Curtea de Conturi a întocmit un raport special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență. Controlul s-a desfășurat în perioada mai-iulie 2020 la 949 de entități din administrația publică centrală și locală. Abaterile financiar contabile estimate sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,8 milioane de lei. Vă prezentăm ce au găsit inspectorii Curții de Conturi în județul Cluj în perioada stării de urgență și câți bani a cheltuit Clujul pentru combaterea epidemiei de COVID-10.
”Curtea de Conturi a României, ca instituție supremă de audit, și-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgență și să sprijine instituțiile publice în a-și crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susținut la nivelul tuturor structurilor Curții de Conturi, ținând cont de context, de restricțiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acțiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanțare fizică. În toate acțiunile noastre am urmărit să nu compromitem eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19. Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorități de a îmbunătăți procedurile specifice unei situații de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.
MAI a primit cele mai mari donații
O primă măsură adoptată de Guvern pentru a combate pandemia și a amortiza șocul economic a fost Rectificarea bugetară pe anul 2020 prin care au fost suplimentate bugetele unor ordonatori principali de credite cu atribuții speciale în perioada stării de urgență.
La sursele de finanțare a cheltuielilor destinate prevenirii și combaterii pandemiei se adaugă și donațiile și sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituțiile publice din administrația publică centrală pe parcursul stării de urgență, în sumă totală de 55.179 mii lei, la care se adaugă suma de 159.570 mii lei reprezentând donații și sponsorizări, în bani și în natură primite la nivelul administrației publice locale
Pe lângă materiale sanitare și dezinfectanți, instituțiile publice au primit și donații și sponsorizări.
- Ministerul Afacerilor Interne – 19.832 mii lei
- Ministerul Sănătății – 17.261 mii lei
- Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor – 6.298 mii lei
- Ministerul Apărării Naționale – 5.777 mii lei
- Serviciul Român de Informații – 5.701 mii lei
- Ministerul Justiției – 177 mii lei
- Academia Română – 78 mii lei
- Serviciul de Telecomunicații Speciale – 35 mii lei
- Serviciul de Protecție și Pază – 20 mii lei
Spitalul Clinic CF Cluj-Napoca, din subordinea MTIC a primit cele mai putine donații
La fel ca în cazul spitalelor din cadrul rețelei Ministerului Sănătății, au existat unele spitale care au avut atribuții specifice în perioada declarată stare de urgență, în această categorie aflându-se Spitalul CFR Galați, Spitalul CF Craiova, Spitalul CF 2 Timișoara, Spitalul CF Iași, Spitalul General CF Brașov, Spitalul CF Ploiești din subordinea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor care au fost organizate ca spitale suport pentru pacienți COVID-19 pozitiv.
În perioada supusă controlului, la nivelul MTIC și al instituțiilor publice subordonate au fost primite donații în bani și în natură, în cuantum de 6.298 mii lei, constând în: echipamente/dispozitive medicale, medicamente, produse pentru prevenirea și/sau combaterea infectării cu coronavirus COVID-19.
O parte din spitalele aflate în rețeaua sanitară proprie a MTIC au primit donații în bani și în natură, în cuantum total de 6.006 mii lei, dintre care Spitalul Clinic CF Cluj-Napoca a primit cel mai puțin, respectiv 10 mii lei.
Propuneri în legătură cu optimizarea activității în situații de urgență în sistemul de sănătate
Pe parcursul misiunilor de control au fost formulate propuneri în legătură cu optimizarea activității în situații de urgență atât de către echipele de control, cât și de către entitățile controlate. Una dintre propuneri se referă la asigurarea unei colaborări eficiente cu DSU din cadrul MAI având în vedere că pot exista cazuri precum cel de la Cluj-Napoca unde, la debutul stării de urgență, conducerea IML s-a adresat DSU pentru obținerea materialelor de strictă necesitate, însă distribuirea echipamentelor s-a făcut în cantitate redusă după mari insistențe și o perioadă destul de îndelungată de timp, de aproximativ 3 săptămâni.
Prejudiciile provocate de abaterile de la legislație în cadrul plăților realizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în măsurile speciale de sprijin a angajaților realizate în timpul stării de urgență reprezintă aproximativ 0,05% din totalul plăților efectuate. Potrivit raportului, se menționează că ”în perioada stării de urgență pentru ANOFM au fost instituite atribuții specifice constând în plata unor categorii de drepturi, în plus față de cele plătite în mod curent și anume: indemnizația plătită salariaților ai căror angajatori au redus sau întrerupt activitatea, total sau partial; indemnizația decontată din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, aferentă părinților cărora li s-au acordat zile libere pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ”.
Astfel, în urma controalelor realizate de agențiile județene ale ANOFM, Curtea de Conturi a stabilit că plățile reprezentand indemnizațiile acordate angajatorilor, precum și indemnizațiile aferente părinților, au fost în valoare de 3 miliarde de lei. Conform raportului, dintre acestea, prejudiciile totale identificate sunt în valoare de 1,6 milioane de lei și provin din aplicarea eronată a cadrului legal de către entitatea verificată și reprezinta circa 0,05% din totalul plăților, potrivit raportului Curții de Conturi.
După București, Clujul a avut cei mai mulți beneficiari ai ajutorului de șomaj
Cei mai mulți angajați cărora li s-a suspendat contractul individual de muncă din inițiativa angajatorului și care au beneficiat de indemnizație plătită de la bugetul asigurărilor pentru șomaj au fost în regiunea București-Ilfov (470.827), cu o pondere de 23% din total și regiunea Nord-Vest (324.903 beneficiari – 16% din total).
La nivelul județelor componente ale acestor regiuni, cei mai mulți beneficiari au fost în municipiul București (404.904) și Cluj (110.205).
Cele mai multe cereri aprobate din cele depuse au fost în regiunea Nord-Vest (41.187) și București-Ilfov (40.810). În cadrul acestor regiuni cel mai mare număr de cereri aprobate s-a înregistrat în județul Cluj (15.383) și Municipiul București (33.527). La polul opus, cel mai mic număr de cereri s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest (17.300) și regiunea Vest (22.569). Județele care au înregistrat cel mai mic număr de cereri sunt Mehedinți (2.192), Olt (2.487) și Caraș-Severin (2.695).
Nereguli la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca
O serie de aspecte semnificative legate de deficiențele sistemice și dificultățile întâmpinate la derularea procedurilor de achiziție în condițiile speciale impuse de starea de urgență, în cadrul verificărilor efectuate, se referă la faptul că la unele unități sanitare, prețurile de achiziție a materialelor sanitare în perioada stării de urgență s-au menținut, deoarece furnizorii cu care spitalul avea acorduri – cadru în derulare au încheiat contractele subsecvente și au livrat produsele la prețurile din acordurile cadru. Însă, la alte unități sanitare s-a înregistrat refuzul unor operatori economici, cu care unitățile sanitare aveau acorduri – cadru în derulare, de a încheia contracte subsecvente la prețurile adjudecate într-o procedură de atribuire competitivă, respectiv licitație deschisă. Prin urmare, achiziția acestor produse s-a realizat prin achiziție directă sau prin procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare, fie de la aceeași furnizori, fie de la alți furnizori, cu precizarea că, în toate cazurile, prețul acestora a crescut semnificativ.
Unul dintre exemple este la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca manageriat de Cornel Aldea unde inspectorii Curții de Conturi au constat că pentru achiziția de materiale sanitare (combinezoane, masca chirurgicală cu elastic și masca FFP2) ”prețul de achiziție a produselor a evoluat diferit, având niveluri maxime în diferite perioade de timp. Prețul maxim la care spitalul a achiziționat combinezoane a fost de 78 lei/combinezon în 13.04.2020, de 3,5 ori mai mare decât prețul de achiziție din 09.04.2020, pentru ca în data de 14.04.2020 prețul să fie de 22,30 lei.
Prețul de achiziție la măști chirurgicale cu elastic a fost fluctuantă, de la 0,08 lei/bucata la 14,25 lei/bucata, ceea ce reprezintă o creștere de 178,13 ori. Evoluția prețului de achiziție pentru masca FFP2 este oscilantă, prețul maxim de achiziție fiind înregistrat la mijlocul lunii aprilie, de 37,90 lei”.
Abateri la Spitalul Clinic Municipal și la Primăria Cluj-Napoca
Cu ocazia misiunilor de control efectuate la unitățile administrativ teritoriale, precum și la unitățile sanitare aflate în subordinea acestora, s-au evidențiat o serie de deficiențe care au generat prejudicii aduse bugetelor locale, respectiv abateri financiar-contabile, dar și exemple de bune practici. Spre exemplu, inspectorii Curții de Conturi au constatat că ”achiziționarea pe perioada stării de urgență a unor echipamente medicale destinate spitalelor din subordinea unităților administrativ-teritoriale, pentru care nu s-au întocmit documente de transmitere a dreptului de utilizare/proprietate, pentru a fi înregistrate în evidența operativă și cea contabilă a entității -Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca și UATM Cluj-Napoca”.
Clujul, printre județele cu valorile cele mai mari ale cheltuielilor cu asistența medicală
Ca urmare a analizei cheltuielilor în domeniul asistenței medicale, s-a constatat faptul că nivelul cheltuielilor angajate a fost de 982.144 mii lei, din care: 25.182 mii lei pentru achiziții de medicamente, 354.310 mii lei pentru achiziții de echipamente/dispozitive medicale, 244.186 mii lei pentru achiziții de materiale sanitare, 262.826 mii lei cheltuieli determinate de acordarea unor drepturi salariale specifice pe perioada stării de urgență (ore suplimentare, sporuri, stimulente etc.) și 95.640 mii lei alte cheltuieli (inclusiv cheltuieli de transport persoane și bunuri).
Pe județe, valorile cele mai mari ale angajamentelor de cheltuieli în domeniul asistenței medicale s-au înregistrat la Municipiul București (178.517 mii lei), urmat de județele Bihor (66.623 mii lei), Timiș (45.188 mii lei), Cluj (43.381 mii lei), Arad (42.216 mii lei), Bacău (41.884 mii lei), Brașov (36.958 mii lei), Suceava (31.638 mii lei), Hunedoara (29.785 mii lei) și Constanța (28.923 mii lei).
Spitalul de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, printre cele mai mari cheltuieli cu achiziții de medicamente
În perioada stării de urgență, cheltuielile angajate pentru achiziții de medicamente au fost în sumă de 25.182 mii lei, reprezentând 2,6% din totalul cheltuielilor cu asistența medicală. Cheltuielile decontate au fost în sumă de 10.111 mii lei, reprezentând 40,2% din sumele angajate și au fost acoperite în proporție de 82,3% din surse provenite de la bugetul FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate).
Cele mai mari sume angajate pentru achiziționarea de medicamente la unitățile sanitare, de interes local, verificate s-au regăsit la Spitalul Clinic Municipal „Dr.Gavril Curteanu” Oradea, Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, urmat de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca.
Cele mai mari cheltuieli cu achiziții de medicamente
În general, medicamentele utilizate în perioada stării de urgență au fost achiziționate în baza contractelor subsecvente aferente acordurilor cadru încheiate în perioadele anterioare, la prețurile și în cantitățile prevăzute în aceste acorduri.
Spitalul de Recuperare Cluj, cele mai mari majorări salariale
Cheltuielile determinate de acordarea unor drepturi salariale suplimentare, specifice pe perioada stării de urgență, la nivelul entităților verificate, se ridică la suma de 262.826 mii lei, din care au fost plătite 175.776 mii lei, reprezentând 66,9% din drepturile aprobate. Peste 80,3% din aceste cheltuieli, reprezentând drepturi salariale suplimentare, au fost finanțate din bugetul FNUASS.
Cele mai mari cheltuieli determinate de acordarea unor drepturi salariale specifice au fost la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj.
Cele mai mari cheltuieli determinate de acordarea unor drepturi salariale specifice.
La Spitalul Clinic de Recuperare Cluj, potrivit analizei indicatorului privind serviciile spitalicești furnizate în regim de spitalizare continuă, respectiv numărul lunar de cazuri externate, s-a constat că în perioada ianuarie – martie 2020, a avut loc o evoluție ascendentă a numărului de bolnavi cronici internați. Începând cu a doua parte a lunii aprilie, pe fondul epidemiei de COVID-19 și a măsurilor luate pentru prevenirea și combaterea coronavirusului, în spital au fost internate numai cazuri de bolnavi diagnosticați cu virusul SARS-CoV-2, conform Ordinului nr. 555/2020.
Potrivit reglementărilor legale, în perioada instituită privind starea de urgență, valoarea serviciilor medicale a fost decontată de către Casa de Asigurări de Sănătate Cluj la valoarea contractată și nu la valoarea realizată, la care s-au adăugat și cheltuielile suplimentare efectuate pentru combaterea epidemiei, în special majorările salariale acordate personalului direct implicat în prevenirea și combaterea COVID-19 (stimulente de risc, ore suplimentare, personal angajat fără concurs pe perioadă determinată).
Spitalul Județean de Urgență și UMF Cluj-Napoca, exemple de bune practici
Un exemplu de bună practică îl constituie modul în care autoritățile publice locale și Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, s-au implicat activ în gestionarea și suportul acordat în prevenirea și combaterea propagării infecției cu COVID-19. Astfel, Universitatea a pus la dispoziția autorităților publice spațiile de cazare aflate în proprietatea sa pentru cazarea personalului medical, asigurând astfel, gratuit, 43 de camere. În acestea au fost cazate 137 persoane, suportând integral costurile pentru utilități, întreținere și reparații aferente acestor spații.
De asemenea, este de remarcat modul în care autoritățile publice locale ale municipiului Cluj-Napoca au colaborat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, care a asigurat cazarea gratuită a unui număr de 121 persoane în imobilul aflat în proprietate, respectiv Clinica de Medicina Muncii.
Clujul, printre județele cu cele mari cheltuieli privind dezinfecția
Conform datelor centralizate în situația privind cheltuieli cu dezinfectare pe perioada stării de urgență în cazul entităților publice locale supuse auditului de conformitate au fost angajate cheltuieli cu dezinfecția în valoare totală de 97.684 mii lei, pentru care au fost efectuate plăți în sumă de 55.472 mii lei, înregistrându-se angajamente legale rămase de plătit de 42.212 mii lei.
Sumele angajate cu această destinație, în cuantum de 97.684 mii lei, au fost supraevaluate raportat la cheltuielile efectiv realizate, întrucât inițial s-a estimat o intervenție mai amplă, mai îndelungată, precum și o adresabilitate mai mare, prioritară în acel moment fiind asigurarea cadrului de acțiune pentru o situație cu o evoluție imprevizibilă.
Astfel, la data efectuării controlului, plățile în cuantum de 55.472 mii lei reprezentau 56,8% din sumele angajate, rămânând obligații de plată în sumă de 42.212 mii lei, respectiv 43,2% din sumele angajate.
Valorile cele mai mari ale cheltuielilor cu dezinfecția, potrivit graficului de mai jos, se înregistrează la Municipiul București – 30.772 mii lei, județul Ilfov – 6.948 mii lei, județul Mureș – 5.253 mii lei, județul Cluj – 4.422 mii lei și județul Suceava – 3.763 mii lei.
Județele cu valorile cele mai mari ale cheltuielilor cu dezinfecția pe perioada stării de urgență.
Județul Cluj a primit cei mai mulți bani de la stat pentru combaterea epidemiei
După Municipiul București, județul Cluj a primit cei mai mulți bani de la stat pe perioada stării de urgență pentru combaterea epidemiei. Cei mai mulți bani de la bugetul local a avut județul Iași, respectiv 85.662 lei, mai mult decât București care a avut 73.037 lei.
Cele mai multe sponsorizări (în bani) a primit județul Suceava – 3.791 lei, urmat de Sibiu – 3.058, Dâmbovița – 2.249, Alba – 2.212 și Cluj – 2.114.
Situația în județul Cluj privind resursele alocate pentru combaterea epidemiei pe perioada stării de urgență la unitățile administrativ-teritoriale și entitățile din subordinea acestora
- Total resurse (venituri) la 31.05.2020 – 1.382.383 lei
- Resurse pentru combaterea epidemiei pe perioada stării de urgență – 64.932 lei
- Sursele de finanțare a resurselor pentru combaterea epidemiei:
– buget local – 18.127 lei
– buget de stat – 18.945 lei
– buget FNUASS – 20.733 lei
– donații și sponsorizări (în bani)- 2.114 lei
– donații și sponsorizări (în natură, exprimate valoric) – 5.013 lei.
Situația județului Cluj privind cheltuielile în domeniul asistenței medicale efectuate pe perioada stării de urgență de către unitățile administrativ-teritoriale și entitățile din subordinea acestora
Achiziții de medicamente
- Angajamente legale – 2.230 lei
- Plăți efectuate – 809
din care:
- de la bugetul FNUASSS – 687
- de la bugetul de stat – 0
- de la bugetul local – 100
- din donații și sponsorizări – 22
N.R. – După Sibiu (2.791 lei), cele mai multe achiziții de medicamente a făcut județul Cluj (2.230 lei).
Achiziții de echipamente/dispozitive medicale
- Angajamente legale – 9.010 lei
- Plăți efectuate – 4.587
din care:
- de la bugetul FNUASSS – 1.508
- de la bugetul de stat – 160
- de la bugetul local – 2.042
- din donații și sponsorizări – 877
Achiziții de materiale sanitare
- Angajamente legale -8.845 lei
- Plăți efectuate – 5.064
din care:
- de la bugetul FNUASSS – 1.134
- de la bugetul de stat – 0
- de la bugetul local – 2.876
- din donații și sponsorizări – 1.054
Drepturi salariale specifice acestei perioade
- Angajamente legale – 20.915 lei
- Plăți efectuate – 19.769
din care:
- de la bugetul FNUASSS – 14.941
- de la bugetul de stat – 4.476
- de la bugetul local – 346
- din donații și sponsorizări – 6
Cheltuieli de transport persoane și bunuri
- Angajamente legale – 1
- Plăți efectuate – 0
din care:
- de la bugetul FNUASSS – 0
- de la bugetul de stat – 0
- de la bugetul local – 0
- din donații și sponsorizări – 0
Alte cheltuieli
- Angajamente legale – 2.380
- Plăți efectuate – 1.730
din care:
- de la bugetul FNUASSS – 80
- de la bugetul de stat – 4
- de la bugetul local – 1.607
- din donații și sponsorizări – 39
Cât a cheltuit județul Cluj cu carantina pe perioada stării de urgență
Carantinare în spațiile special amenajate pe bază de contract
- Nr. persoane carantinate – 999
- Angajamente legale – 3.671
- Media cheltuielilor angajate cu carantina lei/persoană – 3.675
- Plăți efectuate pe perioada stării de urgență – 1.763
- Total cheltuieli decontate de D.S.P. – 2.307
- Angajamente legale rămase de plată – 1.908
Carantinarea în spații puse la dispoziție în mod gratuit
- Nr. persoane carantinate – 41
- Angajamente legale – 69
- Media cheltuielilor angajate cu carantina lei/persoană – 1.683
- Plăți efectuate pe perioada stării de urgență – 30
- Total cheltuieli decontate de D.S.P. – 30
- Angajamente legale rămase de plată – 39
N.R.: Cele mai multe persoane carantinate au fost în județul Bihor, respectiv 4.141, mai multe decât în București (3.279). Urmează Suceava (2.701, Mehedinți(2.428),Iași (2.323), Bacău (2.304,Teleorman (2.276). În restul județelor au fost sub 2.000 de persoane.
Cât s-a cheltuit în județul Cluj cu dezinfectarea pe perioada stării de urgență (pentru prevenirea și combaterea COVID-19)
Cheltuieli cu achiziționarea/ montarea de dispozitive cu soluții dezinfectante
- Angajamente legale – 1.473 lei
- Plăți efectuate – 1.262
- Angajamente legale rămase de plată – 211
Cheltuieli cu dezinfectarea periodică a lifturilor, casei scărilor și altor spații comune
- Angajamente legale – 2.030 lei
- Plăți efectuate – 738
- Angajamente legale rămase de plată – 1.291
Cheltuieli cu dezinfecția spațiilor din domeniul public al UAT-urilor
- Angajamente legale – 473 lei
- Plăți efectuate – 389
- Angajamente legale rămase de plată – 84
Alte tipuri de cheltuieli cu dezinfecția
- Angajamente legale – 446 lei
- Plăți efectuate – 278
- Angajamente legale rămase de plată – 168
Alte tipuri de cheltuieli finanțate de autoritățile administrației publice locale pentru combaterea epidemiei pe perioada stării de urgență
Cheltuieli cu alocația de hrană și cu indemnizația de cazare pentru personalul din serviciile sociale aflat în izolare preventivă la locul de muncă
- Angajamente legale – 520
- Plăți efectuate – 419
- Angajamente legale rămase de plată – 101
Cheltuieli pentru implementarea măsurilor de sprijin a persoanelor vulnerabile aflate în izolare la domiciliu
- Angajamente legale – 2
- Plăți efectuate – 0
- Angajamente legale rămase de plată – 2
Cheltuieli cu contractarea unor specialiști pentru acordarea de consiliere
- Angajamente legale – 0
- Plăți efectuate – 0
- Angajamente legale rămase de plată – 0
Cheltuieli cu identificarea de spații pentru izolarea persoanelor fără adăpost
- Angajamente legale – 0
- Plăți efectuate – 0
- Angajamente legale rămase de plată – 0
Cheltuieli cu încheierea de contracte de voluntariat
- Angajamente legale – 0
- Plăți efectuate – 0
- Angajamente legale rămase de plată – 0
Alte tipuri de cheltuieli
- Angajamente legale – 382
- Plăți efectuate – 265
- Angajamente legale rămase de plată – 118
Articolul Clujul a primit cei mai mulți bani de la stat pentru combaterea epidemiei. Cât a cheltuit județul în starea de urgență apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.