Gheorghe Mureşan e un bărbat în vârstă de 60 de ani, cu familie, angajat de aproape patru decenii la R.A.D.P. care trăieşte într-o locuinţă de pe strada Traian Moşoiu, în buricul târgului. Sâmbăta trecută, omul – după o noapte de muncă – a încercat să se odihnească, însă în zadar, deoarece copiii familiilor de romi primite în găzduire de către Arhiepiscopia Ortodoxă nu-l lăsau să doarmă. Însă la rugămintea pe care le-a adresat-o micuţilor să se liniştească au intervenit părinţii lor: au năvălit în casa omului şi i-au aplicat o corecţie severă!

Bărbatul povesteşte, tulburat, că e cel mai vechi chiriaş al locuinţei de pe strada Traian Moşoiu nr. 43, încă din 1979, când muncea la R.A.D.P. pe post de gropar şi acolo şi-a crescut – în spiritul cinstei şi onoarei – cei patru copii, azi realizaţi din punct de vedere profesional şi stabiliţi la casele lor, în Austria. „Cu o noapte înainte muncisem în zona Chios şi Oser, până sâmbătă la ora 15.00 şi am pus şi eu capul pe pernă să mă odihnesc puţin. Însă lucrul acesta a fost, practic, imposibil din pricina copiilor celor 12-13 familii de romi din vecini, care făceau un zgomot incredibil. I-am rugat frumos să mă lase să dorm puţin dar rezultatul a fost că au venit părinţii lor peste mine, în casă, vreo cinci la număr – şi unu` Luci, cel mai turbat dintre ei, mi-a spart la început câteva pahare, pe soţie a lovit-o cu piciorul iar apoi pe mine – tot cu piciorul – în coaste şi apoi în ureche, cu pumnul. După ce s-au plictisit de dat au plecat. Iar eu m-am spălat de sânge şi m-am deplasat la Clinica O.R.L. şi apoi la Pneumoftiziologie. Acum sunt cu două coaste fisurate şi mă aflu în incapacitate de muncă pentru Dumnezeu ştie cât timp”. Bărbatul este poftit în cabinetul de consultaţii de unde se întoarce cu un certificat medico-legal în mână. Apoi, înainte de a părăsi instituţia, concluzionează: „Nu am ce face, o să fac plângere împotriva lor la secţia 2 de Poliţie şi o să vedem ce dă legea. Cert e însă faptul că n-o să-i cruţ. Îmi amintesc, atunci când au venit aici se purtau ca nişte mieluşei, dar între timp au devenit lei-paralei şi-şi fac mendrele în voie, fără să le mai pese de nimeni”!

Punctul de vedere al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

Bogdan Ivanov, purtător de cuvânt: „Noi ne dorim ca toţi chiriaşii care stau în imobilul Arhiepiscopiei să dea dovadă de bună vecinătate şi să se respecte unii pe alţii, având în vedere că beneficiază de-un favor din partea Bisericii, care le oferă un acoperiş. Iar în ceea ce priveşte problemele dintre ei, am dori ca să şi le rezolve în spirit creştinesc, dar să ţină cont că spaţiul respectiv merită o altă faţă şi statură, fiind poziţionat într-o zonă centrală. Noi intenţionăm ca într-un viitor apropiat să ridicăm pe acest spaţiu o construcţie nouă. Totodată, menţionez că nu toţi care stau în acel imobil au statut de chiriaş, mulţi se află acolo fără acte în regulă şi vom face curând o verificare în acest sens. Cât despre incidentul despre care mi-aţi vorbit, cred că problema trebuie cercetată de poliţie, fiind vorba de o agresiune”.

Punctul de vedere al I.P.J. Cluj

“La data de 27 august a.c., în jurul orei 19:00, Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, Secţia 2 Poliţie a fost sesizată prin apel 112, de către un bărbat de 60 de ani, din Cluj-Napoca, cu privire la faptul că, în timp ce se afla în locuinţa sa a fost agresat de către mai mulţi vecini.În continuare poliţiştii fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de loviri sau alte violenţe, violare de domiciliu şi distrugere, fapte prevăzute şi pedepsite de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, ag. şef adj. Adrian Ştefan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Deşi veniseră ca nişte mieluşei, romii-chiriaşi ai Arhiepiscopiei Ortodoxe din centrul Clujului îşi impun deja, violent, legea! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Update: Percheziţiile au avut loc în biroul unui profesor şi la domiciliul acestuia, după o acţiune de flagrant în timpul căreia a primit 450 de euro cu titlu de mită de la mai mulţi studenti”, au precizat sursele. Potrivit acestora, banii – câte 50 de euro de fiecare student – erau oferiţi pentru promovarea examenelor din sesiunea de restanţe. Acţiunile se desfaşoară sub coordonarea Parchetului de pe lânga Tribunalul Cluj. Ioan Ardelean a fost filmat in timp ce lua mita de la studenti.

Inceput de septembrie in forta pentru DGA Cluj. Procurorii au descins sambata, 2 septembrie la Universitatea Tehnica Cluj-Napoca unde in urma unui flagrant l-au retinut pe profesorul Ioan Ardelean.

Potrivit surselor, operatiunea a constat in filmarea si surprinderea cadrului didactic in timp ce lua sume intre 50 si 100 euro de la elevii veniti sa promoveze materia predata de el in sesiunea de restante.

Update: Ioan Ardelean, profesor doctor inginer, era anagajat in cadrul UTCN la Departamentul de Mecatronica si Dinamica Masinilor.

`Niciodata nu iti cerea el  banii direct. Si sincer nu facea nimic intentionat sa pici examenul si sa ajungi in restanta. Dar intr-adevar se stia ca poti sa rezolvi astfel situatia. Din cate stiu eu se dadea 50 de euro, nu 100. Si sincer la noi se platesc restantele cu 150 de lei, oficial si asta inseamna doar dreptul de a intra in examen nu si promovarea. Astfel ca de 50 de euro dadeai examenul si te si ajuta sa treci. Ca profesor era foarte bun si pregatit. Daca mergeai la orele lui si invatai nu era cum sa nu treci. Insa au fost colegi ce au optat pentru varianta mai usoara `, declara pentru Gazeta de Cluj un fost student de-al lui Ioan Ardelean.

Citeste si :

Procurorul Botogan i-a convocat telefonic pe studentii de la UTCN UPDATE

Post-ul Perchezitii la Universitatea Tehnica Cluj-Napoca. Profesor prins in timp ce lua mita in examen apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

UPDATE 17.00 : Audierile continua, insa cativa dintre studenti au fost lasati sa plece fara a se lua masuri de retinere impotriva lor. Reamintim ca s-au efectuat perchezitii atat la UTCN cat si la domiciul profesorului Ioan Ardelean. Surse apropiate anchetei confirma pentru Gazeta de Cluj ca profesorul a fost surprins in timpul examenului, dupa ce ar fi luat mita, deci nu a fost un flagrant. Banii respectivi nu erau marcati, iar studentii nu stiau de operatiune. Aparent pe catedra acestuia erau mai multe plicuri stivuite ce contineau „contributia” pentru a promova.

Update : Alti trei studenți s-au prezentat la audieri în jurul orei 16.00. Potrivit surselor ancheta este condusă de procurorul Marius Claudiu Botogan. Unul dintre tinerii audiati, ajuns in fata Palatului de Justitie l-a apelat telefonic pe procurorul Botogan:`Domnule procuror am ajuns unde ne-ati chemat`. Ulterior un jandarm s-a prezentat pentru a le facilita accesul tinerilor in cladire.

………

In această dimineață, Ioan Ardelean responsabil al catedrei de mecatronică și mecanică, a fost surprins  luând mită de la studenții care își susțineau restanțele

Update ora 15:30 de la Universitatea Tehnică s-au ridicat mai multe documente și consemnări cu evaluările făcute de profesor ce urmau să fie trecute în catalogul școlar.

Cei de la Direcța Generală Anticorupție Cluj în colaborare cu procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj au percheziționat și autoturismul deținut de acesta.

În aceste momente sunt audiati la sediul Parchetului atât studenții cât și profesorul Ioan Ardelean.

Citește și Perchezitii la Universitatea Tehnica Cluj-Napoca. Profesor prins in timp ce lua mita in examen

Potrivit surselor, actiunea provine de la o autosesizare a Parchetului si nu un denunț.

Cei aproximativ 10 studenți care i-ar fi oferit sute de euro mită profesorului riscă să fie trași la răspundere de procurorul care instrumentează cazul, pentru dare de mită.

”Reglementată prin art. 289 din Noul Cod Penal 2014, luarea de mită reprezintă fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act” contrar acestor îndatoriri.”

Știre în curs de actualizare…

Post-ul Procurorul Botogan i-a convocat telefonic pe studentii de la UTCN UPDATE apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un poliţist premiat cu menţiune la categoria Ofiţerul de poliţie al anului 2016 este acum revocat din funcţie din cauza multiplelor avansuri sexuale pe care acesta le făcea tinerelor colege de la secţiile rurale. Vorbim de subcomisarul Alexandru Daniel Balint care până nu demult era şeful Secţiei 8 Poliţie Rurală Huedin.

În toamna anului trecut s-au dat dispoziţii pentru încadrări directe în Poliţia Română. În urma acestor demersuri s-au completat posturile de poliţie din zonele Rurale şi nu numai. Aşa s-a întâmplat şi în zona Huedinului unde îşi desfăşoară activitatea subcomisarul Balint care a profitat de oportunitate pentru a se face în mod abuziv un fel de şef peste colegele sale considerabil mai tinere.

Activităţi din pix, pretext pentru a le avea în preajmă

Dat fiind că au existat tinere care au fost repartizate, după procedura de încadrare directă în Poliţie, în zona Huedinului, zvonurile spun că agenţii de acolo le-au căutat pe internet înainte ca acestea să îşi intre în atribuţii. Astfel după aspect, Balint şi le-a ales şi notat numele lor pentru a le convoca la diferite acţiuni pe care le organiza sub egida Poliţiei Huedin însă fără o documentaţie legal aprobată de conducerea IPJ Cluj în acest sens.

Odată plănuită o activitate le contacta pentru a le spune că trebuie să se prezinte la el în birou să ajute la organizarea evenimentelor. Ajunse la secţie, le făcea complimente şi avansuri sexuale. În momentul în care se simţea refuzat, Balint le transmitea că în baza puterii conferită de poziţia sa la Huedin acestea ar avea de pierdut ”dacă se pun rău cu el”.

Când nu făcea acţiuni de prevenţie şi exerciţii cu cetăţenii, le convoca pe tinerele poliţiste înafara orelor de program la exerciţii fizice. Sub pretextul că trebuie să se antreneze tot timpul, le ducea în curtea a ceea ce locuitorii o numesc Casă de Nunţi din Huedin (clădire ce aparţine de administraţia locală).

Luând poziţia de antrenor sau profesor de sport le ordona ce exerciţii să facă şi se poziţiona în spatele lor pentru a le ”corecta executarea”. Multe dintre acestea se simţeau stânjenite şi în timp invocau pretexte pentru a nu se mai prezenta la ”apelul lui Balint”.

Poliţistă sexi sau escortă pentru şăf

Fiind creativ, Balint opta pentru a-şi lăsa soţia acasă şi a fi însoţit de tinerele pe care i s-a pus pata. Fie că vorbim de chefuri ale altor poliţişti, zile de naştere sau adunări ocazionale ale seniorilor din Poliţie, Balint îşi alegea o fată şi îi spunea că trebuie să îl însoţească ”în interes de serviciu”.

De ce se supuneau ordinelor lui Balint? Pentru că încă din toamnă acesta s-a făcut bine înţeles că fetele îi vor dar raportul lui, fără ca altcineva să îl contrazică.

„După ce au fost încadrate şi repartizate la secţiile Rurale, Balint şi un alt coleg din secţie s-au urcat în maşina poliţiei şi au colindat toate posturile din zonă în mod festiv cu girofarul şi semnalele sonore pornite. De parcă erau în misiune. Ajungeau la postul de poliţie, coborau din maşină şi Balint le ţinea un discurs clar despre cine e şeful lor de acum încolo” relatează un localnic din apropierea Huedinului.

Şeful IPJ gestionează corect situaţia

Desigur că acţiunile lui Balint dau bătăi de cap celor de la IPJ Cluj. Însă surse ale Gazetei ne-au confirmat că la sfârşitul lunii august, subcomisarul de la Huedin a fost chemat în biroul şefului IPJ, Ciprian Miron.

După discuţiile purtate cu acesta s-a dispus înlocuirea din funcţie a lui Balint cu un alt agent, Lucian Sărăcuţ.

Contactaţi pentru a expune un punct de vedere oficial cu privire la comportamentului lui Balint, cei de la IPJ Cluj confirmă o sesizare anonimă şi arată că i-au retras împuternicirea acestuia.

„La nivelul inspectoratului a fost primită o sesizare anonimă privind comportamentul neadecvat al poliţistului, fiind declanşate imediat verificări. În  urma verificărilor interne efectuate, aspectele sesizate nu s-au confirmat. La nivelul Secţiei 8 Poliţie Rurală Huedin a fost împuternicit şef dl. subcomisar de poliţie Sărăcuţ Lucian.

Conducerea inspectoratului a revocat împuternicirea poliţistului la care faceţi referire din motive care nu au legătură cu aspectele sesizate în respectiva petiţie. În continuare, acesta va desfăşura activităţile pe care le avea înaintea împuternicirii, ca ofiţer în cadrul secţiei rurale” arată Carmen Jucan, ofiţerul de la Biroul de Presă al IPJ Cluj.

De asemenea s-a încercat obţinerea unui punct de vedere al subcomisarului Balint, însă contactat telefonic acesta nu a fost de găsit.

Abateri anterioare

Verificând anii de carieră ai lui Balint, surse spun că în urmă cu 10 ani acesta a mai avut o plângere pentru agresiune sexuală făcută de o poliţistă de la Cluj-Napoca. Ulterior acesta a fost mutat la Poliţia Aghireş unde era implicat într-un scandal cu banii primiţi de la instituţie. Aparent, în 2013 acesta împreună cu alţi doi agenţi au obţinut un contract de închiriere locuinţă ce valora peste 400 de euro

Concret, în declaraţia de avere, Balint nu are declarat ca având în posesie nici un imobil. Potrivit surselor Cotidianului Transilvan, el locuia cu mama sa, în Cluj Napoca. Cum locul de muncă era în Aghireş, Balint, împreună cu alţi trei poliţişti care activau tot în Aghireş, au închiriat cu acte în regulă un apartament de 3 camere în comună. Pe contractele de închiriere figurează trei sume de 400 lei şi una de 650 lei, pe contractul lui Balint. De notat faptul că, iată, în Aghireş, chiria pe un apartament de trei camere ajunge la 1.850 lei, PESTE 400 DE EURO! O aberaţie, mult peste preţul pieţei, având în vedere faptul că în zonă, în mod normal, un asemenea imobil se închiriază cu 250-300 de lei. Oricum, Balint nu a locuit deloc în apartamentul respectiv, ci în imobilul mamei sale din Cluj-Napoca. Numai că proprietarul, care a crezut că l-a prins pe Dumnezeu de picior cu o asemenea chirie, s-a trezit după câteva luni că începe să aibă probleme legate de plata chiriei. Proprietarul a cerut ajutorul primarului, şi, la intervenţia acestuia, Balint a fost înduplecat să plătească ceea ce datora. Dar, surpriză, uzitând de autoritatea statului, Balint a plătit către proprietar strict banii pe care acesta trebuia să îi achite la Fisc ca impozit! Restul, NU!

Acum marea dilemă este dacă în tot acest timp Balint încasa de la IPJ banii de chirie. Cum contractul a fost înregistrat la Finanţe iar suma din acesta a fost mult peste valoarea de piaţă a produsului şi cum Balint nu a locuit în imobilul închiriat  este probabil ca întreaga afacere să se fi făcut pentru a se încasa banii de chirie de la IPJ Cluj. Bani pe care Balint nici măcar nu i-a dat proprietarului.

Cu toate acestea, Alexandru Balint îşi va desfăşura activitatea, în continuare, în cadrul Secţiei Rurale 8 Huedin, fără a mai avea atribuţii de coordonare, iar IPJ Cluj se angajează în a finaliza ancheta deschisă pentru acţiunile acestuia.

Post-ul Protagonistul unui scandal cu avansuri sexuale, premiat de colegii săi de la IPJ Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Din lipsa de educație, dar și pentru ”amuzament” un tânăr pe nume Grigorie Costinel Ionut, a postat ieri dimineață pe pagina de socializare facebook, o poza cu o pisica spânzurată, cu descrierea: ”captura mea”.

Acest lucru a provocat un val de comentarii negative la adresa acestuia și a intrigat multe persoane ce doresc să facă ceva în privința acestui lucru.

Poza a fost preluată de MDPA-Mișcarea Dreptate pentru Animale ce vrea să inițieze o ”plângere comună”.

”Domnule Comandant,

Subsemnatul/a………, domiciliat in ……..,
va aduc la cunostinta ca in data de 04.09.2017 numitul Grigorie I. Costinel Ionut (zis Ciusca), domiciliat in sat Aurora, comuna Cujmir, Judetul Mehedinti a postat in grupul de Facebook denumit Grupul Pisicarilor imaginile de mai jos din care rezulta ca este autorul unor fapte ce reprezinta infractiunea prevazuta de art. 25 din Legea 205/2004 (omorarea cu intentie a animalelor).

Prin prezenta va solicit sa luati masuri pentru identificarea lui, sa faceti cercetari privind faptele relatate si sa dispuneti sanctionarea lui conform prevederilor legale.

Va multumesc.
___________________________

Trimiteti sesizarea pe mail si atasati pozele de la aceasta postare sau link cu postarea.

Haideti sa trimitem cat mai multe sesizari, poate asa politia va face ceva.” a postat MDPA.

Post-ul Un tânăr se laudă pe facebook după ce spânzură animale apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În jurul orei 11:00, o doamna a fost evacuată silit de către organele de poliție din Cluj, din casa scării de pe str.Teodor Mihali.

Actuala proprietara a declarat pentru Gazeta de Cluj, că doamna a pierdut apartamentul printr-o hotărâre judecătorească și că aceasta nu mai avea nici un drept asupra imobilului. Cu toate acestea, fosta proprietară protesta de 2 zile pe casa scării, susținând că este al ei apartamentul.

Totodată a spus că va apela la un avocat pentru că fosta proprietară are încă domiciliul pe casa ei.

Poliția Locală din Cluj-Napoca a declarat că fosta proprietară a fost dusă la azilul Dragoș Vodă, deoarece în momentul de față nu dispune de o locuință.

Post-ul Femeie scoasă cu forța de pe casa scării de către polițiștii locali apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Administrația prezidențială și Guvernul condus de Emil Boc ar fi favorizat fraudarea alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu, potrivit raportului PSD-ALDE

În raportul de 100 de pagini sunt detaliate câteva concluzii. Astfel, la final sunt trecute posibilele infracțiuni pe care le-ar fi săvârșit protagoniștii.

Traian Băsescu, câțiva miniștri și apropiați ai fostului președinte sunt acuzați de către deputați și senatori că ar fi constituit un grup infracțional organizat în avantajul candidatului.

Mai sunt formulate acuzații de fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu.

Există și consecințe ale acestui raport. Parchetul de pe lângă ÎCCJ trebuie să decidă dacă începe sau nu o anchetă împotriva fostului președinte Traian Băsescu, iar Klaus Iohannis, președintele actual să decidă dacă formulează cereri de urmărire penală pentru membrii Guvernului asupra cărora planează suspiciunile prezentate în raport. De asemenea, Camera Deputaților trebuie să decidă dacă cere urmărirea penală a celor vizați de ancheta comisiei.

În legătură cu implicarea SRI și DNA în așa-zisa fraudare a alegerilor prezidențiale din 2009, lucrurile nu sunt foarte clare. Membrii comisiei spun că nu au putut ajunge la o concluzie elocventă din cauza refuzului unora dintre cei implicați să se prezinte în fața comisiei – Gabriel Oprea, Laura Codruța Kovesi și Traian Băsescu, potrivit Digi24.

În raport se mai arată: ”Aflarea adevărului în privinţa acuzaţiei publice de implicare a SRI şi DNA în favorizarea fraudării alegerilor, ca urmare a prezenţei conducătorilor acestor instituţii în locuinţa domnului Gabriel Oprea în seara alegerilor, nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a fost blocată, prin: refuzul persoanelor audiate care nu au răspuns la toate întrebările comisiei motivând că «există o anchetă în desfăşurare”

Raportul preliminar al Comisiei de anchetă privind prezidenţialele din 2009 conţine o serie de propuneri pentru elaborarea unei legi care să reglementeze modul în care astfel de comisii vor funcţiona pe viitor, solicitând introducerea inclusiv a unor sancţiuni pentru persoanele publice care refuză participarea, dar şi includerea unor „puteri reale de constrângere” a acestora să vină la audieri.

Potrivit raportului Comisiei, CCR a emis trei decizii pe tema comisiilor de anchetă, prin care s-a „recunoscut plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului”, în sensul ca instituţia „să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da consistenţă acestei plenitudini, statând cu privire la activitatea unei comisii parlamentare de anchetă”.

Această lege specială a comisiilor de anchetă ar trebui să conţină normele prevăzute în cele trei decizii ale CCR, emise în timpul funcţionării Comisiei privind prezidenţialele.

Un alt aspect solicitat de membrii Comisiei se referă la rezolvarea problemei refuzului persoanelor citate să fie audiate sau să ofere răspunsuri în scris.

„Persoanele citate trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă, în baza faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte se află sub control parlamentar. Persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/instituţii publice ce nu se află sub control parlamentar, au obligaţia, în baza principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare”, se arată în raport.

În privinţa altor persoane care „pot să nu aibă nicio tangenţă cu instituţiile statului”, participarea acestora este la latitudinea lor.

„Având în vedere aceste considerente, este necesară punerea în acord a legislaţiei cu Deciziile Curţii Constituţionale. Subliniem că lipsa unei legi speciale pentru funcţionarea Comisiilor de anchetă îngreunează desfăşurarea activităţii comisiilor de anchetă, acestea având nevoie de pârghii care să îi permită accesul la informaţiile pe baza cărora membri să poată lua concluziile în conformitate cu obiectivul comisiei. Comisiilor parlamentare de anchetă trebuie să li se acorde, prin lege, puteri reale de constrângere: prin aplicarea de sancţiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor să se prezinte la audieri, pentru a da probe şi a fi obligaţi să depună jurământ. În primul rând, se impune ca aceste comisii să fie împuternicite să solicite orice document pe care îl doresc (necesar atingerii obiectivelor sale)”, se arată în raport.

Membrii Comisiei afirmă că „rapoartele comisiilor parlamentare nu pot rămâne fără consecinţe”.

„Propunem sancţionarea tuturor celor ce refuză colaborarea sau nu se prezintă în faţa unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcţiei şi interzicerea ocupării unei funcţii publice timp de 3 ani. Propunerile de reforme ale comisiilor de anchetă trebuie să constituie baza îmbunătăţirii legislaţiei în domeniile respective”, se arată în raport

Post-ul Basescu și Boc acuzați de fraudarea alegerilor din 2009 apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au hotărât să îi pună în libertate pe cei trei polițiști bistrițeni de la Serviciul Rutier, arestați preventiv săptămâna trecută sub acuzația de luare de mită. Polițiștii au ajuns să fie judecați în instanța clujeană după ce au contestat decizia inițială luată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Potrivit sentinței definitive publicate pe site-ul Curții de Apel Cluj, decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud a fost desființată în totalitate, iar față de cei trei inculpați a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 6 septembrie.

Pe durata controlului judiciar, cei trei polițiști nu vor putea desfășura niciun fel de activitate în cadrul Serviciului Rutier, nu vor avea dreptul să dețină, să folosească sau să poarte arme, nu vor putea părăsi municipiul Bistrița decât cu încuviințarea organului de urmărire penală și nu vor putea comunica între ei sau cu martorii din dosar.

Săptămâna trecută, patru polițiști din cadrul Serviciului Rutier Bistrița-Năsăud au fost reținuți sub acuzația de săvârșire a mai multor infracțiuni de luare de mită, unele în formă continuată.

Doi dintre agenți fuseseră prinși în flagrant, într-o acțiune a Direcției Generale Anticorupție, primind 150 lei mită de la un investigator sub acoperire, pentru a nu constata o contravenție rutieră.

În data de 30 august, Tribunalul Bistrița-Năsăud a decis ca trei dintre polițiști să fie arestați preventiv, iar al patrulea a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.

Post-ul Curtea de Apel Cluj i-a pus în libertate pe polițiștii prinși cu șpaga în buzunar apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Astăzi, Victor Ponta a fost invitat la DC News Live. Acesta a dezvăluit o informație șoc în legătură cu bugetul Apărării.

”80% din bugetul Apărării se duce pe salarii, pensii și cheltuieli de întreținere. Nici vorbă de cumpărat rachete, elicoptere sau transportoare blindate” a declarat Ponta.

„Vă dau un exemplu de economie în 2017 care va fi o mega gaură în 2018-2019. Știți povestea cu 2% din PIB pentru Apărare. Știți cumva un singur program de înzestrare a Armatei, de achiziții, unde s-a plătit vreun leu în 2017? Pe rachete, pe tancuri? Nicăieri. Nu s-a semnat nimic. Sunt promisiuni. În 2017 nu se va plăti. Se face economie, dar nu una foarte mare pentru că și acei 2% din PIB pentru apărare, adică 3,5 miliarde de euro, mai precis 75%-80% din bugetul Ministerului Apărării se duce pe cheltuieli de salarii, pensii și ce mai avem noi. Deci rămân 20% bani pentru a cumpăra ceva, adică vreo 600 de milioane de euro.

Să faceți un calcul: rachete din America, rachete din Franța, elicoptere din America, elicoptere din Franța, transportoare blindate din Germania, transportoare blindate din Franța… este poveste. Nu sunt bani pentru așa ceva! Mai ales că nu înțelegem care este strategia.

Vrem să ne înarmăm, ok, este normal, dar știți cum sună chestiunea asta? Este ca și cum dumneavoastră mergeți pe jos sau cu metroul și dintr-o dată v-ați hotărât să vă cumpărați și mașină, și elicopter, și avion, deși tu nu ai bani nici de una dintre ele”, a mai zis Victor Ponta.

Post-ul Declarația șoc a lui Victor Ponta. Unde se duc 80 de procente din bugetul Apărării apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primarul comunei Florești a declarat că documentația pentru Spitalul Regional de Urgență din Florești se află în cel mai avansat stadiu. Cu ajutorul expertizei Băncii Europene de Investiții și a Băncii Mondiale, proiectul este cu un pas mai aproape de realizare.

”Dragii mei dragi,
Spitalul Regional de Urgenta din Floresti a primit unda verde la Bruxelles. De acum incolo, trebuie ca ai nostri guvernanti sa fie incapabili sau rauvoitori pentru a nu demara efectiv realizarea. Spitalul Regional de Urgenta din Floresti, cofinanțat prin Programul Operațional Regional, urmează a fi realizat cu expertiza Băncii Europene de Investiții și a Băncii Mondiale. Primavara lui 2018 e termen limita pentru finalizarea studiului de fezabilitate și depunerea documentatiei complete a proiectului. Romania are la dispozitie 22 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, iar prin Programul Operațional Regional, 326 milioane euro sunt directionate spre investițiile în domeniul sănătății, jumătate din această sumă fiind alocată construcției celor 3 spitale regionale (Floresti/Cluj, Iasi, Craiova). A nu materializa aceasta oportunitate de catre guvernanti ar fi un act de un cras neprofesionalism si un atentat la sanatatea viitorului Romaniei. Spitalul Regional de Urgenta din Floresti are, dintre cele tei spitale, documentatia in cel mai avansat stadiu, terenul pe care urmeaza a fi construit (15 hectare adiacente DN1 Avram Iancu, in proximitatea zonei unitatilor miliatre) fiind cel mai propice in acest sens (plat, cu utilitati, conectat la cai de comunicatie, situatie juridica clara)” a scris Horia Sulea pe pagina de socializare Facebook

Post-ul Cu un pas mai aproape de realizarea unuia dintre cele mai importante obiective din Florești apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Post-ul Vakar Istvan intra in scandalul romano-maghiar apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După o muncă grea, de o viaţă – la turnătoria unei vechi întreprinderi clujene, – Nicolae Doluţa, un bărbat în vârstă de 69 de ani îşi duce zilele în comuna clujeană Floreşti. Duminica trecută, acesta, în ciuda faptului că e un om extrem de paşnic a fost victima unui incident cu totul ieşit din comun: un rom în vârstă de 14 ani – cunoscut în zonă cu tulburări de comportament şi numeroase dosare penale pe rol, în ciuda vârstei crude – l-a atacat pe Doluţa în timp ce se afla în poarta casei sale şi l-a biciut cu sălbăticie.

Nicolae Doluţa, bărbatul pirpiriu care păşeşte luni, 4 septembrie, pe coridoarele I.M.L. Cluj,este un pensionar plin de boli, contactate la secţia de turnătorie a vechii întreprinderi clujene, azi defuncte, „Unirea”. Povesteşte, sub privirea proteguitoare a surorii sale, Lucia, că de o perioadă de vreme e permanent batjocorit de un grup de copii de romi din zonă – şi în special de un anume „Pupu”, un băiat în vârstă de numai 14 ani, considerat de toată lumea drept un adevărat pericol public. „Băiatul ăsta, despre care am aflat că are, în ciuda vârstei, o mulţime de fapte penale, m-a poreclit „Harap-Minunat” şi de fiecare dată când trece pe lângă mine debitează tot felul de înjurături la adresa mea, dacă nu chiar mă loveşte cu palma peste ceafă. Vă daţi seama, un băiat de 14 ani să procedeze astfel cu un om de 70 de ani e un fapt strigător la cer, lipsit de bun simţ”, începe cu glas gâtuit bărbatul.Acesta mărturiseşte în continuare faptul că minorul face parte dintr-o familie cu un tată condamnat pentru violul comis asupra unei fete, iar purtările sale sunt şi ele ieşite din comun, stârnind indignarea tuturor: „Toată ziua goneşte cu căruţa prin localitate, punând în pericol viaţa copiilor aflaţi pe stradă, iar de multe ori, noaptea, poate fi văzut cum vine încărcat cu lemne de furat. De altfel nu mai face nici şcoală demult, fiindcă l-au dat afară de acolo pentru numeroasele sale fapte violente”. Adaugă apoi că agresiunea petrecută asupra lui în ziua precedentă a avut loc tot după o descindere a acestuia, cu căruţa, în faţa casei sale: „Mă aflam în poartă, dezbrăcat la bustul gol şi povesteam liniştit cu un vecin, când, brusc şi-a făcut apariţia în faţa mea. Şi, fără să spună ceva, a coborât din căruţă şi m-a pleznit de şapte-opt ori cu biciul. Am leşinat. Cineva a chemat salvarea şi poliţia, după care am fost dus la Cluj, la U.P.U., unde medicii şi asistentele s-au crucit când au aflat ce mi s-a întâmplat”! Intervine în discuţie, indigantă, sora lui: „E o mare problemă cu băiatul ăsta fiindcă în cazul în care poliţia nu va lua măsuri împotriva lui, oamenii sunt hotărâţi să-şi facă singuri dreptate. Fratele meu nu e singurul om care suferă din cauza lui „Pupu”. Acesta sare la bătaie la mulţi – şi pot să vă spun că şi pe soţul meu a încercat să-l lovească, în urmă cu două luni, în momentul când a ieşit din Alimentară. Noi suntem pocăiţi şi nu recurgem la violenţă, iar când am participat la slujba de seară oamenii au plâns cu toţii auzind ce-a păţit fratele meu şi-au zis că numai Cristos a mai fost bătut şi umilit în acest fel”. Între timp bărbatul este invitat în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce cu un certificat medico-legal în care i-au fost recomandate şase zile de îngrijiri.Adaugă femeia, înainte de a părăsi împreună cu Nicolae sediul I.M.L. Cluj: „Acum ne-am scos certificat şi ne prezentăm din nou la poliţie ca să facem plângere împotriva băiatului. Cred că ar trebui să intervină în acest caz nu numai poliţia, ci şi protecţia copilului, fiindcă un băiat de o asemenea violenţă, vă spun sincer, eu nu am mai văzut. Ştiu ce spun, fiindcă sunt mamă a opt copii”.

Punctul de vedere al I.P.J. Cluj

“La data de 3 septembrie a.c., în jurul orei 15:00, Secţia 6 Poliţie Rurală Floreşti a fost sesizată cu privire la faptul că, pe strada Nicolae Bălcescu, se afla o persoană care a fost agresată fizic.

La faţa locului, poliţiştii au identificat un bărbat, de 69 de ani, care a reclamat faptul că a fost agresat de către un minor, din localitate. Victima a fost transportată la spital pentru îngrjiri medicale.

În ceea ce priveşte fapta, poliţiştii continuă cercetările pentru lămurirea împrejurărilor exacte în care s-a produs în vederea luării măsurilor legale”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.  

Post-ul Floreşti: Bătrân de 69 de ani biciuit ca-n Evul Mediu de un ţigan cu probleme psihice! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Zeci de şoferi din oraşe ale Moldovei participă sâmbătă la un marş de protest pe traseul Iaşi-Târgu Neamţ-Târgu Mureş, pentru a sensibiliza autorităţile să înceapă lucrările la autostrada dintre Moldova şi Trasilvania, acţiunea fiind iniţiată de reprezentanţi ai societăţii civile, potrivit News.ro.

La protest participă motociclete, autoturisme, camioane, dar şi autocare, mai multe firme de transport susţinând acţiunea.

Coloana de maşini s-a pus în mişcare sâmbătă dimineaţă, pornind din centrul municipiului Iaşi, pe traseul Târgu Neamţ-Gheorghieni. Duminică, protestatarii vor continua drumul către Târgu Mureş, iar în aceeaşi zi vor reveni în Iaşi.

La intrarea în judeţul Suceava, manifestanţii au fost întâmpinaţi de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, dar şi de primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, cei doi arătându-şi susţinerea pentru proiectul autostrăzii dintre Moldova şi Transilvania.

O altă oprire s-a făcut la Târgu Neamţ, unde manifestanţilor de la Iaşi li s-au alăturat şi transportatori din judeţul Neamţ.

“Nu mai suportăm să fim trataţi în acest fel de către guvern. A venit momentul să facem mai mult şi să vorbim mai puţin. Toate judeţele din Moldova au nevoie de autostradă, altfel nu ne putem dezvolta economic”, a spus un participant la protest.

Oamenii au afirmat că dacă vocea lor nu va fi auzită, atunci vor lua în calcul un marş auto pe traseul Iaşi-Bucureşti.

Protestul a fost iniţiat de mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile din Iaşi, care au decis să organizeze un marş auto pe traseul viitoarei autostrăzi. “Fără presiune nu vom rezolva nimic. Ne vom gândi şi la alte acţiuni de protest dacă acest eveniment nu va avea vreun efect”, a afirmat unul dintre organizatori.

Iniţiatorii protestului au iniţiat şi o petiţie online, documentul fiind semnat deja de câteva sute de persoane. „Centenarul Marii Uniri, din 2018, nu trebuie să regăsească Moldova şi unele judeţe din Transilvania în starea de sărăcie şi subdezvoltare în care sunt menţinute de nepăsarea guvernelor de la Bucureşti, fără o cale rutieră rapidă, care să străbată Carpaţii şi să le conecteze economic şi social cu celelalte regiuni ale ţării şi cu civilizaţia şi prosperitatea occidentală”, au scris iniţiatorii evenimentului în petiţia online.

Vineri, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, a declarat, într-o conferinţă de presă, că în cel mult două săptămâni la Iaşi va veni ministrul Transporturilor, care va anunţa lansarea proiectului autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş.

Maricel Popa, totodată lider al PSD Iaşi, a recunoscut că au existat unele blocaje pentru începerea proiectului, dar că în perioada următoare vor fi organizate licitaţiile pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor.

Post-ul Proteste pe drumurile din Romania. Soferii reactioneaza apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La cei 77 de ani ai săi doamna Ileana este o celebritate a Clujului vechi: pe vremuri era permanent prezentă cu şiraguri de lozuri, mai ales prin restaurantele Melody, Continental, Hubertus, Metropol sau Napoca. După revoluţie femeia s-a reprofilat pe comercializarea florilor de câmp astfel că poate fi văzută mereu în Piaţa Mihai Viteazu îmbiindu-i pe trecători cu mici buchete de flori multicolore. Marţi, Ileana a apărut la I.M.L. Cluj lovită la picior pentru că unul dintre cei doi fii ai săi, de formaţie preot, a bătut-o ca să o ”ajute” să moară mai repede – însă nu înainte de a-i trece casa pe numele lui. Totul, după ce iniţial femeia i-a dat acestuia şi jumătate dintr-o altă casă şi grădina aferentă!

Bunicul, dresorul de cai şi prietenul prinţului Ştirbey

Femeia, micuţă cât un ghemotoc pare o femeie-clovn sau o păpuşă Matrioşka rătăcită pe culoarele instituţiei medicale clujene, aflată la demisolul clădirii. Are forme atât de rotunjite încât îţi dă senzaţia că în orice clipă s-ar putea rostogoli spre o direcţie nebănuită.  De altfel, chiar şi limbajul său e inedit dar cauzele purtării sale o să le aflu ceva mai târziu: răspunde la întrebări, monosilabic în engleză, prin „Yes” sau „No” şi, din când în când, prin diverse formulări în aceeaşi limbă. Îşi masează în răstimpuri piciorul drept, unde se disting urme de lovituri. Mărturiseşte că a bătut-o fiul ei, Ioan, în vârstă de 52 de ani, pentru că refuză să-i cedeze locuinţa sa de pe strada Petru Maior situată în plin centrul Clujului. Acesta îi cere să plece oriunde, nu contează destinaţia, doar să plece şi să n-o mai vadă. Apoi, ca şi cum i-ar fi fost teamă că a vorbit prea mult îşi schimbă brusc discursul şi evocă mai multe nume de personaje ale Clujului vechi, în special şefi ai localurilor de centru unde şi-a vândut lozurile în perioada 1979 – 1989. Îmi mărturiseşte că nici ea nu este chiar oricine pe această lume fiindcă bunicul ei, Alexandru, a fost dresorul de cai al prinţului Ştirbey care şi-a cumpărat în 1914 casă în localitatea Cara, comuna Cojocna – așezarea unde mai are rude şi de pe ale cărei câmpuri culege din când în când flori de câmp. „Înainte de 1914 bunicul a locuit la Dărmăneşti, la proprietatea prinţului situată în judeţul Bacău, unde îi dresa şi-i antrena caii pentru competiţiile internaţionale de sărituri peste obstacole la care Ştirbey participa. De asemenea, bunicul şi familia lui locuia cu prinţul în conacul său din pădure al acestuia, iar tata şi mătuşa erau duşi la şcoala din Dărmăneşti cu caleaşca prinţului, împreună cu copiii acestuia”. Oftează apoi şi, ca trezită dintr-un vis frumos, trece la crunta realitate: „ Now I`m studying English (n.n. – “Acum studiez limba engleză”) Asta pentru că, în ciuda vârstei vreau să plec din ţară, oriunde, numai să scap de chinurile la care mă supune fiul meu, Ioan. Mai am un fiu, pe Zoli, în vârstă de 50 de ani, care are o firmă. Ioan s-a întors după o şedere de două luni şi jumătate în Anglia – dar a venit acasă pentru că l-a forţat iubita lui, iară cum el şi femeia lui mă presează să trec locuinţa de pe Petru Maior pe numele său. E vorba de o locuinţă de stat pe care am cumpărat-o împreună cu cel de-al doilea soţ, după revoluţie, prin 1996”. Face apoi o lungă trecere în revistă a situaţiei sale locative, arătând că locuinţa respectivă i-a rămas după decesul celui de-al doilea soţ, Bela, „un om cumsecade şi care atunci când l-am luat era cu şaisprezece ani mai în vârstă decât mine”. Adaugă femeia: „Însă, deşi Ioan mă tot forţează să trec locuinţa pe numele său, aici e o problemă: eu şi Bela am făcut o hârtie prin care – la dorinţa rudelor sale – pot beneficia de casă doar până la moarte, fără însă să aibă drept şi copii mei de proprietate asupra acesteia. Vedeţi, din acest motiv Ioan insistă să încep un proces împotriva lor, fără să-i pese de faptul că dacă-l pierd ajung automat în stradă. Nu-i ajunge nici că i-am cedat deja jumătate din casa şi din grădina din Dâmbu-Rotund,cu o suprafaţă de o mie de metri pătraţi. Acolo locuiesc la această oră Zoltan, familia lui şi primul meu soţ, iar el ar vrea să-i arunce şi pe ei în stradă, totul la insistenţele iubitei.”

„Mă bătea pe cântecele de la Vocea Evangheliei”

Referindu-se la bătaia suferită în ziua precedentă arată că Ioan a mai bătut-o odată, în 1992, când a divorţat de tatăl acestuia şi s-a prezentat şi atunci la I.M.L. şi şi-a scos certificat.  Însă n-a făcut nimic să-l reclame la poliţie, după cum promite că n-o va face nici acum. „Ieri dimineaţă începând de la ora 8.00 şi până la 13.30 Ioan m-a tot terorizat să rezolv odată problema cu actele casei. La început mi-a sucit mâna stângă, asta în timp ce mergea la radio Vocea Evangheliei şi mă certa permanent. După care, mai târziu – văzând că nu mă las – m-a lovit şi cu picioarele. Mă tot minunez: se certa cu mine şi în răstimpuri mă bătea pe muzica de la Vocea Evangheliei. Vreau să ştiţi despre mine că m-am pocăit de câţiva ani, iar el a absolvit Facultatea de teologie reformată, fără să se sinchisească măcar să-şi susţină diploma. De aceea, fapta lui e mult mai gravă, fiindcă are pregătirea necesară şi ştie ce păcat mare a făcut. Mă presează că nu mai are răbdare să aştepte şi la insistenţele iubitei cred că mă va omorî pentru casa asta”, explică, încruntată, femeia. Se luminează apoi brusc şi mărturiseşte că, în mod paradoxal – deşi toate lucrurile ce i se întâmplă pledează împotriva ei – nu-i este teamă de ziua de mâine şi se simte ocrotită de către divinitate: „Dumnezeu m-a salvat în numeroase ocazii când se părea că nu am nicio scăpare. De pildă, cu câţiva ani în urmă culegeam flori în zona fostelor băi Someşeni când am fost înconjurată de nişte dulăi enormi, pregătiţi să mă atace. M-am rugat intens la Domnul şi, imediat, ca printr-o minune, la un semn al „şefului” lor s-au retras cu toţii. Apoi, la divorţul de primul soţ, când acesta încercase să mă otrăvească, aveam la mine un act de la I.M.L. care dovedea că substanţa pe care am găsit-o în bucătărie pe post de ulei de gătit era soluţie de cartofi amestecată cu ulei. Existau doi martori care confirmau chinurile prin care treceam şi atunci, însă judecătorului îi trebuiau trei. Şi, într-o pauză, când nu se întrevedea nimic bun, plângeam amarnic pe coridor şi mă rugam la Bunul Dumnezeu să se sfârşească odată. Însă,  am aflat repede că judecătorul a găsit tocmai acea hârtie de la I.M.L. – până atunci rătăcită printre acte – şi m-a divorţat, imediat, fără probleme”.

Femeia este poftită în cabinetul de consultaţii al I.M.L. şi se întoarce, după câteva minute, cu un certificat medico-legal. Îl împătureşte cu grijă şi declară: „Nu-l dau la poliţie, nu fac plângere, ţin hârtia la mine doar ca s-o am. Nădăjduiesc în continuare că Domnul mă va scăpa de toate relele, inclusiv de fiul meu – care crede că toate neîmplinirile lui mi se datorează. Până la urmă nu pot să spun altceva decât că suferinţele pe care le îndur îmi par fireşti fiindcă toţi creştinii adevăraţi au fost batjocoriţi pentru credinţa lor. Mai rezist şi învăţ în paralel şi limba engleză, nu se ştie, poate reuşesc să plec din ţară dacă atmosfera va deveni şi mai irespirabilă. Eu sunt mamă a doi copii şi trebuie să le împart tot ce am – indiferent dacă sunt buni sau răi – în aşa fel încât să fac dreptate, aşa cum Dumnezeu mi-o cere”. Apoi se ridică de pe scaun asemeni unei bărcuţe şi, gata-gata să se răstoarne la fiecare pas, urcă scările care duc spre suprafaţă.

Post-ul Drama celei mai vechi vânzătoare de lozuri a Clujului: fiul cel mare, preot, o bate ca să-i grăbească moartea! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În 1956 un învăţător din comuna învecinată de Chiuieşti, Rohia, pasionat de sportul naţional, oina, a venit în localitate punând bazele unei echipe cu care s-a prezentat apoi la Campionatul Naţional. În timp, oina a devenit „virală” în zonă, astfel că prin anii `80 chiuieştenii, împreună vecinii lor din comuna bistriţeană Negrileşti alcătuiau deja echipa „Vulturul” Dej – rebotezată apoi „Victoria” – sub oblăduirea armatei, devenind multipli campioni naţionali. De câţiva ani, după o pauză între anii 2004  şi 2010, la ambiţia primarului comunei – un vajnic fost jucător – oina a reînviat, astfel că tinerii sportivi din Chiuieşti au câştigat, recent, două titluri de campioni naţionali la categoria juniori I şi II!

„De ciudă c-au pierdut, dinamoviştii i-au tăiat izmenele lui Petruţ”

Încă din clipa descinderii în comună, spre marea noastră uimire aflăm că oina este atât de răspândită încât o practică atât băieţii – indiferent de vârstă – cât şi fetele, care şi-au încropit o echipă şi nu se lasă mai prejos faţă de băieţi! Asta se numeşte, fără îndoială, emulaţie! Păstrând proporţiile, ceva asemănător se petrecea prin România anilor `70 când, după victoriile lui Năstase şi Ţiriac, practic, toată lumea ajunsese să joace tenis. Mă întâmpină însuşi primarul Gavril Mihuţ, îmbrăcat într-un tricou de campion naţional căpătat în calitate de reprezentant al echipei, zilele trecute, la Constanţa, unde echipele de oină ale comunei au câştigat două titluri. De altfel, toată lumea recunoaşte faptul că lui i se datorează renaşterea acestui fenomen în zonă. Aşa că  – în timpul unor meciuri demonstrative între old-boys-ii de la „Venus” Negrileşti şi juniorii campioni de la „Izvorul” Chiuieşti – urcăm în tribună şi începem dialogul nostru. Întrerupt adeseori de interlocutorul meu care, plin de temperament, le dă indicaţii de joc tinerilor. Îşi începe acesta povestirea experienţei sale legate de acest sport –  asemănătoare, chiar trasă la indigo cu cea a multor alţi localnici: „În 1972 am început oina „de nivel”, în Cupa României, într-un meci care a avut loc la Timişoara, când aveam numai 14 ani. Erau  în echipă trei accidentaţi  care nu mai puteau juca: unul şi-a rupt mâna, altul degetul de la mâna dreaptă cu care arunca, altuia îi crăpase palma din cauza blocărilor mingilor. Am fost introdus în teren şi am jucat cât am putut de bine, fiind declarat cel mai tânăr jucător din competiţie şi totodată cel mai bun apărător”. Faţa sa este luminată de un zâmbet melancolic, după care continuă: „O altă întâmplare, petrecută la un meci cu Dinamo Bucureşti, la o fază zonală pentru calificarea la finala naţională de la Baia Mare. Atunci, cel mai bun jucător al nostru, Gavril Petruţ – din păcate astăzi foarte bolnav – în timp ce el se afla în joc şi echipa din Chiuieşti se îndrepta spre o victorie clară, un dinamovist s-a strecurat pe marginea terenului, unde se aflau hainele noastre – că de vestiar nici nu era atunci vorba –   şi i-a făcut fâşii izmenele din cânepă pe care le purta sub pantalonii de oraş. A fost un hai de nu s-a mai văzut, dar totuşi o dovadă că un „izmănar” din Chiuieşti i-a bătut pe dinamovişti”. Apoi, trece la relatarea unei întâmplări petrecute chiar la Cluj, pe fostul stadion de zgură al defunctului ”Municipal” în care protagonistul a fost chiar el: „Tot la o fază zonală a Cupei Satelor, în 1984, când eram conduşi cu 8 la 7 de către „Avântul” Băla, din judeţul Mureş, eu fiind ultimul jucător care putea obţine două puncte „din baston” am bătut mingea peste teren, până-n Someş şi-am reuşit să câştigăm cu 9 – 8, calificându-ne pentru Drăgăşani, unde se juca finala. Atunci jucam la „Izvorul” Chiuieşti – numele echipei reînviate acum – care mai târziu şi-a încetat activitatea pentru destui ani,  majoritatea jucătorilor noştri trecând la echipa armatei, „Viitorul” Dej. Să nu mai spun în ce condiţii precare am început: odată am plecat la o competiţie naţională, la Salonta, opt persoane şi numărul necesar de echipieri era de unsprezece. Am avut noroc pentru că au apărut, peste noapte, trei consăteni, cu doar câteva minute înainte de debutul meciului. Au intrat în teren şi în ciuda faptului că nu făcuseră încălzire am reuşit să câştigăm competiţia”.

„Pentru gloria sportului românesc, înainte”! „Înainte”!

Primarul Mihuţ mi-l prezintă apoi pe Ioan Târnovean, un bărbat în vârstă de 49 de ani, considerat cel mai bun jucător din toate timpurile al zonei: „Cu Ion am jucat la „Victoria” Dej şi am ieşit campioni naţionali, la Constanţa, locul unde se ţin finalele de mult timp – şi unde se află şi sediul federaţiei. El este triplu campion naţional, în 1997, 1998 şi 1999 fiind desemnat de fiecare dată de către Federaţia Română de Oină drept cel mai bun jucător din ţară”.  Cu modestia caracteristică oamenilor speciali, Târnovean ne-a vorbit despre parcursul său în acest sport: „Atunci jucam la „Victoria” Dej – în cadrul Armatei – fiindcă, după revoluţie, la Chiuieşti şi Negrileşti – unde funcţionase echipa unificată – nu se mai putea face performanţă din cauza lipsurilor materiale. Vorbind despre victoriile noastre pot să vă spun că am fost mânaţi cu toţii de dorinţa arzătoare de a câştiga. Eu eram pe postul de centru-doi, căpitan de echipă şi dirijam jocul şi pasele, eu concepeam, practic, jocul tactic al echipei. Şi, deşi era la ordinea zilei să fim furaţi de către „sudişti”, prin arbitri, băteam frecvent echipe precum A.S.A.Constanţa, Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, Dinamo Bucureşti, Râmnicelu Buzău – echipa jandarmilor – iar campionatul l-am câştigat în ciuda tuturor, asta pentru că n-au putut face nimic să ne împiedice”. Omul este grăbit, fiindcă trebuie să intre în joc, aşa că-şi cere scuze și se retrage. Apoi concluzionează: „Îmi pare bine că aici în Chiuieşti, datorită domnului primar s-a creat această continuitate şi oina funcţionează, totul în timp ce la noi, la Negrileşti, am rămas la faza de amintire şi proiect”. Îl abordăm, „at last but not least” şi pe Ioan Man, antrenorul echipei de glorie dintre anii 1997 – 1999. Mărturiseşte, în cuvinte simple, bărbatul de 68 de ani: „Trecuseră, exasperant, câţiva ani în care terminam tot pe locul doi , pierdeam titlul naţional la mustaţă. Însă, curând au venit şi anii buni: am câştigat toate competiţiile ce se desfăşurau atunci în ţară. A fost greu pentru că erau multe echipe, unele profesioniste, care se antrenau toată ziua – nu ocazional ca şi noi, care aveam şi serviciu, majoritatea în armată”. Ne ascultă cu luare aminte şi Sava Dragoş, un bărbat de-un „leat” cu Ion Man– originar din Bacău – dar care a devenit un om al locului integrându-se perfect în comunitate prin acest sport – şi mai târziu şi prin altele, devenind chiar arbitru: „Am început şi eu la Chiuieşti, cu dl. Man, în Cupa Satelor, jucând pe un alt buletin, fiindcă atunci trebuia să ai buletin de sat, ori eu aveam de Dej. Îmi intrase, efectiv în sânge acest joc şi nu m-am lăsat până am ajuns până la urmă campion tot cu echipa „Viitorul” Dej. Între timp, am făcut cursul de arbitri devenind arbitru federal – asta în timp ce în anii aceia erau, cu toţii paisprezece astfel de arbitri în întreaga ţară. Dar arbitram în acelaşi timp şi la volei şi fotbal fiindcă iubesc enorm toate sporturile – însă vă mărturisesc faptul că dintre toate oina a rămas pe primul loc în sufletul meu”.

Juniorii Chiuieştilor, la nivelul părinţilor

Primarul începe să-mi vorbească şi despre actualitatea acestui sport la Chiuieşti. Totul, deşi aşteaptă oaspeţi importanţi de la Cluj  – deputaţi, o parte din conducerea Consilului Judeţean, oameni de afaceri – pentru serbarea câmpenească tradiţională ce urmează să aibă loc la Măgoaja, locul naşterii celebrului haiduc Pintea Viteazu. De altfel, se poate spune că sub „patronajul spiritual” al acestuia se desfăşoară toate activităţile din această zi şi, practic, dintotdeauna din Chiuieşti – de parcă oamenii, prin mândria şi forţa pe care o emană s-ar strădui să iasă cu orice preţ din tipare şi să se „revolte” împotriva unei realităţi anoste. Renumită e de altfel revolta chiuieştenilor din 1946, când a avut loc fraudarea alegerilor de către comunişti. Atunci, deşi aceştia puseseră toţi ştampila pe „ochi” – PNŢ – s-au trezit că a câştigat „soarele”, comuniştii. Şi, pentru a pune lucrurile la punct au pornit – împreună cu vecinii lor din Rugăşeşti – spre „plasa” Dej. Din păcate au fost readuşi cu picioarele pe pământ deoarece odată ajunşi la locul de traversare a Someşului, au fost întâmpinaţi cu gloanţe trase de către jandarmi, opt din rândul protestatarilor sfârşind tragic. Explică apoi primarul cum au decurs lucrurile, recent, când juniorii satului au triumfat în faţa întregii ţări: „Am fost cu echipa noastră „Izvorul” Chiuieşti, între 16 – 19 august, la Constanţa, la faza finală a Campionatului Naţional de juniori I şi II. Am câştigat toate meciurile, la ambele categorii, şi am înfrânt echipe redutabile pe care până acum nu le bătusem, cum ar fi cea din Neamţ. Dar mai bine vă poate povesti despre asta Vasile Frenţiu, antrenorul echipei”.Se retrage apoi, politicos, dându-ne întâlnire la serbarea câmpenească de după încheierea meciurilor demonstrative din cadrul Cupei „Pintea Viteazu”. Preia ştafeta Frenţiu: „Nu am foarte multe lucruri de declarat, noi vorbim mai mult pe teren, dar să ştiţi că sunt fiul lui Gavril Frenţiu, cel care în 1957 câştiga Spartachiada Naţională de Oină, iar eu câştigam campionatul naţional, în 1984, cu Dinamo II „Marea-Neagră”. Anul acesta am obţinut aceste rezultate cu juniorii dintr-un motiv simplu şi logic: noi avem oina în sânge şi atunci când ambiţia şi pasiunea sunt mari nimic nu te poate opri”. Ne îndreptăm apoi spre un tânăr extrem de dotat, de fapt cel mai reuşit produs al generaţiei sale, unul dintre artizanii victoriei chiuieştenilor de la Constanţa. Se numeşte Ciprian Georgiu, a împlinit 18 ani şi este elev la Liceul teoretic „Al.Papiu Laurian” din Dej fiind totodată şi componentul echipei de oină „Politehnica” Cluj. „Am început antrenamentele la Şcoala Gimnazială Chiuieşti, aici unde încep oina tot mai mulţi copii din comună, şi primul meu meci l-am jucat pe când mă aflam în clasa a V-a. Treptat, m-am perfecţionat şi astfel am ajuns căpitanul şi coordonatorul echipei care a câştigat recent campionatul naţional. Mă gândesc, după ce absolv liceul să-mi continui studiile la Cluj-Napoca, iar oină să joc la „Politehnica”, unde sunt legitimat încă din primăvara aceasta. Cu „Poli” joc deja în Campionatul Naţional de seniori şi ne pregătim intens pentru turneul final din 23-24 septembrie, de la Iaşi deoarece suntem pe locul II în campionat”, declară tânărul. Îl rugăm să ne relateze unul din momentele sale de glorie din  – deocamdată – scurta sa activitate, iar Ciprian se execută, cu promptitudine, fără mofturi de vedetă: „Ne aflam la un turneu, la Târgovişte, iar scorul era foarte strâns şi aveam nevoie mare de puncte ca să-l câştigăm. Am prins un moment foarte bun şi am reuşit să lovesc cu mingea patru oameni, unul după altul, acumulând patru puncte. Aşa am câştigat meciul, fiind la vârsta de junior II, iar competiţia fiind destinată juniorilor I. Aşa am rămas în competiţie şi până la urmă am câştigat-o – iar eu mi-am câştigat încrederea şi respectul colegilor de echipă”. Dăm să părăsim tribuna când un alt old-boy, fost jucător al echipei de glorie, Gavril Bâlc concluzionează în locul nostru: „Sunt optimist pentru viitorul acestui joc fiindcă toţi copiii joacă oină la noi. Totodată aud că se înfiinţează multe echipe şi în ţară, inclusiv de fete, noi având acum în comună şi o echipă de fete”. Părăsim stadionul şi ajungem curând la serbarea câmpenească de la Rugăşeşti, unde ne delectăm cu preparate din zonă dar şi cu horincă de calitate. Însă, din nefericire, la doar o oră-două de la plecarea noastră din comună aflăm, pe toate canalele media că o furtună extrem de puternică a smuls, efectiv, copaci din rădăcini şi a produs pagube considerabile în zonă. Se pare că la Chiuieşti până şi vremea este asemănătoare cu temperamentul viforos, „haiducesc” al oamenilor locului, vajnicii jucători de oină… Sau, cum îi spunea acestui sport, aici, prin anii `50, înainte de a se întâlni cu gloria: „una şi fuga”, „mingea-n cerc” şi „de-a patra”.

Oina, strămoşul jocului de baseball?

Într-un interviu acordat“Gazetei sporturilor”, preşedintele Federaţiei Române de Oină, Nicolae Dobre nu exclude această posibilitate: „În arhiva Federaţiei nu există un document, un izvor scris în acest sens. În schimb, până în 1899, când Spiru Haret a unificat aceste discipline sportive, în România s-au practicat diferite variante ale jocului de oină, cu diferite denumiri, deşi regulile erau asemănătoare, în funcţie de regiunile de unde erau. Regulamentul uneia dintre variantele care s-au practicat în Transilvania este foarte asemănător cu regulamentul baseball-ului. De aici a plecat ea că atunci când a fost exodul masiv de transilvăneni care au plecat în Statele Unite, aceştia ar fi dus acolo jocul de oină, şi acolo ar fi fost transformat în baseball”.

Regulamentul jocului de oină, explicat pe scurt de primarul Mihuţ: „Terenul de oină are o lungime de 70 de metri, 32 de metri lăţime şi o zonă de bătaie de 5 metri. Terenul e împărţit în două, cu un culoar de ducere şi altul de întoarcere, fiecare fiind împărţit în pătrate cu laturi de 16 metri. O echipă – cea de la prinderea mingii – se găseşte pe colţurile pătratelor iar cealaltă la bătaia mingii cu bastonul. Fiecare echipă poate acumula puncte prin bătaia mingii cu bastonul – cu o lungime cuprinsă între 45 – 60 cm – dacă nu-i prinsă de jucătorii aflaţi pe colţurile pătratelor, la primirea mingii. Astfel, aceasta  ia două puncte atunci când mingea, bătută cu bastonul, depăşeşte 60 de metri şi cade în lungimea terenului, nu pe lateral. Echipa care acumulează mai multe puncte prin ţintirea adversarului cu mingea – care trebuie să parcurgă culoarul de ducere, respectiv întoarcere – iar dacă jucătorul de la prindere este ţintit echipa de la aruncare aceasta acumulează două puncte pentru fiecare jucător ţintit. La sfârşitul meciului, după cele două reprize în care fiecare echipă a jucat – una la prindere şi cealaltă la bătaie – echipele calculează scorul final, iar cea care a strâns cele mai multe puncte câştigă meciul”.

Post-ul Chiuieşti, comuna clujeană cu două echipe campioane naţionale. Locul unde oina se mănâncă pe pâine! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

De 20 de ani clujeanul Valerian Răileanu se luptă prin instanţe să obţină acuzarea persoanelor responsabile de moartea fiicei lui, Claudia, decedată în 1997 în urma unei operaţii de rutină făcută de doctorul Dan Alexandru Georgescu de la Secţia de Chirurgie Plastică a Spitalului de Recuperare Cluj. Chiar dacă a fost achitat pe latură penală, medicul şi spitalul clujean au fost puşi să plătească despăgubiri pentru moartea fiicei lui de 30 de ani, iar ”sarabanda” proceselor s-a întins prin instanţele clujene şi cele sucevene, unde a fost strămutat procesul.

În 1997, Claudia Bastas Răileanu a decedat la Secţia de Chirurgie Plastică a Spitalului de Recuperare Cluj în urma unei operaţii simple. Era o persoană sănătoasă în vârstă de 30 de ani care s-a supus unei operaţii de sept nazal. Operaţia a fost programată la medicul Dan Alexandru Georgescu, chirurg ortoped. Claudia Răileanu a fost programată pentru intervenţia chirurgicală la ora 08.00 dimineaţa, însă a fost preluată la ora 15.00, timp în care a aşteptat pe holurile spitalului. Potrivit declaraţiilor de la dosar, nu i s-au făcut forme de internare, investigaţii sau analize preoperatorii. În jurul orei 15.00 i s-a prezentat echipa de medicală din care făceau parte medicul anestezist Olimpia Fleseriu, chirurgul Dan Alexandru Georgescu şi doi medici stagiari. Operaţia a durat aproximativ 25 de minute, după care chirurgul a părăsit sala de operaţii.

„Anestezistul Olimpia Fleseriu, la momentul respectiv, era deosebit de nervoasă şi de plictisită. A executat de trei ori manevra de intubare, fără a respecta normele acestui procedeu de intubare şi detubare respiratorie. Aşa a permis scurgerea sângelui în plămâni, care s-au blocat, nemaiputând alimenta cu oxigen creierul. Starea fiicei mele s-a agravat continuu, iar în jurul orei 20.00 a decedat pe masa de operaţie”, arată declaraţiile de la dosare date de Valerian Răileanu.

A doua zi au fost făcute procedurile de autopsie a tinerei iar medicii legişti şi procurorul de caz au încercat să pună batista pe ţambal.

„Acolo erau şeful IML Cluj, dr. Petru Mosoigo, şi adjunctul acestuia, dr. Florian Stefan. (…) După 90 de minute, dr. Florian Stefan mi-a prezentat mie şi procurorului Ioan Irimie rezultatul autopsiei: „D-le Răileanu, fiica dvs era grav bolnavă. La deschiderea cutiei craniene am constat un creier anormal, de culoare roz, cu greutate de cca 5,2 kg, de asemenea o malformaţie laringiana din naştere şi două glande de mărimea unui ou, în abdomen, stânga, sub coaste. Dacă nu murea aseară, în spital, ar fi murit în noaptea asta, acasă la dvs”. În acel moment, procurorul Ioan Irimie mi-a băgat în buzunar memoriul (plângerea penală, n.red), spunându-mi că nu este cazul să mă mai plâng. Dr. Florian Stefan a stabilit diagnosticul de meningo-encefalită, care a fost completat şi semnat de acesta pe foaia de observaţie a Spitalului de Recuperare. Însă dr. Florian Stefan, care a efectuat autopsia, a minţit. Diagnosticul de meningo-encefalită nu poate fi stabilit în sala de autopsiere, ci numai în laboratoarele de anatomie patologică. Cu ocazia autopsierii, s-au recoltat probe din toate organele vitale ale victimei, care au fost supuse apoi analizelor de specialitate, iar rezultatele acestor investigaţii de laborator nu au indicat că pacienta ar fi suferit de vreo boală. Aceste dovezi sunt depuse la dosarul cauzei”, arată Răileanu.

Moarte cu Justiţia în braţe

Din 1997 până acum justiţia s-a dovedit ineficientă în a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi de moartea Claudiei Răileanu. În primă fază, parchetele clujene au emis soluţii de neîncepere a urmării penale la toate plângerile depuse de Valerian Răileanu. Clujeanul a atacat aceste soluţii în justiţie, dar instanţele clujene au menţinut soluţiile de neîncepere a urmării penale şi au strămutat procesele în instanţele din Suceava.

În 2009, pentru procesul de fond (7626/314/2008) cu obiectul de ucidere din culpă, Judecătoria Suceava a emis o sentinţă prin care îl achită de medic de latura penală, dar îl pune să plătească despăgubiri. ”În baza art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen. raportat la art. 10 lit.d C.proc.pen. achită pe inculpatul Georgescu Alexandru Valentin, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.2 Cod penal. În baza art.346 alin.2 şi art.14-16 Cod procedură penală raportat la art.998, 999 şi art.1000 alin.3, art.1003 Cod civil admite în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile Răileanu Valerian şi Răileanu Şarlota şi, în consecinţă, obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca la plata sumei de 98.700 lei în favoarea părţilor civile Răileanu Valerian şi Răileanu Şarlota, din care suma de 48.700 lei cu titlu de daune materiale, iar suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale. În temeiul art.192 alin.1 pct.1 lit.c şi art.190 alin.5 C.proc.pen. obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 633 lei în fondul Ministerului Justiţiei cu titlu de cheltuieli judiciare din faza de judecată, din care suma de 150 lei, onorariu avocat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei în fondul Baroului de Avocaţi Suceava, iar suma de 383 lei se va avansa din fondul cheltuielilor judiciare special alocat al Ministerului Justiţiei în favoarea martorului Onoe Radu Sorin. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru părţile lipsă”, arată soluţia.

Însă, după trei ani,, Judecătoria Suceava a emis următoarea sentinţă în dosarul 206/314/2012 în care familia Răileanu se judeca cu Spitalul Clinic de Recuperare Cluj Napoca şi doctorul Valentin Georgescu Alexandru. ”În baza art.11 pct. 2 lit. a Cpp rap. la art. 10 alin. 1 lit. d Cpp achită pe inculpatul Georgescu Alexandru Valentin pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin. 1 şi 2 Cp, întrucât faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv raportul de cauzalitate. În baza art. 346 alin. 2 Cpp respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de părţile civile Răileanu Valerian şi Răileanu Şarlota. În temeiul art.192 alin. 1 pct. 3 lit. a Cpp obligă pe fiecare dintre părţile civile să plătească statului câte 200 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat. Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru procuror şi partea civilă Răileanu Valerian şi de la comunicare pentru inculpat, partea civilă Răileanu Şarlota şi partea responsabilă civilmente”, arată soluţia instanţei.

Ulterior, dosarele deschise de Răileanu la Suceava au fost retrimise la instanţele clujene. Aici, Curtea de Apel Cluj, în dosarul 20714/211/2016 care are ca obiect plângere împotriva soluţiei de netrimitere în judecată a dat acelaşi verdict pe care l-a formulat în urmă cu 10 ani.

”Respinge ca inadmisibilă contestaţia formulată de către petentul Răileanu Valeriu împotriva încheierii penale nr. 50 din 20.02.2017 a judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalului Cluj, pronunţată în dosarul nr. 20714/211/2016. Obligă petentul la plata sumei de 150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei. Definitivă.”, arată soluţia pe scurt a instanţei.

Practic, timp de 20 de ani, chiar dacă s-au constat nereguli flagrante în acest caz, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru moartea Claudiei Răileanu, care a murit la 30 de ani după o operaţie de rutină.

Acelaşi mod de operare mortal: fără vinovaţi

Gazeta de Cluj a prezentat un alt caz de malpraxis soldat cu moartea pacientului şi la care instanţele şi procurorii nu au putut găsi vreun vinovat. Este vorba de cazul Mariei Burlacu care a murit într-un spital din Cluj Napoca. Soţul femeii îi acuză pe medicii care s-au ocupat de soţia lui de malpraxis. El a făcut plângeri penale împotriva doctorilor, a procurorului clujean Toader Aurelian Mirel de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca şi a şefului IML Cluj, Costel Siserman. De asemenea, Burlacu a făcut o cerere de recuzare şi împotriva procurorului Ioan Irimie, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, dar cererea i-a fost respinsă. Maria Burlacu a acuzat dureri în piept şi dificultăţi de respiraţie, dar medicii i-au făcut anestezie totală şi o operaţie la mandibulă, iar la aproximativ o zi de la intervenţia chirurgicală, femeia a murit. În actele medicale ale femeii figurează o serie de discrepanţe despre care soţul ei spune că ar fi o serie de falsuri menite să ascundă cauza reală a morţii. Până acum nu a fost găsit nici un vinovat.

Post-ul Cazuri medicale clujene: Malpraxis urmat de moartea pacientului rămas nepedepsit de 20 de ani apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Realitatea de care se apropie judeţul Cluj în ceea ce priveşte venirea a mii de migranţi din ţările defavorizate este zdrobitoare. După cum menţionam în ediţiile trecute, venirea şi integrarea a aproximativ 5000 de migranţi se va face prin fonduri locale, guvernamentale şi europene de către un ONG ce ia amploare: LADO Cluj. Dacă în ultimele săptămâni, oamenii implicaţi în acest proiect au avut mai multe şedinţe în sediile unor facultăţi din Cluj-Napoca, în urma cercetărilor făcute de noi aflăm că Guvernul Românie şi Primăria Cluj-Napoca recunosc oficial colaborarea cu ONG-ul clujean condus de Ana Luduşan.

Inspectoratul General pentru Imigrări (I.G.I.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne îndeplineşte funcţia de autoritate delegată pentru Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare (FAMI) şi are ca obiectiv gestionarea fondurilor externe nerambursabile, în acord cu prevederile legale în vigoare. Acest aspecti îi poziţionează ca un sprijin indispensabil pentru planurile LADO Cluj şi pentru acţiunile altor ONG-uri ce s-au implicat în integrarea refugiaţilor în România.

I.G.I. organizează proceduri de evaluare şi selecţie a proiectelor de grant, în conformitate cu prevederile OMAI nr. 75 din 9 iulie 2015 privind evaluarea şi selecţia proiectelor de grant în cadrul Programului Naţional al României de sprijin din Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare pentru perioada 2014-2020 (OMAI nr. 75/2015) – PN FAMI. Multă chineză, dar pe româneşte e vorba de acea cotă obligatorie la care statele membre UE se angajează să o respecte în ceea ce preveşte numărul de refugiaţi.

Cerându-le un punct de vedere oficial, privint colaborarea cu LADO Cluj, aflăm de la Inspectoratul pentru IMIGRĂRI că într-adevăr ong-ul clujean a depus solicitări în repetate rânduri pentru a accesa bani alocaţi pe acest subiect.

„ONG-ul Lado Cluj face parte dintre entităţile care au depus cereri pentru granturi şi cărora le-au fost atribuite finanţări, în urma desfăşurării unor proceduri de evaluare şi selecţie care au respectat legislaţia naţională în acest sens. Totodată, precizăm că Lado Cluj a participat, în perioada 2009-2014, în calitate de partener, la implementarea proiectelor pentru migraţie, aferente Cadrului financiar 2007-2013 (Programul General Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii). În prezent, proiectele aflate în derulare ale căror beneficiar este ONG-ul Lado Cluj, sunt FAMI 15.03.04 MigraNet – Reţeaua regională pentru integrarea migranţilor, FAMI 16.01.01 Centrul Roman de cercetare a migraţiei CRCM, FAMI 17.02.04 SIM_CIS 4 – Servicii integrate pentru migranţi – comunităţi interculturale şi solidare – Regiunea 4.

Conform sarcinilor asumate de către autorităţile române în baza prevederilor Deciziilor Consiliului UE nr. 1523/2015 şi 1601/2015, în perioada martie 2016 – august 2017 au fost relocate 727 de persoane în nevoie de protecţie internaţională aflate pe teritoriile Greciei şi Italiei. Aceste persoane au fost repartizate pentru efectuarea procedurii de azil şi cazare la Centrele Regionale de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil, aflate în subordinea I.G.I., situate în Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare, Timişoara şi Giurgiu.

Conform prevederilor legale, persoanele care obţin o formă de protecţie au dreptul să îşi aleagă locul de reşedinţă şi să circule liber pe teritoriul României. Pentru a veni în sprijinul integrării persoanelor care obţin o formă de protecţie pe teritoriul României, acestea au posibilitatea de a urma Programul de Integrare prin intermediul căruia se urmăreşte oferirea de sprijin în procesul de dobândire a abilităţilor şi cunoştinţelor necesare adaptării la specificul societăţii româneşti” arata IGI.

De venit, vin… la noi şi peste tot!

Una dintre informaţiile contestate de cititori în materialele anterioare prezentate era cu privire la unde vor fi aduşi aceşti refugiaţi. Ei bine, sursele noastre au fost atât de precise, încât sunt acum confirmate de instituţia subordonată Statului Român.

Da, vin refugiaţi atât la Cluj, cât şi la Bistriţa-Năsăud, în Cluj şi total Transilvania. Cât din demersurile ce urmează a fi făcute de LADO şi le asumă cei de la IGI, ne răspund chiar ei.

„ Pentru a extinde posibilitatea de derulare a programelor de integrare, în oraşele care înregistrează un număr mare de cetăţeni străini, începând cu anul 2016, au fost înfiinţate Centre Regionale de Integrare având rolul de a contribui şi întări capacitatea migranţilor de a se integra în România, prin livrarea unor servicii de informare, consiliere socială, psihologică şi juridică, asistenţă materială, cursuri de limba română, activităţi socio-culturale etc.

Astfel, prin finanţarea FAMI, începând cu luna mai 2016, s-au implementat mai multe proiecte destinate facilitării integrării în societatea românească a cetăţenilor străini, printre care se numără şi cel derulat de Liga Apărării Drepturilor Omului – Filiala Cluj în Regiunea 4 (judeţele Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa Năsăud, Mureş, Harghita, Sibiu şi Alba), proiectul „ MigraNet – reţeaua regională pentru integrarea migranţilor”.

Menţionăm că I.G.I. nu hotărăşte stabilirea pe raza unui anumit judeţ a reşedinţei unei persoane cu o formă de protecţie, dar coordonează derularea procesului de integrare la nivel local, pentru persoanele care au optat pentru programul guvernamental de integrare într-o anumită zonă a ţării.

Totodată, ne exprimăm disponibilitatea de a vă sprijini în documentarea oricărui subiect care intră în competenţele instituţiei noastre şi este considerat de interes pentru a fi prezentat opiniei publice” precizează Inspectoratul General pentru Imigrări.

Noi facem legea, de ce ne plângem ?

Tot cei de la IGI ne-au precizat într-un răspuns oficial că există o Ordonanţă Guvernamentală, veche de mai bine de 10 ani care sprijină programe de integrare pe minim şase luni, iar apoi acest interval poate fi prelungit. Prin această lege, nemodificată, s-ar asigura şi cazarea refugiaţilor.

Potrivit O.G. nr.44/2004 privind integrarea străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România, Inspectoratul General pentru Imigrări desfăşoară programe de integrare susţinute pe o perioadă de 6 luni cu posibilitatea de prelungire pentru alte 6 luni, timp în care refugiaţii pot beneficia de:

• cazare într-unul din centrele administrate de I.G.I., în limita locurilor disponibile;
• acordarea pe o perioadă de 2 luni a unui ajutor material în cuantum egal cu al solicitanţilor de azil;
• cursuri de orientare şi acomodare culturală;
• cursuri de limba română organizate cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale prin inspectoratele şcolare judeţene;
• consiliere cu privire la drepturile prevăzute de lege privind accesul la sănătate, educaţie, piaţa forţei de muncă şi beneficii sociale;
• suport psihologic şi asistenţă de specialitate pe această linie, acordată persoanelor cu nevoi speciale;
• ajutor material nerambursabil în valoare de 540 lei/persoană, acordat pe o perioadă de maxim 12 luni, cu condiţia înscrierii şi participării la activităţile programului de integrare, stabilite în planul individual de integrare. Acest ajutor este acordat de către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale prin intermediul Agenţiilor de Plăţi şi Inspecţie Socială;
• acces pe piaţa forţei de muncă în aceleaşi condiţii oferite cetăţenilor români. Astfel, în vederea creşterii şanselor de ocupare pe piaţa muncii, aceştia pot beneficia gratuit de servicii de informare şi consiliere profesională, de mediere a muncii, de formare profesională, de evaluare şi certificare a competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale.

Post-ul Clujule eşti pregătit să primeşti, pe banii tăi, refugiaţii? Inspectoratul General pentru Imigrări şi LADO Cluj consideră că da! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ca urmare a publicării articolului cu titlul „Un informator al S.R.I. în conducerea Bisericii Greco-Catolice”, semnat de Vlad Nap, în săptămânalul Gazeta de Cluj, nr. 783 din 26 august 2017, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, prin Biroul de presă, a transmis o scrisoare deschisă conducerii publicației amintite. Redăm în continuare textul integral al scrisorii:

Nr. 1549/04.09.2017
Cluj-Napoca

Către,
Redacția săptămânalului Gazeta de Cluj

În atenția,
Domnului Liviu MAN
Director General

Stimate domnule director,

Cu mâhnire și total dezacord am putut constata felul în care redacția Gazetei de Cluj, pe care dumneavoastră o coordonați, a ales să prezinte în paginile acestui săptămânal opiniile strict personale ale domnului Vlad NAP, împănate cu acuze la adresa unor preoți greco-catolici din Eparhia de Cluj-Gherla. Din acest punct de vedere și referindu-ne la articolul semnat de acest domn, Gazeta cu numărul 783, din 26 august 2017, reprezintă, în opinia noastră, încă de la prima pagină, un contraexemplu de investigație jurnalistică. Niciun rând dintre cele înșirate de domnul Vlad Nap nu face dovada unei minime investigații, totul rezumându-se la opinii personale și acuze generale meșteșugite, astfel încât să semene în mințile și inimile cititorilor îndoieli asupra integrității morale a unora dintre preoții greco-catolici și asupra celor din conducerea Eparhiei. Și, din păcate, nimeni din cadrul redacției Gazetei nu a avut reflexul profesional ca după alegerea spre publicare a articolului mai sus amintit să ceară și opinia conducerii Episcopiei noastre. S-a considerat că trebuie publicate acuzațiile ca atare, pentru a stârni cât mai mult scandal, când vine vorba de Biserică. Se specifică în căsuța tehnică a Gazetei că nici dumneavoastră, nici redactorul-șef și nici editorul nu răspund civil pentru articolele apărute, „singurii răspunzători pentru conținutul articolelor sunt semnatarii acestora”. Totuși, dacă ați acceptat publicarea în paginile ziarului dumneavoastră a unui anumit articol, este pentru că el corespunde unor cerințe pe care le-ați impus. Poate, în cazul articolului amintit ați făcut o excepție, numai de dragul scandalului care s-ar putea isca din acuzații grave, chiar și fără dovezi, la adresa unor preoți și, în definitiv, la adresa Bisericii Greco-Catolice. Și, ca o încununare a acestei optici, ați ales să puneți pe prima pagină a Gazetei o fotografie cu chipul Preasfinției Sale Florentin CRIHĂLMEANU, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, încadrată de două rânduri mari de titlu care să inducă în mintea cititorilor concluzia că însuși cel din fotografie s-ar afla printre cei acuzați, fără nicio dovadă, în articolul care nici măcar nu apare în primele pagini, așa cum ne-am aștepta, ci abia la pagina 16. În acel articol acuzator, denigrator, de tip diversionist, numele Preasfinției Sale Florentin nu este amintit nici măcar o singură dată, dar se pare că, pentru un anumit tip de jurnalism, nimic nu-i mai important decât undele de șoc fabricate artificial pentru a fi cu orice preț în mijlocul scandalului și a putea vinde ziarul care, altfel, ar rămâne doar hârtie de ambalaj.

Referitor la conținutul articolului, trebuie remarcat un aspect fundamental pe care, poate, și dumneavoastră, domnule director Liviu MAN, îl cunoașteți: soiul acesta de scriitură revendicativă și revoluționară a domnului Vlad NAP izvorăște dintr-un fel de dezamăgire sentimentală, pe care el însuși a recunoscut-o. Dorința de răzbunare, alimentată de nemulțumiri atât pe plan personal cât și adunate de la alții, îl împinge pe acest domn, ce se revendică și credincios greco-catolic, să formuleze diverse păreri despre viața Bisericii Greco-Catolice. Sub înduioșătoarea pretenție de a dori binele Bisericii, formulează acuzații generale la adresa preoților care, dintr-un motiv sau altul, nu corespund concepției sale proprii despre identitatea și slujirea sacerdotală. Încercăm să înțelegem această situație și, dacă s-ar baza pe adevăr, nu considerăm că ar fi una negativă. Însă, atunci când ea este considerată drept articol de pus sub rubrica „Investigații” a unui ziar, devine mijloc foarte puternic de dezinformare a opiniei publice, care în loc să facă lumină asupra unui subiect lansează doar acuze neîntemeiate. Cu acest mod de a face jurnalism nu am fost și nici nu putem fi de acord vreodată, bine știind că presa reprezintă a patra putere în orice stat democratic. Operatorii media cunosc impactul pe care afirmațiile din articolele pe care le publică îl au asupra oamenilor. Folosind în mod calomnios această calitate, jurnalistul își discreditează propria menire, devenind mercenar în stare de orice pentru bani, iar libertatea de expresie rămâne doar un slogan dacă nu este însoțită și de responsabilitatea pentru cele afirmate. În acest sens, venind în sprijinul cititorilor bine intenționați ai Gazetei, facem un apel la colectivul redacțional pe care îl coordonați, să recurgeți la o mai atentă triere a materialelor admise spre publicare, pentru a nu mai permite impactul negativ pe care unele imagini sau afirmații calomnioase îl pot avea asupra opiniei publice și nici să nu fiți din nou obligați să plătiți procese pentru calomnie.

În încheiere, domnule director, ne exprimăm dezacordul nostru față de modul în care ați decis publicarea articolului amintit, pe care îl considerăm calomnios, diversionist și denigrator. Totodată, afirmăm cu deplină responsabilitate că, dacă există documente credibile care să dovedească colaborarea unor preoți din Eparhia noastră (cu nume și prenume) cu anumite instituții rău intenționate față de Biserica Greco-Catolică, vă recomandăm să reveniți asupra articolului menționat și să le redați explicit; așa ar fi onest și corect.

Vă invităm, așadar, în numele înaintașilor noștri în credință, să apărăm împreună Chipul lui Hristos și Adevărul, amintindu-ne cu responsabilitate de cuvântul Mântuitorului Hristos: „Vă spun că pentru orice cuvânt deșert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteală în ziua judecății. Căci din cuvintele tale vei fi găsit drept, și din cuvintele tale vei fi osândit” (Mt 12,36-37).

Cine are urechi de auzit, să audă! (cf. Mc 4,9)

Biroul de presă 
al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla

Părintele Matei Boilă despre distrugerea Bisericii Greco-Catolice

Din nefericire, vedem că în completarea tehnicii episcopiei de a îngropa problemele în locul rezolvării lor, au început să folosească și tehnica zvonurilor false și a invențiilor, tehnică tipic comunistă învățată de actuala conducere probabil de la turnătorul la securitate cu comportament homosexual Aștelean Pantelimon (zis Pintea, zis Astaloș, iar în anumite dosare(nr.2337, nr.4964 etc) cu numele conspirative Ardeleanu, Anton etc, etc), turnătorul cu cel mai scandalos dosar posibil, care și-a pus apropiații în conducerea acestei episcopii până la vârf. Mint ca nu sunt greco-catolic, ca sunt frustrat, ca am problem mintale. O altă mare minciună răspândită credincioșilor este aceea a instigării mele de către diferiți preoți sau alte persoane. Inventează orice, pentru a acuza că în spatele meu stau persoane care nu sunt în relații bune cu conducerea. Ei bine, stă cineva în spatele meu și anume cei care au suferit pentru această Biserică, clerici și enoriași, cei care au făcut pușcărie și și-au dat viața pentru Dumnezeu și Biserica noastră. Unul este chiar bunicul meu, care a trebuit să coboare în mină din cauza comuniștilor, bunic în casa căruia se făceau slujbe greco-catolice cu riscurile mari de atunci. Dar, cel despre care doresc să scriu aici este părintele Matei Boilă, un preot cum astăzi nu se mai găsește, un martir al Bisericii Noastre, un om de la care eu am învățat multe din ce înseamnă să fi creștin și bărbat, un om care a suferit atât în temnițele comuniste pentru biserică, dar din nefericire și în ultimii săi ani de viață. Acestui mare om, îndepărtat pe nedrept de la conducerea Bisericii atunci cand a ajuns la putere trupa lui Pintea în frunte cu actualul episcop, i-am promis că voi face totul pentru a salva Biserica noastră de la distrugerea relizată chiar de cei care o conduc la Cluj. Pentru început, voi prezenta o scrisoare a regretatului părinte, scrisoare adresată mitropoliei de Blaj, scrisă cu un an înaintea plecării sale dintre noi.

Nap Vlad

Post-ul În slujba adevărului. Clarificări necesare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urmă cu câteva săptămâni, Gazeta de Cluj vă prezenta drama unui tânăr ce a fost dus în Secţia 3 de Poliţie unde a fost legat cu două rânduri de cătuşe şi bătut de doi agenţi. După cele întâmplate acesta a depus o plângere penală împotriva agenţilor, însă procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a decis că nu e destul de relevant ce s-a întâmplat pentru ca el să îi tragă la răspundere pe poliţişti şi a dispus neînceperea urmăririi penale a agresorilor. Victima nu s-a dat bătută şi a reuşit să convingă instanţa de judecată că procurorul a tratat superficial ancheta.

Pentru beţie tratament special

Clujeanul Păcurar Vasile Cristian a recurs la ajutorul magistraţilor de la Tribunalul Cluj pentru a-şi obţine dreptate după ce ar fi fost torturat şi legat de calorifer cu două seturi de cătuşe de către doi poliţişti de la Secţia 3 Cluj-Napoca. Cu toate că a depus plângere împotriva acestora, procurorul de caz a decis clasarea dosarului.

Aparent, aflat în stare de ebrietate, Păcurar ar fi provocat în trecut un scandal la Grand Hotel Italia.  Ulterior acesta susţine ca a fost dus la Secţia 3 de Poliţie Cluj-Napoca unde a fost reţinut pentru mai multe ore, timp în care a fost legat de un calorifer din încăperea clădirii şi bătut. Deşi a depus plângere împotriva poliţiştilor care l-ar fi agresat, procurorul de caz a dispus clasarea dosarului. Astfel că lui Cristian Păcurar nu i-a rămas decât să formuleze prin avocaţii săi o plângere împotriva ordonanţei procurorului. Sub acest aspect, s-a înregistrat un dosar la Tribunalul Cluj, iar magistraţii urmau să decidă dacă se va redeschide ancheta.

Nevastă de procuror, obiectivă non-stop

Norocul lui Păcurar a fost ca plângerea formulată de el, împotriva deciziei procurorului să fie judecată de Ramona Mornăilă. Cu toate că este soţia şefului DIICOT Cluj, judecătoarea a analizat cele invocate de Păcurar prin avocaţii săi împotriva poliţiştilor de la Secţia 3: Nemeş Dorin şi Miclăuş Alexandru.

Soluţia dată de aceasta a fost cea de a admite cerinţele părţii vătămate. Cu alte cuvinte, femeia i-a dat crezare lui Păcurar şi nu procurorului de caz.

„În temeiul art.341al.6 lit.b C.pr.pen. admite plângerea formulată de către petentul P. C. V. formulată împotriva Ordonanţei cu nr.783/P/2016 din data de 24.02.2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj pe care o desfiinţează şi trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală. În temeiul art. 275 al. 3 C. pr.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică din 31.08.2017” a decis Ramona Mornăilă.

 Legat cu două rânduri de cătuşe

Unul dintre aspectele sesizate de tânăr în plângerea penală împotriva lui Nemeş şi Miclăuş era că cei doi l-ar fi legat cu două seturi de cătuşe la ambele mâni de caloriferul din interiorul secţiei. Desigur, această acţiune l-ar fi făcut pe Păcurar să îşi iasă din minţi făcând scandal în secţie şi cerând să fie eliberat.

Însă cei doi agenţi s-au gândit să-i mai dea o  lecţie şi l-au reţinut aproximativ trei ore, după care i-au dat drumul.

„Odată plasat în acea anexă dezafectată, Păcurar a fost încătuşat de către unul din cei doi agenţi de poliţie cu două seturi de cătuşe de ambele mâini de câte un calorifer, pe motiv că ar fi adoptat o atitudine irevenţioasă. Sincer, nu ştim cine nu ar fi adoptat o  asemenea atitudine, fiind tratat şi transportat într-o atare manieră”, arată avocatul Alexandru Rîşniţă.

Doi poliţişti protagoniştii ”torturii”

În calitate de petenţi ai acestei plângeri formulată de Păcurar sunt poliţiştii Dorin Nemeş şi Alexandru-Nicolae Miclăuş. Despre aceştia Cristi Păcurar susţine că l-ar fi agresat în timp ce el se afla încătuşat de un calorifer din Secţia 3 Poliţie Cluj-Napoca.

Astfel că, în dosarul întocmit de procurorul de caz, cel pentru care s-a dispus clasare, Nemeş şi Miclăuş sunt acuzaţi de tortură.

Cu privire la infracţiunea de tortură, pre. şi ped. de art. 282 alin. (1) lit. b) Cod penal soluţia de clasare dispusă de procurorul de caz s-a întemeiat pe faptul că „nu există niciun martor, şi nicio altă sursă probatorie nu a putut fi investigată, care să poată confirma existenţa faptelor de agresiune fizică pe care, cu intenţia infracţională sancţionată de art. 282 C. pen., să le fi comis suspecţii”

„La dosarul cauzei există Certificatul medico-legal nr. 3689/I/a/1033 din 26.07.2016, care atestă că leziunile suferite de domnul Păcurar s-au produs prin lovire cu corp dur şi zgâriere, pot data din 23.07.2016 şi necesită 2-3  zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu intervin complicaţii, procurorul de caz a ignorat din faşă acest mijloc de probă din următoarele considerente:

„Leziunile corporale găsite pe corpul persoanei vătămate – „echimoze”(1) şi „excoriaţii”(2) – au fost identificate „sprâncenos (stg. lateral)” şi „epigastric”(1), respectiv pe „antebraţ (dr. anterior)”(2), ceea ce nu corespunde, obiectiv, nici cu amploarea forţei şi repetării actelor de violenţă, nici cu locul (pe corp), pe care persoana vătămată le-a precizat („nas”, „peste faţă”, „picioare”)” (pag. 3 din cuprinsul Ordonanţei de clasare din 24.02.2017).

Nu putem decât să ne poziţionăm împotriva unor asemenea considerente, învederându-vă următoarele aspecte:

În primul rând,  procurorul de caz pare a scăpa din vedere faptul că echimozele şi excoriaţiile suferite de domnul Păcurar „sprâncenos (stg. lateral)”, astfel cum atestă Certificatul medico-legal nr. 3689/I/a/1033, corespund cu una din zonele indicate anterior de către domnul Păcurar, respectiv cu cea a feţei. În al doilea rând, învederăm onoratului domn prim-procuror faptul că o victimă a unor infracţiuni de violenţă nu este ţinută să indice cu precizie toate zonele corporale în care a fost lovită. Deşi domnul Păcurar s-a aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, motiv pentru care nu a putut conştientiza zonele exacte în care a fost agresat fizic, acest element nu este de natură a înlătura existenţa infracţiunii de tortură. Dacă se poate stabili, în speţă, că cei doi suspecţi i-au produs domnului Păcurar leziunile fizice descrise în certificatul medico-legal amintit mai sus, orice discuţie cu privire la ce îşi mai aminteşte victima din evenimentele produse devine inutilă din perspectiva întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de tortură. A raţiona în sens contrar ar însemna să ajungem la concluzia că orice persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice să nu mai poată fi victima unor infracţiuni săvârşite cu violenţă pe motiv că nu şi-ar mai putea aminti cu precizie intensitatea actelor de violenţă la care a fost supusă sau zonele corporale lezate. Or, o asemenea concluzie ar fi vădit nejustificată.

În acest sens, arătăm că nu poate fi primită afirmaţia procurorului de caz, potrivit căreia „starea de ebrietate în care se găsea persoana vătămată lasă, de asemenea, să se înţeleagă şi că nivelul de conştienţă pe care aceasta putea să-l atingă în timpul în care s-a aflat în custodia suspecţilor, face verosimilă concluzia că mai degrabă „sensibilitatea dezinhibată de constrângeri morale ori etice” l-a adus pe numitul Păcurar Vasile-Cristian să sufere „puternic”, şi nu „maltratarea” lui propriu-zisă, pe care ar fi comis-o poliţiştii”. Dincolo de faptul că o asemenea aserţiune este lipsită de orice logică factuală, fiind evident că o „sensibilitate dezinhibată de constrângeri morale ori etice” nu poate provoca, prin ea însăşi, leziuni corporale (echimoze şi excoriaţii) care să necesite pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale, aceasta ignoră următorul aspect: Este dincolo de orice tăgadă faptul că, înainte de a se afla în custodia celor doi poliţişti, deci a suspecţilor, privat de libertate într-o anexă dezafectată aparţinând Secţiei a 3-a de Poliţie Cluj-Napoca, domnul Păcurar nu prezenta leziuni care să se fi produs prin lovire cu corp dur şi zgâriere şi care să necesite 2-3  zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu intervin complicaţii. Pe cale de consecinţă, independent de orice interpretare ce ar putea fi dată stării de fapt de către organele de urmărire penală, aceasta relevă că, ulterior celor peste 3 ore în care persoana vătămată a fost ţinută în custodia organelor statului, aceasta a fost eliberată prezentând leziunile corporale detaliate în Certificatul medico-legal nr. 3689/I/a/1033 din 26.07.2016” au mai precizat avocaţii la Tribunalul Cluj.

Miclăuş: agresor cu milă regizată la femei bătrâne

Însă agentul nostru, ce urmează să fie cercetat din nou de către Parchet, în prezent are alte preocupări. Desigur, de la Secţia 3 s-a mutat la Rutieră, iar acum a devenit o vedetă a oraşului.

În urmă cu câteva săptămâni circula pe internet un clip în care se vede cum un poliţist se îndreaptă către o bătrână şi se pare că îi dă bani şi o sticlă cu apă. Acţiunea avea loc pe strada Memorandumului din Cluj-Napoca, unde des poate fi zărită o bătrână care vinde flori. Clipul viral a strâns peste 1 milion şi jumătate de vizualizări.

Cuprinşi de emoţii şi surprinşi de gestul agentului, cei mai mulţi dintre cei care au vizionat videoclipul nu s-au uitat şi la detalii. În reflexia geamului se vede clar că cel care a filmat este un coleg al agentului Alexandru Miclăuş, iar filmarea este făcută din maşină.

Chiar şi pentru şefii agenţilor care au pus la cale acest teatru ieftin este clar că totul a fost regizat şi premeditat, prost cei-i drept. În viziunea acestora, poliţistul Alexandru Miclăuş s-a folosit de biata bătrână pentru a-şi face imagine bună în rândul comunităţii şi a colegilor.

Agentul care apare în imagini era nimeni altul decât Alexandru Miclăuş şi s-a angajat în Poliţia Cluj în acest an, după ce a absolvit Şcoala de Agenţi de Poliţie din Cluj. Agentul lucrează în cadrul Biroului de Poliţie Rutieră din Cluj, unde se mutase după plângerea penală formulată de Păcurar.

Post-ul La Cluj Poliţia încă bate ca pe vremea lui Ceauşescu apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul actionar al Bratner Veres SA, Călin Stoia a fost achitat luni, 11 septembrie de către magistrații de la Curtea de Apel Cluj pentru acuzația de trafic de influență. In 2015, procesul acestuia s-a rejudecat după ce ÎCCJ a decis că sunt destule motive în acest sens. Mai exact, inițial dosarul a fost trimis în judecată de DNA, în urmă cu cinci ani. La Tribunalul Cluj și la Curtea de Apel Cluj, judecătorii l-au găsit vinovat pe Stoia și l-au condamnat la închisoare cu suspendare.

Însă Înalta Curte de Casație și Justiție, în 2013, a dispus retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale, pentru motivul că Stoia a fost audiat de procurori fără ca avocatul lui să fie prezent.

Reamintim că Tribunalul Cluj l-a achitat în decembrie 2016 pe Stoia de acuzații, însă procurorii s-au arătat nemulțumiți de soluție și au atacat-o la o instanță superioară.

Iată și soluția obținută de Gazeta de Cluj în dosarul lui Stoia:

Toate aceste demersuri s-au încheiat luna aceasta când completul de judecători de la CA Cluj au decis că instanța de fond a dat decizia corectă.

„Eu sunt mult prea revoltat pe cum s-a tratat cazul meu, si altele de  care am eu cunostinta, atât de catre procurori cat si de judecatori. Initial am fost condamnat cu suspendare si la Tribunal si la Curte, acum am fost achitat si la Tribunal si la Curte. M-a afectat foarte mult totul. Șase ani sa stai prin tribunale este foarte mult! Cum sa fac trafic de influență ? Nu au existat alte probe!” declară Călin Stoia.

Mai multe despre dosar citeste aici:

Interminabila poveste a dosarului afaceristului Călin Stoia

Post-ul Calin Stoia ACHITAT DEFINITIV de Curtea de Apel Cluj EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.