În luna februarie a acestui an, un clujean a fost condamnat în primă instanță la închisoare cu suspendare, după ce și-a hărțuit fosta colegă de muncă. Timp de aproximativ jumătate de ani, bărbatul a sunat-o pe femeie de sute de ori și i-a transmis numeroase mesaje, ba chiar o urmărea la plecarea spre serviciu și seara la întoarcere de la muncă sau din oraș. Tânărul le-a spus anchetatorilor că o place pe femeie, de aceea a recurs la aceste gesturi, însă în vara anului trecut, clujeanul a fost trimis în judecată pentru hărțuire. În vara acestui an, bărbatul a fost condamnat definitiv, iar în motivare, judecătorul arată că mesajele transmise femeii nu au fost jignitoare sau amenințătoare, ci doar agasante.
Florin Cristian Ghiță are 30 de ani și este de profesie IT-ist. A fost trimis în judecată, după ce Dana Mureșan a depus împotriva acestuia plângere penală pentru hărțuire, fiind deranjată de insistențele bărbatului. Femeia a arătat că bărbatul, fost coleg de muncă, o urmărea ziua și noaptea, la locul de muncă și acasă și îi trimitea mesaje de pe diferite numere de telefon.
Condamnare, daune morale și muncă în folosul comunității
După plângerea penală, bărbatul a fost trimis în judecată, iar în februarie a fost condamnat la 3 luni și 20 de zile de închisoare. Dosarul a ajuns ulterior la Curtea de Apel Cluj, unde în iunie a Cristian Ghiță a rămas cu condamnarea. În plus, bărbatul trebuie să-i plătească femeii daune morale de 10.000 de lei și să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Primăria Municipiului Cluj- Napoca sau Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj.
Judecătorul arată că în decembrie 2018 – mai 2019, bărbatul a efectuat sute de apeluri telefonice către fosta sa colega și i-a transmis numeroase mesaje scrise cu caracter agasant, care prin frecventa și conținutul i-au cauzat acesteia din urmă o puternică stare de temere. El a imaginat diverse ipoteze și scenarii fanteziste (romantice, de vacanță, de petrecere a timpului liber etc.) în care erau implicați cei doi, pe care i le-a comunicat prin mesaje scrise, alături de alte gânduri personale și aspecte din viața lui cotidiană, socio-profesională și familială, care nu aveau legătură cu femeia și pe care aceasta nu le înțelegea, în condițiile în care contextul relațiilor dintre ei nu le justificau.
”Comisarul comisarilor”
Mai mult, bărbatul a folosit aplicații informatice care-i permiteau să inițieze apeluri cu numere noi de telefon și chiar cu numere din agenda telefonului femeii, pentru a o induce în eroare cu privire la identitatea apelantului și pentru a o determina să răspundă la apel.
După ce a depus plângere, ea a fost apelată de pe numărul atribuit în agenda telefonică unui agent de poliție din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca- Secția 6, care a efectuat primele activități în dosarul penal. Apelantul s-a prezentat ca fiind ”comisarul comisarilor”, dar femeia l-a recunoscut după voce pe fostul său coleg și a înregistrat întreaga convorbire.
În timpul anchetei, bărbatul a fost întrebat de ce a apelat-o de pe alte numere de telefon și i-a trimis mesaje scrise în condițiile în care aceasta i-a spus explicit că nu dorește să vorbească cu el sau să-l vadă, dar a răspuns simplu: ”îmi place de ea”.
Una dintre prietenele ei a asistat la un moment dat la o scenă în care IT-istul o aștepta în fața blocului și i-ar fi transmis că: ”data viitoare o va lua pe sus, indiferent de cine este însoțită”. Într-un alt mesaj, bărbatul i-a transmis Danei: ”ieși pe balcon să îți cânt o serenadă pentru corason”. Bărbatul i-a transmis chiar și flori la domiciliu prin intermediul unei firme de curierat. Cu toate că bărbatul nu era agresiv, însă având în vedere că o urmărea atât ziua, cât și noaptea și o aștepta de multe ori în scara blocului în care femeia locuia, de frică, Dana s-a mutat în apartamentul părinților.
IT-ist: ”Dar tu ești conștientă că eu te hărțuiesc și tu nu faci nimica?”
În motivare, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj că ”elementul material al infracțiunii de hărțuire este realizat de acțiunile din perioada decembrie 2018-mai 2019. Este vorba de efectuarea de apeluri telefonice (sute de apeluri telefonice) și comunicări prin intermediul mijloacelor de transmitere la distanță, care, atât prin frecventa (peste 50 de mesaje), cât și prin conținut (”Poți bloca toate numerele de pe care te sun” sau ”Dar tu ești conștientă că eu te hărțuiesc și tu nu faci nimica?”) i-au cauzat femeii o stare de temere”.
Judecătorii mai arată că ”este de luat în calcul împrejurarea ca inculpatul a supravegheat locuința persoanei vătămate atât în timpul zilei, cât și în timpul nopții, atât din exterior, cât și din casa scării, unde a reușit să pătrundă la data de 18 februarie 2019, tulburând prin prezența sa nedorită liniștea locatarilor.
În plus, s-a avut în vedere că inculpatul a dovedit că nu a considerat o piedică în activitatea sa infracțională faptul că persoana vătămată era însoțită, dar și consecințele asupra persoanei vătămate, care s-a simțit nevoită să se mute la o altă adresă”.
Magistrații spun că, conduita inculpatului a escaladat, acesta ajungând să folosească o aplicația specială pentru a apela pe femeie cu numere pe care aceasta din urmă le avea în telefon, ”împrejurare de natură a-i crea o puternică stare de neliniște, persoana vătămată neputând fi sigură dacă este sunată, cu adevărat, de pe numărul indicat pe ecranul telefonului”.
Pe de altă parte, instanța a constatat că ”mesajele transmise persoanei vătămate nu au fost jignitoare sau amenințătoare, ci doar agasante și inadecvate prin raportare la atitudinea refractară și defensivă a persoanei vătămate, de care inculpatul era conștient.
Astfel, inculpatul își imagina diverse ipoteze și scenarii fanteziste în care erau implicați cei doi, respectiv că ar putea merge împreună în Maldive sau Dubai, că persoana vătămată ar putea ieși pe balcon pentru a-i cânta o serenadă etc”.
Expertiză medico-legală: Tulburări de personalitate și comportament anormal
Judecătorii au mai arătat că ”bărbatul a săvârșit infracțiunile deduse judecății pe fondul unei stări de fragilitate psihică, din cuprinsul raportului de expertiză medico-legala psihică întocmit în cursul urmăririi penale reieșind că bărbatul prezintă tulburări de personalitate de tip borderline, un tipar de comportament anormal caracterizat prin relații instabile cu alte persoane, simț instabil al sinelui și emoții instabile.
S-a dus din proprie inițiativă la psiholog
Magistrații mai arată că tânărul este la primul contact cu legea penală, are studii superioare și este angajat ca programator la o societate comercială.
”În plus, inculpatul a avut în mod constant o conduită sinceră, recunoscând săvârșirea infracțiunilor și manifestând regret față de cele întâmplate. Acesta a fost sub control judiciar pentru aproape 7 luni, perioadă în care a respectat obligațiile aferente măsurii preventive și nu a mai contactat persoana vătămată.
De asemenea, din înscrisurile depuse la dosar reiese că inculpatul este o persoană integrată în societate, care are interacțiuni normale cu alte persoane, chiar daca infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite pe fondul unui stări de fragilitate psihică și a unor tulburări de personalitate de tip bordeline, așa cum s-a arătat anterior. Mai mult, din proprie inițiativă, inculpatul a urmat consiliere psihologică”, mai arată instanța.
Daune morale de 10.000 lei pentru că ”a stat într-o constantă stare de stres”
În ceea ce privește plata daunelor morale, în cuantum de 10.000 de lei, magistrații arată că femeia a suferit un prejudiciu moral ”ca urmare a faptelor săvârșite de către inculpat, constând atât în trauma suferită în mod inevitabil prin restrângerea posibilităților de efectuare a activităților cotidiene, uzuale, cât și derivând din afectarea vieții sociale, persoana vătămată trăind într-o constantă stare de temere și agitație”.
”Persoana vătămată a trăit într-o constată stare de stres, aceasta experimentând sentimente de neliniște, dar și de neputință, în condițiile în care inculpatul nu doar că a continuat să o sune ulterior sesizării organelor judiciare și aducerii la cunoștință a acuzației, ci a ajuns ca, în aparență, folosind o aplicație, să o contacteze de pe numărul de telefon atribuit organului de cercetare penală”, se mai arată în motivare.
După decizia Curții de Apel, Ghiță Cristian Florin a depus în iulie 2020 contestaţie în anulare (o cale extraordinară de atac). Primul termen de judecată a fost stabilit în septembrie și se va judeca la Curtea de Apel Cluj.
Articolul Clujean condamnat pentru hărțuire după ce și-a agasat colega de muncă: urmăriri și sute de apeluri presărate cu flori și invitații în Maldive sau Dubai apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.