Spunem de pe acum că titlul conţine două întrebări cât se poate de pertinente pe care organele de anchetă din cadrul IPJ Cluj nu le-au clarificat. Însă în cele ce urmează parcurgem filmul capturării lui Manzo Gaetano după nouă ani de când acesta a fost condamnat în ţara lui la 16 ani de închisoare cu executare.

Poliţiştii din Cluj şi carabinierii italieni, cu sprijinul Biroului SIRENE din cadrul Poliţiei Române,  au localizat şi reţinut un cetăţean italian, care era căutat de autorităţile italiene, fiind condamnat la o pedeapsă de 16 ani de închisoare pentru infracţiuni de crimă organizată.

„La data de 10 august a.c., poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale şi luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj şi doi carabinieri din cadrul Grupului de Carabinieri Napoli, Italia, au depistat un bărbat, în vârstă de 66 de ani, care era urmărit de autorităţile italiene, de aproximativ 9 ani. Poliţiştii din Cluj, împreună cu ofiţerii italieni, au efectuat astăzi descinderi în două locaţii, cel în cauză fiind depistat într-o locuinţă din localitatea Fizeşu Gherlii, judeţul Cluj.

În cursul lunii mai a.c., faţă de acesta, autorităţile italiene au  emis un mandat european de arestare, pentru infracţiuni de crimă organizată, fiind condamnat la o pedeapsă de 16 ani de închisoare.

Bărbatul a fost reţinut şi prezentat magistraţilor din cadrul Curţii de Apel Cluj, pentru confirmarea mandatului european de arestare, urmând a fi predat autorităţilor italiene.

Pentru depistarea acestuia, poliţiştii au beneficiat de date şi informaţii suplimentare obţinute prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Inspectoratul General al Poliţiei Române” anunţau oficial cei de la IPJ Cluj.

Trecut infracţional

Manzo era cunoscut sub porecla de ”Secretarul”. Acesta făcea parte din gruparea mafiotă a clanului Camorra de Sacco Boccheti şi avea legături cu clanul Licciardi. Acesta ar fi transporta droguri, medicamente şi substanţe stupefiante în ţări precum Spania sau Grecia. De asemenea avea rolul de ”recuperator” de bani pentru anumite servicii prestate de clanurile mai sus menţionate.

Manzo susţine că e nevinovat

Italianul s-a opus predării, susţinând că este nevinovat şi că nu a avut o apărare reală la proces. Acesta a afirmat şi că s-a deplasat de două ori acasă la Napoli, în cei 9 ani cât a stat ascuns în România. Apărătorii italianului au cerut blocarea predării acestuia, susţinând că împotriva lui Manzo ar fi fost formulată în acest an o plângere penală pentru înşelăciune, în Năsăud, dar verificările efectuate de procurorii clujeni de urgenţă nu au confirmat susţinerea. Împotriva predării, italianul a susţinut că se teme pentru viaţa sa în ţara de origine, chiar dacă nu are nicio legătură cu organizaţiile criminale din Italia. Italianul a fost chestionat de judecător, asupra legalităţii sejurului său românesc, atunci când a solicitat să efectueze condamnarea în România. Manzo a dezvăluit că nu a efectuat demersuri pentru rezidenţa românească.

Speculaţii neconfirmate de şeful IPJ Cluj

După informaţiile comunicate public despre  capturarea lui Manzo Gaetano, pe adresa redacţiei au apărut sesizări cu privire  la faptul că doi agenţi de poliţie de la Gherla ar fi ştiut în tot acest timp că italianul se ascundea de autorităţi. Ba mai mult, unele persoane susţin că Manzo era deseori văzut în compania agenţilor având cu aceştia relaţii amicale. Prin urmare, pentru a găsi explicaţii la cele enunţate mai sus l-am contactat pe şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, Ciprian Miron. Printr-o declaraţie lipsită de conţinut exact, acesta a precizat că nu există o  anchetă internă pe marginea acestui subiect.

„Noi nu am primit astfel de sesizări. Nu ştiam detalii despre cazul construit de autorităţile din Italia. Când am avut informaţii despre acesta. Informaţiile despre legăturile acestuia şi poliţiştii de la Gherla nu cred că sunt credibile. Repet, cazul le aparţine celor din Italia. Noi doar am colaborat cu autorităţile italiene şi nici nu ştiam că el ar fi fost de atâţia ani în România ” justifică şeful IPJ, Ciprian Miron.

 Curtea de Apel a decis în favoarea autorităţilor italiene

Judecătoarea Ioana Morar de la Curtea de Apel Cluj,  a decis  ca Manzo Gaetano să fie predat autorităţilor italiene în vederea punerii în aplicare a sentinţei de 16 ani de închisoare cu executare emisă pe numele acestuia.

„Admite cererea formulată de către autorităţile judiciare din Italia cu privire la executarea mandatului european de arestare emis la data de 4 mai 2017 de către dr. Lorenzo Salazar –procuror general adjunct al Procuraturii Generale a Republicii de pe lângă Curtea de Apel din Napoli – Italia cu privire la persoana solicitată M.G. şi, în consecinţă: În baza art. 103 alin.6 din Legea nr.302/2004 rep. şi modif. prin Legea 300/2013, dispune predarea persoanei solicitate M.G. către autorităţile judiciare din Italia şi menţine măsura arestării în vederea predării persoanei solicitate M.G. luată prin Încheierea penală nr. 17 /HI/ 11.08.2017 a Curţii de Apel Cluj pe o durată de 30 de zile începând cu data de 25 august 2017 până la data de 23 septembrie 2017. Constată că persoana solicitată M.G. nu a fost de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare din Italia. Constată că persoana solicitată M.G. nu a renunţat la regula specialităţii conform art.103 alin.5 din Legea 302/2004 rep. şi modif. prin Legea 300/2013. Constată că persoana solicitată M.G. a fost reţinută din data de 10.08.2017 , ora 18.00 şi până la data de 11.08.2017, ora 18.00. În baza art. 272 alin. 1 C.pr.pen. stabileşte onorariu pentru apărător din oficiu, av. F.L.V. suma de 420 de lei, ce se va achita din FMJ. În baza art.87 din Legea nr. 302/2004 rep. şi modif. prin Legea nr. 300/2013 cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului” se arată în soluţia pe scurt.

Pe această cale suntem curioşi din 10 august şi până la plecarea italianului, care se va întâmpla până la finele acestei luni, în toată perioada aceasta de arest preventiv, cine l-a vizitat pe Manzo Gaetano?

Post-ul IPJ Cluj aripă de siguranţă timp de şapte ani pentru un mafiot italian. De ce poliţia nu ştia de infractorul Manzo Gaetano ? apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Acest articol doreşte să aducă în discuţie o problemă foarte gravă a Bisericilor din România, o problemă care nu s-a rezolvat odată cu căderea dictaturii comuniste, ci persistă în continuare fără vreun rost real. Ne referim aici la racolarea preoţilor de către anumite servicii ale Statului şi transformarea lor în unelte ale acestora, precum şi în mijloace de manipulare a populaţiei. 

Ştim cu toţii că spovedania este o taină sfântă în Biserică, taină care trebuie să rămână doar între preot şi credincios. Din nefericire, atât înainte de 1989 cât şi după, prin şantaj sau alte tehnici, unii preoţi au fost constrânşi să-şi încalce jurământul. Încercăm doar o discuţie publică pe această temă, pentru ca preoţii, medicii psihiatrii dar şi alte categorii să fie scutiţi de a colabora cu respectivele structuri. Mai dorim să precizăm că nu au fost doar racolaţi preoţi ci au fost puşi în Biserici oameni fără scrupule, uşor şantajabilii, care au devenit instrumentele Statului. Cel mai uşor se pot manipula tocmai oamenii credincioşi, prin încrederea lor în conducătorii spirituali, de care ascultă deoarece sunt consideraţi puşi în demnitatea lor chiar Dumnezeu. Din nefericire, în multe cazuri nu este tocmai aşa. Este dureros pentru mine, un credincios practicant, dar adevărul trebuie arătat. Este datoria fiecărui creştin să facă acest lucru. Şi aş dori să arăt un exemplu concret, chiar din Biserica mea, Biserica Greco-Catolică.

Un anumit cleric aflat azi în funcţii înalte la conducerea Episcopiei Greco-Catolice de Cluj – Gherla, slujitor şi la catedrala Greco – Catolică Schimbarea la Faţă, a semnat ”pactul cu Diavolul”, în anul 1999, cu numele conspirativ ”Duru”. Şi mai grav este că acest individ dornic de parvenire şi care se visează şi episcop, a fost pentru o vreme unul din duhovnicii studenţilor teologi. Cum este posibil aşa ceva în Biserică? Cum poate cineva să se spovedească unui asemenea ipocrit? Ca şi comparaţie, este ca şi cum ai face transfuzie de sânge de la o persoană infestată cu sifilis. Şi nu este singurul. Am avut un cleric care colabora şi turna încă înainte de 1989, pe când Biserica Greco-Catolică era în ilegalitate, iar după 1989 a avut funcţii importante plasându-şi apropiaţii în funcţii de conducere. Acest individ, culmea nesimţirii, apărea şi la emisiunea ”Memorialul Durerii” făcând pe victima, deşi în realitate el era unealta călăilor. Desigur a existat şantajul, pe motive sexuale neconforme cu legile Bisericii şi ale normalităţii.

Şi ne mai mirăm astăzi că Biserica Greco-Catolică de Cluj-Gherla a ajuns unde a ajuns? Este aproape distrusă şi această distrugere a venit chiar din interiorul ei, de la clericii cu anumite nume conspirative. Da, avem o Biserică pe moarte iar conducerea Bisericii nu face nimic, doar construieşte pe banii Statului o catedrală uriaşă şi urâtă care va fi complet goală. Această Biserică martiră, în care toţi cei 12 episcopi din perioada grea a prigoanei nu au trădat (După cum spunea şi Papa, din 12 apostoli unul a trădat, din 12 episcopi greco-catolici români nu a trădat niciunul), a ajuns să fie infestată cu trădători lamentabili şi asta astăzi, în libertate. Eu consider că aceşti indivizi nu mai au ce căuta în Biserică. Mai doresc să afirm un lucru, în numele meu şi al credincioşilor care mai au demnitate şi credinţă: toţi acei clerici din Biserica Greco-Catolică care au şi un nume conspirativ să se retragă din funcţiile lor la o mănăstire unde să-şi ispăşească păcatele, asta dacă mai au puţină credinţă, dacă nu, să plece efectiv din Biserica noastră, deoarece nu au ce căuta în ea trădătorii.

Vlad Nap

Post-ul Un informator al S.R.I. în conducerea Bisericii Greco-Catolice apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Zilele trecute o femeie a reușit să sustragă un portofel de la o altă clientă a magazinului ”Il Passo” din Iulius Mall Cluj-Napoca. 

Momentul a fost surprins de camerele de supraveghere ale magazinului ”Il Passo” în timp ce într-un moment de neatenție al vânzătoarei și al persoanei vătămate, hoața a sustras din geanta femeii un portofel cu suma de 6.000 de euro.

Hoața nu a acționat singură, ci ajutată de domnișoara cu tricoul mov. În video-ul complet se observă cum aceasta i-a distras atenția vânzătoarei cerându-i detalii despre o anumită pereche de pantofi, în timp ce hoața se orienta spre a-i fura portofelul femeii de lângă ea.

Post-ul Hoaţă surprinsă de camerele de supraveghere în timp ce fura din Iulius Mall – VIDEO apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Aproximativ 20 de pacienţi de la clinica Medicală 2 din Cluj-Napoca au fost evacuaţi, în noaptea de luni spre marţi, în urma unui incendiu. Pompierii au indicii că focul a fost pus intenţionat, fiind declanşată şi o anchetă internă a unităţii medicale, transmite corespondentul Mediafax.

Purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, Ciprian Cornea, a declarat, marţi, că la locul incendiului au fost trimise trei autospeciale pentru stins incendii şi două ambulanţe.
”În noaptea de luni spre marţi a izbucnit un incendiu la clinica Medicală 2 din Cluj-Napoca unde s-a intervenit cu trei autospeciale de stins incendii şi două ambulanţe, cu un total de 14 pompieri. A ars un dulap aflat pe un hol de la un etaj al clădirii şi au fost evacuaţi aproximativ 20 de pacienţi, adulţi. Nu au fost victime. Cauza probabilă a incendiului este folosirea intenţionată a mijloacelor de aprindere, cineva a folosit focul cu intenţie”, a spus Cornea.

Directorul de îngrijiri al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, de care aparţine clinica Medicală 2, Monica Costin, a declarat, la rândul său, că pacienţii nu au avut de suferit în urma incendiului.

”A fost un incendiu la Medicală 2, pe un coridor mai izolat, au fost evacuaţi o parte din pacienţi care puteau să meargă, mai mult din cauza fumului şi a sperieturii. Nu s-a întâmplat nimic, nimeni nu a păţit nimic, nici pacienţii, nici personalul medical. Focul a fost stins, se presupune că ar fi fost pus de cineva. Ne punem întrebarea cine ce a făcut şi ce a dorit. Ulterior a mai fost un foc descoperit pe un coridor între secţiile de ORL şi Reumatologie, care sunt în aceeaşi clădire a clinicii Medicală 2, şi a fost anunţat de asistenta care era de gardă”, a spus Costin.
Potrivit acesteia, conducerea unităţii medicale a declanşat o anchetă internă pentru a se stabili ce s-a întâmplat.

Post-ul Incendiu la clinica Medicală 2 din Cluj-Napoca. Focul a fost pus intenționat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Percheziţii DNA de amploare în două instituţii publice.  Procurorii fac percheziţii domiciliare în 50 de locaţii şi vizează investigarea unor fapte de corupție. Perchezițiile vizează Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și la Casa de Asigurări a Municipiului București (CAMB), au declarat surse judiciare pentru stiripesurse.ro.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate infracțiunilor de corupție, săvârșite în perioada 2016- august 2017.
Ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, în cursul zilei de 31 august 2017, sunt efectuate percheziții domiciliare în 50 locații, dintre care două sunt sedii ale unor instituții publice din București, restul sedii sau puncte de lucru ale unor societăți comerciale sau domicilii ale unor persoane.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.”, se arată în comunicatul remis de DNA.

Post-ul Percheziţii de amploare. Procurorii DNA au luat cu asalt două instituții publice apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

UPDATE:

Vasile Sel este un pensionar din comuna turdeană Mihai Viteazu care de circa doi ani – de când şi-a pierdut soţia – a picat în patima băuturii. Joi dimineaţa, un localnic ce intenţiona să-şi cumpere medicamente de la farmacia aflată în proximitatea localului, a dat peste cadavrul bărbatului, chiar la intrarea pe terasă. Sosiţi la faţa locului, poliţiştii au solicitat prezenţa medicilor legişti de la Cluj-Napoca şi a unui procuror, din cauză că decedatul prezenta o urmă de lovitură în zona capului. Trupul decedatului a fost dus la I.M.L. Cluj în vederea stabilirii cu exactitate a cauzei  decesului acestuia.

Agitaţie mare, joi dimineaţă, pe terasa localului „Madrigal” din localitatea turdeană Mihai-Viteazu după ce un localnic a descoperit, în jurul orei 8.30, trupul neînsufleţit al consăteanului său Sel Vasile, un electrician pensionar în vârstă de 68 de ani. La faţa locului au sosit degrabă procurori, reprezentanţii serviciului criminalistic din cadrul Poliţiei municipiului Turda precum şi medici legişti de la I.M.L. Cluj – asta deoarece bărbatul prezenta o urmă de lovitură în zona capului, fapt care a iscat suspiciunea anchetatorilor. Maria Sevan, patroana localului unde a avut incidentul, a declarat pentru Gazeta de Cluj următoarele:

”Ieri, când am plecat acasă, pe la 21.30, după încheierea programului, l-am lăsat pe bietul om dormind cu capul pe o masă. Nu m-am agitat prea tare fiindcă aceasta era starea obişnuită a sa în ultima perioadă, căci vecinul circula între localul meu şi cel aflat în proximitate, ”Almelin”. Eu cred că e vorba de un accident datorat stării euforice în care s-a aflat omul şi moartea i s-ar datora căderii cu ceafa pe bordura terasei, fiindcă eu aş exclude varianta crimei și tâlhăriei. De altfel văd lângă el telefonul mobil şi actele, că despre bani nu putea fi vorba: omul îşi cheltuia pensia de 13 – 14 milioane de lei vechi în circa două trei zile, numai pe băutură”… Cât despre poliţiştii aflaţi la faţa locului, în momentul când le-am cerut părerea asupra incidentului, aceştia s-au eschivat îndemnându-ne să ne adresăm purtătorului de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Barul Madrigal şi cadavrul

“La data de 31 august a.c., în jurul orei 09:00, poliţia a fost sesizată cu privire la faptul că în apropierea unui local public din localitatea Mihai Viteazu a fost găsită o persoană decedată. Poliţiştii s-au deplasat la faţa locului, unde în urma cercetărilor a fost identificată persoana ca fiind un bărbat de 68 de ani, din localitatea Mihai Viteazu. Cadavrul a fost transportat la IML Cluj, în vederea efectuării necropsiei, pentru stabilirea cu exactitate a cauzei morţii. Poliţiştii continuă cercetările sub coordonarea parchetului competent”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, ag. şef. adj Adrian Ştefan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul UPDATE: Bărbat, găsit mort pe terasa unui local din comuna Mihai Viteazu EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În noaptea de duminică spre luni, un turc în vârstă de 38 de ani, căsătorit în Gherla cu o tânără de 30 de ani şi-a bătut şi închis într-o debara soţia pentru simplul motiv că femeia – de ruşinea vecinilor şi a vânzătoarelor magazinului – a refuzat să-i mai cumpere bere, deoarece avea deja frigiderul plin de cutii cu băutură! Întreaga scenă de coşmar a durat aproximativ cinci ore şi s-a petrecut sub ochii copilului celor doi. Până la această oră femeia nu a depus plângere la poliţie împotriva soţului ei.

Femeia este însoţită la I.M.L. Cluj de tatăl său, un om respectabil şi complet cărunt, care musteşte de furie. Întrebat asupra motivului venirii sale la I.M.L. acesta își începe mărturisirea, aproape instantaneu, de parcă ar fi vrut să se elibereze brusc de o povară teribilă, că fiica lui a fost agresată recent de către soţul, turc, dintr-un motiv absurd: refuzase să-i mai cumpere bere la cutie de la ABC-ul din centrul municipiului Gherla, aproape de locul unde aceştia trăiesc împreună cu copilaşul lor în vârstă de trei ani. „Ticălosul, care e un om important în Gherla – inginer de producţie la o firmă – avea frigiderul plin de cutii, însă dorea ca fiica mea să-i mai cumpere câteva, dar de data aceasta ele să fie la căldura camerei, ca să le combine apoi şi să iasă temperatura care-i place lui. Şi le bea, n-ar avea noroc să aibă, câte douăzeci de cutii pe parcursul unei ore! Iar fata i-a zis să meargă el dacă-i trebuie, fiindcă îi e ruşine s-o tot vadă gherlenii cum tot face naveta la magazin după alcool”, mărturiseşte bărbatul. Acesta arată mai departe că turcul s-a inflamat, pur şi simplu, şi a trântit-o cu „noada” de o mobilă, apoi a închis-o în debara pentru cinci ore, în ciuda plânsetelor şi rugăminţilor fierbinţi ale fiului lor. „În tot acest timp, când fata era sechestrată în debara, ticălosul şi-a băut liniştit berile din frigider, fără să-i mai pese de nimeni şi nimic. Toată scena a început duminică seara la ora opt şi s-a încheiat la ora unu, după miezul nopţii. Şi – imediat ce a fost eliberată – fata mea a reuşit să se refugieze la noi, care locuim în apropiere, însă luni seară a apărut, pus pe scandal, soţul ei şi a făcut un tărăboi teribil pe scară. A dat cu picioarele în uşă şi a urlat trezind întreg blocul şi făcut-o curvă pe nevastă-mea, o femeie în vârstă de 68 de ani”, continuă, la fel de furios, pensionarul. Curios, îl întreb pe acesta care au fost împrejurările în care cei doi s-au împrietenit şi apoi căsătorit, dar şi care va fi, în opinia lui, viitorul acestei căsnicii. „Ea muncea la firma unde el era inginer, aşa s-au cuplat. Acum el încearcă să se împace cu ea, prin diverşi interpuşi – dar fără să ne contacteze pe noi şi să-şi ceară scuze. Credeţi-mă sunt atât de bulversat încât habar n-am ce va urma în continuare şi ce decizii o să luăm împreună cu fiica mea”, răspunde bărbatul.

Îi părăsesc, respectându-le tristeţea şi supărarea. Curând, tânăra îşi scoate un certificat medico-legal pentru lovitura încasată în zona rectală şi părăsește împreună cu tatăl ei sediul I.M.L. Din câte am fost informaţi, mai târziu, de reprezentanţii I.P.J. Cluj, care nici măcar nu aveau în evidenţă evenimentul, până la închiderea ediţiei femeia nu a depus plângere la poliţie.Asta, în ciuda faptului că  tatăl povestise că poliţia fusese la ei acasă în noaptea când turcul a făcut scandal şi l-a potolit, întrucâtva…

Post-ul Un turc din Gherla şi-a bătut şi închis soţia ore în şir în debara, sub ochii copilului. Aceasta refuzase să-i mai cumpere bere! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gheorghe Mureşan e un bărbat în vârstă de 60 de ani, cu familie, angajat de aproape patru decenii la R.A.D.P. care trăieşte într-o locuinţă de pe strada Traian Moşoiu, în buricul târgului. Sâmbăta trecută, omul – după o noapte de muncă – a încercat să se odihnească, însă în zadar, deoarece copiii familiilor de romi primite în găzduire de către Arhiepiscopia Ortodoxă nu-l lăsau să doarmă. Însă la rugămintea pe care le-a adresat-o micuţilor să se liniştească au intervenit părinţii lor: au năvălit în casa omului şi i-au aplicat o corecţie severă!

Bărbatul povesteşte, tulburat, că e cel mai vechi chiriaş al locuinţei de pe strada Traian Moşoiu nr. 43, încă din 1979, când muncea la R.A.D.P. pe post de gropar şi acolo şi-a crescut – în spiritul cinstei şi onoarei – cei patru copii, azi realizaţi din punct de vedere profesional şi stabiliţi la casele lor, în Austria. „Cu o noapte înainte muncisem în zona Chios şi Oser, până sâmbătă la ora 15.00 şi am pus şi eu capul pe pernă să mă odihnesc puţin. Însă lucrul acesta a fost, practic, imposibil din pricina copiilor celor 12-13 familii de romi din vecini, care făceau un zgomot incredibil. I-am rugat frumos să mă lase să dorm puţin dar rezultatul a fost că au venit părinţii lor peste mine, în casă, vreo cinci la număr – şi unu` Luci, cel mai turbat dintre ei, mi-a spart la început câteva pahare, pe soţie a lovit-o cu piciorul iar apoi pe mine – tot cu piciorul – în coaste şi apoi în ureche, cu pumnul. După ce s-au plictisit de dat au plecat. Iar eu m-am spălat de sânge şi m-am deplasat la Clinica O.R.L. şi apoi la Pneumoftiziologie. Acum sunt cu două coaste fisurate şi mă aflu în incapacitate de muncă pentru Dumnezeu ştie cât timp”. Bărbatul este poftit în cabinetul de consultaţii de unde se întoarce cu un certificat medico-legal în mână. Apoi, înainte de a părăsi instituţia, concluzionează: „Nu am ce face, o să fac plângere împotriva lor la secţia 2 de Poliţie şi o să vedem ce dă legea. Cert e însă faptul că n-o să-i cruţ. Îmi amintesc, atunci când au venit aici se purtau ca nişte mieluşei, dar între timp au devenit lei-paralei şi-şi fac mendrele în voie, fără să le mai pese de nimeni”!

Punctul de vedere al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

Bogdan Ivanov, purtător de cuvânt: „Noi ne dorim ca toţi chiriaşii care stau în imobilul Arhiepiscopiei să dea dovadă de bună vecinătate şi să se respecte unii pe alţii, având în vedere că beneficiază de-un favor din partea Bisericii, care le oferă un acoperiş. Iar în ceea ce priveşte problemele dintre ei, am dori ca să şi le rezolve în spirit creştinesc, dar să ţină cont că spaţiul respectiv merită o altă faţă şi statură, fiind poziţionat într-o zonă centrală. Noi intenţionăm ca într-un viitor apropiat să ridicăm pe acest spaţiu o construcţie nouă. Totodată, menţionez că nu toţi care stau în acel imobil au statut de chiriaş, mulţi se află acolo fără acte în regulă şi vom face curând o verificare în acest sens. Cât despre incidentul despre care mi-aţi vorbit, cred că problema trebuie cercetată de poliţie, fiind vorba de o agresiune”.

Punctul de vedere al I.P.J. Cluj

“La data de 27 august a.c., în jurul orei 19:00, Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, Secţia 2 Poliţie a fost sesizată prin apel 112, de către un bărbat de 60 de ani, din Cluj-Napoca, cu privire la faptul că, în timp ce se afla în locuinţa sa a fost agresat de către mai mulţi vecini.În continuare poliţiştii fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de loviri sau alte violenţe, violare de domiciliu şi distrugere, fapte prevăzute şi pedepsite de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, ag. şef adj. Adrian Ştefan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Deşi veniseră ca nişte mieluşei, romii-chiriaşi ai Arhiepiscopiei Ortodoxe din centrul Clujului îşi impun deja, violent, legea! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Update: Percheziţiile au avut loc în biroul unui profesor şi la domiciliul acestuia, după o acţiune de flagrant în timpul căreia a primit 450 de euro cu titlu de mită de la mai mulţi studenti”, au precizat sursele. Potrivit acestora, banii – câte 50 de euro de fiecare student – erau oferiţi pentru promovarea examenelor din sesiunea de restanţe. Acţiunile se desfaşoară sub coordonarea Parchetului de pe lânga Tribunalul Cluj. Ioan Ardelean a fost filmat in timp ce lua mita de la studenti.

Inceput de septembrie in forta pentru DGA Cluj. Procurorii au descins sambata, 2 septembrie la Universitatea Tehnica Cluj-Napoca unde in urma unui flagrant l-au retinut pe profesorul Ioan Ardelean.

Potrivit surselor, operatiunea a constat in filmarea si surprinderea cadrului didactic in timp ce lua sume intre 50 si 100 euro de la elevii veniti sa promoveze materia predata de el in sesiunea de restante.

Update: Ioan Ardelean, profesor doctor inginer, era anagajat in cadrul UTCN la Departamentul de Mecatronica si Dinamica Masinilor.

`Niciodata nu iti cerea el  banii direct. Si sincer nu facea nimic intentionat sa pici examenul si sa ajungi in restanta. Dar intr-adevar se stia ca poti sa rezolvi astfel situatia. Din cate stiu eu se dadea 50 de euro, nu 100. Si sincer la noi se platesc restantele cu 150 de lei, oficial si asta inseamna doar dreptul de a intra in examen nu si promovarea. Astfel ca de 50 de euro dadeai examenul si te si ajuta sa treci. Ca profesor era foarte bun si pregatit. Daca mergeai la orele lui si invatai nu era cum sa nu treci. Insa au fost colegi ce au optat pentru varianta mai usoara `, declara pentru Gazeta de Cluj un fost student de-al lui Ioan Ardelean.

Citeste si :

Procurorul Botogan i-a convocat telefonic pe studentii de la UTCN UPDATE

Post-ul Perchezitii la Universitatea Tehnica Cluj-Napoca. Profesor prins in timp ce lua mita in examen apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

UPDATE 17.00 : Audierile continua, insa cativa dintre studenti au fost lasati sa plece fara a se lua masuri de retinere impotriva lor. Reamintim ca s-au efectuat perchezitii atat la UTCN cat si la domiciul profesorului Ioan Ardelean. Surse apropiate anchetei confirma pentru Gazeta de Cluj ca profesorul a fost surprins in timpul examenului, dupa ce ar fi luat mita, deci nu a fost un flagrant. Banii respectivi nu erau marcati, iar studentii nu stiau de operatiune. Aparent pe catedra acestuia erau mai multe plicuri stivuite ce contineau „contributia” pentru a promova.

Update : Alti trei studenți s-au prezentat la audieri în jurul orei 16.00. Potrivit surselor ancheta este condusă de procurorul Marius Claudiu Botogan. Unul dintre tinerii audiati, ajuns in fata Palatului de Justitie l-a apelat telefonic pe procurorul Botogan:`Domnule procuror am ajuns unde ne-ati chemat`. Ulterior un jandarm s-a prezentat pentru a le facilita accesul tinerilor in cladire.

………

In această dimineață, Ioan Ardelean responsabil al catedrei de mecatronică și mecanică, a fost surprins  luând mită de la studenții care își susțineau restanțele

Update ora 15:30 de la Universitatea Tehnică s-au ridicat mai multe documente și consemnări cu evaluările făcute de profesor ce urmau să fie trecute în catalogul școlar.

Cei de la Direcța Generală Anticorupție Cluj în colaborare cu procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj au percheziționat și autoturismul deținut de acesta.

În aceste momente sunt audiati la sediul Parchetului atât studenții cât și profesorul Ioan Ardelean.

Citește și Perchezitii la Universitatea Tehnica Cluj-Napoca. Profesor prins in timp ce lua mita in examen

Potrivit surselor, actiunea provine de la o autosesizare a Parchetului si nu un denunț.

Cei aproximativ 10 studenți care i-ar fi oferit sute de euro mită profesorului riscă să fie trași la răspundere de procurorul care instrumentează cazul, pentru dare de mită.

”Reglementată prin art. 289 din Noul Cod Penal 2014, luarea de mită reprezintă fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act” contrar acestor îndatoriri.”

Știre în curs de actualizare…

Post-ul Procurorul Botogan i-a convocat telefonic pe studentii de la UTCN UPDATE apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Surse apropiate anchetei confirma pentru Gazeta de Cluj retinerea pe 24 de ore a profesorului de la UTCN. Aparent, procurorul Marius Claudiu Botogan i-a transformat pe ceilalti 11 studenti ai UTCN in suspecti pentru savarsirea infractiunii de dare de mita.

 Reamintim ca sambata la orele amiezii cei de la Directia Generala Anticoruptie impreuna cu reprezentanti de la Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj au afectuat perchezitii la UTCN in timp ce Ioan Ardelean evalua restantierii la materia pe care o preda.

Potrivit anchetatorilor, pe catedra acestuia au fost gasite mai multe plicuri de bani despre care se presupune ca ar fi fost primite de Ardelean de la studenti pentru ca cei din urma sa promoveze la materia sa.

Post-ul ULTIMA ORA: Ioan Ardelean retinut si 11 studenti devin suspecti in dosar apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Nicu Bukos este un bărbat de 32 de ani, care păzeşte împreună cu soţia şi cei doi copii vacile, 44 la număr ale unui patron din localitatea Bogata, comuna Călăraşi. În dimineaţa zilei de marţi, 29 august, la crăpatul zorilor în timp ce dormeau cu toţii liniştiţi – în vagonul aflat pe păşune care le serveşte drept dormitor –  s-au trezit peste ei cu trei inşi turbaţi de furie şi înarmaţi cu bâte. Erau conduşi de un anume Amorel, hoţ din zonă care suferise o condamnare de trei ani şi jumătate cu suspendare pentru furtul unei pompe de muls lapte şi alte obiecte de la patronul lor. “Pe toţi ne-au scos din vagon, afară, iar la soţul meu au început să-i dea cu bâtele numai în cap. Eu am ţipat, crezând că-l omoară, la care  m-or tras de cap şi m-or dat cu capul de peretele vagonului iar pe copii i-au luat de cap şi i-au trântit la pământ, după ce băiatului i-au dat un pumn în cap. Apoi au urcat în maşină şi au vrut să ne calce cu ea, chiar acolo, dar între timp s-au răzgândit şi au plecat. După ce s-au dus noi ne-am ascuns cu toţii între vite, până la sosirea poliţiei, fiindcă bătăuşii ne-au ameninţat că dacă se întorc ne omoară cu adevărat. Soţul a ajuns în dimineaţa aceea la Cluj, la U.P.U. şi a stat după aceea, ore în şir, în perfuzii”, povesteşte, îngrozită, Rodica, soţia ciobanului. Intervine în discuţie şi soţul femeii, timorat: “A vrut, cred, să se răzbune prin noi pe patronul nostru pentru că l-a dat atunci la poliţie, dar acum şi-a făcut-o cu mâna lui fiindcă noi nu ne vom lăsa până nu-l vedem în temniţă. Nu de alta dar deja copiii plâng în somn şi ne roagă de trei-patru ori pe noapte să verificăm dacă am închis bine uşa cu cheia, chiar dacă de atunci nu mai locuim în vagonul de pe păşune”. Însă, când să-I consulte pe bărbat, medicii au aflat de la acesta că actul său de identitate e-n lucru la poliţia din comună. Cu toate acestea l-au consultat şi l-au îndemnat să se întoarcă atunci când cartea sa de identitate va fi gata, pentru a-i fi eliberat certificatul medico-legal.

“La data de 30 august a.c., în jurul orei 06:00, Secţia 9 Poliţie Rurală Turda a fost sesizată prin apel 112 de către un bărbat în vârstă de 32 de ani, cu privire la faptul că în timp ce se afla pe o păşune din localitatea Bogata, comuna Călăraşi, judeţul Cluj, a fost victima unei agresiuni. În continuare se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri sau alte violenţe, faptă prevăzută şi pedepsită de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, ag. şef adj. Adrian Ştefan, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Post-ul Familie de ciobani cu doi copii, atacată în somn cu bâtele şi terorizată minute în şir de trei inşi! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

ADHD este o afecţiune care a fost recunoscută relativ recent drept boală. Celula de criză va fi compusă din medici, psihologi, psihiatri şi din sociologi, precum şi din părinţii copiilor care suferă de această maladie. Celula de criză va acorda sprijin părinţilor şi copiilor care suferă de această afecţiune.

Clujul va avea o celulă de criză pentru copiii cu ADHD, în urma unei iniţiative a asociaţiei non-profit Paşi Înainte. Pentru această inițiativă va fi realizat un grup de lucru format din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor publice care pot contribui la un tratament adecvat pentru tinerii cu deficit de atenţie şi hiperactivitate.

Direcţia de Sănătate Publică din Cluj şi Inspectoratul Şcolar Judeţean, vor instrui medici şcolari şi cadre didactice pentru acordarea asistenţei necesare copiilor. Potrivit unei estimări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 220.000 de copii din România suferă de ADHD. Acest lucru înseamnă că 5% dintre copiii din România suferă de simptomele aceste afecţiuni.

Constituirea acestui grup are loc astăzi, la Primăria Cluj-Napoca.

Aproximativ 300 de copii din judeţul Cluj au fost diagnosticaţi cu ADHD în prima jumătate a anului trecut conform statisticilor oficiale. Potrivit şefei Direcţiei de Sănătate Publică din Cluj, Dorina Duma, tratamentul ADHD presupune deopotrivă tratament psihologic sau psihiatric şi medicamentos.

”Pentru ca părinţii să aibă acces uşor la informaţii corecte şi complete, specialiştii clujeni s-au reunit într-un grup de lucru, la iniţiativa asociaţiei non-profit „Paşi Înainte”. Grupul va oferi sprijin părinţilor prin întâlniri periodice, va sprijini activităţi de informare în şcoli şi va realiza managementul unor cazuri dificile de ADHD, unde este nevoie de o intervenţie care să implice mai multe instituţii de profil”, spun reprezentanţii asociaţiei.

„Copiii cu ADHD sunt adesea descrişi ca obraznici, neatenţi sau pur şi simplu prost crescuţi, fără ca oamenii care folosesc aceste etichete să realizeze că creierul acestor copii funcţionează pur şi simplu altfel decât al celor din jur. Chiar dacă nu orice copil neastâmpărat are ADHD, noi recomandăm părinţilor ca, dacă au dubii, să apeleze la specialişti pentru a verifica situaţia propriilor copii”, spune Andreea van Peer, reprezentanta asociaţiei Paşi Înainte şi psiholog clinician. Andreea van Peer a recunoscut că, de multe ori, părinţii refuză să accepte faptul că această boală îi afectează pe copiii lor. ”Sunt părinţi care refuză să meargă cu copilul la psihiatru pentru că spun: copilul meu nu este nebun. Însă nu este vorba de nebunie, ci de o afecţiune care trebuie tratată cât mai timpuriu”, a spus Andreea van Peer.

Din grupul de sprijin pentru părinţi şi copii fac parte reprezentanţi ai asociaţiei şi ai unor instituţii de specialitate, precum Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, Direcţia de Sănătate Publică Cluj, Primăria Cluj-Napoca prin Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală, Clinica de Psihiatrie Pediatrică şi Centrul de evaluare şi intervenţie pentru copii şi adolescenţi. Activităţile grupului vor fi realizat sub egida Inspectoratului Şcolar al judeţului Cluj.

Specialiştii vor face schimb de date relevante şi bune practici pentru tratamentul tulburării ADHD, în aşa fel încât toate părţile implicate să aibă acces la informaţii corecte şi actualizate, iar copiii să beneficieze de sprijinul necesar atât la şcoală, cât şi din partea altor instituţii. Ei vor dezvolta şi recomanda bune practici în toate ariile implicate: unităţi de învăţământ, familie şi comunitate. Toate aceste demersuri au ca scop o mai bună integrare a copiilor care suferă de ADHD în comunitate, precum şi recuperarea lor cât mai eficientă.

Emilia Munteanu, unul din parinții unui copil ce suferă de ADHD a mărturisit:

”La grădiniţă, fetiţa mea, Andreea, era cea mai bună, ea era şefa! Însă lucrurile s-au schimbat după ce a început să meargă la şcoală. Acolo nu mai avea rezultatele preconizate. Profesorii mi-au spus că nu învaţă destul.

Acum, de când am început să tratăm afecţiunea, lucrurile merg din nou bine. Fetiţa mea a ieşit la tablă pentru prima oară la limba română, a răspuns şi a luat nota 9. Colegii ei au început să o aplaude! Însă vă daţi seama ce a fost în sufletul ei atâţia ani, de presiune a pus şcoala pe ea? Andreea avea nevoie de ajutor. Îmi spunea în fiecare seară, cu lacrimi, că nu mai vrea să mai meargă la şcoală”

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Judeţului Cluj spun că acordă o atenţie deosebită pregătirii cadrelor didactice şi medicilor şcolari care interacţionează cu copiii care suferă de ADHD, pentru a depista şi trata cât mai curând această afecţiune medicală.

Post-ul Cluj-Napoca va deține prima celulă de criză din România pentru copiii cu ADHD apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Hotărât lucru, Laurean Marc, un apicultor în vârstă de 68 de ani din comuna clujeană Geaca este un om cu adevărat norocos! Acesta a scăpat cu viaţă – însă cu răni multiple  la picioare şi braţe- după ce a fost atacat pe o uliţă din localitatea învecinată Legii de patru câini uriaşi. Şansa lui uimitoare a fost aceea că după ce l-au pus la pământ câinii au început să se lupte între ei, fiecare dornic să aibă întâietate la lichidarea bărbatului! Omul a profitat de scărmăneala dintre ei şi, cu sângele şiroind în valuri, a urcat pe bicicletă. Apoi,cu chiu, cu vai a pedalat spre un loc sigur,după care a anunţat ambulanţa!

Bărbatul, sprijinindu-se într-o cârjă, ajunge cu destulă dificultate la uşa cabinetului de consultaţii al I.M.L. Cluj. Povesteşte, cu glas stins că se află doar la începutul calvarului său, deşi în urmă cu o săptămână a avut parte de-o întâmplare care îl putea costa viaţa. „Lunea trecută mă aflam în satul învecinat, Legii, pe bicicletă, unde i-am dus nişte propolis dizolvat unui cunoscut de-al meu. Eu mă ocup de-o viaţă de apicultură şi deţin vreo 60 de stupi. Era ora patru după-amiaza şi, brusc, m-am trezit înconjurat de patru câini – dintre care doi uriaşi – care-i aparţineau lui unu`poreclit Ioan Nepotu`, un om bogat care o îngrijit un bătrân şi apoi l-o moştenit, posesor de tractor şi multe alte acareturi. Fiarele au năvălit pe mine şi după ce m-au trântit la pământ de pe bicicletă au început să-mi sfâşie picioarele şi o mână. Însă curând s-a petrecut o adevărată minune, pe care pot s-o numesc dumnezeiască: cei doi câini mari au început să se lupte sălbatic între ei, dorind probabil să se decidă astfel cine va fi cel care urma să mă lichideze, pentru că eu eram prada. Am profitat de scărmăneala lor şi m-am târât până la bicicletă, am urcat pe ea şi am pedalat până la drumul principal, unde am chemat salvarea”. Arată în continuare că a ajuns acasă, de unde l-a luat ambulanţa şi l-a dus la Spitalul Municipal Gherla. A stat acolo internat pentru trei zile. „În timp ce eram internat am fost adus de către ei la Cluj, la „Infecţioase” însă de-acum trebuie să vin singur şi să mai fac vreo trei şedinţe de injecţii. Pe deasupra am cheltuit deja 1.000 de lei pe medicamente, aşa că am venit la I.M.L. ca să-mi scot certificat şi pe baza lui să fac plângere penală împotriva lui Ioan Nepotu`. Chiar am vorbit,acum, cu un om din Legii şi acesta mi-a spus că-i pare rău că am picat tocmai eu, dar lucrul ăsta era inevitabil pentru că respectivul îşi lasă tot timpul câinii în stradă fără să-i pese că aceştia atacă trecătorii”, mărturiseşte, în continuare, bărbatul. Apoi, cu o grimasă se ridică şi intră în cabinet. Se întoarce după o lungă perioadă de timp, circa o jumătate de oră, asta pentru că – din superficialitate sau din motive obscure – medicii de la Gherla nu au consemnat decât rănile de la piciorul stâng, ignorându-le pe cele – la fel de grave – de la dreptul, iar actele de externare din Spitalul Municipal Gherla nu corespondeau cu situaţuia reală a rănilor sale. Până la urmă bietul om a căpătat un certificat în care i-au fost recomandate între 16 şi 18 zile de îngrijiri medicale. Asta deocamdată, existând posibilitatea să fie adăugate şi altele în caz că vor interveni complicaţii. Apoi, înainte să părăsească incinta instituţiei medicale, omul se tânguie: „Tare mă dor rănile şi n-am dormit o noapte întreagă de atunci, că mi-or rupt şi o venă de la piciorul stâng. Dar îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu a permis să mi se ia viaţa, fiindcă eram o pradă uşoară pentru câinii aceia uriaşi. Şi mai am un necaz: nu am reuşit să mă văd şi să stau de vorbă, aşa cum se cuvine, cu cei şase copii ai mei plecaţi de acasă – doi în Germania şi patru în Spania, veniţi în concediu, astfel că va mai trece un an până ne vom mai putea întâlni”.

„La data de 21 august a.c., Secţia 7 Poliţie Rurală Gherla a fost sesizată de către un bărbat de 68 de ani, cu privire la faptul că, în timp ce se afla în localitatea Legii din comuna Geaca, judeţul Cluj, a fost muşcat de patru câini lăsaţi nesupravegheaţi. Poliţiştii desfăşoară investigaţii pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs acest eveniment şi pentru luarea măsurilor legale care se impun”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, ag. şef adj. Adrian Ştefan, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Post-ul Atacat de patru câini, a scăpat cu viaţă doar pentru că doi dintre ei s-au încăierat pentru exclusivitatea de a-l lichida! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Citeste si :

Ioan Ardelean retinut si 11 studenti devin suspecti in dosar

Cei de la DGA au transmis in aceasta dimineata un comunicatt oficial prin care descriu in amanunt decinderile de sambata, 2 septembrie, de la UTCN si domiciliul profesorului Ioan Ardelean.

“Un profesor universitar din Cluj a fost reținut aseară de către procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, după o acțiune desfășurată împreună cu ofițerii Direcției Generale Anticorupție (D.G.A.) – Serviciul Județean Anticorupție (S.J.A.) Cluj într-un dosar penal privind suspiciuni de săvârșire a unor fapte de corupție.

Astfel, ieri, 2 septembrie a.c., ofițeri de poliție judiciară ai D.G.A. – -S.J.A. Cluj, cu sprijinul Centrului Operațional 3 Cluj-Napoca și Structura Centrală, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, l-au prins în flagrant pe A.I., profesor universitar doctor în cadrul unei instituții de învățământ din Cluj, în timp ce primea sumele de 450 euro și 450 lei de la mai mulți studenți în scopul facilitării promovării examenului restant la materia ”Mecanisme I și II”.

În vederea probării faptelor, tot ieri, ofițerii S.J.A. Cluj, au pus în aplicare două mandate de efectuare a unor percheziții, atât în biroul profesorului, cât și la domiciliul acestuia.

În urma activităților desfășurate și a audierilor efectuate de procurorul de caz, s-a dispus reținerea lui A.I., cu ordonanță pentru 24 de ore, pentru cercetări privind săvârșirea infracțiunii de luare de mită, urmând ca astăzi să fie prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă. În cauză sunt efectiate cercetări și față de alte persoane sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită”, precizează Direcția Generală Anticorupție într-un comunicat de presă.

Post-ul Filmari de la operatiunea DGA Cluj la UTCN:`O lasat bani…dapai eu stiu in ce scop ` apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Păşesc, la finele lui august 2017, în Bădăcin, comuna Pericei, judeţul Sălaj. Sau mai simplu: locul naşterii marelui patriot Iuliu Maniu, fost prim ministru al României şi artizan al Marii Uniri de la 1918. Ucis samavolnic de comunişti în penitenciarul de trist renume de la Sighet, acolo unde pierea în anii `50 floarea intelectualităţii româneşti: militari, profesori, politicieni, episcopi greco-catolici, diplomaţi de carieră dar şi simpli ţărani. Peste tot prunii gem de magnifica lor povară şi e limpede că anul acesta va fi multă pălincă. Sătenii sunt majoritatea prin livezi, la cules. Viaţa îşi urmează cursul firesc însă deşi au trecut atâţi ani de la dispariţia sa, spiritul lui Iuliu Maniu este omniprezent. Fiecare localnic are câte ceva să-mi spună despre măreţul om de stat, consăteanul lor.

“Primar e un maghiar care ne arde de fiecare dată când are ocazia”

Intru în făgădăul din centrul aşezării şi am şansa ca primul sătean pe care-l întâlnesc să fie un vechi ţărănist, Petru Pop – “Tete”, în vârstă de 56 de ani. Personaj pitoresc, om din rocă dură, aflu curând că este cu adevărat îndrituit să-mi vorbească despre ilustrul patron spiritual al aşezării, pentru că bunicul său a fost ani de zile omul de încredere al lui Iuliu Maniu. Se află în pauză de masă şi urmează să se întoarcă în livadă, la cules, însă apariţia mea îl deturnează de la scopul său iniţial: află că părintele Cristian Borz a fost nevoit să plece din localitate, aşa că se oferă imediat să-i preia rolul de gazdă şi să mă culce, acasă la el, peste noapte.

Urmând ca a doua zi, duminică, să participăm –  împreună cu întreaga suflare a localităţii – la parastasul marilor patrioţi ai naţiunii române – Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Ion Diaconescu, Corneliu Coposu şi Ion Raţiu, dar şi la lansarea unui apel pentru renaşterea creştin-democraţiei, iniţiat de câţiva intelectuali de marcă ai României. Precaut, o anunţă pe soţia lui Floarea că nu va mai ajunge la cules şi mai întârzie cu subsemnatul, în sat. Îşi începe acesta, ex-abrupto, mărturia despre Maniu: “Bunicul – tot Petru, ca şi mine – a fost angajatul lui Maniu, prin 1932 – 1933, înainte de a fi dus în armată şi avea printre altele şi obligaţia să păzească via, ca să nu ciugulească păsările strugurii. La un moment dat bunicul, care avea puşcă de vânătoare a văzut prin brazii lui Maniu două-trei veveriţe, pe care ilustrul om politic le adusese special ca să însufleţească parcul de lângă casă. Dar bunicul, care nu mai văzuse până atunci veveriţe, a crezut că-s pui de draci trimişi de Scaraoţchi să-i tulbure minţile lui Maniu. Şi a reuşit să împuşte o veveriţă, cu care s-a prezentat, mândru, la “Sfinxul din Bădăcin” – însă în loc de felicitări a primit mustrări. Apoi, încă o amintire cu Maniu, despre modul cum făcea acesta vinul de Dealul Ţarinii – dealul aflat lângă casa lui – licoare ajunsă celebră la Bucureşti: Cornelia, sora lui Maniu, călugăriţa, îl spăla pe picioare pe bunicul şi după ce acesta era adus în braţe de doi inşi îl punea să joace peste sacii plini cu struguri aflaţi într-o covată de lemn. Ieşea un must extraordinar şi apoi un vin care ajungea la Bucureşti, pe care-l cereau o mulţime de oameni politici – şi nu numai”. Bărbatul în vârstă de 56 de ani mărturiseşte că este pensionar de boală, după ce s-a îmbolnăvit în urmă cu 27 de ani la întreprinderea “Armătura” din Şimleul Silvaniei, “unde respirai un aer ca-n mină”. “Tete” este şi fratele unui cunoscut protestatar anticomunist al zonei, Ioan Pop – “Poetu`”, anchetat şi bătut, în 1986, apoi legat cu zgardă şi lăsat lângă o cuşcă de câine, cu câinele alături, la Securitatea din Zalău. Totul, deoarece Pop a sărit gardul cimitirului şi a aprins lumânări la mormântul familiei lui Iuliu Maniu, cântând împreună cu câţiva tineri un imn compus de el şi dedicat tribunului. La această  oră piesa respectivă a ajuns celebră sub numele de „Imnul lui Maniu” fiind interpretată la aproape fiecare eveniment festiv din sat. Pe „Poet” l-a turnat la securitate chiar şeful Căminului cultural, badea Patriţiu Man, cel care iniţial îi permisese să intre în cimitirul aflat în incinta căminului, dar apoi s-a răzgândit. „Securitatea i-a confiscat cele două caiete studenţeşti pline de poezii şi până la revoluţie fratele meu n-a reuşit să facă prea multe în viaţă. De altfel, tot timpul această instituţie a avut interesul să ţină Bădăcinul într-un con de umbră şi la asta au contribuit politrucii de atunci, inclusiv securiştii din sat – şi chiar după revoluţie persecuţia asta a continuat. Până şi ajutoarele pentru refacerea Casei Memoriale Maniu, care ar trebui să vină de la reşedinţa de comună întârzie, nu de alta, dar primar este acolo un maghiar care ne „arde” întotdeauna când are ocazia. Nici chiar fostul prim ministru Cioloş, originar din Pericei, nu a făcut nimic pentru Casa Memorială Maniu”, adaugă „Tete”.

“Tot satul are câte o poveste cu Maniu”

Nu trece mult şi în local apare însuşi „Poetu`”, însetat după munca la livada de pruni. Soarbe din câteva înghiţituri sucul pe care şi-l cumpărase după care se scuză şi promite că ne vom întâlni mai spre seară, când îşi va termina munca. Dar nu trec decât câteva minute şi bărbatul în vârstă de 55 de ani apare, răvăşit la culme, agitând un titlu de proprietate: „Tocmai în urmă cu câteva minute Man Ioan – „Germanu`” a cules vreo 400 de kilograme de prune de pe unul din terenurile lui Maniu, de 25 de ari. Vreau să ştiţi că asupra lui am drept de folosinţă, în calitate de făt al bisericii – şi actele aflate la mine confirmă acest lucru. A zis doar atât: „Să-l ia dracu` pe “Poetu`” şi s-a apucat să le culeagă, fără să-i pese de nimeni. Iată cum şi azi amintirea marelui Maniu e terfelită în sat – şi nimeni nu ia măsuri. Şi alte persoane şi-au creat acte false şi folosesc ilegal alţi 40 de ari din livada lui Maniu”. Se retrage, neputincios, dându-mi întâlnire pentru a doua zi, la biserica greco-catolică din sat unde va fi oficiat parastasul marilor fruntaşi ţărănişti Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Ion Diaconescu, Corneliu Coposu şi Ion Raţiu. Între timp, cei prezenţi se întrec să-mi arate – pe plasma din birt – materiale filmate despre Casa Memorială Maniu, diverse versiuni ale Imnului lui Maniu, dar şi piese vesele cu Văru` Săndel,  „folclorist-comediant”, originar din zonă… Curând, îşi face apariţia şi Nicolae Pop – înainte de a se deplasa şi el, ca mai toată lumea, la cules – care până nu demult a ocupat funcţia de şef al S.R.I. Satu-Mare. După ce mă întreabă – reflex profesional – dacă am venit cumva de la Cluj şi cu un cameraman, oarecum dezamăgit de răspunsul meu că sunt pe cont propriu, acesta îmi mărturiseşte: „Noi am fost teribil de îndoctrinaţi pe vremea lui Ceauşescu şi Maniu ne era prezentat ca un personaj negativ pentru istoria României, fiind mult hulit. În copilăria mea sătenii bătrâni povesteau – numai pe la colţuri şi-n şoaptă – cum venea Maniu, pe o trăsură trasă cu cai, de la Şimleu, cu vizitiu, având o pălărie de pai pe cap şi care împărţea bomboane la toţi copiii întâlniţi pe drum. Un lucru e clar, însă: întotdeauna oamenii l-au considerat unul de-al lor şi tot satul are o poveste cu Maniu”. Ne retragem curând la gospodăria lui „Tete” unde soţia lui, Floarea, cea care i-a dăruit trei copii ne face o primire ca-n basme, cu pălincă veche de douăzeci de ani şi bucate alese. Ca picanterie, femeia, trecută de cincizeci şi cinci de ani – de o frumuseţe aspră, aducând cu portretele feminine din icoanele bizantine – ne mărturiseşte la un moment dat marele mister al vieţii sale: ”În urmă cu treizeci de ani, când aveam deja un copil, am vizitat împreună cu soţul Mănăstirea Văratec şi maica stareţă a vrut, efectiv, să mă oprească la mănăstire, zicând că am în faţă un destin religios – fără să-i pese că soţul e lângă mine şi copilul mă aşteaptă acasă. Chiar şi acum mă întreb, după atâţia ani, care o fi fost sensul acelei întâmplări”… „Da, stareţa a vrut să mi-o ia şi să mă lase singur cu copilul”- confirmă, râzând, „Tete”.

Parastasul în memoria eroilor şi apelul intelectualilor

Duminică dimineaţă, după Liturghia din Biserica Greco-Catolică urmează momentul mult aşteptat de toată lumea, parastasul în memoria familiilor Maniu, Mihalache, Coposu, Raţiu şi Diaconescu. Remarcă, în timpul oficierii parastasului părintele greco-catolic Cristian Borz: „Pe Maniu, Mihalache, Coposu şi Diaconescu i-a pus Dumnezeu să aleagă între o cale strâmtă – suferinţă, închisoare, moarte – şi o cale largă: funcţii, bogăţie, onoruri. Ei au ales calea strâmtă, chiar cu preţul de a-şi pierde viaţa. Dacă viaţa lor nu era aşezată pe principii creştine, dacă n-ar fi avut o credinţă puternică în Dumnezeu, n-ar fi reuşit să facă această alegere. Iar când surorile Seniorului l-au întrebat pe acesta cum de-a fost capabil să reziste şaisprezece ani în închisoare, acesta le-a răspuns: „Credinţa în Dumnezeu şi rugăciunea voastră m-au ţinut în viaţă atâta timp, acolo”. Ei nu şi-au vândut sufletul, dar la fel a fost şi în cazul marelui Ion Raţiu”! A urmat, pe platoul din faţa Casei Memoriale Maniu lectura „Apelului pentru renaşterea creştin-democraţiei româneşti”, făcută de fruntaşul ţărănist Ion-Andrei Gherasim, în numele iniţiatorilor lui, un grup de intelectuali de renume ai ţării. Nu înainte însă ca Doru Mărieş, de la Asociaţia „21 Decembrie 1989” să afirme: „Iuliu Maniu, alături de cei care au fost alături la momentul 1918 – un an astral pentru români – a avut o intuiţie de excepţie, pe alocuri chiar divină. Mi-aş dori ca această echipă care s-a format în urmă cu câteva luni să primească şi ea o intuiţie – nu neapărat divină, fiindcă noi suntem oameni normali – dar măcar capacitatea de a ne alege de aici încolo partenerii cu care să pornim pe drumul firesc, împreună cu dumneavoastră pentru România”. Ceva mai târziu, la pomana de după eveniment, la care a participat întreaga suflare a satului, împreună cu oaspeţi sosiţi din toate părţile ţării şi Europei părintele Cristian Borz ne-a declarat, la rândul său: „Anul viitor sărbătorim o sută de ani de la Marea Unire. Iuliu Maniu a fost printre principalii contribuitori la acest act istoric. Ne dorim ca locul în care el a copilărit şi trăit să devină un centru cultural şi, aşa cum şi-a dorit el în testament, aici să fie instruiţi şi educaţi tineri pentru viitor. Din păcate până acum nici Primăria, nici Consiliul Judeţean şi nici Ministerul Culturii, în ciuda drumurilor făcute la Bucureşti, nu s-au implicat în restaurarea Casei Memoriale Iuliu Maniu, astfel că toate eforturile noastre au rămas fără rezultat. Fundaţiile „Ion Raţiu” şi „Corneliu Coposu”- dar şi oamenii  simpli sunt cei care au făcut ca acest edificiu să fie în picioare”.

IMNUL LUI IULIU MANIU, de Ioan Pop – POETU`, Bădăcin 1986

Îl simt cum mai vine

Mai vine pe-acasă

Îl văd cum se-aşează

Cu satul la masă,

Şi-şi varsă durerea

Sădind-o în noi –

Generaţii ca mine,

Ca tine, ca voi

Refren: Să cântăm despre Iuliu

Despre „Sfinx” să cântăm,

Toată lacrima noastră

Pentru el s-o vărsăm

Dragii mei prin menire

Ne-e dat să-l spălăm

De minciuni şi de vorbe,

În noi să-l schimbăm.

Un mormânt să-i găsim –

Cum mormânt şi-a dorit!

În pământul natal,

În pământul iubit.

De azi înainte, generaţii vin,

Pentru tine, Iuliu,

„Sfinx” de Bădăcin,

Şi-ţi aduc ofranda

Şi respect sincer

Ţara românească

Îngerii din cer.

Scurt fragment din amplul “Apel pentru renaşterea creştin-democraţiei româneşti –  o chemare la dialog, la asumarea responsabilităţii, la acţiune”: “Îi chemăm pe toţi cei care cred că pot contribui la reechilibrarea scenei politice să se angajeze într-un proces de dialog politic care să vizeze reconstruirea unei forţe politice autentice de dreapta, ataşată tradiţiilor democratice, moralei creştine, patriotismului luminat şi necesităţii continuării integrării europene.(…) E nevoie de o formaţiune politică reprezentativă care să poată reconstrui idealul binelui comun. În contextul românesc doctrina creştin-democrată şi tradiţia istorică a PNŢCD pot fi punctul de întâlnire al celor care vor să contribuie în mod concret la o schimbare de substanţă a vieţii noastre politice. (…) PNŢ a renăscut miraculos în decembrie 1989 prin PNŢCD. Spiritul acestui partid poate renaşte şi azi. În 1990 existau doar foştii deţinuţi politici, fără alte resurse decât cele simbolice. Azi, există infinit mai multe mijloace de comunicare pentru a-i reuni pe toţi cei care vor să pună umărul la renaşterea spiritului de rezistenţă care i-a caracterizat totdeauna pe fruntaşii şi pe militanţii acestui partid. Azi nu mai e nevoie să rezistăm împotriva gloanţelor sau torţionarilor, preţul pe care îl plătim e infinit mai mic, dar nevoia de a oferi o autentică alternativă e la fel de mare. Numai înscrierea într-o astfel de tradiţie ne va da forţa morală de a propune o adevărată schimbare. (…) Iar primul pas al acestei acţiuni este să-ţi recunoşti rădăcinile, să asumi identitatea care a cultivat totdeauna aceste valori, indiferent de preţ. Nu există asumare fără risc, iar asumarea riscurilor de imagine este irelevantă în faţa asumării sângelui vărsat pentru apărarea acestor valori. Azi avem mai multe discursuri populiste, dar patrioţii sunt rari pentru că din ce în ce mai mulţi români nu se mai regăsesc în ţara lor. Îi invităm pe toţi oamenii, toate grupurile formale şi informale care cred că pornind de la valorile creştin-democraţiei vom putea da motive românilor să creadă în viitorul ţării lor”. Iniţiatori: Fundaţia “Corneliu Coposu”, Asociaţia “21 Decembrie 1989”, Dan Grigore, Andrei Dimitriu, av. Antonie Popescu, av. Ionuţ Matei, politolog Alexandru Gussi, Ion Andrei Gherasim, Doru Mărieş. Semnatari: Fundaţia “Ion Raţiu”, Flavia – Bălescu Coposu, Rodica Coposu, Ana Blandiana, Paul Lăzărescu, Tudor Dunca, Liviu Hagea, Costin Borc, Tudor Călin Zarojanu, prof. dr. Dumitru Zdrenghea şi mulţi alţii, iar lista rămâne deschisă pe site-ul Fundaţiei “Corneliu Coposu”.

Post-ul Umbra lui Maniu. La Bădăcin. Apel la renaşterea neamului românesc apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Este în plină derulare războiul fratricid dintre DNA şi DIICOT, două departamente independente ale Ministerului Public.DNA este scăpată de sub orice control naţional, având drept scop salvarea cms.şef Traian Berbeceanu, acest fals Corrado Cattani al plaiurilor mioritice, din ghearele DIICOT.În toată această uriaşă încleştare este implicată ca victimă colaterală, o firmă de transport din Bistriţa, cunoscută nu numai la nivel local, dar şi la nivel naţional şi internaţional.

Tabita Tour Bistriţa, fiindcă despre ea este vorba, este o firmă specializată în transportul intern şi internaţional de persoane, sau după cum se defineşte pe site-ul de prezentare, „…este compania cu care a început povestea Filadelfia Group. În prezent este cea mai importantă companie din Nord-Vestul României în domeniul transportului intern şi internaţional de persoane şi este premiată constant în topul firmelor din judeţul Bistriţa-Năsăud”.

Compania a ajuns victimă colaterală ale acestor reglări de conturi specifice grupurilor de crimă organizată, dintr-un motiv simplu şi banal: ruta de transport aTabita Tour trece prin judeţele Alba şi Hunedoara, unde în perioada respectivă, anii 2010-2012, tăia şi spânzura după bunul plac cms.şef. Traian Berbeceanu, în calitate de şef al Brigăzii de Combaterea Crimei Organizate Alba, şi îşi crea imaginea de justiţiar suprem al României.

În momentul când a fost dat jos de pe piedestal şi a fost arestat de către procurorul sub autoritatea căruia lucra, Ioan Mureşan – procurorul şef al Serviciului Teritorial DIICOT Alba, a devenit brusc victima inocentă a sistemului, iar opinia publică, mass-media, normal, neinformată despre starea de fapt reală, i-au luat apărarea. A fost transformat într-un adevărat Corrado Cattani de România, deoarece mafia pe care el o investiga a decis, chipurile, să îl scoată din joc.

Opinia publică fiind astfel pregătită din punct de vedere emoţional, s-a trecut la următorul nivel al operaţiunii de salvare a lui Berbeceanu. DNA, la ordinul şefei acestei structuri, Laura Codruţa Koveşi, a întocmit un dosar pentru „represiune nedreaptă”, împotriva procurorului Mureşan, care l-a arestat şi anchetat pe Berbeceanu. Treptat, ceaţa a început să se împrăştie şi se constată că marele luptător antimafia, incoruptibil, este ”gol” şi departe de imaginea creată.

Fapte halucinante comise de Berbeceanu

Un document făcut recent public din dosarul deschis de DIICOT-Serviciul Teritorial Alba, privind anchetarea cms.şef Traian Berbeceanu, ulterior trimis în judecată, demonstrează negru pe alb, că acesta nu este chiar întruchiparea super justiţiarului, imagine pe care şi-a construit-o, şi pe care DNA-Structura Centrală încearcă să-l salveze. Din contră, fostul şef al BCCO Alba se pare că s-a poziţionat pe partea greşită a baricadei, a lumii interlope, a grupurilor de ”crimă organizată”, pe care, chipurile, el le investiga.

Din documentul în cauză, o adresă înaintată de şeful DIICOT din perioada respectivă, procurorul şef Codruţ Olaru, către Direcţia de Combatere a Crimei Organizate (DCCO), mai precis şefului acestei structuri a Poliţiei Române, cms. şef. Claudiu Cucu, aflăm nişte fapte absolut halucinante şi de neînţeles pe care le-a comis Traian Berbeceanu în calitatea pe care o avea. Atenţie, acest lucru se întâmpla înainte de anchetarea şi reţinerea lui Berbeceanu de către DIICOT Alba.Adresa în cauză dezvăluie târârea şi implicarea ca victimă colaterală a firmei bistriţeneTabita Tour în războiul care se va declanşa ulterior între DNA şi DIICOT pentru salvarea lui Berbeceanu.

Procurorul şef al DIICOT, în adresa menţionată, sesizează conducerea DCCO cu „..noi aspecte”, fapt care denotă că au mai fost şi alte sesizări privind activitatea profesională a lui Berbeceanu. Concret, se menţionează faptul că la data de 02.05.2012, la DIICOT/Serv. teritorial Alba a fost înregistrată o Notă întocmită de SRI Alba, având ca obiect săvârşirea unor infracţiuni de contrabandă cu ţigări şi spălare de bani de către mai multe persoane şi firme care cumpără şi transportă ilegal ţigări de contrabandă disimulate în diferite mijloace de transport, inclusiv în autocare aparţinând SC Tabita Tour SRL din Bistriţa, în ţări din UE. Pe cale de consecinţă, pornind de la aceste informaţii şi a verificărilor primare derulate de către subordonaţii lui Berbeceanu din cadrul BCCO Alba, la data de 24.07.2012 a fost înregistrat la DIICOT Alba dosarul penalnr.77D/P/2012. În aceeaşi zi a fost primită şi o sesizare cu nr.P.2283900/24.07.2012 de la BCCO Alba-Iulia, adresa de înaintare a sesizării fiind semnată chiar de către cms.şef Traian Berbeceanu, în calitate de şef al acestei unităţi de poliţie care spunea acelaşi lucru.

Traian Berbeceanu, la aceeaşi dată, i-a comunicat procurorului şef al DIICOT Alba, din nou atenţie, că înafara SRI Alba, informaţii privind implicarea Tabita Tour în activităţi infracţionale, respectiv contrabandă şi spălare de bani, şi a adresei de înaintare a sesizării pe care el însuşi a semnat-o, cu aceeaşi poveste, au mai fost obţinute independent informaţii de către doi ofiţeri din subordinea sa, alţii decât cei care au făcut sesizarea iniţială, fix pe acelaşi lucru. În acel moment, ca să fie mai convingător în faţa procurorului şef al DIICOT Alba, Berbecanu a plusat ca la poker, arătând cei doi ofiţeri ar fi obţinut şi informaţii în plus în ceea ce priveşte activităţile ilegale desfăşurate de Tabita Tour, întrucât pe lângă contrabandă cu ţigări şi spălare de ani, ar fi posibil să fie transportate cu aceleaşi mijloace de transport şi droguri.

Conducerea DIICOT Alba i-a comunicat lui Berbeceanu că este cunoscută şi informaţia respectivă, şi anume implicarea firmei în trafic de droguri, şi se va dispune de către procurorul de caz delegarea pentru a fi efectuate cercetări penale ofiţerilor indicaţi de către el. Cei de la DIICOT, prin intermediul SRI Alba, au aflat că cei doi ofiţeri ai lui Berbeceanu au aflat informaţiile respective de la un coleg al lor tot din cadrul BCCO Alba, dar aflat în altă tabără, a procurorului şef al DIICOT.

BCCO Alba, datorită marelui manager Berbeceanu era fragmentată, împărţită în biserici şi bisericuţe, fiecare lucrând acolo după cum îl ducea capul şi interesul. Procurorul şef al DIICOT – Structura Centrală l-a mai informat pe şeful DCCO, că şeful BCCO Alba, Traian Berbeceanu, avea în jurul lui un grup de subordonaţi care lucrau numai la indicaţiile acestuia şi împreună cu el, refuzând practic să lucreze cu DIICOT Alba, el preferând să lucreze numai cu DIICOT/Birourile teritoriale Hunedoara şi Sibiu.

Filaje duble

În dosarul nr.77D/P/2012 privind firma Tabita Tour Bistriţa deschis de DIICOT Alba, una din primele măsuri luate a fost monitorizarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi ambientale pentru mai multe persoane implicate, suspecte de săvârşirea faptelor sesizate, solicitându-se Tribunalului Alba autorizarea acestor activităţi ce impuneau restrângerea unor drepturi şi libertăţi, precum şi măsuri de supraveghere operativă, respectiv filaj. Aceste activităţi au fost derulate de către SRI Alba, iniţiatorii şi deţinătorii informaţiilor iniţiale. La un moment dat, la data de 01.08.2012, cei de la SRI Alba au constatat existenţa unor autorizaţii de monitorizare şi înregistrare a convorbirilor celor de la Tabita Tour, dar şi filaje DUBLE, în momentul punerii în executare a autorizaţiilor de interceptare şi filaj a mai multor persoane cercetate.

Concret cei de la SRI Alba au constatat că numerele de telefon ale persoanelor de la Tabita Tour pe care ei intenţionau să le asculte erau monitorizate în baza unor autorizaţii emise de către Tribunalul Hunedoara de către cei de la Serviciul de Operaţiuni Speciale (SOS) din cadrul IPJ Alba, într-un dosar nr.51/P/2012/26.07.2012, deschis de către Biroul Teritorial al DIICOT Hunedoara, o cauză identică, demarată la două zile după cea deschisă la DIICOT Alba-Iulia, la 24.07.2012. Cei de la SRI Alba au mai constatat că sesizarea din oficiu în acest dosar a fost făcută de cei doi ofiţeri, oamenii de încredere a lui Berbeceanu, în condiţiile în care acesta cunoştea că un dosar similar fusese deschis de DIICOT Alba. A fost evitat SRI Alba, suportul tehnic fiind efectuat de către SOS Alba.

În data de 03.08.2012 s-au solicitat BirouluiTeritorial DIICOT Hunedoara informaţii despre competenţa teritorială avută în vedere la înregistrarea cauzei la acea unitate de parchet, întrucât toate persoanele şi firmele cunoscute ca fiind implicate la data respectivă  în săvârşirea faptelor sesizate erau în principal din Alba, Bistriţa-Tabita Tour, Bucureşti, neexistând nici o legătură cu Hunedoara, decât poziţia geografică a acestuia pe ruta Alba-Anglia. S-a mai constatat că singura legătură a cauzei cu judeţul Hunedoara o reprezintă menţiunea făcută de către cei doi ofiţerii a lui Berbeceanu în actul de sesizare a DIICOT Hunedoara, care au notat că autocarele TABITA Tour „înainte de părăsirea ţării…staţionează peste noapte în localitatea Baia de Criş, unde adesea (?????!!!!!!)se realizează încărcarea ţigărilor printre bunurile legal transportate”.

Ulterior s-a mai constatat că acest aspect menţionat în actul de sesizare nu era verificat şi susţinut de NIMIC la momentul respectiv, nici ulterior, fiind ilogic ca autocarele care pleacă din Alba-Iulia, unde ar fi fost aduse ţigările de contrabandă, să fie încărcate în Baia de Criş. Mai mult s-a mai stabilit că la Baia de Criş din Hunedoara, locul stabilit de Berbeceanu ca fiind epicentrul de unde se comiteau infracţiunile, este o pistă falsă, inventată. Există în localitatea menţionată o pensiune unde şoferii servesc masa şi unde se aşteaptă unii pe alţii pentru a merge în coloană.

Explicaţii cusute cu aţă albă

Ca urmare a acestei situaţii, conducerea DIICOT Alba-Iulia a încercat să aibă o discuţie cu Berbeceanu, dar acesta şi-a închis telefoanele pentru a nu putea fi contactat. În disperare de cauză, i-au convocat pe oamenii lui Berbeceanu la sediul DIICOT Alba pentru a da explicaţii, prilej cu care au explicat că au înregistrat cauza la DIICOT Hunedoara, pe motiv că ei nu pot colabora cu un coleg al lor, care era considerat omul de încredere al procurorului şef de la DIICOT Alba, care era delegat pentru anchetarea cauzei deschise la Alba-Iulia şi au făcut acest lucru din ordinul lui Berbeceanu. Un motiv demn de cascadorii râsului.

Fiind informat de oamenii lui despre discuţia avută, Berbeceanu l-a contactat telefonic pe procurorul şef al DIICOT Alba şi i-a oferit acestuia o explicaţie halucinantă privind înregistrare cauzei în legătură cu Tabita Tour Bistriţa la Hunedoara, deoarece nu poate lucra la Alba-Iulia, întrucât sunt implicaţi aparţinători ai unor lucrători de la DGA şi DNA Alba în derularea afacerilor ilegale ale firmei Tabita, fără a nominaliza pe cineva.

Procurorul şef al DIICOT Alba-Iulia i-a pus în vedere lui Berbeceanu că nimeni din cei de la DGA şi DNA local nu sunt implicaţi în ancheta Tabita Tour şi că o eventuală posibilitate de deconspirare pe care o invocă Berbeceanu nu a fost stopată prin dubla înregistrare a cauzei şi la DIICOT Hunedoara şi la DIICOT Alba şi că era obligat să-l informeze pe procurorul şef al DIICOT/Ser. teritorial Alba pentru a rezolva situaţia.

În acelaşi timp, cei de la SRI Alba au sesizat inoportunitatea implicării unei alte unităţi de supraveghere (SOS Alba) în aceeaşi cauză, anchetarea Tabita Tour Bistriţa, existând un risc de deconspirare, mai ales a celor care executau filajul. În plus au fost invocate cheltuieli apreciabile nejustificate pentru interceptări şi filaje PARALELE.

Ulterior DIICOT şi SRI Alba au verificat aspectele invocate de Berbeceanu şi au constatat că nu se confirmă nimic din ceea ce susţinea el, demonstrând că acestea nu erau decât o justificare pentru dubla înregistrarea a unei cauze penale, ancheta Tabita Tour Bistriţa, din motive numai de el ştiute. Pentru a remedia situaţia extraordinară, nemaiîntâlnită creată de Berbeceanu, cele două dosare privind ancheta Tabita Tour Bistriţa au fost conexate, dosarul fiind instrumentat de DIICOT/Serv. teritorial Alba-Iulia.

În final procurorul şef al DIICOT/Structura Centrală a mai arătat în legătură cu comportarea lui Berbeceanu la limita legii şi înafara acesteia, dar şi a procedurilor că au mai fost făcute două sesizări şi a fost invocat faptul că dacă situaţia nu se va remedia i se va retrage avizul de poliţie judiciară.

(Va urma)

Doru Costin

Post-ul Firmă de transport bistriţeană, implicată într-o reglare de conturi la nivel înalt între DNA şi DIICOT! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gazeta de Cluj vă prezintă un top al celor mai bine plătiţi şefi Anticorupţie din România, alături de averile lor. Datele au fost adunate din declaraţiile de avere postate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Topul a luat în calcul doar salariile încasate de aceştia de la bugetul de stat pentru activitatea prestată într-un an calendaristic.

Fruntaşii de la DNA

Cel mai bine plătit procuror şef de la DNA este Aurelia Danusia Boicean, şefa DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia. Conform declaraţiei de avere aceasta a încasat anul trecut ca şi procuror şef 167.169 lei, plus 2.346 lei restanţe salariale de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, încă 17.564 restanţe salariale de la DIICOT, iar ca şi lector universitar a mai încasat încă 18.546 lei. Procurorul nu are terenuri, în schimb deţine două apartamente, două maşini (Audi, BMW), are active financiare în valoare de 29.000 lei şi trei credite la bancă de 6.000 euro, 25.000 euro, respectiv 65.000 lei. Este singura dintre procurorii şefi DNA care deţine obiecte de valoare şi anume are piese de mobilier în valoare de 4.000 euro, tablouri de 10.000 euro şi un tablou (bun propriu al soţului,  prodecan la Facultatea de Medicină Sibiu – Adrian Boicean) în valoare de 1.500 euro.

Pe al doilea loc al topului este procurorul şef DNA – ST Baia Mare, Ioan Ulici care a ridicat 163.005 lei în 2016. Acesta deţine cinci terenuri în judeţul Maramureş, o casă şi un apartament în Sighetu Marmaţiei, cinci autoturisme: Audi A6, Ford Fiesta, Toyota Hillus, iar lângă Mercedesul ML 320, stă şi o Dacia 1310. Procurorul are un card de debit, un card de salarii (ambele cu valoare totală sub 5.000 euro), precum şi două credite de 15.000 lei, respectiv de 73.153 lei.

Clujul nu-i ”fruncea”

Topul continuă cu procurorul DNA – ST Piteşti, Daniela Lupu care conform declaraţiei de avere a primit în 2016 suma de 154.779 lei, iar de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea încă 8.089 lei. Procurorul deţine şase terenuri, o casă de locuit, un Volkswagen Tiguan, un credit de 248.750 lei şi trei depozite bancare în valoare de 470 euro, 9.195 euro (ce include dobânda aferentă), respectiv 3.992 lei.

Deşi anii trecuţi, şefa DNA – ST Cluj – Anca Gabriela Mărincean era mai bine poziţionată în top, în 2016 procurorul a câştigat 154.500 lei din activitatea sa, adică 12.800 lei pe lună. Mărincean deţine trei terenuri în Gilău şi Floreşti, o casă de locuit şi un apartament în Floreşti, două autoturisme (un Citroen C5 şi un Chevrolet Captiva), un depozit bancar de 38.000 lei, dar şi patru credite de 132.500 lei, 296.434 lei, 66.000 lei, respectiv 39.000 lei.
Procurorii Onea, la acelaşi nivel financiar

Lucian Gabriel Onea, şeful DNA – ST Prahova are un venit anual de 148.982 lei, conform cu ultima declaraţie de avere depusă de acesta, adică un venit mediu lunar de 12.415 lei.. Ca avere, Lucian Gabriel Onea deţine un teren intravilan, un apartament, o casă, două maşini (Renault Megane. VW Beetle), nu are active financiare, însă are două credite bancare de 90.000 euro, respectiv de 38.000 lei.

Procurorul şef DNA – ST Târgu Mureş, Tiberiu Nicolae Onea, a încasat în 2016 148.272 lei, un venit mediu lunar de 12.356 lei. Procurorul deţine o casă de locuit, o casă, două terenuri şi două maşini (Seat Alhambra, Renault Clio). Ca şi active financiare, Onea are în cont aproximativ 465.000 lei, la care se adaugă cele trei carduri de cumpărături în valoare totală de 50.700 lei. Şeful DNA Târgu Mureş are două credite la bancă de 125.000 euro, respectiv 70.000 lei şi două descoperiri bancare în valoare de 10.996 lei.

Acelaşi salar, alte investiţii
Şefa DNA- ST Bacău, Maria Cornelia Hrîncescu are un salariu de 144.289 lei pe an, adică un venit mediu lunar de 12.000 de lei. La capitolul avere, Cornelia Hrîncescu deţine un teren şi o casă în Bacău, un autoturism Audi şi are trei credite de 37.925 de euro, 20.000 de lei şi 40.000 de lei, primele două scadente anul acesta, iar ultimul în 2019.

Sorin Constantinescu, şeful DNA – ST Constanţa a încasat 144.289 lei în 2016, adică aproximativ 12.000 lei pe lună. Ca şi avere, procurorul nu deţine terenuri, în schimb are un apartament în Constanţa şi trei automobile: Renalut Megane. Peugeot 207, VW Tiguan. Are patru depozite bancare de 171.894 lei, 8.932 lei, 39.383 lei, respectiv 31.179 lei şi este dator Băncii Transilvania cu 40.000 de euro.

La şefa DNA – ST Galaţi bate vântul prin document

Procurorul Diana Alexandru, şefa DNA -ST Galaţi a încasat anul trecut 134.180 lei. Potrivit declaraţiei de avere nu are casă, nici teren, nici maşină, dar nici datorii. Are doar două depozite bancare în valoare totală de 33.726 lei. De precizat că este singurul procuror şef care nu are datorii la bancă.

Deşi Florin Bogdan Munteanu procuror şef DNA – ST Iaşi a câştigat în 2016 tot 134.180 lei, acesta deţine şase terenuri, un apartament şi un autoturism KIA şi patru conturi bancare de 1.024 lei, 18.733 lei, 4.248 lei, respectiv 12.000 lei. În 2009, procurorul a luat un credit de 75.200 euro şi a garantat cu ipoteca pe imobilele sus-menţionate, iar anul acesta a mai luat un credit de 30.000 lei.

Topul merge mai departe cu Nicolae Adrian Golban a încasat 132.708 lei ca şi procuror la DNA – ST Timişoara şi deţine două apartamente, o casă, un teren (aferent casei de locuit), un BMW din anul 1999. Procurorul mai are două depozite bancare în valoare de 135.577 lei şi trei carduri de credit ce însumează 48.103 lei.

Cornel David- Deca, procurorul şef al DNA Braşov încasează anual 131.634 lei. Acesta deţine un apartament în Sibiu împreună cu soţia, avocata Klara David Deca şi două autoturisme – un Seat Altea Freetrack şi un Ford Fiesta şi două depozite bancare de 16.300 lei, respectiv 8.810 lei. Ca şi datorii, Cornel David Deca are un credit de 45.000 euro scadent în anul 2041.

Cei mai prost plătiţi procurori şefi DNA

Din activitatea de procuror DNA – ST Oradea, Adrian Valentin Muntean a câştigat anul trecut 123.322 lei, adică puţin peste 10.000 lei pe lună. Ca şi avere, procurorul are un teren, un apartament în comuna Sânmartin, judeţul Bihor, două autoturisme (Skoda Octavia, Volkswagen Polo), un card de credit cu 8.000 lei şi de la Fondul de Pensii Administrat Privat NN lare 53.742 lei, la are se adaugă un credit de 409.660 lei, scadent în anul 2030.

Procuror DNA – ST Craiova, Marin Căluşaru a câştigat în 2016 aproape 120.000 lei, ajungând la un venit mediu lunar de aproximativ 9.900 lei. Procurorul deţine patru terenuri în judeţul Dolj, două case de locuit, trei autoturisme (Dacia 1410, Chevrolet Lacetti, Opel Corsa) şi patru depozite bancare în valoare totală de 108.250 lei. Căluşaru are şi o datorie la bancă de 260.000 lei.

Ultimul din topul şefilor Anticorupţie este Ciprian Mihai Morişcă, procuror şef la DNA – ST Suceava care din activitatea sa Morişcă a câştigat anul trecut 117.553 lei, adică aproximativ 9.800 lei pe lună. Morişcă are un teren intravilan, o casă de locuit, ambele în municipiul Suceava, două BMW-uri, trei depozite bancare ce însumează 96.656 lei şi o datorie de 15.000 euro., scadentă în 2018.

Kovesi se dă săracă

Ca şi o comparaţie la cele prezentate, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi a câştigat în 2016 182.281 lei, adică 15.190 lei pe lună. Potrivit celor declarate, Kovesi nu deţine terenuri, nu are maşini, are doar un singur apartament cu două camere în Bucureşti (în care locuieşte din 2007) şi patru depozite bancare de 13.902 euro, 765 euro, 11.420 lei, respectiv 290 lei. Şefa DNA a împrumutat de la bancă în 2008 suma de 45.000 euro. Kovesi a rămas fără aproape 6.000 de euro, bani care îi încasa ca expert în programe europene, aşa că acum trebuie să se întreţină numai din salariu.

Nu numai presa din România a fost interesată de declaraţia de avere a şefei DNA. Israelienii de la Black Cube au vorbit  despre posibile conturi bancare în Elveţia şi Cipru, unde Kovesi şi-ar fi depozitat bani primiţi din alte surse, însă acest lucru n-a fost demonstrat până acum.

Post-ul Topul „bogăţiei” şi al „sărăciei”. Averile procurorilor-şefi de la DNA apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

De cele mai multe ori, când un proiect sau o acţiune publică sunt făcute cu încălcarea anumitor prevederi legislative, instituţia sub girul căreia a avut loc evenimentul este arătată cu degetul. Însă nu instituţiile sunt de vină, ci oamenii care semnează. Gazeta de Cluj vă prezintă cine sunt angajaţii care ar trebui aplaudaţi, înjuraţi sau daţi în judecată, din administraţia locală clujeană, care au girat Festivalul Untold cu propria semnătură.

Untold este singurul festival european care se ţine în centrul unui oraş şi din boxele căruia muzica duduie aproape non-stop cu mult peste limitele legale admise timp de patru zile. Cu ocazia organizării acestui festival, o mare parte din parcul central clujean este închis publicului neplătitor de bilet pentru Untold şi circulaţia este deviată pe o serie de străzi din zonă. Primarul Emil Boc, unul dintre cei mai mari fani ai acestui festival, spune că beneficiile aduse oraşului cu ocazia organizării acestui festival sunt enorme, însă nu poate prezenta date concrete, financiare, despre beneficiile pe care le au clujenii. În schimb, cu ocazia organizării acestui festival sute de clujeni care locuiesc în zonă sunt nevoiţi să se mute de acasă din cauza zgomotului. De multe ori, clujenii au făcut plângeri şi sesizări pentru mutarea festivalului din centrul oraşului într-o zonă periferică, unde ar trebui să se organizeze acest gen de manifestaţii, însă plângerile lor au fost îndreptate înspre instituţia Primăriei Cluj Napoca. Or, nu primăria îşi dă avizul pentru organizarea festivalului, ci angajaţii ei.

Avizarea Untold 2017 a avut loc în cadrul şedinţei Comisiei de avizare a manifestărilor publice din municipiul Cluj Napoca care s-a întrunit în data de 21 iulie. Comisia este formată din Emil Boc, primarul municipiului Cluj Napoca, Aurora Roşca, secretarul municipiului Cluj Napoca, col. Eugen Pop, prim adjunct al Inspectoratului şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Cluj, col. Sebastian Florin Cliţan, comandat al Grupării Mobile de Jandarmi Cluj, comisar Dănuţ Todea, reprezentantul Poliţiei Rutiere Cluj Napoca şi Marcel Bonţidean, director general la Poliţia Locală. Aceşti angajaţi la stat, bugetari convinşi, au aprobat cererea Asociaţiei Untold de a organiza evenimentul ”Festivalul Untold” din data de 28 iulie ora 08.00 până în data de 8 august ora 23.00, cu obligaţia respectării Legii 60/1991.

În avizul dat se specifică că ” vă solicităm să luaţi toate măsurile pentru reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii emise din zona fiecărei scene prin amplasarea de mijloace profesionale care să ajute în scopul acesta”.

Cu toate acestea, Armin Van Buuren, care este capul de afiş al festivalului, un dj trance, reşapat, care a cunoscut celebritatea în urmă cu peste 10 ani, a declarat după festivalul Untold că este extrem de mulţumit pentru că este singurul festival la care a participat şi a fost lăsat să dea muzica cât de tare a vrut.

Astfel, dacă cineva merită mulţumiri, înjurături sau plângeri penale, ele sunt persoanele pe care clujenii ar trebui să le caute.

Gheşeftul Untold

Până în momentul de faţă nu au fost date publicităţii datele afacerii Untold pentru a putea spune care a fost gheşeftul anul acesta, însă anul trecut de pe urma Untold s-au întors la bugetul local 60.000 de lei, în condiţiile în care municipalitatea a băgat 2,7 milioane de lei în organizarea festivalului.

Schema prin care s-au ”sifonat” cei 2,7 milioane de lei a fost simplă, dar ”şpriţul” a ieşit destul de tare. Primăria Cluj Napoca, ca să îşi justifice incompetenţa în gestionarea proiectului Cluj Napoca Capitala Europeană a Tineretului, a pompat bani, în special, pentru organizarea unui eveniment major: Festivalul Untold 2015. De acest eveniment s-a ocupat Federaţia Share, la conducerea căreia a aterizat Bogdan Buta, un ”client” vechi de-al primăriei prin colaborarea pe care o avea prin intermediul Fundaţiei Omnipass cu care municipalitatea clujeană toacă bani de câţiva ani.

După ce Bogdan Buta a devenit preşedintele Federaţiei Share, Primăria Cluj Napoca a decontat acestei organizaţii, în decurs de doi ani, 2.708.823,4  lei milioane de lei pentru organizarea Festivalului Untold. La sumele folosite pentru organizarea festivalului a participat şi Federaţia Share cu câteva zeci de mii de lei obţinute din diverse sponsorizări.

În anul 2014 primăria a plătit federaţiei Share 2.300.000 de lei. Potrivit municipalităţii clujene, Federaţia Share a fost finanţată de la bugetul local al primăriei clujene cu următoarele sume: ”Pentru proiectul ”Tineret@Cluj Napoca 2015: anul de pregătire 2014 pentru Capitală europeană a Tineretului” – cu capitolele de cheltuieli închirieri 40.000 de lei, onorarii/fond premiere/consultanţă 30.600 de lei, transport 17.000 de lei, cazare şi masă 24.000 de lei, consumabile 8.500 de lei, servicii 69.400 de lei, tipărituri 70.000 de lei, publicitate 40.500 de lei, în total 300.000 de lei. Suma alocată pentru acest proiect a fost decontată prin deconturile din data de 11.09.2014 (191.788,26 de lei) şi 15.12.2014 (108.212 de lei).

Pentru proiectul ”Cluj Capitală Europeană de Tineret Trecerea 2014 – 2015” – cu capitolele de cheltuieli: onorarii/fond premiere/consultanţă 200.000 de lei, în total 200.000 de lei. Suma alocată prin acest proiect a fost decontată prin deconturile din data de 21.11.2014 (115.086,40 de lei) şi 12.12.2014 (84.913,60 de lei).

Prin proiectul ”Rezervarea artiştilor internaţionali principali pentru programul 2015” – cu capitolele de cheltuieli: onorarii/fond premiere/consultanţă 1.800.000 de lei. Suma alocată prin acest proiect a fost decontată prin decontul din data de 12.12.2014 (1.800.000 de lei).

În 2016, administraţia locală a plătit federaţiei 408.823,37 de lei. Pentru anul 2015, la data de 1 septembrie, Primăria Municipiului Cluj Napoca a realizat următoarele deconturi către Federaţia Share: închiriere scenă/sistem sunet/lumini – 17.059,72 de lei, servicii de design grafic – 9.000 de lei, cazare – 61.040 de lei, servicii design grafic – 11.648 de lei, tipărituri – 39.994,35 de lei, publicitate – 51.121,65 de lei.

Pentru cazare şi onorarii servicii artistice, primăria clujeană a împărţit banii cu Federaţia Share. Pentru cazare s-au plătit 39.742 de lei, din care 18.960 de lei au fost plătiţi de municipalitate, restul de 20.782 de lei fiind plătiţi de Federaţia Share. Pentru onorariile artiştilor s-au plătit 433.101,65 de lei, din care Primăria Cluj Napoca a plătit 200.000 de lei, iar Federaţia Share a cotizat cu 233.101,65 de lei.

Tinerii se mişcă bine!

După ce evenimentul a avut loc, s-au produs două evenimente demne de luat în calcul: Federaţia Share a plătit la bugetul local 50.806,85 de lei (5630,72 lei în data de 28.10.2015, reprezentând taxa pe clădiri, 25.176,13 lei în data de 23.09.2015 si 20.000,00 lei în data de 23.10.2015, reprezentând impozit de spectacole) şi Bogdan Buta şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al federaţiei. El a declarat, într-o scrisoare deschisă că ”dincolo de toate mârlăniile la adresa mea din ultima vreme, am fost şi voi fi întotdeauna demn şi voi putea sta drept în faţa oricui. Voi face întotdeauna doar ceea ce cred că este corect şi bine, mai ales pentru cei pe care îi reprezint, în acest caz, generaţia mea – tinerii”. Însă, înainte de a-şi da demisia, el a deschis o societate comercială, cu sediul într-un spaţiu al Primăriei Cluj Napoca, Parcul Central Simion Bărnuţiu (!).

Legea evenimentelor publice ar fi putut închide Untold

Potrivit legii în baza căreia sunt organizate evenimentele publice (60/1991), organizatorii adunărilor publice sunt obligaţi ”să întrerupă imediat adunarea publică atunci când constată că au intervenit fapte de natura celor menţionate în art. 2”. Adică, ”adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat, cu protecţia participanţilor şi a mediului ambiant, fără să stânjenească folosirea normală a drumurilor publice, a transportului în comun, cu excepţia celor autorizate, funcţionarea instituţiilor publice sau private, a celor de învăţământ, cultură şi sănătate, a unităţilor economice ori să degenereze în acţiuni turbulente de natură a pune în primejdie ordinea şi liniştea publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa sau bunurile acestora ori ale domeniului public”. Or, dacă e să vedem ce s-a întâmplat pe parcursul festivalului şi după închiderea lui,  potrivit legii, ar fi trebuit ca Untold să fie întrerupt. Legea mai spune că acest gen de evenimente nu trebuie organizat în apropierea spitalelor, însă Untold a duduit la o stradă distanţă de unul dintre spitalele de copii din Cluj Napoca şi la două de ansamblul medical Clinicilor, unde sunt majoritatea spitalelor din Cluj Napoca.

Post-ul Vrei să le mulţumeşti sau să le faci o plângere penală? Ei sunt şefii Clujului care şi-au dat semnătura pentru Untold apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cartea Al Wa Prinţul Negru al Valahiei restabileşte adevărul istoric. Alexandru Simon, unul dintre autorii cărţii, repune în discuţie dogmele istorice astăzi acceptate.

Liviu Man: Care a fost ideea care a stat în spatele scrierii acestei opere – Alva, Prinţul Negru al Vlahiei şi vremurile sale, mai ales că e un colectiv pluridisciplinar in spatele acesteia, un istoric, un arheolog şi un genetician care au scris această carte?

Alexandru Simon: La început, ideea era mult mai generoasă. Până la urmă s-a redus la un mormânt. S-a redus pentru că, din pacate, condiţiile au permis numai atât. În primă fază, am propus un proiect care să acopere mai mult, din Antichitate  până la sfârşitul Evului Mediu, de pe la  2000 Î.Hr. până la 1500. Dar proiectul a ajuns de la început sinonim cu un mormânt, ceea ce până la urmă ne-a dus şi la această lucrare.

L.M.: Mormântul numărul 10 din Biserica Argeş 1, pentru că în carte, aşa cum spuneai, s-a demonstrat deja că există o Biserică Argeş 1 sub Biserica Argeş 2 din zilele noastre, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, în premieră l-aţi identificat pe cel care a stat în acest mormânt, pe Prinţul Alexandru Voievod, fost domnitor al Ţării Româneşti. Sunteţi primul istoric care face acest lucru, pentru că au fost mult mai multe atribuiri ramasitelor  din acest mormânt.

A.S.: Nu sunt primul care o face. Poate sunt cel dintai care o face explicit. Circumstanţele sunt mai vechi. Poate trebuie să ne întoarcem la momentul la care el a fost descoperit: vara anului 1920. Atunci, România era mai sus. Poate nu a fost niciodată mai sus decât atunci. Se făcea o lună de la Tratatul de la Trianon. Dintr-o dată, săpaturile incuviintate deja la Biserica Domnească de la Curtea de Argeş, au adus la lumina asa-numitul Mormânt 10. El ramane pana astăzi singurul mormânt domnesc din Ţările Române găsit intact. Rând pe rând, Ferdinand, prinţul moştenitor care era din nou Carol, Maniu, Brătianu, Vaida Voievod l-au vizitat. Pentru acea Românie mormântul era şi un miracol şi un deranj.

L.M.: De ce era un miracol şi de ce era un deranj?

A.S: Miracol era în primul rând pentru că aveam finalmente ceva palpabil din trecutul care justificase Primul Razboi Mondial, altfel spus: mortii pentru a caror trecere se gasisera argumente de la Decebal si Traian pana la Brancoveanu. Astfel, este poate de inteles de ce – până la sfârşitul anilor `70 – raposatul din Mormantul 10 a fost pastrat – drept exponat – sub sticlă. Veneau elevii, veneau studenţii, orice turist îl putea vedea. Era – totusi – o problema. Noi. oficial (mai ales după Al Doilea Război Mondial), eram foarte ataşaţi de ideea că la începutul  domniei Ţării Româneşti, a Moldovei, orice conducător român (ori valah, cum îi zicea în Evul Mediu) era de fapt un ţăran mai înstărit. Dintr-o dată in iulie 1920, ne-am trezit cu cineva care era plin de aur, aur luat în moarte. Era aproape de un faraon.

Şi mai ales e problema care o arăţi foarte clar în carte este că acel domnitor a fost înmormântat în rit latin, nu in cel ortodox.

Fie in latina, fie in germana (mormantul lui Nan Udoba, decedat inainte de 1400, avea un inel inscris cu Hilf Ghot/ Ajuta Doamne), ce s-a descoperit – pe inele ori pe nasturi (de pilda) – in mormintele cercetate la Arges in vara anului 1920 (o buna parte fiind – oricum – profanate) aratau numai niste oameni iesiti din viata sub semnul Romei, nu sub cel al Bizantului. Era o moda? Capodopera bizantina (adica – tot – de rit grec) care este Biserica Domneasca de astazi de la Curtea de Arges nu ingaduie o asemenea rezolvare. Ea era practic imposibila de la inceputul anilor 1920. De exemplu, principalul inel al defunctului din Mormantul 10 era identic – ca inscriptie si ca realizare – cu cel al lui Edward de Woodstock (Printul Negru al Angliei), fiul regelui Eduard al III-lea. Informatia era disponibila de vreun deceniu inaintea tiparirii (in anul 1923) a rezultatelor cercetarilor de la Curtea de Arges.

L.M.: Apropo de deranj, cred că acesta va fi deranjul cel mai mare pe care îl aduce cartea, pentru că, aceasta carte spune că atât primii domni ai Ţării Româneşti, cât şi cei ai Moldovei erau stapinatori  de rit latin, care-şi primiseră coroanele de la Roma (de la Avignon la acea vreme) nu de la Bizanţ.

A.S:Aici e de fapt marea noastră ciudăţenie, o ciudăţenie care cred că e cunoscută de mai multă vreme. Nu vreau să zic că noi am descoperit acuma America. In Evul Mediu, Bizanţul, adevaratul Imperiu Roman dupa elita si conducatorii ei, nu a sprijinit aparitia altor state – cu coroana desigur la acea vreme – care sa apartina religiei crestine. Papalitatea avea nevoie de sustinatori insa. Bulgaria şi Serbia şi-au primit coroanele de la Roma, care le-a acceptat drept regate si dupa ce ele au revenit in sanul Ortodoxiei. În cazul României de astazi, lucrurile nu au fost deloc diferite. Dupa cum se stia – cel tarziu de pe la 1860 – Moldova a intrat in istorie drept ducat de rit latin sub autoritatea directa a Sfantului Scaun in anul 1370. La sud de Carpati ramanea totusi un semn de intrebare. In mod normal, el trebuia sa dispara de pe la 1944-1945. Dupa aparitia oficiala a Mitropoliei Ungrovlahiei (adica a Tarii Romanesti) in mai 1369, in august 1360 papa Inocentiu al VI-lea o accepta clar pe Clara de Ungaria, drept voievodisă, formă monarhică feminină pentru voievod a Valahiei, în condiţiile în care Roma, bine ştiut fiind faptul, nu recunoştea altă stăpânire de monarhii decât cea ce fusese acordată de catre ea.

L.M.: Ajuta stiinta asemenea – pana la urma – adevaruri? Iar Mormantul 10 a fost descoperit la nici doua luni dupa Trianon. Pe deasupra, vechea biserica caruia acestuia ii apartinuse – dupa cum se banuia din anii 1930 – a fost identificata oficial (in 1969) abia dupa fronda lui Nicolae Ceausescu din 1968.

A.S.: Politizarea atacă istoria noastră de la un cap la altul. Dacă o luăm strict cum era logic, Mormântul 10 apare în momente cheie: (1) in 1920 cand Trianonul practic a încheiat formarea României Mari; (2) in 1969 pe cand Romania vroia sa fie libera – impotriva Rusiei – fie aceasta si sub comunisti; (3) in 2012 cand a trebuit – inainte de termen – sa ne realegem soarta, de la parlament la ministere si presedinte.

L.M.: Un neajuns al cartii trebuie astfel reamintit. Analiza ADN a acoperit doar linia materna a defunctului din Mormantul 10. Din ce motiv?

A.S.: Explicatia oricarei scapari este – aproape invariabil – mai lunga decat remedierea scaparii. Pe scurt (cat se poate): originea cumana – materna ori paterna – era imposibila de la bun inceput (pe linie materna s-a demonstrat din 2014 – in conditii nu mai favorabile decat in 2012 – ca mama voievodului din Mormantul 10 era de origine germanica). Cumanii erau de felul lor (inclusiv cei care au ajuns sultanii – mameluci – ai Egiptului) deschisi la culoare. Domnul din Mormantul 10 era inchis la culoare. Ce va fi fost alogen in el era – in mod cert – mai curand tatar, decat cuman, asa cum o aratau deja izvoarele scrise ale vremii. Din pacate, aici trebuie asezat raspunsul la intrebarea Dumneavoastra. Nu s-a dorit – la nivel institutional inclusiv – finantarea extragerii ADN-ului pe linie paterna si – concomitent (normal in esenta) – prelevarea de noi probe care sa poata sustine/ infirma orice concluzie obtinuta.

L.M.: Adica, sarim de la o extrema la alta? De la a nu fi nici macar cuman la a fi ceva ce nu se doreste a fi cunoscut?

A.S.: Este o intrebare de bun-simt. Prima data, in surse (istorice si arheologice) cumanii apar drept oamenii Marii Biserici, ai Patriarhiei de Constantinopol, in extensie ai Imperiului Bizantin. Nu sunt fidelii – sigur nu de manual (inclusiv cei stabiliti in Ungaria) – ai Bisericii Romei. In al doilea rand, Bizantul nu a avut vreodata o parere buna despre v(a)lahi, cum li se zicea de catre vecini pe atunci atat viitorilor aromani, cat si romanilor de la nordul Dunarii. Pentru Constantinopol, care se socotea urmasul legitim al Romei lui Augustus, Traian ori Marc Aureliu, acesti v(a)lahi erau o sfidare la adresa bunului simt, intrucat v(a)lahii se socoteau urmasii Romei. Fie ca ei chiar gandeau aceasta incat de pe la 1200, fie ca Papalitatea le-a indus ideea, sigur este ca originea romana a v(a)lahilor a contat semnificativ – poate decisiv – in decizia lui Inocentiu al III-lea de a acorda o coroana regala conducatorului acestora, Ionita Caloian. Last but not least, nu trebuie uitat ca principalii artizani ai disputei cumani vs romani, sau catolici vs ortodocsi, asupra inceputurilor statale medievale ale romanilor, au fost doi cosemnatari ai Declaratiei de la Budapesta din vara anului 1990: Matei Cazacu si Neagu Djuvara. Respectiva declaratie, numita de catre Ion Ratiu un act de tradare, prevedea – printre altele – autonomia Transilvaniei. Nu ar trebuie astfel, poate, sa mire de ce un artefact vechi, asa-numita Diadema de la Goranu (descoperita – accidental aparent – in 1974, predata Bancii Nationale in 1980 si studiata abia prin 1983) a fost mai curand transformata in Coroana de Foc a lui Sergiu Nicolaescu, in loc sa fie privita – cum de fapt se banuia (mai corect: se temea lumea) – drept prima coroana a Tarii Romanesti. O coroana identica cu cea asa-zisa de la Goranu poate fi gasita numai in Deisisul din Biserica Sfantul Nicolae Domnesc de la Curtea de Arges, nu insa si in tabloul votiv al amintitei biserici, sau mai tarziu la Cozia sau Dealu. Ori, toata lumea se acorda – de dinaintea redatarii arheologice, istorice si fizice (¹⁴C in special) a Mormantului 10 – ca in acel Deisis era reprezentat Alexandru Voievod.

L.M.: Atunci, avem pe de o parte o istorie care pare sa fi fost pierduta, iar pe de alta parte o istorie care pare sa fi fost regasita. Important ar fi insa ca romanii, valahii cum li se zicea, au apucat, au izbutit sa se ridice.

A.S.: Aici sunt de inteles si istoricii care nu au privit – adesea fara justificare – cu bunavointa istoria inceputurilor – sigur cele medievale – ale romanilor. In cateva decenii, ei au trecut de la nimic la aproape tot. Un exemplu simplu (poate). Fetele lui Alexandru Basarab si ale Clarei de Ungaria (adica din familia regala a Coroanei Sfantului Stefan) au ajuns regine ale Bulgariei (Ana), Serbiei (Ancha) si ducese de Opole (Elisabeta), fiica celei din urma devenind si regina a romanilor. In cele din urma, dintre acesti nimeni in drum s-a format o coloana vertebrala a marginilor rasaritene ale Europei, sau a ceea ce se numeste acum spatiul celor trei mari (Adriatica, Baltica si Neagra).

Interviu realizat de Liviu Man

Post-ul Istoricul Alexandru Simon: Voievozii fondatori ai Ţării Româneşti şi Moldovei au fost catolici apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.