Un nou episod din „saga” familiei Botcă – rimează cu vodcă –  s-a consumat sâmbătă, în domiciliul conjugal al soţilor Petru şi Maria, din localitatea Chiuieşti. Dacă în celelalte două rânduri năbădăioasa femeie i-a administrat lui Petru o bătaie care l-a ţinut o săptămână în spital şi apoi, după  două luni, i-a ars cu o cratiţă în cap şi l-a tăiat la mână, sâmbătă trecută aceasta şi-a pocnit din nou în cap bărbatul, cu un ibric, provocându-i leziuni deloc neglijabile. Botcă spune că de ani de zile se află cu soţia într-un perpetuu scandal însă speră ca după această nouă bătaie autorităţile să fie mai sensibile şi calvarul său să se încheie.

O luptă veche de când lumea

Protagoniştii acestui cuplu încercat sunt: dl. Botcă, 73 de ani şi doamna Botcă, 66.  Bătăile dintre cei doi sunt relativ vechi, desfăşurate în special sub ochii satului, în mediu etilic. Din păcate, cel care încasează mai mereu e dl. Botcă,  bolnav de coxartroză la şold, aflat în imposibilitate de a reacţiona. Povesteşte acesta – marţi 21 noiembrie, pe coridoarele I.M.L: Cluj – proaspăt ieşit de la secţia de psihiatrie a Spitalului municipal Dej:  „Nu sunt nebun, doar soţia şi fiul ei nelegitim, având „pile” mă tot internează acolo.  De dasta aceasta am încasat de la ea un ibric în moalele capului şi o sticlă de „Borsec” în bărbie dar, din păcate, urma sticlei nu se vede, doar cea a ibricului”. Oftează, apoi,  dând din mână a lehamite: „Nici nu mai ţin minte a câta bătaie e asta, fiindcă femeia asta e diabolică şi precis are pe cineva sus-pus. Eu, dacă făceam atâtea câte face ea precis mă aflam demult la Gherla”. Semnatarul acestor rânduri l-a întâlnit pe Botcă, în luna aprilie a acestui an – unde altundeva, decât la I.M.L. Cu cea ocazie, bărbatul făcuse istoricul acestui calvar al său: „Eu sunt din Chiuieşti dar am întâlnit-o pe Maria la Ilva Mică, unde începând cu anul 1966 am muncit la „ţirculă”, la Fabrica de cherestea. Am locuit într-un bloc, singur, din 1972 şi apoi m-am mutat cu ea acolo. Mai târziu am cumpărat împreună apartamentul după revoluţie, cu 280.000 de lei, cum era pe atunci. Apoi l-am vândut  şi ne-am mutat la Chiuieşti. De asemenea, pot să spun că am avut la viaţa mea şapte maşini şi două remorci. Iar miliardul pe care-l aveam după vânzarea lor, plus banii de pe apartamentul din Ilva Mică, aflaţi în casă, mi i-a furat şi i-a cumpărat fiului ei „din flori” un apartament în Dej. Acuma, mă tot bate şi-mi spune că nu are cum intra în temniţă fiindcă a avut un atac cerebral şi nu-i poate face nimeni nimic. Şi asta e numai una din bătăi, mai mică, fiindcă pe 26 ianuarie 2016 Maria m-a bătut atât de rău încât a fost nevoit să stau o săptămână în spital”. Ţin mine perfect episodul, însă exact când omul se afla în spital, cea care se prezentase la I.M.L. fusese Maria. Prevăzătoare, aceasta declara că avusese o confruntare fizică, dură, cu Petru, pentru că-şi acuzase sora că trăieşte cu soţul ei şi Petru îi luase acesteia apărarea: “Nici nu mai ştiu ce să mă fac, fiindcă de la o vreme bărbatu-meu şi cumnatul – până mai ieri şi soră-mea – beau încontinuu la noi în casă, dar şi la crâşma din sat. Al meu, care e pensionar, om bătrân, de ani are probleme cu hăizaşul (n.n. –  capul) şi nu şi-a luat de o vreme nici medicamentele. Aşa că el şi cu cumnatul, care n-are serviciu, deschid la şapte dimineaţa crâşma din sat şi tot ei o închid noaptea, târziu.  Am tot încercat să-i opreasc pe cei doi de la atâta băutură – şi-n schimb am încasat o bătaie, de data aceasta de la soţ, pe 26 ianuarie. Dar, până la urmă a ieşit prost din această tărăşenie fiindcă după ce soţul mi-a luat telefonul – ca să nu sun la autorităţi – a căzut pe scări. Şi s-a lovit atât de rău, încât a fost nevoită să plătească 2.400 de lei, costul spitalizării soţului. Iar mârşăvia acestuia a mers atât de departe încât tot el a fost cel care s-a prezentat la I.M.L. Cluj, zicând că l-am bătut şi şi-a scos după aceea certificat medical. Atunci mi-a rupt în fâşii cămaşa de noapte şi mi-a tras câteva peste gură.  N-am avut ce să fac şi m-am refugiat la o vecină, că altfel mă omora”.

Happy-end amânat

După incidentul de sâmbătă, 18 noiembrie, bărbatul arată acum că lucrurile au atins paroxismul însă are încredere în justiţie şi e sigur că aceasta îi va da dreptate după tot ce a pătimit din partea celei care i-a furat agoniseala de o viaţă – apartamentul de bloc de la Ilva Mică şi cele şapte maşini. Explică acesta, teatral, după ce-şi împătureşte cu grijă cel mai recent certificat medical  – în care de această dată i-au fost recomandate între 8 şi 9 zile de îngrijri: „Pe 11 decembrie e procesul pentru bătaia când m-a lovit la cap şi m-a tăiat la mână. Sper să-l câştig. Oricum, nu mai pot rezista împreună cu ea, pur şi simplu mi-e teamă acum că mă omoară în somn… Destulă ruşine am îndurat de la ea, mai ales când am ajuns de râsul a trei judeţe după ce mi-a turnat un „bitang”, făcut în timpul căsniciei, cu unul pe care-l ştiu şi eu, dar de dragul copilului mama nu m-a lăsat să divorţez. Şi, vedeţi acum unde am ajuns”?

Post-ul Poveste fără sfârşit: renumitul Petre Botcă din Chiuieşti, bătut de soţie pentru a treia oară în acest an! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Daniel Raita, una dintre victimele interlopului clujean Şule Adalbert Valentin, cunoscut sub numele de ”Tinuţ”  din clubul de manele Byblos, s-a supărat rău de tot pe primarul Emil Boc şi pe ale sale reglementări. Atât de tare, încât s-a mutat din casa pe care o deţine în Cluj împreună cu familia sa. Raita este cunoscut şi pentru relaţiile pe care le are cu un cunoscut interlop, Sorin Mureşan, zis ”Luduşu”, care este conectat la afacerile “girate” de Toma Rus, fostul şef al BCCO Cluj Napoca.

 Boc i-a luat intimitatea lui Raita

Daniel Raita deţine în Cluj-Napoca un imobil pe strada Şcolii în cartierul Dâmbul Rotund. Odată cu reglementările PUG, zona în care este încadrată imobilul pe care-l deţine este alipită unei zone care se dezvoltă în regim de înălţime de maxim 28m, motiv pentru care Raita spune că întreaga sa locuinţă şi curte va fi înconjurată de construcţii cu un regim de înălţime ce va schimba complet zona în care locuieşte.

”Din prismea acestei dezvoltări urbanistice preconizate de dvs., imobilul meu nu va putea fi folosit conform destinaţiei pe care am autorizat-o, respectiv locuirea pentru familia mea”, spune Daniel Raita, prin avocat Crina Ioana Ciocian.

Din acest motiv, Raita a făcut în această vară o plângere prealabilă către Primăria condusă de Boc prin care cere ca zona respectivă să fie reglementată într-o zonă care să permită dezvoltarea destinaţiei pe care o avea la momentul autorizării construcţiilor sale şi cere să i se respecte dreptul la proprietate şi la viaţa privată.

În plângerea respectivă, Raita spune, prin avocat, că zona iniţială era una cu construcţii cu regim de înălţime redus, motiv pentru a şi construit respectiva casa în zona respectivă.

”La acest moment însă, previziunea pe care aţi dat-o vecinităţilor noastre va face imposibil de dorit a se locui într-o casă în zona în care vor fi edificate construcţii de birouri/locuinţe colective cu regim de înălţime de 28m – probabil cu balcoane şi ferestre care vor avea vedere spre casa şi curtea mea”, susţine Raita.

S-a mutat din cauza lui Boc

Daniel Raita, împreună cu familia au demarat procesura mutării, nemaidorind sub nicio formă să mai locuiască într-o zonă care se va dezvolta la nivel de locuri.

”Imobilul meu cuprinde casă, grădine şi anexe. La momentul autorizării şi ulterior, este evident faptul că scopul pentru care am dorit să îmi ridic casa şi să locuiesc în aceasta, împreună cu familia mea, era pentru a evita atât aglomeraţia oraşului, cât şi dorinţa de a locui într-o zonă retrasă, de case. Acest lucru a implicat o investiţie considerabilă financiar din partea mea.

După apariţia noului PUG, proprietatea mea este înconjurată de o zonă încadrată în UTR RrM3, astfel încât scopul pentru care a fost edificată casa, cât şi dorinţa de a nu locui într-o zonă intens exploatată urbanistic nu mai subzistă”, se mai arată în plângere.

Din acest motiv, Raita îi cere lui Emil Boc fie revocarea încadrării zonei vecine, într-una care să menţină specificul zonei, fie schimbarea UTR pentru proprietatea sa, într-un UTR ca cel vecin ”pentru a da valoare acestui imobil în care nu mai doresc să locuiesc datorită viziunii urbanistice a dvs. de a dezvolta zona într-o zonă cu construcţii care vor umbri şi aglomera vecinităţile proprietăţii mele”. Raita mai menţionează  că a început procedurile de schimbare a domiciliului, deoarece nu mai are sub nicio formă intenţia de a mai locui în acea zonă aşa cum este reglemmentată în prezent.

Raita îl acuză pe Boc de nelegalitate

În aceeaşi plângere prealabilă, Daniel Raita, prin avocat Ioana Ciocian, spune că noul PUG emis de municipalitate este nelegal, fără a se ţine cont de realităţile de la faţa locului.

”Din punct de vedere legal, noul PUG al municipiului Cluj-Napoca trebuie să aibă în vedere situaţiile concrete, de la faţa locului, pentru fiecare zonă în parte şi să se încadreze aceste zone în destinaţia pe care deja o aveau instituită, nicidecum nilte încadrări care nu au legătură cu tendinţa de dezvoltate a unui municipiu cum este Cluj-Napoca.

Situaţia pe care v-o supunem dezbaterii reprezintă o eroare a Proiectantului PUG şi o nelegalitate vădită (privitor la modul la care s-a întocmit PUG), vizând modul în care ne este încălcat în mod iremediabil dreptul la proprietate, fără a se ţine cont de realităţile de la faţa locului, nici de scopul Legii 350/2001 care implică obligativitatea unui PUG nou de a fi elaborat raportat la situaţii concrete, pe zone studiate temeinic şi încadrarea acestor zone deja constituie din punct de vedere urbaistic.

Beneficiarul PUG-ului Municipiului Cluj-Napoca este Municipiul Cluj-Napoca al cărui reprezentanţi sunteţi, motiv pentru care întreaga responsabilitate a conformităţii şi corectitudinii noilor reglementări cad strict în sarcina dvs.”.

Primăria Cluj-Napoca s-a mai ales cu un proces

Deoarece consilierii locali au respins plângerea prealabilă formulată de către Daniel Raita, în octombrie 2017 acesta a dat în judecată Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul local unde cere anularea actului administrativ menţionat.

Direcţia de Urbanism a transmis că ”modificarea încadrării funcţionale a unor parcele reglemetate prin PUG nu poate fi făcută în baza plângerii prealabile, ci doar prin actualizarea PUG în integralitate, cu reluarea procedurii de avizare şi informare a publicului.”.

”Luduşu”, prieten cu Toma Rus

În septembrie 2014, Tribunalul Arad a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a trei persoane: Sorin Mureşan, Cătălin Şărban şi Eugen Burz. Deşi multe din faptele lor de violenţă au fost comise în Cluj-Napoca, a fost nevoie de intervenţia unor instituţii din afara judeţului. Anchetatorii susţin că cei implicaţi erau în relaţii extrem de apropiate cu poliţişti sau foşti poliţişti, unii dintre ei cu funcţii foarte înalte în Ministerul de Interne.

Unul dintre cei vizaţi de procurorii DIICOT Arad este Sorin Mureşan, zis „Luduşu”. Acesta este originar din Luduş, judeţul Mureş, şi a venit la Cluj în urmă cu aproximativ 20 de ani, pe vremea când comandant al Poliţiei Cluj Napoca a fost numit comisarul şef Pop Teodor Puşcaş, venit de la IPJ Mureş. Mureşan se află în relaţii extrem de apropiate şi cu fostul secretar de stat în Ministerul de Interne, Toma Rus, cu care se afişa mai toată ziua prin oraş. Vreme de mai mulţi ani, a fost şeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Cluj, subordonată DIICOT Cluj. Un alt poliţist cu care Sorin Mureşan se lăsa fotografiat este Dragoş Marc, şeful structurii care se ocupă de culegerea de informaţii, subordonată BCCOA Cluj. Din cauza prieteniei cu mai mulţi poliţişti, ancheta s-a desfăşurat în mare linişte. De la IPJ Cluj au lucrat câţiva anchetatori de maximă încredere, iar informaţiile adunate au fost trimise la Arad, fără ştirea poliţiştilor de la BCCOA Cluj, au dezvăluit surse din sistem, potrivit evz.ro.

Post-ul Boc l-a supărat pe Daniel Raita, prietenul locotenentului lui Toma Rus apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După peste 10 ani de procese între RADP Cluj Napoca şi firma GPI Turism pentru fostul patinoar din cartierul Gheorgheni, instanţele clujene au emis o hotărâre judecătorească bulversantă. În situaţia în care RADP a reziliat abuziv contractul cu firma GPI Turism, acum aflată în insolvenţă, patronul firmei, cetăţeanul austriac Georg Pop, este obligat să plătească peste două milioane de lei. Decizia vine în contextul în care acum doi ani, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis o sentinţă finală şi irevocabilă potrivit căreia, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj Napoca trebuie să plătească firmei GPI Turism aproape 830.000 de lei.

În cursul acestei săptămâni, Curtea de Apel Cluj a menţinut sentinţa Tribunalului Sălaj potrivit căreia, Georg Pop, patronul firmei GPI Turism, este responsabil de pasivul firmei sale în valoare de aproximativ două milioane de lei. „Respinge recursul declarat de pârâtul Pop Georg împotriva sentinţei civile nr. 1423, din 26.06.2017, pronunţată în dosarul nr. 1043/84/2015 al Tribunalului Sălaj, pe care o menţine în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunţată în şedinţa publică din 20 noiembrie 2017”, arată soluţia Curţii de Apel Cluj.

În 2015, RADP Cluj Napoca a deschis un proces de declanşare a răspunderii patrimoniale împotriva firmei GPI Turism şi a patronului ei, Pop Georg. La mijlocul acestui an, instanţa sălăjeană a emis următoarea soluţie în acest dosar. ”În baza art. 138 lit. a, e din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, Admite cererea formulată de RADP Cluj-Napoca şi obligă pe pârâtul Pop Georg să suporte pasivul social al debitoarei SC GPI Turism Sport SRL în sumă totală de 2.104.322,27 lei, se va plăti creditorilor menţionaţi în tabelul definitiv consolidat întocmit de lichidatorul judiciar şi predat executorului judecătoresc. Executorie”, arată soluţia instanţei.

Contactat de reporterii Gazeta de Cluj, Georg Pop a declarat că este consternat. ”Este uimitor ce s-a întâmplat. Acum am fost anunţat şi eu de avocaţii care mă reprezintă că au citit pe internet soluţia pe scurt a instanţei şi nu îmi pot da seama cum s-a putut emite o asemenea hotărâre. Acum sunt în Bucureşti dar în cursul săptămânii viitoare voi reveni în Cluj Napoca şi voi afla şi eu mai multe detalii”, a declarat surprins patronul firmei GPI Turism.

Sentinţe care se bat cap în cap

Această sentinţă este uimitoare şi în contradictoriu cu ceea ce Curtea de Apel Cluj a judecat în urmă cu câţiva ani. În cursul proceselor anterioare, RADP Cluj Napoca a pierdut procesele cu firma menţionată anterior, iar soluţiile respective au fost menţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dat verdictul final în Dosarul Patinoarul din Gheorgheni: Regia Autonomă a Domeniului Public trebuie să plătească firmei GPI Turism aproape 830.000 de lei pentru prejudiciul creat.

Potrivit sentinţei ÎCCJ se ”constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamanta SC GPI TURISM SPORT SRL ZALĂU PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR C.I.I. MĂNĂILĂ IOAN împotriva deciziei civile nr.91/2015 din 27 ianuarie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Obligă recurenta-reclamantă SC GPI TURISM SPORT SRL ZALĂU PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR C.I.I. MĂNĂILĂ IOAN la plata sumei de 5.262 de lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA. Irevocabilă”.

În sentinţa Curţii de Apel Cluj, pe care Înalta Curte o menţine RADP Cluj Napoca este nevoită să plătească următoarele despăgubiri firmei GPI Turism: ” – suma de 437022,36 RON – reprezentând diferenţa dintre costurile efective ale construirii patinoarului şi a construcţiilor anexe patinoarului conform evidenţelor contabile fără TVA şi amortizarea aferentă acesteia, actualizată cu rata inflaţiei începând cu 20.05.2006 până la data plăţii; – suma de 339592,31 RON – reprezentând diferenţa dintre costurile de achiziţie a celor 7 active – utilaj de ascuţit patine, rindea gheaţă, rolbă, agregatul frig, staţia de amplificare, cabina modulară, lama vibrantă fără TVA ,evidenţiate în contabilitate fără TVA şi amortizarea aferentă, actualizată cu rata inflaţiei de la 20.05.2006 până la data plăţii; – suma de 51681,25 RON reprezentând contravaloare obiecte de inventar conform evidenţelor contabile fără TVA actualizată cu rata inflaţiei de la 20.05.2006 până la data plăţii. Menţine dispoziţia referitoare la rezilierea contractului de asociere în participaţiune nr. 198/2005 încheiat între părţi la data de 25 martie 2005.”, arată sentinţa instanţei clujene.

Contract reziliat după un an

În 2005, RADP Cluj, condus de Marius Cătăniciu, a încheiat un contract de asociaţiune în participaţiune cu RADP Cluj pentru obiectivul “Patinoar artificial” din cartierul Gheorgheni. În respectivul contract se stipula faptul că firma SC GPI Turism Sport din Zalău era  obligată să refacă patinoarul şi să-l administreze până în 2014. Cu toate acestea, după un an contractul a fost reziliat, iar firma din Zalău a acţionat RADP Cluj în judecată şi a depus două plângeri penale pentru abuz în serviciu pe numele lui Marius Cătăniciu. Procesul pe latura comercială a fost soluţionat favorabil pentru SC GPI Turism Sport, iar instanţa a acordat despăgubiri de trei milioane de lei. Conform contractul parafat în 2005 între RADP Cluj şi SC GPI Turism, societatea comercială era obligată să ofere lunar, pe perioada sezonului rece, către RADP 20 % din profit, dar nu mai puţin de 2000 de lei. Totuşi, în anul 2006, când reprezentanţii GPI au încercat să desfăşoare lucrările de întreţinere a instalaţiilor în vederea pornirii patinoarului, s-au trezit că nu mai pot intra în incintă. “În 2005 am semnat un contract cu RADP Cluj pentru patinoar. Am investit peste 17 miliarde lei vechi în instalaţia de producere a gheţii, în agregate, mantinele. Practic a trebuit să refac tot patinoarul. Am mers două sezoane cu obiectivul, iar când am venit în 2006 să pregătim patinoarul pentru noul sezon, ne-am trezit că nu putem intra în incinta acestuia. Am aşteptat şi la scurt timp după ce am venit noi au apărut Marius Cătăniciu, fostul director al RADP, soţia acestuia şi administratorul SC Contur SRL însoţiţi de poliţie. Ei mi-au aruncat în faţă un contract nou semnat cu firma Contur şi mi-au spus că nu mai am ce să caut acolo, contractul cu mine fiind reziliat. Am aflat mai târziu că motivul invocat a fost că nu am plătit o factură la Electrica de vreo 200 milioane lei vechi. Problema este că eu am plătit acea factură, dar lor nu le apărea în contabilitate. Oricum, în contractul încheiat între noi se stipula că orice neînţelegeri care ar fi apărut pe durata derulării contractului urmau a fi rezolvate pe cale amiabilă. Mai departe, ei au reziliat contractul unilateral, încălcând încă odată  prevederile înţelegerii. Ce au făcut ei a fost ilegal şi i-am dat în judecată. Am primit mai multe sentinţe definitive prin care ni se permitea să ne reluăm activitatea. Chiar şi aşa, cei de la Contur nu ne permit să intrăm în patinoar”, declara Georg Pop, administratorul GPI Turism Sport SRL.

NUP-uri şi procese

Înainte de verdictul Înaltei Curţi, conducerea RADP Cluj Napoca a înaintat o plângere penală la Parchetul Judecătoriei pe numele experţilor contabili Petre Fuia şi Ion Baciu, cei care au semnat raportul de expertiză prin care s-a stabilit că RADP trebuie să plătească aproape despăgubiri către SC GPI Turism. Înainte de această plângere şi reprezentanţii GPI Turism au făcut plângeri penale pe numele lui Marius Cătăniciu, care ocupa funcţia de şef al RADP Cluj Napoca în perioada încheierii şi desfacerii contractului respectiv, dar Cătăniciu a primit neînceperea urmăririi penale în  in motivarea procurorului specificându-se că Marius Cătăniciu şi membrii Consiliul de Administraţie au acţionat în interesul RADP Cluj. În legătură cu acest dosar, în 2008, pe numele lui Cătăniciu a mai fost făcută o plângere la poliţie, de această dată autorul plângerii fiind Ion Pantelimon, fost director al RADP Cluj.

Contractul care a spart gheaţa

“În 2005 am semnat un contract cu RADP Cluj pentru patinoar. Am investit peste 17 miliarde lei vechi în instalaţia de producere a gheţii, în agregate, mantinele. Practic a trebuit să refac tot patinoarul. Am mers două sezoane cu obiectivul, iar când am venit în 2006 să pregătim patinoarul pentru noul sezon, ne-am trezit că nu putem intra în incinta acestuia. Am aşteptat şi la scurt timp după ce am venit noi au apărut Marius Cătăniciu, fostul director al RADP, soţia acestuia şi administratorul SC Contur SRL însoţiţi de poliţie. Ei mi-au aruncat în faţă un contract nou semnat cu firma Contur şi mi-au spus că nu mai am ce să caut acolo, contractul cu mine fiind reziliat. Am aflat mai târziu că motivul invocat a fost că nu am plătit o factură la Electrica de vreo 200 milioane lei vechi. Problema este că eu am plătit acea factură, dar lor nu le apărea în contabilitate”, declara Georg Pop, administratorul GPI Turism.

Post-ul Răsturnare de situaţia în Dosarul Patinoarului din Gheorgheni: păgubitul pus să plătească două milioane de lei apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cosmin este un zugrav în vârstă de 37 de ani, din comuna clujeană Mociu, cu răni sufleteşti profunde, pricinuite de iubita lui în vârstă de 26 de ani, cu care are o fetiţă de patru ani şi nouă luni. Din motive lesne de înţeles, datorită scenelor de sex  pe care protagonistul le-a pus în cârca fostei sale iubite  – imposibil deocamdată de verificat, fiindcă “foaia de parcurs” este prea cuprinzătoare şi se întinde pe zece sate – pe iubita lui o vom numi, simplu, A. Mulţumindu-ne să reproducem povestea tinerei, relatată de fostul iubit, aducând cu cea a curtezanelor din“Decameronul” lui Boccaccio.

Cine i-a tras “clopotele” fetei?

Cosmin aşteaptă pe un scaun aflat în sala de aşteptare a I.M.L. Cluj şi bate darabana, nervos, în masa pe care pacienţii completează cererile pentru consultaţie. Se grăbeşte teribil fiindcă a sosit la Cluj tocmai de la Mociu, cu un taxi parcat în preajmă, într-un loc interzis – şi ceasul aparatului ticăie, ticăie iar taximetristul pare şi el la fel de neliniştit precum clientul. Totuşi, situaţia de pe teren îl calmează subit fiindcă e limpede că mai are de aşteptat ce până va fi consultat de medicii legişti. Aşa că, resemnat, îndeplineşte formalităţile necesare şi-l trimite pe şofer la o unitate poştală din apropiere ca să-i aducă şi un timbru fiscal de un leu, fără de care consultul este irealizabil. Interpelat de către subsemnatul despre motivului “vizitei” la I.M.L., acesta şovăie o clipă dar în secunda următoare îşi dă drumul: “Dacă nu mă fotografiaţi, ca să râdă de mine o ţară întreagă, o să vă povestesc ce m-a adus aici – şi, vă asigur c-o să vă placă”. Bâigui a consimţământ, derutat, iar omul începe relatarea unei poveşti desprinsă parcă din romanele XXX: “Am stat şapte ani în concubinaj cu o fată din sat şi locuiesc la ferma din Mociu, lângă I.A.S. Am fost plecat între 2013 – 2015, în Anglia, la lucru, pe post de zugrav, în timp ce fetiţa noastră – ajunsă acum la vârsta de patru ani şi nouă luni – era mică. În tot acest timp iubita mea stătea în casa părinţilor mei şi lucrurile mergeau bine, mai ales că trimiteam 75 de milioane de lei vechi la fiecare două săptămâni”… Mărturiseşte, încercând să pară detaşat – dar totuşi, nu prea reuşeşte –  că în toţi aceşti ani s-a simţit stigmatizat pentru că aflase din sat „evoluţia” iubitei sale, o fată precoce şi cu o experienţă sexuală ieşită din comun: “Ea fusese “măritată” în comună încă de la 12 ani. Mergea la şcoală, cu ghiozdanul în spate, direct de la unu` Cornel, iar învăţătoarea o invidia fiindcă ea, săraca, nu reuşise să-şi găsească bărbat, deşi îl căuta cu disperare. L-a părăsit pe Cornel când a făcut 14 ani şi s-a mutat în Boteni, la unul Janos. De la Janos s-a dus în Bercheş, la Attila, iar după ce s-a săturat de Attila s-a mutat la un băiat din Chesău, Janosko. Iar în 2009, după ce se despărţise de Janosko, a venit momentul când s-a cuplat cu mine”.

Sex în plină iarnă în Grădina Botanică!

Cosmin mărturiseşte că nu i-a putut rezista fetei deoarece era frumoasă, experimentată în sex şi cu o vorbă dulce, deşi capul n-o ducea nici măcar să-şi ia carnetul de conducere. Adaugă bărbatul, cu chipul umbrit de-un gând urât: “Doar asta am observat, ca slăbiciune -deşi se afla lângă mine – începea să tremure toată când în preajmă apărea un bărbat”. Îşi continuă apoi relatarea calvarului îndurat pe “Golgota” dragostei sale: “La patru ani după ce ne-am cuplat – aşa cum v-am spus – a apărut fetiţa. Eu am plecat în Anglia, la lucru şi ea locuia la noi. Dar în 2015 m-am întors acasă şi când copilul a împlinit doi ani a zis că nu mai poate sta acasă, a vrut neapărat să se ducă la lucru. Am lăsat-o şi s-a angajat la un cămin de bătrâni particular dintr-un sat vecin. Acolo mai lucrau unsprezece femei, iar ea era a doisprezecea – plus fochistul, singurul bărbat din rândul personalului angajat. Ei, tocmai cu el s-a cuplat şi am rămas trăznit când patronul azilului m-a invitat până la el şi – înainte s-o concedieze – mi-a arătat o casetă cu scene de dragoste petrecute în incintă între ea şi fochist. Apoi am aflat şi de ce-a plecat în februarie a acestui an – de ziua ei, când i-am dat două sute de lei – să viziteze Grădina Botanică din Cluj. S-a iubit cu el în grădină, deşi era luna februarie! De asemenea, nu ştiam de ce vorbea tot timpul la telefon, pe acuns, şi de fiecare dată fugea în altă cameră. Tot spunea că vorbeşte cu mama ei, dar de fapt ea vorbea cu tot felul de bărbaţi. Plus că aducea acasă diverse cadouri: flori, ceşti de cafea cu inimioare şi aşa mai departe – despre care zicea că le-a primit de la bătrâni, dar de fapt erau de la fochist”! Cosmin arată în continuare că până la urmă a iertat-o pe mama copilului său şi pentru aventura cu fochistul, după care a angajat-o pe aceasta la o firmă din Cluj. “Făcea naveta cu microbuzul la Cluj, însă într-o zi, seara, m-a sunat s-o aştept în staţia din comună, cu maşina, ca s-o aduc acasă – fiindcă staţia se află destul de departe de casa noastră. Eu m-am prezentat în staţie, împreună cu fetiţa, dar curând au apărut colegii ei, pe jos, care mi-au spus că iubita mea a rămas pe Dealul Mociului, împreună cu şoferul microbuzului. Iar când am ajuns acolo era să leşin: prin parbrizul aburit i-am văzut pe amândoi făcând sex –  într-o “ţinută” cum i-au făcut mamele lor. Şi ăla, ca şi fochistul de la azil era mare crai,  despărţit la rândul său de soţie”.

“Femeia” merge mai departe! 

Cosmin a iertat-o şi pentru această escapadă, mai ales pentru că A. era însărcinată, în câteva luni, şi locuia împreună cu fetiţa la casa părinţilor săi, care-l tot îndemnau să nu-şi distrugă relaţia, de dragul micuţei şi a copilului care urma să se nască. Totuşi, un gând a încolţit în mintea mamei lui Cosmin, pe care aceasta l-a rostit cu voce tare: “Dar dacă pruncul care urmează să se nască nu-i al tău, ci al fochistului”? Gest care a declanşat “furtuna”: femeia a părăsit imediat domiciliul, deşi se afla în luna a şasea de sarcină şi s-a “stabilit” taman în satul mureşan Balda, comuna Sărmaş, la un tânăr de 23 de ani.“Am aflat deja că-i mănâncă băiatului bonurile şi toţi banii. Nu ştiu ce i-a zis – dar de făcut ştiu ce i-a făcut – încât acum acesta parcă a-nnebunit, e hotărât să-i crească ambii copii”! Descrie apoi, pe îndelete, împrejurările care l-au adus la I.M.L. Cluj: “Nu i-a ajuns ce mi-a făcut în toţi aceşti ani, că m-a dat şi la poliţie pentru violenţă, obţinând ordin de restricţie împotriva mea pe un termen de două luni. Iar ieri (n.n. – luni, 20 noiembrie), pentru că s-a stabilit în mod legal, m-am prezentat pe la ora 12.00 ca să-mi lase copilul să-l duc la mine, până la ora 19.00. Iar când mi l-a pus în braţe – că-i şi foarte violentă – a sărit pe mine, mi-a ars două palme şi m-a zgâriat pe faţă. Am făcut pentru asta, imediat, plângere la poliţie şi şeful de post m-a trimis la I.M.L. Cluj”. Bărbatul este invitat, în sfârşit, în cabinetul de consultaţii – însă se întoarce, dezamăgit pentru că medicii nu i-au găsit vreo leziune care să impună îngrijiri medicale. Înainte de a pleca – gardat îndeaproape de taximetrist, între timp furat complet de povestire – Cosmin ţine să mai adauge ceva: “Nu-i nimic, până la soluţionarea custodiei fetiţei – din motive de imoralitate a mamei – plec înapoi la muncă, în Anglia, după care dacă mi se încredinţează fetiţa o să rămân acasă şi-o cresc împreună cu părinţii. De asemenea o să-mi refac viaţa şi totodată o să-i fac şi micuţei un viitor frumos şi demn, nu aşa cum i-l poate oferi maică-sa”…

„La nivelul Postului de Poliţie din Mociu au fost depuse două plângeri pentru comiterea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi ameninţare, în urma unui conflict dintre un bărbat şi o femeie.

Bărbatul a reclamat faptul că a fost agresat, iar cealaltă parte a sesizat faptul că a fost ameninţată cu acte de violenţă.

În cauză se continuă cercetările”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Suferinţele unui bărbat: printre alţii, iubita lui a făcut sex cu fochistul unui azil de bătrâni dar şi cu un şofer de microbuz! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La începutul lunii octombrie, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a eliberat o nouă autorizaţie de construire pentru oamenii de afaceri Daniel Dumitraş şi Marius Bejan. De această dată pentru a intra în legalitate pentru că aceştia nu au respectat proiectul iniţial. Totuşi, la sfârşitul aceleiaşi luni, Emil Boc se bătea cu pumnii-n piept că dacă ceva e construit ilegal va cere demolarea. Declaraţia vine în contextul în care vecinii Clinicii Interservisan au afirmat în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) că spitalul e construit abuziv şi că le afectează viaţa zi de zi.

În 3 octombrie 2017, societatea Coratim SA a primit autorizaţia de construire pentru a intra în legalitate. Patronii Daniel Dumitraş şi Marius Bejan au ridicat un imobil mai înalt decât prevedea autorizaţia din august 2018, respectiv S+P+7E (subsol + parter + 7 etaje). În aprilie 2017, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) Cluj a efectuat un control la imobilul ridicat de afaceriştii clujeni pe strada Câmpul Pâinii nr. 12 unde au constatat că proiectul nu e conform autorizaţiei dispunându-se astfel intrarea în legalitate. Concret, autorizaţia de construire din 2016 prevedea construirea unui imobil de şapte etaje (subsol + parter + şapte etaje), însă afaceriştii clujeni nu s-au mulţumit şi au construit un etaj în plus. Astfel, noua autorizaţie de construire modifică regimul de înălţime iniţial, introducând un subsol suplimentar, rezultând astfel S2+S1+P+7E (subsol 2 + subsol 1 + parter + şapte etaje).

Şi în acest caz, precum în multe altele, Primăria nu s-a adresat instanţei pentru a dispune demolarea clădirii pentru că beneficiarii construcţiei nu au respectat autorizaţia de construire, ci s-a adus o modificare proiectului pentru a intra în legalitate. Ştim şi faptul că, construcţiile ilegale se demolează greu din varii motive, chiar dacă demolarea unei astfel de clădiri poate fi cerută de orice persoană care poate dovedi că imobilul respectiv nu respectă legislaţia în vigoare.

Fie că vorbim de un haos urbanistic ce face ca o parte a Clujului să arate ca un bazar oriental (vezi cazul Pieţei Mărăşti, ilegalităţi marca Costică Pocol), un dezmăţ urbanistic care a urâţit municipiul şi nu poate fi descris în câteva cuvinte, fie că vorbim de construcţii care nu au respectat autorizaţia de construcţie şi au construit ilegal etaje în plus. Autorităţile locale încearcă aproape întotdeauna să găsească soluţii de intrare în legalitate, însă cazurile de ilegalităţi urbanistice sunt tot mai dese, amenzile nu-i sperie pe clujeni, astfel aceştia sunt oarecum încurajaţi să construiască pe lângă lege.

Cazul Coratim SRL e mic copil pe lângă sutele de exemple din Cluj-Napoca de construcţii ilegale şi apoi intrate în legalitate. Problema unor astfel de situaţii porneşte de la măsurile prea blânde luate faţă de beneficiarii unor proiecte care nu respectă autorizaţia de construire, iar în cele mai multe ori povestea are un ”Happy End” – clujenii sunt mângâiaţi doar cu o amendă.

Declaraţii superficiale

Nu e prima dată când aud din partea autorităţilor locale că vor demola un anumit imobil pentru că beneficiarii nu au respectat autorizaţia de construire. Şi mi se pare o declaraţie superficială pentru că aşa cum am mai spus, construcţiile ilegale se demolează greu. Recent, la sfârşitul lunii octombrie, Emil Boc şi-a clătit gura cu ”dacă e ceva construit ilegal, se desfiinţează”. Declaraţia a făcut-o în contextul în care Teofil Pop, patronul Interservisan, s-a prezentat la şedinţa CTATU pentru că vrea să-şi extindă afacerea cu încă o construcţie în zona centrului medical din Gheorgheni, dar vecinii prezenţi au arătat că proiectul are o serie de probleme, afirmând chiar că, clinica este construită abuziv, nerespectând autorizaţia de construire.

Emil Boc, plecăciuni în faţa lui Teofil Pop

Actual de Cluj a prezentat la începutul lunii noiembrie cum s-a desfăşurat şedinţa de final de octombrie a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU). Teofil Pop a prezentat documentaţia sub denumite de „Plan Urbanistic Zonal de regenerare urbană” în zona Interservisan, dar obiectivul proiectului este, de fapt, extinderea clinicii private.

Proprietarul afacerii, Teofil Pop, a fost primit cu entuziasm la şedinţa de urbanism – ”Am auzit de reuşitele dvs.”, l-a întâmpinat primarul. Beneficiarul a fost şi cel care a făcut introducerea subiectului, înainte ca proiectantul să prezinte propunerea de urbanism în Comisia de Urbanism.

„Ceea ce am construit în 1990 s-a construit după anumite concepţii arhitecturale şi după regulamentele Sanepid-ului românesc. Între timp, legile internaţionale au modificat conformaţia anumitor cabinete de laborator. Am nevoie de această extindere a laboratorului ca de aer”, a spus Pop.

Iar primarul a ţinut să îl asigure de deschiderea primăriei. „La fel cum am asigurat toate clinicile din Cluj de atitudine pozitivă şi deschisă de a sprijini actul medical. Faceţi parte din elita medicală clujeană. Vrem să vedem încadrarea în cadrul legal; dacă avem cadru legal, sprijinim cum putem. Componenta medicală are prioritate în Cluj”, a ţinut să sublineze primarul.

Vecinii reclamă intenţiile lui Teofil Pop

Vecinii au venit şi ei la şedinţă şi au ridicat o serie de obiecţii în faţa proiectului care, spun ei, le va face viaţa şi mai grea.

„Dacă facem calculul cu un loc de parcare la 35 mp arie utilă reiese foarte clar că nu sunt destule parcări, dacă se ia în calcul şi extinderea din 2004. Este vorba despre peste 2000 mp care trebuie să aibă 59 de locuri. Se propun doar 22. Avem 37% din necesar”, a atras atenţia unul dintre vecini.

Boc a intervenit din nou, precizând că necesarul locurilor de parcare discutat acum se raportează la proiectul nou.

„ Discutăm acum despre ce se propune nou. Dacă e să o luăm aşa cum ziceţi dvs, nicio instituţie din Cluj nu îndeplineşte necesarul (din normele actuale). Trebuie să abordăm pozitiv, cu respectarea legii pentru viitor, nu cu referire la Decebal şi Traian. Ar trebui toate (clinicile) închise, după regulile de azi. Ce ţine de viitor – da, categoric da, trebuie respectat. Dacă nu realizează lucrurile pentru extindere cerute de lege, extinderea nu se va accepta. Domeniul medical îl asimilez interesului public, nu e parte strict privată. Chiar dacă se plătesc servicii medicale, acestea contribuie la salvarea de vieţi în oraşul nostru”, a mai întărit primarul.

Potrivit proiectantului Interservisan, corpul nou cu care se extinde clinica va avea 380 mp utili, deci ar fi vorba despre un necesar de 11 locuri de parcare. S-au propus 12 locuri de parcare şi încă 15 locuri pentru biciclete. Parcarea se va realiza pe terenul proprietate privată la parter, a mai precizat proiectantul.

Pe vecini nu i-a convins însă prezentarea şi au mai adăugat că PUZ-ul de „regenerare” prevede desfiinţarea de locuri de parcare în zonă. În replică, proiectantul Interservisan a explicat că e vorba despre o reorganizare în zonă, obţinându-se, per total, un plus de 20% de locuri de parcare, iar primarul a mai menţionat o dată poziţia primăriei: susţinere „în cadrul legii” pentru domeniul medical.

„Suprafaţa de spaţii verzi prevăzută e sub necesarul din UTR-ul acesta. Apoi, acolo sunt zone cu valoare peisagistică – sunt două biserici. Nu văd cum se încadrează o clădire maro între două biserici”, a mai spus unul dintre vecinii din zonă.

Din partea echipei care a lucrat pentru proiectul Interservisan, în discuţie a intervenit şi arhitectul Romulus Zamfir, care e, de altfel, şi membru al Comisiei de Urbanism.

„Comparaţi o clinică cu un bar de noapte? Câţi dau bani pentru folosul public?”, a intervenit Zamfir. Asta deşi este vorba totuşi despre un proiect de clinică privată, cu servicii medicale plătite.

„Mi se pare penibil să vii cu o planşă cu trei cifre diferite. Pe aceeaşi planşă. Mi se pare bătaie de joc”, a mai continuat vecinul cu referire la inadverdenţe în documentaţia prezentată.

Clujean: ”Pop Teofil cu Interservisanul îmi afectează viaţa zi de zi”

Locuitorii din zonă au adus în discuţie şi prezenţa unei bariere care funcţionează în apropierea clinicii despre care aceştia spun că este pusă abuziv.

„Nu poţi parca acolo, nici pe locul tău măcar. Există şi acea barieră, a fost lăsată, iar la o intervenţie de incendiu pompierii au mers pe jos. Pe unde intră maşina de pompieri? Pe unde se evacuează două blocuri? Bariera e lăsată pe drum de servitute. O salvare a trebuit să parcheze la distanţă şi echipajul a mers cu targa. Maşinile care merg şi acolo, la clinică, parchează peste tot”, a mai completat o altă vecină.

Proprietarul Teofil Pop a precizat că proiectul de extindere se face pe teren proprietate privată. „Viaţa locuitorilor e afectată. Pop Teofil cu Interservisanul îmi afectează viaţa zi de zi. Nici în Moldova nu este permis ca un tomograf şi alte aparate Röntgen să fie amplasate în spaţii destinate locuinţelor. Bariera e pusă în faţa locuinţelor pentru a nu intra maşinile locatarilor. Policlinica nu are locuri de parcare deloc, nici pentru personalul propriu”, a adăugat un alt vecin.

„Accesul pe domeniul public e de neîngrădit, e de nenegociat”, a intervenit şi primarul. Iar vecinii au continuat şi cu alte acuzaţii. „Bariera e pusă în faţa blocului abuziv, restricţionează accesul proprietarilor. Suntem 31 de locatari care suntem împortiva extinderii. Credibilitatea domnului Pop e foarte scăzută, dânsul nu şi-a respectat angajamentele. Bariera e abuziv construită, clinica nouă trebuia să fie de două etaje, a ajuns la 7 etaje. E propusă această extindere, proiect de 2 etaje, dar dacă mă trezesc cu o clădire de 10 etaje?”, a completat o altă vecină. Construcţiile neconforme trebuie reclamate, le-au amintit locatarilor membrii CTATU.

Acesta a fost momentul când Emil Boc a afirmat că dacă e ceva ilegal, se va desfiinţa.

„Dacă e ceva construit ilegal, se desfiinţează. Aduceţi documentaţia care arată aprobare pentru P+2, unde s-a făcut P+7 şi cer demolarea. Veniţi cu hârtii!”, a spus primarul, care a cerut şi implicarea serviciului de Control Urbanism.

„Avem nevoie de servicii medicale, dar le construim oricum?”, a intervenit vecina. O altă problemă este canalizarea subdimensionată din zonă, chestiune care trebuie luată în calcul la realizarea noului proiect.

Pop a susţinut că a investit în zonă, dar problemele cu vecinii sunt mai vechi. „Am 6-7 reclamaţii pentru tot felul de lucruri, inclusiv că aş fi inundat blocul vecin”, a spus Pop, potrivit Actual de Cluj.

Intervenţiile arhitecţilor stropite cu ”untdelemn” românesc

După intervenţiile vecinilor, a venit şi rândul membrilor Comisiei de Urbanism să îşi facă recomandările şi să îşi spună punctele de vedere. Arhitectul Mihai Racu a cerut corecturi: să se revizuiască planşele pentru ca informaţiile prezentate să fie cele corecte. În plus, documentaţia trebuie completată cu informaţii privind costurile cu reţelele edilitare şi asumarea lor. Din planşe nu se înţelege prea clar nici regimul proprietăţilor, a mai constatat membrul CTATU.

Arhitectul Voicu Bozac a atras atenţia asupra unor probleme ale proiectului şi a făcut recomandări, nu înainte să laude beneficiarul.

„Istoria clinicii dvs. se confundă cu istoria medicinei post-revoluţionare. Sunt totuşi unele elemente ce ar periclita intenţia dvs. Proiectul de „regenerare urbană” nu îşi atinge scopul denumirii. Introduceţi un UTR (Unitate Teritorială de Referinţă) care nu se potriveşte aici. Nu pot fi amestecate funcţiunile de locuinţe cu clinicile. În acest caz, apartamente ale altor utilizatori nu sunt permise. Regândiţi propunerea ca să fie posibilă dezvoltarea. Ar trebui reanalizat UTR-ul, acel UTR (propus) e complet în contradicţie cu ce există în teren”, a spus Bozac.

„Se poate corecta acea chestiune tehnică de denumire. În forma propusă, construcţia poate fi realizată, dar ar fi benefică refacerea întregului parter pentru o imagine unitară. Relaţiile de vecinătate suferă, e loc de îmbunătăţire. Din punct de vedere urbanistic, clădirea poate fi amplasată acolo. Dar, evident, nu e o situaţie ideală”, a spus Negru, potrivit aceleiaşi surse.

Post-ul Emil Boc, între demolare şi superficialitate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În Cluj Napoca există asociaţia Lions Club Ioan Georgiu care adună, deopotrivă, persoane care au cuvânt greu de spus în Justiţie, cum ar fi fostul şef al DNA Cluj, Elena Botezan, fostul şef al Parchetului General, Ilie Botoş, afacerişti cărora le-a şuierat pe la ureche urmărirea penală, Rareş Criste, sau Ioan Oroian care este acuzat că a delapidat USAMV-ul închiriind un cămin întreg participanţilor la Festivalul Untold. Asociaţia respectivă are sediul pe o stradă în Colonia Borhanci, unde a avut sediul firma Depali Com SRL, patronată de rotaryanul clujean Teodor Hozan, implicat într-un caz de braconaj alături de Viorel Bunea, fratele fostului comisar de politie, Gheorghe Bunea.

Asociaţia Lions Ioan Georgiu din Cluj Napoca adună procurori, poliţişti, politicieni şi oameni de afaceri, unii dintre ei remarcându-se prin piruetele pe care le-au făcut pe linia subţire care desparte un business de o afacere penală.

Printre membrii fondatori ai acestei asociaţii care imită titulatura clubului exclusivist Lions se numără fostul şef al DNA Cluj, actualmente judecător, Elena Botezan, fostul conducător al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ilie Botoş, comisarii de poliţie Marcel Bonţidean, Teodor Pop Puşcaş, patronul firmei de pază şi protecţie PP Protect, Vasile Apahidean, fostul şef al RAAPPS Victoria Cluj Napoca (cuibul băieţilor cu ”ochi albaştri”), Dorin Gioarsa, politicieni precum Daniel Don, fost şef al AJOFM, judecat pentru fapte penale, Kerekes Sandor, fost consilier judeţean, sau oameni de afaceri cu renume din domeniul energiei electrice, cum ar fi Rareş Criste, notari implicaţi în afaceri controversate, Laura Moigrădean şi diferiţi oameni de afaceri, unii dintre ei implicaţi în diferite dosare care au ajuns în justiţie şi, nu de puţine ori, în presă.

Cât de ”naturală” este asocierea dintre, spre exemplu, fostul şef al DNA Cluj, procurorul Elena Boteza (acum judecător la Curtea de Apel Cluj), care a instrumentat dosare cu nume grele din Cluj Napoca şi, să zicem, Rareş Criste, care a fost mituitorul din dosarul Mită la Hidroelectrica, doar cei doi ar putea să spună.

Asociaţia respectivă a avut sediul pe str Maramureşului nr 106, aceeaşi adresă unde funcţionează firma ECG Power Trading, patronată de omul de afaceri Rareş Criste şi off-shore-ul cipriot ECG CENTRAL EUROPEAN GAS LTD.

De la Criste la Hozan

Asociaţia respectivă a fost înfiinţată în 2005, iar după doi ani reprezentanţii asociaţiei au făcut cereri de retragere a calităţii de membru pentru următoarele persoane: BONŢIDEAN MARCEL-NICU, APAHIDEAN VASILE, GIOARSA DORIN, DON DANIEL, COTEŢ DOREL-VIOREL, SLEJEAN OVIDIU MIOAN, MOIGRĂDEAN LAURA,

PRESECAN ELENA-RODICA, BADIU NICOLAE-IULIAN, CRĂCIUN TITUS, MEZEI JANOS, BRATU TIBERIU,

HUSANU SOLVIA, DOBROTA IONEL, BOTEZAN VIRGINIA-ELENA, ANDRIES GABRIEL-LAURENTIU.

Împreună cu cererea de retragere a acestor persoane a fost schimbat şi sediul asociaţiei de la adresa de pe strada Maramureşului pe strada Colonia Borhanci 3A, unde s-a aflat sediul firmei Depali Com SRL, patronată de HOZAN TEODOR VICTOR, om de afaceri şi membru al Clubului Rotary. Hozan, împreună cu Viorel Bunea, fratele fostului comisar de politie, Gheorghe Bunea, şi Stefan Toth, un vânător care a fost filmat anul trecut în timp ce omora o vulpe cu o bucată de lemn, au prins la braconaj. Însă, ancheta făcută de poliţiştii clujenii s-a finalizat cu o propunere de neîncepere a urmăririi penale pentru braconaj, în dosar specificându-se că fapta de braconaj nu a fost făcută cu vinovăţie.  Ancheta a fost făcută de poliţistului Felician Mărincaş, de la Serviciul de arme, explozivi şi substanţe periculoase din cadrul IPJ Cluj, şi procurorul Rareş Ciauşu. După terminarea cercetărilor, cei doi anchetatori au ajuns la concluzia că persoanele surprinse cu doi lupi în portbagaj nu au putut fi acuzate de braconaj.

Protecţie pe bandă rulantă

Pop Puşcaş a fost succesorul lui Nelu Pop la conducerea IPJ Cluj şi fost candidat la primăria clujeană. El este unul dintre oamenii de încredere al lui Ioan Rus. Firma de pază şi protecţie pe care o patronează, PP Protect, câştigă de ani buni contracte pe bandă rulantă contracte de la instituţiile de stat şi nu numai. Spre exemplu, de curând, firma a câştigat un contract de peste 10 milioane de lei de la UMF Cluj Napoca.

Fostul şef al Poliţiei clujene, PSD-istul Teodor Pop Puşcaş a devenit acţionar la SC Euro Hunter, alături de omul de afaceri clujean din domeniul restaurantelor şi imobiliarelor, Nicolae Căpuşan şi de Vasile Salanţă. Miza acestei societăţi o reprezintă lacurile din Mărtineşti care ocupă o suprafaţă totală de 176,42 de hectare de teren, din care 142,57 de hectare de luciu de apă, suprafeţe pe care, în momentul de faţă, acţionarii Euro Hunter nu au nici un contract de moştenire, de vânzare-cumpărare şi nu plătesc nici chirie. Pentru că lacurile au fost acolo, înainte de înfiinţarea acestei societăţi, se pune întrebarea firească cum au ajuns cei menţionaţi anterior să administreze aceste lacuri. Ca într-o “scrisoare pierdută”. Societatea Piscicola, care începuse să acapareze lacurile din judeţ, a intrat în posesia fermelor piscicole de la Mărtineşti. Aceste puneri în posesie au fost făcute cu sprijinul guvernului care dorea privatizarea lacurilor.

Botoş s-a lansat ca un Sputnik pe orbita justiţiei româneşti

Ilie Botoş a absolvit Facultatea de Drept din cadrul UBB în 1990 şi apoi a fost judecător la Tribunalul Militar Cluj şi ulterior procuror în cadrul aceleiaşi instanţe. Din această funcţie, Botoş a ajuns procuror la Parchetul Naţional Anticorupţie, apoi la consilier la MApN, iar de aici direct la Ministerul de Interne.

Ilie Botoş este unul dintre cei mai cunoscuţi procurori clujeni care a avut mereu nas pentru avansări şi dosare controversate. A fost implicat în Dosarul Petromidia, unde a încercat să încline balanţa în favoarea lui Dinu Patriciu, şi nu a văzut atunci când Omar Hayssam a fugit din ţară.

Practic, Hayssam a fugit din ţară din cauza modului în care Ilie Botoş, atunci Procuror General, a gestionat situaţia. După acest eşec, Botoş şi-a dat demisia, dar a fost avansat de trei ori. În 30 iunie 2006, Omar Hayssam fuge din ţară, iar Ilie Botoş este demis din funcţia de procuror general. După aproximativ o lună de zile de la fuga lui Hayssam, Botoş a fost avansat de preşedintele Traian Băsescu la gradul de magistrat de brigadă, apoi în 2007 a devenit general-maior magistrat, iar în 2011, de  1 Decembrie, a fost avansat general-locotenent.

În martie 2014, Ilie Botoş a devenit mâna dreaptă a ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea. Legătura dintre ei este una mai veche şi a fost ”cimentată” după 1990 la Ministerul Apărării Naţionale. În timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990, din Bucureşti, generalul Ioniţă Botoş, unchiul lui Ilie Botoş, era şeful Comandamentului Serviciilor Armatei  şi s-a ocupat pe 14 iunie cu încazarmarea, echiparea şi hrănirea a circa 990 de mineri în două unităţi militare ale MApN de pe şoseaua Olteniţei din capitală.

Ilie Botoş a cultivat relaţii cu baronii PSD, între care Marian Oprişan. El a fost invitat de Oprişan la investirea în funcţie a Prefectului de Vrancea, Nicuşor Halici, unul dintre oamenii lui Oprişan. De altfel, Viorel Hrebenciuc, Miron Mitrea, Marian Vanghelie, Matei Agathon etc. şi-au găsit şi ei… clipe de linişte după discuţiile reconfortante purtate cu Ilie Botoş.

În februarie 2013, Ilie Botoş a revenit în atenţia publică când premierul Victor Ponta l-a numit consilier guvernamental pentru securitate naţională.

Băiatul deştept care a curentat Hidroelectrica

La înfiinţarea Asociaţiei Lions Club Ioan Georgiu, omul de afaceri clujean Rareş Criste Cristian era preşedintele consiliului director.

În urmă cu doi ani el a oferit o şpagă de 1,4 milioane de euro pentru a cumpăra energie, într-un mod dezavantajos pentru stat, de la Hidroelectrica. Cei care au primit şpaga au fost reţinuţi, însă de Rareş Criste nu s-a atins nimeni.

Una dintre cele mai mari afaceri pe care Rareş Criste era cât pe ce să o încheie a fost cea în care una dintre firmele la care era director, SC Energon Power Gas, ar fi urmat să încheie cu Hidroelectrica un contract pe patru ani de zile pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (aproximativ 262.980.000 euro) în condiţii dezavantajoase pentru compania de stat. Însă, cu câteva zile înainte de a se parafa această înţelegere, au intervenit procurorii DNA, ajutaţi de agenţi ai Serviciului Român de Informaţii (SRI), care au declanşat o anchetă şi au reţinut doi oficiali ai Hidroelectrica.

Practic, procurorii au avut nevoie de 6 zile pentru a face acest dosar pentru că intenţia lui Criste a cumpăra a devenit publică în data de 17.10.2013, iar procurorii au anunţat că au depistat nereguli în data de 23.10.2013. Comunicatul DNA arată, fără a menţiona numele lui Rareş Criste, sau implicarea lui directă în afacere, că doi oficiali ai Hidroelectrica au fost reţinuţi pentru dare de mită şi complicitate la această infracţiune: “MIHĂILĂ IOAN, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere al S.C. Hidroelectrica S.A. şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de dare de mită,

BRĂDEAN EUGEN, director de trading în cadrul S.C. Hidroelectrica S.A. şi membru în cadrul Directoratului S.C. Hidroelectrica S.A., în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită”.

În 2005, Rareş Criste a intrat în afaceri prin intermediul Premier Construct şi, în paralel, la Ten Transilvania Energy, Inc.. Dacă la Premier Construct, Criste a stat doar un an, la Ten Transilvania Energy a făcut afaceri timp de 5 ani. La această societate, Criste a dezvoltat un adevărat “lanţ al puterii”. A deţinut controlul acestei firme alături de Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul sef al Doi şi-un sfert, şi alături de Sorin Piciu, un alt personaj bine înfipt în afacerile cu energie. De asemenea, Criste este unul dintre partenerii constanţi ai unei firme olandeze, Energon Holding Delft B.V, axată pe afacerile cu energie. Ten Transilvania Energy are contracte cu centralele de la Turceni şi Rovinari, de unde cumpără energie pentru a o vinde mai departe. De asemenea, Criste a mai fost asociat şi în SC Amgaz Furnizare, societate implicată în afaceri de anvergură cu societăţile de stat Romgaz şi Distrigaz, care gestionează o parte din gazele naturale din România. Iniţial, compania Amgaz Furnizare SRL a aparţinut lui Peter Braun, om de afaceri implicat în privatizarea ALRO Slatina. SC Amgaz Furnizare SRL face parte dintr-un grup de companii (Infochem, Amgaz SA) înfiinţate de Horia Roşu, fostul consilier al ministrului PSD al Industriilor, Dan Ioan Popescu.

Corupţie la Don Daniel, şeful de la AJOFM Cluj

Un alt membru al acestei asociaţiei a fost Daniel don, fostul şef al AJOFM Cluj, acum judecat într-un dosar de corupţie pentru luare de mită şi fals în declaraţii, în formă continuată.  în perioada 2010 – noiembrie 2015, în activitatea de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene, în care AJOFM Cluj a avut calitatea de beneficiar sau partener, au fost cooptate de către Daniel Don persoane provenind din rândul actualilor sau foştilor angajaţi ai agenţiei, aceştia fiind desemnaţi în calitate de experţi.

„Remuneraţiile experţilor care compuneau echipa de management şi respectiv de implementare constituiau cheltuieli ale proiectelor, cuprinse ca atare în bugete drept cheltuieli cu resursa umană şi erau suportate din fondurile provenind din bugetul Uniunii Europene. Întrucât, potrivit prevederilor legale, directorul Daniel Don nu putea fi remunerat în cadrul proiectelor, din probele administrate în cauză a rezultat faptul că acesta a pretins o parte din veniturile încasate de subordonaţii săi”, susţin procurorii.

DNA precizează că Daniel Don a pretins şi a primit, în mod repetat, de la inculpaţii Uifălean, Enyedi, Apătean şi alte persoane, sume totalizând aproximativ 3,5 milioane lei, bani care provin din bugetele unor proiecte finanţate din fonduri europene, prin programele POSDRU şi FEAG.

Anchetatorii au constatat că, în 2012, Daniel Don a fost sprijinit în obţinerea foloaselor băneşti de către Marian Moteoc, şoferul său, care a colectat lunar banii pretinşi.

„Sumele de bani respective au fost remise de regulă în sediul instituţiei, de cele mai multe ori în plicuri. După colectare, banii au fost înmânaţi inculpatului Don sau, la indicaţiile sale exprese, au fost depuşi fie în autoturismul de serviciu folosit de către acesta din urmă, fie într-un cont bancar deţinut de directorul AJOFM Cluj”, se precizează în comunicat.

DNA menţionează că, urmare a analizării declaraţiilor de avere completate de către Daniel Don în aprilie 2014 şi 2015, s-a reţinut că funcţionarul public nu a declarat sumele identificate în conturile bancare la categoria activelor financiare.

În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparţin lui Daniel Don.

De asemenea, s-a mai dispus luarea măsurii asigurătorii prin instituirea popririi asupra sumei de peste 500.000 lei ce reprezintă o creanţă nerecuperată de Daniel Don de la o societate comercială.

Fostul şef DNA Cluj, Elena Botezan, membru în asociaţie

În 2014, după ce i-a trimis după gratii pe fostul primar al municipiului Cluj Napoca, Sorin Apostu, pe vicepreşedintele CJ Cluj, Radu Bica, sau pe fostul şef al administraţiei judeţene, Horia Uioreanu, fostul şef al DNA Cluj, procurorul Elena Botezan a cerut să fie transferată în funcţia de judecător la Curtea de Apel Cluj.

Procurorul Elena Botezan a devenit şeful DNA Cluj în toamna anului 2009, după ce anterior lucrase la DNA Bucureşti. La numirea ei în această funcţie au contat proiectul de management depus, faptul că este procuror de aproape 15 ani şi că nu a fost sancţionată pentru nici o abatere disciplinară. De asemenea, şeful DNA Cluj a lucrat la o anchetă în urma căreia au fost trimise în judecată mai multe nume grele din Justiţie. Este vorba de fostul procuror general adjunct de la Parchetul ÎCCJ, Gabriela Ghita, foştii procurori Dumitru Gheorghe (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti) şi Sterian Guli (Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni), Gheorghe Cerbeanu (fost judecător la Tribunalul Vâlcea) şi Gheorghe Bucur (notar şi fost membru CSM).

Pe parcursul carierei de procuror a fost acuzată de abuzuri în dosarul procurorului Gheorghe Dumitru, pe care l-a anchetat împreună cu colegul ei, Lucian Papici.

Fratele magistratului Elena Botezan este avocatul Radu Şomlea, care l-a consiliat în diverse afaceri pe Arpad Paszkany şi a colaborat cu societatea de avocatură din Bucureşti Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii, care i-a reprezentat pe Băsescu, România şi Energy Holding.

Membrii fondatori ai Asociaţiei Lions Club Ioan Georgiu

BONŢIDEAN MARCEL-NICU (comisar poliţie), POP-PUŞCAŞ TEODOR(comisar poliţie), APAHIDEAN VASILE (comisar), BOTOŞ ILIE (procuror), CRISTE RAREŞ CRISTIAN (afacerist), MURESANU FIOR-DAFIN (profesor universitar UMF Cluj Napoca), GIOARSA DORIN (fost şef RAAPPS – Sucursala Victoria Cluj), DON DANIEL (fost şef AJOFM), COTET DOREL-VIOREL (om de afaceri), PETRESCU MARIUS-CLAUDIU (om de afaceri), VERESIU IOAN-ANDREI (cadru universitar UMF Cluj), SELEJAN OVIDIU IOAN (om de afaceri), OROIAN IOAN-GHEORGHE (om de afaceri), MOIGRADEAN LAURA (notar), PRESECAN ELENA RODICA (avocat), CAREAN MIHAELA VASILICA (om de afaceri), BADIU NICOLAE IULIAN (om de afaceri), CRACIUN TITUS, MEZEI JANOS (om de afaceri), BRATU TIBERIU (cadru medical), TANŢĂU FLORIN MIRCEA (om de afaceri), MIERE DORIN IOAN (vameş), PICIU DOINA (cadru medical), HUSANU SILVIA, DOBROTA IONEL, FENESAN AUGUSTIN (om de afaceri), BOTEZAN VIRGINIA ELENA (judecător), KEREKES SANDOR (politician şi om de afaceri), BALDI LAURA PETRONELA, ANDRIES GABRIEL LAURENTIU (cadru medical), POP IUSTIN ATANASIU (cadru universitar).

Post-ul Cercetaţi penali şi anchetatori celebri din Cluj s-au asociat în scopuri culturale apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ceea ce vom scrie în acest articol nu este decât continuarea demersurilor făcute de părintele Matei Boilă, privind înstrăinarea patrimoniului Bisericii noastre, înstrăinare făcută de conducerea episcopiei, de cei care ar trebui să mențină integru acest patrimoniu. Ne referim la terenurile obținute de Biserica noastră după lungi procese de retrocedare, purtate cu mare greutate de preoții unor parohii și care au fost vândute de episcopie necanonic și de multe ori împotriva dorinței parohiei și a preotului paroh. Menționăm că multe din aceste terenuri au fost cumpărate de către enoriași pentru Biserică încă din timpul Imperiului Austro-Ungar, cu mari sacrificii, altele de episcopul Iuliu Hossu în perioada interbelică sau cu mare greutate în timpul războiului. Ne referim la câteva vânzări considerate ilegale de către unii membrii ai consiliilor parohiale sau de către simplii enoriași cu care am discutat aceste probleme. Vânzările sunt considerate ilegale, deoarece episcopia le-a făcut împotriva dorinței credincioșilor sau preoților. Deasemenea vânzările s-au făcut, după spusele credincioșilor, fără licitație, ceea ce nu este normal, deoarece aceste terenuri nu erau proprietatea privată a celor din conducere. Unii preoți care s-au opus vânzării unor terenuri au fost înlăturați de episcopie din parohiile respective pentru a putea vinde ușor terenurile.

Începem cu cea mai odioasă vânzare, cea a terenurilor de la Roșia Montană. După ani de zile în care preoți inimoși s-au luptat din greu pentru recuperarea proprietăților, acestea au fost vândute chiar Companiei Roșia Montană Gold Corporation, una din cele mai controversate societăți. Oare noi credincioșii și preoții care am ieșit în stradă împotriva distrugerii patrimoniului natural și cultural, cum ne simțim fiind trădați chiar de episcopia nostră? Cum putem accepta pângărirea cimitirelor și a bisericilor pentru câțiva arginți și pentru ca ierarhii să-și cumpere mașini scumpe? Avem strămoși îngropați acolo, avem casa memorială a tribunului preot gr. catolic Simion Balint, avem biserica. La Iclod s-a întâmplat la fel, s-au vândut terenurile împotriva voinței parohiei. Conform spuselor unor credincioși, de această vânzare nu sunt străine personaje dubioase din anturajul unor politicieni corupți precum Horea Uioreanu, condamnat pentru luare de mită. La Băișoara, terenul pe care cardinalul Iuliu Hossu dorea să construiască un centru de reculegere pentru preoții greco-catolici a fost vândut conform spuselor credincioșilor chiar unor membrii ai conducerii sau unor personaje implicate în vânzare. Nu mai vorbim aici de scandalul iscat cu primăria Băișoara pe această temă. Ne întrebăm cui s-a vândut cu adevărat terenul? O mare nedumerire este vânzarea multor hectare de teren în cartierul clujean Mănăștur în perioada primului boom imobiliar al Clujului. Vrem să știm cu ce preț s-au vândut aceste terenuri, cui s-au vândut și cine din episcopie a intermediat vânzarea, deoarece credincioșii din Mănăștur vorbesc de sume cu mult sub prețul pieței. Cea mai mare nedumerire este în legătură cu localitatea Florești de lângă Cluj. Vrem să știm câte hectare de teren s-au vândut aici și cu ce preț, aici fiind una din zonele cu cea mai mare densitate de construcții noi din țară. De ce episcopul Crihălmeanu vizitează în fiecare an parohia Sf. Nicolae din Florești și ce cadouri scumpe primește de fiecare dată? Toată parohia știe aceste lucruri. În schimb, în parohiile sărace care cu greu se descurcă nu calcă niciodată. Sunt multe localități unde s-a vândut patrimoniul nostru, am dat doar câteva exemple.

Nu dorim aici noi credincioșii să acuzăm pe nimeni de nimic, ci dorim să ne fie prezentate de către episcopie contractele de vânzare-cumpărare ale acestor terenuri, pentru a ști cui și cu cât s-au vândut acestea. Este dreptul nostru și datoria episcopiei să ne arate. Dacă nu se vor prezenta aceste documente, vom apela la autoritățile competente ale Statului. Mai trebuie să spunem și faptul că la unele terenuri nu s-a început proces de retrocedare, motivându-se că are episcopia înțelegeri cu Consiliul Județean. Care sunt aceste înțelegeri? Să ne fie prezentate.

Mai dorim să știm care este rolul unor politicieni în Biserica Noastră? La mai toate evenimentele erau puși la loc de cinste în catedrală coruptul Horea Uioreanu și pasionatul de filme pentru adulți în parlament Marius Nicoară. Mai erau și împărtășiți de episcopul Crihălmeanu după ce unul din ei are și divorțuri la activ, interzise de Biserica noatră. Au fost și decorați de Crihălmeanu, doar merită mult. În loc să fie decorate de episcop mamele eroine care au mulți copii și care asigură viitorul acestei Biserici. Da, avem mame eroine, inclusiv dintre preotese. Dar invitarea lui Victor Ponta la Bistrița și al lui Dragnea la catedrala în construcție din Cluj-Napoca? A fost primit pe șantierul catedralei cu casca de constructor pe cap, de parcă era Ceaușescu în vizită pe șantierele patriei. De ce toate aceste asocieri cu politicienii? Pentru a mai primi câțiva bani pentru continuarea acestui monstru inutil de beton de la Cluj? Biserica suntem noi oamenii, nu niște ziduri reci de beton. Suntem trădați de episcopie pentru 30 de arginți.

Vlad Nap

Post-ul Suicidul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla prin înstrăinarea patrimoniului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătorii Bogdan Mateescu (membru în CSM) și Cristi Vasilică Danileț (fost membru în CSM) au făcut afirmații cu tendă vădit politică în spațiul public pe seama Legilor Justișiei și a ieșirii publice a Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. După ce Mateescu a provocat revocarea lui Danileț din CSM, se pare că în prezent cei doi judecători împărtășesc aceleași idealuri, obiective și înclinații politice.

În ultimele zile, cei doi judecători au fost extrem de activi pe Facebook și au găsit potrivit fie să invite oamenii în stradă și să își alăture imaginea de #rezist, fie să critice acțiunile Parlamentului pe Legile Justiției, fie să aplaude la unison și să își exprime susținerea față de ieșirea publică a Departamentului de Stat al SUA, care a dat ordine Parlamentului României cum să voteze pe Legile Justiției, în așa fel încât statul de drept și lupta împotriva corupției să nu fie afectate.

Luju.ro scrie că de departe, cea mai halucinantă ieșire a fost cea a judecătorului Cristi Vasilică Danileț de luni seara, 27 noiembrie 2017, la scurt timp după emiterea poziției Departamentului de Stat al SUA. Într-o postare pe Facebook, Danileț a început să explice de ce ordinul Departamentului de Stat al SUA dat Parlamentului față de Legile Justiției „nu este un amestec în treburile interne ale statului”. Potrivit acestuia, „independenta justiției este o valoare europeană și internațională”. Cu alte cuvinte, orice comentariu care are scopul de a proteja Justiția nu reprezintă o imixtiune în treburile interne, chiar dacă vine de la alte puteri străine. Întrebam totuși: de când poate reprezenta un atac la independența Justiției legiferarea în Parlamentul României a legilor de organizare și funcționare a Justiției în România?

Iată postarea:

La rândul său, pe același subiect al intervenției Departamentului de Stat al SUA, Bogdan Mateescu a acordat agenției de presă Mediafax o declarației în care susține că tonul dur folosit, nemaiîntâlnit în raporturile dintre State, are de fapt scopul de a avertiza că problema Legilor Justiției este foarte gravă, iar „autismul și aroganța instituțională trebuie înlocuite cu respectul și cooperarea reală”.

Iată declarația:

Anterior ieșirii publice a Departamentului de Stat al SUA, același Danilet care astazi are impartaseste acelasi idealurile cu Mateescu, a publicat pe Facebook o alta postare in care facea referire la evenimentele #rezist din Romania de duminica 26 noiembrie 2017, multumindu-le „celor care sustin in strada Justitia” si continuand cu referirile la intalnirile „la cel mai inalt nivel” pe care le-a avut in Germania zilele trecute. Postarea s-a incheiat cum nu se putea mai bine pentru un magistrat, de la care mai ca ne asteptam sa iasa in strada la urmatoarele proteste: #Respect #rezist!

Iata postarea:

Cu doua zile inainte, judecatorul Bogdan Mateescu, referindu-se la Legile Justitiei si lucrarile Comisiei speciale din Parlament pe aceste acte normative – lucrari la care a luat parte si reprezentatului societatii civile in CSM Victor Alistar – a sustinut, tot pe Facebook, ca dezbaterea din Parlament „se transforma intr-o discutie intre persoane fizice ori entitati total nereprezentative pentru autoritate judecatoreasca”, concluzionand ca „factorii de decizie pun pe plan secundar cooperare interinstitutionala”. Mateescu incheie cu o afirmatie care poate suna a amenintare ca se va incerca blocarea de catre CSM a dezbaterilor pe Legile Justitiei, afirmand ca „este de reflectat daca partiparea institutionala a Consiliului la lucrarile acestei comisii mai are sens”, uitand probabil ca multe dintre amendamentele adoptate in Parlament au venit din partea CSM si au fost prezentate de colega sa de Consiliu, judecatoarea Andreea Uzlau.

Iata postare:

În consecință, Lumeajustitiei.ro cere Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze de urgență Inspecția Judiciară in vederea efectuarii de verificari fata de afirmatiile cu tenta vadit politica facute in spatiul public de judecatorii Bogdan Mateescu si Cristi Vasilica Danilet pe seama Legilor Justitiei si a iesiri publice a Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

Post-ul Cei mai buni politicieni dintre judecători, Bogdan Mateescu și Cristi Vasilică Danileț apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Directorii Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca l-au acționat în instanță pe președintele Consiliului Județean, Alin Tișe. Între cele două părți există un conflict pe față din momentul în care, Tișe a hotărât că este momentul să schimbe toți șefii de regii de sub tutela forului județean, deci implicit și a aeroportului.

Pe site-ul Judecătoriei Cluj-Napoca apare dosarul nr. 23611/211/2017/a1, la secția Civil, înregistrat în data de 13 noiembrie 2017. În acest dosar, Alin Păunel Tișe este pârât, iar David Ioan Ciceo, Gabriela Zanc, Paula Corina Florian, Florica Mureșan, Iuliu Pop, Vasile Opriș sunt reclamanți. Potrivit ziardecluj.ro, Tișe a fost dat în judecată pentru insulte și calomnii repetate.

David Ciceo a declarat că nu poate să comenteze nimic deocamdată în această etapă a procesului.

Războiul dintre Alin Tișe și David Ciceo a pornit în această toamnă când președintele Consiliului Județean a anunțat că va schimba toți directorii de regii, implicit și al Aeroportului Internațional. În ședința de Consiliu Județean din 22 septembrie, a fost votat proiectul de hotărâre prin care directorii au fost dați jos din funcție și au fost înlocuiți cu consilii de administrație. Alin Tișe a invocat atunci legea, care i-a permis să schimbe directorii. Începând cu data de 17 octombrie, toate regiile sunt conduse de consilii de administrație.

“Schimbarea sau neschimbarea unui director nu o decide preşedintele Consiliului Judeţean. Există o lege care prevede foarte clar cum sunt nominalizaţi aceşti directori. Viitorul Consiliu de Administraţie va fi obligat să facă concurs pentru aceste posturi de manageri, la fel cum membrii Consiliului de Administraţie vor fi selectaţi după prevederi legale. Există o lege cum care spune cum se selectează viitorii manageri. Asta vom face şi noi la toate entităţile noastre. Există mandate care încetează la majoritatea regiilor şi societăţilor din subordinea CJ, iar legea ne obligă să facem această procedură. Noi o vom face”, declara Alin Tişe, în toamnă.

Culmea ironiei este că fix cu o zi înainte să îl dea jos din funcție, Alin Tișe l-a felicitat pe David Ciceo pentru performanța managerială și atingerea unui număr record de pasageri, în cadrul unui eveniment festiv organizat la aeroport.

Imediat după debarcarea lui Ciceo, au apărut informații potrivit cărora Tișe a dorit să îl pună la conducerea Aeroportului Internațional Avram Iancu pe Mircea Avram, mâna sa dreaptă. Nume predestinat! Mircea Avram a fost și membru în Consiliul de Administrație al Aeroportului până acum câteva zile când și-a dat demisia. monitorulcj.ro a publicat în urmă cu câteva zile faptul că Mircea Avram a fost în conflict de interese, după ce a ascuns că a fost angajat al Napoca SA, firma care a făcut lucrările la actuala pistă a aeroportului, lucrări care sunt contestate de Tișe. Conform aceleiași surse, Mircea Avram a ascuns în CV faptul că a fost angajat la Napoca SA.

Într-un atac furibund pe pseudo-site-ul de știri cluj-am, al cărei patron este, Mircea Avram a declarat că va da în judecată publicația Monitorul de Cluj și a contestat că el a fost angajat al Napoca SA, deși jurnaliștii acestei publicații au demonstrat clar că acesta a fost angajat la firma respectivă.

Mircea Avram a fost abonat la banul public ani la rând. A primit publicitate tocmai de la Aeroport pentru pseudo-site-ul de știri, cluj-am, el fiind membru în Consiliul de Administrație al Aeroportului. Deci, conflict de interese clar în acest caz.  Avram are sediu pentru redacția cluj-am într-un birou în Cluj Arena, societate aflată tot în subordinea Consiliului Județean.

Mircea Avram provine din vechiul PDL și a fost promovat director la Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Privat (RAADPP) Cluj de Alin Tișe, fost și actual președintele al Consiliului Județean Cluj. Legătura dintre ei este cunoscută de toată lumea.

Avram a intrat în atenția publicului odată cu neregulile descoperite de presă și de comisiile de audit la RADPP, un adevărat rai pentru angajați, majoritatea trepăduși incompetenți de la PDL.

După alegerile din 2012 Avram a fost acuzat de organizarea unor licitaţii „ciudate” şi a plecat pe ușa din dos. Să nu rămână pe “drumuri”, la câte servicii a facut pentru PDL, Alin Tişe l-a pus în CA-ul RAADP.

Post-ul Alin Tișe a fost dat în judecată de conducerea Aeroportului Internațional Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Post-ul TNL Cluj: Deputatul clujean Steluţa Cătăniciu nu are probitatea morală de a fi membru al Parlamentului României apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Tiberiu Orza este un vechi „lup de mare”, care timp de 35 de ani a cutreierat mările şi oceanele lumii. Acesta, la cei 64 de ani ai săi, s-a retras într-un sat de lângă Cluj ca să-şi trăiască liniștit bătrâneţile.  Acesta, om aflat în deplinătatea puterilor sale povesteşte că vineri, 24 noiembrie, trecea cu maşina personală prin cartierul Hăşdate, arondat municipiului Gherla.  La un moment dat a văzut trei romi cum îşi schingiuiesc sălbatic animalul de tracţiune, i-a spus soţei să  oprească automobilul, după care a coborât şi le-a atras atenţia să nu mai schingiuiască animalul. În schimb, deranjaţi de observaţia sa, romii au sărit pe el şi i-au administrat o bătaie soră cu moartea.

„Le-am strigat să nu mai schingiuiască animalul”

Dl Tiberiu Orza este un bărbat impozant și dintr-o bucată care-şi priveşte în ochi interlocutorul. Acesta, însoţit de soţie, păşeşte şchiopătând, din cauza piciorului înfăşurat în ghips, în incinta Institutului de Medicină Legală Cluj.  Mărturiseşte că ziua de vineri a săptămânii trecute a fost una de pomină pentru el şi soţia sa, după ce a îndrăznit să-şi manifeste simţul civic şi compasiunea pentru un cal schingiuit: „Treceam, pe la ora 16.30, prin satul tatălui meu, Hăşdate sat arondat Gherlei, când am văzut trei romi bătând sălbatic un biet cal care trăgea cu mare greutate o căruţă plină cu lemne, evident furate din pădure. De acolo veneau indivizii, aşa că – sensibil la suferinţa animalului – am coborât din maşină şi le-am strigat să nu mai schingiuiască animalul. În timp ce soţia se afla la volan eu i-am întrebat, frumos, doar atât: de ce nu le e milă să bată în aşa hal un animal. Apoi unul dintre ei, ca să ne sfideze, şi-a dat jos pantalonii, în timp ce ceilalţi au început să ne facă semne obscene”, relatează fostul căpitan de vas. Intrigat şi supărat la culme, bărbatul s-a hotărât să-i filmeze cu telefonul mobil, cu intenţia să facă plângere la poliţie împotriva lor pentru rele tratamente aplicate calului. Însă, în momentul când romii au văzut că sunt filmaţi au sărit pe bărbat şi unul dintre ei l-a secerat cu o lovitură, punându-l pe clujean la pământ şi apoi l-au potopit cu o ploaie de lovituri aplicate cu pumnii şi picioarele. Intervine în discuţie şi d-na Camelia, soţia acestuia: „Am luat imediat telefonul şi m-am apucat să sun la 112 însă, din păcate, acolo nu aveam semnal. Şi, văzând că treaba ia o întorsătură urâtă, am sărit să-l apăr pe soţul meu de cel care-l lovea mai tare. Însă, acesta m-a împins şi am căzut şi eu la pământ, iar când m-am ridicat am văzut două maşini oprite şi pe cei dinăuntru hlizindu-se cum soţul meu încasează pumni şi picioare. Atunci am rugat o femeie, care coborâse din maşină, să dea fuga până la secţia de poliţie, aflată la vreo cinci minute de locul cu pricina. Ea mi-a promis că face lucrul acesta dar  – probabil – de frica răzbunării ţiganilor nu l-a făcut, am verificat ulterior”.

„Nici piraţii din Marea Yemenului n-au fost atât de periculoşi ”

Tiberiu Orza îşi continuă povestirea arătând că piciorul drept i-a fost rupt, ca un vreasc, de către cei trei care pe deasupra l-au umplut, peste tot, de vânătăi. „Şi-n zona capului, m-au lovit până a sărit să mă apere soţia. Sistematic şi cu metodă m-au bătut, se vede că se pricepeau la treaba asta. Apoi, după ce m-au lăsat la pământ am zăcut acolo câteva minute. După care, imediat ce mi-am revenit puţin ne-am deplasat la poliţie şi-am făcut plângere, iar poliţiştii au dat fuga să-i prindă pe romi cu căruţa plină de lemne. S-au întors însă după 15-20 de minute dar, din păcate, nu i-au mai găsit la faţa locului. Apoi ne-au promis  – după ce i-am descris pe fiecare – că ştiu exact despre cine e vorba şi vor lua măsurile ce se cuvin. Şi, în timp ce ne aflam acolo, numai ne-am trezit că apar făptaşii care dau mâna, familiar, cu poliţistul, iar o pirandă s-a recomandat drept bulibaşa lor. Cum e asta habar n-am, n-am mai auzit de aşa ceva… Unul dintre agresori, cel mai mic dintre el am înţeles că are porecla „Dolar”, la celălalt  – atacatorul principal – nu i-am aflat numele, doar i-am remarcat un semn particular, şi anume o albeaţă pe unul dintre ochi”. Arată, în continuare că spre marea lor surprindere romii s-au luat la ceartă cu poliţiştii, luându-i ei pe poliţişti la întrebări şi nu invers cum ar fi fost normal. Ziceau că nu ştiu ce s-a întâmplat şi acuza soţilor Orza reprezintă o ruşine pe care neam dgbîe neamul lor de romi cinstiţi n-a îndurat-o. Apoi au susţinut că Tiberiu Borza a fost cel care se afla – şi încă băut – la volan. „Aşa că poliţiştii mi-au recomandat să mă prezint la I.M.L.Cluj, ceea ce am şi făcut, de urgenţă. Ieri, (duminică, 26 noiembrie) am venit la I.M.L. dar nu era program aici, după care m-am prezentat, cu dureri îngrozitoare, la Clinica de Ortopedie unde medicii mi-au pus de urgenţă piciorul în ghips, cu diagnosticul de „fractură maleolă peronieră dreapta cu minimă deplasare”. Iar azi ne-am prezentat la I.M.L.Cluj, ca să-mi scot certificat şi să-l adaug la plângerea penală”. Bărbatul este poftit în cabinetul de consultaţii şi se întoarce cu un certificat în care medicii i-au recomandat între 45 şi 50 de zile de îngrijiri medicale. Conchide bărbatul, înainte de a părăsi incinta instituţiei medicale: „Aşa ceva nu se poate, să ajungi să-ţi fie frică să mai ai o opinie în ţara asta sau să-ţi vizitezi rudele din Hăşdate – satul tatălui meu – de teama romilor aceştia care terorizează oamenii de acolo, în special pe bătrâni. Menționez chiar şi pe noi ne-au mai ameninţat cu ocazia unor vizite precedente. Din fericire oamenii nu-şi pun mintea cu ei, altminteri Hăşdate de lângă Gherla ar putea deveni uşor un nou Hădăreni”. Salută şi dă să iasă, de braţ cu soţia lui însă îşi aminteşte ceva şi adaugă: „Timp de 35 de ani am străbătut mările lumii, am avut şi întâlniri cu piraţii, în Marea Yemenului de Sud, dar n-am încasat vreo bătaie aşa cum am încasat-o de la ţiganii din Hăşdate. Pe deasupra, după incidentul acesta sunt mai demoralizat că oricând realizând cât de puţin fac autorităţile pentru siguranţa noastră. Eu chiar de-asta m-am pensionat, ca să-mi ptrec restul vieţii la ţară, în linişte – nu să fiu zvânatat în bătaie chiar în satul tatălui meu”.

Punctul de vedere al I.P.J. Cluj

„La data de 24 noiembrie 2017, în jurul orei 16.30 , Secţia 7 Poliţie Rurală  Câmpia Turzii a fost sesizată cu privire că în cartierul Hăşdate din municipiul Gherla un bărbat de 64 de ani, din Cluj-Napoca, a fost agresat de trei persoane de sex masculin. În cauză continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire şi alte violenţe, în vederea identificării autorilor faptei”, au declarat, pentru Gazeta de Cluj, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj.

Post-ul Fost căpitan de vas, bătut de romii din Hăşdate! Acesta îi atenţionase să nu-şi mai chinuie calul înhămat la căruţă! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Rareş Bogdan Mihu este un tânăr în vârstă de 23 de ani din cartierul clujean Someşeni. Miercuri, 29 noiembrie, acesta – cu capul umflat cât o baniţă – se prezintă, însoţit de tatăl său, la I.M.L. Cluj. Povesteşte că în seara precedentă a adăstat pentru câteva minute la alimentara de lângă casă, pe strada Cantonului – la câteva sticle de bere – şi, băut fiind, a avut o discuţie în contradictoriu cu un necunoscut. În replică, respectivul l-a “cântat” în bătaie pe tânăr, lovind doar cu picioarele, asemeni unui autentic ninja, după care a părăsit localul. Acum victima îl caută pe făptaş împreună cu poliţia secţiei din Someşeni, după fotografia capturată de pe înregistrarea camerei de supraveghere a localului. 

Incidentul – mărturiseşte tânărul, de profesie manipulant de mărfuri la o firmă  – s-a petrecut pe strada Cantonului, la alimentara din apropierea casei, unde e permis – de când e lumea şi pământul – şi consumul câte unei beri. Însă înainte de a trece la descrierea incidentului, tatăl său face o introducere, binemeritată, a subiectului şi zonei în care a avut loc incidentul, ca nu cumva familia sa să fie confundată cu masa „amorfă” de romi mutată acolo, în ultimii ani: “Eu locuiesc pe Cantonului de la naştere, încă din perioada când pe strada respectivă locuiau doar 25 de familii. Abia mai târziu au venit romii lui Funar, mutaţi în 12 case modulare, atrăgând după ei alte sute. Ţin minte, în copilăria mea existau acolo 18 familii de români, şase de maghiari şi una de ţigani ceteraşi. Şi la alimentara aia, noi, localnicii, obişnuim să bem în linişte şi câte o bere, de aceea nu mă aşteptam să se întâmple, ce i s-a întâmplat, băiatului meu”.  Preia tânărul firul povestirii: “Recunosc, băusem mai multe beri aseară şi la un moment dat, la o vorbă de-a mea, m-a înjurat de mamă – iar când am vrut să-l admonestez, verbal, n-am mai apucat s-o fac, respectivul a început să mă ia la picioare în cap, după care a dispărut . După ce mi-am revenit puţin am sunat la poliţie şi salvare şi am ajuns apoi la U.P.U, unde însă n-am avut răbdare să aştept să fiu consultat mai temeinic, fiind extrem de surescitat, aşa că m-au lăsat să ies de acolo doar sub semnătură. Dar, sincer să fiu, habar n-are nimeni cine-i individul, fiindcă am primit de la patronul alimentarei fotografia lui – fiindcă  nu-i din zonă. Ori o fi vreun chiriaş  nou, cazat la căminele T.C.I., ori vreun proaspăt eliberat din puşcărie. Cert este însă  faptul că nu ne vom lăsa şi vom merge împotriva lui până-n pânzele albe, dar asta se va petrece abia după ce insul va fi identificat de către poliţie ”.

Însă, abia ajuns în cabinetul de consultaţii, Rareş Bogdan Mihu are parte de o mare dezamăgire: pentru că nu avea un diagnostic precis din partea medicilor de la U.P.U.  – iar faţa lui trăda existenţa unor posibile fracturi – legiştii l-au trimis la o clinică specializată pentru a-şi face o radiografie, urmând ca abia după aceea să-i fie eliberat mult doritul certificat medico-legal.  “Nu-i nimic, mergem să rezolvăm treaba asta, chiar astăzi – şi luni ne vom întoarce şi pentru certificat” – explică tânărul, încrezător în forţele sale după care părăseşte, împreună cu tatăl său, incinta instituţiei medicale.

Bătăuşul necunoscut, surprins pe camera de supraveghere a alimentarei

Post-ul Clujean de 23 de ani, bătut doar cu picioarele de un “ninja” necunoscut, la alimentara de lângă casă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Regele Mihai a murit la domiciliul său din Elveția, a anunțat Casa Regală. Decesul a intervenit marți, la ora 13:00. Regele avea 96 de ani, împliniți la 25 octombrie, și de mai bine de un an și jumătate era grav bolnav.

Mihai I a fost ultimul monarh al României. Regele Mihai a schimbat istoria celui de-Al Doilea Război Mondial, scurtându-l cu câteva luni şi salvând sute de mii de vieţi.

Această decizie l-a trimis într-un exil de jumătate de veac, forţat de comuniştii pe care chiar el i-a ajutat să ajungă la putere.

Mihai I s-a născut la 21 octombrie 1921, la Palatul Peleş. La 6 ani a devenit rege al României. Fiu şi nepot de regi, pe linie paternă şi cu origini greceşti din partea mamei, a avut o copilărie grea, din cauza scandalurilor din familie, dar şi de contextul în care se afla România.

A urcat pe tronul ţării, pentru prima oară în 1927. Moartea bunicului său, regele Ferdinand şi renunţarea la tron a tatălui său Carol al II-lea l-a împins la conducerea statului. Cea de-a doua domnie, care a schimbat decisiv istoria ţării şi a Europei, a început însă în 1940.

Într-un context internaţional marcat de începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, Mihai urca pe tron la 18 ani şi 11 luni, înlocuindu-şi tatăl alungat de legionari. România era sub ocupaţie nazistă, puterile regelui fuseseră anulate de Mareşalul Antonescu, aşa că se afla într-o situaţie fără ieşire.

Regele Mihai a schimbat destinul tragic al României şi a smuls-o din mâinile lui Hitler. Data de 23 august 1944 va fi marcată în istoria omenirii pentru totdeauna de monarhul roman. Atunci a decis să întoarcă armele împotriva Germaniei naziste, decizie care a dus la scurtarea razobiului cu câteva luni şi salvarea de sute de mii de vieţi omeneşti.

Paradoxal, acţiunea sa a provocat cea mai neagră perioadă a secolului trecut pentru romani şi o tragedie personală pentru Regele Mihai. După război, comuniştii s-au instalat la conducerea ţării pentru aproape jumătate de secol. Iar Mihai I a fost alungat într-un lung şi chinuitor exil, având interdicţia de a reveni în ţara pe care a condus-o în două rânduri.

Majestatea sa, Regele Mihai: “Sunt roman şi asta o simt foarte tare. Şi pe unde pot fac tot ce-i posibil pentru ţara românească”.

Mihai I avea să cunoască cea mai dureroasă experinta. Ajuns muritor de rând, dar înrudit cu mai toate familii regale europene, a trebuit să ia viaţa de la zero. S-a căsătorit, în primii ani de exil cu Ana de Bourbon, alături de care are cinci fete. S-a angajat ca pilot de încercare pentru a-şi întreţine familia, a înfiinţat o firmă, ba chiar a încercat şi meseria de broker.

În anii ’90, a făcut cale-ntoarsă de pe Aeorportul Otopeni, unde aterizase pentru a pune piciorul pe pământ românesc după 42 de ani. Când, în sfârşit, i s-a permis să vină acasă, în ’92, a scos în stradă un milion de romani entuziasmaţi de un personal care pentru ei însemna libertate. Abia în 1997, când Emil Constantinescu era preşedinte, regele şi-a recăpătat dreptul de a fi român.

Regele Mihai în Parlament, 2011, la împlinirea celor 90 de ani: “Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”

Casa Regală a României anunță că la ora 19:00 Custodele Coroanei va face o „declarație către țară”:

Post-ul A murit Regele Mihai I al României apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fabrica Clujana a fost scoasă la vânzare de Fisc pentru a recupera din datoriile bugetare, care la finalul lunii septembrie se ridicau la 13 milioane lei.

Clujana funcționează într-un vechi spațiu din Cluj-Napoca, iar după eventuala vânzare, când ar trebui să elibereze spațiul, și-ar putea continua activitatea în altă parte. Terenurile pe care se află clădirile fabricii, de aproximativ 10.000 de metri pătrați, pot fi atractive pentru dezvoltatorii imobiliari, în contextul în care piața imobiliară din Cluj-Napoca este una dintre cele mai „încinse” din țară, informează profit.ro.

Întreaga proprietate, care însumează peste 9.540 de metri pătrați, este ofertată la 27,8 milioane lei (exclusiv TVA). La aceasta se adaugă un spațiu comercial de 118 metri pătrați, cu 676.245 lei (exclusiv TVA).

Clujana SA a avut anul trecut o cifră de afaceri de 9,9 milioane lei, un profit net de doar 213.000 lei şi datorii de 11,8 milioane lei. Numărul de angajaţi a fost anul trecut de 301, mai mic cu 11 decât în anul 2015. Dacă în anul precedent, fabrica de încălţăminte a Consiliului Judeţean a avut un oarecare profit, în 2015 a avut pierderi de 3,2 milioane lei, în 2014, a înregistrat pierderi de 3 milioane lei, iar în 2013 a avut pierderi de 1,4 milioane lei. De altfel, Clujana SA a fost mai tot timpul pe pierdere, cel mai bun an a fost 2006 când a înregistrat un profit de 5,7 milioane lei.

În ceea ce priveşte datoriile, Clujana SA a avut, în 2015, datorii şi mai mari decât anul trecut, mai exact 12,1 milioane lei. În anul 2014, fabrica de încălţăminte a înregistrat datorii de 14,5 milioane lei, iar în 2013, 8,4 milioane lei.

În cazul Clujana, datoriile către stat, se ridicau, la finalul lunii septembrie, la 13 milioane de lei, din care 5,1 milioane lei la bugetul de stat, 5,5 milioane lei contribuții neachitate pentru pensii, 220.000 de lei sume neachitate la bugetul pentru șomaj, precum și restanțe de 2,1 milioane lei la bugetul asigurărilor de sănătate. Fabrica are însă semne de revenire, după ce anul trecut a intrat pe profit, cu un câștig de 213.000 lei, la afaceri nete de 9,9 milioane lei. În 2015, a avut un rezultat negativ de 3,2 milioane lei la afaceri similare, de 9,6 milioane lei. Anul trecut, în fabrică lucrau 301 angajați.

Conducerea fabricii Clujana precizează că va face toate demersurile necesare pentru a păstra activele fabricii.

”În ceea ce ne privește vom folosi toate demersurile pe care ni le permite legea pentru a conserva patrimoniul fabricii. Majoritatea datoriilor au fost acumulate în 2014 și deși am reușit în ultimii ani să echilibrăm societatea, creșterea de costuri, în special cu obligațiile de natură salarială și a ratelor eșalonate au dus la această situație în care ANAF aplică procedurile de recuperare a acestor creanțe. Noi facem toate demersurile pentru a conserva activul fabricii. ANAF a scos la licitație fabrica pe baza unor rapoarte de evaluare din 2016. Nu mi se pare tocmai în regulă să scoți la licitație active de 30 milioane lei pentru o datorie de trei ori mai mică. Cred că era suficient să se scoată active pentru care există creanțe la ANAF, dar aceasta este deja procedura ANAF”, afirmă Valentin Gliga, directorul Clujana.

De asemenea, se ia în calcul o relocare a fabricii.

”Există posibilitatea relocării fabricii și păstrarea patrimoniului. Acest lucru ar fi benefic din perspectiva cursului operațional. Activul fabricii trebuie să fie conservat pentru că reprezintă patrimoniul companiei și facem toate demersurile posibile ca să obținem acest lucru și totodată să luăm în considerare și o relocare bazată strict pe rațiunea costurilor operaționale, în sensul că într-o clădire adaptată pentru așa ceva”, mai spune Gliga.

Post-ul Fabrica de încălțăminte Clujana, scoasă la vânzare de Fisc apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Carmen Dan de Teleorman contra Elena Dinu de Giurgiu, aceasta este in momentul de fata disputa care poate pecetlui soarta politica a PSD-ului si chiar a tarii pentru o buna perioada de timp de acum inainte. Pentru ca, la doar cateva ore dupa ce national.ro a dezvaluit intelegerea secreta dintre Ioan Rus si Niculae Badalau, acesta din urma deja a declansat atacul la stabilitatea actualei formule guvernamentale. Astfel ca l-a durut in cot de ce parere ar putea avea Dragnea sau Tudose si a iesit public cerand remanierea ministrului Florian Bodog. In locul caruia vroia sa o propulseze pe Elena Dinu, deputata de Giurgiu cunoscuta in tot PSD-ul drept „blonda lui Badalau”. Iata insa ca nu a fost sa fie, mai ales ca, vorba ceea, nici Bodog nu era chiar singur prin partid… Totusi, Badalau s-a ales cu ceva, reusind sa puna un vacar de casa din Clejani nici mai mult nici mai putin decat subsecretar de stat la Sanatate.

Citește și: Dragnea, jucat de Ioan Rus

Mai mult, in aceste zile Badalau tocmai ce-i forteaza din nou mana lui Mihai Tudose, premierul fiind presat sa „inghita” numirea drept presedinte la OSIM a lui Ionut Barbu, pe care il recomanda pentru aceasta functie poate doar faptul ca le-a montat centralele termice cam tuturor „haladitilor” din Giurgiu. Insa atatat din spate de „creierul” Ioan Rus, Badalau incearca acum marea cu degetul, declansand un „razboi al blondelor” la sefia Ministerului de Interne care se anunta drept un nou focar exploziv in PSD. Pentru ca, de parca nu s-ar fi facut deja destula microfonie in jurul sau, „Blonda lui Dragnea” de la Teleroman are acum si o pretendenta pe masura in „Blonda lui Badalau” de la Giurgiu, deputata Elena Dinu. Cea pe care, galant nevoie mare, „Naica” Badalau vrea sa o consoleze pentru ca nu i-a putut oferi portofoliul Sanatatii cu mult mai atractivul Minister al Internelor. Si, chiar daca greu incercata Carmen Dan nu se va dovedi chiar atat de usor de doborat si va rezista noului asalt coordonat din spate de gruparea „Caritas”, este de asteptat ca Badalau tot sa obtina ceva posturi la varful MAI drept compensatie. Asta daca nu cumva premierul se va satura de laudele lui Badalau ca el este cel care-l tine „viu” la Palatul Victoria si se va gandi mai bine cat l-a costat pana acum „loialitatea”  acestuia pe Liviu Dragnea…

Puci esuat la Sanatate

Odata „legendat” ca si intangibil in fata procurorilor anticoruptie dupa ce un dosar i s-a inchis la fel de repede cum i s-a si deschis la DNA, Niculae Badalau chiar a inceput sa creada ca el si doar el este cel care mai tine partidul in mana. Insa cum Dragnea nu este totusi un lider chiar atat de usor de dus de nas cu juraminte fierbinti de credinta, Badalau, devenit in momentul de fata „varful de lance” al baronilor din teritoriu in conducerea centrala a Partidului Social Democrat a cedat „cantecului de sirena” al lui Ioan Rus. Iar alianta celor doua grupari chiar are de ce sa-i ingrijoreze pe liderii la vedere ai celorlalti poli de putere din partid, in frunte cu Liviu Dragnea, Mihai Tudose sau Gabriela Firea. Iar imediat dupa ce Rus i-ar fi promis ca-i tine spatele, numai sa fie ceva mai combativ, Badalau a dat dovada de un „tupeu” care i-a lasat cu gura cascata atat pe Dragnea, cat mai ales pe Tudose, prin iesirea publica in care a anuntat, de unul singur, remanierea  de urgenta a ministrului Sanatatii. Si pentru a-l calma pe „Naica” sa nu agite si mai mult apele, mai ales ca influentii sustinatori ai lui Florian Bodog amenintasera la randul lor cu represalii, acesta a fost „inmuiat” prin oferirea postului de subsecretar de stat la Sanatate pentru giurgiuveanul Lucian Ionita, ginerele primarului din Clejani si demascat de rivalii politici ca fiind „vacarul satului”, scrie national.ro.

Pune laba si pe OSIM

Si parca pentru a le demonstra altor lideri pesedisti care refuza inca sa rupa randurile in partid de influenta sa, Badalau o forteaza din nou cu Mihai Tudose, incercand sa-l faca pe premier sa semneze „ca primarul” numirea lui Ionut Barbu, chiar zilele viitoare, drept presedinte al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).Desi daca Barbu va fi numit toate oalele publice se vor sparge tot in capul premierului, caruia ii va fi al naibi de greu sa explice cum de a pus un om fara studii de specialitate si cunoscut in tot Giurgiu drept „montatorul de centrale” ditamai presedintele la OSIM… Ceea ce i-ar aduce lui Badalau nu doar recompensarea unui alt om de incredere din campanie, dar si o demonstratie de forta cum ca, intr-adevar, el s-ar afla mai nou „la butoanele lui Tudose”…

Giurgiu, noul Teleorman din PSD

Si daca Felix Stroe nu are nicio greata de a-si numi constantenii lui pe toate functiile de conducere de la Ministerul Transporturilor, iata ca si Badalau are ambitia ca Giurgiu sa fie noul Teleorman al partidului. Drept urmare, cu sprijinul gruparii de la Cluj, care are propriile interese ascunse, mai ales in cazul Ministerului de Interne pe care Rus vrea sa puna mana fie si prin intermediar se doreste schimbarea lui Carmen Dan cu Elena Dinu. Deputata care, ramasa fara postul promis de ministru al Sanatatii, are acum sperante ca ar putea fi noua „blonda de la Interne”. Mai ales daca Dragnea va amana din nou luarea unei decizii transante care sa arate daca mai tine sau nu fraiele puterii in partid.

Sursa: national.ro.

Post-ul Războiul blondelor la șefia MAI. Planul lui Ioan Rus continuă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După ce au dat iama în baronimea locală, băgându-i la zdup, în doi timpi și trei mișcări, pe primarul Sorin Apostu sau pe președintele Consiliului Județean, Horea Uioreanu, aproape că până și cei mai pesimiști cârcotași din sistem ar fi băgat mâna în foc că procurorii anticorupție vor muri cu dinții înfipți în jugulara în „high-life”-ul clujean.

Oricum, foști colaboratori apropiați ai lui Emil Boc de pe vremea când acesta era premier fuseseră deja audiați, deși în mare secret, „locotenenții” lui Vasile Dîncu și Ioan Rus din chiar interiorul sistemului se treziseră cu dosare pe cap, fiind nevoiți să renunțe la șefia structurilor pe care le conduceau, scrie national.ro.

Iată însă că, dintr-o dată, anchetele pe rol ale Direcției Naționale Anticorupție nu doar că nu au mai avansat, dar nici măcar nimeni nu îndrăznește să le mai șteargă de praf prin sertarele unde zac.  Astfel că Emil Boc rămâne singura „oază de moralitate” deși a condus atâta amar de vreme un guvern plin de penali, nenumărați miniștri din subordinea sa fiind „tocați” în tot felul de dosare de către procurorii anticorupție. Procurori care, după cum demonstrau documentele prezentate de ”Național” privind Operațiunea „Volga Neagră” ajunseseră să închidă dosarele deschise chiar de către alte structuri teritoriale tot ale DNA, în spețe în care numele lui Vasile Dîncu și Ioan Rus apăreau de acum nu ca „băieți răi”, ci drept eminente cenușii cu o influență covârșitoare în Justiție. Ca să nu mai vorbim că „gașca Zurli” din jurul lui Rareș Bogdan și Călin Mitică face ce combinație vrea ea, ca nimeni nu se supără! Și uite cum nu unul, ci toate grupurile de la Cluj înfloresc în „Capitala Transilvaniei”, în timp ce, în restul țării, oamenii de afaceri români continuă să blesteme ziua în care au investit fie și un leu într-o țară unde statul paralel face și desface după propriile interese…

Citește și: Dîncu, prins în „Volga Neagra” a DNA! Ce se ascunde în spatele dosarului penal

Boc, „clona” lui Iliescu

În timp ce toți politrucii din jurul lui Ion Iliescu de pe vremurile de glorie ale acestuia au devenit miliardari de carton peste noapte, propaganda neobolsevica sustinea sus si tare ca fostul presedinte al Romaniei a ramas un om sarac. Deci, toti s-au imbogatit in jurul lui, dar el este cinstit! Cam asa stau lucrurile si cu Emil Boc, premierul „de paie” al unei guvernari portocalii in care, dupa cum se „stropesc” acum unii pe altii demnitarii lui Basescu, banii se dadeau cu gentile de voiaj, fara ca barem sa se mai numere milioanele de euro.
Insa, nu-i asa, Emil Boc a ramas sarac si cinstit! „Legenda” care era insa pe cale sa se spulbere cu ceva vreme in urma cand, dupa cum „National” dezvaluia in excluisivitate, doi dintre cei mai apropiati oameni ai acestuia, o garda de corp si o doamna buna la toate au intrat pe „culoarul” DNA. Numai ca … asta a fost tot! Iar la Primaria Cluj, un oras care infloreste economic pe zi ce trece, doar viceprimarul Anna Horvath a mai avut probleme cu legea, DNA trimitand-o in judecata pentru o speta stranie, in care aceasta este acuzata ca ar fi cerut spaga bilete la niste concerte pentru tinerii voluntari. Si atat, Boc ramanand astfel un „monument” de moralitate in clasa politica romaneasca, spre disperarea fostilor sai colegi de guvern intrati intre timp la zdup…

Fostul ginere al lui Rus crede-n statul paralel!

Recent dezvaluiam documente incendiare din ancheta paralela declansata de DNA in cazul „Volga Neagra”, in care procurorii anticoruptie de la Structura Teritoriala Oradea apucasera sa audieze zeci de martori si sa stranga nenumarate probe in dosarul nr. 163/p/2015. Numai ca, odata cu avansarea anchetei de la DNA Oradea cu privire la pomparea de „bani negri pentru partid” dupa ce firma de salubrizare FLORISAL condusa de ginerele lui Ioan Rus ar fi primit un „bonus” la contract de 17.075.000 lei de la Primaria Satu Mare, Structura Centrala a … DNA a deschis un alt dosar, nr. 531/p/2015, pentru fapte identice si cu faptuitori identici! Pe care insa l-a inchis dupa doar cateva zile, fara ca procurorul de caz sa efectueze macar un act de cercetare in dosar ! Astfel ca „latul” care se strangea in jurul fostului ginere a lui Ioan Rus nu doar ca a fost slabit, dar liderul de facto al grupului de la Cluj si-a putut vedea astfel linistit de extinderea retelei de paianjen cu care acopera incet dar sigur intreg Ministerul de Interne…

Citește și:

Războiul blondelor la șefia MAI. Planul lui Ioan Rus continuă

Dragnea, jucat de Ioan Rus

Post-ul DNA și-a rupt dinții la Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, susține că Secția specială pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori, care urmează să fie înființată în cadrul Parchetului General, este „total protejată de orice decizie a vreunui om politic”.

Dana Gîrbovan vorbește într-o postare pe pagina de Facebook despre propunerea UNJR trimisă Comisiei parlamentare conduse de Florin Iordache de înființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor comise de magistrați.

„Contrar tuturor sloganurilor pe care le-au vehiculat unii și alții din politică sau presă că prin această secție Justiția va fi capturată de politic, se poate vedea că această secție este total protejată de orice decizie a vreunui om politic. Dacă numirile în poziția de procuror general sau procurori șefi direcții sunt făcute cu vădit aport politic (propunerea e făcută de ministrul Justiției, iar numirea de președinte), în cazul acestei secții numirea procurorului șef se face de către plenul CSM. De asemenea, tot plenul CSM numește și procurorii care vor activa în această secție. Numirea se face în urma unei proceduri total transparente, incluzând un interviu transmis în direct. Baza de selecție este dintre procurorii cu 18 ani vechime, cu minim grad de curte de apel. Vechimea și gradul vor aduce plus de profesionalism și experiență. În evaluarea acestora va conta activitatea anterioară, inclusiv numărul de achitări, restituiri, condamnări, modul în care și-au condus anchetele”, scrie Dana Gîrbovan.

Judecătoarea mai arată că numirea procurorilor în această secție va fi pentru o durată de 3 ani, cu posibilitatea renumirii o singură dată.

„Pentru a spori garanțiile de independență ale procurorilor, aceasta secție va face numai urmărirea penală, urmând ca reprezentarea în instanță să fie făcută, în funcție de situație, de către procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel sau secția judiciară a Parchetului de pe lângă ÎCCJ. O astfel de structură, total protejată de orice numire ori decizie politică, va oferi garanții sporite de independență nu doar judecătorilor, ci și procurorilor”, spune Gîrbovan.

Post-ul Președintele UNJR, Dana Gîrbovan: Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție – protejată total de orice decizie politică apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Drumul din satul Casele Micești, comuna Feleacu, situat la doar 8 kilometri de centrul municipiului Cluj-Napoca arată deplorabil. Este plin de gropi, nu a văzut niciodată strop de asfalt, iar circulatul atât cu mașina cât și pe jos se poate transforma într-o adevărată aventură mai ales când plouă sau ninge.

Cei aproximativ 50 de locuitori s-au săturat de nepăsarea autorităților și s-au hotărât să protesteze. Și-au făcut asociație, au depus cereri și adrese la autorități, dar fără niciun rezultat. Drumul care face legătura cu E60 și cu DJ107R a rămas la fel. Zona este una foarte circulată pentru că în zonă se află și complexul Adrenalin Park.

”Este vorba de trei kilometri de drum care ar trebui asfaltați. Există firmă de deszăpezire care se ocupă de deszăpezire, vine exact până unde este asfalt și de acolo nu mai intră. Acolo unde se termină drumul începe piatră, mizerie. Primăria nu vrea să facă nimic pentru că nu sunt fonduri, au niște scuze neplauzibile. Noi ne plătim impozitele, dar cu toate acestea nici măcar deszăpezire nu plătim. Ne-am făcut o asociație, am trimis adrese la autorități ca să ne facem auziți, dar degeaba. Am trimis adresă către Prefectură, am primit răspuns că drumul aparține de Feleac, deci ei trebuie să rezolve situația. Cred că s-ar găsi o soluție dacă s-ar dori acest lucru, dar nu se dorește. Pentru noi, un protest este singura soluție ca să ne facem auziți. Am făcut bannere, am chemat și autoritățile să vină la discuții cu noi”, a declarat Toma George Tothpal, președinte Asociația Casele Micești.

Din cauza lipsei de asfalt, accesul este foarte dificil și pentru Ambulanță, SMURD, Pompieri sau Poliție. Drumul este atât de prost încât șoferii pot ajunge în șanț la o manevră greșită.

Primarul comunei Feleacu, Gabriel Costea nu a putut fi contactat până la momentul publicării acestui material. Vom reveni cu punctul de vedere al Primăriei din comună.

Protestul lucuitorilor din Casele Micești va avea loc sâmbătă 9 decembrie, ora 13.00.

Post-ul Un drum situat la 8 kilometri de centrul Clujului arată ca o uliță dintr-un cătun. Locuitorii se revoltă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În aprilie 2017, Lorant Kudor Duka, un tânăr de 24 de ani, a accidentat mortal o femeie la ieșirea din orașul Huedin intrând cu maşina pe contrasens. După impact, femeia a rămas agățată de capota mașinii, dar șoferul a făcut câteva manevre pentru a scăpa de ea și a fugit de la locul accidentului. Inițial, Duka a primit o pedeapsă cu suspendare de la instanța din Huedin, dar judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au emis o condamnare cu executare

Procurorii au adunat probe şi au obţinut declaraţii din partea unor martori care au susţinut că tânărul ar fi circulat cu viteză cu un BMW X5 cu numere de Anglia şi că ar fi intrat şi pe contrasens. El a lovit mortal o femeie de 75 de ani şi a dus-o peste 300 de metri pe capotă, până la marginea oraşului Huedin. Şoferul nu a coborât nici măcar atunci să vadă care e starea victimei şi a încercat să se debaraseze de corpul femeii prin câteva manevre.   Lorant a fost acuzat de ucidere din culpă, părăsirea locului accidentului şi conducerea unui vehicul înmatriculat în alt stat fără drept de circulaţie în România şi fără asigurare, însă a fost aproape să scape fără să facă nicio zi de închisoarearată adevărul.ro.

Pe 19 septembrie, judecătorii din Huedin au considerat că în acest caz nu se impune o pedeapsă cu executare şi l-au condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare şi 10 zile de muncă în folosul comunităţii.

Potrivit informaţiilor apărute în ziarulclujean.ro, procurorul Adrian Drăgan a făcut apel, iar cazul a fost rejudecat pe 4 decembrie. Judecătorii Curţii de Apel Cluj au schimbat decizia Judecătoriei Huedin şi l-au condamnat pe Lorant Kudor Duka la 2 ani şi 11 luni de închisoare cu executare.

Post-ul Condamnare la Curtea de Apel Cluj: După ce a accidentat mortal o femeie a mers cu ea pe capotă 300 de metri apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătorul de cameră preliminară din dosarul în care Traian Onuc, țeparul imobiliar care este acuzat de sute de persoane de înșelătorie, a dat o amânare la termenul care a avut loc ieri. Procurorii au depus o cerere de sechestru asupra bunurilor deținute de Onuc.

Următorul termen al acestui proces a fost stabilit la sfârșitul lunii ianuarie 2018.

Iniţial, Onuc a fost arestat, apoi a fost eliberat sub control judiciar, stare în care este judecat şi cercetat în mai multe dosare.

Deşi are interdicţie de a mai vinde apartamente în blocurile ilegale pe care le-a edificat,Traian Onuc se pare că e de neoprit și încearcă în continuarea să păcălească oamenii folosindu-se de site-uri de profil cu anunțuri imobiliare, prezentând poze care nu reflextă realitatea.

După ce pe www.olx.ro i-a fost restricționat accesul, Onuc ia la rând alte site-uri de profil. Pe site-ul www.imobiliaredoi.ro, țeparul se folosește de numele Wasko Vlasow, folosindu-se însă de același număr de telefon –  0757591930.

Post-ul Amânare în dosarul țeparului imobiliar Onuc apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.