculpatului,
• nu cuprinde menţiuni referitoare la relaţiile de prietenie  sau de duşmănie cu părţile din procesul penal, precum şi dacă a suferit vreo pagubă în urma săvârşirii infracţiunii.

11.  Declaraţia martorei Blenche Gabriela Cristina din data de 10.11.2017 (volumul 58, filele 8-10) se impune a fi exclusă deoarece

• modul de ascultare a martorei a fost viciat prin prisma încălcării dispoziţiilor art. 111 alin. 3 raportat la dispoziţiile art. 109 alin. 1 şi 2 Cpp.
• lipsesc menţiunile cu privire la relaţiile de duşmănie, astfel cum impun exigenţele art. 119 alin. 2 Cpp, menţiuni care afectează credibilitatea mărturiei, cu atât mai mult cu cât relaţia dintre martoră şi inculpaţi chiar este una de duşmănie.

12.  Declaraţia martorului Pop Daniel Petru din data de 29.04.2014 (vol. 18, filele 241-244) se impune a fi exclusă întrucât este o declaraţie dată în cursul anului 2014 – aşadar anterior procesului-verbal de sesizare din oficiu pentru faptele cercetate în prezentul dosar penal, fiind, de altfel consemnată în dosarul penal nr. 43/D/P/2012.

13.  Pentru identitate de raţiune, solicităm excluderea şi a declaraţiei de suspect a numitei Droj Viorica din data de 28.04.2014 dată în dosar penal nr. 43/D/P/2012 şi care se regăseşte la dosarul de urmărire penală nr. 67/D/P/2015.

14.  Declaraţiile de suspect, respectiv de inculpat ale numitului Zăvăleanu Răzvan Traian, ambele din data de 13.11.2017 (volumul 61, filele 78-79 şi 109-110) şi declaraţia de suspect a numitei Fărăianu Ramona din data de 13.11.2017 (volumul 61, filele 81-82) urmează a fi excluse din ansamblul probatoriu, deoarece:

– ordonanţa de extindere a acţiunii penale din data de 13.11.2017 este nulă din perspectiva dispoziţiilor art. 311 alin. 1 şi 5 Cod proc. pen. raportat la art. 10 alin. 3 Cod proc. pen. şi ale dispoziţiilor art. 24 din Constituţia României, (inculpaţilor le-a fost încălcat dreptul la apărare prin restrângerea exercitării efective a acestui drept în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal).

– încălcarea dreptului la apărare constă în aceea că inculpaţii au dobândit dublă calitate de suspect-inculpat în aceeaşi zi (13.11.2017), fără a li se permite în mod efectiv să prezinte probe în apărare faţă de acuzaţiile aduse.

– au fost încălcate dispoziţiile art. 307 şi 309 alin. 2 Cpp, cu trimitere la art. 108 Cpp, care reglementează comunicarea drepturilor şi obligaţiilor suspectului sau inculpatului, cât şi dispoziţiile art. 83 lit. d Cpp care se referă la dreptul suspectului, respectiv a inculpatului de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii.

Subsecvent, solicităm excluderea proceselor verbale de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect, respectiv de inculpat a numiţilor Zăvăleanu Răzvan Traian şi Fărăianu Ramona (un nr. de 4 procese verbale) din data de 13.11.2017, aflate în vol. 61, filele 80, 83, 108, 111-112, drept consecinţă a constatării nulităţii ordonanţei de extindere a acţiunii penale din data de 13.11.2017 pentru considerentele arătate în partea de debut expusă supra.

15.  Declaraţia martorei Droj Viorica din data de 05.12.2017 (volumul 63, filele 149-151) se impune a fi exclusă, audierea sa fiind nelegală întrucât

• contravine dispoziţiilor art. 116 alin. 1 Cod. proc. pen. care reglementează obiectul şi limitele declaraţiei martorului.
• obiectul audierii îl constituie utilizarea bunurilor mobile şi imobile proprietatea societăţii Euro Card 2000 S.R.L. de către societăţile Euro Trans Mol S.R.L. şi Euro Card 2007 S.R.L. de la momentul încheierii antecontractelor de vânzare-cumpărare  dintre societăţile Euro Card 2000 S.R.L. şi Euro Trans Mol S.R.L. (26.03.2013) şi până în prezent. Or, întrebările adresate de procuror (întrebările 2, 3 şi 4) vizează alte aspecte decât cele în legătură cu care i s-a adus la cunoştinţă martorei că urmează să fie audiată
• lipsesc menţiunile cu privire la raporturile de prietenie şi duşmănie dintre martor şi subiecţii procesuali principali.

16.  Declaraţia martorei Droj Viorica din data de 10.11.2017 (vol. 58, filele 2-4) se impune a fi exclusă ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor impuse de art. 119, alin. 2 Cpp, având în vedere faptul că şi în cazul acesteia, lipsesc menţiunile referitoare la relaţiile de prietenie sau duşmănie ale acesteia cu părţile din dosar.

17.  Declaraţia martorului Pop Daniel din data de 02.10.2017 (vol. 55, filele 32-33) a fost viciată de asemenea, ca urmare a lipsei semnăturii martorului din cuprinsul rubricii referitoare la jurământ, pentru considerentele expuse detaliat mai sus.

18.  Declaraţia martorei Droj Viorica din data de 03.10.2017 (vol.55, filele 19-21) este lovită de nulitate atât din prisma

• absenţei menţiunii cu privire la relaţiile de prietenie sau de duşmănie, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 119, alin. 2, Cpp,
• lipsei semnăturii martorului din rubrica referitoare la jurământ.

Aceste lipsuri afectează proba în substanţa ei, impunându-se excluderea sa de la dosarul cauzei.

19.  Declaraţia inculpatului Abrudan Andrei Alin din data de 20.12.2017 (vol. 64, filele 110 – 111) se impune a fi exclusă, audierea sa fiind nelegală întrucât contravine dispoziţiilor art. 108 alin. 1 Cpp.

B. Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică

Se impune excluderea raportului de constatare tehnico-științifică întrucât nu au fost îndeplinite condițiile articolului 172 alin. 9 Cpp

Argumente principale

• Prin ordonanța procurorului din data de 25.09.2017 (volumul 55, fila 38) s-a dispus, în baza dispoziţiilor art. 172 alin. 9 şi 10 Cod proc. pen., efectuarea unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică de către un „specialist” antifraudă din cadrul D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial Cluj, acesta urmând să răspundă la un număr de 4 întrebări adresate de procuror.

• În prezenţa speţă nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru efectuarea unei constatări. Nici faptele reţinute în sarcina inculpaţilor şi nici împrejurările presupusei comiteri a acestora nu pot fi stabilite prin efectuarea unei constatări a specialistului antifraudă.

• În această cauză nu a existat nici un pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt şi, cu atât mai puţin vreo urgenţă, câtă vreme toate documentele privând modul de desfăşurare al procedurii insolvenţei societăţilor Euro Card 2000 S.R.L. şi Euro Card 2007 S.R.L. au fost la dispoziţia organelor de urmărire penală încă din momentul zero. Astfel, efectuarea unei constatări a fost străină de eliminarea vreunui pericol, întrucât acesta nu a existat niciun moment.

• Concluziile raportului de constatare au fost uşor de anticipat, raportul în sine fiind rezultatul unor prelucrări ale aceloraşi date, cunoscute încă anterior dispunerii efectuării lor, mai ales în condiţiile în care procedura de întocmire nu permite participarea unor reprezentanţi de specialitate desemnaţi de subsemnaţii inculpaţi.

• Încercând să întâlnească cerinţele de rezultat impuse de procuror, specialistul a concluzionat în mod vag asupra aspectelor aduse în discuţie, lăsând să se înţeleagă că ar putea exista infracţiunea de evaziune fiscală, în anumite condiţii care însă nu au nicio legătură cu realitatea faptică.

• Organele de urmărire penală aveau obligaţia de a dispune efectuarea în cauză a unei expertize fiscal-contabile, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale –inclusiv cu dreptul inculpaţilor de a angaja un expert parte.

• Apreciem că ar fi fost necesar ca la obiectivele formulate să răspundă un expert cu următoarele specializări: contabilitate, fiscalitate, insolvenţă, având în vedere faptul că multe dintre obiectivele stabilite exced competenţelor şi pregătirii unui expert contabil sau contabil autorizat şi, cu atât mai mult, unui specialist antifraudă.

• Subsemnaţii am solicitat efectuarea unei expertize fiscal-contabile, solicitare respinsă de procuror în faza de urmărire penală.

C. Ridicarea de înscrisuri

Solicităm excluderea tuturor înscrisurilor care se află la dosarul de urmărire penală şi a căror ridicare, respectiv predare nu are la bază o ordonanţă a procurorului (sau a organului de cercetare penală delegat de procuror) și, deci, nici proces-verbal de predare-primire, adică luarea de dovadă în acest sens:

• excluderea înscrisurilor aflate în volumul 8 din dosarul de urmărire penală
• excluderea înscrisurilor ce alcătuiesc volumul 11 (filele 60-302) al dosarului de urmărire penală şi care se referă la lichidarea societăţii Euro Card 2000, dar conţin şi documente emanând de la RTZ&PARTNERS S.P.R.L., pentru motivul de nelegalitate invocat mai sus.
• excluderea înscrisurilor ce alcătuiesc volumele 12, 13 şi 21 ale dosarului penal nr. 67/D/P/2015
• excluderea din volumul 15 din dosarul de urmărire penală, a filelor 2-9, 11,14
• excluderea din volumul 21 a filelor 1-97 (excluderea tuturor proceselor verbale de sigilare şi de desigilare întocmite de ANAF referitoare la bunurile societăţilor Euro Trans Mol şi Euro Card 2007)
• excluderea înscrisurilor aflate în volumul 21 la filele 123-124, respectiv adresă RTZ&PARTNERS S.P.R.L. către Autoritatea Naţională a Vămilor, invitaţiile transmise de ANAF către  RTZ&PARTNERS S.P.R.L.  aflate la filele 127, 129 şi 130-131, precum şi documentele emise de Autoritatea Naţională a Vămilor (inclusiv din anul 2011) aflate în continuarea volumului 21, respectiv până la final – fila 323.
• excluderea din volumul 26 -întrucât au fost obţinute în mod nelegal – a următoarelor declaraţii:

*  Declaraţia inculpatului Galiş Ioan (din Dos. penal nr. 234/33/2016) – filele 267-268;

*  Declaraţia inculpatei Galiş Ioana Malvina (din Dos. penal nr. 234/33/2016) – filă 269;

*  Declaraţia inculpatului Dărăban Patritiu (din Dos. penal nr. 234/33/2016) – filele 270-272;

*  Declaraţia inculpatului Abrudan Ioan (din Dos. penal nr. 234/33/2016) – fila 273;

*  Declaraţia inculpatului Bode Dumitru Ioan (din Dos. penal nr. 234/33/2016) – fila 274;

*  Declaraţia inculpatului Zaha Gheorghe Vasile (din Dos. penal nr. 234/33/2016) – fila 275;

*  Declaraţia inculpatului Fărcaş Marius Felician (din Dos. penal nr. 234/33/2016) – fila 276;

*  Declaraţia inculpatului Huluban Ioan (din Dos. penal nr. 234/33/2016) – filele 277-278.

–  Excluderea din volumul 28, a filelor 134-139, 148-153 (încheieri şi corespondenţă)

–  Excluderea din volumul 30 a filei 331(adresă emisă de RTZ&PARTNERS S.P.R.L., prin care aceasta răspunde unei solicitări a B.C.C.O. Cluj – S.C.C.O. Sălaj transmisă prin fax la data de 12.05.2016).

– Excluderea din volumul 31 a filei 125, înscris BCR

– Excluderea din volumul 38 a filelor 52-63, 70-83, 85-86, 128 (informaţii ANAF), 126-127 (informaţii INTESA SANPAOLO BANK).

– Excluderea din volumul 41 a filelor 41-49, 53-58 (adrese RTZ)

– Excluderea din volumul 43, filele 91-127 ( documente justificative ale societăţii Euro Trans Mol S.R.L.)

– Excluderea din volumul 46, a filelor 20-21 (contract de cesiune creanţă)

– Excluderea din volumul 53, a filelor 32-39 ( înscrisuri predate de societatea XS SUD COMPANI S.R.L), a filelor 45-150 şi 151-166 (adrese RTZ&PARTNERS S.P.R.L.)

– Excluderea din volumul 58 a filelor 73-89 (acte CII Ardeleam Dumitru)

– Excluderea din volumul 61 a filelor 289-309

– Excluderea din volumul 63,a filelor 134-139 şi 155-161 (pv inventariere RTZ)

– Excluderea din volumul 64 a filelor 67-76 (pv investigaţii)

În susținerea celor de mai sus, învederăm faptul că subsemnații am formulat o cerere în probațiune, încuviințată de către judecătorul de cameră preliminară în ședința de judecată din data de 14 mai 2018, prin care am solicitat DIICOT

• Să comunice data şi modalitatea în care au fost depuse la dosarul de UP a o serie de înscrisuri;
• Să indice probele administrate între momentul extinderii UP şi momentul extinderii acţiunii penale din data de 04 decembrie 2017.

Nici până în prezent nu s-a răspuns de către DIICOT cu privire la cele menționate.

D. Percheziţiile

Se impune constatarea nulităţii încheierii penale nr. 3/25.02.2016 şi a mandatului de percheziţie domiciliară nr.  4/25.02.2016 ale judecătorului de drepturi și libertăţi de la Curtea de Apel Cluj, având în vedere încălcarea flagrantă a dreptului la apărare al subsemnaţilor, prin faptul că

• percheziţia domiciliară care a avut loc la sediul societăţii de insolvenţă RTZ Cluj a fost autorizată pentru o perioadă de 15 zile, prin mandatul de percheziţie domiciliară nr. 6/25.02.2016, prin urmare la o dată anterioară datei la care subsemnaţilor ni s-a adus la cunoştinţă  calitatea de suspecţi.

• referatul procurorului, încheierea penală a judecătorului de drepturi şi libertăţi şi mandatul de percheziţie informatică poartă data de 25.02.2016, iar subsemnaţilor ni s-a adus la cunoştinţă începerea urmăririi ponale in rem cu privire la comiterea infracţiunilor de constituirea de grup infracţional organizat şi abuz în serviciu la data de 27.02.2016, dată la care am dobândit calitatea de suspecţi cu privire la aceste două infracţiuni.

Pe cale de consecinţă:

1. Vă solicităm să constatați nelegalitatea probelor și a mijloacelor de probă
2. Excluderea probelor, în temeiul art. 102, Cpp

9. Constatarea nulității relative a mandatelor de siguranță națională, emise de ÎCCJ, ca urmare a refuzului de declasificare a încheierilor în baza cărora au fost emise mandatele de siguranță națională și imposibilității efectuării controlului de legalitate;

Argumentele principale:

• Având în vedere probațiunea administrată în procedura de cameră preliminară, respectiv:

• Potrivit încheierii pronunțate în ședința camerei de consiliu din data de 03 mai 2018, a fost încuviințată cererea de demarare a procedurii de declasificare a propunerilor adresate PÎCCJ de către SRI, a solicitărilor procurorului general al PÎCCJ privind autorizarea supravegherii tehnice, a încheierilor şi a mandatelor emise în perioada 2011-2012 de ÎCCJ

• Răspunsul Parchetului de pe lângă ÎCCJ nr. 1256/IX-2/2018, înregistrat la dosarul cauzei în data de 28 iunie 2018, prin care comunică faptul că, în considerarea solicitărilor judecătorului de cameră preliminară, s-a solicitat acordul Serviciului Român de Informații cu privire la declasificarea cererilor Parchetului de pe lângă ÎCCJ în urma cărora au fost emise mandatele de siguranță națională. Precizează de asemenea că, din verificările efectuate în propriile evidențe, a rezultat că documentele a căror declasificare s-a solicitat cuprind date și informații din propunerile formulate de Serviciul Român de Informații.

• Răspunsul ÎCCJ nr. 126/CDC din 28.06.2018, înregistrat la dosarul cauzei la data de 04 iulie 2018, prin care, ca urmare a solicitărilor judecătorului de cameră preliminară, comunică că declasificarea încheierilor în baza cărora au fost emise mandatele de siguranță națională poate genera prejudicii pe linie de securitate națională în ceea ce privește conspirarea surselor secrete umane și tehnice, precum și a metodelor și mijloacelor subsumate activității de informații.

• Respectarea condițiilor de legalitate referitoare la incidența legii speciale, necesitatea și proporționalitatea restrângerii dreptului nu au putut fi supuse controlului de legalitate în prezenta cauză, întrucât încheierile prin care s-au autorizat măsurile de supraveghere tehnică nu au fost declasificate.

• Art. 22 din legea nr. 51/1991 stabilește că orice persoană vătămată în drepturile și libertățile sale fundamentale ca urmare a activităților specifice culegerii de informații efectuate de organele cu atribuții în domeniul securității naționale, se pot adresa, potrivit legii, și organelor judiciare prin formularea de plângeri și căi de atac potrivit Cpp.

• Decizia nr. 21/2018, pronunțată de Curtea Constituțională stipulează că inculpatul trebuie să aibă acces la informațiile clasificate în vederea combaterii sau a susținerii, în mod contradictoriu cu acuzatorul, a legalității administrării acestor probe.

Pe cale de consecinţă:

1. Vă solicităm să constatați nulitatea mandatelor de siguranță națională, în lipsa încheierilor în baza cărora se poate face controlul de legalitate al supravegherii

2. Vă solicităm să dispuneți excluderea probelor și a mijloacelor de probă administrate în baza mandatelor, potrivit art. 102, alin. 2 și 3 Cpp, respectiv a proceselor verbale de redare ale interceptărilor rezultate

10. Excluderea din materialul probator a interceptărilor și înregistrărilor, precum și a proceselor verbale de redare a acestora, efectuate în baza mandatelor de siguranță națională;

Argumentele principale:

• Potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 22/18.01.2018, vor fi eliminate fizic din conținutul dosarului probele astfel obținute, pentru garantarea efectivă a prezumției de nevinovăție a inculpatului și a dreptului la un proces echitabil al acestuia.”

Pe cale de consecinţă:

Vă solicităm respectuos excluderea din materialul probator.

11. Restituirea cauzei la organele de urmărire penală competente (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție), ca urmare a neregularității rechizitoriului, prin imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății.

Argumentele principale:

• În baza art. 346 alin. 3 Cod de procedură penală, am solicitat restituirea cauzei la parchet pentru imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor supuse judecăţii întrucât nu au fost indicate în concret actele materiale ce compun infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, este evidentă lipsa de probatorii în susţinerea vinovăţiei acestora cât şi inexistenţa infracţiunilor.
• Menţiunile din rechizitoriu sunt generale, în raport de toţi inculpaţii din dosar, nu sunt individualizate în raport de fiecare inculpat, cu arătarea clară pentru fiecare inculpat a actelor materiale din care este compusă infracţiunea; faptele au fost expuse global, iar nu individual.
• Pentru aceste considerente, rechizitoriul este lovit de nulitatea relativă ce produce o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului de sesizare şi trimiterea cauzei la organele de urmărire penală.
• Astfel cum prevăd dispoziţiile art. 88 ind. 1, coroborate cu dispoziţiile art. III din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în data de 23 octombrie 2018, a devenit operaţională Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
• Secţia are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorii şi procurorii militari, secţia păstrându-şi competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care alături de judecători şi procurori sunt cercetate şi alte persoane.
• Dosarele aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie şi la alte unităţi de parchet, precum şi dosarele soluţionate până la acestă dată care privesc infracţiuni săvârşite de judecători sau procurori se preiau de către Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
• Raportat la modificarea propusă de Parchetul General la proiectul de aprobare a ordonanţei de urgenţă 90/2018 privind secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie:- participarea la judecata în fond sau a căilor de atac în dosarele trimise la instanţă înainte de data operaţionalizării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se va realiza de procurorii din structura de parchet care a sesizat instanţa de judecată – per a contrario, competența astăzi revine Secției pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Post-ul Lichidatorul Răzvan Zăvăleanu a câștigat procesul în care a fost inculpat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O firmă de garsonieră, cu numai patru angajaţi, se va ocupa de întreţinerea drumurilor naţionale din judeţul Cluj și din restul țării. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit companiei Teo Trans Consulting un contract de aproximativ 80 milioane de euro pentru lucrări de întreţinere curentă. Firma este condusă de familia fostului director al Direcției de Achiziții din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale România (CNADNR).

Potrivit Sistemulului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), CNAIR a atribuit contracte de 369,94 milioane de lei, fără TVA, firmei Teo Trans Consulting, societate ce are sediul într-o garsonieră dintr-un bloc din București. Contractele vizează lucrări de întreţinere curentă a drumurilor, pe timp de vară, arată un anunț publicat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

Contractele sunt împărţite pe mai multe loturi astfel: lot 1 – Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Bucureşti, lot 2 – DRDP Craiova, lot 3 – DRDP Timişoara, lot 4 – DRDP Cluj, lot 5 – DRDP Braşov, lot 6 – DRDP Iaşi, lot 7 – DRDP Constanţa.

Lotul pentru drumurile administrațe de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj a fost adjudecat pentru suma de  51.572.115 lei fără TVA pentru următorii 4 ani. Această sumă este mult mai mică decât valoarea estimativă a contractului, de 798.294.440 lei fără TVA.

Singurul lot unde au existat două oferte a fost pentru DRDP Cluj, însă doar una a fost admisibilă.În cazul celorlalte loturi – pentru DRDR Timișoara, DRDP Craiova, DRDP București, DRDP Brașov și DRDP Iași, oferta depusă de firma din București a fost unică.

Firma care a câștigat contractual gigant scos la licitație de CNAIR va trebui să cureţe şi să înlocuiască indicatoarele rutiere de pe drumurile naţionale, să facă unele reparaţii la zidurile de sprijin şi parapetele din beton şi la cele metalice. De asemenea, compania va trebui să se ocupe şi de realizarea marcajelor longitudinale (cele de pe asfalt) şi să instaleze butoni reflectorizanţi în suprafaţa carosabilă, şi să instaleze, acolo unde este cazul, şi panouri fonoabsorbante. Aceleaşi sarcini le are şi pentru drumurile naţionale administrare de celelalte Direcţii regionale din ţară, la care a câştigat licitaţia. Aceste lucrări vor fi făcute oridecîte ori este nevoie, în fiecare an din cei patru de valabilitate a acordului, urmând să fie semnate contracte subsecvente.

Teo Trans Consulting avea, la sfârşitul anului trecut doar 4 angajaţi și a înregistrat venituri de 22,9 milioane lei (5 milioane de euro), după cum reiese din datele publicate pe site-ul Ministerului FInanțelor Publice. La societatea Teo Trans Consulting SRL sunt acționari fratele și mama lui Theodor Răzvan Emil Teodorescu, fost director al Direcției de Achiziţii din cadrul CNADNR.

Contractele cu statul au curs anul acesta

În 14 iunie 2018 Teo Trans Consulting SRL încheie cu CNAIR 5 contracte acord cadru în valoare de 5 milioane de euro pentru lucrări de întreţinere curentă pe timp de vară „Estetică rutieră şi scurgerea apelor” pentru 4 ani cu direcţia regională Iaşi, loturile Focşani, Piatra Neamţ, Bacău, Câmpulung Moldovenesc şi Suceava.

După aproximativ o lună, în 27 august 2018, Teo Trans Consulting SRL încheie cu CNAIR 4 contracte acord cadru în valoare de aproape 6,5 milioane de euro pentru executare lucrări de „Întreţinere poduri, pasaje, podeţe, tuneluri. Întreţinerea zidurilor de sprijin şi prevenirea efectelor inundaţiilor pe o perioada de 4 ani cu direcţia regională Bucureşti, loturile Tărgovişte, Buzău, Alexandru şi Ploieşti.

În 4 septembrie 2018, Teo Trans Consulting SRL încheie cu CNAIR 6 contracte acord cadru în valoare de peste 13 milioane de euro pentru executare lucrări de „Întreţinere poduri, pasaje, podeţe, tuneluri. Întreţinerea zidurilor de sprijin şi prevenirea efectelor inundaţiilor pe o perioada de 4 ani cu direcţia regională Constanţa, loturile Constanţa, Tulcea, Brăila, Slobozia, Călăraşi, Secţia Întreţinere Autostrăzi Autostrada A2+A4. În aceeași zi, Teo Trans Consulting SRL încheie cu CNAIR 3 contracte acord cadru în valoare de aproape 6 milioane de euro pentru „lucrări de întreţinere curentă pe timp de vară a părţii carosabile, acostamente, benzi de urgenţă şi benzi de încadrare” pentru 4 ani cu regionala Bucureşti, loturile autostrada A1, A2, A3.

În 6 septembrie 2018:Teo Trans Consulting SRL încheie cu CNAIR 6 contracte acord cadru în valoare de peste 4,5 milioane de euro pentru executare lucrări de „Întreţinere poduri, pasaje, podeţe, tuneluri. Întreţinerea zidurilor de sprijin şi prevenirea efectelor inundaţiilor pe o perioada de 4 ani cu direcţia regională Cluj, loturile Satu Mare, Zalău, Alba, Baia Mare, Bistriţa, lot 10 Cluj.

După o zi, în 7 septembrie 2018 Teo Trans Consulting SRL încheie cu CNAIR 2 contracte acord cadru în valoare de peste 4,5 milioane de euro pentru „lucrări de întreţinere curentă pe timp de vară a părţii carosabile, acostamente, benzi de urgenţă şi benzi de încadrare” pentru 4 ani cu regionala Timişoara, loturile Cunţa-Ilia, Ilia-Remetea.

A mai trecut o săptămână, iar în 14 septembrie 2018 Teo Trans Consulting SRL încheie cu CNAIR 7 contracte acord cadru în valoare de peste 7,5 milioane de euro pentru lucrări de întreţinere curentă pe timp de vară „Estetică rutieră şi scurgerea apelor” pentru 4 ani cu direcţia regională Bucureşti, loturile Bucureşti Nord, Bucureşti Sud, Piteşti, Ploieşti, Autostrada A2, Alexandria şi Târgovişte.

În 19 septembrie 2018 Teo Trans Consulting SRL încheie cu CNAIR 6 contracte acord cadru în valoare de peste 9,5 milioane de euro pentru executare lucrări de „Întreţinere poduri, pasaje, podeţe, tuneluri. Întreţinerea zidurilor de sprijin şi prevenirea efectelor inundaţiilor pe o perioada de 4 ani cu direcţia regională Cluj.

În 2 octombrie 2018 Teo Trans Consulting SRL încheie cu CNAIR 3 contracte acord cadru în valoare de peste 3 milioane de euro pentru lucrări de întreţinere curentă pe timp de vară „Estetică rutieră şi scurgerea apelor” pentru 4 ani cu direcţia regională Braşov, loturile Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Autostrăzi.

În 4 octombrie 2018 Teo Trans Consulting SRL încheie cu CNAIR 4 contracte acord cadru în valoare de aproape 3,5 milioane de euro pentru lucrări de întreţinere curentă pe timp de vară „Estetică rutieră şi scurgerea apelor” pentru 4 ani cu direcţia regională Timişoara, loturile Cunţa-Ilia, Ilia-Remetea, Remetea-Nădlac şi Deva.

De asemenea, în 18 octombrie 2018 Teo Trans Consulting SRL încheie cu CNAIR 2 contracte acord cadru în valoare de aproape 4,5 milioane de euro pentru executare lucrări de „Întreţinere poduri, pasaje, podeţe, tuneluri. Întreţinerea zidurilor de sprijin şi prevenirea efectelor inundaţiilor pe o perioada de 4 ani din zona Suceva şi Câmpulung.

Iar ultimul, cel din 29 octombrie 2018 Teo Trans Consulting SRL încheie cu Compania naţională de administrare a infrastructurii rutiere (CNAIR) 5 contracte acord cadru în valoare de aproape 79 milioane de euro pentru întreţinerea pe vreme de vară, pe o perioadă de 4 ani, a drumurilor din jurisdicţia administrativă a regionalelor Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi şi Constanţa.

Relația cu acționarii companiei, investigată de ANI

În 2013, conducerea CNADNR a decis să rezilieze un contract în valoare de peste 7,5 milioane de euro, atribuit unei asocieri formate din companiile SC Aduna Servimob SRL şi SC Teo Trans Consulting SRL, după ce mai multe firme care au participat la licitaţia aferentă atribuirii acestui contract au acuzat existenţa unui conflict de interese. Asta, deoarece patronii SC Teo Trans SRL erau fratele şi mama directorului de achiziţii al autorității contractante. Lucrurile s-au tranşat definitiv la începutul anului 2015, când Agenţia Naţională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie penală, precum şi săvârşirea unei infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, de către acelaşi Theodor Răzvan Emil Teodorescu, fost director al Direcţiei Achiziţii Finanţare de la Buget din cadrul CNADNR. Faptele constatate au fost săvârşite în perioada aprilie-octombrie 2013. Concret, inspectorii de integritate au constatat că, în exercitarea funcţiei de conducere, Theodor Răzvan Emil Teodorescu a semnat o serie de documente privind încheierea unui acord-cadru, având ca obiect executarea unor lucrări de marcaje rutiere la reţeaua de autostrăzi şi drumuri din administrarea CNADNR. Primul lot, având ca beneficiar Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, a fost încheiat cu asocierea formată din Aduna Servimob SRL cu SC Teo Trans Consulting SRL, în condiţiile în care fratele directorului CNADNR deţine funcţia de administrator şi de asociat la această din urmă companie, susţineau inspectorii de integritate.

Mai mult, în anul 2013, Grupul suedez Geveko a anunţat că a cedat persoanei fizice Adrian Mugurel Teodorescu, acţionarul majoritar de la Teo Trans Consulting SRL, fratele lui Teodor Răzvan Emil Teodorescu – director de achiziţii în CNADNR -, participaţia de 90% deţinută la firma de marcaje rutiere Plastidrum. Mai mult, la Plastidrum, asociat minoritar, cu 10 procente, era chiar Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Plastidrum a încheiat în 2006 mai multe contracte, în valoare totală de 87 de milioane de euro, pentru întreţinerea marcajelor rutiere pe drumurile naţionale, acordurile având o durată de cinci ani. La sfârşitul anului 2012, Consiliul Concurenţei a amendat Plastidrum SRL cu 1,56 milioane de lei, iar CNADNR cu 3 milioane de lei, pentru trucarea unei licitaţii.

Șase loturi, în valoare de 74 de milioane de lei, dintr-un contract de întreținere de drumuri, alocate dintr-un foc de CNAIR aceleiași companii.

Firma câștigătoare, care este deținută de fratele fostului director al autorității contractante, a primit, o săptămână mai târziu, un alt contract de la Compania Națională de Aeroporturi București.

Post-ul O firmă cu doar patru angajați a câștigat contractul gigant pentru întreținerea drumurilor naționale din Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urmă cu două zile, un urmărit general a fost prins de către autoritățile din Cluj-Napoca, după ce a fost dat în urmărire generală în urmă cu 18 ani.

Potrivit surselor, bărbatul era căutat încă din anul 2000 după ce acesta a provocat un accident lângă fosta fabrică de bere Ursus, în urma căruia trei persoane și-au pierdut viața. În urma accidentului, bărbatul a fost internat în spital, însă după două săptămâni acesta a fugit. Ulterior, bărbatul a fost cercetat pentru crimă și dat în urmărie generală.

După 18 ani de la tragicul eveniment, autoritățile clujene l-au prins pe bărbat care, culmea, se afla tot în Cluj.

Revenim cu detalii

Post-ul Un urmărit general a fost prins după 18 ani. Culmea, bărbatul se afla tot în Cluj, locul unde a comis crima apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Rareș Bogdan este jurnalistul de succes al ultimilor 30 de ani la fel cum pesedistul este politicianul de succes al aceleiași perioade. El este jurnalist doar prin faptul că ia bani pentru că vorbește la televizor sau scrie la ziar. Aici se oprește însă orice suprapunere a lui Rareș Bogdan cu jurnalismul, scrie Mihai Radu pe catavencii.ro.

Tipul de jurnalist despre care vorbesc face împachetări cu politicieni și oameni de afaceri de când se știe. Așa-zisele sale analize nu sunt altceva decât expresia grupului de interese din care face parte. Se schimbă grupul, se schimbă și opiniile, se schimbă analizele, se schimbă sumele.

Alături de Emil Boc, Ioan Rus, Vasile Dîncu și părerea că ardelenii sunt miezul occidental al României, Rareș Bogdan este unul dintre cele mai jalnice produse pe care le-a dat zona aia.

Omul este un elitist. În sensul în care, împopoțonat cu haine scumpe, se consideră ca făcând parte din oamenii care decid, care influențează viețile oamenilor, care dau direcția. Individul este un antidemocratic convins, doar că nu se poate convinge și pe sine de asta. Însă Rareș Bogdan asta vrea să fie: unul din cei care decid, membru al castei alese de potentați inculți care fac bani sub umbrela mare a elitismului. Că e vorba de Marian Vanghelie, că e vorba de Klaus Iohannis, că e vorba de Dan Adamescu, chiar nu contează. Cum spuneam: se schimbă grupul, se schimbă și opiniile.

Nimic mai jalnic decât să-l vezi pe Rareș Bogdan vorbind despre cum trăgea Iohannis de el să îl pună președinte la TVR. Tot Rareș Bogdan vorbea despre sine ca despre un candidat al PNL la alegerile parlamentare. Individul chiar nu înțelegea impostura în care se află. Vorbea serios, îi dădea patetismul pe nas, suferea contorsionat în timp ce-și administra singur pupături în fund. Asta în văzul lumii.

Acum, același spectacol ieftin al acestui individ care mimează coloana vertebrală cum mimează vedetele porno orgasmul. Îl dă Gușă afară, de fapt se dă singur afară, se întâlnește cu Gușă, se pupă, se împacă, totul sub marea flamură a luptei împotriva Ciumei Roșii, și iată-i din nou moț peste rahatul unor datorii imense făcute în insolvență.

Material preluat de pe catavencii.ro

Post-ul Datori cumpărați apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Potrivit unui anunț făcut de liderul europarlamentarilor din PPE şi principalul candidat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, începând cu anul 2019 Bulgaria va face parte din Schengen cu frontierele aeriene.

Weber şi politicianul bulgar Țvetan Ţvetanov au dezbătut, la Bruxelles, aşteptata aderare a Bulgariei la Schengen cu frontierele aeriene, începând de anul viitor, situaţia politică în Europa şi aşteptatele provocări din campania pentru zona euro, în anul 2019. Weber şi-a exprimat susţinerea pentru aderarea Bulgariei la Schengen pe calea aerului, într-un interviu pentru ziarul 24 Chasa, la Helsinki, la câteva minute după ce a câştigat nominalizarea pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, la Congresul PPE din data de 8 noiembrie, în capitala Finlandei.

Prin Ţvetanov, luni, Manfred Weber a salutat cabinetul lui Boiko Borisov pentru cel mai pozitiv raport de monitorizare al Comisiei Europene.

În schimb, accesul României în spațiul Schengen este blocat din cauza corupției. A spus-o cu subiect și predicat în luna iunie premierul Olandei, Mark Rutte. ”Pentru a adera la spațiul Schengen, România și Bulgaria trebuie să îndeplinească anumite condiții definite în MCV, iar corupția e una dintre cele mai importante”, a spus el pe 11 iunie în Parlamentul European.

”Salut faptul că România și Bulgaria au această aspirație de a adera întru totul la acquis-ul Schengen și într-adevăr au făcut eforturi mari… Dar o înțelegere e o înțelegere și nu putem accepta țări în Schengen dacă nu îndeplinesc toate criteriile de aderare”, a mai spus Rutte.

Reamintim că Olanda se opune aderării României la Schengen încă din 2011.

Anul acesta, România a avut cel mai critic raport MCV de la aderarea la Uniunea Europeană, cauzele fiind ofensiva împotriva independenței justiției și a luptei anticorupție declanșată de coaliția PSD-ALDE-UDMR.

Post-ul Bulgaria intră în Schengen. România stă pe tușă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Nu stim ce se intampla cu unii judecatori ai Curtii de Apel Cluj sau cu unii de la Tribunalul Cluj, dar e clar ca, in ultima vreme, ura fata de jurnalisti este sentimentul care le altereaza profesionalismul, scrie Victor Lungu pe ziardecluj.ro.

Judecatoarea Raluca Ghisoiu de la Tribunalul Cluj a dat solutii defavorabile (si stupide) in singurele procese pierdute de jurnalistul Liviu Alexa in intreaga cariera (20 de ani de presa). Si nu erau procese oarecare. De exemplu, in cel cu Daniel Metz, cunoscut afacerist clujean, doamna judecator a crezut ca noi suntem prosti si nu stim ca taticul ei, Nicolae Ghisoiu, este fix profesor universitar la FSEGA unde Metz si NTT Data dau lopeti de bani pe programe de sponsorship. Tanti Ghisoiu s-a oparit atat de tare ca i-a dat lui Alexa sa plateasca (in prima instanta, e drept) 200 000 de lei in procesul cu Ovidiu Vasu si clubul Universitatea Cluj. Cea mai mare amenda din istoria presei locale!

Doamna judecator, ati constatat (gresit) ca Alexa a denigrat profesionalismul lui Vasu si al U. Stiti ce s-a intamplat anul asta dupa plecarea lui Alexa de la sectia de baschet feminin? Au disparut 300 000 de euro pe an din sponsorizarile aduse de el si echipa de baschet feminin e ciuca batailor in Liga, ia bataie de la echipe de liceu.

Doamna judecator, stiti care sunt performantele sectiilor de echipe ale U Cluj anul asta? 90 la suta INFRANGERI. Da?

Fara precedent

Astazi insa, alta dandana. Dupa ce ieri Alexa a castigat procesul impotriva fiului lui Tavi Buzoianu, milionar de Cluj, a venit azi randul procesului intentat de Anca Buzoianu, staboaica de la UMF, care e in apel. In prima instanta, magistratii au constatat ca Alexa nu a gresit cu nimic cand a scris ca doamna Buzoianu vrea sa devina rector al UMF (fapt RECUNOSCUT de ea in instanta) si nici ca e vreo culpa de imagine alegatia ca Buzoianca ar fi comandat la o televiziune franceza un reportaj denigrator la adresa UMF si a rectorului Alexandru Irimie, folosindu-se de anvergura universitara pe care o are asupra unei studente care avea un tata ce lucra acolo (Buzoianca raspunzand total de studentii francofoni).

Ei bine, s-au gasit doua judecatoare de la Curtea de Apel Cluj – Ana Ionescu si Carmen Maria Cont – puse pe rele si sa il faca pe Alexa tinta – sa ii ceara jurnalistului sa isi dezvaluie sursa! Bai, oameni buni, v-ati tampit cu totii? Jurnalistii sunt protejati de LEGE in acest sens, este ilegal sa ii ceri unui jurnalist sa isi dezvaluie sursa.

Doamnele judecator, nu si nu, ca Batman! Batman!, sa aduca ziaristul dovada ca studenta franceza a existat si numele ei. Cat de nesimtit poti fi ca magistrat sa ceri asa ceva? Totusi, caci legea o permitea, jurnalistul a propus prin avocat sa aduca o marturie filmata a studentei, dar cu fata anonimizata, in care sa confirme studenta acest lucru! Ei bine, daca doreau judecatoarele sa vada adevarul, acceptau, dar au refuzat proba video.

Liviu Alexa spune asa:

„Proba a fost ceruta din oficiu de instanta, nu de catre reclamanta, doar acum, in apel… Ciudat! Initial, nu ni s-a restrans modul in care putem face proba, cel putin nu la incheierea din 5 septembrie.

In 03.10, s-a limitat modalitatea intr-un mod abdurd si abuziv, spun eu – mi s-a cerut sa obtin un inscris de la o institutie unde reclamanta are o functie importanta.
Am incercat sa ma conformez dispozitiilor instantei, dar UMF nu a putut sa imi ofere informatiile necesare!
Fata de aceasta imprejurare, am solicitat din nou sa mi se permita sa fac proba pe care ei au solicitat sa o fac in orice modalitate prevazuta de lege:

–        Art. 341 din Codul de procedura civila permite proba cu inregistrari

“Lucrurile ca mijloace de probă

(1) Sunt mijloace materiale de probă lucrurile care prin însuşirile lor, prin aspectul lor ori semnele sau urmele pe care le păstrează servesc la stabilirea unui fapt care poate duce la soluţionarea procesului.

(2) Sunt, de asemenea, mijloace materiale de probă şi fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de înregistrare a sunetului, precum şi alte asemenea mijloace tehnice, dacă nu au fost obţinute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri.”

Mi s-a respins cererea de depunere la dosar a CD-ului si a transcrierii lui! De ce?”, se intreaba jurnalistul.

In acest sens, avocatul Mihai Lapusan a cerut recuzarea celor doua doamne judecatoare si, dupa refuzul incuviintarii, a cerut stramutarea procesului. Astazi insa, desi mai are o saptamana pana la termenul de stramutare, Ana Ionescu si Carmen Maria Cont, cu o graba suspecta, au decis ca gata! se incheie procesul si au cerut avocatilor sa puna concluzii.

In acest context, maestrul Mihai Lapusan a recurs la un gest fara precedent: a refuzat sa puna concluzii! Lucru care nu s-a mai intamplat niciodata in istoria Palatului de Justitie clujean!

Credeti ca asta le-a oprit pe cele doua judecatoare sa il dinamiteze pe jurnalist?

Astazi, tanticile magistrat au intrat in sala la 9. La 11 au iesit din sala, da? La 12, sentinta era data! Desi in prima instanta, Alexa a castigat pe linie impotriva Ancai Buzoianu, judecatoarele Ana Ionescu si Carmen Maria Cont au considerat ca Alexa trebuie sa ii plateasca milionarei 10 000 de lei daune morale!

Adica au venit cu hotararea deja luata! In fapt, toata aceasta faza procesuala a mirosit de la bun inceput a rea vointa si razbunare!

Consternat, Liviu Alexa spune ca lucrurile nu vor ramane asa:

„O sa le fac plangeri la Inspectia Judiciara celor doua madame. Razbunarea si ura nu trebuie sa altereze dreptatea, doamnelor judecator. Transmit un mesaj pe aceasta cale tuturor judecatorilor pusi de gulerele albe „sa ma faca”: libertatea de expresie este un drept inalienabil. Nu va murdariti robele cu o justitie stramba, fiindca veti plati profesional. Astazi, judecatoarele Ana Ionescu si Carmen Maria Cont s-au facut de rusine, au fost mizerabile tot procesul, dar azi si-au dat examenul de tupeu”.

Material preluat de pe ziardecluj.ro

Post-ul Două judecătoare de la Curtea de Apel Cluj au cerut unui jurnalist să își dezvăluie sursa, fapt ilegal! Avocatul Mihai Lăpușan a refuzat să pună concluzii la proces apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Jurnalistul Cătălin Tache a intrat în posesia unui document incendiar: protocolul de colaborare dintre Curtea de Apel Alba Iulia și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Documentul dezvăluie stratagemele ieftine la care s pretează, în zadar, Augustin Lazăr pentru a trage timp cât mai mult cu revocarea sa din funcție de procuror general al României. Totodată, documentul arată și monstruozitatea Justiției din perioada statului paralel, scrie Tache pe national.ro.

Vă prezentăm textul integral:

Desi am intrat in posesia acestui document pur si simplu incendiar cu ceva vreme in urma am rezistat ispitei de a-l publica inainte de decizia Curtii de Apel Alba Iulia cu privire la cererea procurorului general Augustin Lazar de a se suspenda revocarea sa. Pentru ca este vital sa incepem sa avem cu totii din nou incredere in Justitie. Si bine am facut, judecatorii dandu-i cu flit procurorului general si trimitandu-l sa se judece, asa cum era normal, la Bucuresti! Dar uite pe ce se baza ”nea Gusti”  atunci cand spera ca judecatorii Curtii de Apel Alba Iulia ii vor face jocurile: pe Protocolul de Colaborare nr. 3312 din 15.07. 2015, semnat de catre presedintele Alexandra Iuliana Pastiu din partea Curtii de Apel Alba Iulia si de nimeni altul decat Augustin Lazar din partea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia! Este vorba de un document care, pe langa faptul ca ne dezvaluie stratagemele ieftine la care se preteaza in zadar Augustin Lazar pentru a trage de timp cat mai mult cu revocarea sa din functia de procuror general al Romaniei arata si monstruozitatea Justitiei din perioada statului paralel.

Protocolul dintre Curtea de Apel Alba Iulia si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, semnat de Augustin lazar la 15 iulie 2015

Pentru ca nu trebuie sa te dai nici aparator al drepturilor omului, nici politician democrat si nici macar sa ai studii juridice pentru a intelege puterea fara limite a ”menghinei”  distrugatoare formata din procurori si judecatori! Pentru ca dupa publicarea integrala a acestui ”protocol de colaborare” nu ai cum sa nu te intrebi ce sanse de a fi judecat corect avea un cetatean oarecare, ca sa nu mai spunem de vreun demnitar devenit din cine stie ce motive ”tinta in miscare” pentru binom care era aruncat in ”malaxorul” Justitiei din Alba Iulia. Si cum sa mai aiba el dreptul la un proces corect cand intre procurorii care il trimiteau in judecata si judecatorii care ii hotarau soarta exista un astfel de protocol ”in familie”, despre care nici macar inculpatul sau aparatorii acestuia poate nu aveau habar! Deci, domnule procuror general, acest document pe care il publicam integral arata ca in iulie 2015 inca semnati protocoale secrete care ”paradeau” destine!

Procurorul general s-a bazat degeaba pe ”fenta” de la Alba Iulia

Si vor mai urma si altele…Asa ca revocarea ar trebui sa fie ultima grija a lui Augustin Lazar pentru perioada urmatoare…

”Blat” cu Curtea de Apel

Deci in iulie 2015, sefii Curtii de Apel si Parchetului de pe langa aceasta, ambele din Alba Iulia o puneau de un ”protocol de colaborare” menit a ”inchide cercul” justitiei paralele implementate intensiv, la acea data, de catre promotorii ”campurilor tactice” din sistem. Iar fostul general sereist  Dumitru Dumbrava probabil ca si-a frecat mainile de multumire si chiar o fi dat drept exemplu protocolul de la Alba Iulia. Mai ales ca semnatarii acestuia respectasera ”indicatiile pretioase” date din partea binomului si despre care se spune ca ar fi vizat ”mascarea” unor astfel de ”operatiuni” comune sub acoperirea unei ”gargare” justificatve privind intarirea colaborarii interinstitutionale. Astfel ca pretextul pentru acest ”blat” pe ”campul tactic” al justitiei din Alba Iulia se regaseste chiar la punctul 2, ”obiectul protocolului”, unde se mentioneaza ”facilitarea accesului procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia la aplicatia ECRIS utilizata de Curtea de Apel Alba Iulia si totodata sporirea gradului de utilizare a acestei aplicatii de catre judecatori”.

Judecatori la dispozitia procurorilor

Dincolo de umplutura strict formala a redactarii oficiale a protocolului intrat in posesia noastra, ”Curtea de Apel Alba Iulia se obliga sa asigure procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia accesul, prin aplicatia ECRIS, la fisa dosarelor, la listele de sedinta si la documentele din dosarele inregistrate pe rolul Sectiei penale a instantei.

Tudorel Toader a mai facut un pas spre revocarea lui ”nea Gusti”

Prin documente in dosar se inteleg toate documentele generate in aplicatia ECRIS : incheieri de sedinta, hotarari de dezinvestire(sentinte, decizii), acte de procedura, declaratii de inculpat/parte vatamata/martor, precum si documente scanate(cereri de sesizare a instantei – rechizitorii, plangeri, contestatii, cereri de sesizare a instantei in caile de atac, memorii, note scrise), acte realizate in cursul urmaririi penale si transmise de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia,conform pct. 3.2 din protocol”. Si uite cum prin punerea la dispozitie a ”tuturor documentelor” la care pana la acea data aveau acces doar judecatorii Curtii de Apel Alba Iulia, procurorii lui Augustin Lazar deveneau ”pe deplin informati”. Numai ca, asa cum se aduc tot mai multe acuze in ultima vreme, accesul nelimitat la aplicatia ECRIS era doar un ”carlig” folosit pentru o colaborare mult mai intensa intre procurori si judecatori, dupa cum au iesit la iveala si in alte protocale aidoma celui semnat de Augustin Lazar.

Sursa: Cătălin Tache – national.ro

Post-ul Parchetul, ”blat” cu Curtea de Apel. Judecători la dispoziția procurorilor apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

David Gligan, în vârstă de 31 de ani, din Călăţele-Pădure aşteaptă, însoţit de mama lui, să fie poftit în cabinetul de consultaţii al I.M.L.Cluj. Îşi masează în permanenţă zona capului unde are un plasture de toată frumuseţea – spune el – de la o lovitură de rangă încasată de la un vecin sâmbătă, 24 noiembrie, când se afla pe terenul familiei să culeagă lemne de foc. El susţine că terenul îi aparţine familiei sale, din moşi strămoşi, însă a fost revendicat peste noapte de către atacator, Sebastian Neag, în numele unor acte concludente care să îi convingă asupra proprietarului terenului. La rândul său, Neag se justifică arătând că i s-a încălcat proprietatea, iar Primăria Călăţele susţine că niciuna din părţi nu a prezentat deocamdată acte concludente care să le certifice posesia terenului.

Veniseră pregătiţi de bătaie

Mărturiseşte David Gligan – un ins masiv, cu aspect de om tipic de  munte – cu voce tunătoare, semn că nu are nimic de ascuns şi că doreşte să-şi clameze suferinţa prin care trece: “Sâmbătă, pe la ora cinci după-masă m-am deplasat, după lemne, pe o păşune unde neamul nostru le ia de peste o sută de ani. Practic, un loc pe care-l considerăm al nostru. Noi am depus la Primăria Călăţele actele necesare pentru întabulare, am şi plătit două măsurători ale terenurilor noastre, de 12 hectare, dar nu ni s-au măsurat decât patru şi jumătate. Ni s-a spus că acelaşi teren e revendicat de Neag Nela sau Mela, nu ştiu exact cum o cheamă şi Neag Sebastian, fiul ei – şi că pe CF-ul nostru apare un străbunic de-al lor, de aceea se tergiversează întabularea. Eu,  cu frate-meu ne-am dus sâmbătă să curăţăm locul şi să luăm şi un lemn-două de foc, dar au apărut Neag Sebastian și maică-sa, puşi pe harţă. Ne-au întrebat ce facem acolo iar noi le-am răspuns că tăiem un lemn – dar să sune la poliţie dacă nu le convine acest lucru. După nici cinci minute au trecut la ameninţări: că ne împuşcă şi alte grozăvii”… Apoi arată că la faţa locului a apărut şi tatăl lui Sebastian, înarmat cu o bâtă şi el s-a concentrat cu privirea asupra acestuia, fără să-şi dea seama că Sebastian ascunde o rangă la spate. Explică mai departe cum au decurs ostilităţile: “Era un lemn mare între noi, la pământ şi o altă persoană, un unchi de-al lor, Marius, care venise între timp i-a zis lui frate-meu că-i dă două “bucăţi” în cap şi s-a pregătit să-l lovească. La care am sărit să-l apăr, însă am încast o rangă în cap de la Sebi, pentru că eram atent la ce i se întâmplă fratelui meu, nu la el. De trei ori m-a lovit. Când am văzut că-mi curge sângele, în valuri, l-am rugat pe frate-meu să sune la 112 după salvare şi poliţie. Ameţisem complet şi nu mai ştiu ce s-a întâmplat: m-am aşezat pe păşune, până a venit salvarea care m-a tranportat la Spitalul din Huedin, la Urgenţă. Acolo, am fost cusut cu mai multe copci pentru că aveam o rană adâncă. Poliţia a fost şi ea prezentă la spital, ne-a rugat să ne deplasăm la secţie şi am scris acolo o declaraţie”. Se înnegurează însă brusc, după care continuă: “Asta s-a petrecut pentru că în nenumărate rânduri am solicitat comisiei eliberarea de certificat pentru a ne elibera act de proprietate pe terenul nostru, iar ei amână acest lucru încontinuu. Acum, după necazul ăsta vrem să ne angajăm un avocat pentru a lămuri odată situaţia şi, de asemenea, o să facem plângere direct la Parchet – şi nu la poliţia din comună, ca să evităm influenţele acestei familii care are relaţii întinse acolo”. Este poftit între timp în cabinetul de consultaţii, prilej pentru mama acestuia, Felicia, de a prelua firul povestirii. Explică femeia: “Familia noastră s-a numit Vârciu şi terenul respectiv e trecut pe tatăl tăicului meu meu, Vârciu Ispas, deci nu are cum să fie al lor. Tot satul ştie că-i terenul nostru, numai primăria nu. Suntem chiar curioşi cum de familia Neag a ajuns la terenul nostru, din moşi-strămoşi – însă ceva nu e în regulă fiindcă nu se ştie prin ce metode ăştia au întabulat deja o mulţime de terenuri pe numele lor. Chiar şi măsurătorile nu s-au făcut pe terenul nostru deoarece ni s-a spus să-l lăsăm deoparte fiindcă au depusă cerere pentru el, făcută cu un avocat”… Între timp se întoarce şi David, ţinând în mână un certificat în care legiştii i-au recomandat două săptămâni de îngrijiri medicale. Cei doi dau să plece, însă David îşi aminteşte un lucru important, aşa că se întoarce pentru a mi-l relata: “A doua zi câinele mătuşii mele, implicată şi ea în problema cu păşunea, a fost împuşcat cu douăsprezece alice. S-a sesizat deja la cazul ăsta şi poliţia. Şi culmea, şi ea a fost agresată şi hărţuită verbal de membrii acestei familii”!  Apoi îşi ia rămas bun şi părăseşte, împreună cu mama sa, sediul I.M.L.Cluj.

Punctul de vedere al lui Sebastian Neag

Contactat telefonic, acesta ne-a declarat, la rândul său, următoarele: “Am depus deja plângere la poliţie în legătură cu incidentul la care vă referiţi. Nu i-am dat ăluia cu nicio rangă în cap, am sărit doar în apărarea unchiului meu, iar terenul respectiv se află în CF-ul străbunicului meu, cu drept de întabulare pe mama şi apoi pe fraţi. N-am ce argumente să vă dau  acum, mă voi prezenta cu ele în instanţă. Iar la 112 eu am fost cel care a sunat, deoarece ei au intrat pe terenul nostru şi ne-au ameninţat cu moartea şi altele”…

Topograful Primăriei Călăţele: “Niciunul nu e în regulă, deocamdată”

Tudorel Marta, topograful comisiei de aplicare a legii fondului funciar: “Există acolo o suprafaţă de teren revendicată de ambele părţi, iar acestea au făcut-o cu acte mai puţin doveditoare. Aşa că nu i-am putut pune în posesie. Cererea este depusă la primărie, preşedintele comisiei a făcut deja două analize şi după ultima şedinţă li s-a cerut părţilor să ne ofere acte mai precise – pentru a-şi dovedi proprietatea. Încă n-au venit cu actele doveditoare sută la sută, inclusiv cu datele de la Registrul Agricol cum că au plătit impozitele pe teren din 1990 încoace, dar nu au reuşit nici acest lucru. Acum, singura soluţie în opinia noastră este să se adreseze instanţei, singura capabilă să facă lumină în acest caz”!

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

“Sâmbătă, 24 noiembrie a.c., am fost sesizați, prin apel 112, cu privire la o agresiune în Călățele-Pădure. Polițiștii s-au deplasat la fața locului pentru aplanarea conflictului și au oferit îndrumări legale celor implicați în incident”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Pompaş, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Post-ul Călăţele. Tânăr lovit cu o rangă după o dispută pentru un teren! Fiecare parte implicată susţine că locul respectiv îi aparţine! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Printre personalitățile care au contribuit la realizarea Marii Uniri se numără și un avocat care a fost condamnat la moarte de Curtea Marţială a Diviziei V a armatei de honvezi din Cluj.
Zaharia Muntean, care fusese condamnat la moarte în 1916 de autorităţile austro-ungare. Motivul: furnizarea de informaţii Armatei Române. Avocatul Zaharia Muntean, prin intermediul locotenentului român Aurel Bogdan, din Regimentul austro-ungar 50 infanterie, cu staţiunea permanentă în cetatea Alba Iulia, a strâns informaţii complete privind lucrările genistice de pe malul Mureşului şi, împreună cu acesta, a întocmit schiţe ale amplasamentelor. Apelând şi la farmacistul Victor Pop din oraş, acesta l-a pus în legătură cu fratele său David Pop, dascăl în Hărman (lângă Braşov), prin intermediul căruia întreaga documentaţie a fost predată armatei române de peste Carpaţi. Acţiunea fiind, până la urmă, descoperită de către autorităţile maghiare, avocatul Zaharia Muntean, împreună cu alţi 15 intelectuali români au fost arestaţi şi predaţi, spre judecare, Curţii Marţiale a Diviziei V a armatei de honvezi din Cluj. După o anchetă, care a durat de la 6 decembrie 1916 până la 8 februarie 1917, s-a pronunţat sentinţa de „condamnare la moarte prin ştreang” a lui Zaharia Muntean, Victor Pop şi a altor 7 inculpaţi. Din fericire sentinţa nu s-a executat imediat, iar în urma a două recursuri ea s-a amânat până în primăvara anului 1918, când a fost declarată definitivă.   Cum situaţia politică şi militară a devenit nefavorabilă Austro-Ungariei, împăratul Carol I a acceptat cererea de graţiere a celor 9 condamnaţi la moarte de la Cluj, fiind aprobată abia în luna octombrie 1918, când monarhia austro-ungară a intrat în plin proces de destrămare. Pentru meritele sale, a fost ales în cercul electoral Vinţul de Jos ca delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, fiind pe aceeaşi listă cu Iuliu Maniu, dr. Ioan Marciac (şi el membru al C.N.R. Alba Iulia) şi alte două personalităţi. În această calitate, alături de ceilalţi deputaţi de pretutindeni, a votat şi el unirea tuturor românilor şi a teritoriilor locuite de ei într-un singur stat naţional unitar – România Mare.

Post-ul Avocatul Zaharia Munteanu, una dintre personalitățile care au realizat Marea Unire, a fost condamnat la moarte de Curtea Marțială din Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primăria Cluj-Napoca invită clujenii și turiștii la sărbătoarea Centenarului Marii Uniri! Ziua Națională va fi sărbătorită la Cluj în Anul Centenarului prin ample evenimente cultural-artistice și activități comemorative, care se vor desfășura pe parcursul a două zile în mai multe locuri din zona centrală a municipiului: Piața Mihai Viteazul, Piața Avram Iancu, Piața Unirii, pe Bulevardul Eroilor și la Cinema Florin Piersic.

Regalul folcloric și concertele din Piața Unirii, defilarea cu tehnică militară și de intervenție, reînscenarea istorică de pe Bulevardul Eroilor, Spectacolul special de Centenar și focurile de artificii din Piața Avram Iancu sunt doar câteva dintre momentele principale ale Zilei Românilor de Pretutindeni la Cluj-Napoca.

Manifestările vor începe vineri, 30 noiembrie cu dezvelirea statuilor Mitropolitului Bartolomeu Anania, a Episcopului Nicolae Ivan și a Cardinalului Iuliu Hossu, personalități marcante în istoria Clujului.

Programul din 30 noiembrie în punctul zero al orașului – Piața Unirii – va cuprinde un spectacol dedicat Centenarului, care include: workshop-uri pentru copii la Căsuța lui Moș Crăciun, spectacolul Centenarul și Patinoarul #ÎMPREUNĂ – cântece patriotice interpretate de copiii de la Clubul Vedetelor și o horă a Unirii pe gheață, urmate de concertul Blue Velvet, în cadrul Târgului de Crăciun Cluj-Napoca.

În aceeași dată începe, la Cinema Florin Piersic, Centenarul Filmului Românesc, care include trei proiecții în cele două zile de evenimente. Filmul Pintea va fi primul difuzat în acest cadru vineri, 30 noiembrie de la ora 20.30, în prezența maestrului Florin Piersic.
Următoarele proiecții, de Ziua Națională vor fi: filmul documentar “Marea Unire, România la 100 de ani”, o producție AGERPRES și Moromeții 2.
Intrarea este liberă, iar biletele pot fi rezervate gratuit, online, în limita locurilor disponibile.

În data de 1 Decembrie, Instituția Prefectului județul Cluj, Primăria municipiului Cluj-Napoca și Divizia 4 Infanterie „GEMINA” deschid manifestările dedicate Zilei Naționale prin depuneri de coroane la statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, de la ora 9.00. Apoi, în Piața Avram Iancu, începând cu ora 10.30, va avea loc ceremonia oficială și defilarea cu tehnică militară și de intervenție. Ceremonia se va încheia cu un spectacol de culoare (confetti și artificii de zi).

Primăria Cluj-Napoca organizează, de la ora 12.00, în Sala de Sticlă a Primăriei, simpozionul „Clujul Universitar și Marea Unire”. În cadrul acestuia va fi inaugurată o expoziție de fotografii istorice, realizată în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca, Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Muzeul de Istorie al Universității ”Babeș-Bolyai”, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Cluj, Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga” Cluj-Napoca. Expoziția va conține imagini cu documente și fotografii din presa vremii, prezentate cu ocazia Centenarului Universității.

Piața Unirii va găzdui Regalul folcloric, cu participarea unora dintre cei mai îndrăgiți artiști ai publicului clujean: Sava Negrean Brudașcu, Aurel Tămaș, Veta Biriș, Grupul Iza, Ansamblul folcloric “Mărțișorul”, Maria Golban Șomlea, Andreea Ciupe, Ioana Stețco, Silviu Popa, Mariana Sfechiș, Maria Lobonț, Maria Marcu, Amalia Chiper, Florian Roșian, Lucia Potra, Ansamblul folcloric “Tradiții”, Ionela Moruțan, Vlăduța Lupău și Alexandru Brădățan, acompaniați de orchestra “Regal Transilvan”.

La ora 19.00 se vor aprinde luminile de sărbători. Seria de concerte din Piața Unirii va fi încheiată de trupele Holograf și Zdob și Zdub.

Piața Avram Iancu va găzdui de la ora 20.00 un eveniment remarcabil. Spectacolul special de Centenar este constituit dintr-o înșiruire de momente artistice îmbinate într-un eveniment complex, unic și emoționant, menit să aducă în fața spectatorilor un rezumat aparte din istoria României și cele mai importante momente din istoria Clujului, care vor fi prezentate într-o manieră actuală și captivantă.

Videoproiecții, lumini, actori, acrobați, ansamblu folcloric cu muzică live, coloană sonoră, artificii, toate se vor contopi într-un singur spectacol senzorial care va spune povestea românilor, a clujenilor.

Programul evenimentelor din 30 noiembrie

Piața Avram Iancu
12.00 – Dezvelirea statuii lui Nicolae Ivan, episcop român și membru de onoare al Academiei Române și a statuii lui Bartolomeu Anania, primul mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului

Bulevardul Eroilor
13.00 – Dezvelirea statuii Cardinalului Iuliu Hossu

Piața Unirii
18.30 – 20.00 – Centenarul și Patinoarul #ÎMPREUNĂ

Cinematograful “Florin Piersic”
20.00 – Vernisajul expoziției de fotografie AGERPRES – România: Evoluție
20.30 – Centenarul Filmului Românesc – proiecția de gală a filmului Pintea, în prezența maestrului Florin Piersic

Programul evenimentelor de 1 Decembrie

Piața Mihai Viteazul
9.00 – Ceremonie de depunere de coroane la statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul

Piața Avram Iancu
10.00 – Slujba de Te-Deum în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca
10.30 – Ceremonia oficială dedicată Zilei Naționale a României
11.00 – Defilare cu tehnică militară și de intervenție
11.30 – Spectacol de culoare (confetti și artificii de zi)

Sala de Sticlă
12.00 – Clujul Universitar și Marea Unire

Piața Avram Iancu:
20:00 – Spectacol special de Centenar: sunet, lumini, videoproiecții și focuri de artificii

Bulevardul Eroilor:
12.00 – Reînscenare istorică
12.00 – 21:00 Photobooth
12.00 – 21:00 Animație stradală

Piața Unirii:
13.00 – 19.00 – Regal folcloric
19.00 – Aprinderea luminilor de Sărbători
19.05 – Concert Holograf
20.30 – Concert Zdob și Zdub

Cinema Florin Piersic:
18.00 – Proiecție film documentar – “Marea Unire, România la 100 de ani” – o producție AGERPRES
21.00 – Centenarul filmului românesc – Moromeții 2

Post-ul Spectacole memorabile în An Centenar la Cluj-Napoca. Programul evenimentelor de 1 Decembrie 2018 apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Încă de joi, 29 noiembrie, Primăria Florești a fost gazda unor evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri. Grupuri de copii au cântat atât pe scena din fața Primăriei Florești, cât și în interiorul instituției. Elevii de la Școala Gimnazială Gheorghe Șincai și lipsit cei mici, de la grădiniță au întreținut concerte dedicate Zilei Naționale a României.

• Programul Primăriei Florești de sărbătorire a Centenarului Marii Uniri

Alături de floreșteni, în acest moment festiv s-au alăturat și frații din Basarabia (Ghidighici și Slobozia Mare) și Dumbrava, jud. Prahova.

Post-ul Floreștenii întâmpină așa cum se cuvine Ziua Națională a României. Horia Șulea: Patriotismul la Florești este la el acasă! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, fotografie realizată de Samoil Mârza, 1918

Viena, 14 noiembrie 1918, Sfințirea drapelului național al Consiliului Național Român, fotografie din albumul realizat de către Samoilă Mârza

Participanți la Adunarea Națională din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia

Garda Națională din Săliște în noiembrie/decembrie 1918

Delegația Galțiu la Adunarea Națională de la Alba Iulia, fotografie realizată de S. Mârza

Intrarea familiei regale în București, pe Calea Victoriei

Populația și oficialii din Alba Iulia îl întâmpină pe generalul H. Berthelot și misiunea franceză în gara din Alba Iulia

Armata Română la Poarta lui Horea din Alba Iulia

Adunarea populară de la Cernăuţi din 28 noiembrie 1918

Dr. Aurel Vlad vorbește mulțimii adunate la Alba Iulia

Vestirea Actului Unirii la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Miron Cristea, mitropolitul Ardealului, a ținut un discurs la Adunarea Națională de la Alba Iulia

Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri, la Chișinău, în ziua de 27 martie 1918

Delegația comunei Lupșa care a fost la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Unirea Basarabiei. Mulțimea adunată în Piața Soborului

Alba-Iulia, vedere generală din cetate, reproducere după fotografia făcută de către Samoilă Mârza, la 1 Decembrie 1918.

Deputații Sfatului Țării care au votat unirea Basarabiei cu România

Votarea unirii Bucovinei cu România în Sala Sinodală. 1918

Pagini realizate cu sprijinul Muzeului Național de Istorie al României. Fotografii: www.mvu.ro

Sursa: Jurnalul National

Post-ul Imaginile Marii Uniri apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.