Instanța Tribunalul Cluj a decis să prelungească măsura de arest preventiv pentru cei zece inculpați din Dosarul Dairatani, printre care și fiii avocatei din Cluj, Monica Dairatani. Ei sunt acuzați că vindeau substanțe cu efect psihotrop, substanțe care au efect similar cel al drogurilor.

”În temeiul art. 348 rap. la art. 207 al. 4 şi 6 Cod de Procedură Penală precum şi la art. 203 al. 5 Cod Procedură Penală constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpaţii Dairatani Elias, Dairatani Ibrahim, Adrian Silviu Făgădar, Imre și Marius Kallo, Daniel Florin Mara, Claudiu Imre Otvos, Costel Marian Penciuc, Gabriel Marian Suciu, Cristian Adrian Veber, toţi aflaţi în prezent în stare de arest preventiv în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul IPJ Cluj, întrucât subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la momentul luării, al prelungirii măsurii şi apoi al menţinerii arestării preventive, şi, în consecinţă, menţine măsura preventivă a arestării luată faţă de inculpaţi, respingând implicit cererile formulate de inculpaţi de revocare a măsurii arestării preventive sau de înlocuire a acestei măsuri cu măsura controlului judiciar, sau cu măsura arestului la domiciliu, după caz. În baza art. 275 al. 3 Cod Procedură Penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la de la comunicare cu inculpaţii şi cu reprezentanta Parchetului. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din data de 18 septembrie 2017, în lipsa participanţilor”, se arată în soluția dată de Tribunalul Cluj.

Inculpații au depus contestație împotriva deciziei din 18 septembrie, însă în Curtea de Apel Cluj a respins contestațiile.

”În baza art.205 C.p.p.raportat la arrt.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cpp respinge ca nefondate contestaţiile formulate de inculpaţii D.E., D.I., F.A.S.,P.C.M., V.A.C., M.D.F., K.M., K.I. şi O.I.C., împotriva Încheierii penale nr.474/C/18.09.2017 a Tribunalului Cluj. Stabileşte onorarii apărător din oficiu în sumă de 50 lei în favoarea av.F.A.P. –parţial şi câte 130 lei în favoarea av.I.Z., I.I. , F.A. şi I.M. sume ce se vor avansa din FMJ Obligă contestatorii inculpaţi la plata în favoarea statului a câte 400 lei, fiecare cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunţată în şedinţa Camerei de Consiliu din data de 02 octombrie 2017”, se arată în soluția pe scurt.

Polițiștii clujeni de la Brigada de Crimă Organizată Cluj au organizat o acțiune, în urma căreia au reușit prinderea în flagrant a celor implicate în această rețea. ”La data de 11.04.2017, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj, au efectuat un număr 19 percheziții domiciliare pe raza judeţului Cluj, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, format din mai mulţi suspecţi, specializat în săvârşirea infracţiunii de efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse, ştiind că acestea sunt susceptibile de a produce efecte psihoactive”, se arată în comunicatul DIICOT.

Polițiștii susțin că în perioada 2016 – 2017, pe raza municipiului Cluj-Napoca a acţionat o reţea de distribuire şi plasare pe piaţa de consumatori a unor substanţe cunoscute generic sub denumirea de „substanţe etnobotanice”, al cărei principal scop era obţinerea unui profit material substanţial prin procurarea, distribuirea, plasarea pe piaţă, ambalarea, transportarea, manipularea şi stocarea – depozitarea de substanţe susceptibile să producă efecte psihoactive. Cu ocazia percheziţiilor efectuate în cauză a fost găsită şi ridicată cantitatea de circa 3 kilograme de substanţe psihoactive, 50 de plicuri cu substanţe psihoactive, trei cântare şi instrumente de consum, precum şi sumele în cuantum de 20.210 lei, 2.305 euro şi 20 de lire sterline. Respectivul praf se vinde cu prețuri între 30-50 de lei, profitul traficanților fiind dublu. Praful era adus din China, prin intermediul poștei, având ca destinatar, de regulă, unul dintre membrii rețelei.

Post-ul Inculpații din dosarul fraților Dairatani, acuzați de trafic de droguri, mai stau o lună în arest apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Pe rolul Inspecției Judiciare există cinci sesizări formulate de unii membri ai echipei de control care au verificat managementul DNA, acestea privind acitivitatea a trei procurori cu funcţii de conducere şi a unui judecător detaşat.

„Ca urmare a solicitării dumneavoastră adresate Inspecţiei Judiciare vă comunicăm faptul că pe rolul Inspecţiei Judiciare se află cinci sesizări din oficiu, ca urmare a propunerilor în acest sens şi a situaţiilor de fapt constatate de unii membri ai echipei de inspectori judiciari care au efectuat, în perioada 17.07 – 25.08.2017, control managerial la Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală. Cele cinci sesizări din oficiu privesc activitatea a trei procurori cu funcţii de conducere şi a unui judecător detaşat”, au precizat, pentru Mediafax, reprezentanții Inspecției Judiciare.

Surse din sistem au precizat că sesizările îi privesc pe procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, consilierul acesteia, judecătorul Dana Tițian, procurorul-șef serviciu judiciar Gabriela Popa și pe procurorul-șef al Secției a II-a, Marius Bulancea.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a „refuzat categoric” să prezinte unei echipe de inspectori judiciari dosarele întocmite de procurorul revocat Mihaiela Iorga Moraru, iar prin acest lucru a obstrucționat activitatea inspecției, se arată într-un Referat al Inspecției Judiciare.
Conform Referatului Inspecției Judiciare, din 19 septembrie, la nivelul DNA a fost organizată o comisie de inventariere a dosarelor întocmite de procuroarea Mihaiela Iorga Moraru. Echipa de control era formată din consilierul Laurei Codruța Kovesi, judecătorul Dana Tițian, și procurorii Claudiu Dumitrescu și Gabriela Popa
Ordinul prin care s-a dispus acest control a fost emis în mod nelegal, afirmă inspectorii judiciari. Aceștia își motivează concluzia prin faptul că legea stabilește că judecătorii detașați își păstrează calitatea, astfel încât ei nu pot efectua un control față de un procuror.
„Având în vedere că Tițian Dana, judecător detașat în funcția de consilier personal al procurorului șef al DNA, care și-a păstrat calitatea de judecător (…), a fost desemnată să controleze activitatea unui procuror de către procurorul șef al DNA, apreciem că, prin activitatea pe care a desfășurat-o, și anume aceea de control efectiv cu privire la activitatea desfășurată de un procuror, atribuită doar unui procuror, judecătorul detașat Tițian Dana a înălcat prevederile legale referitoare la incompatibilități și interdicții”, se arată în documentul IJ.
Conform sursei citate, atât echipa de control, cât și procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, au refuzat să prezinte inspectorilor judiciari dosarele întocmite de procurorul Mihaiela Iorga Moraru.

„Având în vedere atitudinea procurorului șef direcție, Laura Codruța Kovesi, constând în aceea (…) unui refuz categoric al prezentării dosarelor, (…) precum și atitudinea membrilor comisiei de control, consilier Tițian Dana și procuror șef serviciu judiciar Popa Gabriela, care au tergiversat activitatea pe care o desfășurau, toate cu scopul vădit de a extrage din sfera controlului dosarele repartizate unui procuror, (…) apreciem că cele relatat constituie indicii cu privire la săvârșirea abaterii de obstrucționare a activității de inspecție a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace”, precizează sursa citată.
Referatul este întocmit de inspectorii judiciari Monica Pleșea, Daniela Sanda Mateș și Mihaela Hitruc.
Documentul a fost înaintat inspectorului șef al Inspecției Judiciare, spre analiză.

Post-ul Kovesi și alți trei magistrați, verificați de Inspecția Judiciară apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La data de 05.10.2017 procurorii  Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj  au dispus reţinerea pentru o perioadă de 24  de ore a  inculpaţilor  Fekete-Marczika István, Purcar Ioan şi Purcar Sorin, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat fraudă informatică, în formă continuată şi acces ilegal la un sistem informatic.

În cauză, există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2016, inculpaţii Purcar Sorin, Purcar Ioan şi Fekete Marczika Istvan au constituit un grup infracţional organizat, la care ulterior au mai aderat alte trei persoane, care a avut ca scop realizarea de operaţiuni frauduloase prin efectuarea de operaţiuni de deschidere de conturi şi de depunere/retragere de sume de bani de la ghişee şi bancomate amplasate pe raza judeţelor Cluj, Sălaj, Mureş şi Braşov, aparţinând unei unităţi bancare.

În fapt s-a reţinut că începând cu decembrie 2016, membrii grupului infracţional au recrutat 34 de persoane fizice care aveau o situaţie materială precară şi pe care, sub diferite pretexte şi cu promisiunea unui ajutor financiar, le-au convins să-şi deschidă conturi bancare la o unitate bancară de pe teritoriul României, cu carduri ataşate. Ulterior deschiderii acestor conturi, titularii au predat cardurile ataşate membrilor grupării infracţionale  comunicându-le totodată şi codurile PIN. După activarea cardului bancar, în contul la care acest instrument era ataşat,inculpaţii  efectuau operaţiuni test de depunere (de regulă, prin APT) -retragere de numerar (la bancomat), de sume mici de bani, pentru a verifica dacă este funcţional contul. Ulterior (de regulă, în aceeaşi zi şi la scurt timp de la finalizarea cu succes a operaţiunilor-test), contul era alimentat cu aproximativ 4000 de lei, în majoritatea cazurilor prin depuneri de numerar la APT, aparate automate situate pe raza judeţelor Sălaj şi Cluj. În aceeaşi zi, la scurt timp, unul dintre membrii cu rol de „însoţitor” şi titularul contului bancar se prezentau la o unitate teritorială a unităţii bancare. La indicaţia „însoţitorului”, titularul de cont îl informa pe funcţionarul de la ghişeu că doreşte să ridice banii din cont – circa 4000 de lei, sens în care îi prezenta un act de identitate, timp în care unul dintre membrii cu rol de „utilizator de card” se afla deja la  bancomat  (având asupra sa cardul şi PIN-ul aferente contului aparţinând respectivului titular) şi comunica telefonic permanent cu „însoţitorul”. În momentul în care „însoţitorul” sesiza că funcţionarul bancar iniţiase, în sistemul informatic al băncii, operaţiunea de retragere de numerar (prin interpretarea „mişcărilor” acestuia), îl anunţa telefonic pe „utilizatorul de card”, care avea acces în contul titularului de card, şi tasta la bancomat comenziile de retragere a sumei de cca 4.000 de lei.

Inculpaţii aveau reprezentarea că suma respectivă nu mai exista în contul bancar şi profitau de faptul că „bancomatul” nu ştia încă acest lucru, respectiv de acel interval foarte scurt de timp (câteva secunde) necesar pentru transmiterea informaţiilor de la staţiile de lucru ale funcţionarilor bancari către serverul băncii, pe de-o parte, şi pentru transmiterea informaţiilor de la bancomate către serverul băncii, pe de altă parte.

Urmare a ridicării (de la ghişeu) şi a retragerii (de la bancomat) simultane de numerar – suma de aproximativ 4.000 de lei, în contul titularului erau înregistrate două operaţiuni bancare realizate într-un interval de câteva secunde, fapt ce se solda cu înregistrarea unui „descoperit neautorizat de cont”, respectiv cu păgubirea băncii cu suma retrasă la bancomat.

Întrucât s-au înregistrat situaţii când nu a existat o coordonare perfectă între „însoţitor” şi „utilizatorul de card”, operaţiunile care făceau parte din „schema infracţională se repetau până la reuşită, respectiv, depunerea sumei de cca 4.000 de lei în cont, la scurt timp urmată de ridicarea sumei de la ghişeu şi încercare de retrage aceeaşi sumă de la bancomat.

Depunerile în cont prin APT au fost realizate de către membrii grupării infracţionale, nu de titulari. În proporţie covârşitoare, operaţiunile pe un anumit cont  au fost realizate în locaţii diferite, acest mod de acţiune făcând parte din „schema infracţională” – de exemplu, operaţiunile-test se realizau la ghişeu/APT şi ATM din locaţia X, depunerea în cont a sumei de cca 4.000 de lei se realiza la un ghişeu/APT din locaţia Y, ridicarea sumei de cca 4.000 de lei la un ghişeu din locaţia Z iar retragerea sumei de cca 4.000 de lei la un ATM din locaţia W.

Prejudiciul  produs în cauză este în sumă de 72.249,55 de lei.

În cursul zilei de astăzi, inculpaţii Fekete-Marczika István şi Purcar Sorin au fost prezentaţi Tribunalului Cluj cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile iar faţă de inculpatul Purcar Ioan, procurorii DIICOT-S.T.Cluj au dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioada de 60 de zile.

Acţiunea a fost efectuată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj şi Mureş.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.

La acţiuni au participat şi jandarmi.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Post-ul Clujeni reţinuţi pentru fraudă. Au prejudicat o bancă cu peste 72.000 de lei apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gligor Popa e un pensionar bonom, în vârstă de 78 de ani, care o viaţă întreagă a fost crescător de oi şi capre în zona Clujului. La bătrâneţe, acesta s-a mutat, cu acceptul proprietarului, într-o baracă din Făget unde până zilele trecute creştea oi. Însă ghinionul său a fost că a nimerit în raza de acţiune a „haiducului” Zbârcă, un neisprăvit pripăşit prin zonă care a pus ochii pe cele cincizeci şi trei de oi ale sale şi pe agoniseala omului de o viaţă. Aşa că individul respectiv a instaurat un regim de teroare asupra bătrânului: i-a confiscat treptat animalele, toate bunurile şi cu prilejul celei mai recente bătăi – care a durat cu pauze nu mai puţin de o săptămână – i-a rupt şi mâna!

“Îmi ia banii exact după chitanţă, cum i-am încasat pe fierul vechi”!

Gligor Popa, sosit cu mâna în ghips la I.M.L. Cluj, mă uimeşte din primele clipe când pronunţă numele oamenilor importanţi ai Clujului vechi pe care i-a cunoscut în calitate de crescător de oi şi capre, îndeletnicire pe care o are încă din perioada comunistă.  Locuieşte în Făget, deocamdată fără forme legale, prin amabilitatea directorului de la “Minieră”, dl. Timbus, unde ocupă o baracă şi şi-a întemeiat şi o gospădărie, urmând ca foarte curând să cumpere, cu ajutorul unor nepoate, baraca şi o mică porţiune de teren din jurul ei. “Eu am adresa de pe buletin la cea a apartamentului lor, pe Mehedinţi, însă curând vom începe demersurile să fiu şi eu în legaliate aici, pe strada Cariera Feleacu. Din păcate acum totul e suspendat fiindcă viaţa mea a ajuns foarte gea din cauza acestui Zbârcă şi a concubinei lui, care mă distrug, pur şi simplu”, explică el. Mărturişeşte că Zbârcă locuieşte în pădure, la circa un kilometru de baraca lui şi a ajuns la “performanţa” să fie bătut şi jefuit non-stop de către acesta, cam de două luni de zile: “Apare la mine şi-n miez de noapte şi-şi face anunţată prezenţa, astfel: “Vine Zbârcă, unde eşti Gligore”? Şi atunci eu, de frica lui fug în padure doar în izmene sau în chiloţi, cum mă găseşte – şi aştept acolo ore în şir până ce pleacă sau după ce se satură cu mâncarea mea şi fură ce are chef să-mi fure. Iar poliţiştii – deşi le-am zis că-i duc la el noaptea, prin surprindere – îl caută doar ziua când Zbârcă îi vede şi fuge în pădure, aşa că nu reuşesc niciodată să-l prindă, în ciuda faptului că face ravagii în zonă, nu numai cu mine”. Arată mai departe care au fost etapele jafului şi ale terorii instaurată de Zbârcă şi concubina acestuia asupra lui: “Din cincizeci şi trei de oi câte am avut înainte mai aveam nouăsprezece ieri seară – dar acum mi le-a dus şi pe alea, fiindcă la întoarcerea de la spital ele deja dispăruseră. Mi-a mai luat de asemenea trei drujbe – două cumpărate cu patru milioane şi una cu trei milioane şi jumătate. Mi-a luat şi-o foarfecă de un million. Apoi banii din buzunar, cu cuţitul la gât, exact cât aveam la mine şi cât figurează pe chitanţa de la centrul unde mi-am vândut fierul vechi adunat. Nici bani de mâncare nu-mi lasă, ba pe deasupra îmi ia şi mâncarea: slănina, carnea friptă, pâinea. Iar lucrurile din casă pe care mi le-a luat le-a vândut deja pe Oser”. Începe să plângă, brusc, sensibilizat la maxim de o amintire: “Şi cei unsprezece căţei pe care-i aveam mi i-a luat şi i-a vândut iar pe cel mai frumos, cu “şosete” albe la picioare, care cântărea o sută de kile şi lătra de răsuna pădurea, mi l-a omorât”!

“M-a salvat şoferul de la autobuzul 21, că Zbârcă mă omora în staţie”!

Revine apoi la cea mai recentă agresiune asupra sa, petrecută în seara precedentă: “Aseară, pe la şapte-opt a venit şi mi-a luat banii de mâncare şi m-a lovit cu bâta, rupându-mi mâna. De o săptămână mă bătea încontinuu, cu pauze de câteva ore, cât umbla la cerşit. Apoi, în timp ce-mi căuta pe afară restul de oi pe care le mai aveam – nouăsprezece la număr – am reuşit să scap şi să fug spre staţia autobuzului 21, de la intersecţie şi chiar am pus piciorul pe scara autobuzului ca să mă duc la poliţie. A fugit după mine şi m-a prins chiar acolo, dar norocul meu a fost că m-a salvat şoferul. Apoi m-am dus la U.P.U. şi târziu de tot m-au transportat la Ortopedie unde medicii mi-au pus mâna ruptă în ghips”. Este poftit în cabinetul de consultaţii şi se întoarce curând cu un certificat în care i-au fost recomandate între 30 şi 35 de zile de îngrijri. Adaugă apoi, scăpat de această grijă şi pus pe povestit: “De două săptămâni nu mai dorm în baracă, numai în pădure sau – ultimele nopţi – în gară, că nu mai ştiu cum să scap de Zbârcă. Am tot fost la Secţia 6 din Zorilor – şi a venit şi Poliţia “sfatului” dar nimeni n-a făcut nimic să-l potolească. Acum mă duc direct la Parchet, că o ştiu pe procuroarea şefă şi fac plângere acolo. O să mi-o scrie – cu tot istoricul suferinţelor mele – nepoata, că-i contabilă de profesie. Neapărat trebuie să-i grăbească Parchetul puţin pe poliţişti să facă ceva – până nu mă omoară Zbârcă ăsta şi concubina lui”. Apoi îmi cere datele personale ca să mă recompenseze în caz că totul se sfârşeşte favorabil pentru el: “Am strâns borhot pentru vreo sută de kile de pălincă de prune de-alea bune, mari, pe care le-am cules cu mâna mea. Peste vreo lună fac pălinca şi vreau ca de Crăciun să vă aduc un kil din minunăţia care o să iasă”! Apoi, oarecum înseninat părăseşte hotărât sediul instituţiei medicale.

“Poliţiştii din cadrul Secţiei 6 Poliţie efectuează cercetări într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, în urma unei plângeri depuse de către un bărbat, care locuieşte, fără forme legale, în pădurea Făget. Cel în cauză a reclamat faptul că a fost agresat de către un bărbat, în urma unor neînţelegeri privind o turmă de oi”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Post-ul Teroarea din Făget se numeşte Zbârcă. I-a rupt unui localnic mâna şi i-a furat, în etape, bunurile şi 53 de oi! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ioan Sătmar, un electrician din localitatea clujeană Strâmbu, comuna Chiuieşti, a reuşit performanţa de a încasa două bătăi pe parcursul a două zile, de la agresori diferiţi – şi culmea, în două localuri diferite! El mărturiseşte că primul bătăuş l-a pocnit pentru că nu l-a lăsat să-şi pască vitele pe terenul său iar celălalt pentru că se împotrivea ca să-şi închidă proprietatea cu o poartă, dorind să treacă pe acolo când are chef. Ca urmare – sfătuiţi între ei sau nu – cei doi agresori i-au plătit cu vârf şi îndesat lui Sătmar îndrăzneala de a-şi apăra proprietăţile!

Bărbatul în vârstă de 51 de ani aşteaptă, spăşit – cu „scrijelituri” evidente pe faţă – în faţa cabinetului de consultaţii al I.M.L. Cluj. Mărturiseşte – neştiind dacă să râdă sau să plângă din cauza ridicolului situaţiei – că a fost bătut de către doi consăteni, diferiţi, pe parcursul a două zile, în cele două baruri existente în localitatea Strâmbu. Povesteşte acesta, pleoştit: „Sâmbătă am intrat în bar şi după ce am băut o bere-două, acest Gheorghe, un  consătean de-al meu în vârstă de vreo 40 de ani, aflat la o masă din vecini m-a atacat cu pumnii pentru că i-am spus că nu-i permit să păşuneze pe terenul meu. M-a pocnit direct în ochi şi apoi, verbal, mi-a tot „băgat-o” şi mi-a „scos-o” – mie şi celui căruia i-am închiriat păşunea – zicând că face ce vrea pe terenul meu. Apoi a plecat”. Culmea, a doua zi – tocmai ca nu cumva să-l întâlnească din nou pe vecinul recalcitrant, Sătmar a poposit la celălalt bar din sat. Însă, acolo, din nou ghinion: l-a întâlnit pe celălalt mare duşman al său, Partenie, un alt consătean, în vârstă de 54 de ani. „Ăsta mi-a interzis să-mi ridic poartă şi gard în curte ca să nu-i blochez drumul căruţei când trece pe la mine prin gospodărie. Mi-a zis să nu fac nimic în cest sens fiindcă altminteri îmi fixează poarta pe care o s-o ridic, în uşa casei mele, să nu mai pot ieşi de acolo. Şi m-a pocnit şi el, de data asta în nas, după care a părăsit barul ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic”, mărturiseşte Sătmar, de parcă din momentul agresiunilor ar fi rămas mirat că toate necazurile i se întâmplă numai lui. „Am fost la poliţie şi cei de acolo m-au îndrumat spre I.M.L. Cluj, aşa că m-am prezentat aici ca să-mi scot certificate medico-legale”, adaugă el. După ce este consultat, bărbatul se întoarce cu două certificate în mână.  Astfel, pentru lovitura de la ochi Sătmar a primit o săptămână de îngrijri medicale, iar pentru cea de la nas alte patru.

“Poliţiştii efectuează investigaţii privind săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, în urma unor plângeri depuse de către un bărbat, de 51 de ani, din localitatea Strâmbu. Acesta ar fi fost agresat, în două seri consecutive, de persoane diferite, în localuri publice de pe raza localităţii de domiciliu”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Incredibil: bătut de doi indivizi diferiţi, pe parcursul a două zile, într-o localitate clujeană! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un cunoscut muzician din Cluj, în vârstă de 34 de ani, a avut ghinionul să fie agresat verbal si apoi fizic de un taximetrist, în plină stradă, în faţa a numeroşi trecători. Supărat pe muzicianul – aflat pe bicicletă – care îi făcuse observaţie deoarece îi „tăiase” faţa, pe noul sens interzis, dintre B-dul 21 Decembrie 1989 şi strada Paris taximetristul a reacţionat violent. I-a confiscat pentru scurt timp telefonul cu care biciclistul filmase disputa verbală dintre ei, l-a lovit şi apoi dus a fost. Acum poliţiştii  îl caută pe agresor pe baza imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere.

Kolcsar Peter este familist, tată a doi copii, profesor de pian şi un cunoscut artist în lumea muzicii clujene si nu numai. Muzicianul se deplasează mai tot timpul cu bicicleta însă, vinerea trecută, această obişnuinţă l-a costat destul de scump: în jurul orei  14.20, aflat la intersecţia străzii Paris cu B-dul 21 Decembrie 1989  a observat un  taximetrist care luse curba de pe bulevard, intrând pe Paris, lucru ilegal. Povesteşte bărbatul, luni 2 octombrie, pe coridorul I.M.L. Cluj, unde s-a prezentat pentru a fi consultat de către legiştii instituţiei: „Am dorit să-i atrag taximetristului atenţia, ştiind că s-a dat recent această interdicţie, aşa că l-am atenţionat ieşind in faţa maşinii pe sensul lui de circulaţie. În ciuda faptului că i-am vorbit politicos şi cu tonul vocii scăzut – a început să se manifeste agresiv, la început din punct de vedere verbal apoi fizic. Mi-a luat telefonul din mână în timp ce îl filmam iar când am strigat către cetăţenii care priveau pasivi scena, rugându-i să cheme cineva poliţia, acesta a devenit şi mai agresiv, m-a prins de braţul stâng şi m-a trântit, efectiv, pe partea opusă a strazii unde circulau regulamentar maşinile, totodată aruncându-mi şi bicicleta cât colo”. Muzicianul mărturiseşte că a rămas consternat de lipsa de simţ civic a pietonilor aflaţi în stradă, dar mai ales a unui taximetrist oprit la semafor de o vreme care, întrebat dacă a văzut desfăşurarea evenimentelor acesta a răspuns că n-a văzut nimic. „Îmi deschisesem şi telefonul şi-l rugasem să repete cuvintele injurioase, ca să fie consemnate pentru cameră, iar acesta a fost motivul care i-a declanşat individului furia. Tototdată menţionez că mi-a dus telefonul în maşina lui, unde nu ştiu ce-a făcut, nu sunt sigur, doar că după ce mi-a înapoiat telefonul filmarea dispăruse”. Între timp, pentru că nimeni nu anunţase poliţia, muzicianul s-a deplasat personal la Secţia 2, aflată în apropiere, unde a semnalat cazul şi a depus plângere penală împotriva taximetristului.

Bărbatul este poftit curând în cabinetul de consultaţii şi după câteva minute iese cu un certificat în care i-au fost recomandate câteva zile de îngrijiri medicale. „Sunt hotărât să merg împotriva acestui individ până în pânzele albe, mai ales că am reuşit să găsesc şi un martor care va face o declaraţie şi la poliţie referitoare la tot a ce s-a întâmplat vineri, deoarece un asemenea stil de manifestare nu poate fi tolerat într-un oraş pe care ni-l dorim cu toţii mai civilizat, aşa cum e Clujul”, mărturiseşte el, după care părăseşte hotărât incinta instituţiei medicale clujene.

“La nivelul Secţiei 2 Poliţie a fost depusă o plângere de către un bărbat, de 34 de ani, din Cluj-Napoca, care, la data de 29 septembrie, în calitate de biciclist, a avut o neînţelegere în trafic cu şoferul unui autoturism, în urma căruia conducătorul auto l-ar fi agresat. Poliţiştii fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, sesizându-se, din oficiu, şi pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Post-ul Cunoscut muzician clujean, agresat de un taximetrist la intersecţia „buclucaşă” Paris – B-dul 21 Decembrie 1989! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Intru în casa fostului deţinut politic Radu Marin, un bărbat ajuns astăzi la venerabila vârstă de 85 de ani. Acesta – deşi a ispăşit aproape doisprezece ani de puşcărie  în penitenciarele şi lagărele de muncă de la Deva, Jilava, Piteşti, Gherla, Cavnic, Baia-Sprie, Periprava, Aiud – arată cu cel puţin zece ani mai tânăr decât vârsta din buletin.  Este îmbrăţişat, efectiv, cu privirea  de către fiica lui, cercetător ştiinţific – şi chiar de la începutul discuţiei noastre  îmi dau seama că am de-a face cu un om dintr-o bucată, neasemuit, ale cărui mărturii pot aduce  amănunte  inedite despre universul concentraţionar al României  anilor ` 50 – `60.

“Din centrul reacţiunii catolice vom face din Blaj un centru roşu”

Bărbatul, înainte de a-şi începe tulburătoarea sa confesiune mă roagă să vorbesc mai tare când doresc să-l întreb ceva, fiind suferind de la o vreme de surzenie. “Nu a fost aşa, altfel îl ştim toţi din familie,  dar asta este la această oră situaţia”, remarcă fiica lui cu tristeţe, parcă scuzându-se. Apoi bărbatul începe să vorbească şi arată că face lucrul acesta, nu pentru a se lamenta şi ca să inspire milă, ci ca să dea un exemplu şi astfel lucrurile să nu se mai repete vreodată: “M-am născut la 14 februarie 1932  în satul Beldiu, judeţul Alba, într-o familie de agricultori. Am trăit alături de părinţii mei într-o atmosferă deosebită, cu casa aflată vizavi de biserică, unde preotul satului – văzându-mă pasionat de învăţătură – încerca să mă modeleze ca urmaşul său la păstorirea comunității. De asemenea, un concurs de împrejurări a făcut ca familia mea să cunoască o personalitate a cultului catolic, pe canonicul şi profesorul universitar Dumitru Neda, redactor şef la două publicaţii de la Blaj. El m-a ajutat să ajung elev la Liceul “Vasile cel Mare” din Mica Romă”. Astfel, Radu Marin îşi petrece primele patru clase liceale alături de alţi trei elevi, locuind la locuinţa acestui canonic.  Însă, în anii 1947 – 1948, pe când se afla în clasa a V-a de liceu, la întoarcerea din vacanţă nu l-a mai găsit acasă pe Neda, acesta fiind între timp ridicat de securitate. Se cazează la internatul liceului şi la un moment dat, la aniversarea  centenarul Marii Adunări Naţionale de la Blaj din 1848, petrecută pe stadionul orăşenesc, este martorul unui eveniment atmosferic extrem –  pe care el îl consideră premonitoriu, dătător de speranţă:

“Împreună cu sute de elevi blăjeni ne aflam pe stadion. Tablouri uriaşe cu Marx, Engels, Lenin şi Stalin  împodobeau locul adunării şi grupuri de agitatori aduşi din alte localităţi (un loc aparte îl deţineau muncitorii de la fabrica de încălţăminte “Kares” din Mediaş) întreţineau o atmosferă sufocantă cu lozincile vremii. Din discursul Anei Pauker am reţinut o idee care m-a străfulgerat şi care mi s-a înfipt ca un pumnal în suflet: ”Din Centrul reacţiunii catolice vom face din Blaj un Centru roşu al comunismului”. Nu apucase să se încheie adunarea, când, ca din senin s-a iscat o furtună puternică, trântind la pământ tablourile uriaşe cu învăţăceii comunismului şi dispersând mulţimea adunată. Am interpretat acel deznodământ ca pe un semn ceresc privind sfârşitul inevitabil al acestui flagel al omenirii. Dar nu ştiam că mai aveam multe de pătimit până atunci”. Astfel, după un an liceul a fost desfiinţat şi trecut la Liceul Sf. Ecaterina, situaţie care s-a repetat apoi şi cu acesta,curând. Exact  aşa cum prognozase Ana Pauker, Blajul devenise locul unei adevărate torturi colective prin arestările şi intimidările exercitate asupra populaţiei. Ilustrează, cu promptitudine, Marin, această idee: “De pildă , într-o zi când ieşisem în oraş împreună cu un coleg în căutarea unei perechi de cizme – făceam parte dintr-o formaţie de dansuri populare – când ne-am trezit arestaţi cu toţi, direct de pe stradă – fără motiv, doar la intimidare – şi ţinuţi la Securitatea din Blaj până a doua zi dimineaţa. De asemenea, curând şi educatorii noştri au fost arestaţi cu toţii şi la liceul nostru mixt ne-au venit profesori din alte zone ale ţării. Cu această traumă în suflet m-am înscris pentru clasa a VII-a de liceu, respectiv a X-a, după reforma învăţământului, la Liceul “Mihai Viteazu” din Alba Iulia”.

Periplul prin închisori

Ajuns la Alba Iulia spre bucuria sa atmosfera pe care o întâlneşte  acolo era similară celei din Blajul pe care-l  preţuise atât de mult. Acolo a venit propunerea unui coleg  – Ţic Gherasim – elev premiant dintr-o clasă mai mare, făcută lui şi altor colegi de-ai să se înscrie în organizaţia “Liga Anticomunistă”. Precizează interlocutorul meu: “Am acceptat cu multă încredere şi bucurie să participăm, cu posibilităţile noastre, la propaganda anticomunistă care se derula în acel timp, prin şcoală. Activitatea consta într-un jurământ făcut în Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia pe care l-am depus pentru ideile organizaţiei, o cotizaţie simbolică de câţiva lei şi puţine interacţiuni între membrii asociaţiei, unele desfăşurate pe platoul cetăţii.” La terminarea liceului, în 1951,  împreună cu colegul său de bancă şi de idealuri, Iosif Lupşan, Marin se înscrie la facultatea de Medicină Generală din Cluj. Anul următor un coleg de organizaţie, Coriolan Suciu, student la Facultatea de Drept din Cluj a venit la Căminul “Victor Babeş”, unde aceştia erau cazaţi şi le-a destăinuit cu groază  că foştii lor colegi de organizaţie au fost reţinuţi de către Securitate. “Am trăit permanent, cu groază senzaţia că va veni şi timpul nostru, dar am terminat anul I şi am ajuns în anul II. Însă inevitabilul s-a petrecut, astfel că în sesiunea din iarna lui 1953, în noaptea de trei ianuarie am fost luaţi de trupele de securitate, îmbarcaţi într-o dubă şi duşi la Securitatea Cluj. De acolo, după câteva zile de izolare totală am fost transferaţi la Securitatea din Alba Iulia. Nici acolo n-am fost ţinuţi prea mult şi am fost transferaţi la Deva, unde am îndurat supliciul unor anchete cu tot cortegiul inimaginabil de suferinţe fizice şi psihice. La 9 iulie 1953 a avut loc şi procesul, un simulacru de act al justiţiei de care am rămas scârbit pentru tot restul vieţii” , mărturiseşte bărbatul,  cu ochii plecaţi, ca şi cum  ar retrăi aievea momentele respective. Şi, curând, începe pentru el un periplu prin cele mai înfiorătoare locuri concentraţionare din România, de unde nu se va elibera decât după unsprezece ani şi trei luni. Ajunge pentru început la Fortul nr. 13 din Jilava, unde a fost nevoit să îndure condiţii inumane. De acolo este transferat la închisoarea Piteşti renumită pentru cruzimile săvârşite acolo sub pretextul renumitei “reeducări”.  Explică Radu Marin ce se petrecea acolo: “Din fericire, ne-am mai liniştit când am constatat că Piteştiul a devenit o închisoare cu regim de detenţie asemănător  celorlalte închisori. Ba, mai mult, aici l-am cunoscut pe renumitul erou al aviaţiei româneşti Tudor Greceanu, om deosebit, cu un har desăvârşit al cuvântului, care ne-a împărtăşit din actele de eroism săvârşite în cel de-al Doilea Război Mondial.”

“Radu Gyr, un adevărat sfânt: numai piele şi os”

La începutul lui septembrie 1953 deţinuţii sunt aduşi în faţa unei comisii care le-a evaluat capacitatea de muncă, astfel, în urma selecţiei Marin este transferat la mina de plumb din Cavnic.  Acolo cunoaşte în ipostaze cu totul excepţionale, printre multe alte personaje emblematice şi o figură luminoasă a Clujului, pe părintele greco-catolic Liviu Brânzaş:  “Era înalt, îmbrăcat într-o zeghe prăfuită cu galenă şi încălţat în opinci făcute din deşeuri de anvelope de maşină. L-am reîntâlnit după eliberare îmbrăcat în odăjdii. Era vorba de părintele Liviu Brânzaş care, după cei 16 ani de detenţie, ajuns acasă s-a preoţit”. Din cauza intoxicării cu plumb din mină tânărul Marin face o formă severă de hepatită, cu îngălbenirea totală a ochilor şi a tegumentelor, cu un ficat care îi depăşea cu un lat de palmă rebordul costal. Acolo îndură privaţiuni împreună cu alţi “oropsiţi mineri”, printre care îl menţionează şi pe “un preot greco-catolic de o nobleţe sufletească deosebită, Tertulian Langa – asistent universitar al profesorului Nicolae Mărgineanu, care în condiţii extrem de grele şi riscante a reunit un grup de tineri într-un cerc de rugăciune şi meditaţie de o înaltă valoare formativă pentru noi tinerii din colonie”. Spre sfârşitul toamnei anului 1955 mina s-a închis pentru deţinuţi iar aceştia au fost transportaţi la mina din Baia Sprie unde, pe parcurs, s-au adunat şi deţinuţii din Valea Nistrului. “Mineritul pe care l-am practicat acolo – în condiţii total inumane – a fost de scurtă durată deoarece în luna decembrie a aceluiaşi an s-a declanşat o grevă, la care a participat – cred – cam tot colectivul. Aşa se face că după aproximativ două săptămâni de refuz de reluare a lucrului în subteran am fost transferat într-o carceră, ultim supliciu pentru grevişti. Eu, personal, am stat trei luni în carceră, în plină iarnă, într-o cutie de 1,5/1 m şi doar seara îmi mai introduceau o scândură pe care să stau. Am aflat mai târziu că până la urmă rămăsesem să fac grevă doar eu, împreună cu doi colegi de detenţie, fiindcă restul deţinuţilor cedaseră după douăzeci de zile. Într-un sfârşit, văzând că nu o scot la capăt cu noi ne-au vârât pe cei trei, în lanţuri  şi ne-au transportat direct la Aiud, în “Zarcă”. Dar acum, după atâţia ani de la eveniment marea mea mulţumire e aceea că nu am cedat şi, practic, prin gestul meu i-am învins pe călăi”. Ajuns  la Aiud este repartizat în fabrica închisorii  unde dezmembra paturi din metal defecte, iar apoi le revopsea după ce obiectele respective erau refăcute. Dar, din păcate, schimbarea nu rămâne fără urmări: “Această muncă a fost un dublu chin pentru mine, deoarece am rămas în urma hepatitei de la Cavnic cu o intoleranţă pronunţată la mirosul de vopsea şi de benzină folosită la diluarea ei. Aşa că am făcut o recidivă la hepatită şi am fost internat în “spitalul” închisorii, iar după mai multe săptămâni de spitalizare am fost reţinut în spital pentru a ajuta la tratamentul aplicat deţinuţilor internaţi”.   Acolo, în anul 1956, îl îngrijeşte pe “sfântul închisorilor comuniste”, Radu Gyr, despre care nu are decât cuvinte pline de veneraţie: “Un adevărat sfânt: piele şi os, cu o suferinţă fizică enormă şi cu o stare psihică deosebită. Nu s-a plâns niciodată de vreo suferinţă fizică, nici de presiunea psihică impusă asupra lui. Insufla o adevărată admiraţie, ca un tablou de sânt viu”!

După alte două “escale” prelungite şi zeci de noi și crunte privaţiuni îndurate  – în colonia de muncă din Delta Dunării, la Grind-Periprava şi apoi la Gherla, unde a muncit ca strungar în lemn la fabrica de mobilă – Marin este eliberat, pe 14 aprilie 1964.  Se reîntoarce, aşadar,  la casa părintească, unde părinţii s-au îngrozit de halul în care se afla. “Printre altele, le-au spus sătenilor că m-am întors, dar nu mai sunt cel care am plecat”, adaugă Marin zâmbind amar. Iar în lunile care au urmat Marin a umblat să-şi refacă actele şi a înaintat Ministerului Învăţământului  o solicitare la Facultatea de Medicină pentru a fi reprimit la studii.  Când, târziu, răspunsul a fost negativ, Radu Marin a început să se gândească să-şi refacă viaţa, cumva. Aşa că în toamnă s-a înscris la Institutul de trei ani de la Cluj. Explică acesta: “Mi-a părut cea mai oportună posibilitate, gândindu-mă la părinţi şi la vârsta de 32 de ani pe care o aveam. Am reuşit cu notă maxima şi după absolvire – ca şef de promoţie – am intrat în învăţământ  şi-am “prins” un post de profesor la Giula, comuna Borşa. Astfel că în mai 1967 m-am căsătorit cu fosta mea asistentă de la institut, Marcela Fodor, cu care am sărbătorit deja, pe 25 iunie, cincizeci de ani de căsătorie. În continuare, lucrând în învăţământ am reuşit să absolv şi Facultatea de Biologie, la fără frecvenţă, în 1970, unele examene fiindu-mi recunoscute de la instituţia de învăţământ absolvită anterior. Unsprezece ani am făcut navetă acolo, la Giula, iar apoi am fost transferat la Şcoala generală din Bonţida  unde am mai predat timp de şase ani.  Până la urmă am reuşit să mă transfer la Cluj, la Liceul Pedagogic, iar ultimii zece ani de carieră i-am muncit la Liceul Pedagogic.  M-am pensionat de acolo în 1994, la vârsta de 62 de ani, ocupând la un moment dat şi funcţia de director adjunct ”. Mărturiseşte cu mâna pe inimă că după eliberarea din penitenciar n-a vorbit despre trecutul său cu nimeni, în afară de soţie şi socri, nici măcar fiica lui neştiind ceva despre avatarurile sale – până târziu, după 1989 – tocmai ca să n-o tulbure:  “Culmea, înainte de căsătorie suferinţele mele au reprezentat un atu pentru mine fiindcă soţia şi socrii m-au acceptat cu şi mai mult drag, pentru ei acestea reprezentând o garanţie a integrităţii mele, plus că urau şi ei comunismul”. Îl întreb, la finalul discuţiei noastre ce rol a jucat Dumnezeu în viaţa sa. Răspunde aproape instantaneu, dintr-o răsuflare, de parcă ar fi așteptat întrebarea mea: “Dumnezeu a reprezentat o adevărată prezenţă, pe tot timpul detenţiei – şi în rugăciunile mele Îl rugam să-mi dea resurse să rezist la toate încercările la care sunt supus. Şi sunt mulţumit pentru că m-a ajutat să-mi duc “crucea” cu toată demnitatea. Am făcut aproape doisprezece ani de puşcărie nu pentru că am încercat să trec graniţa, ci pentru demnitate, aşa că rămân îngrozit când văd că lumea actuală e orbită de realităţile pe care le trăieşte şi, furată de aparenţe, nu încearcă să atingă dezideratele pentru care ne-am sacrificat noi, foştii deţinuţi politici:  demnitate şi civilizaţie ”!

Post-ul Radu Marin, asistentul-deţinut care l-a îngrijit, la Aiud, pe poetul Radu Gyr: “Era tabloul unui sfânt viu”! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În cartierul Mărăşti se va construi un hotel, proiect iniţiat de un prieten de afaceri al consilierului local PNL Ovidiu Florian. Deşi, viitorul hotel a fost contestat de vecinii din zonă, iar nici arhitecţii Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) Cluj nu s-au arătat mulţumiţi de proiect, se pare că autorităţile publice nu ţin cont de contestaţiile clujenilor care reclamă faptul că ”proiectul conţine elemente imprecise, neclare, imprevizibile, impredictibile şi ilegale”. Mai mult, aceştia spun despre viitoarea construcţie că va fi un ”avorton arhitectural”.

Nemulţumirile vecinilor şi ale arhitecţilor

Proiectul propus de clujeanul Aurel Dezmirean pe strada Anton Pann nr. 1 nu este pe placul vecinilor care şi-au exprimat părerea în nenumărate rânduri că nu sunt de acord cu hotelul ce urmează să aibă subsol parter plus patru etaje şi se va construi într-o zonă cu vecinătăţi locuinţe individuale. Construcţia va fi de fapt un aparthotel, adică o încrucişare între un apartament de închiriat şi un hotel.

Proiectul a mai fost prezentat la CTATU şi în luna mai şi în luna iunie, însă arhitecţii au cerut completări. Una dintre cerinţe a fost suplimentarea locurilor de parcare. Deşi potrivit regulamentului de urbanism, pentru aparthotel ar fi suficiente 6 locuri de parcare, în cazul clasificări acestuia la trei stele, comisia a cerut 12 locuri de parcare care au fost deja specificate în Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) – 8 la subsol şi 4 la sol. Însă, Adrian Iancu, arhitect în CTATU şi fost arhitect şef al oraşului a precizat că potrivit regulamentului de urbanism, 75%  dintre parcări trebuie rezolvate în clădire. Adică 9 parcări şi nu 8 cât au propus proiectanţii de la Dico&Ţigănaş.

Specialiştii s-au arătat nemulţumiţi şi de înălţimea viitorului aparthotelului, arhitecţii spunând că raportat la standardele legii locuinţei, proiectanţii ar trebui să renunţe la un nivel. Despre înălţimea imobilul au avut de obiectat şi vecinii din zonă care s-au prezentat la ultima şedinţă a Comisiei de Urbanism unde s-au plâns că viitorul aparthotel le va distruge intimitatea spunând că este prea înalt şi că nu respectă regulamentul de urbanism.

În şedinţele CTATU din 24 mai 2017, comisia a respins proiectul prin care se solicită modificare PUD pentru strada Anton Pann nr. 1 – construire Hotel de 12 apartamente, cu înălţimea de 14.45 m şi a cerut următoarele modificări: 75% din locurile de parcare să fie în clădire, respectarea legii de înălţime a locuinţelor, renunţarea la un nivel pentru o construcţie de 2-3 etaje, construcţie încadrată în categoria de 3 stele, faţă de cele 2 margarete ale proiectului şi restrângerea construcţiei la o clădire cu apartamente vandabile în timp.

Pe lângă observaţiile comisiei, vecinii au adus şi alte obiecţii. Aceştia cer să se respecte prescripţiile Planului Urbanistic General (PUG) şi Unitatea Teritorială de Referinţă (UTR) RrM1, secţiunea 3.6, adică privind retragerea laterală aferentă curţii interioare adiacente limitei de proprietate a unuia dintre vecini. De asemenea, aceştia atrag atenţia asupra prejudiciilor patrimoniale şi nepatrimoniale pe care le va produce proiectul, riscurile fiind neasumate de către proiectant faţă de vecini.

Cei mai afectaţi sunt vecinii care sunt la limita de proprietate cu viitorul hotel. Pe lângă faptul că pe strada Anton Pann şi pe strada Someşului este un regim mediu de înălţime, de clădiri P+1E, hotelul ce se vrea a fi de patru etaje va umbri clădirile vecine, iar intimitatea acestora va fi afectată.  Proiectul hotelului nu respectă nici măcar norma minimală de retragere la ultimele etaje faţă de clădirea vecină care este mai scundă. Cu privire la limita de proprietate, vecinii au semnalat problema şi a fost recunoscută de iniţiatorii proiectului, însă deşi s-a încercat rezolvarea pe cale amiabilă, problema este încă amânată de luni de zile.

Tot în şedinţa din 2 noiembrie 2016, s-a semnalat faptul că în schiţa arhitectului Iustinian Orza a apărut o eroare de măsurare, greşeală ce nici acum nu este rectificată.

Influenţe asupra Consiliului Local?

În ciuda numeroaselor contestaţii făcute de vecini, parcă nimeni nu vrea să-i asculte. Recent, unul dintre aceştia s-a adresat viceprimarului Dan Tarcea şi arhitectului-şef Daniel Pop prin care şi-a exprimat din nou dezacordul construirii unui hotel de apartamente pe strada Anton Pann nr. 1.

Iniţial, pentru edificarea construcţiei cei care s-au adresat Direcţiei de Urbanism, Biroul de Strategii Urbane au fost Iolanda şi Attila Eperjesi. ”Din cauza destinaţiei m-am opus, nefiind de acord”, spune vecinul. Aurel Dezmirean apare în schemă, deoarece acestuia i s-a atribuit calitatea de ”investitor-reprezentant” al familiei Eperjesi. Despre această manevră, vecinii spun că ”nu are nicio calitate de a reprezenta familia Eperjesi”. Mai mult, un clujean consideră că ”legătura <<subţirică>> dintre familia Eperjesi şi fostul arhitect şef Ligia Subţirică, i-a determinat pe aceştia să apeleze la serviciile unuia dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari de anvergură EUROpeană, în persoana numitului Aurel Dezmirean – alias  – <<Dorel>>”.

Vecinii viitorului aparthotel se referă la relaţia de afaceri dintre Dezmirean şi consilierul local PNL Ovidiu Florian. Aceştia au construit împreună imobile cu apartamente şi ateliere pe strada Aurel Gurghianu – Nord în cartierul Europa. Proiectul a fost pus sub semnul întrebării încă de la început, din 2014, deoarece zona în care s-a vrut construirea imobilelor era o zonă neurbanizată, pe o alee de pământ de şase metri fără posibilitatea amenajării pe o parte a trotuarului, reclamau vecinii acestuia. Ovidiu Florian a militat de mai multe ori pentru ca primăria să preia în domeniul public străzile private chiar dacă acestea nu au două benzi pe sens, trotuare sau asfalt, făcând referire tocmai la străzile din cartierul Europa.

”Alegerea acestui personaj (n.r. Aurel Dezmirean) care are legături strânse (afaceri) cu factori decidenţi a fost făcută pentru a influenţa Consiliul Local ca familia Eperjesi să obţină autorizaţia de construcţie după care să-i remunereze pe aceştia şi să intre în posesia clădirii. Aurel Dezmirean s-a dovedit că este adeptul sloganului comunist ”Lasă că rezolv ”io”, am pile, cunoştinţe, relaţii” reuşind în regim de urgenţă să intabuleze locuinţa şi perimetrul aferent familiei Eperjesi. Ca toţi marii bărbaţi ai neamului şi-a etalat realizarea scoţând în evidenţă greutăţile întâmpinate şi efortul depus – prezentându-le familiei Eperjesi”, afirmă Cristel Vasile Ionescu.

”Arhitectul persistă a sfida pe toată lumea prezentând acelaşi proiect”

Aşa cum am mai amintit, vecinii viitorului aparthotel s-au adresat reprezentanţilor primăriei încercând să se facă auziţi. Într-una din sesizările adresate arhitectului-şef Daniel Pop, un clujean i-a atras acestuia atenţia că arhitectul Iustinian Orza, din cadrul Dico&Ţigănaş, proiectanţii proiectului, ”persistă a sfida pe toată lumea prezentând acelaşi proiect”.

”Vă sfidează pe dvs. obligându-vă să semnaţi notificarea, considerându-vă în continuare subalternii lui, îl sfidează pe Dl. Arh. Adrian Iancu, consultant CL, care la ultima şedinţă i-a sugerat să elaboreze un proiect P + 2E, garsoniere vandabile în timp. Ne sfidează pe noi întrucât în proiectul însuşit de la cea care l-a executat Arh. Urb. Anamaria Popa ne prezintă un ”memoriu de prezentare” şi nu un ”memoriu justificativ”, din care să reiasă oportunitatea amplasării construcţiei hotel de o asemenea anvergură într-o zonă destinată numai construcţiilor de locuinţe private sau sociale. Nu în ultimul rând, Arh. Stagiar Iustinian Orza, susţinând proiectul îşi sfidează şefii, propriii colaboratori, declasându-i profesional, dezavuând firma Dico&Ţigănaş din care nu merită să facă parte. Că este paralel cu profesia, a dovedit-o prin răspunsul dat la întrebarea Dlui Arh. Adrian Iancu: ”Cum a fost calculată înălţimea clădirii?”. Răspunsul demn propus omologării OSIM ca descoperire ştiinţifică mondială ”Funcţie de margarete”. Alo, inteligenţă sclipitoare, margaretele se atribuie pensiunilor rurale, hotelurilor stele. Ignoranţa a dovedit-o şi când a asimilat zona Abator ca zonă turistică, rurală şi mai nou financiar economică. Deja, companiile multinaţionale şi autohtone trimit emisari pentru a rezerva din timp apartamente atraşi de ”margaretele” propuse să doteze terenul. Sunt convins că ”margaretele” îi vor satisface pe pretenţioşii viitori ocupanţi ai hotelului”, îi spune arhitectului-şef  Daniel Pop, domnul Ionescu.

”Nu sunt de acord cu kitsch-ul catastrofal din punct de vedere urbanistic”

”Dvs. sunteţi în măsură să opriţi această teroare şi să elucidaţi imixtiunea nocivă, malefică a ataşatului atârnător Dezmirean. Solicitaţi-i un act notarial, o dovadă bancară din care să reiasă că este îndreptăţit să-şi atribuie calitatea de investitor-reprezentant al familiei Eperjesi. Cred şi sunt în asentimentul dvs. că orice fals intră sub incidenţa legii penale, responsabilitatea fiind atât a celui care-l comite, cât şi a celui care-l acceptă. Propuneţi-le novicelui Iustinian Orza şi atârnătorului Aurel Dezmirean să se adreseze justiţiei reclamându-mă că nu sunt de acord cu kitsch-ul catastrofal din punct de vedere urbanistic.

Personal ca cetăţean care respectă legile acestei ţări, plătitor de taxe din care sunt asigurate salariile bugetarilor, mă adresez celor pe care i-am ales, celor care trebuie să asigure un climat de convieţuire î linişte a cetăţenilor să stopeze terorismul psihologic practicat de ”elemente” ca cele menţionate. Reamintesc că într-o şedinţă anterioară a Consiliului Local, primarul Dl. Emil Boc atenţiona asistenţa, citez: ”În situaţia actuală, N procese, primăria nu are nevoie de un nou proces”.

De câte ori primesc o nouă notificare semnată de dvs. ca subalterni ai stagiarului Arh. Iustinian Orza, mă întreb ce rost mai are să le trimiteţi dacă nu respectaţi propriul act normativ emis de primărie şi anume HCL 153/10.04.2012 în care menţionaţi că ţineţi cont de părerile cetăţenilor în vederea rezolvării unor astfel de cauze. Consideraţi că părerile noastre sunt consultative, iar hotărârea finală o iau cei care au puterea. M-aţi consultat, mi-am exprimat părerea că nu sunt de acord, deci exercitaţi-vă puterea, sfidându-mă şi desconsiderându-mă şi dvs.

Îmi exprim regretul că un atlant de bază al arhitecturii clujene va ieşi la pensie, primăria fiind vitregită de serviciile unui angajat cu realizări urbanistice monumentale.

Totuşi, cu toate că şi-a depus dosar de pensionare, Ligia Subţirică face în continuare parte din Comisia Direcţiei de Urbanism, Biroul de Strategii Urbane, încălcând legislaţia română. Apreciez că unii arhitecţi CTATU nu au aprobat autorizaţia de construcţie, dezavuând proiectul Dico&Ţigănaş, cât şi imixtiunea eminenţei cenuşii a intrusului atârnător Aurel Dezmirean”, încheie clujeanul, adresându-i-se arhitectului-şef.

Ligia Subţirică a refuzat constituirea unei comisii de specialişti

Totodată, clujenii s-au adresat şi viceprimarului Dan Tarcea cerându-i acestuia să analizeze proiectul, să ia în considerare obiecţiile ce le aduc şi să dispună constituirea unei comisii de specialişti.

”Pentru a cunoaşte şi mai bine cauza, vă rog respectuos să dispuneţi constituirea unei comisii de specialişti: arhitect, ingineri, constructori, să analizeze proiectul firmei Dico&Ţigănaş elaborat de Arh. Urb. Anamaria Popa şi însuşit ca realizare de Iustinian Orza. Menţionez că fostul Arh. Şef. Ligia Subţirică a refuzat constituirea unei astfel de comisii. Oare de ce? Sigur, domniile lor, specialiştii vor avea posibilitatea să se pronunţe în scris de oportunitatea construirii unui hotel de asemenea anvergură pe amplasamentul indicat. Consider că un proiect ca cel actual duce în derizoriu profesia de arhitect, iar zona în care este amplasat hotelul rivalizează cu proiectarea în pantă a terenurilor de fotbal.

Nu doresc să mă desconsider singur, fiind de acord cu constituirea unui „monstru” care ar produce ca ”locaţie” un dezechilibru urbanistic, de aceea nu sunt de acord cu construirea hotelului de apartamente. Nefiind de rea credinţă, mă raliez propunerii făcute de Dl. Arh. Adrian Iancu, care a recomandat execuţia unui proiect profesional, clădire P+2E, garsoniere vândute în timp. Acest tip de clădire s-ar încadra perfect urbanistic cu celelalte locuinţe din zonă, fiind în acelaşi timp respectată legislaţia în vigoare”, îi spune domnul Ionescu, viceprimarului Dan Tarcea.

Post-ul Povestea unui viitor „avorton arhitectural” tratat cu superficialitate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Afaceriştii clujeni Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica au vrut să investească în construcţii, însă noul Plan Urbanistic General (PUG) le-a pus beţe-n roate. Pe terenul pe care îl deţin în Făget, aceştia şi-au dorit să edifice case de vacanţă, iar cum municipalitatea le-a dat cu flit, clujenii s-au adresat instanţei de judecată.

Au vrut case de vacanţă, dar s-au ales cu teren de păşunat

Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica, împreună cu soţiile lor sunt proprietari ai unui teren încadrat în subzonă de păşuni/fâneţe, în interiorul zonelor împădurite. Conform noului PUG este interzis orice altă schimbare a destinaţiei acestei categorii de terenuri, această reglementare are caracter definitiv şi nu poate fi schimbată prin PUZ. Însă, şefii Fimaro Invest au solicitat primăriei să modifice noul Plan Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca pentru a schimba încadrarea terenului pe care o deţin pentru a permite construirea unor case de vacanţă, aşa cum permitea vechiul PUG.

”Subsemnaţii am achiziţionat acest teren, în suprafaţă de 14.000 mp, tocmai în considerarea faptului că este un teren construibil, situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, astfel încât se preta atât pentru construirea unor case de vacanţă personale, cât şi pentru o investiţie în acest sens.

A schimba reglementarea aferentă acestei zone într-un mod atât de radical, încalcă condiţia de previzibilitate a normelor de urbanism. Dat fiind faptul că, în speţă, situaţia terenului şi a împrejurimilor nu s-a modificat în niciun fel, interdicţia de a construi pe terenul, proprietatea noastră privată, apare ca fiind o încălcare nelegală a prerogativelor dreptului nostru de proprietate privată, dat fiind faptul că această încălcare nu este justificată de un interes public superior. Astfel, o schimbarea a încadrării UTR (n.r. – Unitate teritorială de referinţă) este permisivă, însă aceasta trebuie realizată în aşa fel încât o anumită zonă să fie încadrată într-o UTR asemănătoare cu cea veche”, se arată în plângerea prealabilă formulată de afaceriştii clujeni.

Legislaţia noului PUG le-a pus beţe-n roate afaceriştilor

În prezent, terenul la care se face referire este încadrat în UTR S_VPf/ps, adică într-o subzonă de păşuni/fânaţe în interiorul zonelor împădurite, iar Şugar, Pinte şi Taica vor încadrarea terenului într-una dintre Unităţile de Teritoriale de Referinţă ULid, ULid/PUZ sau Lid, adică o zonă care să permită construirea de locuinţe.

În acest sens, afaceriştii clujeni spun că încadrarea terenului lor în UTR ULid, caracteristică terenurilor cu destinaţie agricolă – păşuni, fâneţe, arabil – sau libere ar permite construirea de locuinţe individuale, aceştia considerând că terenul pe care îl deţin se încadrează perfect în caracterul zonei aferente acestui UTR (ULid), deoarece aceasta este asemănătoare cu UTR în care acest teren a fost încadrat iniţial şi mai mult. Clujenii mai susţin că şi caracteristicile terenului lor sunt în perfectă concordanţă cu caracteristicile zonei ULid.

”Ingerinţa statului în exercitarea dreptului de proprietate privată este permisă doar în condiţii excepţionale, în cazul unei necesităţi de ordin public şi doar în condiţii de proporţionalitate între interesul public şi interesul privat, fiind necesară în toate cazurile despăgubirea proprietarilor în raport de încălcarea dreptului lor la proprietate privată. În speţă, un astfel de interes public nu există, motiv pentru care încadrând terenul nostru în UTR S_VPf/ps, ne-ţi încălcat în mod nejustificat dreptul la proprietate”, mai arată afaceriştii.

Astfel, pentru toate aceste motive, Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica, au solicitat primăriei modificarea PUG-ului şi încadrarea terenului indicat anterior într-un UTR care să permită construirea de locuinţe.

”În cazul în care solicitarea noastră nu va fi soluţionată în mod favorabil, ne vom adresa instanţelor judecătoreşti pentru realizarea drepturilor noastre”, se mai arată în plângerea prealabilă.

Afaceriştii – nemulţumiţi. Primăria – de neînduplecat

Consiliul local a respins la sfârşitul lunii februarie 2017 plângerea prealabilă formulată de Şugar, Pinte şi Taica şi au hotărât să menţină încadrarea terenului UTR S_Vpf/ps, aşa cum prevede noul PUG.

Proiectantul a comunicat că terenul în cauză ”e situat chiar în mijlocul pădurii şi, în consecinţă, beneficiază de un regim de protecţie puternic, motivat de considerente de mediu şi de dezvoltarea durabilă”.

De altfel, Direcţia Generală de Urbanism motivează că ”terenul este o poiană parţial împădurită. Are înscrisă în CF categoria de folosinţă neurbană: ”fâneaţă”. În zonă nu există reţele edilitare, iar accesul la drumul public nu este reglementat, situaţie în care parcela nu este construibilă. Terenul mai este încadrat în zonă naturală protejată de interes conservativ – propusă. Dacă în vechiul PUG a existat încadrarea funcţională ”case de vacanţă”, în PUG 2014, această funcţiune nu mai există. Încadrarea într-o unitate de referinţă cu funcţiune rezidenţială nu este posibilă datorită amplasării terenului într-o zonă izolată de corpul oraşului, la distanţă mare de reţelele edilitare publice şi în zonă naturală protejată”.

”Ignore” şi din partea instanţei

Nu s-au lăsat, aşa că şi-au încercat norocul încă o dată. Claudiu Liviu Şugar, împreună cu Bombonica Nicoleta Dana Şugar au înregistrat la Tribunalul Cluj o cerere de chemare în judecată, având ca obiect revocarea în parte a HCL 493/2014 referitor la modificarea încadrării terenului.Însă, nu a fost cu noroc nici de această dată: ”Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii ŞLC şi ŞDNB, în contradictoriu cu pârâţii CLMC-N, MC-N, având ca obiect anulare act administrativ. Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Cluj, Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale”, se arată în soluţia pe scurt.

Proiectele Şugar – Pinte – Taica

Până anul trecut, Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica, conduceau împreună societatea Fimaro Invest, firmă ce are ca obiect de activitate dezvoltarea (promovarea) imobiliară. În prezent, din cei trei la conducere a mai rămas doar Radu Taica care administrează societatea împreună cu Cristina Otilia Lung, expert contabil şi Răzvan Adrian Briciu, avocat din cadrul Baroul Cluj.

O parte dintre acţionarii SC Fimaro Invest s-au implicat şi într-un proiect imobiliar pentru care, însă, nu au găsit resurse financiare pentru a-l finaliza. Este vorba de amplasamentul fabricii Fimaro, care este considerat de experţii imobiliari ca fiind viitorul centru civic al Clujului. În locul fabricii dărăpănate s-a aprobat construirea unui ansamblu rezidenţial cu dotări, centru de afaceri, hotel şi parking subteran. Beneficiarul acestei investiţii era SC Decorint SA, o firmă de care se leagă numele lui Radu Taica, Mircea Pinte şi Liviu Şugar, ultimul fiind fiul protopopului Şugar din Bistriţa. Dacă Pinte şi Taica au fost în umbra unui fond de investiţii care a administrat FNI şi a avut legături cu Dacia Felix, Sugar şi Taica au întreţinut legături cu oamenii de afaceri cu opţiuni “liberale” în cadrul proiectului imobiliar Arcada, care s-a realizat în zona Borhanci. Pintea şi Taica s-au lansat în afaceri când printr-o firmă au administrat o parte din FRI, adică banii rulaţi de la “devalizata” Dacia Felix. Firma respectivă se numea CIRO, iar cu această societate a avut legături şi milionarul Sorin Dan, un apropiat la primarului Emil Boc. Între timp, CIRO s-a transformat şi în momentul de faţă funcţionează sub denumirea de SAI Target Asset Management, o societate de brokeraj care funcţionează pe piaţa acţiunilor şi a tranzacţiilor imobiliare. SAI este condusă de Pinte şi Taica şi figurează printre acţionarii de la Fimaro, iar acţiunile fostei fabrici au fost preluate gradual de către cei doi, care au ajuns să o controleze.

În momentul de faţă, Taică şi Pinte fac parte din Clubul Rotary Cetăţuie de unde mai fac parte fostul procuror DIICOT Mircea Hrudei, afaceristul liberal, Dan Nistor, Viorel Bunea, fratele miliţianului Gheorghe Bunea sau Jaradat Mohamed Hadi, patronul Universităţii Bogdan-Vodă, fost puşcăriaş.

Claudiu Liviu Şugar conduce societăţile Finas Project SRL, PV Energy SRL, Finas SRL, Finas Invest SRL, Pve Project SRL, Renewpower Energy SA, Gradina Energy Project SRL,Gheorghe Mircea Pinteadministrează SAI Target Asset Management SA, Alianta SA, Alvis Imobiliare SRL, Alvis Capital SRL, Alvis Real Estate SRL, iarHoraţiu-Radu Taicapatronează societăţile Sai Target Asset Management SA (împreună cu Pinte), Fimaro Development SA, Citius Capital SRL, Vector Capital SRL, Altius Capital SRL.

Post-ul Tribunalul Cluj le-a dat cu flit unor afacerişti clujeni! Unul e fiul unui protopop din Bistriţa apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La jumătatea lunii trecute, ANAF a făcut public faptul că a găsit mai multe hibe în tranzacţionarea internă a unui credit neperformant acordat de BCR către compania clujeană Cemacon. În această afacere a fost implicat şi Andrei Cionca, şeful CITR, care acum încearcă să îşi coafeze imaginea după ce reprezentanţii ANAF au declarat că în chestiune sunt implicaţi şi procurorii. De la mijlocul lunii şi până acum, Cionca a avut mai multe apariţii în publicaţii media cu profil economic şi răspândire naţională în care a explicat cum stă economia românească şi ce poveste de succes înseamnă Cemacon.

În ultimele două săptămâni, fondatorul CITR, Andrei Cionca, a apărut în mass media economică (DIGI TV, Adevărul Live, Ziarul Financiar, etc) pentru a da câteva explicaţii despre starea economiei româneşti şi pentru a susţine ce poveste de succes înseamnă pentru CITR ”resuscitarea” pe care i-a acordat-o companiei producătoare de cărămizi Cemacon. Din această poveste de succes, pe care procurorii o anchetează într-un dosar, Cionca a devenit, direct şi prin intermediul câtorva firme, acţionar la Cemacon, chiar dacă el a intrat în afacere din poziţia de practician în insolvenţă.

”Un al doilea caz este o companie producătoare de cărămizi, Cemacon Cluj, care a fost restructurată financiar şi operaţional în afara procedurii de insolvenţă. Compania a fost listată la Bursa de la Bucureşti şi totul a fost public. Am pornit de la o companie care avea datorii de cinci ori mai mari decât cifra de afaceri în 2010 şi am ajuns la o companie extrem de solidă şi care are o capitalizare bursieră de aproape 16 milioane de euro”, a declarat Cionca în cadrul unei emisiuni difuzate de Adevărul Live.

Însă, o mare din datoriile la care face referire şeful CITR proveneau din împrumutul pe care BCR îl acordase acestei companii în 2007, în valoare de aproximativ 28 de milioane de euro. Or, ce bancă acordă împrumuturi unei afaceri care merge prost?!

În anul acordării împrumutului, datoriile Cemacon erau mai mici decât cifra afaceri, iar situaţia economică a firmei a revenit la aceste cote abia după şapte ani, când BCR şi-a transformat o parte din banii împrumutaţi în acţiuni la Cemacon, iar altă parte din împrumut a fost declarat ca fiind neperformant şi a fost tranzacţionat în cadrul băncii pentru suma de 1 euro. Însă, această tranzacţie a fost făcută fără vreo licitaţie, aşa cum ar fi fost normal să se întâmple.

ANAF s-a prins cum s-a dat un BoF

În această vară, ANAF a făcut mai multe controale tematice la băncile din România, iar când s-a ajuns la BCR s-au găsit câteva probleme. ANAF a stabilit că BCR trebuie să plătească un impozit suplimentar pentru tranzacţionarea creditelor neperformante pe care banca le-a avut la Cemacon şi Ambient, companii care au trecut prin insolvenţă. În cadrul unui circuit interior, BCR, deţinută de ERSTE, a vândut pentru doi euro două credite neperformante în valoare de zeci de milioane de euro către BoF, un fond de investiţii deţinut tot de ERSTE.

Acum ANAF a stabilit că pentru aceste două credite BCR ar trebui să plătească un impozit suplimentar de 100 de milioane de lei.

În ultima vreme, Ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a făcut declaraţii publice referitoare la o bancă şi la o serie de controale pe care ANAF le face în sistemul bancar. Chiar dacă nu a nominalizat cazul BCR şi Cemacon, surse din domeniul financiar au arătat că este vorba despre această situaţie.

„Controlul s-a finalizat prin diminuarea pierderii fiscale de 650 de milioane de lei şi stabilirea unei plăţi suplimentare de 104 milioane de lei. Această pierdere era artificial creată. Diminuându-se pierderea, în anii următori acea bancă va plăti impozit pe profit. Nu va mai compensa impozit pe profit cu pierderile anterioare”, declara ministrul. Ulterior, el a completat că „acolo este vorba şi de o plângere penală. Au fost nişte tranzacţii succesive de vânzare/cumpărare de creanţe, prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale. (…) Spre exemplu, a fost o bancă ce a vândut o creanţă cu o valoare nominală de 14 milioane euro cu un euro, în străinătate, iar cumpărătorul a venit la firma românească şi i-a spus simplu: dacă nu intru acţionar, cer lichidarea. Gândiţi-vă că avem firme de stat care pot ajunge în această situaţie când iau credite de la bănci străine din România. Acestea pot fi preluate pe nimic prin acest mecanism. Este chiar şi o problemă de siguranţă naţională”, a mai declarat Mișa.

BCR cântă la ţambal cu lacrimi în ochi

Pe de altă parte, BCR are o poziţie din care s-ar putea înţelege că banca este mai curând o instituţie caritate, venită să ajute firmele aflate în impas financiar, decât să scoată un profit cât mai bun şi de pe urma ultimului leu.

”BCR a găsit o soluţie pentru salvarea unei societăţi comerciale care acumulase datorii nesustenabile. Vânzarea datoriei pe un preţ administrativ de 1 EUR a avut în vedere scopul final de salvare a companiei şi a locurilor de muncă. Mai întâi de toate, trebuie reamintit faptul că restructurarea unui credit reprezintă o serie de măsuri prin care o bancă îşi protejează investiţia să iniţială. În aceste cazuri, banca a fost cea care prin creditul iniţial a sprijinit creşterea şi dezvoltarea unui proiect comercial, având dreptul dar şi obligaţia legală să îşi recupereze sumele investite. În al doilea rând, orice restructurare se face considerând situaţia economică şi financiară reală. Legea şi buna practică bancară impun criterii obiective de evaluare a unui credit comercial neperformant. Măsurile de restructurare avute în vedere se bazează pe o evaluare economică strictă a viabilităţii afacerii, a gradului de îndatorare, a garanţiilor existenţe, a contextului de piaţă. În al treilea rând, subliniem faptul că în stabilirea preţului de vânzare, care a fost determinat prin analiza întregului proces de restructurare şi nu doar a unei componente a acesteia, am respectat principiile preţului de piată şi am procedat corect pentru o soluţie cu rezultate concrete: o firmă viabilă. În situaţia dată, un alt creditor ar fi optat, cel mai probabil, pentru introducerea companiei în insolvenţă şi vânzarea la bucată a garanţiilor”, arată BCR.

Ca la Nufărul

Andrei Cionca a intrat în acţionariatul Cemacon în 2011, când producătorul de blocuri ceramice avea probleme financiare care constau, în principal, în returnarea banilor contractaţi de la BCR.

Cionca a reuşit ca cei de la Cemacon să returneze doar 18 milioane de euro, restul datoriei urmând să fie convertită în acţiuni administrate prin intermediul unui fond. Potrivit acordului de rambursare, 13 milioane de euro vor trebui plătite până în 2023, iar un credit secundar, de 5 milioane de euro, va trebui rambursat în cinci ani. Însă, cele cinci milioane vor trebui înapoiate de Cemacon Real Estate, o societate la care acţionar este Cemacon SA.

Lobby-ul lui Cionca a constat în convertirea a 12 milioane de euro în acţiuni cedate în favoarea fondului Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief (BOF).

„Părţile au convenit îngheţarea şi conversia integrală a creanţei deţinute de fondul de investiţii în cuantum de 58,03 milioane de lei în acţiuni Cemacon ca parte a procesului de restructurare a împrumutului Cemacon acordat de BCR, conform hotărârii AGEA din data de 22 decembrie 2014”, se arată într-un raport al fondului.

În urma unui tratament ”şoc” administrat de Andrei Cionca, şeful Casei de Insolvenţă Transilvania, companiei Cemacon, fondul de investiţii Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief (BoF), controlat de Erste Bank, s-a ”pricopsit” cu o creanţă de 12 milioane de euro la Cemacon pe care a cumpărat-o cu un euro.

BoF şi-a transformat creanţa pe care o avea la Cemacon în acţiuni, însă valoarea acţiunilor este de 1,7 milioane de euro.

În cadrul conducerii BoF, se află Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), unul dintre ”creierele” BCR-ului. El a demisionat din cadrul Băncii Comerciale Române pentru evitarea unei situaţii de conflict de interese.

Post-ul Cionca face joc de glezne printre cărămizile Cemacon apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La începutul acestei luni, în presa centrală a apărut un articol care prezenta faptul că la Mioveni, judeţul Argeş, se construieşte cel mai modern spital din ultimii 25 de ani, investiţia ridicându-se la aproximativ 70 de milioane de euro. Însă, în cuprinsul articolului nu se sufla nici o vorbă despre firmele care edifică acest proiect şi care ”mustesc” de legături cu serviciile secrete. Este vorba despre asocierea italo-română Guerrato S.P.A., SC MEDICARE TECHNICS SA, ITAL TBS TELEMATIC & NBIOMEDICAL SERVICES S.P.A. (TBS GROUP S.P.A), SC EDITRONIC INTERNAŢIONAL SRL, SC EYECON MEDICAL SRL.

În 2015 administraţia locală din Mioveni a semnat contractul pentru construcţia unui spital cu consorţiul format din firmele Guerrato S.P.A., SC MEDICARE TECHNICS SA, ITAL TBS TELEMATIC & NBIOMEDICAL SERVICES S.P.A. (TBS GROUP S.P.A), SC EDITRONIC INTERNAŢIONAL SRL, SC EYECON MEDICAL SRL.

Valoarea lucrărilor se ridică la 68 de milioane de euro. La licitaţia de atunci s-au înscris două oferte, în Primăria Mioveni a declarat admisibilă o singură ofertă, cea a firmei Medicare Technics, care a câştigat contractul fiind reprezentata unui consorţiu format din mai multe societăţi din Italia şi România.

Firma Guerrato Spa este reprezentată în România de Gaetano Tedeschi, care a fost director la firmele  Italstrade SpA şi Astaldi SpA, două societăţi italiene care sunt abonate la contractele de infrastructură plătite din bani publici. De asemenea, Tedeschi a fost comisar în cadrul Ministerului de Interne din Italia, director general al RFI, reţeaua feroviară italiană şi ENEA, Agenţia Naţională pentru Tehnologii Noi, Energie şi Mediu, el fiind un personaj cu ”grade”.

În firma  EDITRONIC INTERNAŢIONAL acţionar şi administrator este MIHUŢOIU CRISTIAN care  activează de ani buni pe piaţa medicală. În 14 aprilie 2011, el a devenit proprietarul a peste 6000 de acţiuni la firma Medsim Limited, un off-shore înregistrat în Seychelles.

În SC Editronic International SRL mai este asociat şi Valentin Sisoe (acţionar minoritar), care şi el activează în industria medicală de la începutul anilor ’90, iar firmele sale sunt specializate în comerţul cu aparatură medicală.

Off-shore-ul cipriot a fost înfiinţat de Mossack Fonseca, o firmă de avocatură implicată în scandalul internaţional Panama Papers în care diferite state, societăţi comerciale şi oameni de afaceri spălau bani prin intermediul off-shore-urilor fondate de Mossack Fonseca.

Vărul Georgel

Firma Medicare Technics nu mai are nevoie de prezentări, contractele acestei societăţi ţinând paginile multor ziare. În cadrul acestei afaceri a lucrat clujeanul George Coldea, vărul fostului adjunct SRI, Florian Coldea.

Gazeta de Cluj a prezentat aspecte legate de implicarea vărului lui Coldea în afacerile medicale din România din primăvara anului trecut, iar în urma dezvăluirilor senatorul Valer Marian a făcut o interpelare care aşteaptă şi acum răspuns pentru că reprezentanţii Ministerelor Justiţiei şi Sănătăţii şi-au pasat răspunsurile de la unii la alţii, punând batista pe ţambal.

În afacerile lui George Coldea este implicată şi Lorina Sereş, soţia fostului ministru al Economiei, Codruţ Sereş, care a fost condamnat pentru acte de corupţie în dosarul Hidroelectrica.  Firmele respective au încheiat sute de contracte cu instituţiile medicale bugetate din România.

George Coldea a avut legături cu două societăţi care activează în domeniul medical: Medicare Technics şi Eurorad Invest, companie aflată în insolvenţă. Eurorad este administrată de cetăţeanul german DAUS HANS JURGEN, compania fiind deţinută de de două firme, una din Malta, cealaltă din Ungaria (MEDITERRANEAN RADIOLOGICAL SUPPLIES LTD, acţionar majoritar, şi EURORAD 2002 KFT).

Firma Medicare Technics îi are ca asociaţi sunt NECULAI MAZILU, GABRIEL CORNELIU ALBU, FANICA NICULESCU SANDRU, off-shore-ul COMPENIA ASSOCIATES LTD, BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA şi firma românească DOMINION INVESTMENTS.

George Coldea mai este acţionar minoritar în cadrul firmei MEDICAL GAZPLUS SRL din Bucureşti alături de compania Ginza Invest. Societatea din urmă este administrată de SERES LORINA IOANA, soţia lui Codruţ Sereş. Firma Ginza a devenit acţionar majoritar după ce Coldea, care în 2014 deţinea 90% din firmă, a vândut un pachet de acţiuni lui soţiei lui Sereş.

Noroc cu SRI-ul

Începând din 2007 până anul trecut, Medicare Technics SA a primit aproape 5.000 de contracte cu statul, din care mai bine de 4.000 prin încredinţare directă. De pe urma lor firma a câştigat aproximativ 85 de milioane de euro.

Madicare a încheiat contracte şi cu SRI-ul, în situaţia în care firma era reprezentată de George Coldea, iar adjunctul SRI-ului era Florian Coldea. În 2014 SRI a atribuit cel mai mare contract acestei firme. Este vorba de UM 0521, prin Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Agrippa Ionescu”, care a cumpărat consumabile medicale în valoare de 223.865,83 de euro. Aceeaşi unitate a SRI achiziţiona în decembrie 2010 servicii de reparare şi întreţinere a echipamentului medical şi chirurgical de 135.284,88 euro, consumabile medicale de 107.093,09 euro în iulie 2012, săculeţe sau plicuri din hârtie pentru sterilizare în valoare de 88.818,2 euro în august 2010, iar lista poate continua. Tot din cadrul SRI au mai cumpărat echipamente şi servicii de la Medicare Technics SA UM 0929 şi UM 0510 (Policlinica SRI).

George Coldea a intrat în legătură cu această firmă în anul 2008 prin intermediul firmei în insolvenţă acum, Eurorad Invest.

George Coldea mai deţine, împreună cu soţia lui, Simina, firma Isis consulting din Cluj Napoca. În ultimii doi ani firma a mers destul de rău din punct de vedere financiar pentru că a înregistrat pierderi. În 2014 societatea a declarat o cifră de afaceri de zero lei.

Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să obţină un punct de vedere din partea lui George Coldea, însă el nu a răspuns apelurilor telefonice.

Afaceri ca între rude de generali

În SC EYECON MEDICAL SRL administrator şi acţionar majoritar este CÂRSTOCEA IOAN RAZVAN, fiul generalului Benone Cârstocea (decedat în 2011 – n.r.), fost şef al Societăţii Române de Oftalmologie. Generalul Cârstocea a condus şi clinica de oftalmologie a Spitalului Militar Central, dar a înfiinţat şi clinica privată Laser Optics. La această clinică privată lucrează şi locotenent colonelul Ovidiu Muşat, oftalmolog la Spitalul Militar. Muşat a semnat mai multe lucrări ştiinţifice împreună cu Uliana Ochinciuc. Aceasta din urmă a fost soţia lui Dan Condrea, patronul firmei Hexi Pharma, companie implicată în scandalul dezinfectanţilor diluaţi. Dan Condrea a murit într-un accident de circulaţie în timp ce presa dezvăluia afacerile penale şi conexiunile cu serviciile secrete ale acestuia. Ioan Răzvan Cârstocea şi-a extins afacerile şi în Republica Moldova, unde a livrat ambulanţe pentru Serviciul de Asistenţă Medicală de Urgenţă de la Chişinău.

70 de milioane de euro pentru un spital cu aproape 300 de paturi

Potrivit conducerii Primăriei, spitalul va fi dotat cu 295 de paturi şi va avea aparatură medicală performantă: COMPUTER TOMOGRAF, echipament de Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN), ANGIOGRAF, ECHIPAMENT RADIOLOGIE (RX).

• Valoarea totală a investiţiei se ridică la aproximativ 67 milioane de euro (la cheie).
• Surse de finanţare: Bugetul Local al oraşului Mioveni, credit bancar.
• Durata de executare a lucrării: 36 de luni de la data semnării contractului.

Post-ul SRI-ul nu are firme sub acoperire, ci doar afaceri. Firma care l-a angajat pe George Coldea are un contract de 70 de milioane de euro apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ieri la ședința extraordinară a Consiliului Județean Cluj s-a resupus la vot proiectul de hotărâre de numire a unui nou Consiliu de Administrație a Aeroportului Cluj până la finalizarea concursului pentru postul de director.

În prima hotărâre a Consiliului Județean Cluj, din luna septembrie 2017, nu se spunea clar cui îi va fi delegată conducerea Aeroportului, după data de 17 octombrie, când mandatul directorului general David Ciceo va înceta. Ciceo a atras atenția că în lipsa unui director profesionist Aeroportul ar putea avea mari probleme, ajungându-se până la posibilitatea ca unele companii aeriene să își anuleze zborurile și Aeroportul să se închidă.

„Se aprobă ca pe perioada cuprinsă între data de 17.10.2017 şi până la data numirii directorului general, ca urmare a aplicării procedurii de evaluare sau selecţie prevăzute de OUG nr.109/2011, Consiliul de Administraţie (CA) să delege atribuţiile de conducere executivă a aeroportului unui director general provizoriu, durata mandatului directorului general provizoriu, desemnat în condiţiile alineatului 2, nu va depăşi 4 luni”, se arată în hotărârea adoptată de CJ Cluj”, se arată în noua hotărâre adoptată luni, 9 octombrie.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a explicat că noul CA a oferit garanția în scris că acest director interimar va fi David Ciceo.

”Această hotărâre confirmă ceea ce am spus de la prima hotărâre. CA a spus că nu vrea să ia funcția directorului. Acest lucru l-am confințit prin hotărârea de acum și anume că va delega conducerea Aeroportului unuia dintre actualii directori până la organizarea unui concurs, dar nu mai târziu de patru luni”, a explicat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Post-ul Ciceo rămâne în funcție apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În accidentul de pe strada Traian Vuia, din noaptea de duminică spre luni, a fost făcut praf un bolid de 150.000 de euro, aparținând unui miliardar clujean. Sorin Gadola, fost acționar majoritar al firmei care a organizat festivalul Untold, se afla în mașina care a lovit un taximetru pe strada Traian Vuia, în dreptul Ambient, scrie evz.ro. 

Sorin Gadola s-a întors în acea seară de la Barcelona și a fost așteptat la Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” de un prieten, care a condus Mercedesul distrus în accident.

Prietenul lui Gadola a urcat la volan, iar din cauza vitezei a intrat pe contrasesns în dreptul Ambient și a lovit taximetrul firmei Diesel. Mercedesul avariat îi aparține lui Gadola,iar în urma testelor s-a stabilit că acesta avea o alcoolemie de 0,12 mg / litru alcool pur în aerul expirat, iar șoferul, Ionuț Hisem, de de 0,20 mg / litru alcool pur în aerul expirat.

„Accidentul a avut loc duminică în jurul orei 12 noaptea. Un tânăr în vârstă de 27 de ani din Cluj-Napoca, în timp ce conducea un autoturism pe strada Traian Vuia înspre centrul municipiului nu ar fi adaptat viteza la carosabilul umed într-o curbă la dreapta, astfel a intrat în derapaj şi a pătruns pe sensul opus de mers unde a intrat în coliziune cu un alt autovehicul.

În urma impactului, autoturismul condus de tânărul de 27 de ani a ricoşat în peretele unei clădiri, după care în gardul unui imobil din zonă. Accidentul s-a soldat cu rănirea celuilalt conducător auto care este tot un un tânăr de 27 de ani din Cluj-Napoca. Şoferul ar fi suferit leziuni uşoare şi a fost transportat la spital.

Totodată s-a stabilit că şoferul care a pătruns pe contrasens se afla sub influenţa alcoolului, având o concentraţie de peste 0,20 miligrame per litru alcool pur în aerul expirat.

S-a întocmit un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă”, spun reprezentanţii IPJ Cluj.

Post-ul Gadola Junior și-a făcut praf bolidul de lux apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Posturile Look Plus si Look TV au trecut oficial la omul de afaceri Adrian Tomsa, un apropiat al proprietarului RCS Zoltan Teszari, care a preluat posturile TV cu tot cu drepturile de difuzare ale Ligii I, anunta paginademedia.ro . 

In acte, posturile Look au fost detinute de un offshore din Malta. Arpad Paszkany aparea cu un procent infim 1%, indirect, printr-o firma de pe care o detine – Electrosigma.

Consiliul Nationala al Audiovizualului a analizat in sedinta de marti cesionarea licentelor Look TV si Look Plus catre societatea Clever Media Network, din Cluj. Societatea are doi actionari persoane fizice: pe Tomsa Gheorghe Adrian (96,77%) si pe Gongolea Victor (3,23%).

Adrian Tomsa mai este actionar majoritar si in societatea care opereaza postul Agro TV.

In acte, posturile Look au fost detinute de un offshore din Malta. Arpad Paszkany aparea cu un procent infim 1%, indirect, printr-o firma de pe care o detine – Electrosigma. In fata CNA, Adrian Tomsa a declarat ca Arpad Paszkany a fost unul dintre cei cu care a discutat pentru preluare.

Consiliul Nationala al Audiovizualului a analizat in sedinta de astazi cesionarea licentelor Look TV si Look Plus catre societatea Clever Media Network, din Cluj. Societatea are doi actionari persoane fizice: pe Tomsa Gheorghe Adrian (96,77%) si pe Gongolea Victor (3,23%).

Adrian Tomsa mai este actionar majoritar si in societatea care opereaza postul Agro TV.

Intrebat de un membru CNA despre informatiile aparute in presa privind preluarea Prima TV, Adrian Tomsa a raspuns: „Am vazut si noi speculatii de presa. Ne rezumam nu comentam acum”.

In plus, intrebat de un membru CNA de o presupusa legatura cu Arpad Paszkany, si actionar in cele doua posturi, Tomsa a raspuns: „Cu dansul a fost in echipa de negociere din partea detinatorilor de licenta. Am discutat cu dansul de cateva ori in cadrul negocierilor. Natural dansul a avut un proiect pentru a demara cele doua televiziuni. Din ce am inteles din partea dansului asteptarile au fost altele si prioritatile se pare ca sunt altele acum”, mai arata paginademedia.ro.

In martie 2014, LPF a vandut pentru cinci ani drepturile de televizare pentru Liga 1 companiei ISB din Malta, GSP scriind inca de atunci ca in spatele companiei se afla Arpad Paszkany. La scurta vreme, Arpad Paszkany a anuntat ca posturile Look TV si Transilvania L!ve, pe care le controla, vor difuza meciurile din Liga 1 si ca va vinde aceste posturi TV catre ISB. In prezent, meciurile sunt transmise de Look TV, Digi Sport si Telekom Sport (fostul Dolce Sport).

Post-ul Paszkany a vândut posturile Look TV și Look plus apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Carmen Zina Lador și Viorel Cârnici, alături de încă o duzină de asociați, sunt judecați pentru evaziune fiscală În acest proces sunt implicate șapte firme, ANAF având de înfruntat o adevărată armată de avocați pentru a demonstra prejudiciul.

În cazul lui Viorel Cârnici, Tribunalul Cluj a decis la termenul de miercuri, să înlocuiască măsura preventivă a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

”Înlocuieşte măsura preventivă a arestului la domiciliu (…), luată faţă de inculpatul C.V. cu măsura controlului judiciar, (…). Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

– să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

– să informeze de îndată instanţa cu privire la schimbarea locuinţei;

– să se prezinte la organul de poliţie în a cărei circumscripţie domiciliază

-organ desemnat cu supravegherea inculpatului, conform programului ce va fi întocmit de către acest organ sau ori de câte ori va fi chemat.

În baza art.215 al.2 NCPP, pe timpul controlului judiciar, inculpatul trebuie să respecte şi următoarele obligaţii:

– să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar în faţa căruia se află cauza;

– să nu comunice cu ceilalţi inculpaţi şi martorii din prezenta cauză;

– să nu exercite calitatea de administrator al vreunei societăţi comerciale;

– să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele lui de existenţă. În baza art. 215 alin. 3 NCPP, se atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive sau cu măsura arestului la domiciliu.

În temeiul art.215 al.4 NCPP, supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către organul de poliţie în a căror circumscripţie domiciliază.

În baza art.215 al.5 NCPP, dispune comunicarea unei copii de pe prezenta încheiere inculpatului, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie domiciliază, Serviciului public de evidenţă a persoanelor, Poliţiei de Frontieră Române. Următoarea verificare a legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive faţă de acest inculpat nu va putea fi făcută mai târziu de 60 de zile. Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din data de 11.10.2017”, se arată în soluția dată de Tribunalul Cluj.

Carmen Zina Lador şi Viorel Cîrnici, sunt cercetaţi pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, ambele în formă continuată, respectiv complicitate la evaziune fiscală. Prima dintre aceștia a intrat în vizorul presei nu pentru numărul impresionant de dosare penale și plângeri civile, ci pentru că este mama a doi tineri de succes din Cluj: Sergiu Biriș, fondatorul Trilulilu, și Călin Biriș, premiat de revista Forbes.

Citește și:  Mama judecată pentru evaziune, fiul premiat de Forbes

Carmen Lador Zina o emblemă a Clujului în materie de înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani

Carmen Lador ZINA condamnată la 5 ani de închisoare alături de Lakatos Dorina și Rostaș Culiță/ Decizia din 2017 este definitivă 

Carmen Zina Lador: profilul psihologic al unui infractor

Post-ul Partenerul de afaceri al mamei fondatorului Trilulilu, scapă de arest apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Adrian Man, colegul și prietenul nostru, s-a stins din viață joi, 12 octombrie 2017, la spital, după o lungă suferință. Fire caldă, Adrian Man a luptat cu boala până în ultima clipă și a scris editoriale chiar și atunci când starea de sănătate nu îi era pe deplin favorabilă.

În numele colegilor de la Gazeta de Cluj care v-au iubit, transmitem cele mai sincere condoleanțe familiei și prietenilor!

Drum lin spre eternitate! Vă mulţumim pentru tot! Dumnezeu să vă aibă în pază!

***

Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Central Cluj-Napoca, luni, 16 octombrie, ora 12:00.

Post-ul A încetat din viață colegul nostru, Adrian Man apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Șefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a venit vineri dimineaţă la sediul CSM, unde îşi va prezenta, în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului, punctul de vedere legat de raportul Inspecţiei Judiciare privind activitatea conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. 

Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îşi prezintă în cadrul Secţiei pentru procurori a CSM punctul de vedere cu privire la raportul întocmit de Inspecţia Judiciară după controlul efectuat la DNA.

„Nu există un raport de control în sensul legii”, a spus șefa DNA

Potrivit ei, raportul întocmit de Inspecţia Judiciară după controlul efectuat la DNA nu a respectat structura.

De asemenea, la CSM a venit şi ministrul Justiţiei Tudorel Toader.

Joi, la Secţia pentru procurori a fost audiată, timp de aproximativ trei ore, Elena Rădescu. coordonatorului echipei Inspecţiei Judiciare care a făcut controlul la DNA.

Întrebată, la plecare, dacă presiunea din timpul controlului era atât de mare încât procurorii DNA au plâns, Rădescu a spus: „Da, au fost umiliţi. Prin conduită, comportament.”

Elena Rădescu este autoarea unei sesizări înaintate CSM, privind modalitatea în care s-a desfășurat controlul al DNA. În sesizare, Elena Rădescu reclamă „lipsa de respect şi de tact în timpul verificărilor” efectuate la Secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate celor de Corupţie, precizând că Monica Pleşea şi Mihaela Hitruc, doi dintre inspectori, „nu au fost mulţumite cu fişele, planurile de anchetă” şi „au adoptat o conduită lipsită de calm bazată pe un ton ridicat. Acest lucru a creat mai multor procurori o stare de disconfort manifestată prin plâns”.

Ședința procurorilor din CSM nu a fost publică.

Ce spune Toader despre menținerea în funcție a Codruței Kovesi

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a evitat să se pronunțe, vineri, la sosirea la CSM, cu privire la menținerea sau nu în funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, în urma concluziilor Inspecției Judiciare din raportul de control. El precizat că trebuie așteptate audierile în acest caz.

Întrebat despre concluziile raportului Inspecției Judiciare potrivit cărora Kovesi trebuie menținută în funcție și care este opinia sa în această situație, Toader a spus: „Așteptați să vedem audierile, să tragem concluziile, după aceea vă vom spune”, potrivit Agerpres.

Despre exprimarea unui punct de vedere în cadrul ședinței Secției pentru procurori a CSM, ministrul a spus: „Nu am venit doar să ne uităm unii la alții”.

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, și-a prezentat vineri, în cadrul Secției pentru procurori a CSM, punctul de vedere cu privire la raportul întocmit de Inspecția Judiciară după controlul efectuat la DNA.

Ea a spus că asfel de controale din partea Inspecției Judiciare sunt binevenite, dar că în acest caz echipa de control nu a respectat mai multe reguli.

Post-ul Kovesi, audiată în CSM după controlul DNA apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Iti spun, ca sa ramana scris, asa cum va place voua, ca daca nu termini vin pana in Bucuresti si cu riscul unei amenzi penale ti-o iei in direct in fata la B1 sa te vada toata tara ce barbat esti tu umflatule, este mesajul transmis pe facebook de George Tudor Coldea, prezentat în presă în ultimii 10 ani drept vărul fostului șef operativ al SRI generalul Florian Coldea, jurnalistului Andrei Bădin, colaborator al FLUX 24.

Reacția lui George Tudor Coldea, care locuiește în Cluj,  a intervenit după ce Andrei Bădin a amintit în treacăt într-o emisiune la B1 despre contractele privilegiate pe sume imense pe care acesta le-a avut în industria farmaceutică. 

Suflet murdar ce esti, a mai continuat George Tudor Coldea către Andrei Bădin.

Asa iti educi si fata ???Umflatule, a mai scris George Coldea.

 

Vezi tu, toata mizeria asta care o emanati in poporul asta se va rasfrange intr-o zi pe voi si nu e departe ziua aia,a continuat cel prezentat în presă drept vărul lui Florian Coldea.

Post-ul Vărul lui Florian Coldea AMENINȚĂ: Ți-o iei în direct, rejecțiile ca voi trebuie trase în țeapă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Crunte bătrâneţi i-a rezervat soarta unui pensionar în vârstă de 82 de ani din comuna clujeană Aluniş: acesta, la doar zece minute după ce s-a întors acasă, după o internare de o săptămână în spital, a fost distrus cu o singură lovitură de pumn de către un cioban. Victima şi băbuţa sa făcuseră greşeala să-i ceară bărbatului din Ghirolt banii promişi, totul pentru că respectivul şi-a păscut timp de un an oile pe păşunea care le aparţine…

Tremurând din toate încheieturile şi sprijinit de un nepot, om în vârstă şi el, bătrânul Augustin Petiş pătrunde  – marţi, 10 octombrie – spre cabinetul de consultaţii al I.M.L. Cluj. Povesteşte cu glas răsunător şi dicţie perfectă tot ce a păţit fiindcă, în ciuda bolii sale grave, sindromul Parkinson, auzul îi este intact şi vocea neafectată de suferinţa care-l macină:

„Totul s-a petrecut ieri, pe la ora cinci după-amiază, în faţa casei din Aluniş, unde îmi duc viaţa împreună cu soţia. Nu ajunsesem nici de zece minute acasă, după o internare care a durat o săptămână, la Spitalul Municipal Gherla, pentru boala mea de Parkinson. Şi, brusc, văzându-l pe stradă pe acest David, cioban din satul vecin, Ghirolt şi angajat la unu` Coste, soţia mea a ieşit în stradă şi i-a strigat că aşteaptă de la el banii pe care ni i-a promis încă de anul trecut. Acesta intrase abuziv cu turmele pe păşunea noastră de 76 de ari şi în toată această perioadă de timp ne-a liniştit zicând că o să ne plătească folosința ei. Însă acum, când soţia i-a zis de bani a venit turbat la noi şi i-a zis să i-o …sugă şi aşa mai departe”.

Arată că în continuare a mers spre ea şi soţia – aprigă – l-a îmbrâncit. La care, fără vreun motiv, acesta s-a îndreptat spre bătrânul neputincios şi l-a făcut KO cu un pumn, extrem de puternic, în zona feţei. Apoi a înfipt, ameninţător, un cuţit, în poartă şi le-a promis celor doi bătrâni că dacă mai vociferează îi ucide şi le aprinde apoi casa. Într-un final, după ce i-a mai înjurat, s-a retras, promiţându-le că se întoarce. De frică bătrânii n-au avut curajul nici măcar să sune la poliţie, au stat treji toată noaptea – bătrânul mai ales, într-o stare jalnică, sângele curgându-i neîncetat din pomete. În schimb l-au chemat pe nepotul lor care, a doua zi, la prima oră a dimineţii s-a prezentat la ei pentru a-l transporta pe Petiş la Cluj-Napoca.

Însă, odată ajunşi la cabinetul de consultaţii al I.M.L., medicul de gardă l-a îndrumat pe bătrân la U.P.U. în vederea acordării primului ajutor. Urmând ca abia apoi, pe baza observaţiilor făcute de către cei de la Urgenţă, să se întoarcă la I.M.L. pentru obţinerea unui certificat. După circa trei ore cei doi se întorc – ochiul şi obrazul bărbatului fiindu-i deja curăţate şi tratate de către medici –  iar certificatul medical emis de către legişti a prevăzut acordarea a două săptămâni de îngrijiri medicale. Totuşi, legiştii l-au îndrumat pe Petiş şi către Clinica de Neurologie, asta pentru că tremuratul mâini bătrânului s-a accentuat alarmant – din cauza oboselii şi stresului – tocmai ca după traumele suferite de acesta să  nu se petreacă o nenorocire.

Peste câteva ore luăm legătura prin telefon cu nepotul lui Petiş care mărturiseşte că bătrânelul a ajuns cu bine acasă, în Aluniş, iar a doua zi, dimineaţă, acesta se va prezenta la Postul de Poliţie din comună şi va întocmi plângere penală pe numele agresorului său.

„La data de 11 octombrie a.c., la unitatea de poliţie din Aluniş a fost depusă o plângere de către un bărbat, de 82 de ani, care a sesizat faptul că a fost agresat şi ameninţat de către un bărbat, in urma unor discuţii contradictorii. În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violente şi ameninţare, fapte prevăzute de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj

Post-ul Bătrân de 82 de ani, bolnav de Parkinson, abia ajuns acasă de la spital, desfigurat dintr-un pumn de un cioban! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Bătaie cu cuţite şi bastoane electrice între doi tineri  la ieşirea din Crama “Ioana” din Cluj-Napoca! Motivul incidentului pluteşte deocamdată în ceaţă, însă e limpede că între cei  doi a avut loc o încleştare pe viaţă şi moarte: pe lângă tăietura cu cuţitul a unui minor de 17 ani, în jurul capului şi a celuilalt protagonist la o mână, n-au scăpat nedevastate nici două autoturisme aflate în zonă!

Casian este un tânăr în vârstă de 23 de ani, dezgheţat şi plăcut la înfăţişare care luni, 9 octombrie păşeşte, însoţit de mătuşa lui, pe coridoarele I.M.L.Cluj. Povesteşte că munceşte şi totodată învaţă meserie într-o instituţie de specialitate din Londra şi se află într-o vacanţă de zece zile în oraşul său de baştină.  “Din păcate frumoasa mea vacanţă a fost distrusă de nişte romi din Baciu care m-au atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ce-am ieşit din Crama “Ioana”, unde-mi petrecusem câteva ore, la un chef cu manele şi lăutari. Aflat pe stradă, recunosc, băut, am fost atacat din spate de mai mulţi inşi, care m-au imobilizat  cu un baston electric aplicat în ceafă. Mi-am pierdut cunoştinţa şi m-am trezit doar în spital , la U.P.U.

”Îmi mărturiseşte că, înainte de incident, totuşi a apucat să identifice nişte romi din Gilău, care a doua zi i-au şi trimis un sms. Îşi scoate telefonul şi-mi arată textul cu următorul conţinut: “Bine Casi, lasă, ce o fost o trecut. Lasă că suntem de-ai noştri nu trebuie să ne certăm, OK?” Izbucneşte şi mătuşa tânărului: “Păi, cum să-i ierte, când l-au tăiat la mână în aşa hal şi din această cauză am pierdut şi biletele de avion, fiindcă mâine aveam deja zbor spre Londra şi acum suntem siliţi să ne amânăm cu câteva zile plecarea, până lămurim situaţia asta”?  Tânărul este poftit în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce cu un certificat în care medicii i-au recomandat între 30 şi 35 de zile de îngrijiri. Înainte de plecare, tânărul reafirmă că este hotărât să meargă până-n pânzele albe împotriva atacatorilor, chiar dacă ar fi să mai rămână acasă o perioadă.

A doua zi, la I.M.L. îşi fac apariţia şi tinerii acuzaţi de agresiune de către Casian, cu toţii romi din Baciu.  Confruntaţi cu spusele lui Casian, unul dintre ei izbucneşte: “Cum să-l atacăm când de fapt el – băut sau drogat, nu ştim – a sărit la Benone, aflat de faţă – în vârstă de numai 17 ani – şi l-a lovit în zona capului cu o baionetă pe care o avea la el ? Ba, pe deasupra acesta s-a apucat să dea cu pumnii în maşinile aflate în jur, devastând câteva… Şi în acest sens nu trebuie mulţi martori, deşi au fost şi martori. Pot fi urmărite doar înregistrările de pe camerele de observaţie de pe stradă şi vă veţi convinge”. Apoi, îl scoate în faţă pe Benone, un tânăr cu o crestătură serioasă la cap, care mărturiseşte: “El a fost cel care a ieşit din cramă, cu bastonul electric în mână şi o baionetă, împreună cu alţi inşi. Am scăpat cu greu, prin fugă, că altfel cred că mă omorau acolo”. La scurt timp este consultat  şi el de către medici, care îi eliberează apoi un certificat în care i-au recomandat  între 8 şi 9 zile de îngrijiri.

“În noaptea de 7/8 octombrie a.c., pe strada Iancu de Hunedoara, din Cluj-Napoca, a avut loc o altercaţie între doi tineri, în urma căreia două autovehicule parcate au fost avariate. Poliţiştii s-au sesizat din oficiu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice. De asemenea, au fost depuse plângeri pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violenţe şi pentru distrugerea celor două autoturisme”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Post-ul Bătaie între doi tineri la ieşirea dintr-o cramă de manele din Grigorescu, soldată şi cu distrugerea a două maşini! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.