Asociația clujeană GRAUR arată de unde șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, și-a plagiat lucrarea de doctorat.

”În calitate de depozitar şi constructor al Indexului Operelor plagiate în România, în calitate de primă instituţie a societăţii civile specializate şi calificate în identificarea şi publicarea operelor plagiate, confirmăm că la sesizarea presei am realizat documentarea şi constatarea faptică a suspiciunii de plagiat multiplu realizat în lucrarea KÖVESI, Laura Codruţa Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal. Teză de doctorat. Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.Viorel Paşca. Timişoara: Universitatea de vest. 2011. Rezultatele analizei ar fi urmat să incluse în Indexul Operelor Plagiate de la adresa www.plagiate.ro în luna octombrie 2016. Menţionăm că plagiatul are ca opere autentice preluate în mod uzual fără citare şi delimitare a paragrafelor preluate precum şi prin preluare fără prelucrare personală cel puţin: 1. DRAGOMAN, Ion şi CIOROBEA, Aurel-Mihail. Lupta societăţii organizate împotriva criminalităţii organizate. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”. nr. 2/2007, p. 7-25. 2. MATEUŢ, G., RUDICĂ, T., PETRESCU, V.E., ONU, N.S., DUBLEA, A., LUCA, S., IOVU, D., TĂRNICERIU, R.D., GAFTA, G.L., LUCA, C., PRUNĂ, R.A., Traficul de fiinţe umane – infractor, victimă, infracţiune. Iaşi: Asociaţia Alternative Sociale. 2005. 3. ALBU, Petru. Crima organizată în perioada de tranziţie – o ameninţare majoră la adresa securităţii internaţionale. Bucureşti: Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. 2007. Având în vedere caracterul cu totul special al acestui plagiat solicităm retragerea imediată a titlului de doctor în drept acordat prin fals procuroarei Laura Codruţa Kövesi şi sancţionarea drastică şi exemplară a tuturor persoanelor care au contribuit la măsluirea şi la ascunderea unor probe evidente cu scopul favorizării făptaşei”, arată reprezentanții asociației clujene GRAUR

Post-ul Clujenii de la GRAUR arată de unde a plagiat Kovesi! EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Co-președintele PNL Vasile Blaga a ajuns miercuri, 28 septembrie, la 0ra 10.00, la DNA Ploiești. Acesta ar fi vizat de un dosar privind fapte din perioada 2009-2012. Blaga ar fi suspect de trafic de influenţă.

„Am fost ieri chemat telefonic. Nu ştiu despre ce este vorba. Vorbim pe urmă„, a declarat Blaga la sosirea la DNA.

Surse judiciare susțin că e vorba de bani pentru campania electorală și că denunțătorul ar fi cel de la Tehnologica Radion.

În dosar ar mai putea fi audiată și Elena Udrea.

Anterior Vasile Blaga fusese audiat în calitate de martor la DNA – structura centrală într-un dosar neprecizat până acum și în care există destul controverse.

Sursa: stiripesurse.ro

Post-ul Vasile Blaga, SUSPECT la DNA Ploiești apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primarul comunei Florești, Horia Șulea a câștigat definitiv la Curtea de Apel Cluj procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI). El a contestat raportul elaborat de inspectorii ANI prin care a fost declarat în conflict de interese.

Horia Șulea a contestat în instanță acest raport, iar judecătorii de la Curtea de Apel Cluj i-au dat câștig de cauză. Magistrații au admis contestația formulata de primarul comunei Florești și au anulat raportul ANI.

”Ce pot să spun, am avut încredere în justiție de la bun început. Făcătura a fost atât de evidentă, încât nu a putut să fie alt rezultat. Și într-adevăr, dreptatea s-a dovedit a fi învingătoare. Le mulțumesc tuturor celor care în ciuda problemelor care mi-au fost create, m-au ales încă o dată primar”, a declarat pentru Gazeta de Cluj, Horia Șulea.

”Și noi și Parchetul am depus recurs, care au fost respinse. Noi am depus un alt recurs în temeiul dispoziţiilor art. 18 indice 1 Cod penal vechi. Nu pot să comentez o decizie definitivă și irevocabilă. Instanța a avut dreptate”, a declarat Călin Budișan, avocatul care l-a apărat în instanță pe Horia Șulea.

Ce susținea ANI

Horia Șulea a fost acuzat de ANI că ar fi comis infracțiunea de conflict de interese. Acesta a fost trimis în judecată la sesizarea Agenției Naționale de Integritate, care a constatat că Șulea și-ar fi numit cumnata în funcția de șef serviciu în cadrul Politiei Locale Florești.

”Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie penală de către Horia Șulea, primar al comunei Floresti, judetul Cluj, intrucat, in exercitarea atributiilor de serviciu, a semnat dispozitiile de numire prin care cumnata sa a fost numita in functia publica de inspector asistent in cadrul Directiei de Sanatate Publica a Judetului Cluj si, ulterior, in functia publica de conducere de Sef serviciu in cadrul Politiei Locale Floresti (functie exercitata cu caracter temporar).

Șulea ar fi incălcat dispozitiile art. 301 din Codul Penal, potrivit carora ”Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.”

La data de 01 aprilie 2013, cumnata persoanei evaluate a fost numita in functia publica de inspector asistent in cadrul Directiei de Sanatate Publica a Judetului Cluj. In perioada 23 iulie – 22 octombrie 2013, aceasta a exercitat, cu caracter temporar, functia publica de conducere de Sef serviciu in cadrul Politiei Locale Floresti”, se arăta în raportul ANI.

Post-ul Horia Șulea a câștigat definitiv procesul cu ANI. Curtea de Apel a decis că nu se află în conflict de interese EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un incident desprins parcă din filmele de desene animate – hazliu dacă n-ar fi fost teribil de violent – a avut loc zilele trecute într-o suburbie a municipiului Turda: un vecin invidios pe vila, prunii și pălinca unui inginer pensionar l-a vânat pe acesta cu praștia, iar rana pe care i-a pricinuit-o la picior a fost destul de gravă, victima fiind nevoită să-și scoată un certificat medico-legal pentru o perioadă de 4-5 zile.

În timp ce bărbatul în vârstă de 67 de ani se află în cabinetul de consultații al I.M.L. Cluj, Otilia P., fiica victimei povestește mai în glumă, mai în serios, că tatăl ei Sorin M. – fost inginer informatician la „Ceramica” Turda – a fost victima unei lovituri a unei pietre provenite, de la o … praștie mânuită cu iscusință de către un vecin.

„Tatăl meu cosea iarba dimineața cu o cositoare mecanică și la un moment dat s-a trezit luat la țintă, cu o praștie de ginerele vecinei noastre. Acesta, înnebunit de furie că a fost trezit din somn la ora 8.00 dimineața a reușit să-l nimerească pe tata în cap și la picioare – însă cele mai grave răni au fost cele produse la picioare”, mărturisește femeia.

Explică mai departe că între familia sa și a vecinilor există o râcă mai veche și cu ceva timp în urmă chiar soacra mânuitorului de praștie a încercat să-l lovească pe tatăl ei cu o cărămidă, în cap – dar, din fericire nu l-a nimerit. Ea povestește că la mijloc este și invidia lor pentru livada de 300 de pruni a tatălui și vila lor în valoare de peste un miliard de lei vechi.

„A făcut însă în așa fel încât să-l contamineze cu ura ei pe ginere, așa că acesta i-a dus la capăt intenția”, subliniază doamna Otilia.

Curând iese și tatăl ei de la consultație, cu un certificat medico-legal în care i s-au recomandat între 4 și 5 zile de îngrijiri medicale. Jenat de incidentul care i s-a petrecut, bărbatul se mulțumește să zâmbească misterios, adăugând totuși că zilele următoare va depune și o plângere penală la poliție împotriva „prăștierului”.

„Nu de alta, dar nu mi-aș dori ca data viitoare să ajungă să mă omoare”, declară bărbatul și iese în grabă, însoțit de fiica sa, din sediul I.M.L. Cluj.

Post-ul Răzbunarea la români. Invidios pe prunii și pălinca vecinului l-a rănit cu praștia! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistratii au admis apelul procurorilor si au decis ca Gheorghe Benea sa fie cercetat in stare de arest preventiv, pentru o perioada de 30 de zile. Ovidiu Ripeanu, fostul sef al Serviciul Achizitii al Loteriei Romane se afla deja in arest de saptamana trecuta.

Citește mai mult aici: 

Fostul șef al Loteriei Române, dejeanul Gheorghe Benea trimis în judecată pentru un prejudiciu de milioane de euro

Comunicatul oferit de  DNA, in momentul retinerii lui Gheorghe Benea si a celorlalti suspecti:

„La data de 17 mai 2010, conducerea Companiei Naţionale Loteria Română a atribuit unei societăţi comerciale cu activitate de comercializare autovehicule (dealer auto), administrată de suspectul Sorescu Nicolae Virgil, un contract de furnizare de 182 de autovehicule în sistem buy-back, în valoare de 13.386.378,73 lei pentru înlocuirea parcului auto al Loteriei Române. Contractul a fost iniţiat, fundamentat şi atribuit cu încălcarea prevederilor legale, prin licitaţie trucată anume pentru a favoriza respectiva societate comercială care a vândut astfel, Loteriei Române, autovehicule la un preţ substanţial mai mare decât preţul pieţei.

De exemplu, inculpaţii Benea Gheorghe, Rîpanu Ovidiu și suspectul Lăzăreanu Remus au iniţiat procedura de achiziţie fără a estima valoarea contractului de achiziție pe baza unor calcule care să aibă în vedere toate sumele plătibile; nu a fost întocmit un studiu de piață pentru determinarea valorii estimate a autovehiculelor noi achiziționate; nu a fost determinată nici valoarea estimată a parcului auto vechi al C.N.L.R. care urma a fi predat în sistem buy-back; nu a luat în calcul pentru determinarea valorii estimate a achiziției cheltuielile suplimentare – cu RCA, Casco, mentenanță – prevăzute în documente.”

Post-ul Gheorghe Benea intră în arest preventiv! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Astăzi, judecătorii de la Tribunalul Cluj ar trebui să emită o sentință în cazul lui DUMITRU CRISTIAN-ARIEL acuzat de pornografie infantilă.

În urma unei percheziții care a avut în această vaă, polițiștii de la combaterea Criminalități Organizate Cluj au descoperit sute de fisiere pornografice cu minori în calculaorul lui Dumitru Cristian Ariel. ”În cauza exista suspiciunea rezonabila ca in perioada 05.01.2016 – 01.03.2016, in mod repetat si in baza aceleasi rezolutii infractionale, inculpatul Dumitru Cristian Ariel s-a conectat la retele de partajare fisiere de tip P2P (peer-to-pear), prin intermediul unor softuri de tip P2P, context in care a procurat si a stocat (prin descarcare) materiale pornografice cu minori, materiale pe care le-a pus la dispozitie altor utilizatori din cadrul acelorasi retele, in aceleeasi imprejurari”, aratau ofiterii DIICOT in momentul retinerii. Ulterior, judecatorii Tribunalului Cluj au dispus luarea masurii arestului preventiv fata de acesta, fiind detinut la Penitenciarul Gherla.

Post-ul Astăzi, judecătorii clujeni ar trebui să dea o sentință în cazul pedofilului Ariel apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

“Prin dispoziţia inspectorului general al Poliţiei Române, cu data de 30 septembrie, comisar-şef de poliţie Ilea Constantin a fost împuternicit să exercite, cu caracter temporar, funcţia de adjunct al inspectorului șef al I.P.J. Cluj”, se arată într-un comunicat al IGPR.

În scandalul Uioreanu, șeful SIPI Cluj era invocat ca fiind ofiţerul de casă al politicianului corupt. Eliberarea din funcție a șefului Serviciului de Informații și Protecție Internă a Ministerului de Interne, chestorul principal de poliție Gelu Oltean s-ar datora implicării sale în dosarul de corupție care îl privește pe Horea Uioreanu, președintele arestat al Consiliul Județean Cluj. În același dosar, numele șefului SIPI Cluj, comisarul Constantin Ilea este pomenit de Uioreanu și șeful săi de cabinet, Răzvan Pop, ca fiind un om de încredere.

Procurorii DNA Cluj au descoperit că șeful SIPI Cluj, comisarul Constantin Ilea era pomenit des în discuțiile dintre Horea UIoreanu și șeful său de cabinet Răzvan Pop.

Pop este nimeni altul decât piesa de bază în acuzarea DNA, fiind martorul care a predat procurorilor anticorupție o agenda cu șpăgi a lui Horea Uioreanu. Pop a căzut în plasa DNA în cursul lunii martie 2014, după ce a fost filat de SRI în timp ce primea mită suma de 6.000 de lei de la omul de afaceri clujean Ștefan Cadar, patron al firmei de transport Fany SRL, pentru a truca o licitație privind acordarea traseelor de transport. Pentru a scăpa de urmărirea penală, Pop a fost de acord să colaboreze pe deplin cu anchetatorii DNA.

Începând din 31 august, ca urmare a pensionarii la cerere a comandantului Tudor Grindean, Adrian Ciprian Miron conduce Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj, cel puţin până la sfârşitul lunii ianuarie a anului viitor.

“Prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, cu data de 31 august, comisar-şef de poliţie Miron Adrian Ciprian a fost împuternicit să exercite, cu caracter temporar, pe o perioadă de 6 luni, funcţia de inspector şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj”, se arăta într-o informare de la acea dată a IGPR.

Anterior, Adrian Ciprian Miron a fost la conducerea Poliţiei municipiului Cluj-Napoca.

Pe 17 august, preşedintele Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete, între care şi cele privind încetarea raporturilor de serviciu ale şefului IPJ Cluj, Tudor Grindean.

Post-ul Constantin Cristian Ilea a devenit inspector temporar al IPJ Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Negocierile continuă între liderii fostului PDL pentru ocuparea funcției de co-președinte. PNL ar putea avea un co-președinte clujean, europarlamentarul Daniel Buda ar fi cea de a doua opţiune pentru a deveni partenerul Alinei Gorghiu la conducerea PNL după Gheorghe Flutur.

Liderii pe care și i-ar fi dorit Vasile Blaga ca și urmași l-au cam refuzat pe rând din diferite motive. Unul după altul Gheorghe Flutur, Cătălin Predoiu, Emil Boc au refuzat să fie partenerii Alinei Gorghiu. Funcția e însă dorită de Adriana Săftoiu și Gheorghe Falcă.

În aceste condiții Vasile Blaga încearcă o variantă: Emil Boc prin intermediar. Ar putea fi europarlamentarul Daniel Buda sau Alin Tișe, președintele CJ Cluj. Și aici intervin câteva nuanțe – Alin Tișe ar cam fi pe placul lui Emil Boc, în timp ce Daniel Buda nu prea. Așadar… variante cam puține pentru Vasile Blaga.

Ședința decisivă ar trebui să aibă loc mâine când să se decidă calea de urmat. Renunță vechii pdl-iști la funcție pe altarul unificării formale depline sau își vor pune un om lângă Gorghiu? Cine va fi el și la ce comenzi va răspunde se va află în curând, potrivit stiripesurse.ro.

Post-ul Daniel Buda pe lista pentru funcția de co-președinte PNL apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cea mai periculoasă zonă a Clujului, care se întinde în cartierul Someşeni, de-a lungul liniei autobuzului numărul 8, nu se dezminte: doi tineri din Cluj-Napoca dornici să bea o bere şi să joace la păcănele în localul “Adi Cris” au fost seceraţi, fiecare cu câte un pumn bine “adresat”, de un “peşte” al fetelor de pe centura Clujului. Motivul a fost unul banal, o neînţelegere a unuia dintre cei doi cu tânărul de etnie romă, cealălalt fiind doar o victimă “colaterală”, bine şifonată însă de pe urma evenimentului.

Sorin este un bărbat cumsecade în vârstă de 30 de ani, muncitor în construcţii, care duminică, 25 septembrie, a îndrăznit să intre împreună cu viitorul său cumnat la o bere, în barul de păcănele „Adi Cris”, situat la ieşirea din Cluj-Napoca spre Sânnicoară.

Povesteşte acesta, pe coridoarele I.M.L. Cluj, cu un bandaj aplicat peste nasul rupt: “Fusesem în vizită la viitoarea mea soţie, la Dezmir, şi de acolo ne-am zis, împreună cu cumnatul să mergem la barul de la capătul linei autobuzului numărul 8 ca să bem o bere, iar el să se joace un pic la păcănele. Urma să plece a doua zi devreme înapoi la lucru, în Anglia şi era ultimul prilej să ne întâlnim până la venirea mea în ţara respectivă, tot la lucru, care trebuia să fie grabnică – dar care acum va fi întârziată cu câteva zile din cauza incidentului în care am fost implicaţi”.

Explică mai departe că la un moment dat a venit la ei un tânăr rom – probabil “peştele” unei “fetiţe” care stătea la o masă învecinată – şi i-a cerut permisiunea cumnatului său să-i cedeze locul la aparat.  Acesta a consimţit însă, băut fiind, a dublat din reflex comanda aparatului, după ce noul venit introdusese deja bani. Fapt care l-a determinat pe acesta să aibă o reacţie fulgerătoare şi total neaşteptată.

“L-a pus pe cumnatul imediat jos, dintr-un pumn şi apoi, aproape instantaneu, până să mă dezmeticesc, m-a făcut KO şi pe mine. Apoi, a părăsit localul, iar noi am chemat ambulanţa şi am ajuns după câteva minute la U.P.U., unde medicii ne-au acordat primul ajutor. Sper să se lămurească şi poliţia – pe baza înregistrării de pe camera de supraveghere – fiindcă noi nu-l cunoaştem pe bătăuş. După incident, cumnatul s-a ales cu buzele sparte, însă a fost nevoit să plece a doua zi în Anglia, fiindcă avea autobuz la ora patru dimineaţa. Eu, în schimb, de la U.P.U. am ajuns la “Maxilofaciale”, cu nasul rupt, unde medicii mi-au pus o tijă pe care urmează să mi-o scoată săptămâna viitoare”, explică tânărul.

Nu trece mai mult de un minut şi la I.M.L. apare şi viitoarea cumnată, cu “documentaţia” soţului, pentru a-i scoate acestuia certificat medico-legal. Se retrage însă după ce este înştiinţată de către medici că emiterea unui document fără prezenţa victimei la I.M.L. nu este posibilă.

Curând, Sorin intră în cabinetul de consultaţii de unde se întoarce cu un certificat în care i-au fost recomandate peste două săptămâni de îngrijiri medicale. Apoi, înainte de a părăsi instituţia, cu certificatul în mână, declamă:

“Nu-l iert pe individ fiindcă am mai avut un astfel de incident în urmă cu trei ani, la barul de la I.R.A., unde am fost înjunghiat şi atunci făptaşul a ajuns la puşcărie. Nu mă voi lăsa până ce nu-l trimit şi pe ăsta acolo unde îi e locul”! După care, cu pieptul bombat, părăseşte sediul I.M.L. Cluj.

Post-ul Făcuţi KO, fiecare dintr-un pumn, de către un “peşte” într-un bar de păcănele de lângă Aeroportul Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Adrian Gurzau se pregateste sa viziteze arestul Capitalei. Marti, parlamentarii vor da aviz favorabil DNA Bucuresti ca sa il duca pe Gurzau la Beciul Domnesc. Din pacate, DNA Bucuresti l-a agatat NUMAI pentru aceasta fapta, de a cere spaga prin propria sa firma, unei firme de asigurari, CARPAT ASIG. Dar mai sunt multe alte intrebari ce cauta raspuns. Bunaoara, in ziua descinderilor DNA, acum o saptamana, un executor judecatoresc se pregatea sa il execute silit pe deputat pentru un spatiu comercial neachitat in totalitate, cumparat prin interpusi, deci netrecut in declaratia de avere, si din care Gurzau nu mai vroia sa iasa. Apoi, o alta intrebare e de unde avea Adrian Gurzau 3500 de euro lunar sa plateasca chirie pentru vila impresionanta in care s-a cuibarit cu familia sa, vila situata intr-un compex rezidential impresionant din Floresti?!

Pana una alta, in acest week-end, ne vom distra copios.

Incepem aceasta distractie incet, ca un act sexual solitar… veti vedea dupa-amiaza de ce folosim aceasta abordare. Asadar, mai intai, preludiul. Avem cazul Gurzau, deputatul fotogenic care umbla de peste 12 ani de zile mai bine imbracat ca Emil Boc, folosind gipane Mercedes ultimul racnet, fara sa fie trecute in foaia de avere, casatorindu-se cu o miss din familie instarita si care, in loc sa isi vada de cariera politica, aflata oricum in buda, se apuca de cerut spagi. La preludiu, mai intai dam jos chilotii firmei WSC Invest, detinuta de Cecilia Petrovan, sotia lui Gurzau.

Cecilia este cea de-a doua sotie a deputatului Adrian Gurzău, pe numele de fată Cecilia Georgiana Petrovan, originara din Sighetu Marmatiei. A castigat in 2008, pe cand avea doar 15 ani, titlul de Miss Maramures, potrivit presei locale de la acea vreme. In acea perioada, Petrovan a aparut ca model la mai multe prezentari.

In spatele oricarui Gurzau ambitios, se afla o Cecilie si mai ambitioasa

Gurzau este ahtiat dupa imagine. Dar numai cand are sansa de a iesi totalmente in evidenta. Altminteri, prefera apele adanci ale anonimitatii. Are si o pasiune pentru frumos. Ii plac hainele elegante, masinile adevarate, femeile superbe. Desi era casatorit, cand a vazut-o pe Cecilia, Adrian a stiut ca ii va sta mai bine la brat cu ea decat cu actuala. Chiar daca avea deja un copil. Si a divortat. Prima sotie, Amalia Gurzau, a ramas in continuare in inimile apropiatilor familiei, prima familie, drept o femeie finuta, cu multa scoala, si care a iesit cu demnitate din aceasta lovitura a vietii.

Ce nu a stiut Gurzau la acea vreme este ca in inima Ceciliei exista un minereu de ambitie mai mare decat in inima lui, baiat sarac, pornit de jos si ajuns sus.

Intrebat în 2008 de reporterii ZIUA de CLUJ, cum reuseste sa se descurce cu un venit al familiei declarat de doar 1.280 lei/luna (impreuna cu sotia, consilierul local a avut in 2007 venituri de 15.367 de lei), el a explicat ca nu mananca paine si, de multe ori, fiind invitat la diferite evenimente, serveste masa acolo…

Iar ambitia Ceciliei era mare. Desi tanara, fata a fost extrem de hotarata in a bate in cuie relatia cu Adrian, trantindu-i doi copii superbi. Pentru ambii copii, parintii au dorit nasi de calibru. Elena Udrea a fost nasa-cireasa de pe tortul sarac al mondenitatilor clujene, unde lumea buna se limiteaza in general sa faca din nunti si botezuri maxim un eveniment in care sa se danseze meneaito.

Dar Cecilia vroia cash, cascaval, marafeti, banet, moneta, gologani, parale, firfirei. Si l-a presat pe Adrian, impingandu-l pe la spate: sa miste hoitul, sa se remarce, sa faca, sa dreaga, sa nu se lase mai jos ca alti deputati care s-au umplut de bani. Nu-i vorba, ca avea teren fertil unde sa construiasca acest esafod de orgolii. Adrian era pe scadere politica, dupa esecul din vara asta de la primarie si, in general, dupa loviturile indirecte primite de cariera sa politica, legata exclusiv acum de PMP, si in care, prin arestarea Elenei Udrea, nu isi mai putea creiona viitorul.

In ultimii ani, Gurzau a ales o alta strategie, mai interesanta, ca sa converteasca in cash murdar activitatea sa politica. A devenit o voce, foarte falsa, care a inceputs a vorbeasca despre mizeriile si hotiile din industria asigurarilor, din industria energiei, gazelor, toate domenii in care se invart miliarde de euro. Rand pe rand, prin pozitii publice, Gurzau a inceput sa atace stalpii din industria de asigurari, a inceput sa loveasca in baietii destepti din energie, pozand in aparatorul celor napastuiti, Cetatenii. Aveam sa aflam acum o saptamana de ce facea el asta: inghesuindu-i pe motanii ce haleau din mierea gazelor si energiei sau asigurarilor, Gurzau vroia si el locul lui la borcan.

Dar Gurzau s-a dovedit atat de prostalau incat nici sa ia spaga cu rafinament nu s-a priceput. Ghiolbaneste, el si-a bagat nevasta si firma nevestei la inaintare, WSC Invest SRL-D (!), ca sa suga banisorii din contractul cu Carpatica Asig, contract pe care procurorii DNA l-au luat la refec saptamana trecuta. Suntem curiosi, dupa ce se primeste avizul de arestare, in cat timp o sa o vedem pe fosta Miss Maramures, actuala sotie, chemata la explicatii si/sau daca in cat timp va primi si dumneaei calitatea de suspect. Caci complice sigur i-a fost sotului.

Butaforia asta sociala, ce le-a insotit mereu viata celor doi soti, ba pozand cu Basescu, ba cu Udrea, ba candidand si mimand competitia cu Boc, s-a transferat si pe partea de business. Pe situ-ul de prezentare al companiei nevestei lui Gurzau, la capitolul Portofoliu Clienti, figureaza nume incredibile de branduri globale care, chipurile, le-ar fi fost clienti celor doi Gurzai, scrie ziardecluj.ro.

In paralel fie spus, desi in WSC Invest SRL, apare doar sotia deputatului, Cecilia Petrovan, cei doi soti au si o firma impreuna, dar nu cu denumirea contrasa, WorldWide Solutions Center SRL, firma aflata „in adormire”:

Sursa: ziardecluj.ro

Post-ul Gurzau si nevasta bagau „din top” pe site-ul de prezentare al call-center-ului prin care au primit SPAGA de la Carpatica ASIG, umfland portofoliul de clienti cu nume „stelare” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un bărbat în vârstă de 58 de ani s-a trezit brusc, marţi 27 septembrie cu buza spartă după ce a încasat un pumn zdravăn în figură de la un coleg de muncă. Totul s-a petrecut în staţia de autobuz din localitatea dejeană Mica, unde cei doi şi alţi colegi din firmă aşteptau microbuzul instituţiei ca să fie transportaţi la serviciu.

Ionel Niste este un om de ispravă din Cuzdrioara, de lângă Dej, în vârstă de 58 de ani. Om cu familie, nepoţi, care-şi câştigă pâinea ca şofer la o firmă de balastiere din localitatea Sânmărghita. Timp de 31 de ani a lucrat la Depoul Dej, dar după ce s-au restrâns posturile şi pe-acolo s-a întors la meseria cu care şi-a început cariera: şoferitul.

În dimineaţa zilei de marţi, 27 septembrie, acesta aştepta într-o staţie de autobuz din comuna Mica, împreună cu mai mulţi colegi, să fie luaţi de microbuzul firmei pentru a ajunge la serviciu. Acolo, însă, s-a trezit „împuns” de remarcile bădărăneşti ale unui coleg cu 15 ani mai tânăr decât el, la care Niste l-a admonestat pe acesta pentru îndrăzneală. S-a ales, instantaneu, cu un pumn în figură, numeroase înjurături şi a ajuns în scurt timp şi la spital.

Bărbatul povesteşte, în curtea I.M.L. Cluj, că iertător din fire fiind, poate că nu ar fi reacţionat în vreun fel pe cale legală împotriva bătăuşului dacă nu l-ar fi îndemnat s-o facă însuşi managerul firmei, sătul de problemele pe care acest Daniel i le face de la o vreme, înveninând atmosfera din sânul colectivului balastierei.

„Plus că eu mai am o problemă… Când am fost copil m-am dat cu sania şi am nimerit cu buza într-un borcan ciobit, m-am rănit şi de atunci buza mi-e despicată, de iepure, cum se zice. Ori, individul m-a lovit aproape în acelaşi loc, spărgându-mi-o. Aşa că nu am de ce să-l iert de-acum încolo şi cum ajung acasă îi fac plângere penală individului”, mărturiseşte Niste – cu un ton blajin dar hotărât.

Intră apoi în sediul I.M.L. Cluj, de unde se întoarce la scurt timp cu un certificat medico-legal în care medicii i-au recomandat între 8 şi 9 zile de îngrijiri medicale.

“Poliţia desfăşoară cercetări la adresa persoanei în cauză sub aspectul infracţiunii de lovire şi alte violenţe, sub îndrumarea şi coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej”, a declarat, pentru Gazeta, comisarul-şef Daniel Boie, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Bătut în staţia de autobuz, în faţa colegilor de serviciu apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Post-ul Gorghiu rămâne preşedinte unic al PNL, Buda împuternicit să semneze listele pentru parlamentare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cei trei martori chemaţi la ultimul termen de judecată din dosarul în care este inculpat fostul şef al ISCTR Rareş Pop, au demontat în instanţă mai multe acte materiale cu privire la activitatea acestuia. Astfel că, şefa departamentului juridica al ISCTR Bucureşti-Lucia Bota, administratorul firmei Mariflor- Marius Mureşan şi directorul executiv al Registrului Auto Român- Florin Melciu au declarat în faţa instanţei că inculpatul Rareş Pop nu a încălcat legea prin actele materiale puse în discuţie de procurorii DNA în rechizitoriul aferent speţei.

Primul audiat de către judecătorul de fond a fost Florin Melciu. De asemenea, Melciu a mai activat în sectorul public în calitate de consilier al ministrului Mediului şi Pădurilor, timp de un an, între mai 2011 şi iunie 2012. În 2008 Florin Melciu a fost ales pe listele PNL pentru funcţia de consilier local la Sectorul 2, iar între 2007 şi 2009 a ocupat funcţia de subsecretar de stat, fiind şeful Institutului Naţional de Administraţie.

Printre celelalte funcţii ocupate de-a lungul timpului de către Florin Melciu amintim cea de membru în Consiliul de Administraţie al Registrului Auto Român, consilier al Ministrului Internelor şi Reformei în Administraţie, director administrativ al Pieţii de Gros Bucureşti, precum şi euro-consilier al lui Adrian Cioroianu.

Astfel că, întrebat în instanţă dacă a intervenit prin convorbiri telefonice pentru ca Rareş Pop să nu sancţioneze anumiţi operatori de transport, acesta a explicat că acele stenograme de la dosar nu reprezintă decât conversaţii cu privire la verificarea unor plângeri.

”În perioada 2007-2014 am fost şef de agenţie la ARR. Din câte reţin, pe Rareş Pop l-am cunoscut la o conferinţă unde au participat mai mulţi şefi de unităţi teritoriale ale ISCTR, împreună cu reprezentanţii ARR. În tot intervalul de timp, pe Pop l-am văzut de două-trei ori, de fiecare dată în circumstanţe similare: conferinţe pe tema transportului rutier. De asemenea l-am contactat pe acesta, telefonic, de mai multe ori, la solicitarea altor persoane care  susţineau că au fost oprite în trafic şi care spuneau că inspectorii ISCTR IT4 comiteau abuzuri la adresa lor. Astfel, l-am rugat pe Rareş Pop să verifice aceste speţe, mai exact să verifice dacă într-adevăr inspectorii din subordinea  sa au comis astfel de abuzuri ” şi-a început declaraţia, Florin Melciu.

În continuare, acesta a exlicat că era e datoria lui să îi contacteze pe şefii inspectoratelor teritoriale din ţară, deoarece sesizările erau formulate de către operatorii de transport la şedinţe la care participa.

Inspectorii acuzaţi de abuz în serviciu

De asemenea, Florin Melciu  susţine ca nu odată a primit notificări cu privire la faptul că inspectorii de la ISCTR Cluj comiteau abuzuri în ideea în care intenţionat reţineau în trafic soferi, mai mult decât era necesar, obstrucţionând activitatea acestora.

„Spre exemplu, inspectorii de trafic rutier exercitau presiuni pe şoferi, în sensul că îi ţineau ore întregi pentru verificarea unor date, întrerupând activitatea lor. Aici vreau să menţionez că niciodată nu i-am spus lui Rareş Pop să nu sancţioneze pe cineva sau să dea ordine să fie aplicate sancţiuni mai uşoare anumitor  şoferi. Nici el nu a apelat la mine pentru favoritisme de acest gen. În legătură cu convorbirile telefonice pe care le-am purtat cu acesta, menţionez că erau strict informale. Referitor la maşinile cu terminaţiile ZIU, CUX şi U63 arăt că apelurile mele telefonice către Rareş nu erau în favoarea  şoferilor acelor maşini, deoarece nu îi cunoşteam nici pe aceştia şi nici pe patronii lor. Ci doar au ajuns la mine sesizări cu privire la faptul că au fost sancţionaţi abuziv şi l-am rugat pe Pop să verifice acest lucru. Consider că este important să se consemneze că la nivelul instituţiei ISCTR, existau o mulţime de cazuri în care doi inspectori, pe aceeaşi speţă, interpretau legislaţia diferit. Nu m-am interesat după acele convorbiri să vad dacă Rareş a luat măsuri ulterioare şi nici nu l-am mai sunat să îl întreb despre aceste cazuri. Mi-am făcut datoria doar şi am transmis neregulile semnalate, mai departe” încheie Florin Melciu.

Patronul Mariflor: nu i-am cerut să intervină la examen

În acelaşi rechizitoriu, procurorii îi imputau lui Pop că ar fi intervent pentru ca patronul Mariflor, Marius Mureşan să promoveze un examen ce i-ar fi adus acestuia atestatul de coordonator transporturi.

Drept pentru care, aflat în faţa instanţei acesta a dezminţit acuzaţiile susţinând că din conversaţia telefonică pe care el a avut-o cu Pop reiese altceva decât interpretările procurorilor.

„Într-adevăr l-am sunat pe Pop pentru a l întreba despre examenul ce urma să îl susţin, însă voiam să aflu doar ora şi locaţia. Nu i-am cerut să intervină pentru mine şi nici nu a făcut-o. Motivul pentru care l-am apelat era că aveam de mers la un botez în Bistriţa în  aceeaşi zi în care trebuia să susţin examenul şi credeam că ştie de la ce oră trebuie să mă prezint. Înainte de a-l suna pe Pop, am sunat la şcoala respectivă şi nu mi-a răspuns nimeni la telefon. Aşa că i-am telefonat inculpatului pentru că am presupus că ştie având în vedere natura serviciului său” a declarat patronul de la Mariflor, Marius Mureşan.

Cu subiect şi predicat Pop nu era incompatibil

Declaraţia şefei departamentului juridic al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier (ISCTR- central Bucureşti), Lucia Bota a fost de departe cea mai interesantă. Pe lângă faptul că aceasta a făcut precizări cu privire la cum trebuia să îşi desfăşoare activitatea Rareş Pop, a declarat în faţa judecătorului că cel din urmă nu era incompatibil.

Reamintim aici că procurorii DNA susţineau că Rareş Pop, fost şef teritorial al Inspectoratului de Stat de Control al Traficului Rutier ar fi fost vinovat de comiterea mai multor infracţiuni precum: abuz în serviciu comis în formă continuată cu obţinere de foloase necuvenite şi desfăşurarea de activităţi ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia deţinută în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

„Pe Rareş Pop l-am cunoscut în momentul în care s-a angajat la ISCTR, numit prin ordinul ministrului. În momentul în care acesta s-a prezentat la sediul central pentru a parcurge formalităţile de angajare, mi-a explicat situaţia lui în legătură cu service-ul auto pe care l-a deţinut, menţionând şi faptul că a cedat acţiunile sale soţiei. M-a întrebat dacă, în cazul în care semnează contractul de muncă, se va afla în stare de incompatibilitate şi i-am spus că nu. Acelaşi răspuns l-a primit şi de la Serviciul de Resurse Umane, pentru că acesta este adevărul. Legea interzice angajaţilor ISCTR să fie acţionari sau să deţină firme ce fac obiectul acestei instituţii. Însă pentru ca Rareş să fie incompatibil, trebuia să deţină o firmă ce efectuează transporturi rutiere de mărfuri sau persoane, ori acel service auto, clar nu intră la acea categorie” a declarat consilierul juridic al structurii centrale a ISCTR, Lucia Bota.

Rugată să caracterizeze activitatea lui Pop, doamna Bota susţine că era văzut ca un şef conştiincios.

”Menţionez că Rareş Pop se afla în relaţii bune din punct e vedere profesional în raport cu conducerea centrală a instituţiei. Era apreciat pentru că, spre deosebire de alţi şefi din instituţile teritoriale, Pop venea din mediul privat şi de fiecare dată când participa la o şedinţă la Bucureşti îşi lua notiţe şi punea în discuţie situaţiile problemă cu care se confruntau subordonaţii săi. Cu alte cuvinte, era mai conştiincios decât alţi angajaţi pe funcţie similară cu a lui ” mai adaugă aceasta.

În altă ordine de idei, Bota a explicat instanţei că Pop nu avea cum să dea ordine telefonice, deoarece pe legislaţia internă a ISCTR se consideră ordin doar îndemnul în scris! Astfel, interpretările procurorilor cu privire la faptul că Rareş Pop le spunea inspectorilor de trafic rutier ce să facă, este greşită şi nefondată.

Reconfirmare la o speţă falsă: Controlul de la şcoala din ALBA nu a fost legal

De asemenea procurorii l-au acuzat pe Pop de trafic de influenţă atunci când acesta şi-a mustrat inspectorii cu privire la amenda pe care cei din urmă au dat-o unei şcoli din judeţul Alba. Tot pe baza acestui subiect, Calin Corodea, fostul şef al ISCTR Alba susţinea că a fost dat afară de Pop pentru că a întocmit acea amendă.

Întrebată de instanţă dacă Pop putea să facă acest lucru, şefa departamentului juridic a explicat că o astfel de acţiune venită din partea lui era imposibilă.

„Orice delegare, detaşare sau sancţionare a unui angajat ISCTR nu poate fi efectuată de şefii unităţilor teritoriale. În speţă, Pop putea doar să întocmească un raport către şeful de stat al insituţiei, iar acesta la rândul său putea convoca o şedinţă a Comisiei Disciplinare pentru a discuta activitatea angajatului respectiv. Din câte reţin eu, un singur angajat din IT 4 a fost sancţionat, iar acest lucru s-a petrecut după ce Pop a fost revocat din funcţie. De asemenea, ţin minte că Pop a avut probleme cu unii subordonaţi dar nu ştiu să fi întocmit vre-un raport. Dimpotrivă, a venit la Bucureşti şi a vorbit cu Inspectorul de Stat-şef al instituţiei centrale ISCTR punând în discuţie aceste probleme, dar s-a rezumat în a găsi o soluţie eficientă fără a sesiza Comisia de Disciplină” mărturiseşte Bota.

Din punct de vedere juridic, angajata ISCTR susţine că amenda aplicată la şcoala Bistra, din judeţul Alba, a fost ilegal întocmită.

„Cu privire la acel control la sediul şcolii din Bistra, inspectorii ISCTR puteau doar să verifice activitatea şoferului maşinii respective prin diagrame. Însă, dat fiind faptul că maşina nu se afla în trafic, mai exact în mişcare, nu aveau voie să aplice amenzi pentru lipsa tahografului” încheie aceasta.

Acuzaţia cu referitoare la faptul că inculpatul Rareş Pop a intervenit ilegal în favoarea unei şcoli din Bistra, judeţul Alba ce a fost amendată de inspectorul ISCTR, Corodea a fost demontată în instanţă şi prin declaraţia fostului prefect Gheorghe Feneşer.

Fostul prefect a declarat că l-a chemat în birou pe  Călin Corodea, seful de atunci al ISCTR Alba, el fiind inspectorul ce a întocmit procesul verbal, comunicându-i că, dacă îi permite legea, să anuleze sancţiunea deoarece a fost întocmită greşit şi ilegal.

Însă, inspectorul Corodea a refuzat, susţinând că şi-a făcut datoria conform legii, lucru care l-a iritat pe Feneşer, în vreme ce el cunoştea că au existat o mulţime de plângeri cu privire la faptul că inspectorii ISCTR din Alba omit să sancţioneze adevăraţii infractori ce transportau peste limita legală materiale de la o carieră din judeţ, distrugând drumurile.

„Văzând poziţia inspectorului Călin Corodea”, l-am contactat pe Pop pentru a-i solicitat revocarea din funcţie a sus-numitului inspector, având în vedere că eram nemulţumit de întreaga activitate a ISCTR Alba, instituţie a cărei angajaţi nu îşi respectau datoriile de serviciu . Spre exemplu, basculele ce transportau marfă de la Cariera de Piatră din Alba, peste limita impusă, deşi existau sesizări la adresa lor, nu erau sancţionate, dar şcoala Bistra a putut fi controlată!

Rareş Pop mi-a spus că nu ţine de el revocarea lui Călin Corodea, ci de directorul ISCTR Bucureşti. Astfel că, am făcut o sesizare la Ministerul Transporturilor, condus atunci probabil de Dan Şova, în care am relatat cele întâmplate şi am solicitat ca astfel de cazuri să nu se mai întâmple” a mai relatat fostul prefect.

Post-ul Procurorii DNA puşi cu botul pe labe în dosarul lui Rareş Pop apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

De blocurile ţeparului Traian Floarea Ianson din Cluj de pe străzile Fabricii si Miko Imre s-a scris mult, preţ de câteva luni ce i-au precedat arestarea după care subiectul nu a mai prezentat interes pentru majoritatea instituţiilor de presă, lăsând povestea a sute de familii în umbră. După cum se ştie, ţeparul a vândut apartamente în construcţii ilegale ce aveau ca destinaţie spaţii de birouri, dar ce-i mai rău este că a vândut acelaşi apartament la mai mulţi clienţi, prin tranzacţii efectuate pe o perioadă de aproximativ cinci ani. De la arestarea lui, blocurile au căzut pe umerii părţilor vătămate, forţându-i mai mult sau mai puţin să îşi rezolve haosul în care s-au trezit intraţi fără ştirea lor. Iată aşadar, care este situaţia în fapt a acestor oameni, mai precis a celor din imobilul de pe strada Fabricii.

Oamenii au intrat ca orbii în această situaţie

Oamenii vătămaţi de pe strada Fabricii doresc să clarifice mai întâi un aspect. Convingerea socială este ca aceşti oameni au intrat orbi în această situaţie, ei fiind de vină pentru nenorocul lor, prin cumpărarea unor apartamente fără realizarea unei verificări a actelor în prealabil. Nu este aşa. Toate persoanele au încheiat antecontracte la notari din municipiul Cluj-Napoca sau promisiuni bilaterale cu supravegherea avocaţilor. Aşa că nivelul escrocheriei este unul foarte mare.

Povestea a început aşa, Traian Floarea Ianson a încheiat în 2011 un contract de asociere în participaţiune cu firma SC STURZ CONSTRUCT SRL, avându-i ca administratori pe Vasile Sturz şi fiul Samson Florin Sturz ce deţinea terenul, o autorizaţie de construire şi un credit ipotecar. Ianson s-a angajat să achite în numele firmei ipoteca şi să edifice construcţia, urmând ca la final, lui Ianson să-i rămână clădirea şi terenul, mai puţin o suprafaţă de 200mp ce revenea firmei în imobilul construit. Apoi s-a apucat de construit şi a şi început să vândă apartamente către terţi încă din anul 2011, din câte ştim până acum. Floarea a construit puţin cate puţin în fiecare an, mai mult de ochii clienţilor, că este mişcare pe şantier. În 2013 expira contractul de asociere dintre cele două părţi, dar vânzările şi micile lucrări la şantier de “aflare în treabă” nu sunt sistate. Din contra, Floarea continuă să vândă, cu antecontracte, neinformând oamenii de existenţa unei asocieri între el şi Sturz Construct, nemenţionând existenţa unei ipoteci. Oamenii nefiind sfătuiţi corespunzător nici măcar de către notarii la care s-au încheiat actele, fiind chiar cazuri în care aceştia au reuşit să încheie antecontracte fără să arate oamenilor actele ce stau la baza antecontractelor.

Dar povestea continuă, în 2015, când o fărâmă de omenie parcă loveşte, şi Traian Floarea Ianson încheie un nou contract de asociere în participaţiune cu firma în cauză, de această dată firmă revendicând 400mp şi menţinând clauza că în caz de nerespectare a obligaţiilor Ianson pierde orice drept asupra clădirii, imobilul revenind în totalitate firmei Sturz Construct. Se obţine şi prelungirea autorizaţiei, şi acum Ianson pune cărbuni pe foc şi construieşte cum n-a mai construit. Parcă voia să-i împace pe toţi, şi să fie pe plac la toţi, poate de aceea construia pereţi interiori unde doreau clienţii, nu unde erau pe schiţă. Iar cum el avea mai mulţi clienţi pe acelaşi apartament, era nevoit sa mute pereţi după doleanţele fiecăruia, ca nu cumva să afle unul de celalalt.

Tot în 2015 se mai încheie un act adiţional la contractul de asociere în participaţiune, prin care firma Sturz Construct îi recunoaşte lui Floarea antecontractele încheiate şi îi permite oficial să încheie antecontracte de vânzare-cumpărare către terţi cu menţiunea respectării celor 400mp. Cu asta, Floarea prinde curaj şi vinde şi-n stânga şi-n dreapta. Astfel, imobilul de pe strada Fabricii capătă o atmosferă ca de piaţa alimentară, unde clientul este şeful. Cum vrea apartamentul, mai mare, mai mic, mai la nord sau poate cu vedere mai frumoasă; şi pe cât de puţină încredere inspiră tânărul constructor, pe atât de mult contrabalansa încrederea în justeţea notarului, şi uite-aşa vindea Ianson, zi-lumină. Dar faima nu i-a fost lungă, că prin aceeaşi perioadă a izbucnit şi presa, încercând să-l deconspire şi să facă ceea ce trebuia notarul să facă şi să informeze societatea de ce fel de afaceri face Floarea Ianson Traian.

Clienţii ajunşi în situaţii disperate

În această situaţie cei ce intraseră deja în “hora” au început să încerce să-şi asigure investiţia aşa cum au putut. Şi-au montat uşi, cel mai adesea din fonduri proprii şi au lipit afişe pe uşi cu menţiunile de “proprietate privată” şi un număr de contract. Se adoptase chiar metoda zgârierii uşii cu numele şi numărul proprietarului, căci ajutorul lui Floarea, Pavel rupea biletele ca să nu se afle, şi şeful să-şi facă treaba în continuare. Din acest moment a început “socializarea” din bloc, au început să se cunoască între ei oameni care au cumpărat acelaşi apartament. Probabil cam pe acum au început să apară şi primele plângeri penale împotriva lui Floarea.

În vara lui 2015 primăria observa ca proiectul de la adresa Fabricii 65-67 nu este respectat şi dispune într-un final sistarea lucrărilor şi închiderea şantierului. Lucru care nu se întâmplă şi Ianson continuă să ridice clădirea. Toamna lui 2015 a prins blocul locuit, iarna însă nu, căci a îngheţat apa în conductele din bloc, pentru ca Floarea nu s-a obosit să conserve clădirea pe cât s-a obosit să o vândă. Cu greu însă, a trecut şi iarna, iar clienţii tot veneau. Era un amalgam acum parcă desprins din Caragiale, de clienţi noi cu ochii plin de speranţe şi clienţi vechi care treceau periodic să verifice dacă uşa montată de ei mai este acolo unde au lăsat-o. Se pare că nu s-au ciocnit pe hol mulţi dintre ei, pentru că au continuat să apară proprietari, chiar la etaje care nici pe hârtie nu existau, şi cu atât mai puţin în teren.

Cândva, în derularea actelor, Floarea achita ipoteca, ceea ce ar fi însemnat trecerea terenului în proprietatea lui, dar acest lucru nu se întâmpla.

În primăvara lui 2016 clădirea începe să prindă contur, sau mai exact pereţi exteriori, în proporţie de 70%; dar, în tot vuietul presei, Floarea este arestat preventiv două luni. Ce se întâmplă acum cu blocul, sau cu oamenii, sau cu actele? Deja se mutaseră câteva familii, iar altele erau pe cale să se mute, căci decât sub jugul chiriei, mai bine sub praful şantierului cu speranţa că nu mai are să fie mult de construit. Pentru ei, şi toţi cei care au investit în acest bloc, abia acum începe adevărata luptă. Traian Floarea Ianson a dispărut lăsând blocul pe punctul de sistare de la utilităţi pentru neplată, deşi el taxa locatarii pe curent electric, la ultimul nivel a lăsat montaţi o mulţime de popi metalici ce susţin cofrajul pentru turnarea plăcii pentru etajul cinci; deşi în autorizaţie nu există, iată că în teren îşi găsea uşor locul acest etaj. Pe punctul de a rămâne fără utilităţi şi cu riscul de a fi loviţi de un pop metalic ce putea oricând să cadă de pe bloc, posesorii de apartamente au început sa descâlcească situaţia creată de Floarea. Astfel oamenii au început să afle diverse informaţii utile, unii nici nu ştiau de existenţa contractelor de asociere în participaţiune, sau de existenta Sturz Construct, sau de nerespectarea autorizaţiei, sau de escrocheria făcută de către notari. Încet, încet s-a aflat şi de ordinul de sistare a lucrărilor, ce ne blochează acum să dăm noi jos popii metalici ce se află şi acum pe bloc. S-a format un comitet cetăţenesc, care a mers şi a stabilit legături, fie la utilităţi, fie la instituţiile publice, fie la poliţie; peste tot pe unde a fost nevoie. S-au mobilizat oamenii şi au curăţat mizeria creată de proasta organizare a şantierului lui Floarea, curăţând tone întregi de deşeuri din construcţii şi de deşeuri menajere ce se aflau în jurul blocului. Am încercat colaborarea ţi cu Sturz Construct, care nemulţumit că Floarea nu i-a respectat cei 400mp a ridicat pretenţia achitării din partea locatarilor a unei sume de 400.000 euro în schimbul cedării cotelor părţi de teren către locatari şi implicit a recunoaşterii proprietăţii lor; ameninţând că în caz contrar firma va revendica întregul imobil, va sista utilităţile (la furnizorul de gaz, E-on, fiind deja depusă o solicitare în acest sens, urmează probabil Electrica furnizare şi Compania de Apă Someş), îi va evacua pe toţi din apartamentele lor, forţându-i să plece şi să renunţe la investiţia lor, lăsând firmei blocul liber şi gata de revânzare. Aşa că de pe mâna unui escroc, oamenii au căzut pe mâna altuia. Desigur că s-au făcut acţiuni în instanţa, s-au făcut şi plângeri, s-a făcut tot ce se putea face până la această dată.

Uite aşa vine iar toamna pe Fabricii, şi începe să plouă, şi plouă de pe placa etajului cinci până pe podeaua parterului; plouă prin placa de beton, plouă printre pereţi şi polistirenul montat pe ei, ba chiar a plouat şi pe sub pragurile geamurilor. Plouă şi strică amenajările plătite de locatari, amenajări pe care au fost forţaţi să le facă din fonduri proprii, căci Floarea nu şi-a respectat termenele de predare, darămite finisajele prevăzute în acte. După toamna o să vină iarna, şi blocul n-are pereţi pe toate laturile la demisol, n-are sape pe holuri, şi iar îngheaţă apa în conducte, dar acum nu mai afectează cinci familii, ci vreo 40.

Ce soluţii sunt? Trebuie făcute lucrări de izolare măcar, şi de conservare, dar nu se pot face. Pentru că deşi oamenii, în mare măsura colaborează şi încetul cu încetul ies din impas şi vor duce totul la cap cu bun sfârşit, şi vor avea la final o lecţie de viaţă cum puţini au, nu se pot face lucrări, căci e ordin de sistare a şantierului. Ce faci când îţi plouă în casă, şi rişti să rămâi fără utilităţi pentru că fie îţi sunt tăiate, fie îţi îngheaţă, şi pe deasupra s-ar putea să rămâi şi fără casă?

Sturz: ”Tot aici este al meu, voi nu aveţi nimic”

”În cele din urmă, blocul în care locuim nu este încă locuibil. Are nevoie de lucrări de izolare şi conservare de urgenţă, pentru iarna. Lucrări pe care nu le putem efectua, pentru care nu ni se dă acordul înscris, în ciuda multiplelor încercări de a-l obţine. Multe familii au vândut casele pe care le aveau pentru a se muta aici, pentru că atât şi-au putut permite, căzând victime unei pânze întregi de escroci. Între timp, cei doi rămaşi încă neatinşi de justiţie, Vasile Sturz şi Samson Florin Sturz, continuă să ameninţe şi să aibă pretenţii; însăşi soţia dl-ui Vasile Sturz spunând în adunarea generală organizată în bloc, în data de 24.09.2016 “tot aici e al meu, voi nu aveţi nimic”, cu toate că această doamnă nu este parte a firmei Sturz Construct. Ce să mai spui, că cei doi domni Sturz, locuiesc peste drum de bloc, şi au urmărit această întreagă poveste tacit, aşteptând parcă un final premeditat în care Ianson nu respectă contractul şi întregul imobil pică în proprietatea lor. Cu această convingere, probabil, au cerut de curând rezilierea contractului de asociere în participaţiune din extrasul de carte funciară a terenului. Reziliere care le-a fost respinsă, căci contractul expiră în ianuarie. Însă viaţa nu-i aşa blândă cu cei nedrepţi, căci au semnat un act adiţional, prin care ei recunosc dreptul nostru aici. Deci, toate ameninţările lor, şi toate pretenţiile lor, în afară de răutatea evidentă nu au nici un temei legal, sau contractual.

În ciuda tuturor întâmplate din acest bloc, oamenii vor nu numai să îşi rezolve lor problemele, dar vor să fie rezolvate problemele.

Pe puţini ne încălzeşte că Floarea va fi închis, când noi trebuie să ne finalizăm blocul. Cerem din toate părţile respectarea contractelor, aşa cum noi ne-am respectat partea noastră. Am fost oameni de bună credinţă, suntem în continuare. Nu urmărim câştig, ci dreptate. Nu cerem mai mult decât ni se cuvine, dar nici nu vom ceda ce e al nostru. Ce vrem? Vrem să finalizăm blocul, vrem să nu mai plouă în casă, vrem facturi pe numele nostru la utilităţi, vrem să nu mai cadă popi metalici de pe blocul în care stăm şi vrem domiciliu, cu acte în regulă, pe strada Fabricii 65-67 Cluj-Napoca.

A cui e vina pentru tot acest haos, pentru că menţionăm, blocul de pe strada Fabricii este cea mai reuşită capodopera din toate cele ale lui Traian Floarea Ianson. Să fie Ianson? Notarii? Sturz Construct cu pretenţiile lor şi ameninţările lor; care parcă aşteptau momentul în care să pună mâna pe tot; şi de ce justiţia nu îi trage la răspundere pentru complicitatea lor în această situaţie? Sau mai degrabă TOŢI împreună cu justiţia din Cluj-Napoca care a închis ochii, şi continuă să închidă ochii la grozăvia care s-a întâmplat în inima Ardealului. Pentru asta să fie amintit Clujul? Pentru Caritas şi Traian Floarea Ianson?”, încheie povestindu-ne un locatar din blocul de pe strada Fabricii 65-67.

Post-ul Deznădejde şi teroare în blocurile arestatului Traian Floarea Ianson apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Dr. Ormeny Francisc este un cercetător recunoscut pe plan internaţional cu o carte publicată la „Cambridge Scholars Publishing” şi cu un c.v. foarte generos, cu cărţi şi lucrări prezente în bibliotecile universităţilor de renume din lume (Harvard, Columbia, Munchen, Viena sau Washington, ca să numim doar câteva dintr-o listă bogată). Cu toate acestea, pentru că nu acceptat să practice metode de cercetare dubioase şi lipsite de etică şi nici nu a făcut jocurile de culise ale departamentului, Ormeny a fost înlăturat de la departament printr-un concurs care – în opinia sa – nu a respectat niciun criteriu legal de selecţie şi departajare.

Un dar otrăvit: publicarea în revista „Acta Tehnica Napocensis”

Îl întâlnesc întâmplător, în sala de lectură a Bibliotecii Centrale Universitare Cluj, pe Francisc Ormeny, un tânăr cercetător şi profesor al urbei noastre şi remarc pe faţa lui o imensă tristeţe. Îl cunoscusem în urmă cu un an la „Zilele revistei Tribuna” când acesta şi-a lansat romanul „Reptile”, cu care câştigase Concursul Naţional de Proză „Ioan Slavici” organizat de prestigioasa revistă de cultură. Ne retragem într-un colţ al sălii şi vorbim în şoaptă, ca să nu-i deranjăm pe studenţi. Mă întreb ce o fi pățit profesorul, în gând, înainte de a-l chestiona asupra problemei care-l macină, pentru că-l ştiam un tip vesel şi deschis, îndrăgostit de munte şi de sport. La cei 33 de ani ai săi, acesta se poate mândri cu realizări cât alţii într-o viaţă: absolvent de două faculăţi, Litere şi Jurnalistică, posesor a două masterate – în studii irlandeze şi americane – şi a unui doctorat în filosofie, acesta a făcut studii doctorale şi post-doctorale la Munchen şi Viena.  Una din cărţile sale, „Darkening Scandinavia” – scrisă direct în engleză şi publicată în anul 2013 la „Cambridge Scholars Publishing” a primit recenzii entuziaste  pe trei continente ale lumii. Vorbeşte cu greutate, de parcă ar avea o piatră de moară pe umeri şi un ghimpe în suflet: „Anul trecut am activat ca profesor plătit cu ora la departamentul de limbi moderne şi comunicare din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, unde am avut ocazia unică să întâlnesc mulţi studenţi minunaţi, îndrăgostiţi de limba engleză şi cu care m-am înţeles excelent. Intenţia mea era clară: aceea de a rămâne definitiv în departament, cu gândul să-mi continui cariera universitară. Dar totul mi s-a năruit într-o clipită”…Tânărul profesor se opreşte o secundă din relatare, trage puternic aer în piept şi continuă, cu sporită energie, de parcă s-ar pregăti să escaladeze un perete muntos, aşa cum o face adeseori: „Pentru a face un prim pas înspre a rămâne în departament mi s-a sugerat să public în revista departamentului, „Acta Tehnica Napocensis”  un prim material prin care să-mi dovedesc loialitatea faţă de departament. Nu prea am fost de acord, având în vedere  faptul că găseam că ar fi lipsită de etică şi obiectivitate situaţia la care eram expus”.

„Mânăreli” academice: rezumate la rezumate pentru punctaj!

Continuă acesta, revoltat: „Practic mi s-a cerut să comit înşelăciune în zona academică. Revistele acreditate de cercetare,  revistele serioase mă refer, cu care eu colaborez frecvent, publică studii, care e obligatoriu să beneficieze de un rezumat şi recenzii – care, având ele însele un caracter rezumativ, nu au de ce să beneficieze de un rezumat. Desigur că studiile şi simplele recenzii nu se punctează la fel atunci când vine vorba de calcularea unui punctaj pentru obţinerea postului de asistent, lector, conferenţiar sau profesor. Dar colegele mele de departament ce s-au gândit? Hai să facă nişte rezumate şi la simplele recenzii  – zic ele, „din raţiuni de indexare” -, astfel încât să declare la pachet studiile şi recenziile şi să ia pentru o simplă recenzie tot atâtea puncte cât pentru un studiu în toată regula. Cum fac acest lucru? Îşi publică aproape toate studiile în revista departamentului, „Acta Tehnica Napocensis„, revista în care ele sunt atât membri evaluatori (jurizanţi) cât şi persoanele care propun articole. Colectivul redacţional este format din prietenele şi colegele de catedră şi, evident, omului din catedră i se acceptă orice propune spre publicare deoarece se ştie că are nevoie de punctaj şi nu doreşte nimeni să se pună rău cu un coleg pentru că i-ar fi criticat sau, mai rău, refuzat articolul! Am încercat să semnalez lipsa de etică a acestor practici dar mi s-a spus: „Tu aici eşti ca să ceri sfaturi, nu ca să dai sfaturi! Dacă vrei ca lucrurile să fie bune pentru tine şi să nu ai probleme, să nu discuţi decât despre vreme, să ai grijă ce vorbeşti, şi, în general să taci din gură! Meritocraţia ca meritocraţia, dar aici e plin de mame şi mamele au întotdeauna întâietate şi dreptate”. Profesorul Ormeny susţine că revista „Acta Tehnica Napocensis” este o revistă pretins ştiinţifică şi deoarece orice material propus de un membru al departamentului se acceptă automat. Doar la o simplă răsfoire revista pare invadată de articolele lectorului Sanda Pădureţu, articole scrise constant în română de domnia sa – un lector universitar de engeză. Asta, în condiţiile în care scopul declarat al revistei este să se adresezese atât cadrelor didactice care predau limbi moderne în universităţi tehnice cât şi studenţilor de la Universitatea Tehnică care doresc să aprofundeze studiul limbilor de circulaţie internaţională. „Doamna Pădureţu nu respectă deloc acest deziderat asumat al revistei, continuând să publice acolo tone de articole despre proza românească paşoptistă”- se revoltă Ormeny.

Cambridge contra Chişinău!

Povesteşte acesta, cu energii parcă sporite: „Pentru a se răzbuna pe mine că i-am criticat lipsa de profesionalism, d-na Pădureţu a început o campanie viscerală de defăimare a mea şi, pentru a se asigura că voi fi pus „pe liber”, a mers până la a mă acuza, fără niciun fel de probe, în şedinţele departamentului că închid studenţii cu cheia în sala de clasă ca ei să nu poată circula liberi prin universitate. Sincer, nu credeam că vreodată îl voi trăi cu adevărat pe Kafka pe pielea mea!!!”Aruncăm o privire pe site-ul departamentului, unde descoperim alte „minunăţii”: conf. dr. Sonia Munteanu, membră a departamentului şi – conform spuselor profesorului Ormeny -practicantă a “standardelor de excelenţă profesională” se poate „lăuda” la nivel internaţional în principal cu traduceri publicate la Chişinău! Nici colegele de departament ale doamnei conf. dr. Sonia Munteanu  nu stau mai bine la acest capitol, lista lor de publicaţii fiind fie extrem de scurtă, fie umflată artificial cu publicaţii la edituri autohtone sau din Republica Moldova, cu un impact relativ scăzut, nicidecum rivalizând cu „Cambridge Scholars Publishing”: „Napoca Star”, „GenesisTipo”, „Editura Saga”, „Mediamira”, „UT Press”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Ştiinţa” din Chişinău. Tot de pe site-ul departamentului mai citim că multe dintre cadrele didactice de la Departamentul de Limbi Moderne şi Comunicare din UTCN au predat şi unele chiar predau în continuare fără doctorat.

Singur împotriva unui department întreg!

Cu toate acestea,  dr. Ormeny Francisc a activat în regim de plată cu ora, fără testări şi vacanţe plătite, iar acum ca să se asigure că nu le va mai deranja cu c.v.-ul  sau cu corectitudinea lui, colegele de departament au hotărât să-i blocheze definitiv accesul în departament printr-o mascaradă de concurs.“Am participat la „concursul” pentru poziţia de cadru didactic asociat (CDA) din cadrul la Departamentului de Limbi Moderne şi Comunicare, departament ce deserveşte toate facultăţile Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, „concurs” „organizat” în datele de 12 şi 13 Septembrie 2016. „Concursul” nu doar că nu a fost anunţat „în timp util” – dar nu a fost anunţat deloc şi nicăieri, nici pe pagina oficială a departamentului şi nici la vreun avizier. Legea cere ca orice concurs trebuie făcut public în timp util şi în cadrul unor anunţuri / documente oficiale şi publice, astfel încât orice persoană care posedă calificările necesare să poata participa la el cu şanse egale”. Profesorul explică mai în detaliu circumstanţele: „Având în vedere faptul că acest „concurs” nu a beneficiat de niciun document oficial şi public, el nu a beneficiat nici de un calendar al concursului şi nici de o metodologie a concursului – documente în care să se stipuleze clar: criteriile de selecţie (şi justificarea lor în acord şi în continuitate cu criteriile de selecţie oficiale folosite până în acel moment în cadrul departamentului), modul de calculare al punctajului,  totalitatea actelor pe care trebuie să le conţină dosarul candidaţilor, dar şi informaţii cu privire la procedura de contestare a concursului. Tot ce am primit din partea Departamentului a fost un e-mail pe care-l pot pune la dispoziţia oricui – şi în care eram informat cu mai puţin de patru ore înainte de desfăşurarea interviului.  M-am dus în grabă la interviu, cu c.v-ul şi cu lista de publicaţii în braţe, neavând nicio idee despre modul în care urma să fiu evaluat. M-am trezit respins, exact ca-n Kafka, printr-un e-mail scurt, care mă înştiinţa că nu mai sunt necesare serviciile mele”. Între timp, profesorul – văzând că se luptă cu morile de vânt – a întocmit o contestaţie adresată atât Universitaţii Tehnice, cât şi Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Cercetării Ştiinţifice. Explodează acesta, gândindu-se că ar fi necesară şi o plângere la DNA pentru trafic de influenţă: ”Ce fel de exemplu de corectitudine şi de profesionalism reprezintă dumnealor pentru studenţii care le-au fost încredinţaţi, dacă în acest caz s-au achitat într-un mod atât de defectuos de atribuţii? Câtă încredere putem avea în etica dumnealor profesională? Aproape toate doamnele din acest departament concurează cu ele însele, adică la multe concursuri se înscrie un singur candidat. Coincidenţă? Logica şi bunul simţ mă fac să cred că locurile de acolo sunt „rezervate” şi oferite la concurs cu dedicaţie”.

Ce spun profesorii:

Conf. dr. Ruxandra Literat (şef de Departament): „Acuma la telefon nu vă supăraţi. Cazul este fiecare… este absolut…poată să scrie ce doreşte. În cazul acesta nu pot să discut la telefon şi nici nu cred că este cazul să ieşim dincolo de … cutumele academice”. Reporter: „Am înţeles. Şi care ar fi acestea, dacă nu vă supăraţi”? R. L.: „Da nu…cum să spun? Nu … nu vă supăraţi, tocmai lucrez la ceva…şi nu pot să deşfăşor acuma un interviu cu dumneavoastră. În alte contexte sau cum să spun….cu… tot..dragul”. Rep.: „Asta este, că nu am văzut documentele oficiale ale concursului”. (Aici conf. dr. Ruxandra Literat închide brusc şi total nepoliticos.) Lector dr. Sanda Pădureţu: „În cazul acesta vă doresc mult succes. Nu am absolut nimic de declarat. Tot ceea ce declar în şedinţe de departament private sunt parte din discuţiile interne ale unui departament, din care dânsul nu este membru.  La revedere”! Conf. Dr. Cristiana Bulgaru: „În primul rând concursul a fost într-adevăr organizat, aşa foarte rapid, de pe o zi pe alta, este foarte posibil să nu fi avut el toate informaţiile. Noi am fost convocate în urmă cu vreo două săptămâni să începem să lucrăm la statul de funcţii şi în ziua respectivă, ziua de luni şi de marţi, am aflat că de fapt nu avem de lucru la statul de funcţii şi că de fapt urmează să vedem concurenţii de la concurs. (…) Concursul cred că s-a desfăşurat la fel ca şi anul trecut. De data asta am fost şi de la alte limbi dar a fost un caz un pic mai tacit în sensul că am fost patru membri în comisie şi considerăm că s-a desfăşurat la fel”. Rep.: „Şi de ce a căzut? Dosarul lui a căzut acolo sau faptul că a sechestrat studenţi cum se spunea? Care a fost ideea”? C. B: „Dar să ştiţi că la momentul respectiv nici nu s-a adus în discuţie povestea asta cu sechestratul studenţilor. Sincer să vă spun s-a discutat dosarul lui şi proiectele de carieră. În legătură cu reclamaţia lui Francisc Ormeny, aşa a fost, nici nu ştiu ce să mai vorbesc cu dumneavoastră.(…) Dar nu este vorba de dosar. Dosarul a fost cât se poate de impresionant. Pentru că activitatea de cercetare în nici într-un caz nu cred că i se poate reproşa, fiindcă are o grămadă de publicaţii. A fost interogat de către colega de engleză, i s-au pus întrebări de către o colegă de la engleză cu privire la experienţa lui didactică de anul trecut. Deci nu s-a adus în discuţie povestea cu studenţii. Şi felul în care se ţine de fişa disciplinei sau nu se ţine de fişa disciplinei, felul în care îşi concepe orele şi aşa mai departe. Şi colega mea încerca să afle dacă poate să aibă un parcurs didactic coerent, având în vedere că nu a avut o experienţă precedentă, anterioară de predat”. Rep.: „Şi cu sechestrarea, aţi ştiut de problema asta sau nu”? C. B.: „Nu, eu personal nu am ştiut”. Lector dr. Mona Tripon. Rep.: „Mi s-a spus că a fost acuzat de departament că ar fi sechestrat nişte studenţi. Lucru care ni se pare total neobişnuit, aţi auzit de acesată problemă rostită de doamna Sanda Pădureţu, că dânsa ar fi propagat această idee”. M. T.: „Da. Da. S-a discutat în şedinţă… Acuma nu a folosit exact cuvântul “sechestrat”. Rep.: „Dar asta era ideea. Deci s-a folosit în şedinţă afirmaţia”? M.T.:”Că-i închide pe studenţi în sală sau trebuie să mă gândesc exact, dacă vreţi să vă dau informaţii exacte trebuie să-mi aduc aminte. Acuma m-aţi luat prin surprindere, eu sunt în magazin”. Rep.: „Şi concursul credeţi că a fost în regulă? M. T.: Păi concursul…..na…din punct de vedere formal a fost absolut în regulă”.

Ce spun studenţii profesorului.

Studentă: „Eu pot să spun că nu este adevărat faptul că ne-a sechestrat. Este chiar absurd ce am auzit…Iar când vine vorba de modul în care a predat domnul profesor, eu ţin să spun că am învăţat foarte multe cu dânsul şi au fost şi studenţi care în momentul în care au intrat la facultate nu ştiau să conjuge nici verbul „to be” şi la final chiar s-au descurcat foarte bine. Deci dânsul chiar este pasionat de ceea ce face şi eu am o părere foarte bună”.

Student: „Deci nu ştiu ce s-a auzit dar eu când am participat la orele domnului profesor am învăţat mai multe decât am învăţat în liceu, în liceu abia făceam ceva engleză şi ştiu că de la domnul profesor am rămas cu multe: şi curiozităţi şi cuvinte pe care chiar nu le ştiam şi ni le-a explicat până la capăt, să le înţelegem toată lumea. Şi ştiu că am avut colegi şi care să zicem nu prea au făcut engleză cum trebuiau să facă în liceu şi domunul profesor s-a ţinut şi de respectivii şi a reuşit să-i ajute să ne prindă din urmă, pe noi cei care mai ştiam un pic de engleză”.

Studentă : „Eu o singură chestie am vrut să zic: este că niciodată nu s-a comportat într-un fel care nu era ok. El mereu a fost strict profesional şi efectiv nu am nimic ce să-i reproşez. Cred că a fost unul dintre profesorii care chiar a vrut să învăţăm, nu doar ne dădea notă. Adica n-a fost aşa…o formalitate: să venim la şcoală şi după aceea să mergem acasă. Chiar s-a implicat”.

Post-ul Scandal la UTCN: acuze de concurs fraudat şi trafic de influenţă la departamentul de limbi moderne al universităţii! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Casa de Insolvenţă Transilvania a fost propusă de consiliul de administraţie al Hidroserv să se ocupe de insolvenţa companiei de stat. În mod normal, conducerea Hidroserv ar fi dorit ca de insolvenţă să se ocupe Remus Borza, lichidatorul Hidroelectrica, însă dacă el ar fi fost desemnat s-ar fi aflat în incompatibilitate. Şeful Hidroserv, Radu Silaghi, a fost numit în funcţie tot de Remus Borza, astfel că acum serviciul făcut se întoarce. În acelaşi timp, sindicaliştii de la Hidroserv cer demiterea conducerii şi reclamă o serie de conflicte de interese în cadrul consiliului de administraţie al companiei.

Următoarea ”vacă de muls” din cadrul companiilor aflate sub umbrela Hidroelectrica este compania de stat Hidroserv. Pe şest s-a hotărât ca Hidroserv să intre în insolvenţă. Şefii acestei companii, membrii consiliului de administraţie, sunt conduşi de Radu Silaghi din Satu Mare, care a fost ”înşurubat” în această funcţie de Remus Borza, cel care se ocupă de insolvenţa Hidroelecrica. Silaghi este într-o relaţie de concubinaj cu Nicoleta Munteanu, care este una dintre partenerele de afaceri a lui Borza. Pentru a-i întoarce favorurile lui Borza, şeful CA al Hidroserv ar fi vrut să îl desemneze pe el să se ocupe de insolvenţa Hidroserv, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece Remus Borza s-ar fi aflat în conflict de interese. Potrivit unor informaţii, la indicaţiile lui Borza, şeful Hidroserv a ales ca de insolvenţa companiei de stat să se ocupe Casa de Insolvenţă Transilvania, firmă de lichidare din Cluj Napoca condusă de Andrei Cionca. Însă, toate datele arată că se pregăteşte o afacere de genul unui tun imobiliar. Deja din primăvara acestui an, Radu Silaghi declara că au început procedurile de evaluare a clădirilor aflate în patrimoniul Hidroserv. Clădirile Societăţii de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A, mai exact a secţiilor sale din ţară, au intrat în evaluare.

„Ultima evaluare a celor opt sucursale Hidroserv s-a realizat în perioada ianuarie-februarie 2013, când a făcut acest pas şi Hidroelectrica, pe atunci aflată în insolvenţă. În acest demers a fost cuprinsă şi partea de Hidroserv, pentru a stabili cu exactitate situaţia patrimonială totală şi valoarea acesteia. Valorile s-au modificat, între timp. Spre exemplu, la Severin avem o clădire de patrimoniu ce în trecut valora undeva la 600.000 -700.000 de euro, acum sărind de un milion de euro. Probabil că şi la Haţeg vor fi modificări ascendente. Urmează să se finalizeze evaluarea şi abia atunci ne putem pronunţa, în detaliu. Trebuia să respectăm graficul de evaluare ce se impune o dată la trei ani”, arăta în cadrul unor declaraţii de presă Radu Silaghi, directorul general al Societăţii de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A.

Sindicaliştii cer demiterea şefilor Hidroserv

Încă de anul trecut reprezentanţii sindicatului din cadrul Hidroserv atrăgeau atenţia asupra neregulilor care ar avea loc în cadrul companiei de stat. Cristinel Popescu, preşedintele Sindicatului Porţile de Fier din Hidroelectrica, cerea verificarea modului în care Silaghi a ajuns şef la Hidroserv.  Popescu susţinea că Remus Borza este în situaţia unui nou conflict de interese întrucât Radu Silaghi este concubinul Nicoletei Munteanu, partenera lui Borza din cadrul Euro Insol. „Este evident că ne aflăm în situaţia unui nou conflict de interese, de data aceasta cu consecinţe mult mai grave, pentru că nu mai vorbim de câteva milioane de lei ci de euro”, acuza sindicalistul.

Potrivit sindicaliştilor, membrii CA Hidroserv care sunt şi salariaţi ai Hidroelectrica se află în conflict de interese, atâta vreme cât ei sunt cei care aprobă lucrările de mentenanţă ale Hidroelectrica, pe care ar urma să le realizeze Hidroserv.

„Presiunile pentru intrarea în insolvenţă se fac din partea Directoratului Hidroelectrica SA prin membrii Consiliului de Administraţie al Hidroserv care sunt şi salariaţi ai Hidroelectrica (respectiv trei din cinci membri). Menţionăm că preşedintele CA este domnul Marian Sandu, şef Serviciu Urmărire Recepţie Lucrări Mentenanţă din Hidroelectrica, care gestionează programul de reparaţii al Hidroserv. Acest fapt reprezintă un evident şi grav conflict de interese, aceştia prin poziţiile lor au impus reducerea programului de mentenanţă fără a respecta atât prevederile contractului-cadru încheiat pe patru ani între Hidroserv şi Hidroelectrica, cât şi prevederile Cărţilor Tehnice ale Hidroagregatelor”, mai spun liderii sindicali.

Şefii CITR în atenţia DIICOT

În numerele anterioare, Gazeta de Cluj a prezentat că DIICOT lucrează la un dosar în care se regăsesc cei din cadrul Casei de Insolvenţă Transilvania şi o serie de societăţi societăţile aflate în insolvenţă. Dintre firmele respective pot fi enumerate Leonardo, Romplumb, Victoria Holding, dar şi insolvenţa societăţii Mox Construction, constructorul complexului Tower din Mănăştur. Potrivit surselor judiciare, DIICOT Cluj cercetează un grup infracţional organizat înfiinţat în urmă cu şapte ani de Andrei Valentin Cionca, patronul CITR, precum şi de nevasta acestuia, Cionca Anghelof Andreea Lăcrimioara dar şi de apropiaţi ai acestuia: Radu Lotrean, Vasile Godîncă, Ion Florin Brisc şi Popa Sorin Anton. În cadrul acestui grup ar fi aderat în 2009 Oana Luca şi Pop Vasile Sorin, conform unor surse din DIICOT Cluj. Oana Luca nu mai lucrează din 2013 la CITR şi ar avea calitate de suspect în cadrul acestui dosar.

„Casa de Insolvenţă Transilvania a fost folosită în scopul obţinerii de beneficii materiale prin folosirea şi traficarea bunurilor aparţinând unor societăţi comerciale aflate în procedura de insolvenţă sau faliment, care erau administrate de societate, iar ulterior, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţei, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor obţinute în mod ilicit, prin folosirea unor procedee fiscale ilicite şi folosirea de persoane interpuse, bunurile ajungeau în final la beneficiarii reali. Cionca, Lotrean, Godînca şi Luca au acţionat în calitate de reprezentanţi ai Casei de Insolvenţă Transilvania şi asociaţi sub diferite forme în cadrul SC Consultanţă Andrei&Andrei SRL, SC Real Estate Specialist, SC Eurocount&Audit, SC Dynamic Law, iar Brisc Ion Florin a acţionat ca reprezentant al următoarelor societăţi: BCK International, SC Compact S Grup, SC Eda Consult, SC Expert PC, SC Stein&Brown, Asociaţia Ecologică de Mediu, Asociaţia Ecologică „Pădurea Verde”, Organizaţia de Promovare a Tinerilor cu Dizabilităţi, iar suspectul Popa Sorin Anton a acţionat ca reprezentant al unei singure societăţi implicate în activitate infracţională – CS Invest Consulting, pe când Pop Vasile Sorin a acţionat ca reprezentant al SC Asset Admin”, arată sursa citată.

Valoarea prejudiciului calculat de DIICOT în ceea ce priveşte dosarul Casa de Insolvenţă Transilvania şi Andrei Cionca este de 1,1 milioane de euro, potrivit publicaţiei.

Sindicaliştii cer demiterea şefilor Hidroserv

Acum, sindicaliştii cer demiterea membrilor Consiliului de Administraţie al Hidroserv. Liderii sindicali au transmis o adresă primului-ministru al României şi ministrului Energiei, în care au cerut demiterea membrilor Directoratului Hidroelectrica, pe motiv că, urmărind maximizarea profitului Hidroelectrica, aceştia au redus programul de lucrări pe care ar fi trebuit să le facă Hidroserv, filiala de servicii şi mentenanţă a producătorului de energie.

„Solicităm demiterea de urgenţă a membrilor Directoratului Hidroelectrica şi membrilor CA (al Hidroserv — n.r.), care sunt şi salariaţi ai Hidroelectrica SA, şi înlocuirea lor cu persoane din afara acesteia. Prin aceasta, viitorul CA nu va mai putea fi suspectat că doreşte maximizarea profitului SC Hidroelectrica prin reducerea aberantă a lucrărilor de mentenanţă, periclitând astfel siguranţa funcţionării în condiţii de siguranţă a Hidroelectrica şi pe ansamblu a întregului sistem energetic naţional”, se arată în comunicatul sindicaliştilor.

Sebastian Albescu

Post-ul Remus Borza îl pune pe Cionca să tragă ”tunul” Hidroserv apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un clujean relatează o întâmplare nefericită petrecută la magazinul Selgros din Cluj-Napoca. Potrivit acestuia, mâncarea servită la restaurantul din incinta supermarketului avea un miros ciudat, iar în momentul în care a cerut să facă o sesizare în acest sens, i s-a spus că alimentele nu au nici o problemă.

„La restaurantul magazinului Selgros mi s-a servit o pleskavica care avea un miros patrunzator de carne stricata, la reclamatia mea a fost chemat „seful” un anumit domn Georgea, care a zis ca ei le fac in spate si ca sunt bune, dupa care a luat un tacam si pur si simplu a mancat din farfuria mea zicand ca lui nu i se par stricate!!!!!! Pe urma cand l-am intrebat cine este a zis la revedere si a tasnit pe o usa a personalului. Vanzatoarea se tot chinuia sa-mi explice ca asa miroase carnea de porc cu vita… iar eu datorita ocupatiei vad carne intr-o luna cat vad ei intr-o viata intreaga, deci…” relatează clujeanul pe pagina sa de Facebook.

Post-ul Surpiza unui Clujean: Carne stricată la restaurantul magazinului Selgros apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Deputaţii se vor pronunţa marţi pe cererea ministrului Justiţiei privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a colegului lor Adrian Gurzău, acuzat de trafic de influenţă în dosarul Carpatica Asig.

 Deputatul PMP Adrian Gurzău nu a venit, marţi, la plenul Camerei Deputaţilor în care se decide asupra cererilor DNA privind urmărirea penală şi arestarea sa preventivă, ocazie cu care ar fi putut susţine un discurs în faţa deputaţilor pentru a se apăra, astfel încât parlamentarii vor trece direct la vot, în jurul orei 13.00. Comisia juridică a avizat favorabil luni cererea în cazul lui Gurzău.

Recent, Ziar de Cluj a publicat un material ce continea marturiile unor fete ce au facut videochat pentru parlamentar si actualui lui sotie, Cecilia.

„Cu privire la reţinere au votat 22 de colegi, 16 au fost pentru, 5 împotrivă şi o abţinere. La arestare — 16 au votat da, 3 împotrivă şi 3 abţineri”, a declarat vicepreşedintele Comisiei juridice Ciprian Nica.   Luni, la ieşirea de la şedinţa Comisiei juridice, Adrian Gurzău a declarat că prin votul colegilor nu se poate împiedica actul de justiţie. „Există în momentul de faţă un dosar pe rolul instanţei. Prin votul colegilor nu se poate împiedica actul de justiţie”, a spus Gurzău, întrebat la ce se aşteaptă de la votul deputaţilor de marţi din plen.   Pe 27 septembrie, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) cererea şi referatul pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului Adrian Gurzău, acuzat de trafic de influenţă în dosarul Carpatica Asig. Potrivit DNA, în dosar există date şi probe din care rezultă că deputatul Gurzău ar fi comis fapte de corupţie.

Citeste mai mult: adev.ro/oeifv6

Post-ul Gestul incredibil al lui Gurzau/ la ora 13 va avea loc VOTUL plenul Camerei Deputaţilor apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Deputatul PMP Adrian Gurzău, finul Elenei Udrea, nu poate fi reţinut de DNA, a decis prin vot plenul Camerei Deputaţilor.

Deşi au fost mai multe voturi pentru încuviinţarea reţinerii, nu s-a atins 50% din numărul deputaţilor prezenţi, deci deputatul Adrian Gurzău nu poate fi reţinut, potrivit stiripesurse.ro.

Comisia juridică a avizat favorabil luni cererea în cazul lui Gurzău. „Cu privire la reţinere au votat 22 de colegi, 16 au fost pentru, 5 împotrivă şi o abţinere. La arestare – 16 au votat da, 3 împotrivă şi 3 abţineri”, a declarat vicepreşedintele Comisiei juridice Ciprian Nica.

Pe 27 septembrie, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) cererea şi referatul pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului Adrian Gurzău, acuzat de trafic de influenţă în dosarul Carpatica Asig.

Potrivit DNA, în dosar există date şi probe din care rezultă că deputatul Gurzău ar fi comis fapte de corupţie

Post-ul Răsturnare de situaţie în cazul lui Adrian Gurzău. Deputatul nu poate fi reținut apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul lider al PMP Cluj, Rares Rusu a declarat pentru Gazeta de Cluj ca nu știa despre activitățile de videochat derulate de Cecilia și Adrian Gurzău. Cât despre votul dat de deputați în cazul sau, Adrian Gurzău,  la aceasta  oră a depus o contestație împotriva deciziei de încuvinţare a arestării sale.

„Sper să  își dovedească nevinovăția. Orice om este nevinovat pana la o decizie în instanță. E un moment greu pentru partid. PMP Cluj trebuie să meargă  înainte. Cei de la Parlament au avut mai multe date, dacă au votat  în acest fel. Nu pot sa comentez eu deciziile deputaților. Am văzut articolele din presă referitoare la activitățile de videochat dar nu cunosc nimic despre subiect și vreau sa cred ca nu sunt adevărate”, declară pentru Gazeta de Cluj,  fostul consilier județean și lider al PMP, Rares Rusu.

Reamintim că  Mircea Dolha, membru al Comisiei de numărare a voturilor, a declarat că au fost prezenți în plen 238 de deputați și toți și-au exprimat votul. Dintre aceștia, 124 au votat pentru încuviințarea arestării preventive și 114 împotrivă.

Votul a fost secret cu bile.

Anterior, plenul Camerei Deputaților decisese că Adrian Gurzău nu poate fi reținut.

Luni, Comisia juridică a Camerei Deputaților a aprobat cererea ministrului Justiției de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului Adrian Gurzău, acuzat de trafic de influență, în dosarul Carpatica Asig.

Post-ul Rares Rusu, prima reactie după verdictul final al deputaților / Adrian Gurzău poate fi arestat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.