Încurcate pot fi căile dragostei! Bătută-măr, atractiva brunetă, aşteaptă răbdătoare pe coridoarele I.M.L.Cluj. Până aici, nimic neobişnuit, deoarece la instituţia medicală clujeană vin o mulţime de femei – de toate genurile şi categoriile sociale – băute de soţi sau iubiţi. Însă cazul Ancăi m-a şocat prin singularitatea lui deoarece aici e vorba despre iubirea sa pentru un dependent de droguri, care – dacă în rândurile trecute doar a bătut-o – acum a şi jefuit-o de ultimii bani şi de telefonul mobil! Asta după ce femeia şi-a întrerupt pentru el studiile din Marea Britanie, venind într-un suflet la Cluj, doar ca să-l salveze!

Anca: „Asta mi-e răsplata sacrificiului!”

Dialogul nostru se desfăşoară de minune, fiindcă tânăra în vârstă de 28 de ani e hotărâtă să facă mărturisiri complete nemaiavând, se pare, nimic de pierdut: spune că după acest episod negru se va întoarce rapid în Anglia, ca să-şi reia viaţa şi studiile de Asistenţă medicală şi Limbă engleză! Mărturiseşte aceasta, gesticulând şi punându-şi astfel mai mult în evidenţă vânătăile de pe mâini: „Prietenul meu e din Cluj, se numeşte Dragoş Marius, are 38 de ani, iar eu sunt originară din Hunedoara. L-am cunoscut în Anglia, ţara unde muncesc şi studiez, printr-o fată din Huedin. Acolo ne-am împrietenit mai strâns, dar această iubire a fost de la început cu probleme, el fiind dependent de alcool şi droguri, fiind reţinut mereu de poliţie, pentru intervale scurte – de doisprezece sau douăzeci şi patru de ore – din cauza problemelor sale cu legea. Eu am fost singura persoană care l-a ajutat, în permanenţă, împrumutându-l cu bani. Apoi, cu timpul m-am apropiat de el şi am hotărât să locuim împreună în Liverpool, după care am fost nevoită să-l părăsesc pentru că nu suportam să-l văd cum bea şi se droghează”. Femeia arată mai departe că, după trei luni în care a stat departe de Dragoş, s-a împăcat cu el şi l-a primit din nou alături de ea. Şi, pentru că între timp bărbatul se întorsese acasă, la Cluj, în august 2018, făcându-i-se dor de el a decis să dea fuga şi să-l întâlnească în România. Femeia povesteşte ce a păţit după aceea din partea lui, neputându-şi ascunde sentimentul de neputinţă: „Zicea tot timpul că n-are de lucru în Anglia dar de fapt era leneş şi prefera să-l întreţin eu. Văzând că nu mai pot face lucrul acesta a zis să merg cu el, totuşi, în ţară, iar eu am acceptat. A venit la mine şi m-a adus din Anglia, cu maşina, până-n România – dar pe tot drumul a băut şi s-a drogat, la volan. Iar când am ajuns la Floreşti, în faţa hotelului unde urma să mă cazez m-a aruncat din maşină cu bagaje cu tot. Desigur, asta după ce i-am repetat pe drum că nu voi accepta să-l întreţin şi în ţară”! Explică în continuare că în toate aceste luni trăite alături de el a fost martorul ocular al decăderii iubitului său care, pe deasupra, a devenit din ce în ce mai violent şi a chiar bătut-o, pentru prima dată în decembrie 2018. „Avea prieteni extrem de periculoşi în Anglia, care se ocupau numai de prostii şi apela la mine doar când nu avea unde locui – sau ascunde. L-am primit mereu dar între timp – sub efectul drogurilor şi al alcoolului – devenise deja şi extrem de gelos, pe lângă că începuse să-mi fure bani ca să-şi satisfacă poftele”, adaugă Anca. Explică apoi că în ziua precedentă (n.n. – marţi, 19 martie 2019) s-a petrecut tărășenia după ce a zis să-i mai dea o şansă lui Dragoş şi s-a întors din nou în ţară, pentru a-i fi alături în eforturile sale de a-şi stăpâni dependenţele. „Ei, aş! Când am ajuns la el, după doar câteva zile de şedere, m-a rupt imediat în bătaie, mi-a furat telefonul şi ultimii mei bani, aruncându-mă apoi în stradă, ca pe o cantitate neglijabilă. Acum sunt pe străzi, fără telefon şi bani şi va trebui să mă străduiesc serios ca să mă întorc în Anglia! Asta îmi este răsplata pentru că am vrut să-l salvez! Dar, n-am ce face acum o să-i fac plângere la poliţie şi sper ca de-acum să nu-l mai văd vreodată”! Femeia este poftită, curând, în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce cu un cetificat în care medicii i-au recomandat câteva zile de îngrijiri medicale. Apoi, grăbită-foc, părăseşte în fugă sediul I.M.L.Cluj, motivând că a întârziat deja cu două ore la întâlnirea pe care şi-a dat-o cu poliţiştii de la Secţia 3 din cartierul Gheorgheni.

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

„Cei doi sunt într-o relaţie de mai multă vreme iar poliţiştii îi cunosc pentru că au mai fost sesizări legate de scandaluri între ei, iar sesizările au fost făcute de către femeie. La această oră colegii de la Secţia 3 Poliţie îl cercetează pe făptaş sub aspectul comiterii infracţiunii de lovire sau alte violenţe şi furt”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Traian Morar, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.Casetă, foto şi text:

Motivele pentru care femeile sunt atrase de băieții răi:  1. Predispoziția femeilor pentru aceste tipuri de bărbați. În timp ce societatea crede că băieții răi sunt atractivi doar pentru modul în care se îmbracă sau merg, s-a demonstrat științific că femeile sunt mai atrase de bărbații cu tipuri de personalitate deviantă. Un studiu realizat pe un eșantion de aproximativ 1.000 de bărbați și femei a concluzionat că persoanele care au caracteristici ale personalităților patologice, precum impulsivitatea, imprudența și narcisismul, au mai mulți parteneri și copii în comparație cu persoanele care nu au aceste trăsături de personalitate. Cu alte cuvinte, caracteristicile acestea aparent negative pot fi de mare ajutor pentru atragerea mai multor parteneri. Prin urmare, băieții răi sunt adesea percepuți ca fiind mai atractivi. 2. Ceasul biologic te convinge să faci aceste alegeri. Dacă te întrebi de ce ești atrasă de acești bărbați, poate fi vorba despre un rezultat al dorinței tale interioare de a avea copii. Un studiu realizat în acest domeniu a dezvăluit faptul că femeile care sunt la ovulație percep bărbații frumoși și încăpățânați drept parteneri mai atrăgători. În plus, femeile la ovulație cred că aceste caracteristici de băieți răi, inclusiv atitudinea aventuroasă, îi transformă pe bărbați în taţi mai buni pentru potenţialii lor copii. 3. Ţi-e frică de angajamente. În multe cazuri, femeile se îndrăgostesc de bărbați care nu sunt capabili de angajamente, deoarece și lor le este frică de angajamente. Iar prin relațiile cu acești bărbați, femeile evită riscul de a fi rănite, pentru că știu deja, de la începutul relației, că timpul petrecut împreună va fi unul scurt. Cu toate că această abordare a relațiilor te-ar putea ajuta să eviți factorii de stres, anxietatea și suferința corelate cu relațiile, fobia de angajament te poate împiedica să te conectezi cu adevărat din punct de vedere emoțional și fizic. 4. Cred că îi pot schimba. Femeile se pot îndrăgosti de acste tipuri de bărbaţi şi pentru că au impresia că-i pot schimba. Cu toate acestea, dacă încerci să construieşti o relaţie bazată pe nevoia şi dorinţa de a schimba comportamentul partenerului tău, eşti pe o cale dăunătoare şi distructivă. (Iulia Mirică – în “Eva”)

Articolul Brunetă atractivă, venită din Anglia pentru iubitul dependent de droguri, bătută şi tâlhărită de acesta la Cluj! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Plenul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis în urmă cu o săptămână retragerea titlului de doctor pentru 16 persoane care obținuseră titlul la Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul” a SRI. Printre cei care au rămas fără titlu de doctor se numără și fiica fostului primar al Turzii, Tudor Ștefănie.  În contextul scandalului tezelor plagiate, reamintim un caz interesant care-l are în prim-plan tocmai pe Adrian Ivan, actualul rector al Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul”.

Chiar după ce Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu a declarat că e inacceptabil ca Academia SRI și Academia de Poliție să mai poată funcționa în condițiile în care zeci de teze de doctorat obținute la aceste instituții sunt suspectate a fi plagiate, CNATDCU a decis, la finele săptămânii trecute, retragerea titlului de doctor pentru 16 persoane care obţinuseră titlul la ANIMV.

Potrivit comunicatului postat pe site-ul CNATDCU, cei 16 sunt: Romeo Oiță, Ana Maria Goleanu, Cătălin Ștefan Ibănescu, Florina T. Ștefănie (Vevera), Nae Gabriel Radu Cătălin, Ioan Șandru, Mihai Gogancea Vătășoiu, Marius Sticlaru, Dumitru Dumbravă, Adela Loredana Popescu, Cezar Adrian Tolescu, Ana Maria Oprea, Gabriel Naghi, Marius Alexandru Tudor, Sorin Gabriel Cozma și Ionel Goian.

Fiica fostului primar Ștefănie, doctor marca SRI

Printre tezele reclamate anul trecut pentru plagiat este cea a Florinei Vevera, fiica lui Tudor Ștefănie, fost primar, timp de 12 ani, al municipiului Turda și membru influent în filiala Cluj a fostului PDL.

În perioada în care PDL s-a aflat la guvernare, Florina Vevera a fost consilier personal al Elenei Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării Regionale.

Soțul ei, Adrian Victor Vevera, a fost ofițer în serviciul de informații al Ministerului de Interne, mai cunoscut sub denumirea de „Doi și-un sfert”.

El a deținut mai multe funcții publice în aceeași perioadă: a fost pe rând consilier personal al premierului Emil Boc, consilier personal al ministrului Telecomunicațiilor Valerian Vreme, iar apoi a fost numit director general al Transelectrica, una dintre companiile-cheie ale sistemului energetic național.

Pressone.ro scrie că Florina Vevera a obținut titlul de doctor în 2013, cu teza „Protecția infrastructurilor critice − imperative ale societăților europene moderne”.

L-a avut conducător de doctorat pe profesorul Cristian Troncotă, care este cunoscut ca istoric al serviciilor de informații, nicidecum specialist în infrastructuri critice.

Profesorii universitari care au decis să-i acorde titlul de doctor Florinei Vevera au fost generalii Constantin Degeratu, Mihai Ionescu și Gheorghe Toma.

Adrian Vevera, soțul Florinei, obținuse titlul de doctor cu doi ani mai devreme, cu o teză intitulată „Intelligence-ul și documentarea deciziei politice. Motivația pentru comunicare și comunicare motivațională”.

L-a avut coordonator tot pe profesorul Troncotă, iar comisia de referenți, cu o excepţie, a fost aceeași cu cea a soției sale: generalul Mihai Ionescu nu a fost prezent atunci, ci fostul consilier prezidențial Sergiu Medar.

Pe Dumbravă l-a costat postul

Teza generalului Dumitru Dumbravă, fost secretar general al Serviciului Român de Informații, a fost analizată de doi profesori de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” și unul de la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. Aceștia au confirmat suspiciunile care existau în sesizarea înregistrată la CNATDCU în luna iulie 2018 și au propus retragerea titlului. Acesta fusese acordat pentru lucrarea cu titlul „Aspecte cu relevanță privind securitatea în spațiul cibernetic”, susținută în 2012.

În luna iulie 2018, pressone.ro a publicat un articol în care erau prezentate mai multe exemple de fragmente plagiate de general în teza sa. O lună mai târziu, acesta a fost trecut în rezervă.

Dumbravă a fost perceput în spațiul public drept unul dintre cei mai influenți generali din serviciul secret, căpătând notorietate după ce a declarat că justiţia este un câmp tactic pentru SRI.

50% din doctoratele girate de Academia SRI sunt plagiate

Cu excepția tezei lui Dumbravă, lucrările de mai sus au ajuns pe masa CNATDCU în urma unor verificări și, ulterior, a unor sesizări ale Academiei care a analizat din punctul de vedere al respectării criteriilor de integritate toate lucrările susținute la Școala Doctorală a acestei instituții de învățământ superior de la înființare.

Din octombrie 2018 și până în prezent, Academia a depus 30 de astfel de sesizări, dar a a anunțat că, în final, cifra va crește la 40. Aceasta înseamnă că Academia recunoaște că aproape 50% din doctoratele girate aici sunt plagiate.

Ecaterina Andronescu, despre școlile doctorale de la SRI și Poliție: ”Mi se pare inacceptabil să mai funcționeze”

Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, este de părere că școlile doctorale de la SRI și Poliție nu ar trebui să mai existe. Întrebată de Emila Șercan dacă aceste două școli doctorale pot primi acreditare pentru a mai funcționa, Andronescu a răspuns: ”Aici exprim un punct de vedere personal, pentru că ARACIS-ul trebuie să vină și să spună analizând fiecare criteriu. Mie mi se pare inacceptabil ca o astfel de școală să mai funcționeze, în condițiile în care au asemenea situații. Eu am spus ce aș face eu, dar nu eu dau verdictul, ci ARACIS. Pe vechea metodologie, plagiatul nici nu era luat în considerare. Era bine?Toate tezele sunt verificate pentru similitudine, iar dacă nu avem o formă de verificare, ce pretenții să mai avem?”. 

Ministrul a insistat că, pe criteriile noii metodologii, cele două școli doctorale categoric nu mai pot funcționa.

Rectorul ANIMV și-a editat teza de doctorat de trei ori

În contextul actual, amintim că Gazeta de Cluj a atras atenția în anul 2014 că Adrian Ivan, în prezent rectorul Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul” este singurul istoric care și-a scos lucrarea de doctorat în trei ediții diferite la trei edituri diferite, fapt catalogat la acea vreme de reporter ca fiind ciudat. Prima lucrare de doctorat a apărut în 2003 la Presa Universitară, a doua în 2006 la Eikon, iar a treia în 2011 la propria editură – CA Publishing. Este vorba despre lucrarea ”Stat, majoritate şi minoritate naţională în România”.

”Oare la originea acestor multiple reeditări să se afle o inspiraţie geneveză? Oare această inspiraţie geneveză i-ar putea asigura baza pentru a deveni un nou prim-ministru copy-paste? Cert este că lucrarea a primit premiul Academiei Române în 2013, dar nu de la Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, ci de la Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie. Poate că confraţii lui Ivan au avut atâta decenţă încât să nu se asocieze cu această lucrare”, se arată într-un material de tip pamflet, publicat în Gazeta de Cluj în martie 2014.

Într-un drept la replică la respectivul articol, profesorul Adrian Ivan încearcă să explice motivul reeditări de trei ori a tezei de doctorat. Nu prea a reușit! Menționăm că dreptul la replică cerut a fost oferit într-o ediție critică, iar din acest motiv, reporterul nu a corectat exprimarea profesorului menționat sau absența diacriticelor, ci s-a redat textul trimis pe e-mail de Adrian Ivan, adăugând din loc în loc comentarii între paranteze pătrate:

„Domnul Hrihorciuc sugereaza ca mi-as fi plagiat teza. [În conformitate cu regulile valabile pentru acest tip de texte, materialul (pamflet) nu este semnat.] Ma confunda. [Cu cine?] Pot sa precizez ca teza face referire la toate publicatiile de referinta in domeniu, inclusiv la teze de doctorat.[Felicitări! (i.e. sic)] Vazand probabil citata  o teza de doctorat in domeniu, de la Paris, domnul Hrihorciuc se grabeste sub influenta unor „binevoitori” s-o puna sub semnul plagiatului. [Tocmai pentru că reporterul a remarcat o “ciudăţenie” (cele trei reeditări), în numele redacţie s-a solicitat accesul la teza profesorului Ivan pentru a nu se face referi (neîntrebate) la alte teze.] Toate aceste lucrari atunci cand s-a facut referinta la ele in teza sau la continutul lor au fost citate. Deontologic,nimeni nu poate interzice unui autor sa foloseasca documente citate de alti autori sau editate sau chiar idei. Obligatoriu este sa citeze autorii in cauza. Ceea ce conteaza este metodologia in care au fost integrate documentele si la ce ipoteze de lucru au raspuns. [Prea multe rânduri şi prea multe cuvinte pentru a fi credibil (şi pentru «oameni simpli» ca noi).] Eu am vazut sute, mii de documente. [Felicitări! (i.e. sic)] Am poate cea mai completa arhiva pe Societatea Natiunilor. [Felicitări! (i.e. sic)] Ea este fotografiata fila cu fila si o pot pune la dispozitia publicului interesat. Am, de asemenea, documente romanesti extrem de relevante si care nu se regasesc la ceilalti autori in domeniu. Scopul meu n-a fost sa inventariez suma de documente care uneori se repeta, mai ales ca era vorba de petitii ale minoritatilor. [Prea multe rânduri şi prea multe cuvinte pentru a fi credibil (şi pentru «oameni simpli» ca noi).] De exemplu, cea ce prezinta dr Lucian Nastasa sau dr Marie Renee-Mouton in teza ei privind minoritatile din Transilvania sau Gh. Iancu, care a vazut teza autoarei citate, prin fotocopia adusa de mine dumnealui, se regaseste in documentele din deceniul patru al secolului XX. [Autorul revine la teza de la Paris despre care nimeni nu a spus nimic şi introduce în ecuaţie figuri academice noi.] Absolvent al Institutului European al Universitatii din Geneva i-am avut profesori pe Andre Reszler, un fin cunoscator al problematicii minoritatilor in Europa Centrala, inclusiv in Transilvania[André (András) Reszler poate cu greu fi considerat un amic al României Mari şi chiar al României. În plus, influenţa geneveză din textul incriminat de profesorul Ivan nu înseamnă în mod obligatoriu plagiat, ci poate – mai curând – o experienţă externă transformatoare, precum cele suferite inclusiv de către actualul prim-ministru al României.], pe marele profesor al Institului de Inalte studii Internationale din Geneva, care mi-a facut onoarea sa-mi recenzeze critic teza de doctorat cu mentiuni pozitive asupra acesteia, Andre Liebich, doctor honioris causa al UBB [Din 2014] si Dusan Sidjanski, Antoin Fleury, Victoria Curzon Price, Philipe Braillard s.a. [Felicitări! (i.e. sic)] De asemenea, teza mea [Pe secolul XX] s-a bucurat de o pareri pozitive scrise ale  domnului Academician Camil Muresanu [Distins specialist pe secolele XV-XIX] si a distinsului profesor de drept international, Martian Niciu. [Felicitări! (i.e. sic)] Mai mult, inainte de  a fi sustinuta public ea  a fost corectata si revizuita [Adică, răspunderea pentru teză este împărţită?] de distinsul meu coleg, Cer. pr. I al Academiei Romane, probabil cel mai cunoscut si recunoscut istoric roman privind minoritatile nationale din Transilvania, dr Lucian Nastasa Lucian Năstasă <-Kovács>. [Datorită acestei omisiuni (voite?) din partea autorului nu ne pronunţăm asupra calităţii asociate istoricului menţionat], fost membru in Comisia de Etica a Ministerului Educatiei Nationale [De fapt: Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (2011-2012), în timpul ministeriatului lui Daniel-Petru Funeriu] si de colega mea  prof. Marcela Salagean, presedintele Comisiei de Etica a UBB. [Distinsă specialistă pe ultima fază a celui de Al Doilea Război Mondial. Sau menţiunea se referea strict la calitatea doamnei profesor de preşedinte al Comisiei de Etică a Universităţii Babeş-Bolyai din 2012?] Asa cum domnul Nastasa poate confirma avem in lucru si o serie de volume de documente din Arhiva Societatii Natiunilor si din arhivele romanesti. El este martorul arhivei imense de care dispun. [Avem de a face cu o nobilă prietenie a cărei invocare în acest context este însă de natură să ridice dubii asupra mecanismelor de relaţionare din spatele ei şi asupra întregului răspuns al profesorului Ivan.] In fine, teza mea s-a dorit o analiza politologica, sociologica, juridica si istorica privind raporturile dintre minoritati si statul roman, intre acesta , minoritati si Societatea Natiunilor. Cred ca am raspuns in teza la foarte multe necunoscute si ea ramane un instrument de lucru atat pentru cei specializati in relatii internationale cat si pentru juristi, mai ales pe dreptul de proprietate cat si pentru istorici. Este prin excelenta o teza interdisciplinara de care sunt foarte mandru. [Felicitări! (i.e. sic)] Ea continua cercetarile si publicatiile mele in domeniul chestiunii nationalitatilor in imperiul habsburgic si dualist  si preceda analizele mele  privind statul roman si minoritatile dupa 1990, acestea din urma fiind citite intr-o cheie de securitate internationala, europeana  si nationala. [Prea multe rânduri şi prea multe cuvinte pentru a fi credibil (şi pentru «oameni simpli» ca noi).] Mai mult teza a fost recenzata de profesorii Vasile Vese, Vasile Puscas, Gheorghe Iacob de la UAIC si Constantin Hlihor de la Universitatea Nationala de Aparare ce au facut parte din juriu. [Se pot spune multe despre materialele pozitive şi negative din presă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru recenzii.] In alta ordine de idei, o teza poate fi publicata si republicata. Se face acest lucru foarte des in mediul academic. Va dau exemplu cartea lui Neil Nugent privind „Guvernamantul in UE” tradusa la C.A. Publishing un nume celebru in domeniul integrarii europene sau cartea teza de doctorat a profesorului Vasile Puscas privind universitatea din Cluj, pe care il tot amintiti in asa zisele dvs. panflete. [În primul caz, este vorba despre publicarea unei teze valoroase într-o altă limbă şi nu în aceeaşi limbă şi încă de trei ori. Cel de al doilea caz nu există (dezinformare clasică). Teza profesorului Vasile Puşcaş a fost publicată o singură data în anul 1994, subiectul tezei (universitatea clujeană) fiind apoi dezvoltat în lucrări distincte.] Nimeni nu interzice acest lucru. O sa va mire domnule Hrihorciuc [?] cati din istorici si-au publicat si republicat teza. [Poate la alte universităţi. Pe deasupra, se întroduc confuzii voite între republicarea (i.e. tiraj nou la aceeaşi editură) tezei, publicarea ei într-o limbă de circulaţie internaţională şi reeditarea ei – cu ajustări progresive – de trei ori la trei edituri diferite.] Pe de alta parte, eu nu ma consider istoric traditional si sunt prin formatia academica din 1995 pana astazi mai degraba politolog. Precizez acest lucru ca sa nu mai faceti confuzii. Relatiile Internationale si Studiile de Securitate unde excelez [Felicitări! (i.e. sic)] fac parte din Stiintele Sociale si nu Umaniste. [Aceasta ar însemna că profesorul Ivan a greşit facultatea sau cel puţin că încearcă să o modifice.] Dvs. ca absolvent de Jurnalism ar trebui sa stiti lucrul acesta pentru ca si specializarea dvs. tot de acolo face parte. Aceasta clarificare va ajuta sa nu va mai intrebati de ce sunt premiat de sectia de Stiinte Sociale si nu de cea de Istorie. [Cititorul binevoitor poate să se convingă singur de falsitatea afirmaţiei profesorului Ivan şi de sensurile «mutării» premiilor între secţii, parcurgând lista premiilor Academiei Române, fie şi numai începând cu anul primei apariţii a tezei sale (2003).] In speranta ca veti publica aceasta replica, va rog , Domnule Hrihorciuc, sa primiti salutarile mele distincte. prof.univ. dr Adrian Ivan”.

Articolul Drumul Academiei SRI, sub bagheta lui Adrian Ivan, se îndreaptă spre dezastru apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Partidul Național Liberal ne surprinde în fiecare zi. După intrarea lui Rareș Bogdan în politică, fiind cap de listă pentru alegerile europarlamentare din partea PNL, liberalii au mai dat o bombă: susținătorul înrăit #rezist Sebastian Burduja  a intrat și el în PNL, direct pe funcția de vicepreședinte. Așa a înghițit Orban un partid plin ”de copii de bani gata, de securiști”, ca să o parafrazăm tocmai pe o protestară #rezist a cărei nume nu merită menționat. Și-atunci, se pune întrebarea: cine sau ce mai este astăzi PNL? 

Dacă mi s-a părut ridicolă, dar deloc nesurprinzătoare manevra alianței USR-PLUS despre care cred că s-a făcut la ordin, mult mai jalnică mi se pare alianța PNL- PACT. Marea fuziune cu partidul de buzunar a fost anunțată de liderul PNL Ludovic Orban în 18 martie. Înființat în 2016,  Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT) este condus de Sebastian Burduja, un personaj controversat care s-a ocupat de multe dintre protestele #rezist din stradă. Dacă nu ați auzit de PACT, stați liniștiți, există doar cu numele!  Din partea acestui partid fantomatic a candidat Cristian Dide în 2016 pentru Primăria Roșiorii de Vede. Despre Sebastian Burduja știm că este fiul lui Marinel Burduja, fost vicepreședinte postdecembrist al falimentarei Bancorex, anterior fost Inspector al Băncii de Investiții ceaușiste. În presă s-a mai rostogolit informația potrivit căreia Marinel Burduja este ”bancher al fostei și actualei Securități, om care a umblat, toată viaţa, cu mare grijă şi atenţie cu banii serviciului de informaţii externe, orice nume ar fi purtat acesta, a cochetat puţin cu politica între 1990 şi 1991, fiind mai întâi primar şi mai apoi deputat de Neamţ”. Deloc întâmplător, dimpotrivă!

Dacă vă întrebați de ce a cooptat PNL membrii #rezist e simplu: ori liberalii își strigă disperarea și tremură în fața alianței PLUS-USR, ori vorbim tot de un ordin venit ca și în cazul formațiunii conduse de Dan Barna care a primit instrucțiuni să primească partidul lui Cioloș. 

Varinta oficială verbalizată de Ludovic Orban spune fuziunea PNL cu PACT trebuie finalizată, fiind o procedură ”prin care tinerii extrem de bine pregătiţi, care au dat semnale extrem de serioase că vor să se implice în actul de decizie politică la nivel naţional, să contribuie cu toată competenţa şi energia pe care o au la îndreptarea României într-o direcţie bună, să devină membri ai PNL şi să fie reprezentaţi la nivelul tuturor structurilor de conducere ale PNL”.

Pe de cealaltă parte, Sebastian Burduja, care susține că a trăit 12 ani în SUA, a declarat că cele două partide vor face o echipă pentru a reduce numărul de români care pleacă din țară.

„Am pus bazele astăzi (n.r. 18 martie 2019) a ceea ce noi considerăm că este cea mai importantă mișcare între două forțe politice în România anului 2019. Suntem două forțe politice complementare, cu valori comune. România trece printr-o criză profundă, la fiecare trei minute un român pleacă din țară și lucrul acesta nu trebuie să continue. Împreună facem echipă pentru România și vom aduce România în primul rând”, a afirmat Burduja.

Fundația lui Burduja, vârful de lance ar serviciilor vechi și noi

Pe lângă PACT, Sebastian „Tianu”Burduja a fondat și condus Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) și Fundația CAESAR. Despre cea din urmă, brokerul Cristian Sima a spus în 2015 că este ”vârful de lance al serviciilor vechi și noi”. Afirmația a fost făcută în contextul în care președintele Klaus Iohannis a participat în 2015 pentru prima și singura dată la o întâlnire cu ”lideri ai asociaționalismului românesc”, la conferința ”SMART DIASPORA 2020+: Cum valorificăm potențialul strategic al diasporei românești”. La acea vreme, Sima a adus în discuție credibilitatea celor care au fost promovați în funcțiile de reprezentanți ai diasporei în relația cu instituțiile românești, referindu-se la Sebastian Burduja.

”Tianu Burduja și fundația sa Caesar, vârful de lance al serviciilor vechi și noi, au încălecat și Cotroceniul. Niciunul dintre cei prezenți acolo nu au muncit în diaspora. După ce a fost numit de România la Banca Mondială, Tianu se întoarce acasă ca să fie viitorul nostru lider, pentru a continua dominația securisto-comunistă. Discursuri cu limbă de lemn.

Daca vă întrebați cine îi finanțează, vă spun eu: Marinel Burduja, fost securist, bancher și șpăgar șef în toate afacerile IT dubioase din ultimii 20 de ani. Dacă vreți să aflați ce ne așteaptă, ascultati acest video. E plictisitor, la fel de gri ca și viitorul tinerilor din România. Sunt mulți tineri extrem de valoroși în diaspora, dar niciunul nu se asociază cu Tianu Burduja și securiștii lui.

Ghinionul lui Tianu este că la Stanford am un coleg de facultate și voi putea să vă dau multe detalii despre parcursul lui californian”, a scris în 2015 Cristian Sima pe pagina sa de Facebook.

Protestarii îl văd pe Burduja prim-ministru

Încă din 2015, în rândul membrilor LSRS, Sebastian Burduja era văzut deja ca viitor prim-ministru. Iată comentariul făcut în urmă cu câțiva ani de un membru al LSRS, Tudor Cârstoiu, azi unul dintre cei mai activi protestari:

”Sunt membru al Ligii Studenților Români din Străinătate, înfiinţată şi coordonată de Sebastian Burduja şi echipa sa. După mine Tianu (Sebastian Burduja – n.r.) va fi un viitor prim ministru şi/sau preşedinte al României. Are toate calitățile necesare, dar probabil România încă nu este pregătită pentru un om de calibrul lui”, spune Cârtoiu într-un interviu apărut în Gazeta Românească Italia.

Securitatea calcă pe cadavre

În contextul celor prezentate, ne simțim datori față de cetățenii României, să readucem în atenție o dezvăluire şocantă care a fost făcută după protestul din 10 august de către jurnalistul Patrick André de Hillerin care povesteşte în Caţavencii cum ”Securitatea calcă pe cadavre în drumul ei spre viitor”. Ca să înțelegeți contextul, amintim că Sebastian Burduja a fost printre primii protestatari care a vorbit despre miting chemând diaspora protest în Bucureşti, pe 10 august 2018. Filmuleţul lui Burduja din 14 iulie 2018 din Aeroportul Otopeni a devenit viral, făcând peste 1,6 milioane vizualizări pe Facebook. Vă prezentăm o parte a poveștii prezentate de Hillerin în Cațavencii:

”Până pe data de 31 iulie 2018, Sebastian Burduja inundă Facebook-ul cu postări, insistând că e despre noi, despre România pe care o iubim (el ceva mai mult), despre familiile noastre pe care, de asemeni, le iubim (el ceva mai mult). (…) Pe 1 august, postările lui Sebastian Burduja încetează brusc, pentru a reîncepe în forţă şi cu sponsorizările aferente pe 6 august. Mesajul e acelaşi: veniţi la miting, hai cu diaspora, să cadă Guvernul Dăncilă! Pe 10 august, Sebastian Burduja este în Piaţă, dar pleacă la timp pentru a evita ciocnirile cu jandarmii. Pe 11 august este în Piaţă, pe 12 la fel. (…)

În timp ce Sebastian era în ţară şi lupta pentru drepturile fraţilor noştri din diaspora, familia sa se afla în Franţa, la vila bătrânului Marinel Burduja. În timp ce adulţii organizau un barbecue, mica Joann Ioana Maria Burduja, minunea lui Sebastian şi a lui Holly, dar şi a bunicilor săi, a rămas nesupravegheată în apropierea piscinei. Cât s-o fi întins grătarul, cu ce o fi fost asezonat, nu ştim. Cert este că, la un moment dat, Joann Ioana Maria Burduja, în vârstă de doar trei ani, a fost găsită înecată în pisicină. În ciuda manevrelor de resuscitare, în ciuda faptului că a fost transportată la spital şi băgată în comă indusă, Joann Ioana nu a supravieţuit.

În timp ce Marinel Burduja a devenit subiect de anchetă în Franţa deoarece ţara are legi şi regulamente extrem de drastice în ceea ce priveşte siguranţa piscinelor private, copiii neavând voie nici măcar în piscinele private fără a fi supravegheaţi constant de către adulţi, Sebastian Burduja era implicat profund şi de multă vreme într-o acţiune de maximă importanţă pentru el: mitingul “diasporei” din 10 august”.

Jurnalistul mai notează că ”în 28 iulie a avut loc accidentul din piscina familiei Burduja din Châteauneuf-de-Grasse, în timp ce Sebastian pregătea mitingul, unde, conform unor surse, există posibilitatea ca martori ai evenimentului din seara zilei de 28 iulie 2018 să fie membrii familiei Urdăreanu, care deţin şi ei o proprietate în Grasse şi s-ar fi aflat la casa familiei Burduja, în jurul unui grătar. În 29 iulie copilul a murit, iar în aceeaşi zi, Burduja a postat pe pagina sa de Facebook o nouă filmare prin care îi chema pe români la mitingul din 10 august. Pe 30 iulie, îndureratul ia atitudine împotriva unei noi gafe a premierului Dăncilă, iar pe 31 iulie ia apărarea şoferului cu numărul MUIE. Nu era ca şi cum tot Internetul nu s-ar fi ocupat deja de asta. Însă vocea lui trebuia să se audă, cumva.

Tupul neînsufleţit a fost transportat discret în ţară, iar pe 4 august, fetiţa care ar fi trebuit să-şi împlinească visurile în România a fost înmormântată la fel de discret în ţara natală a tatălui ei.

La doar două zile după înmormântarea copilului, Sebastian Burduja se întoarce pe baricade, pentru că nu-şi poate abandona camarazii implicaţi profund în organizarea şi pregătirea protestului de pe 10 august.

A ţinut sub tăcere moartea copilului său, pentru că dacă s-ar fi ştiut ceva despre asta, lumea s-ar fi întrebat de ce nu stă acasă, lângă soţia însărcinată în luna a noua. Care e miza atât de mare pentru un politician necopt şi fad, încât să-şi abandoneze familia tocmai într-un astfel de moment din cale-afară de nefericit?”.

Articolul La ordinul cui s-a USR-izat Partidul Național Liberal? apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Compania Search Corporation, abonată la contractele pentru infrastructura din România, a ”împușcat” un contract de la CJ Cluj, administrația județeană condusă de Alin Tișe. Contractul ”Servicii de „Asistență tehnică – dirigenție de șantier în cadrul proiectului «Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională — Traseu Regional Transilvania”, estimat la CJ Cluj la suma de 1.495.313,11 lei a fost câștigat de firma controlată de Michael Stanciu pentru suma de 942.769,54 lei, fără TVA.

SC Search Corporation, alături de Primacons Grup, o altă firmă controlată de Stanciu, câștigă licitații pe bandă rulantă de la diferitele autorități și administrații din Cluj. În mod cu totul întâmplător, Dorina Perşa Boc, nepoata lui Emil Boc, nașul șefului administrației județene, a fost una dintre angajatele la firmele controlate de Stanciu. Realizarea studiului pentru fluidizarea traficului din Cluj Napoca, un contract care a costat bugetul municipiului aproximativ un milion de lei, a fost făcut de Search Corporation. De numele lui Stanciu se leagă şi studiul de fezabilitate pentru realizarea Autostrăzii Transilvania, lucrare plătită de două ori.

Într-un număr anterior, Gazeta de Cluj a prezentat în exclusivitate detalii despre motivele care au făcut ca DRDP Cluj să depună o plângere penală împotriva firmelor a făcut o plângere penală împotriva Search Corporation, Primacons Group, în calitate de consultant al proiectului centurii Vâlcele – Apahida, și al antreprenorului proiectului, asocierea Impresa Pizzarotti și Tirena Scavi pentru înșelăciune, fals în înscrisuri și uz de fals. Cu toate acestea, plângerea respectivă a fost respinsă de procuror.

Studii cu dedicație pentru Stanciu

O mare parte din studiile de fezabilitate comandate pentru drumurile din țară au fost realizate degeaba. Spre exemplu, în 2007, firma Search Corporation a câștigat licitația pentru studiul de fezabilitate al drumului expres Craiova – Pitești. Valoarea contractului era de aproape 16 milioane euro și a fost semnat de directorul de atunci al CNADNR, Mihai Grecu. În 2010, aceeași firmă a luat prin licitație un contract de 783.800 euro pentru studiul de fezabilitate al tronsonului de autostradă Târgu Mureș – Ditrău. Segmentul face parte din autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni, pentru care CNADNR a contractat un studiu de prefezabilitate în 2007, în valoare de 891.266 euro, cu firma Iptana. Pentru cei 114 km de autostradă Sibiu – Pitești a fost realizat în 2010 un studiu de fezabilitate realizat de firma Iptana, asociată cu compania Scetauroute. Valoarea proiectului a fost de circa 2,5 milioane euro. În 2012, CNADNR a organizat o licitație pentru un nou contract de revizuire a studiului de fezabilitate, a cărui valoare a fost de aproape 4 milioane euro, bani acordați de la bugetul de stat și din fonduri europene nerambursabile. Un alt studiu de fezabilitate a fost realizat, în perioada 2007-2008, de aceeași firmă Iptana, pentru autostrada urbană Cluj-Napoca, pentru 41,9 km. Prețul a fost de 367.494 euro, fără TVA. Studiul de fezabilitate pentru 76 de km ai drumului expres Sibiu – Făgăraș este expirat și a costat 13,8 milioane euro.

Articolul CJ Cluj dă un milion de lei ”abonatului” la contractele pentru studiile de fezabilitate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

NICOARĂ CRISTINA GHEORGHINA, magistratul condamnat cu suspendare la Curtea de Apel Cluj pentru că a omorât o persoană pe trecerea de pietoni, a contestat soluția la Înalta Curte de Casație și Justiție. La instanța supremă, ea este judecată de completul care, la mijlocul anului trecut, l-a condamnat pe Liviu Dragnea la închisoare cu executare. În situația de față, cei trei magistrați au prelungit până acum de 14 ori dreptul de a conduce pe o perioadă de 30 de zile pentru magistratul Nicoară în baza unor articole de lege care nu au nicio legătură cu uciderea din culpă.

Fostul vicepreședinte al Curții de Apel Alba Iulia, NICOARĂ CRISTINA GHEORGHINA, a fost condamnată la sfârșitul anului 2017 la doi ani cu suspendare într-un proces de ucidere din culpă, după ce a accidentat o persoană pe trecerea de pietoni. Dosarul a fost judecat de Monica Șortan de la Curtea de Apel Cluj.

Însă, ea a contestat în apel soluția la Înalta Curte de Casație și Justiție. La instanța supremă dosarul a fost înregistrat în data de decembrie 2017 și atribuit completului care l-a condamnat pe Liviu Dragnea la trei ani cu executare, format din judecătorii Geanina Cristina Arghir, Constantin Epure și Stefan Pistol.

Timp de mai bine de un an cei trei judecători au amânat de 21 de ori judecarea procesului, iar judecătoarei din Alba Iulia i s-a prelungit de 14 ori dreptul de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. La Curtea de Apel Cluj, pe parcursul procesului magistratul a beneficiat de 10 ori de prelungirea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile. Astfel că, până acum, judecătorul condamnat în primă instanță pentru ucidere din culpă a beneficiat de 720 de zile de prelungire a dreptului de a conduce în baza art. 111 alin 6 din OUG 195/2002.

Articolul respectiv prevede că ”la cererea titularului permisului de conducere reţinut în condiţiile alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4), procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulaţie, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. Modul de soluţionare a cererii de prelungire a dreptului de circulaţie se comunică şi şefului poliţiei rutiere pe raza căreia s-a comis fapta”.

În cadrul articolelor care decurg din aplicarea art. 111 alin 6 din OUG 195/2002 rezultă prevederi contravenționale, adică cu un grad redus de pericol.

Este vorba de punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, Conducerea unui vehicul fără permis de conducere, Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, Părăsirea locului accidentului, Împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice.

Practic nimic din aceste prevederi nu are de-a face cu infracțiunea de ucidere din culpă care prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la cinci ani!

Numele grele din completul ÎCCJ

La ÎCCJ, completul de judecată este format din trei judecători care s-au ocupat de dosarele unor influenți oameni de afaceri și politicieni din România.

Geanina Cristina Arghir l-a condamnat pe Mohammad Munaf la zece ani de închisoare pentru terorism în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak. Ea este unul dintre judecătorii care l-au condamnat pe Liviu Dragnea la trei ani și jumătate cu executare. Anul acesta ea a fost aleasă pentru a face parte din cadrul Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România pentru Parlamentul European.

Colegul ei de complet, Ștefan Pistol a făcut parte din completul care l-a achitat recent pe Sebastian Ghiţă în dosarul cu fostul primar de la Ploieşti, Iulian Bădescu, și a ridicat sechestrul pus pe averea lui Ghiță. Magistratul a mai făcut parte din completul care l-a achitat pe Călin Popescu Tăriceanu și din cel care l-a achitat pe Gigi Becali în două dosare (Valiza și schimbul de terenuri ale armatei). Ulterior, la completul de 5 judecători de la Instanța Supremă, Becali a fost condamnat.

Ștefan Pistol a fost președintele instanței de trei judecători care a pronunțat sentința din dosarul lui Liviu Dragnea, care a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. Cu toate acestea, Pistol a făcut opinie separată, în sensul achitării acestuia. El a mai făcut parte din completul care îl judecă pe Gabriel Oprea în dosarul DIPI, dar a depus cerere de abţinere întrucât, în 2001, era militar, preşedinte al Curţii Militare de Apel şi a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare, unde Oprea era profesor.

Al treilea judecător al completului de la ÎCCJ este Constantin Epure, unul dintre judecătorii care au decis condamnarea la șase ani de închisoare a Elenei Udrea, în dosarul Gala Bute.

El a condus completul care a decis, în primă instanță, achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă, și judecă dosarul fostului ministru de Interne Gabriel Oprea.

Conduce fără probleme după ce a călcat un om pe trecerea de pietoni

În 2014, judecătorul NICOARĂ CRISTINA GHEORGHINA (vicepreședinte al Curții de Apel Alba Iulia la data producerii accidentului, n.red.) a accidentat un om pe trecerea de pietoni în timp ce mergea la muncă. Accidentul a avut loc în centrul municipiului Alba Iulia, pe Bulevardul Încoronării. Aflată la volanul mașinii sale, judecătoarea nu a acordat prioritate unui pieton care s-a angajat în traversarea străzii şi l-a lovit în plin. Bătrânul a fost dus la spital însă, din cauza rănilor suferite, a murit.

Pe parcursul procesului, care a durat aproximativ un an de zile, magistrații clujeni i-au prelungit judecătoarei dreptul de a conduce de aproape 10 ori.

Potrivit legislației, acest accident poate fi catalogat ca unul de muncă. ”Pentru cazul în care accidentul s-a soldat cu decesul victimei sau încadrarea într-un grad de invaliditate a victimei, se aplică și prevederile din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate/ ramură, respectiv din legea pensiilor publice (după caz – ajutor de deces pentru urmași, de la casa de pensii, ajutor material și ajutor financiar din partea angajatorului pentru victima, respectiv pentru urmași etc.). Prevederile legislative sunt în avantajul angajatorului, dacă acesta a menționat in fișa individuală de instructaj SSM. În cazul în care a completat această fișă de SSM cu datele menționate, angajatorul nu poate fi amendat contravențional sau considerat responsabil din punct de vedere penal pentru producerea evenimentului.

În fișa individuală de instructaj SSM, traseul și durata deplasării se menționează de către persoana care efectuează instruirea introductiv generală, la începutul fișei, imediat sub numele angajatului. Semnătura angajatului pe fișa individuală de instructaj SSM atestă faptul că acesta a fost instruit corespunzător de către angajator.”, arată Gheorghe Popa, specialist în protecția muncii.

A contestat urmărirea penală

În urma cercetării și a trimiterii în judecată a magistratului ea nu a fost suspendată din funcție, Consiliul Superior al Magistraturii apreciind că acuzaţia din „culpă” nu îi afectează activitatea profesională.

Articolul Magistrații ÎCCJ îl lasă să șofeze nestingherit pe judecătorul condamnat la Curtea de Apel Cluj cu suspendare pentru ucidere din culpă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Unitatea Militară 01020 din Dej a atribuit un contract de aproape un milion de euro firmei Stimpex din București care va trebui să livreze un ansamblu mobil, format din containere și corturi, care este, de fapt, o bucătărie! Cei de la Stimpex nu sunt la primul contract cu această unitate dejeană care a mai acordat societății controlate de niște ”băieți deștepți” un contract de peste 11 milioane de euro! Acționariatul firmei este o ”suveică” care adună la un loc fii de generali, asociați de-ai lui Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanțe în Guvernul Boc și prieten la cataramă cu Călin Popescu Tăriceanu, precum și un fost ”locotenent” de-a lui Sorin Ovidiu Vântu.

Unitatea Militară 01020 din Dej a atribuit contractul ”Achiziția de ansamblu bucătărie (containere și cort)” firmei Stimpex din București. Inițial, valoarea acestei achiziții a fost estimată de oficialii unității militare dejene la suma de 5.122.365 lei, fără TVA, dar societatea a câștigat licitația cu suma de 3.841.773.75 lei, fără TVA. Însă nu este nicio problemă pentru că sunt mari sanse ca unitatea militară să mai cumpere încă o ”bucătărie” similară. ”Având în vedere art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea 98/2016, contractul inițial poate fi suplimentat cu încă 1 complet. Valoarea suplimentării este 5 122.365,00 RON, acesta fiind limita și natura modificării, la care se recurge și care nu va afecta caracterul general al contractului de achiziție publică”, se arată în descrierea achiziției.

În urmă cu doi ani, unitatea militară din Dej a cumpărat de la Stimpex ”module universale de adăpostire”.

Suma din contractul respectiv (177229/26.04.2017) poate cauza amețeli!

Dacă oficialii ministerului estimaseră valoarea contractului la suma de 90.371.400 de lei, fără TVA, societatea amintită anterior a ofertat la aproape jumătate din valoarea estimată și a câștigat licitația cu suma de 53.441.200 de lei, fără TVA. La această licitație s-au înscris patru societăți, însă doar ofertele făcute de două firme au îndeplinit criteriile caietului de sarcini.

Pe anul 2017, societatea a declarat o cifră de afaceri de peste 72,7 milioane lei, un profit de 6 milioane lei și 75 de angajați.

Acționariatul companiei este format din  ISTRATE MARCEL, TOROIPAN CRISTIAN, STAMATOIU ISIDOR, CHIVU COSTEL, MOLDOVAN VASILE, SIMA MIHAI LAURENTIU, CRANGANU NICOLAE, CHIRCU GEORGE, GALITA GABRIEL GHEORGE și PRODEA AUREL, iar administratori sunt ISTRATE MARCEL.  MARIN STEFAN și ISTRATE VLAD CONSTANTIN.

Firma produce veste antiglonț și diferite echipamente militare de protecție, având contracte încheiate cu multe dintre administrațiile locale sau județene din România, cu instituții din cadrul IGPR, Ministerul apărării Naționale, firma având contracte de furnizare și cu NAMSA (The NATO Maintenance and Supply Agency). Din 2007 până în 2015 valoare contractelor încheiate prin intermediul licitațiilor cu instituțiile statului este de aproximativ 35 de milioane de euro, la care se adaugă aproximativ 1,5 milioane de euro prin cumpărări directe.  În linii generale, Stimpex SA este implicată în mai multe programe ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor care vizează creşterea gradului de protecţie balistică şi chimică a trupelor şi vehiculelor aparţinând acestor structuri.

Un pic de Vânt(u) bate mereu

Unul dintre acționarii de la Stimpex SA, Cristian Toroipan, se regăsește în structurile acționariatului de la Global Video Media SA, alături de Liviu Luca, Eugen Luha (locotenenții lui Sorin Ovidiu Vântu) și firma PSV Company SA, o altă societate aflată în sfera de influență a lui Vântu. Toroipan figurează și în structura acționariatului de la Realitatea Media SA. Anul trecut, Liviu Luca a fost condamnat la şase ani de închisoare în dosarul Petromservice. Potrivit unor informații, Cristian Toroipan este verișorul soției lui Liviu Luca. În aceeaşi cauză, Curtea de Apel Bucureşti a decis condamnarea definitivă a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu la şase ani şi două luni de închisoare. În septembrie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi foştii directori ai Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnastopol au fost trimişi în judecată pentru spălare de bani şi delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro.

Eugen Luha, președintele Federației Sindicatelor Gaz-România (FSGR) și vicepreședinte CNSLR Frăția, fiind unul dintre cei mai bogați șefi de sindicate din țară.

Vânzări de armament în Africa

Unul dintre administratorii de la Stimpex, Marin Stefan, este acționar și administrator la SC ROM OFFSET MANAGEMENT & PRODUCTION SRL, o companie la care Bogdan Ceaușelu este acționar majoritar. Cel din urmă este fiu de general și împreună cu fostul ministru Sebastian Vlădescu au făcut afaceri cu furnituri militare. La sfârșitul anilor 90, Bogdan Ceauselu, Otto Breuer si Sebastian Vladescu s-au asociat în cadrul firmei Boss Exim Trading Group SRL, care acum este radiată. Breurer este general în rezervă și a fost fost director adjunct al Canalului Dunăre – Marea Neagră pe vremea lui Ceausescu. Cei trei au exportat tehnică militară românească în Africa. De asemenea, Breuer a făcut o serie de afaceri și în Kuweit, unde a fost detașat ca ca militar activ pentru a ajuta la stingerea incendiilor de la sondele petroliere. Acolo și-a făcut legături cu una dintre cele mai mari companii din lume, Mohamed Abdulmohsin Kharafi & Sons, cu care a și înființat câteva afaceri în România.

Din 2014 până la începutul acestui an, fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a ocupat funcția de președinte al CA din cadrul Romcab. Locul lui a fost preluat de Zoltan Prosszer, directorul general şi acţionarul companiei majoritar cu 59 milioane de lei capitalizare. Vlădescu a declarat că s-a retras singur din această funcție din cauza unei anchete penale în cadrul căreia este vizat. El este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional, abuz în serviciu și complicitate la delapidare, în dosarul Rompetrol 2.

Fostul ministru a fost pus sub acuzare în iunie anul trecut, în acest dosar alături de foştii miniştri Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu şi Gheorghe Pogea. Tot atunci, procurorii au pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale acestora. Sebastian Vlădescu a fost ministru al Finanţelor în guvernele Tăriceanu şi Boc.

În momentul de față, Sebastian Vlădescu mai este asociat cu Bogdan Ceaușelu în cadrul firmei BOSS CONSTRUCTII SI CONSULTANTA SRL, alături de CRAUCIUC STEFANIA CORINA CORNELIA, care ocupă și funcția de administrator. Chiar dacă firma nu a fost radiată, din 2013 până în 2015 cifra de afaceri a fost zero, societatea mergând pe pierderi.

Producem arme și le exportăm

Potrivit unui bilanț, în urmă cu doi ani România a primit comenzi de muniţie şi armament în valoare de 215 milioane de dolari. Acestea vor asigura până în 2019 acoperirea capacităţii de producţie a fabricilor de armament din România, spune Ministerul Economiei. Cinci fabrici – Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică din Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Mija şi Carfil Braşov, toate controlate de ROMARM vor lucra la capacitate maximă în următorii ani.

Ministerul Apărării spune că cifra de afaceri a companiilor militare româneşti a crescut cu 13% şi a ajuns la 80 de milioane de dolari, în vreme ce exporturile au crescut cu aproape 32% şi au ajuns la 75 de milioane de dolari. Cele mai mari creşteri de venituri au fost înregistrate de Uzina Mecanică Sadu, Fabrica de Arme Cugir şi IAR. Ministerul Apărării nu a precizat de unde vin comenzile. În general, 80% din producţia de armament a României pleacă la clienţi de peste hotare.

Cifra de afaceri a companiilor din domeniul apărării a crescut în primul semestru cu 13%, la 309,1 milioane lei, iar exporturile au urcat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 31,7%, la 284 milioane lei.

Becali a transformat o fabrică de armament într-una de conserve

În 1989 în industria de armament lucrau 200.000 de oameni. Acum ROMARM mai are doar 5.500 de angajaţi în cele 15 filiale ale sale.

Multe fabrici de stat au fost privatizate şi mai apoi închise. A fost şi cazul fabricii de armament din Drăgăşani, care a ajuns la omul de afaceri Gigi Becali. A pierdut-o în momentul în care nu a respectat principala condiţie din caietul de sarcini şi anume transformarea fabricii de armament într-una de conserve.

Articolul Unitatea militară din Dej și-a luat o bucătărie cu 1 milion euro! Banii au ajuns în conturile unor fii de generali și asociații ale unor politicieni apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

HATHAZI ALEXANDRU, om de afaceri clujean implicat în afaceri cu service-uri auto și imobiliare, a fost trimis în judecată pentru o evaziune fiscală în care procurorii au constat aproape 700 de acte materiale. Primăria Cluj Napoca a aprobat o autorizație de construcție cerută de una dintre firmele lui Hathazi pentru construirea unui bloc între case pe strada Mihai Românul, iar Asociația pentru Protecţia Urbanistică a Clujului a contestat documentul administrației locale. Hathazi deține și ”locul de taină” al polițiștilor BCCO din Cluj Napoca.

La mijlocul acestei luni, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj a decis că rechizitoriul procurorilor în care omul de afaceri Alexandru Hathazi este cercetat pentru evaziune fiscală este legal întocmit și dosarul poate fi trimis în judecată.

”(…) respinge excepţiile şi cererile cu privire la neregularitatea actului de sesizare şi la nelegalitatea efectuării urmăririi penale, invocate de către inculpatul HATHAZI ALEXANDRU trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală (…) Constată legalitatea sesizării instanţei prin rechizitoriul nr. 259/P/2015 emis la data de 25.09.2018 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj privind pe inculpatul HATHAZI ALEXANDRU, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în modalitatea prev. şi ped. de art. 9 alin.1 lit. b) şi c) şi alin. 2 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 C. penal (676 acte materiale), a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul HATHAZI ALEXANDRU, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în modalitatea prev. şi ped. de art. 9 alin.1 lit. b) şi c) şi alin. 2 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 C. penal (676 acte materiale), urmând ca la rămânerea definitivă a prezentei, să se fixeze termen de judecată. Cu drept la contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare cu inculpatul, parte responsabilă civilmente, partea civilă şi cu reprezentantul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, azi, 11 martie 2019, în lipsa participanţilor”, arată soluția pe scurt a instanței.

Pe de altă parte, HATHAZI spune că ar fi vorba de o neînțelegere. Inspectorii de la Finanțe nu ar fi găsit o parte dintre actele firmei și au considerat că este vorba de o evaziune fiscală.

”Era vorba de niște facturi si bonuri de consum pe care nu le-au găsit cei de la Finanțe când au venit în control. Nu știu despre ce sumă este vorba pentru că acum se lucrează la expertiza contabilă”, a declarat HATHAZI ALEXANDRU. De asemenea, el spune că nu este implicat în afaceri imobiliare. ”Eu nu am făcut afaceri imobiliare, nu mă ocup de așa ceva”, a mai declarat el.

Pensiunea BCCO

Procurorii și inspectorii fiscali au constat evaziunea fiscală la firma HAL SCHWARTZ SERVICE SRL, care acum este în insolvență, iar acțiunile și funcția de administrator au ajuns la Dan Ali Sabin.

Hathazi Alexandru mai deține câteva afaceri cu service-uri și pensiunea SCHWARTZ de pe strada Răsăritului din Cluj Napoca, cunoscută ca fiind ”locul de taină” al polițiștilor de la  Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Cluj, sediul instituției fiind în apropiere.

Hathazi a fost asociat în cadrul firmei Master Car SRL, firmă care între timp a fost radiată, cu NEMETHI ZSUZSANNA, cetățean maghiar. La rândul ei, Nemethi este a fost partener de afaceri cu KINAL CSABA ANDRAS, implicat și el în afacerile cu mașini. El face parte din cercul de apropiați ai lui Toma Rus, fostul șef al BCCO Cluj și fost secretar de stat în Ministerul de Interne.

La jumătatea anului trecut Tribunalul Comercial Cluj a decis închiderea procedurilor de insolvență privitoare la firma Master Car, care până în 2003 s-a numit SCHWARTZ LEASING SRL. Această firmă a obținut de la Primăria Cluj Napoca  autorizația de edificare a unui ansamblu imobiliar cu o înălțime de 10 etaje pe strada Mihai Românul, o zonă de case.

După emiterea autorizației, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului a contestat documentul.

În plângerea prealabilă, APUC susține că ”actul administrativ este emis cu exces de putere și în mod nelegal, deoarece HCL a cărei revocare se solicită a fost emis pentru motive subiective, pentru a asigura exclusiv satisfacerea intereselor imobiliare a unor particulari, ceea ce reprezintă o deturnare nepermisă de la scopul instituit prin lege, având în vedere faptul că orice chestiune de urbanism reprezintă în primul rând o chestiune de ordin și interes public.

Activitatea de urbanism nu este o activitate destinată satisfacerii interesului particular al unei persoane și nici nu pot fi normate reglementările urbanistice după interesul unei persoane și cu încălcarea drepturilor celorlalte persoane.

Un așa-zis PUZ-PUD care nu ia în considerare vecinătățile ori respectarea drepturilor recunoscute celorlalți locuitori ai zonei, fără argumente de asigurare a interesului general, ci doar al celui particular li contrar legii și care nici măcar nu are în vedere că este vorba de anumite construcții și de integrarea sau nu a acestora în cadrul construit preexistent a acestora, nu poate fi aprobat în mod legal. Lipsa de ilegalitate este evidentă având în vedere și faptul că prin documentația urbanistică aprobată se permite edificarea unor imobile de locuințe colective cu regim de înălțime extrem de mare într-o zonă în care în jur sunt exclusiv locuințe familiale sau colective mici, cu retrageri minime de la fondul stradal”, arăta Asociația din Cluj Napoca.

Însă,  Direcția Generală de Urbanism a propus respingerea plângerii prealabile ca nefondată.

”Actul administrativ nu este emis doar pentru satisfacerea intereselor private, ci și pentru stabilirea unor reglementări de interes public. Realizarea ansamblului de locuințe și servicii reglementat prin PUZ este favorabilă dezvoltării cartierului, dar și a municipiului în ansamblu. Realizarea de locuințe este benefică dezvoltării municipiului conducând la o îmbogățire a fondului construit și o creștere a calității locuirii în oraș. La parterul construcțiilor sunt prevăzute spații pentru servicii utile locuitorilor din zonă. Se cedează o fâșie consistentă de teren spre str. Mihai Românul, dar și o fâșie spre drumul de acces dinspre est, se amenajează un spațiu verde și de agrement, cu loc de joacă și terase.

Din documentația aprobată considerăm că vecinii parcelei nu sunt prejudiciați în niciun  fel de reglementările stabilite. Regimul de înălțime P+7 nu este ”extrem de mare” din moment ce regulamentul PUG permite un regim de P+3 – P+10”.

Ulterior, consilierii locali au votat în unanimitate respingerea plângerii prealabile făcută de către APUC și locuitorii de pe strada Mihai Românul.

Articolul Patronul pensiunii la care polițiștii de la Combaterea Criminalității Organizate își beau cafeluța a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, fiind reprezentat de avocatul Radu Chiriță, a dat în judecată Serviciul Român de Informații, solicitând instanței să declasifice și să facă lumină în privința unor comunicări purtate între SRI, DNA – ST Cluj, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj. Ce se ascunde în spatele acestei manopere abuzive a SRI?

SRI stochează informații din viața privată

La finele lunii decembrie 2018, Horea Uioreanu a făcut o cerere către Serviciul Român de Informații prin care a solicitat transmiterea în formă declasificată a comunicărilor purtate de SRI cu DNA, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj cu referire la dosarele penale în care Uioreanu a fost parte. Totodată, în cererea de chemare în judecată, Uioreanu a cerut SRI „să constate că la momentul de față nu se mai impune menținerea secretizării documentelor și informațiilor solicitate, iar în subsidiar, să constate că niciodată nu s-a impus clasificarea comunicărilor solicitate”.

Două luni mai târziu, în februarie 2019, cererea a fost respinsă de către SRI, instituția făcând referire la aceeași poezie, la legi deja cunoscute potrivit cărora informațiile cerute privesc securitatea națională a României, prin urmare sunt exceptate de la comunicarea acestora.

În refuzul cererii se menționează și faptul că activitatea SRI își păstrează caracterul ”secret de stat” chiar și în condițiile declasificării Protocolului de cooperare din anul 2009 încheiat între SRI și PÎCCJ.

Horea Uioreanu, prin avocat Radu Chiriță consideră că refuzul SRI de a soluționa solicitare este unul nejustificat, fiindu-i încălcat dreptul la viață privată.

”În cauză este vorba despre informații cu privire la dosarele penale ale subsemnatului, în care acuzațiile formulate vizează chestiuni ce țin de viața mea profesională. În plus, în mod similar, informațiile în discuție în cauza de față au fost și sunt sistematic culese și introduse în comunicări purtate de SRI cu instituțiile statului, fiind păstrate o durată relativ lungă de timp. Rezultă fără dubiu aplicabilitatea dreptului la viață privată.

Nu în ultimul rând, în sensul aplicabilității dreptului la viață privată în situația în care statul stochează date referitoare la viața privată a persoanei, ne aflăm sub incidența articolului 8 Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului. Având în vedere că din documentele din cele două dosare penale care mă vizează rezultă indubitabil faptul că SRI a procedat la interceptarea convorbirilor personale și profesionale ale subsemnatului, rezultă că aceste convorbiri intră sub incidența art. 8 din Convenție. Prin urmare, orice documente/comunicări purtate de SRI cu privire la acest convorbiri intră, de asemenea, sub incidența art. 8 din Conv.E.D.O.”, se arată în cererea de chemare în judecată.

SRI se ascunde după cortina siguranței naționale

În document, Horia Uioreanu, prin avocat Radu Chiriță, arată că implicarea SRI în viața privată nu este și nu a fost niciodată legală

”Pe lângă existența unei legi care să justifice imixtiunea în dreptul la viață privată, aceasta trebuie să prezinte anumite garanții suplimentare, respectiv ca norma să fie formulată în termen suficient de clari cu privire la condițiile în care autoritățile pot recurge la astfel de măsuri, acestea să nu fie stocate pe o durată nedeterminată de timp, să permită contestarea lor de către persoana vizată și să permită un control eficient al instanței de judecată. În ipoteza în care eventualitatea unei acțiuni nelegitime din partea SRI nu poate fi înlăturată complet, se impune cel puțin asigurarea unei căi de atac destinată protecției împotriva acestei manopere abuzive.

În cauză, imixtiunea SRI în actul de justiție nu este prevăzută de lege. Nu a fost niciodată. Acest aspect a fost constatat și de CCR prin Decizia pronunțată la 16.01.2019 prin care a constatat neconstituționalitatea a două Protocoale de colaborare între SRI și PÎCCJ, respectiv ÎCCJ ce prevedeau tocmai aceste manopere ale căror consecințe erau limitarea drepturilor cetățenilor la viață privată. 

Condițiile în care SRI și instanțele, respectiv parchetele purtau aceste comunicări nu doar că nu erau clare, ci actul care le permitea acest aspect era clasificat. Mă refer la cele două Protocoale de colaborare între SRI și parchet, respectiv instanțe. Cu alte cuvinte, imixtiunea nu era prevăzută de o lege prevăzută de o lege previzibilă care să permită persoanei vizate de măsura supravegherii cunoașterea condițiilor în care aceste comunicări au loc, pentru ce categorii de fapte, ori să permită luarea la cunoștință a conținutului actelor rezultate din comunicări.

Pe lângă acest aspect, simplul fapt că aceste comunicări sunt stocate de SRI reprezintă o ingerință în dreptul meu la viață privată. Mergând mai departe, lipsa oricărei posibilități de a contesta sau lua la cunoștință conținutul comunicărilor în discuție, în cazul în care acestea nu vor fi declasificate, pentru a le contesta, reprezintă o încălcare a art. 8 din Conv.E.D.O.

Prin Decizia 51/2016 CCR a constatat că normele care permit efectuarea interceptărilor de către SRI nu sunt în acord cu art. 1 alin. 5 din Constituție, sens în care constituie o încălcare a dreptului la viață intimă, familială și secretul corespondenței, drepturi esențiale într-un stat de drept.

Chiar dacă în decizia mai sus citată, Curtea se referă la efectuarea interceptărilor de către SRI, iar în cauza de față discutăm despre comunicări purtate de SRI cu instanțele, respectiv DNA, situația abstractă este identică: în ambele cazuri avem o imixtiune a SRI în viața privată a persoanei, această imixtiune nefiind autorizată de o lege.

În altă ordine de idei, chiar și dacă ne-am afla într-o ipoteză de obținere a datelor justificată de protecția securității naționale, vă solicit să constatați că prevederile legale ce permit SRI să procedeze la supravegherea secretă a persoanelor au fost constatate ca fiind neconstituționale, deoarece încalcă principiul legalității, dreptul la viață privată și art. 53 din Constituție care prevede condițiile restrictive în care acest drept poate fi restrâns.

Faptele imputate subsemnatului în cele două dosare penale nu erau îndreptate nici împotriva unui subiect individual ce avea o calitate importantă în stat și nici împotriva unui subiect individual ce avea o calitate importantă în stat și nici împotriva unui subiect colectiv, fiind infracțiuni de corupție cu privire la CCR a statuat că nu pot justifica includerea lor în sfera protecției împotriva siguranței naționale. Astfel, nu se justifică sub nicio formă supravegherea subsemnatului de către SRI ori purtarea unor comunicări interinstituționale despre chestiuni ce țin de viața mea privată, sub justificarea de protecție a siguranței naționale.

Nu în ultimul rând, consider relevant să arăt că nu ne aflăm într-o ipostază în care răspunsul SRI nu îmi satisface așteptările, refuzul SRI nefiind un act care se poate fi considerat o prerogativă a acestei instituții exercitată cu respectarea dispozițiilor legale, cu atât mai mult cu cât informațiile pe care eu le solicit nu se impuneau a fi niciodată clasificate, aspect realizat în baza unui act constatat ca fiind neconstituțional”, se mai arată în cerere.

SRI poate, dar nu vrea!

Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj dorește probarea existenței încălcării dreptului la viață privată. Acest fapt rezultă din modul în care SRI și-a derulat activitatea în ceea ce-l privește, respectiv să poarte comunicări cu DNA și instanțele care au soluționate cele două dosare penale, în urma cărora Uioreanu a fost condamnat.

”Ceea ce doresc este ca statul prin instituțiile sale, să stabilească dacă prin comunicările dintre SRI și instanțe și DNA mi-a fost vătămat dreptul la viață privată. Atâta timp cât statul român prin autoritățile sale, în speță, SRI, refuză să îmi acorde acces la comunicările respective, statul român prin SRI își încalcă obligația pozitivă stabilită în sarcina sa. Implicit, prin refuzul expres de a-mi da acces la acele comunicări îmi încalcă dreptul la viață privată.(…)

În situația de față, statul român, prin autoritățile sale, în speță SRI, are obligația de a-mi acorda posibilitatea să iau la cunoștință conținutul comunicărilor purtate de SRI cu DNA și instanțele judecătorești cu privire la dosarele penale în care am fost condamnat. Deși art. 20 lit. b din HG 585/2002 prevede condițiile declasificării documentelor, acestea fiind îndeplinite, SRI refuză să procedeze în acest sens. Acele comunicări solicitate de mine nu se impuneau a fi niciodată clasificate.

Pe cale de consecință, deși SRI dispune de mijloacele necesare punerii la dispoziție a comunicărilor în discuție și să îmi acorde posibilitatea de a studia acele informații și de a le contesta în fața instanțelor judecătorești, în mod nejustificat, abuziv, expres și cu încălcarea inerente protecției dreptului meu la viață privată, refuză aceste aspecte.

După cum am arătat și în cele ce preced, nu se pune problema despre eventuale chestiuni care țin de securitatea statului, cu atât mai mult cu cât reiterez că am fost acuzat de infracțiuni de corupție, chestiune ce face obiectul Deciziei nr. 91 din 28 februarie 2018 în care CCR s-a pronunțat în sensul excluderii infracțiunilor de corupție dintre care pot atenta la siguranța națională”, arată Uioreanu, prin avocat Radu Chiriță.

Evidența comunicării între SRI și parchet, respectiv SRI și instanțe

În cererea de chemare în judecare,Horea Uioreanu, explică contextul în care a ajuns să formuleze solicitările respective și interesul acestuia în a obține comunicările purtate de SRI cu DNA, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj.

”Am fost urmărit penal de către DNA pentru mai multe infracțiuni, acuzații în raport de care am fost condamnat definitiv ulterior. În prezent mă aflu în executarea pedepselor. În aceste dosare penale, atât din documentele aflate în cuprinsul materialului probator cât și din natura infracțiunilor ce au făcut obiectul acuzațiilor, rezultă fără putință de tăgadă implicarea în diverse forme a SRI”, se arată în cererea de chemare în judecată.

În primul dosar penal la care se face referire, Uioreanu a fost acuzat că a cerut informații despre supravegherea sa de la un subofițer SRI, respectiv Anca Albu. Potrivit rechizitoriului, Uioreanu a determinat-o pe aceasta să îi permită accesul la unele informații despre care a luat cunoștință în cadrul activităților profesionale.

„Aceste informații erau rezultate din supravegherea mea tehnică de către SRI în alte dosare penale aflate în curs de cercetare la DNA ST Cluj la acel moment și care mă vizau”, se mai arată în document.

În cel de-al doilea dosar, Uioreanu a fost acuzat de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participației improprii ca instigator și o infracțiune de complicitate la spălare a banilor.

”În etapa actelor premergătoare, Curtea de Apel Cluj a admis solicitarea DNA – ST Cluj de autorizare a măsurilor de supraveghere constând în interceptarea convorbirilor telefonice purtate de către reclamant și restul făptuitorilor și supravegherea audio, video sau prin fotografiere. La dosarul cauzai există o adresă care atestă că punerea în executare a acestor măsuri de supraveghere tehnică a fost realizată de SRI. Dosarul s-a soluționat prin condamnarea mea atât în primă instanță, cât și în apel”, se mai arată în cerere.

Referitor la interesul de a obține comunicările respective, Uioreanu, prin avocat, consideră că prin faptul că SRI a fost implicat în supravegherea lui în cele două dosare penale în care a fost condamnat, i-a fost lezat dreptul la viață privată, sens în care dorește ca instanțele de judecată să verifice încălcarea acestui drept: ”Apreciez că implicarea SRI în cele două dosare penale rezultă cu puterea evidenței. Astfel, având în vedere soluțiile dispuse în dosarul DNA – Secția pentru combaterea a infracțiunilor săvârșite de militari (n.r. dosarul în care era implicat subofițerul Anca Albu), pot să trag concluzia rezonabilă că implicarea SRI a existat din moment ce s-a probat o divulgare a informațiilor nedestinate publicului reprezentate de informații cu privire la supravegherea mea de către SRI. Astfel, este evident faptul că există comunicări între SRI și parchet, respectiv SRI și instanțe”.

De asemenea, Uioreanu spune că și referitor la ultimul dosar în cursul urmăririi penale există o adresă care atestă faptul că măsurile de supraveghere tehnică au fost puse în executare de SRI.

”Prin urmare, din cele expuse mai sus, rezultă importanța existenței unei posibilități concrete și efective de a contesta legalitatea măsurilor de supraveghere efectuate de SRI. În situația în care există date și informații conexe relative la aceste măsuri de supraveghere pe care subsemnatul nu le cunosc, cum sunt comunicările solicitate, mă aflu în imposibilitatea obiectivă de a contesta aceste măsuri”, mai arată documentul aflat pe rolul Curții de Apel Cluj.

SRI se ascunde degeaba?

În cererea de chemare în judecată, avocatul Radu Chiriță arată că prin aceste clasificări ale informațiilor se ascunde de fapt implicarea SRI în dosarele penale, deși în momentul de față nu se mai justifică menținerea statutului de ”document clasificat”. Avocatul menționează inclusiv un comunicat de presă remis de către SRI, despre care spune că ”naște mai multe întrebări decât răspunsuri”, comunicat în care se specifică că instituția a avut atribuții legale în ce privesc dosarele penale, motiv pentru care SRI nu ar trebui să aibă motive de îngrijorare.

”Dosarele penale vizate de comunicările purtate între instituțiile amintite sunt în prezent finalizate. Prin urmare, dezvăluirea informațiilor clasificate constând în comunicările purtate între SRI și Tribunalul Cluj, respectiv Curtea de Apel Cluj ori DNA nu mai este susceptibilă de a apăra interesele SRI, ordinea publică și nici siguranța națională ori apărarea țării. În egală măsură, în cursul anului 2018 a fost declasificat Protocolul de colaborare între PÎCCJ și SRI. Astfel, este evident faptul că unul dintre motivele care au stat la baza clasificării comunicărilor între parchete și SRI a fost reprezentat de ascunderea implicării SRI în efectuarea actelor de urmărire penală. Cu alte cuvinte, clasificarea comunicărilor purtate în cauză de SRI cu DNA, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj nu a fost realizată pentru ”importanța pe care o au pentru securitatea națională și de consecințele ce s-ar produce ca urmare a dezvăluiri lor neautorizate”. Indiferent de legalitate ori nelegalitatea dispunerii clasificării informațiilor la momentul la care aceasta s-a dispus, în prezent, ca urmare a declasificării protocolului amintit nu se mai justifică menținerea clasificării.

Dacă la momentul dispunerii clasificării informațiilor scopul nu a fost acela de a proteja siguranța națională, apărarea țării, ordinea publică, ori interesele legitime persoanelor de drept public sau privat deținătoare, nici în prezent acestea nu sunt susceptibile de a fi prejudiciate. În orice caz, interesul apărării țării și siguranței naționale, în speță, este exclus întrucât discutăm despre anumite comunicări purtate între magistrați și SRI cu privire la efectuarea unor acte într-un dosar penal cu privire la infracțiuni de corupție.

Similar, cu privire la un potențial prejudiciu adus ordinii publice, consider că acesta nu poate concura cu dreptul meu de a cunoaște conținutul comunicărilor în discuție rezultate din încălcarea dreptului meu la viață privată. În mod concret un astfel de prejudiciu pentru ordinea publică, nu poate fi imaginat. Iar dacă s-a pune problema existenței unui prejudiciu adus intereselor persoanelor de drept public sau privat deținătoare, acest prejudiciu poate consta cel mult în suportarea consecințelor încălcării legii. Cu atât mai multe, fac referire la un comunicat de presă regăsit pe pagina oficială a SRI, potrivit căruia ”Nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, la orice nivel. Pe de altă parte, ofițerii SRI pot efectua acte de cercetare penală doar în situații strict determinate prin lege, respectiv în cazul infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor la adresa securității naționale, dar numai sub supravegherea procurorului. Ca atare, până la decizia CCR din martie 2016, a existat o cooperare între ofițerii de informații și procurori, dar ea s-a desfășurat cu stricta respectare a legislației în vigoare, într-un cadru instituțional statuat”.

Desigur că întreg comunicatul de presă naște mai multe întrebări decât răspunsuri, însă relevant pentru situație de față este imposibilitatea prejudicierii intereselor publice ori alte unității deținătoare a informațiilor, atât timp cât atribuțiile instituției în ce privește dosarele penale la care am fost parte s-au derulat în mod legal, conform susținerilor sale”, arată avocatul Radu Chiriță.

Ce se ascunde în spatele acestor comunicări secrete?

În încheiere, Horea Uioreanu, prin avocat Radu Chiriță, explică că dacă aceste comunicări purtate între SRI și DNA, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj sunt secrete, înseamnă că Uioreanu nu a avut dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care ambele condamnări s-au dispus în baza acestor documente secrete, fiind astfel în imposibilitatea de a se apăra.

”Interceptările efectuate de SRI în dosarul penal în care am fost condamnat au fundament trimiterea mea în judecată. Cu alte cuvinte, acestea reprezentau probe în dosarul penal în care aveam calitatea de inculpat. Contextul în care au fost obținute probele este conturat de comunicările purtate de SRI cu DNA, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj astfel încât și aceste informații prezentau interes pentru a-mi exercita dreptul la apărare, cu atât mai mult cu cât imixtiunea SRI în actul de justiție era și este nelegală, aspect lămurit prin Decizia CCR 405/2016.

Separat de chestiunile referitoare la clasificarea informațiilor pentru a ascunde implicarea nelegală a SRI în efectuarea actelor de urmărire penală, consider că din capul locului la momentul la care s-a luat măsura clasificării comunicărilor acestea nu se impunea, tocmai datorită faptului că documentele în discuție reprezentau informații în baza cărora se putea verifica legalitatea administrării unor probe, aspect ce se circumscria dreptului meu la informare și implicit dreptului meu la un proces echitabil.

Ceea ce doresc să subliniez este că dreptul la un proces echitabil al inculpatului presupune ca acesta să cunoască toate aspectele cauzei care prezintă relevanță în raport de acuzația formulată împotriva sa pentru a putea formula apărări cu privire la acestea. În momentul în care discutăm despre existența unor informații clasificate la dosarul cauzei care constituie probe în acuzarea inculpatului, acestea se impun a fi aduse la cunoștința sa, întrucât de vreme ce se regăsesc la dosarul de urmărire penală, înseamnă că au legătură cu cauza și că sunt suficient de importante pentru acuzare încât să le mențină clasificate. Rezultă implicit și intensitatea crescută a dreptului la informare a inculpatului în această situație.

Având în vedere recenta declasificare a Protocolului de colaborare între SRI și PÎCCJ, în baza căruia SRI realiza acte de cercetare penală în dosarele penale fără a avea competență în acest sens, devine credibilă susținerea că accesul la aceste informații este clasificat tocmai pentru a ascunde lipsa actelor nelegale realizate de SRI în dosarele penale, respectiv de a ascunde orice implicare în aceste cauze. Astfel, în situația care s-ar susține că aceste comunicări purtate între SRI și DNA, respectiv instanțe ar fi secrete, acest aspect ar echivala cu o imposibilitate obiectivă de a verifica legalitatea actelor puse în discuție în acele comunicări. Cu alte cuvinte, s-ar ascunde imixtiunea nelegală realizată de SRI în actul de justiție, chestiune absolut interzisă de lege.

Toate acestea au fost încălcate la momentul la care s-a dispus clasificarea informațiilor pe care le solicit prin cererea de față. Nu se poate susține că nu erau cunoscute ori că prima un interes public față de dreptul la informare al subsemnatului, atât timp cât probele rezultate din implicarea SRI în cadrul celor două dosare penale al cărei parte am fost, au fost esențiale și au justificat în final pronunțarea unei soluții de condamnare în ambele cauze”, arată în încheiere Horea Uioreanu, prin avocat Radu Chiriță.

Articolul SRI nu vrea să spună ce a făcut în dosarul Uioreanu-Bene-Pogăcean apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Într-o anumită perioadă, acuzările și arestările în diferite dosare, în cadrul așa-zisei lupte anticorupție, se succedau pe bandă rulantă, alimentând apetența unei minorități frustrate, dornică de ”sânge” corupt, asemănător perioadei ”luptei de clasă”, când o minoritate cu aceleași metehne dorea dispariția fizică a dușmanului de clasă, burghezia și chiaburii. Sloganurile ”la pușcărie” sau ”la beciul domnesc” erau vânturate de dimineața până seara, de parcă reținerea sau arestarea celor luați în vizor de statul de ”drepți” și ”executați” de procurori, ar fi putut să rezolve problemele grave ale actualității prezente cu care se confruntă românii.

Și în acum și atunci, represiunea cruntă nu a făcut decât să distrugă elitele din toate domeniile. Mult prea târziu, pentru victimele comunismului s-a făcut dreptate, chiar post-mortem pentru majoritatea, cum este de așteptat să se facă dreptate pentru cei care au suferit pe nedrept, unii chiar au murit, în numele luptei anticorupție. Și mai ales, cei care au făcut abuzuri, procurori dar și judecători să plătească pentru acest lucru.

Am mai spus-o, brațul înarmat al statului de ”drepți” folosit pe post de măciucă au fost și sunt procurorii, greșit numiți magistrați, cel puțin prin prisma unui singur argument: ei își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, iar pe cale de o logică elementară aceștia sunt agenți ai puterii executive, contrar părerilor unor pseudo-juriști, cu o gândire anarhistă, gen Dănileț.

Urmașii procurorilor comuniști

Procurorii de astăzi sunt urmașii celor care au comis abuzurile din timpul regimului comunist, în anii ”luptei de clasă” și care tot timpul au avut grijă să cadă în picioare, schimbând macazul la momentul oportun.

Procurori au fost cei care au întocmit rechizitoriile de trimitere în judecată în anii dictaturii proletariatului, iar judecătorii aserviți regimului au umplut pușcăriile de la Pitești, Aiud și Sighetul Marmației, prin condamnările pronunțate, ca să enumerăm doar trei dintre cele mai sinistre locuri de decimare fizică a elitelor românești. De asemenea, tot procurori s-au numit cei care i-au anchetat pe muncitorii de la Brașov care s-au revoltat împotriva regimului comunist, dar și pe cei care au ieșit în stradă în perioada de început a evenimentelor din Decembrie 1989. Mirosind și intuind schimbarea de macaz, s-au transformat peste noapte în cei mai vajnici luptători împotriva comuniștilor, cu care au fost colegi de ideologie, chiolhanuri și privilegii, arestându-i, iar colegii lor judecători dând condamnări la mulți ani de închisoare.

Discutând cu un fost procuror, acum pensionar, sub rezerva anonimatului, acesta lucrând și în procuratura comunistă a RSR, dar și în Ministerul Public, ocupând inclusiv funcții de conducere, s-a arătat consternat de ceea ce se întâmplă astăzi și despre activitatea prezentă a foștilor lui colegi și subordonați. La întrebarea privind răspunderea procurorilor, a faptului că s-au comis și se comit și în continuare abuzuri inimaginabile într-un stat democratic , multe dintre acestea, mai ales în ultima perioadă de timp, soldate cu achitări în serie, fostul procuror a dezvăluit faptul că, paradoxal, în ultimii ani ai comunismului, orice procuror avea mai multă responsabilitate decât un confrate de astăzi, fără să mai vorbim de știința de carte, a dreptului. În perioada respectivă o achitare era o excepție, iar procurorul era cercetat disciplinar pentru eșecul suferit și în multe situații era dat afară din procuratură și puteau urma sancțiuni mai drastice. Și nu din alte motive, decât că administrarea probelor a fost defectuoasă, s-au fabricat probe, ori alte motive imputabile procurorului. Din aceste considerente, orice procuror era mult mai responsabil, fiind conștient că dacă greșește va plăti, inclusiv cu cariera lui.

Potrivit fostului procuror, procurorii actuali, în special cei de la DNA, au inventat practic noi metode de anchetă, uitând premeditat de procedura clasică de probațiune, de drepturile și libertățile suspecților și inculpaților. S-a procedat și din păcate încă se mai procedează astfel, deoarece aceste prevederi legale îi împiedică să comită abuzuri, să execute ”țintele”. Din această cauză s-a impus necesitatea imperioasă de încheiere a protocoalelor secrete între procurori, judecători și serviciile secrete, documente ilegale care au adăugat la lege în mod nepermis.

Excesele procurorilor

A existat probabil un moment zero, când în anchetele demarate pentru fapte de corupție, dar nu numai, s-au implementat noile metode de probațiune, flagrantul delict, mama tuturor probelor, căzând undeva în derizoriu. Denunțurile și monitorizările comunicațiilor celor suspecți, inclusiv cele ambientale, cu încălcarea flagrantă a Codului de procedură penală și a drepturilor celor acuzați, trunchierea și montajul unor discuții interceptate, pentru a produce probe cu orice preț, au devenit metodele infailibile ale procurorilor în instrumentarea anchetelor penale. De asemenea o altă metodă pe lângă lege folosită, a fost cea infiltrării unor agenți sub acoperire, pe diferite perioade de timp, în care aceștia nu au făcut altceva decât să înregistreze, să facă fotografii și să provoace la comiterea unor mici fapte de corupție. Fără a încerca să le găsim circumstanțe atenuante, trebuie să recunoaștem și imensa presiune venită din exterior pentru a produce ”corupți” și condamnări la normă, ca în planurile cincinale de pe vremuri, în special prin mecanismul MCV, sub pretextul transformării României într-un stat de drept model.

Din păcate, ca urmare a exceselor făcute, s-a născut statul de ”drepți”, iar rezultatul a fost exact pe dos. România s-a transformat încet și sigur într-o ”republică a procurorilor” în care, pilotați de SRI, ”habarniștii” și ”urechiștii” din parchete au dezlănțuit teroarea. Și nu este nici o exagerare în aceste afirmații, în mentalul colectiv s-a cimentat ideea similară cu cea din anii cei mai crunți ai comunismului, că tuturor ne este ascultat telefonul și că suntem monitorizați la sânge. Mai mult, un nefericit general SRI, plagiator dovedit, cu subiect și predicat a spus public că parchetele și instanțele de judecată din România au devenit ”câmpul tactic” al principalului serviciu de informații intern al țării, iar în justiție se creaseră așa-numitele ”culoare”. Iar Helvig, ca nu cumva să nu știm cum bate vântul, a declarat că SRI urmăreşte judecătorii pentru ca aceştia „să nu uite că servesc statul român”.

De la Daniel Morar încoace, s-au încălcat procedurile legale

Începând cu Daniel Morar la conducerea DNA, cu câte un corupt ici și colo, s-a trecut la altă fază, o metodă brevetată în URSS în anii stalinismului: la anchetarea corupților pe ”loturi”. Lotul lucrătorilor din vămi, a polițiștilor de frontieră, a medicilor oncologi și exemplele pot continua. Majoritatea acestor dosare au fost ”trântite” la propriu de judecători, pentru că au fost trimiși la arestare fără a fi audiați de procuror, fără a avea nici o declarație cu privire la faptele de care era acuzat. Mai mult au fost cazuri în care procurorii, din motive inexplicabile, au lăsat să continue infracțiunea, pentru prelevarea de probe, încălcând art. 68, alineatul 2 din Codul de procedură penală: „este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte, în scopul obținerii unei probe”.

Începând cu 2006, în România, urmărirea penală a ajuns să fie folosită ca un instrument de represiune și de corupție, similar statelor totalitare sau dictaturilor moderne, sprijinite prin campanii abile în media. Inclusiv Comisia de la Veneția, a fost silită să recunoască, cu limbaj ambiguu, că abuzurile din justiția românească pot fi legate de decizii eronate ale procurorilor, dar și de influența politică, și sunt relaționate cu influența politică. În final au fost obligați să recunoască, că au fost inițiate anchete în cazuri în care nu se justifica acest lucru, fie pentru că nu existau probele necesare, fie pentru că probele au fost obținute în mod nelegal sau sunt nerelevante. Abuzul cel mai frecvent, conform celor din Comisia de la Veneția, este atunci când ”procurorul nu exercită urmărirea penală, deși situația de fapt ar impune acest lucru”. Dar Onorabila Comisie de la Veneția omite să spună românilor ce se întâmplă atunci când la marcarea ”țintei” de către SRI, un indezirabil al statului de ”drepți”, procurorii încep ancheta deși nu s-ar impune acest lucru.

Greșelile voite trebuie plătite

Una din problemele nevralgice ale justiției este cea legată de răspunderea magistraților, mai ales a procurorilor. Toată lumea este convinsă că orice activitate umană este supusă erorii. Greșeala este nelipsită oricărei tip de activitate umană, ea poate fi una fără însemnătate, sau poate duce la adevărate drame. Erorile, greșelile încriminate penal, pot fi din culpă și din intenție. Din această cauză orice individ care practică o meserie, indiferent care, răspunde atât civil, cât și penal, în funcție de situație, pentru faptele comise în legătură cu exercitarea jobului său.

Pentru medicii de exemplu, malpraxisul poate să-l ducă pe doctor după gratii, sau la plata unor mari sume de bani în lipsa unei asigurări. Linia dintre actul medical neglijent și limitele medicinii este una extrem de subțire, principala cauză care îi expune pe medici la acuzațiile de malpraxis. Răspunderea medicilor, în funcție de eroarea comisă, de culpa medicală, poate fi civilă sau penală.

Spre deosebire de procurori și judecători care se calcă în picioare pe treptele instanțelor, protestând ilegal, nemulțumiți fiind de măsurile luate pentru a limita abuzurile și derapajele foarte grave comise chiar de ei, nimeni nu poate afirma că a văzut medicii protestând pe scărilor intrării în spitale împotriva cadrului legal în baza căruia răspund în cazul unui malpraxis. Și nimeni nu a trâmbițat că atragerea răspunderii medicilor pentru erorile și greșelile comise în exercitarea actului medical constituie la un atac împotriva Sănătății. Și nu numai din această cauză, atacul frontal mai ales al procurorilor, dar și a altor rătăciți dintre judecători, instigați de indivizi cu concepții și comportare anarhistă care fac parte din statul de ”drepți”, împotriva Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pare cu atât mai ciudată și de neînțeles.

Un lucru devine cert pe zi ce trece. Procurorii care au acționat cu rea credință, fabricând probe false în dosare, acuzați de represiune nedreaptă, dar și judecătorii care au pronunțat sentințe în baza acestor probe, trebuie să răspundă, penal, dar și civil prin plata unor despăgubiri către victimele lor. În măsura în care un medic plătește pentru o culpă medicală, sau orice alt om aflat în exercitarea unei funcții – militar, polițist, funcționar public – plătește pentru o culpă imputabilă, este normal ca și un procuror sau judecător să plătească pentru abuzurile săvârșite. Statul român nu va plăti la nesfârșit pentru golăniile comise de acești indivizi.

Nu este posibil ca un individ ca Mircea Hrudei, fost procuror șef la DIICOT Cluj, care a instrumentat cazul ”Gazeta”, să fie protejat de sistem și ascuns la o judecătorie pentru a i se face pierdută urma, iar o altă torționară din același dosar, fosta procuroare Daciana Deriței, să beneficieze fără nici un fel de remușcări de o pensie specială.

La fel, nu este drept ca procuroarea Dana Belciug, venită la DNA în 2014 și ejectată între timp și procurorul Gheorghe Popoviciu, cei care au instrumentat și l-au trimis în judecată pe fostul deputat Ioan Oltean, ”number 1” al județului Bistrița-Năsăud, dosar restituit în 2017 pentru refacerea urmăririi penale și între timp clasat din lipsă de probe, să fie menținuți în parchet și să nu sufere nici o sancțiune.

Articolul Statul de ”drepți”, ”dictatura” procurorilor și răspunderea magistraților apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Coincidențele stranii cu care se confruntă administrația locală clujeană nu ajung la nasul procurorilor, chiar dacă este vorba de incendierea rampei de gunoi a municipiului Cluj Napoca.

La câteva zile după ce Consiliul Județean Mureș a aprobat o hotărâre prin care deșeurile care sunt stocate pe rampa temporară de gunoi a Primăriei Cluj Napoca vor fi mutate la depozitul din Sânpaul al administrației județene mureșene, rampa de gunoi de lângă Pata Rât a fost cuprinsă de un incendiu!

Astfel, nimeni nu va ști cu exactitate câte deșeuri au fost stocate pe rampa respectivă. Printre cei care câștigă din această afacere se numără fostul senator Corneliu Pascu, care controlează firma Iridex, societatea care va muta deșeurile.

”În data de 07.10.2016 a fost semnat contractul nr. 12 I /18920/486/07.10.2016 privind delegarea operării şi administrării depozitului de deşeuri nepericuloase de la Sânpaul şi efectuarea transportului deşeurilor de la staţiile de transfer Râciu, Târnăveni si Bălăuşeri şi a reziduurilor de la staţiile de sortare Acăţari, Râciu, Târnăveni şi Bălăuşeri la depozitul Sânpaul, judeţul Mureş, cu asocierea S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.- S.C. Servicii Salubritate S.A. Bucureşti (firmă controlată tot de fostul senator Pascu prin intermediul Iridex, n.red.).

Ordinul de începere al activităţii a fost emis cu data de 06.02.2017. Începând cu luna ianuarie 2018, S.C. Iridex Group Import Export S.R.L. ne-a notificat asupra faptului că nu a fost respectată cantitatea de deşeuri prognozată a fi depozitată anual, creând astfel un dezechilibru contractual, care afectează activitatea operatorului. În acest context, la data de 05.12.2018, Municipiul Cluj Napoca ne-a solicitat acceptarea la depozitare în cadrul depozitului de deşeuri de la Sânpaul, a unei cantităţi de circa 2.000 tone / lună, pe o perioadă de minim 8 luni.

În motivarea solicitării, în adresă se precizează următoarele: – Proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj nu este finalizat, respectiv Centrul de Management Integrat al Deşeurilor Feleacu nu este încă funcţional, estimându-se faptul că acesta va fi pus în funcţiune peste 8-10 luni; – Depozitarea deşeurilor din municipiul Cluj-Napoca se realizează începând cu anul 2015 pe o platformă de stocare temporară aflată în administrarea R.A.D.P. Cluj-Napoca; – prin Notificarea nr. 22695/26.11.2018 a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului Cluj se pune în vedere administratorului platformei intensificarea activității de sortare/valorificare și eliminare a deşeurilor din rampă, către operatori economici autorizaţi în scopul scăderii gradului de ocupare din rampă; – Deșeurile municipale din incinta platformei de stocare temporară sunt deşeuri nepericuloase, prevăzute în Autorizaţia Integrată de Mediu”, se arată în hotărâre CJ Mureș.

SC Iridex se ocupă de colectarea deşeurilor menajere şi este patronată Cornel Pascu, fost senator PC şi unul dintre partenerii de afaceri ai lui Dan Voiculescu.

Articolul Un fost senator transportă gunoaiele clujenilor în județul Mureș apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Grea povară pentru bărbaţi e dragostea! De acest lucru s-a lămurit cu prisosinţă Alexandru, un om cumsecade, în vârstă de 52 de ani, din Apahida care s-a prezentat miercuri 20 martie, bătut-măr, la I.M.L.Cluj! Povesteşte că, din iubire necondiţionată, a făcut greşeala să-i cumpere concubinei sale o pereche de cercei de aur, iar ea pur şi simplu şi-a bătut joc de gestul său, oferindu-i apoi cerceii fiicei sale dintr-o altă căsătorie. Iar după ce omul a certat-o pentru gestul ei, aceasta şi-a chemat un alt fiu de-al ei, care l-a tocat mărunt, cu o coadă de lopată, chiar în pat, în timp ce dormea!

Alexandru e un umil muncitor, în vârstă de 52 de ani, care lucrează la Cluj-Napoca dar locuieşte, cu chirie, în comuna învecinată Apahida. Povesteşte, cu ochii înroşiţi, de la loviturile încasate vinerea trecută, că „isprava” îi aparţine lui Florin, fiul din prima căsătorie a concubinei sale, Viorica. Dar, mai mult decât de bătaie lui Alexandru îi pare rău de iubirea necondiţionată pe care i-a oferit-o nerecunoscătoarei şi insensibilei Viorica, cea pentru care  – până vineri, 15 martie – şi-ar fi dat şi viaţa… Este însoţit la I.M.L.Cluj, de doi tineri din sat, cărora li s-a făcut milă de Alexandru şi de modul neajutorat al său de a fi, hotărâţi să-l coordoneze îndeaproape, asta până ce omul îşi va afla dreptatea. Povesteşte bărbatul, teribil de cătrănit: „Am iubit-o mult pe Viorica, deşi avea trei copii mari, dintr-o căsătorie dinainte de legătura noastră. Aşa că, la împlinirea a şase ani de când sunt cu ea, i-am cumpărat cu 450 de lei o pereche de cercei de aur. Însă vineri am văzut că nu-i mai are. Cu greu, mi-a mărturisit că i-a dat fiicei sale, pentru simplul motiv că nu i-a făcut până atunci vreun cadou! Şi eu, care m-am împrumutat să-i cumpăr, iar acuma nu mai am bani nici să plătesc chiria locuinţei unde stăm”! Intervine unul dintre tinerii care-l însoţeşte: „E un om bun, ca pita lui Dumnezeu. Noi, pe lângă faptul că suntem colegi de muncă suntem şi vecini, iar eu locuiesc la câteva case distanţă de el. În ziua respectivă, a trecut pe la mine şi mi-a lăsat o bere, după care s-a dus acasă. Şi pe la cinci jumate numa` am văzut că merge salvarea spre casa lui, trecând pe lângă mine! La Şoni se ducea! Şi el, prostul, după ce-a fost bătut a refuzat să meargă la Urgenţă, unde au vrut medicii să-l ducă! Zicea că n-are bani să se întoarcă acasă”! Revine Alexandru, care-mi descrie apoi, temeinic, întregul „tablou” al evenimentului: „După ce-am mustrat-o pe femeie m-am culcat puţin, dar am fost trezit cu lovituri de coadă de lopată şi pumni în cap! Fiul ei, Florin, fusese chemat de maică-sa şi acum mă bătea, chiar acolo unde mă aflam, în pat! M-a dat apoi jos şi m-a călcat în picioare, fiind întrerupt doar de poliţie, care a venit rapid la faţa locului! Iar eu, după venirea salvării am refuzat să merg cu ei la Cluj – asta pentru că nu mai aveam bani ca să mă întorc acasă, la Apahida! Asta a fost tot”. Bărbatul este poftit, curând, în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce după câteva minute, cu un certificat în care legiştii i-au recomandat între 9 şi 10 zile de îngrijiri medicale.  După care bărbatul adaugă, înainte de plecare: „Acuma, vă jur, am terminat cu ea! Nu mai vreau s-o văd. N-o dau afară din casă, că nu-i casa noastră, dar i-am zis că până îmi găsesc o altă gazdă o cameră e a ei şi una a mea… Însă un lucru e clar: n-o să mai trăiesc alături de o femeie care m-a trădat în aşa hal şi, mai mult, de-acuma vă jur că n-o să mai am încredere nici în cămaşa de pe mine”! Apoi, luându-şi rămas bun, părăseşte tăcut încăperea, urmat îndeaproape de „locotenenţii” săi…

Articolul Apahida. Atacat în somn, de fiul concubinei, cu o lopată. Omul o certase pe femeie pentru nişte cercei înstrăinaţi! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Au fost semnate actele premergătoare pentru finalizarea tranzacției în urma căreia frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii afacerii Dedeman, vor cumpăra clădirea de birouri The Office, aflată acum în patrimoniul grupului NEPI și a omului de afaceri Ovidiu Șandor.

Prețul tranzacției se situează între 100 și 130 milioane de euro.

Dacă tranzacția va fi finalizată, Clujul ar intra cu The Office în to­pul celor mai mari tranzacţii de pe piaţa de birouri, după vânzarea The Bridge cu 200 mil. euro şi a Oregon Park cu circa 165 mil. euro către Lion’s Head anul tre­cut în Bucureşti.

Potrivit zf.ro, anul trecut fraţii Pavăl au parafat dealul de 200 mil. euro cu Forte Partners pentru birourile The Bridge din zona Orhideea din Capitală. În prezent piaţa de birouri din Bucureşti este una unde randa­men­tele sunt în continuare de 7-7,25%, însă aces­tea sunt în uşoară scădere, tendinţă care atrage şi o creştere a valorii pro­iec­te­lor în timp. Spre exemplu, dacă în 2015 se discuta de un yield de 7,5%-7,75%, în prezent valoarea randa­men­tu­lui pentru proiectele de top din Bucu­reşti este spre 7-7,25%.

Articolul Tranzacție de peste 100 milioane euro în Cluj Napoca. Frații Pavăl, patronii Dedeman, cumpără clădirea The Office. apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Președintele Academiei Române și rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, Ioan-Aurel Pop, dezminte  zvonurile privind posibilitatea unei candidaturi la funcția supremă în stat. Academicianul explică într-un mesaj postat pe pagina de Facebook de ce nu ar accepta niciodată o funcție politică

„În ultima vreme se vehiculează posibilitatea candidaturii mele pentru o funcție politică importantă în stat, fapt care îi bucură pe unii și îi întristează pe alții – și-a început profesorul Pop explicațiile. Zvonul acesta a determinat anumite reacții adverse, neprincipiale, mincinoase și chiar dăunătoare în raport cu mine și cu instituțiile în a căror activitate sunt implicat. În speță, este vorba despre Academia Română și Universitatea „Babeș-Bolyai”. În consecință, deși nu mă simt deloc obligat să-mi motivez conduita cetățenească, doresc să anunț public că nu am candidat și nu voi candida la vreo funcție de conducere politică în statul român. Cine mă cunoaște îndeaproape știe că nu am acceptat niciodată o asemenea funcție – deși mi s-au oferit de multe ori astfel de prilejuri – dintr-un motiv foarte simplu: principiul meu fundamental în viață este activitatea profesională serioasă, pusă în serviciul specialității pentru care m-am pregătit. Iar în cadrul instituțiilor de profil, am acceptat să ocup funcții înalte de conducere numai în măsura în care acestea au fost rezultatul alegerii de către egalii mei, de către studenți etc. și nu m-au îndepărtat de studenții mei și de cercetare. Prin urmare, toată viața mi-am ținut lecțiile cu elevii și cu studenții și am făcut tentative de reconstituire a vieții oamenilor care au trăit în trecut. Am convingerea că, dacă toți românii ar face de-a lungul vieții ceea ce știu mai bine în funcție de pregătirea lor, ne-ar merge mult mai bine tuturor și, implicit, i-ar merge mai bine țării. Nădăjduiesc ca, ajutat în continuare de Consiliul de Administrație și de Senatul Universității „Babeș-Bolyai”, să-mi închei cu bine, peste câteva luni, mandatul de rector și să mă pot concentra, alături de colegii mei, în buna funcționare a celei mai importante instituții de consacrare a valorilor intelectuale și de cercetare și creație din țară – Academia Română”, a spus Ioan-Aurel Pop.

Articolul Peședintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, neagă zvonurile privind candidatura sa la prezidențiale apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cu toate că volumul lucrărilor de construcții a scăzut, în anul 2018, per total cu 4,1%, Clujul e pe primul loc în țară la numărul de locuințe noi terminate.

Astfel, județul nostru a depășit Bucureștiul și Ilfovul, conform datelor Institutului Național de Statistică, citate de consultanţii de la KeysFin.

Potrivit datelor furnizate de INS, numărul cel mai mare de locuinţe terminate s-a înregistrat în judeţele Cluj (7.594 locuinţe), Municipiul Bucureşti (5.689), Ilfov (5.583), Constanţa (4.602), Timiş (4.578), Braşov (4.007), Iaşi (3.042) şi Sibiu (2.480).

Totodată, anul trecut au fost terminate 59.725 locuinţe, în creştere cu 6.424 locuinţe, faţă de anul 2017. Cele mai multe locuinţe terminate s-au realizat din fonduri private, acestea înregistrând o pondere de 96,6% din totalul locuinţelor finalizate, numărul lor fiind în creştere cu 6.177 locuinţe.

În judeţ, municipiul Cluj-Napoca rămâne „vârf de lance” pe piaţa imobiliară, ca interes pentru dezvoltatori şi cumpărători, dar şi cu preţurile cele mai mari din ţară.

Analiza în profil regional a autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale relevă faptul că în anul 2018, faţă de anul 2017, s-au înregistrat creşteri în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+402 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+358), Vest (+350), Sud-Est (+320), Nord-Vest (+195) şi Centru (+134).

Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (-517 autorizaţii) şi Nord-Est (-151).

Totodată, anul trecut au fost terminate 59.725 locuinţe, în creştere cu 6.424 locuinţe, faţă de anul 2017. Cele mai multe locuinţe terminate s-au realizat din fonduri private, acestea înregistrând o pondere de 96,6% din totalul locuinţelor finalizate, numărul lor fiind în creştere cu 6.177 locuinţe.

Articolul Clujul rămâne lider în topul locuințelor terminate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În cadrul conferinței de presă care a avut loc la Cluj Napoca cu ocazia turneului prin țară și diaspora a campaniei de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare, Dacian Cioloș a declarat că nu până la momentul înscrierii în Partidul Plus el nu a mai făcut parte din nicio formațiune politică.

Declarația a fost dată în pofida faptului că există dovezi că el a fost membru PUNR.

”Nu am mai făcut parte din niciun partid politic până la PLUS. Nu am fost membru PUNR niciodată”, a declarat Ciolos.

O altă controversă legată de trecutul politicianului zălăuan este efectuarea stagiului militar. Potrivit unor declarații făcute de teologul Cristian Bădiliță, liderul Plus ar fi făcut stagiul militar în cadrul unui serviciu de informații din România.

”Armata am făcut-o la Cluj, dar nu îmi mai aduc aminte la ce unitate am făcut stagiul militar. Referitor la informațiile potrivit cărora aș face parte din cadrul unui serviciu de informații, voi răspunde la întrebări doar celor care îmi vor demonstra, printr-o declarație scrisă, că nu fac ei parte din cadrul unui serviciu de acest fel”, a mai declarat Dacian Cioloș.

Gazeta de Cluj a publicat o serie de dovezi care arată faptul că Dacian Cioloș ar fi fost membru în cadrul PUNR. Articolele respective pot fi accesate aici, si aici. Referitor la stagiul militar efectuat de politician, declarațiile teologului Bădiliță pot fi citite aici

Articolul Dacian Cioloș a fost lovit de amnezie la Cluj Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) va da curs invitatiei Presedintelui Romaniei de a participa, pentru data de 27 martie 2019, ora 17.00, la o intalnire la Palatul Cotroceni pe teme privind justitia, se arată într-un comunicat al asociaţiei, distribuit de preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan.

Tema intalnirii, conform invitatiei, este “situatia actuala din sistemul judiciar determinata si de modificarile recente si succesive aduse legilor justitiei, ce au generat reactii atat in plan intern, cat si european“.

„UNJR a confirmat participarea la aceasta intalnire, asa cum a raspuns pozitiv de fiecare data invitatiilor institutionale pe tema justitiei. UNJR ramane in continuare fidela principiului cooperarii loiale intre puteri, urmand ca si pe viitor sa contribuie prin pozitiile si expertiza sa la consolidarea independentei justitiei si a statutului judecatorilor”, se mai arată în comunicat.

La consultări au fost invitaţi şi reprezentanţi ai CSM, preşedintele Consiliului urmând să ia o decizie cu privire la eventuala participare la eveniment.

Share

Tweet

Tema intalnirii, conform invitatiei, este “situatia actuala din sistemul judiciar determinata si de modificarile recente si succesive aduse legilor justitiei, ce au generat reactii atat in plan intern, cat si european“.

„UNJR a confirmat participarea la aceasta intalnire, asa cum a raspuns pozitiv de fiecare data invitatiilor institutionale pe tema justitiei. UNJR ramane in continuare fidela principiului cooperarii loiale intre puteri, urmand ca si pe viitor sa contribuie prin pozitiile si expertiza sa la consolidarea independentei justitiei si a statutului judecatorilor”, se mai arată în comunicat.

La consultări au fost invitaţi şi reprezentanţi ai CSM, preşedintele Consiliului urmând să ia o decizie cu privire la eventuala participare la eveniment.

Articolul Judecătoarea Dana Gîrbovan anunţă că UNJR participă la consultările de la Cotroceni apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Astăzi, la Tribunalul Cluj sunt judecați în cameră preliminară CIASAR VASILE ŞTEFAN, unul dintre cei mai titrați hoți din Transilvania, și partenerul lui, TODOR MANUEL, pentru că în 2017 au furat din casa omului de afaceri din Huedin, Gheorghe Rauca, 80.000 euro. Rauca este proprietarul abatorului Maria Cris din localitate și face afaceri în industria cărnii.

Spargerea a fost făcută în urma unui pont. Gheorghe Rauca împreună cu soția lui programaseră să plece într-o excursie în afara localității însă, din cauza unor probleme cauzate de lipsa rezervării cazării, cei doi s-au întors acasă după câteva ore. Au găsit casa răvăsită și banii, care erau ascunși într-o casetă de valori, dispăruseră.

„Nu știa nimeni că am atâția bani în casă. Știau că am o mie, două, cinci, că mi-am mai împrumutat prietenii, dar nu știau de toată suma. A fost pont, clar, au acționat la pont. Am plecat până la Cluj pe la 10.00 și la 16.00 când m-am întors am găsit ce am găsit. Hoții au încercat să intre pe uși, dar nu au putut și au spart geamurile. Totul era răvășit în casă. Ne-am pierdut ul, acum munca de 25 de ani, ce mai urmează? Mai avem doar viața!”, a declarat după jaf Gheorghe Rauca pentru ziarulclujean.ro.

Potrivit unor surse judiciare, pontul a venit de la Todor Emanuel care, pentru că avea nevoie de un partener versat pentru această spargere, l-a contactat pe Ciasar.

În trecut, Vasile Ciasar a fost acuzat că a furat 110.000 de lei de la un om de afaceri din Bistrița și încă 100.000 de euro, bani sustrași din locuința unei familii care a vândut un teren. Polițiștii vorbesc că în trei spargeri, Ciasar a furat bani și bunuri care totalizează 500.000 de lei.

Articolul Stefan Ciasar, unul dintre cei mai titrați hoți din Transilvania, judecat azi pentru furtul a 80.000 euro din casa unui afacerist din Huedin apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a declarat, miercuri, după discuțiile magistraților cu președintele Klaus IohannisK, că s-a discutat despre justiție, dar s-a evitat subiectul referendumului.

Magistratul este de părere că acest demers ar putea afecta independența justiției dat fiind că va fi și campanie electorală.

”Am discutat despre justiție, în special pe Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiția. (…) Au fost discuții între magistrați pe tema legilor justiției.

Am precizat de la bun început că nu este vorba despre referendum. Unii colegi au propus să discutăm și despre referendum. Am spus că există pericolul ca referendumul să afecteze independența justiției dat fiind faptul că este și campanie electorală. Domnul președinte ne-a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmplă (…) Justiția ca atare nu poate fi supusă unui referendum. În ceea ce privește justiția există un singur răspuns: justiția este independentă într-un stat democratic.

Domnul președinte nu și-a exprimat nicio părere. Dumnealui a stat și a ascultat.”, a spus Dana Gîrbovan

Articolul Președintele UNJR, primele declarații după consultările cu Iohannis: Există pericolul ca referendumul să afecteze independența justiției apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gabriel Năsui, magistratul clujean care a primit drept mită o vacanță de lux, a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani cu suspendare, după ce instanța de fond îi stabilise o pedeapsă cu executare.

”Condamnă pe inculpatul Năsui Gabriel Adrian, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită la pedeapsa închisorii de 3 ani şi interzicerea exercitării drepturilor ca pedeapsă complementară. suspendă sub supraveghere executarea pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de 6 ani, pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de suspendare sub supraveghere”, arată soluția pe scurt a instanței dată ieri.

Inițial, Năsui primise o sentință de patru ani de închisoare, cu executare, de la Curtea de Apel Mureș.

În 2016, DNA Cluj l-a trimis în judecată pe magistratul Curții de Apel Cluj Gabriel Năsui pentru luare de mită. Potrivit anunțului făcut de procurori, Năsui a primit de la afaceristul Cristian Baboș suma de 3.740 de euro. ”În cursul anului 2008, inculpatul Năsui Gabriel Adrian, în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, a acceptat și primit cu titlu de mită de la inculpatul Baboş Cristian Ioan foloase necuvenite în valoare totală de 3.740 euro. Aceste foloase au fost primite de magistrat pentru a emite o sentință favorabilă într-o cauză civilă în care inculpatul Baboş Cristian Ioan avea calitatea de reclamant.

În perioada 30.05 – 03.06.2013, pentru a induce în eroare organele de anchetă, cei doi inculpați au întocmit în fals, în dublu exemplar, un înscris sub semnătură privată, antedatat 19 decembrie 2008, în care se făcea, în mod nereal, dovada că magistratul „a achitat” suma de 3.740 euro inculpatului Baboş Cristian Ioan.

În cursul anului 2008, numele judecătorului clujean apare într-o notă a CNSAS potrivit căreia Năsui a fost recrutat ca și colaborator al Securității sub pseudonimul de ”Cotabiță”, însă Consiliul nu îi poate atribui calitatea de colaborator pentru că nu au fost găsite și turnătoriile semnate de el.

Astfel se creionează portretul unuia dintre judecătorii care împărțea dreptatea în instanțele clujene: mită și Securitate.

Articolul Gabriel Năsui, judecătorul clujean din jacuzzi, a scăpat de pușcărie! ÎCCJ l-a condamnat cu suspendare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Proiectul inițiat la prima ediție a Congresului Național de Gastronomie și Vin de către Chef Nico Lontras (Rare Food Services), Cezar Ioan (vinul.ro) și Cosmin Dragomir (gastroart.ro) a fost adoptat cu 251 de voturi pentru, două abțineri și niciunul împotrivă de către Camera Deputaților, for decizional, după ce trecuse de Senat și de toate comisiile de resort.

Proiectul a fost depus de către deputatul brașovean Mihai Mohaci și a suferit în parcusul legislativ câteva modificări față de forma inițială.

Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc prevede:

Art.l.- Se instituie Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc, în ultima duminică a lunii octombrie.
Art.2.- (1) Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc poate fi organizată de către autorităţile publice centrale, locale, de cătrecelelalte instituţii ale statului, de către persoane fizice sau juridice prin organizarea şi participarea la programe şi manifestări cu caracter social sau ştiinţific, în scopul de a aprecia şi promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale.
(2) Autorităţile publice centrale şi locale pot contribui la organizarea acţiunilor precizate prin acordarea de sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocaţiilor bugetare aprobate.

Miercuri, pe 16 aprilie, la ediția a III-a a Congresului Național de Gastronomie și Vin (de la ora 10:00 în Aula ASE București) inițiatorii vor lansa și un ghid de bune practici pentru această lege.

“Ziua gastronomiei și vinurilor din România poate fi unul dintre factorii care să declanșeze pofta pentru (re)cunoaștere, mândrie și progres. Francezii, italienii, spaniolii, nemții, cehii, turcii (și cam toate popoarele “cu istorie” la care ne putem uita) au făcut din gastronomie (și vinuri, unde acesta e tradițional) vârf de lance pentru atragerea de turiști, pentru exporturi, pentru a reconstrui legăturile invizibile care alcătuiesc țesătura intimă a unei națiuni.”, Cezar Ioan (vinul.ro)

“Este un prilej perfect pentru parteneriate public-private prin care să celebrăm gastronomie românească altfel decât în fața grătarului cu paharul de tulburel în mână. Putem organiza dezbateri, conferințe, expoziții tematice, lansări de carte etc. Mi-aș dori ca restaurantele să se folosească de acest pretext pentru a prezenta meniuri special concepute pentru această zi”, Cosmin Dragomir (gastroart.ro)

“Este un pas important pentru ne stabili identitatea culinară națională, regională, locală și microlocală. Promovarea gastronomiei și a vinurile autohtone se face după ureche, după cum îl taie capul pe fiecare. Poate e timpul să avem un concept robust și atractiv pentru potențialii turiști, o strategie pe termen scurt, mediu și lung care să fie în folosul tuturor”, chef Nico Lontras.

Citește și: Manifest pentru gastronomia și vinurile din România

Articolul Inițiatori Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului: „Un prilej pentru a consolida identitatea gastronomică românească” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.