Magistratul de la Tribunalul Cluj care judecă dosarul lui Gregorian Bivolaru a primit din partea statului francez documentul pe care îl așteaptă de aproape un an, un document care are legătură cu mandatul de arestare emis pe numele lui bivolaru. Însă judecătorul nu prea are ce face cu el pentru că reprezentanții justiței din Franța au trimis, de fapt, o înștiințare prin care arătau că cererea autorităților române este fără obiect.

La audierile ce au avut loc în Franţa, Bivolaru a spus că extrădarea lui ar face rău unor adepte ale sale care ocupă funcţii publice, odată cu aducerea acestuia în ţară fiind declanşată o anchetă de către mai multe structuri din MAI. Potrivit surselor citate, scopul anchetei este de a stabili dacă a fost ajutat să fugă din ţară, şi, în cazul în care se confirmă că a primit ajutor, aflarea identităţii complicilor. Astfel, vor fi făcute verificări atât în ceea ce priveşte instituţii ale statului român, cât şi persoane fizice.

Suspiciunile autorităţilor sunt întărite şi de declaraţia pe care Gregorian Bivolaru a dat-o la momentul capturării, în Franţa. „Vă rog să înţelegeţi. Dacă mă trimiteţi în România nu îmi faceţi rău doar mie ci şi mai multor adepte ale mele, care ocupă funcţii publice şi de înaltă demnitate”, ar fi declarat Bivolaru imediat după capturare, a spus Bivolaru, susţin surse apropiate anchetei.

În Cluj, Surse judiciare susţin că pentru continuarea procesului, autorităţile române ar putea fi nevoite să solicite un nou mandat european de arestare de la francezi.

Potrivit legilor europene, persoana predată nu va putea fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării, decât dacă statul membru de executare o consimte. În acest scop, autoritatea judiciară română emitentă va prezenta autorităţii judiciare de executare o cerere de autorizare, însoţită de informaţiile prevăzute de lege.

Bivolaru este judecat pentru trafic de persoane, alături de alţi lideri ai ioghinilor. La prima instanţă au fost achitaţi pentru acuzaţiile formulate de procurorii DIICOT, dar procesul se va rejudeca, orice amânare fiind în beneficiul inculpaţilor, care se apropie de termenul de prescriere a faptelor.

Avocata Mădălinei Dumitru, cu care se Bivolaru este acuzat că ar fi întreţinut relaţii sexuale când era minoră, a declarat în faţa instanţei că ‘presupusa victimă’ solicită acelaşi lucru ca şi avocaţii petentului, respectiv redeschiderea procesului penal.

‘De 13 ani, ea susţine că nu a fost victima lui Bivolaru. În realitate, ea este victima statului român’, a afirmat avocata. Ea a susţinut că clienta sa a suferit ‘o traumă sufletească’ şi că vrea ‘să iasă din stigmatul de a fi victimă a petentului’, menţionând că dreptul la imagine al Mădălinei Dumitru a fost afectat.

La un moment dat, judecătoarea i-a atras atenţia avocatei că nu are calitatea de a pune concluzii pentru petent şi că e în afara cadrului procesual.

Mădălina Dumitru a susţinut, la rândul ei, că viaţa sa a fost distrusă din 2004 şi că a fost batjocorită ani întregi, acuzând anchetatorii că au pus anumite imagini la dispoziţia presei. Ea a declarat că procurorii ar fi trebuit să fie în faţa instanţei şi nu Gregorian Bivolaru.

Şi avocata Mirunei Farcaşi a cerut să fie admis apelul, desfiinţată sentinţa atacată şi să se redeschidă procesul penal.

Post-ul Francezii le-au dat cu flit judecătorilor clujeni în Dosarul Bivolaru apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Procurorul Mihaiela Moraru Iorga are calitatea de inculpat în dosarul în care este acuzată de DNA Ploiești că l-a ajutat pe omul de afaceri Florian Walter în momentul în care acesta era urmărit internațional.

La ieșirea din sediul DNA Ploiești, avocata Mihaielei Iorga a declarat că procurorii au schimbat calitatea clientei sale în acest dosar, din suspect în inculpat, adăugând că Iorga nu a formulat niciun fel de declarații, transmite Agerpres.

Procurorul Mihaiela Moraru Iorga s-a prezentat, vineri, la sediul DNA Ploiești, structură care instrumentează dosarul în care aceasta este acuzată că l-a ajutat pe omul de afaceri Florian Walter, care era urmărit internațional și cercetat de DIICOT, scopul fiind acela de a îngreuna cercetările și tragerea la răspundere penală a acestuia.

„Eu zic să aveți răbdare. O să ajungem într-o fază publică și atunci o să auziți toate declarațiile. (…) O să facem toate declarațiile în fața judecătorului și atunci veți avea toate informațiile necesare”, a spus Iorga la intrarea în sediul DNA.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, Mihaiela Iorga este suspectă de favorizarea făptuitorului și fals intelectual în formă continuată (patru acte materiale).

„În condițiile în care față de un inculpat cercetat într-un dosar aflat pe rolul DIICOT au fost emise mandatul european de arestare și cererea de dare în urmărire internațională, suspecta Moraru Iorga Mihaiela, la rugămintea expresă a acestuia, l-a ajutat, cu intenție directă, prin acte comisive și omisive, în scopul îngreunării cercetărilor și tragerea lui la răspundere penală. Menționăm că, în cauza aflată la DIICOT — Serviciul Teritorial Ploiești, persoana respectivă era cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, instigare la spălare a banilor„, se precizează în comunicat.

Surse judiciare au declarat că persoana care a beneficiat de ajutorul procurorului ar fi omul de afaceri Florian Walter, conform Agerpres.

Procurorii spun că, în perioada 2015 — iunie 2017, procurorul Mihaiela Moraru Iorga a purtat discuții în afara cadrului legal cu persoana urmărită internațional și a dat curs solicitării acesteia de a-i acorda ajutor, asigurându-o că va administra mijloacele de probă corespunzătoare, a purtat discuții informale cu intermediari ai lui Walter în biroul său din sediul DNA pentru a stabili modalitatea în care acesta poate fi ajutat, a efectuat unele activități de anchetă în afara unui cadru legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de procurorii DIICOT Ploiești, și a solicitat efectuarea unor demersuri de identificare și, ulterior, de preluare nelegală spre soluționare a unui dosar înregistrat la DNA — Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, aflat în lucru la un alt procuror, prin inducerea în eroare, arătând că instrumentează o cauză mai veche care privește aceleași fapte.

„După preluarea cauzei privind acea persoană, suspecta Moraru Iorga Mihaiela a dispus efectuarea unei expertize judiciare financiar-contabile și fiscale cu obiective favorabile, apte a trunchia activitatea infracțională a persoanei protejate, nu a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză, după predarea acestuia de către experții desemnați. Mai mult, suspecta a invocat în cuprinsul a patru ordonanțe de prelungire a măsurii controlului judiciar a împrejurării, neadevărate, că raportul de expertiză nu a fost finalizat (în condițiile în care acest raport de expertiză fusese întocmit, depus la suspectă la data de 17 octombrie 2016 și chiar aceasta dispusese prin ordonanță stabilirea cuantumului onorariului final și achitarea contravalorii expertizei, în cea mai mare parte din fondurile Direcției Naționale Anticorupție)”, mai arată DNA.

Potrivit comunicatului, procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost revocată din funcție prin Ordinul procurorului șef al DNA nr. 301 din 05.07.2017, avizat favorabil de către Secția pentru procurori din cadrul CSM, Curtea de Apel București suspendând provizoriu, la data de 27 septembrie, executarea ordinului.

În prezent, procurorul Moraru Iorga Mihaiela este reîncadrată provizoriu în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, mai arată sursa citată.

Post-ul Procurorul Mihaiela Moraru Iorga, inculpată de DNA pentru că l-a ajutat pe Florian Walter apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În luna iulie, Tribunalul Cluj a respins acțiunea în contencios administrativ a fostului director APIA Cluj, Gheorghe Şerban, de anulare a deciziei de destituire din funcţie, din partea actualului director executiv Adrian Zaharia.

Gheorghe Șerban a făcut recurs, iar Curtea de Apel Cluj a respins azi, 8 decembrie, cererea formulată de fostul șef APIA.

”Admite cererea de repunere în termen formulată de intimatul recurent Z.A. Respinge excepţia de tardivitate în ceea ce priveşte recursul incident. Admite recursul incident formulat de pârâtul Z.A. împotriva încheierii f.n. al Tribunalului Cluj pe care o casează, în parte, respectiv în ceea ce priveşte soluţia dată cu privire la excepţia de inadmisibilitate. Respinge recursul declarat de reclamantul Ş.GHE. împotriva sentinţei civile nr. 4086/07.07/2017 pronunţată în dosarul nr. 2507/117/2015 al Tribunalului Cluj pe care o menţine în întregime. Fără cheltuieli de judecată în recurs”, se arată în soluția pe scurt.

Citește și: Fostul șef APIA Cluj, Gheorghe Șerban, ”mulge” instituția pe care a condus-o

Şerban a fost înlocuit de la conducerea APIA Cluj cu Zaharia, din partea PC, încă din 2012, când PDL a pierdut guvernarea şi a acceptat să fie transferat la conducerea serviciului Control pe teren.

Noul director l-a evaluat apoi pe Şerban, destituindu-l din funcţie în anul 2015, pe motiv de incompetenţă. Şerban a contestat atât raportul de evaluare, cât şi destituirea, dar după un proces care a durat doi ani, în care au fost audiaţi mai mulţi funcţionari din cadrul APIA, acţiunea sa a fost respinsă, având opţiunea de recurs.

Post-ul Zaharia a câștigat definitiv procesul cu fostul director APIA Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cititorii de presă ajung să fie dezinformați câteodată cu privire la adevăratele motive pentru care unele proiecte din județul Cluj nu sunt realizate. Partidele ajung să își facă jocurile politice prin prisma unor informații prezentate subiectiv publicului larg, acest lucru aducând o imagine negativă autorităților județene. Un astfel de caz ne este prezentat printr-un comunicat de presă trimis de PSD Cluj, Consiliul Județean este acuzat de abandonul a unui proiect important.

În anul 2014, Consiliul Județean Cluj a dat undă verde proiectului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici a obiectivului de investiții unitate de abatorizare, tranșare și livrare carne în comuna Iclod.

Necesitatea acestui proiect a plecat de la faptul că în județul Cluj nu există decât o unitate de abatorizare, iar fermierii din județ s-au plâns că nu au condițiile necesare în zonă și de faptul că sunt nevoiși să ducă animalele la abatoare din alte județe. După ce s-a aprobat acordul de asociere dintre județul Cluj și comuna Iclod, Consiliul Județean a dat aviz favorabil studiului de fezabilitate. Proiectul abatorului de la Iclod era gândit pentru  a avea o capacitate de sacrificare a 100 de capete de bovine/zi, 260-300 de capete porcine/zi și 500-800 capete de ovine/zi.

Deși au trecut mai mult de trei ani, proiectul nu a înaintat în nici un fel, fermierii fiind nevoiți în continuare să apeleze la alte județe pentru a sacrifica animalele.

PSD „atotștiutorul”

Această situație a creat de-a lungul timpului numeroase discuții prin care Consiliul Județean a fost atacat de PSD pentru faptul că a abandonat un proiect important pentru județ și pentru faptul că acesta nu s-a realizat din cauza unor criterii politice.

„Proiectul a fost inițiat de Ioan Oleleu și colegii săi social-democrați din Consiliul Județean Cluj. Actualul Executiv a abandonat proiectul pe criterii strict politice, în condițiile în care de la Iara și până în Bistrița-Năsăud nu există o astfel de unitate. Și mai grav este faptul că Alin Tișe și consilierii PNL Cluj ignoră faptul că primarul comunei Iclod, Emil Pîrțoc, și consilierii locali au inițiat un proiect de hotărâre de consiliu prin care au cedat Consiliului Județean Cluj, în participațiune, 2,5 hectare de teren pentru abator,  care era în proximitatea unei stații de epurare, lângă un transformator și cu două intrări cu drum asfaltat”, se arată într-un comunicat trimis de Horia Nasra.

Alin Tișe i-a dat peste nas lui Nasra: „Sunt opoziții, iar eu le accept. Realitatea însă este alta”

„Proiectele nu au fost abandonate, doar că în ordinea de priorități a finanțării Consiliului Județean în anul acesta nu au intrat sume pentru finalizarea lor. Abatorul de la Iclod nu poate fi finanțat direct de Consiliul Județean aparține de primăria de la Iclod. In ceea ce privesc studiile de fezabilitate s-au aprobat niște bani pentru acest aspect dar nu s-au concretizat încă. S-a făcut o asociere între Iclod și Consiliul Județean și în baza acestui acord urmează s-au luat în discuție și studiile de fezabilitate și urmează să se facă o licitație pentru estimarea costului lucrării și o licitație de execuție a lucrării. În baza acestei asocieri s-a constatat că investiția nu se poate face de către Consiliul Județean în mod direct, pentru că nu e suficient doar să te asociezi, ci trebuie să ai terenul și în proprietate. Proiectul nu a fost făcut pentru că sunt cauze bugetare și de ordin juridic.

Problema juridică constă în faptul că terenul încă nu este în proprietatea județului, deci încă nu s-a lămurit problema de proprietate. Momentan terenul este în proprietatea celor de la Iclod, chiar dacă l-au cedat acesta nu a intrat în patrimoniul nostru.

Problema cealaltă o reprezintă bugetul. Anul acesta am avut cheltuieli foarte mari cu restul proiectelor care au fost blocate și au necesitat cheltuieli suplimentare. Dacă ne uităm numai la Tetarom unde a alunecat dealul și s-au impus lucrări suplimentare, situația de la rampă, stațiile de epurare pentru care a fost nevoie de bani în plus. Cu alte cuvinte, bugetul anului acesta a fost foarte presat de aceste cheltuieli suplimentare pe care noi la începutul anului nu le-am avut în plan.

Acuzațiile precum că proiectul a fost abandonat pe criterii politice nu au nici o legătură cu realitatea, dovadă că până acum la Consiliul Județean toate proiectele au fost votate de toate partidele, mai ales au fost acordate și sume pentru unele lucrări suplimentare. Aceasta este politica de fapt, sunt opoziții, eu le accept.

În legătură cu celălalt proiect, „Centrul de colectare a produselor agricole, a fructelor și a legumelor din Câmpia Turzii, situația este relativ asemănătoare

Acolo nici măcar nu s-a început proiectul pentru că nu a fost bugetat. La Câmpia Turzii insistăm pe un parc industrial și sperăm anul viitor să prindem o sumă de câteva milioane de euro pentru a îl începe. Iarăși și aici avem lipsă de finanțare. Deci după cum se vede, realitatea e alta și nu așa cum au prezentat-o cei de la PSD”, a declarat Tișe.

Dacă tot e să discutăm de acuzațiile PSD, dorim niște explicații legate de alte probleme și mai mari

Având în vedere că cele două proiecte sunt stopate de problema juridică a terenului și de bugetare, probleme ce nu țin de Consiliul Județean, chiar dacă acesta joacă un rol important pentru realizarea lor, Alin Tișe atacă PSD-ul pentru faptul că acuză în neștiință de cauză. Mai mult decât atât președintele CJ, susține că înainte să atace, PSD-ul ar trebui să de-a explicații pentru alte probleme cu care se confruntă primăria și județul Cluj, care din cauza unei legi date de PSD pierd bani.

„Dacă tot e să discutăm de acuzațiile și atacurile celor de la PSD, ar trebui să ne spună cum a reușit să ne ia bani prin noul cod fiscal ce s-a aprobat acuma, prin care Primăria municipiului Cluj-Napoca pierde 30 de milioane de euro, iar județul Cluj prin reducerea cotelor defalcate de la 16% la 10% pierde 10 milioane de euro. O să avem mai puțin cu 10 milioane de euro la buget anul viitor. PSD-ul nu spune nimic despre asta, dar pentru aia acuză că de ce nu facem, necunoscând motivele reale.

Acum aud că vor să ne ia și sumele excedente ca buget. Dacă nu reușim să cheltuim toată suma la finalul anului, tot ce e excedent bugetar să-l preia la bugetul de stat ca să-și acopere deficitul la nivel de țară. Până acuma dacă rămâneam cu un contract și nu îl puteai plăti totul până la 31 decembrie, banii respectivi intrau în fondul de rezervă, acum vor să îi ia și pe aceștia. Aceasta este o crimă administrativă! Deja sunt și primari PSD care protestează pentru acest lucru.

Eu cred că aceste probleme sunt mai grave decât faptul că până acum nu am reușit să implementăm abatorul din Iclod sau centrul de colectare a produselor agricole din Câmpia Turzii. Să nu ne mai acuze, deoarece proiectele respective nu au fost făcute din cauza unor probleme ce nu țin de noi”, a mai spus Tișe.

Horia Nasra: „Tișe minte cu o ipocrizie cumplită!” 

„Proiectul a fost susținut de consilierii județeni PSD în 2013, au fost plătiți niște bani pentru studii de fezabilitate. Prin urmare de ce nu îl facem? Primarul din Iclod a acordat teren Consiliului Județean. Chiar dacă sunt probleme juridice pentru terenul respectiv și așteptăm o hotărâre din partea Guvernului, întrebarea mea este următoarea: În 2016 când a fost Guvernul tehnocrat , Tișe de ce nu a rezolvat aceste probleme? Și Tișe și cine mai minte în acest hal, sunt de o ipocrizie cumplită! Până si primarul din Iclod are mai multe declarații date în presă în legătură cu faptul că Tișe nu face nimic.

În 2016 Tișe a fost ales președinte a Consiliului Județean, avea timp să se înțeleagă cu prietenul lui Dacian Cioloș, susținut de PNL în caz că într-adevăr era o problemă cu terenul, așa cum susține el.

Uitați-vă numai peste alocările date de Consiliul Județean să vedeți exact cât primăriile PSD și cât primesc primăriile PNL. Eu mai mult nu am ce comenta”, a declara Nasra.

Jocurile politice dintre partide își vor spune cuvântul în continuare, pasând mâța moartă de la unul la celălalt prin presă, iar cititorilor nu le rămâne decât să ia în considerare faptul că nu tot ce zboară se mănâncă. Cu toate că proiectul nu a fost făcut datorită unor probleme juridice și financiare, acest lucru nu scuză întru totul Consiliul Județean de faptul că în trei ani de zile nu a reușit să obțină de la Guvern o hotărâre de trecere a terenului din Iclod, în patrimoniul său.

Post-ul Despre jocuri politice, scuze și acuze între PSD Cluj și CJ. Abatorul din Iclod în impas apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Intervenţie în forţă, greşită, a agenţilor unei firme de pază din Huedin, pe 3 decembrie la o discotecă organizată în Căminul cultural din comuna clujeană Izvoru-Crişului. Totul, după un scandal iscat între maghiarii din sat şi românii din localitatea vecină, Nadăşu. Două dintre victime susţin că, în loc să intervină unde trebuie, şeful firmei de pază, Buzasi Attila, le-a spart capul cu un baston – deşi ei doar înaintaseră spre „beligeranţi” cu intenţie să-i despartă. Tinerii, care au depus plângere la poliţie împotriva firmei de pază sunt trei la număr, însă la I.M.L. Cluj s-au prezentat doar doi dintre ei, etnici români, cei care au încercat să-i salveze pe consăteni  de furia localnicilor. Căzând în schimb pradă bastonului lui Buzasi, maestru în arte marţiale…

„Şeful firmei de pază a acţionat în mod inacceptabil”

Cei doi tineri din Nadăşu, comuna Izvoru-Crişului, Marius Vlăduţ Toşa, în vârstă de 22 de ani şi Răzvan Ghiran, 21 sunt „ghidaţi”, marţi 5 decembrie, la I.M.L. Cluj, de către o rudenie a acestora, Valer Ghiran – renumitul frizer al clinicilor clujene, cel care de peste 30 de ani îi tunde pe bolnavii internaţi acolo. Dacă omul e cunoscut ca un şugubăţ fără pereche de această dată acesta,  cătrănit, tună şi fulgeră împotriva tinerilor etnici maghiari din Izvoru-Crişului cei care l-au atacat iniţial pe unul din românii din satul vecin, Sorin Dine şi de unde s-a amplificat scandalul.  Dar, mai ales, de vorbele sale nu scapă Buzasi Istvan, şeful firmei de pază BIAJ Security, din Huedin: „ Acesta, ca sportiv de peformanţă, karatist, o adevărată armă letală, în loc să-i despartă pe maghiari de tinerii români din Nadăşu a acţionat într-un mod inacceptabil, atacându-i cu un baston şi spărgându-le capul celor doi nepoţi ai mei, aflaţi, culmea, la câţiva metri distanţă de scandal. În fapt, evitând să aplaneze conflictul, cu tactul necesar, şi depărtându-se de menirea sa ca firmă care asigura paza şi ordinea din Căminul cultural, unde s-a organizat discoteca”. Apoi îi invită pe cei doi tineri bătuţi de şeful firmei de pază să-mi povestească, pe larg, desfăşurarea întregii tărăşenii. Începe Marius Vlăduţ: „Sâmbătă seară m-am dus împreună cu câţiva tineri din Nadăşu la discoteca din Izvoru Crişului, iar duminică dimineaţă, pe la ora 4.00, nişte băieţi din localitate au năvălit peste grupul nostru. Nici nu văzusem ce s-a întâmplat, de fapt, doar am văzut aglomeraţie şi bătaie. Am intenţionat să intervin şi să încerc să aplanez conflictul dar n-am apucat fiindcă m-am trezit cu un baston în cap, din partea lui Buzasi Istvan, şeful firmei de pază BIAS Security, se pare profesor de sport specializat în karate şi alte sporturi de contact. Tot atunci am văzut cum acesta i-a spart capul şi lui Răzvan, aflat lângă mine. După ce ne-am trezit cu sângele şiroind ne-am schimbat intenţia şi am pornit spre toaletă ca să vedem cât de tare suntem loviţi. A venit după noi şi şeful firmei de pază şi – când i-am spus că-l dăm în tribunal – ne-a răspuns că nu-l interesează fiindcă nu trebuia să ne băgăm. Asta, când el a fost cel care a intervenit aiurea şi a bătut pe cine nu trebuie, cei implicaţi în conflict nealegându-se decât cu urme minore de pe urma scandalului”. Continuă Răzvan, povestind incidentul aşa cum l-a trăit el: „Am mers la baie cu Vlăduţ, lovit şi eu în cap şi plin de sânge, după ce un alt agent de-al lui mă luase şi de gât. L-am întrebat şi eu de ce mi-a spart capul, însă şeful firmei de pază mi-a zis că nu-l interesează problema. Asta, când noi n-am fost implicaţi în bătaia respectivă, doar am făcut o tentativă de a-i scoate de acolo pe consătenii cu care venisem. Şi, uite, acum suferim, nevinovaţi – şi-n rest nimeni nu-i rănit în afară de noi”.

Şeful firmei de pază: tăcere suspectă…

Adaugă Răzvan subliniind un alt element important: „Aşa, căzuţi cum eram, la pământ, a fost nevoie până la urmă să vină ai noştri şi să arunce găleţi cu apă îngheţată, peste noi, ca să ne revenim. Apoi a sosit salvarea – dar nu şi poliţiştii din Izvoru Crişului – şi eu am fost dus la spitalul din Huedin. Vlăduţ a refuzat iniţial internarea dar a doua zi n-a mai putut de durere şi ameţeli, aşa că a ajuns şi el acolo. Şi, duminică,  la postul de poliţie din Huedin am întocmit amândoi plângere penală împotriva şefului firmei de pază dar şi încă cineva, pe care nu-l ştiu, fiindcă noi am plecat”. Cei doi arată că s-au prezentat acum la I.M.L. Cluj pentru a-şi scoate certificate medico-legale şi intenţionează să mergă până-n pânzele albe împotriva lui Buzasi Attila deoarece suferă cumplit de pe urma loviturilor încasate şi nici nu-i înţeleg modul de abordare a situaţiei. Apoi, după ce au fost consultaţi, celor doi tineri li s-a eliberat câte un certificat în care le-au fost recomandate între 8 şi 9 zile de îngrijiri. De acolo, frizerul spitalelor i-a condus pe cei doi la Clinica de Neurologie, pentru explorări amănunţite. Intrigat de situaţie, pun mâna pe telefon şi-l apelez pe şeful firmei de pază. Acesta răspunde, admite că vorbesc cu domnia sa însă, în momentul în care îi cer punctul de vedere asupra incidentului petrecut duminică, închide. Vorbesc apoi şi cu Sorin Dine, tânărul de 25 de ani din Nadăşu atacat de grupul de maghiari şi de la care a pornit scandalul. Acesta îmi răspunde, fără să se eschiveze: „Sigur nu ştiu de la ce a început totul, eu stăteam pe o bancă şi au venit doi băieţi maghiari din sat şi au început să mă bată. Atunci m-am lăsat „buburez”, la pământ, şi mi-am pus mâinile deasupra capului ca să mă apăr cumva. Abia după ce a încetat totul i-am văzut pe Vlăduţ şi pe Răzvan, efectiv distruşi. Apoi m-am mai întâlnit cu ei la Poliţia din Huedin – unde am scris o declaraţie despre ce s-a întâmplat – iar acolo se mai afla un băiat din sat, Ghiţă, care a văzut toată scena”. Reuşim să-l găsim şi pe Ghiţă – „doar atât scrieţi, Ghiţă”, ne-a spus el –  un tânăr de 30 de ani care ne-a declarat următoarele: „Eu am văzut doar momentul când a venit şeful firmei de pază şi le-a dat în cap celor doi consăteni ai mei, însă cauzele bătăii de la care a început totul nu le ştiu. Eu eram cu ei, în picioare, şi vă asigur că băieţii nici măcar n-au apucat să ajungă la cei care se băteau, să-i despartă, că ăia i-au şi plesnit”!

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

“La nivelul Secţiei 8 Poliţie Rurală Huedin au fost depuse trei plângeri privind săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, în urma unui scandal care a avut loc în noaptea de 2/3 decembrie a.c., pe raza localităţii Izvoru Crişului.

De asemenea, poliţiştii s-au sesizat din oficiu şi efectuează cercetări pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prevăzută de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Conflict interetnic în discoteca din Izvoru-Crişului! Români, bătuţi de localnici şi de şeful firmei de pază, un „sensei”, maghiar şi el! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Îl întâlnesc pe Cosmin Moldovan, la I.M.L.Cluj, la trei săptămâni după ce a fost pus „pe butuci” de un necunoscut în zona Gării, unde munceşte de peste 5 ani ca vânzător într-un magazin de legume-fructe. La cei 41 de ani ai săi e un bărbat bine făcut din punct de vedere fizic şi călit în viaţă, cu un trecut dificil prin casele de copii şi o tragedie personală – despre care însă mă roagă să nu scriu. Mărturiseşte, franc, fără urmă de şovăire că ştie că a fost rupt în bătaie de un „tuciuriu” plătit de concurenţă, patronul unui magazin aflat vizavi de cel unde munceşte.

Încă din prima clipă Cosmin oferă senzaţia unui om de încredere, căruia îi poţi oferi pe tavă viaţa ta, fiind sigur după aceea  că nu te va vinde cu prima ocazie. Îl ştiu pe om din vedere, în special din media, din anii `90 când, orfan fiind – după ce terminase la Şcoala de meserii din Zalău – lupta pentru schimbarea legilor nedrepte pentru ca absolvenţii şcolilor speciale, care au împlinit 18 ani, să nu fie aruncaţi în stradă, direct, fără urmă de protecţie… Omul îmi mărturiseşte că munceşte la un aprozar de pe Craiovei, iar patronul care-i face zilele fripte deţine magazinul de pe Horia. Dar, pentru a-mi dezvălui întreaga tărăşenie, îmi cere permisiunea să facă o mică întoarcere în timp, cu câteva zile, pentru a-mi explica mai bine situaţia. „În 11 noiembrie m-am dus să-mi cumpăr mâncare de peste drum, în proximitatea aprozarului concurent şi patronul acestuia mi-a spus: „Te-a trimis patronul să-mi spionezi preţurile”! Eu, i-am răspuns că, nici vorbă, fiindcă fiecare îşi face preţurile aşa cum doreşte. M-a înjurat, birjăreşte, la care n-am rămas dator şi l-am înjurat, la rândul meu. A chemat poliţia din zonă – care m-a amendat, tot pe mine, cu suma de 1.000 de lei. Desigur, nefiind de vină – însă ştiind că are relaţii privilegiate cu autorităţile – am refuzat să semnez procesul verbal încheiat”. Arată apoi că în dimineaţa zilei de 17 noiembrie – fatidică – se afla în Piaţa Agro din Dezmir împreună cu şeful său ca să procure marfă. Relatează mai departe Cosmin Moldovan: „Brusc, a apărut patronul din vecini şi a încercat, chiar acolo, să mă calce cu maşina. S-a ţinut de cuvânt fiindcă în urmă cu o zi mă ameninţase că va face acest lucru. Şeful mi-e martor la scena asta. Nu a reuşit, dar după aceea a deschis fereastra din dreapta şi a început să mă scuipe. Apoi a oprit motorul, a venit la mine să mă lovească şi n-am ripostat, doar m-am apărat şi, aflat în legitimă apărare, l-am atins totuși”. Ajuns la magazinul de pe Craiovei omul s-a trezit cu patronul respectiv pe capul său, însoţit de fratele acestuia, ambii sosiţi cu gânduri „războinice”. „N-au reuşit să mă bată, fiindcă am anunţat degrabă poliţia. Mă ameninţase din nou cu bătaia, cu câteva minute în urmă, de data aceasta pentru că vând conopida cu 1,99 lei kilogramul, iar el cu 2,50. Şi după masă, între 15.30 – 16.00 când am ieşit să-mi iau marfa din duba şefului – parcată pe Craiovei – a apărut ca din senin un necunoscut care, pe la spate, m-a nenorocit din doi-trei pumni daţi cu un box sau ceva metalic. Am leşinat şi m-am trezit abia când mă aflam deja la U.P.U., înconjurat de medici. De acolo am ajuns la „Maxilofaciale” cu osul de sub ochiul drept strivit şi-am rămas câteva zile acolo. Externat fiind, n-am putut ieşi din casă decât astăzi, aşa că plângere o să fac doar mâine – însă nu la poliţie ci direct la Parchet, însoţit de cei doi avocaţi pe care i-am angajat. Cazul meu nu e aşa simplu, mai ales că patronul firmei concurente încercase anterior să plătească pe un ins din zona Gării, ca să mă bată, însă acesta a refuzat, după care venit la mine şi mi-a povestit ce i s-a propus. Tot aşa, m-au avertizat, serios de tot şi doamnele de la un magazin învecinat, însă mi-am zis că nu poate fi atât de rea situaţia şi nu le-am luat în seamă. Abia acum realizez că n-a fost deloc o glumă. Oricum, sunt încrezător în privinţa a ce va urma, fiindcă şeful şi câţiva oameni din zona Gării sunt hotărâţi să mă ajute acum în instanţă şi să depună mărturie în favoarea mea”. Bărbatul este poftit în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce cu un certificat în care i-au fost recomandate între 30 şi 35 de zile de îngrijiri medicale. Apoi îşi ia rămas bun de la toată lumea aflată pe coridor şi părăseşte sediul instituţiei medicale.

P.S. Joi, 7 septembrie, l-am contactat telefonic pe Cosmin şi acesta mi-a mărturisit că între timp a făcut plângere la Parchet şi aşteaptă cu nerăbdare să înceapă „bătălia” – da data aceasta, în  justiţie, cu patronul firmei concurente…

Post-ul Reglări de conturi în zona Gării Cluj: vânzător de legume-fructe, zdrobit pentru că vindea mai ieftin cu 50 de bani conopida! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cătălin Teglaş este membrul unei familii numeroase şi sărace din localitatea gherleană Nicula. După o furtună care a avut loc astă vară el, mama, cei trei fraţi ai săi şi familiile lor – care locuiesc împreună – au rămas fără acoperiş deasupra capului. Curând aceştia au beneficiat de sprijinul membrilor cultului penticostal din zonă, care s-au mobilizat, plătind muncitorii şi materialele, astfel că s-au trezit cu încă două camere ataşate la cea veche, başca reparaţia acoperişului. Însă lăcomia unui muncitor, om „de lume”, care ar fi vrut să mai scoată nişte bani de la ei a declanşat conflictul violent cu Cătălin.

Cătălin Teglaş este un tânăr în vârstă de 26 de ani de ani, din localitatea Nicula, care de câţiva ani a aderat împreună cu mama lui la cultul penticostal. Povesteşte, pe coridoarele I.M.L. Cluj,  că locuieşte împreună cu aceasta, cei trei fraţi ai săi şi familiile lor – în total zece suflete – într-o casă care, astă vară, le-a fost efectiv devastată de furtună. Mărturiseşte bărbatul, cu timiditatea caracteristică tinerilor cu bun simţ, de la ţară: „Ştiind cât suntem de săraci, fraţii noştri întru Hristos i-au plătit acestui muncitor, Tony, suma de o sută de lei, pe zi – dar cel care a finanţat lucrarea i-a oferit şi mâncare. Însă de la o vreme, deşi a terminat la noi lucrarea pentru care a fost plătit el încerca să se certe mereu cu mama, ca să stoarcă şi de la ea o sumă de bani”. Arată că zilele trecute, în timp ce se întorcea de la magazinul alimentar din sat acesta l-a abordat, dintr-o curte unde muncea, tot la o construcţie, apostrofându-l că mama lui îi face publicitate proastă în sat. „La care eu i-am spus să-i reproşeze ei acest lucru, nu mie, fiindcă eu n-am nimic în comun cu treaba asta. Atunci s-a enervat şi a sărit la mine lovindu-mă serios cu lopata – în zona spatelui şi în mâna stângă. Am sunat la 112, au venit cam în acelaşi timp poliţiştii şi salvarea, iar eu am fost transportat la Spitalul Municipal Gherla. Acum m-am prezentat la I.M.L Cluj, ca să-mi scot certificat şi să întocmesc apoi plângere penală pe numele acestui Tony, despre care am auzit c-ar fi de loc din Fizeșul Gherlii. Acum mă întorc la Gherla şi – deşi iertarea e creştinească şi-i venită de la bunul Dumnezeu – eu n-am cum să-l mai iert pe individ”! Tânărul este poftit în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce după câteva minute cu un certificat în care i-au fost recomandate câteva zile de îngrijiri. După care, însoţit de unul din cei trei fraţi ai săi – de sânge, nu de religie – părăseşte, preocupat, incinta instituţiei medicale clujene…

“La data de 28 noiembrie a.c., un tânăr, de 26 de ani, din Nicula, a sesizat faptul că, în timp ce se afla în curtea unui imobil de pe raza localităţii de domiciliu, a fost agresat de către un bărbat, din Gherla, în urma unui conflict spontan, fiindu-i cauzate vătămări corporale. În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prevăzută de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Post-ul Sărac din Nicula lovit cu sapa de un ins care-i ridicase casa. Deşi plătit de o asociaţie, acesta ceruse bani şi de la bietul om! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Comisia speciala privind legile justiţiei, condusă de social-democratul Florin Iordache a decis înfiinţarea unei secţii speciale pentru investigarea ”infracţiunilor din justiţie”, adică cele comise de judecători şi procurori, secţie care îi va ancheta pe magistraţi. Propunerea a fost susţinută de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) condusă de judecătorul Dana Gîrbovan, chiar dacă trompetele DNA din PNL şi USR s-au împotrivit.

Post negru la DNA

Bineînţeles că există corupţie în justiţie pentru că există oameni ca Negulescu (încă protejat). Şi câţi oare ca el? Astfel că, apariţia unei astfel de secţii de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi (şi nu cea existentă deja la nivelul DNA) provoacă disperare în rândul Binomului DNA-SRI. Apariţia unei astfel de secţii spulberă manipularea făcută de instituţiile de forţă DNA-SRI împotriva judecătorilor şi procurorilor care nu soluţionează cauzele aşa cum cei de sus poruncesc.

În august, propunerea a fost primită cu opoziţie de către reprezentanţii procurorilor, (DNA în special), de către propagandiştii Binomului DNA-SRI şi de către societatea ”civilă”.

”Crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor nu a fost justificată de apariţia unei situaţii obiective ce ar necesita o schimbare de politică penală şi nici nu a fost discutată în cadrul sistemului judiciar; o asemenea modificare ar restrânge aria de competenţă a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupţie săvârşite de magistraţi“, a transmis DNA la sfârşitul lunii august.

Serviciu creat de Kovesi pentru a investiga magistraţi

DNA şi Parchetul General s-au opus creării unei structuri speciale de investigare a magistraţilor, pentru că aceasta deja există şi e în subordinarea procuroarei Florentina Mirică, protejata Laurei Codruţa Kovesi. Practic, prin această structură Laura Codruţa Kovesi controlează penal absolut toţi magistraţii din România şi a fost creată la începutul anului 2014. Structura poarta numele de “Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie“, de fapt un instrument creat de Kovesi în cadrul DNA pentru a urmări magistraţi.

Situaţia este cel puţin absurdă, în condiţiile în care judecătorii care soluţionează dosare în care parte este DNA pot fi ei înşişi anchetaţi chiar de DNA. De altfel, de-a lungul timpului judecătorii din ţară au acuzat că această secţie existentă în cadrul DNA reprezintă un mijloc de şantaj şi de presiune, oricând un judecător putându-se trezi cu dosar la DNA doar pentru că nu a dat soluţia dorită de parchetul anticorupţie. Un caz concret este tocmai cel al procuroarei Florentina Mirică care a făcut o gafă monumentală în Rechizitoriul Oprea – DIPI. A deconspirat numele denunţătorului sub acoperire, astfel că a ajuns în faţa Inspecţiei Judiciare. Unde surpriză, şefa DNA a mers la CSM pentru a o susţine pe Mirică. Va cam daţi seama cum judecă procurorii din CSM acest caz când ştiu că cea pe care o au în fata îi poate aresta oricând.

Argumentele judecătorului Dana Gîrbovan

Înfiinţarea a fost susţinută de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), condusă de judecătorul Dana Gîrbovan care a explicat că noua Secţie nu va fi nicidecum controlată politic şi nu va afecta independenţa Justiţiei, ci dimpotrivă.

”Contrar tuturor sloganurilor pe care le-au vehiculat unii şi alţii din politică sau presă că prin această secţie Justiţia va fi capturată de politic, se poate vedea că această secţie este total protejată de orice decizie a vreunui om politic. Dacă numirile în poziţia de procuror general sau procurori şefi direcţii sunt făcute cu vădit aport politic (propunerea e făcută de ministrul Justiţiei, iar numirea de preşedinte), în cazul acestei secţii numirea procurorului şef se face de către plenul CSM. De asemenea, tot plenul CSM numeşte şi procurorii care vor activa în această secţie. Numirea se face în urma unei proceduri total transparente, incluzând un interviu transmis în direct. Baza de selecţie este dintre procurorii cu 18 ani vechime, cu minim grad de curte de apel. Vechimea şi gradul vor aduce plus de profesionalism şi experienţă. În evaluarea acestora va conta activitatea anterioară, inclusiv numărul de achitări, restituiri, condamnări, modul în care şi-au condus anchetele”, susţine Dana Gîrbovan.

Judecătoarea mai arată că numirea procurorilor în această secţie va fi pentru o durată de 3 ani, cu posibilitatea renumirii o singură dată.

„Pentru a spori garanţiile de independenţă ale procurorilor, aceasta secţie va face numai urmărirea penală, urmând ca reprezentarea în instanţă să fie făcută, în funcţie de situaţie, de către procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel sau secţia judiciară a Parchetului de pe lângă ÎCCJ. O astfel de structură, total protejată de orice numire ori decizie politică, va oferi garanţii sporite de independenţă nu doar judecătorilor, ci şi procurorilor”, mai spune Gîrbovan

Noi condiţii pentru a accede în DNA

O altă decizie importantă luată în Comisia parlamentară de modificare a Legilor Justiţiei priveşte modul în care procurorii vor putea promova la DNA. Concret, s-a decis ca procurorii să ajungă la DNA în urma unui concurs, care va consta într-un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru procurori a CSM şi în evaluarea a minim cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum şi altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante, din ultimii cinci ani. Modificările au fost susţinute inclusiv de asociaţiile profesionale ale magistraţilor. Până în prezent procurorii DNA erau numiţi în urma unui simplu interviu ţinut în spatele uşilor închise la DNA, pe care nimeni nu îl vedea.

Totodată, o alta modificare prevede şi creşterea vechimii necesare pentru a ajunge la parchetul anticorupţie. Mai exact, procurorii care vor dori să lucreze în DNA vor trebui să aibă cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător.

Post-ul Doliu la DNA apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Clujenii Iacob Prodan şi soţia sa, Viorica Prodan, în vârstă de 91  respectiv 81 de ani, sunt părinţii regretatului profesor şi medic de la U.M.F. Cluj, Liana Mărginean, plecat  dintre noi în anul 2011. Dar, dincolo de acest aspect, Iacob Prodan are o istorie – incredibilă pentru trăitorii de astăzi – însă în „tonul” iraţional al perioadei comuniste, când orice incident ce se petrecea împotriva curentului îi arunca pe români, chiar nevinovaţi, în puşcărie, distrugându-le definitiv viaţa. Iar povestea lui Iacob Prodan – fost Mirceanu – reprezintă o nouă filă din „epopeea suferinţei româneşti” şi o dovadă a manifestărilor atroce ale comunismului din România, inclusiv din Clujul nostru!

„Fruct” al unei iubiri interzise

Intru în casa bătrânească a familiei Prodan, situată în cartierul clujean Dâmbu-Rotund, după ce poarta îmi e deschisă de către doamna Viorica, mult mai sprintenă decât Iacob, soțul ei fostul deţinut politic pe care doresc să-l cunosc. Bătrânul de 91 de ani mă întâmpină, cu jovialitate, în sufragerie – de parcă m-ar fi cunoscut dintotdeauna – ce-i drept, după ce fusesem recomandat de către o rudenie de-a sa, Gavril Mircean, la rândul său fost deţinut politic. Acesta, deşi bolnav şi sleit de puteri se străduieşte din greu să-şi amintească evenimentele cele mai importante din viaţa sa şi – după cum se va dovedi până la urmă – va reuşi s-o facă, uneori şi cu ajutorul nepreţuit al soţiei sale, Viorica, mai tânără cu 10 ani decât el, o femeie inteligentă și extrem de lucidă. Râde cu poftă după ce aude constatarea mea făcută cu voce tare și mărturisește că n-a fost oareșcine la viața ei și ani de zile la rând fotografia sa a figurat pe gazeta de perete – de la intrarea în Parcul Central – unde erau afişaţi fruntaşii Clujului în întrecerea socialistă. Asta – remarcă ea – chiar dacă soţul ei a făcut puşcărie politică, doi ani de zile bătuţi pe muche, tot pentru o „afurisită de gazetă de perete”… Îl lasă apoi să vorbească pe soţul său, bărbatul dând semne că abia aşteaptă să-şi relateze, cu propriile puteri, povestea tulburătoarei sale vieţi. Iar după ce alegem împreună câteva fotografii din noianul aflat pe masă, acesta îşi începe confesiunea – dovedindu-se un om dintr-o bucată, dotat şi cu un ascuţit simţ al umorului: „M-am născut la Bonţida, unde am fost crescut de bunica din partea mamei – pentru că părinţii mamei şi tatei s-au împotrivit relaţiei lor – aşa că eu am fost un „fruct” al unei iubiri interzise. Am şi păstrat numele de familie al mamei mele, Mirceanu, până târziu de tot, prin 1965 când tatăl adoptiv, Prodan, a reuşit să mă adopte cu forme legale. Şi tot Mirceanu a fost numele cu care am ajuns – la început în refugiu, apoi în puşcăria „Popa Şapcă” din Timişoara – şi apoi la Canal, la Poarta Albă, dar şi cel cu care mi s-a născut Liana, regretata mea fiică, plecată dintre noi. Iar avatarurile suferite mai târziu – ca să mi se recunoască detenţia politică şi refugiul, datorită diferenţei de nume  – vi le închipuiţi şi dumneavoastră. Şi, întorcându-mă la tatăl natural, tot respectul pentru el, fiincă a s-a achitat totuşi de obligaţiile sale achitându-mi pensia alimentară, conform înţelegerii încheiate cu mama”. Referitor la copilărie şi studiile primare urmate, povesteşte că până la jumătatea clasei a patra a învăţat la Bonţida, după care, până la clasa a şasea, la Şcoala primară de pe strada Maxim Gorki – actuala Coposu, din cartierul Dâmbu-Rotund. Arată apoi că următoarele clase de gimnaziu – a şasea şi a şaptea – le-a făcut la Simeria, în refugiu, unde a ajuns împreună cu mama, Maria Mirceanu şi tatăl vitreg, Alexandru Prodan.

La închisoarea „Popa Şapcă” şi apoi la Canal

La Simeria rămâne patru ani şi nouă luni, prilej cu care este martor al bombardamentelor americane făcute asupra zonei gării Simeria, de Paştele lui 1944 – din fericire fără consecinţe grave asupra populaţiei – dar observă şi valurile de avioane care se îndreptau, periodic, survolând malul Mureşului, îndreptându-se spre Arad, în același scop… De acolo, din refugiu, e trimis de părinţi la o şcoală profesională, la Hunedoara, unde obţine calificarea  ca lăcătuş-mecanic. După  război se întoarce la Cluj şi se angajează – sub tutela tatălui vitreg – la secţia de reparaţii locomotive a Atelierelor CFR „16 Februarie”. În anul 1948 este luat la „oaste”, la Artilerie 5 Antiaeriană Câmpina, judeţul Prahova, după care e trimis la şcoala de ofiţeri de la Ineu, judeţul Arad. Arată acesta, zâmbind cu tâlc: „Ei, bine, de aici mi-a venit necazul. Eram deja secretar U.T.C. pe pluton şi responsabil cu gazeta de perete când, într-o dimineaţă s-au găsit scrise inscripţiile „Jos partidul comunist” – pe partea stângă a gazetei şi „Trăiască S.U.A.” pe cea dreaptă.  Cineva din unitate scrisese asta şi eu, ca responsabil al gazetei am picat în bucluc. Dar nu am fost arestat imediat. Am fost anchetat vreo două luni, în unitate, de către ofiţerul de contrainformaţii – iar apoi trimis la corpul de gardă pentru alte două luni, unde era „boierie”. Chiar crezusem că am scăpat, dar n-a fost aşa… M-au ridicat după patru luni şi condamnat la doi ani pentru „delictul de instigare”, m-au dus direct la închisoarea „Popa Şapcă” din Timişoara. Acolo am stat la „neagra”, o cămară întunecoasă alături de alţi doi condamnaţi unde distracţia maximă a gardienilor era să arunce găleţi cu apă îngheţată, iarna, pe trupurile noastre goale. Dar nu le displăcea nici să ne croiască, bine de tot, cu cureaua, când aveau chef. Am stat acolo pe o perioadă de un an şi jumătate, după care ne-am trezit urcaţi într-un vagon şi transportaţi la Canal, la Poarta Albă. La „Popa Şapcă”, totuşi, reuşisem să obţin vorbitor cu părinţii, astfel că m-a vizitat mama de două ori, de fiecare dată cu câte un bagaj cu alimente în greutate de cinci kilograme, dar problema acolo a fost „reabilitarea” şi chinurile ei”.  Arată apoi, de data aceasta zâmbind, că la Canal abilităţile sale în meserie i-au fost repede reperate de comandantul lagărului: „M-a chemat la el şi m-a întrebat dacă ştiu conduce locomotiva. I-am spus că da, la perfecţie – şi pe deasupra îi ştiu din cap şi componentele, pentru că învăţasem asta la Atelierele „16 Februarie” din Cluj. I-am făcut şi o demonstraţie, iar el a fost mulţumit. Am început să lucrez, în ture de 24 de ore, pe locomotivă, muncă ceva mai uşoară decât cea a camarazilor care montau linii de cale ferată. Dar nici eu nu eram scutit de eforturi: între ture eram obligat să golesc – înarmat doar cu o lopată – vagoane întregi de pământ şi să sparg bolovani uriaşi cu „şpiţul”, folosind ciocane grele”. Zâmbește, dar de data aceasta cu tristețe: „ Iar la eliberare – care a avut loc pe 11 noiembrie 1951 – pentru tot efortul meu am primit bani cât să-mi cumpăr un pachet de ţigări”!

Dansator în echipa întreprinderii

După ieşirea din puşcărie se bucură – vremelnic – de protecţia tatălui vitreg, maistru la „Biroul tehnic de exploatare buletine de lucru”, al Atelierelor „16 Februarie”. Dar curând a venit la Iacob secretarul de partid care l-a întrebat dacă acceptă să urmeze şcoala de mecanici de la Cluj. „Şi de-aş fi acceptat – şi de nu – tot m-am trezit trimis, pentru prima dată la Oradea, unde am avut regim de deţinut politic şi după trei luni de muncă grea am fost adus înapoi, la Cluj. Acolo la Oradea, numai vagonete am încărcat şi am împins, totul până la epuizare totală. La Cluj am ajuns la depou şi apoi la ateliere, la secţia „Cazangerie”, unde am confecţionat boghie de trenuri de marfă şi de călători. Abia după ce am trecut şi de această etapă am fost trimis la sectorul „Probe locomotive cu abur”. Şi, credeţi-mă de acolo am reuşit să mă pensionez, pe 15 septembrie, 1986”. Arată în continuare că în toată această perioadă s-a străduit să nu-i deranjeze în vreun fel pe comunişti, ca să nu se întoarcă în puşcărie: „Nu m-am opus nimănui, n-am contrazis pe nimeni pe teme politice şi dacă mi-o pus pancarte în mâini, să le duc la defilare, am făcut-o fără să crâcnesc. Plus că prin 1962 am intrat şi în echipa de dansuri a atelierelor, unde am rămas zece ani, deşi nimeni nu accepta, în general, să facă parte din trupă. Făcusem o boacănă: am snopit în bătaie un individ care a vorbit urât de mama, ori eu tocmai să vorbească cineva urât de mama nu suportam. Aşa că, tocmai ca să mi se ierte fapta, am intrat în echipa de dansuri. Dar repet, fără niciun folos, fiindcă de la ei nu am obţinut nici un ban în plus la salar, în toţi aceşti ani – doar o cravată albastră, croşetată şi câteva deplasări prin ţară, cu prilejul unor spectacole. În rest am învăţat – de la un maestru coregraf-practicant, un rus, Cerbinsky – să dansez jocuri ruseşti şi prea puţine româneşti. Că mai mult ruseşti erau toate pe atunci.” Intervine în discuţie şi Viorica, atenuându-i puţin dezamăgirea: „Lasă, că odată am fost şi eu cu tine, la Timişoara, parcă, şi a fost frumos”! Apoi îmi povesteşte împrejurările în care l-a cunoscut pe Iacob: „Am auzit de el, în sat, la Bonţida, de la un verişor de-al lui, care-i era vecin. Deşi lucra la ateliere, venea duminica în sat, că doar acolo era şi tatăl lui natural – cu care se întâlnea pe ascuns, însă, ca să nu afle Prodan, tatăl vitreg. O venit atunci şi pe la noi – şi nu neapărat a fost iubire mare, dar şi părinţilor mei le-o plăcut de el, aşa că ne-am luat. Şi acum, uite, pe 30 octombrie am împlinit 62 de ani de căsnicie. Cât despre faptul că Iacob a fost deţinut politic am aflat şi eu la un moment dat, din familie dar oficial mai târziu, când am fost chemată la o verificare, la partid, şi cei de acolo m-au întrebat dacă ştiu de acest lucru. Eu le-am spus că nu şi până la urmă m-au lăsat în pace. Nu mai eram nici eu fiştecine, eram deja gestionară într-un aprozar din centrul Clujului, pe strada Napoca şi – aşa cum v-am povestit – mă bucuram de multă apreciere din partea tuturor. Tot aşa, fiind mereu pe centru, am reuşit să rezolv şi problemele de recunoaştere a refugiului, puşcăriei soţului meu, precum şi numeroasele formalităţi pe care le-am efectuat ca să procurăm acte noi. Inclusiv certificate de naştere, de botez, al lui şi al fiicei noastre – de asemenea cel al căsătoriei noastre datorită schimbării numelui din Mircean în Prodan. Târziu de tot s-a petrecut asta, prin 1965, pentru că tatăl vitreg, Prodan – mai mic decât mama lui Iacob cu opt ani – a reuşit doar atunci, conform legii, să-i schimbe numele”.

„Viaţa mea? Putea fi mai bună”…

Se înnegurează la rândul său, pentru o clipă, după care mărturiseşte, cu glas stins: „Aveam şi noi o fată de la Dumnezeu, conferenţiar doctor Liana Mărginean, dar ne-a murit în urmă cu şase ani, la vârsta de 54 de ani. Au rămas doi copii de la ea. Unul e căsătorit şi de la el avem o strănepoată în vârstă de doi ani, o minunăţie, care ne face viaţa frumoasă şi mai avem încă un nepot, necăsătorit.” Bărbatul dă deja semne de oboseală, aşa că trecem pe ultima „turnantă” a discuţiei noastre: îl întreb cum vede viaţa după 91 de ani de existenţă. La care omul răspunde cu promptitudine, dublată de seninătate: „Viitorul pentru mine este, ca să zic aşa, jumate – jumate. Jumătate spre bine şi jumătate spre rău. Speranţă multă nu mai văd pentru ţara asta pentru că prea mulţi politiceni trag oala pe focul lor… Iar viaţa mea putea să fie mai frumoasă, mai darnică – în toate sensurile. 47 de ani 10 luni şi două zile am lucrat din greu – asta punând la socoteală, la vechime, şi anii de puşcărie. Nu pot să mă plâng că după ieşirea din puşcărie am dus-o greu, fiindcă dacă munceşti ai banul în mână şi până la urmă ajungi să-ţi fie bine. Puteam şi să-mi tot schimb locul de muncă – să mă duc acolo sau acolo – dar mi-am zis că n-are rost, important e să te obişnuieşti cu o meserie şi să o faci bine. Eu, de pildă, cum îi spuneam şi şefului lagărului de la Poarta Albă, pot să desfac şi apoi să montez la loc o locomotivă, după care s-o fac să funcţioneze perfect. Vedeţi, şi asta poate fi o bucurie pe care ţi-o oferă viaţa”…

Părăsesc, renunţând să mai iau un taxi, pe o noapte ceţoasă, locuinţa familiei Prodan din cartierul Dâmbu-Rotund. Cobor dealul şi – ca şi cum mi-ar fi fost distrusă o lume – remarc, surprins şi oarecum revoltat, reclamele magazinelor din preajmă răsărite precum ciupercile după ploaie. Eu rămăsesem încă fixat la povestea lui Iacob Prodan, din perioada Clujului vechi, cu imaginea Atelierelor „16 Februarie” conforme relatărilor fostului deţinut politic, şi cum le ştiam şi eu – din copilăria petrecută în aceeaşi zonă, casa bunicii mele fiind situată pe o stradă învecinată. Coincidenţă sau nu, inclusiv şcoala primară, frecventată în copilărie de Iacob Prodan a fost şcoala unde am luat contact pentru prima oară cu abecedarul.

Post-ul Fost deţinut politic, 91 de ani: „M-au vârât în închisoare pentru două sloganuri scrise de un necunoscut pe gazeta de perete”! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat la începutul acestei săptămâni o modificare la legea Agenţiei Naţionale de Integritate care îi va spăla de incompatibilităţi pe cei depistaţi de ANI. Printre cei vizaţi se numără şi vicepreşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, politicianul clujean Steluţa Cătăniciu. Propunerea de modificare a legii a venit din partea PSD-istului Florin Iordache, fost şef al acestei comisii.

Deputatul PSD Florin Iordache a propus schimbarea legii ANI în sensul că interdicţiile aplicate senatorilor şi deputaţilor pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate încetează de drept.

”Interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea legii nr. 96/2013 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept”, arată propunerea adoptată de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor.

Din comisia respectivă face parte şi deputatul clujean ALDE Steluţa Gustica Cătăniciu care, coincidenţă sau nu, se numără printre beneficiarii acestor modificări.

Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să obţină un punct de vedere din partea deputatului Cătăniciu, dar acest lucru nu a fost posibil.

Potrivit deputatului liberal Cătălin Predoiu, fost Ministru al Justiţiei, printre cei vizaţi de această modificare se numără şi Cătăniciu.

„Această lege încalcă principiul egalităţii în faţa legii pentru că se referă doar la o categorie de demnitari publici, nu are în vedere primarii. Această modificare făcută de către PSD-ALDE încalcă flagrant obligaţiile pe care ni le-am asumat prin MCV. Este încă o dovadă că fie PSD-ALDE nu înţeleg ce înseamnă acest mecanism, fie pur şi simplu nu vor. PSD-ALDE să înţeleagă o dată pentru totdeauna că interesele ţării nu sunt interesele lor de partid şi în plen să respingă această modificare făcută intempestiv, cu absenţe tactice de la Comisie. Înţeleg de la colegi că este vorba despre doamna Steluţa Cătăniciu. Nu ştiu dacă este aşa, trebuie verificat, trebuie întrebat şeful Comisiei juridice, cum a fost validat mandatul domniei sale şi dacă există un raport ANI sau nu”, a declarat deputatul PNL.

Colegii i-au iertat pe banii noştri

În cursul acestui an, la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor s-a discutat încetarea mandatelor politicienilor Steluţa Cătăniciu, Ioan Sorin Roman şi Matei Suciu. Însă, şeful Comisiei Juridice Eugen Nicolicea a considerat că ”încetările de mandat ale deputaţilor sunt strict limitate potrivit Constituţiei, printre ele neregăsindu-se cele menţionate în documentele ANI. Având în vedere cele precizate,  absolut toate cele trei cazuri – Sorin Roman, Matei Suciu şi Gustica Cătăniciu – se constată că toate faptele acestea sunt anterioare actualului mandat. Deci nu poate fi niciun fel de cauză de încetare de mandat. Neputând să înceteze mandatul sancţiunea este de 10% din indemnizaţie pentru trei luni aplicabilă de către Biroul Permanent. Am tratat interdicţiile trecute ca şi un conflict de interese existent”, arată Nicolicea, frizând indolenţa.

Cu alte cuvinte, în loc să fie daţi afară din Parlament, deputaţilor li se reduce indemnizaţia cu 10%.

Această decizie a fost luată într-un mod nelegal, în situaţia în care  Curtea Constituţională a luat o decizie fix invers faţă de cea luată de PSD-ist. Legea ANI (176/2010) prevede că un demnitar declarat incompatibil nu mai poate ocupa „aceeaşi funcţie” timp de trei ani de zile.

ANI a prins o Steluţa cu incompatibilitatea

Steluţa Cătăniciu a fost cercetată de inspectorii ANI pentru o situaţie de incompatibilitate. După ce a făcut parte din cadrul administraţiilor judeţene şi locale din Cluj, Cătăniciu este acum deputat liberal şi vicepreşedintele comisiei Juridice din Camera Deputaţilor.

Ea a fost declarată incompatibilă de inspectorii de Integritate în urma unei sesizări de incompatibilitate care i s-a făcut în perioada în care ea era consilier local în cadrul Primăriei Cluj Napoca.

“S-a constatat încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă de către CĂTĂNICIU STELUŢA GUSTICA, întrucât, în calitate de Consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, Judeţul Cluj, a participat, la data de 07.04.2009, la procesul de deliberare şi adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spaţiu cu altă destinaţie a SOCIETĂŢII COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ FOTO OPTICA din Cluj-Napoca. Ulterior adoptării acestei hotărâri, la data de 05.05.2009, CĂTĂNICIU STELUŢA GUSTICA a încheiat cu SOCIETATEA COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ FOTO OPTICA din Cluj-Napoca un contract de asistenţă juridică privind reprezentarea în instanţă a intereselor societăţii în litigiul avut cu Primăria Cluj-Napoca”, arată raportul inspectorilor ANI. Conform inspectorilor ANI, au fost identificate elemente în sensul încălcării regimului juridic al conflictului de interese, deoarece, conform dispoziţiilor art. 46 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, „Nu pot lua parte la deliberarea şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes personal în problema supusă dezbaterilor consiliului local”.

Colegii de partid au sancţionat-o pentru incompatibilitate

Steluţa Cătăniciu a fost eliminată din cursa electorală la primăria clujeană pentru că şefii ALDE, gruparea politică din care deputatul clujean face parte, au adus în discuţie condiţiile de integritate pe care candidaţii ar trebui să le îndeplinească. Deputatul clujean a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un proces cu Agenţia Naţională de Integritate. Pe 24 martie anul trecut, la ÎCCJ a fost depus dosarul 556/33/2013 în care Steluţa Cătăniciu, deputat clujean, a reclamat Agenţia Naţională de Integritate care îi pusese lui Cătăniciu ”ştampila” de incompatibil

Cătăniciu nu se consideră incompatibilă

În cadrul unei conferinţe de presă, Steluţa Cătăniciu a considerat că ea nu se consideră vinovată de incompatibilitate şi că nu are nici o problemă să candideze la alegerile parlamentare. Asta în pofida faptului că ANI a declarat-o incompatibilă, iar instanţele din România au condamnat-o penal, definitiv şi irevocabil, pentru incompatibilitate.

În sprijinul ei, Cătăniciu prezintă şi o notă semnată de fostul ei coleg de partid, liberalul Ioan Cupşa care ocupă funcţia de vicepreşedinte al Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi din cadrul Camerei Deputaţilor, care, o absolvă pe Cătăniciu de orice acuzaţie.

Post-ul Deputatul clujean Steluţa Cătăniciu primeşte un şerveţel politic să se şteargă de incompatibilitate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătorii de la Tribunalul Cluj consideră că procurorii DNA Cluj care s-au ocupat de dosarul directorului aeroportului clujean, David Ciceo, şi a omului de afaceri Ioan Bene, şi-au făcut treaba de mântuială şi au retrimis dosarul pentru refacerea cercetărilor. Cei doi sunt acuzaţi de procurorii DNA de luare şi dare de mită. La termenul trecut, judecătorii au dispus ca procurorii să remedieze o serie de erori şi vicii de procedură din cadrul actelor de cercetare, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

La sfârşitul lunii trecute, Tribunalul Cluj a dispus ca dosarul în care directorul Aeroportului Internaţional Cluj Napoca, David Ciceo, şi omul de afaceri Ioan Bene acuzaţi de luare şi dare de mită să fie retrimis la procuror pentru refacerea cercetărilor. ”Constată că neregularităţile actului de sesizare constatate de Judecătorul de cameră preliminară prin Încheierea penală, pronunţată în şedinţa Camerei de Consiliu din data de 15.09.2017 în dosar penal nr. 1250/117/2017/a1 al Tribunalului Cluj, nu au fost remediate de procuror în termenul de 5 zile acordat conform art. 345 alin. 3 C.proc.pen., iar neregularităţile constatate atrag imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii, motiv pentru care, În temeiul art. 346 alin. 3 lit. a) C.proc.pen., dispune restituirea cauzei la parchet – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, Tribunalul Cluj fiind învestit prin rechizitoriul emis la data de 14.02.2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj în dosar penal nr. 33/P/2016, prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii : – Ciceo David Ioan, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 al.1 Cod penal, – Bene Ioan, , pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal 1969 raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 al.1 Cod, În baza art. 375 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în prezenta procedură rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare pentru procuror, inculpaţi şi persoana interesată C. M. Pronunţată în şedinţa Camerei de Consiliu”, arată soluţia pe scurt a instanţei.

Acuzaţiile DNA

Potrivit procurorilor DNA Cluj, ”la nivelul Consiliului Judeţean Cluj şi a Regiei Autonome a Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj-Napoca a fost demarat în anul 2011 un proiect având ca obiect realizarea investiţiei „Pistă de decolare – aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente”, proiect ce viza dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din zona de Nord – Vest a României.

Având în vedere că investiţia vizată presupunea un efort financiar semnificativ, proiectul de investiţii a fost divizat în trei etape distincte, prin aceasta urmărindu-se atât asigurarea unei reale finanţări, cât şi posibilitatea obiectivă de realizare a construcţiilor ce urmau a fi făcute.

La data de 6 septembrie 2011, ca urmare a procedurilor de licitaţie publică, între Regia Autonomă – Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, în calitate de achizitor şi o asociere de firme din care făcea parte şi cea administrată de inculpatul Bene Ioan, în calitate de executant, a fost încheiat un contract de execuţie lucrări având ca obiect, executarea, finalizarea şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m etapa 1 şi suprafeţe de mişcare aferente”.

După finalizarea lucrărilor, pe fondul cointeresării materiale a lui Ciceo David Ioan, directorului regiei autonome Aeroportul Internaţional Cluj – Napoca, şi a unei alte persoane din conducerea CJ Cluj, omul de afaceri Bene Ioan a convenit cu aceştia să realizeze în continuare lucrări din Etapa II a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, lucrare ce a fost finalizată în luna martie 2014.

Acest lucru s-a realizat în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor.

În acest context, în cursul lunii octombrie 2012, inculpatul Ciceo David Ioan a primit de la inculpatul Bene Ioan, pentru sine, un imobil situat în Cluj Napoca, presupus achiziţionat de părinţii săi cu suma de 690.000 lei şi care ulterior a fost finisat cu lucrări evaluate la suma de 563.226 lei (manoperă şi materiale). Lucrările respective au fost executate de firme colaboratoare sau aparţinând inculpatului Bene Ioan, costurile fiind suportate de acesta din urmă.

În schimbul acestor foloase, inculpatul Ciceo David Ioan, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale, a direcţionat, în baza unor acte neconforme, alocări bugetare ale Regiei pe care o conducea către societatea administrată de omul de afaceri, în vederea achitării lucrărilor la platforma de parcare aeronave Apron 4. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asupra imobilului ce a făcut obiectul infracţiunii de luare de mită, în vederea asigurării confiscării speciale”, arată rechizitoriul.

Rechizitoriu cu cântec

Însă, potrivit judecătorilor care judecă acest dosar, lucrurile nu stau întocmai cum spun procurorii, în cadrul cercetărilor făcute fiind depistate mai multe inadvertenţe şi acte procedurale prost întocmite.

”Constată neregularitatea actului de sesizare a instanţei – rechizitoriul emis la data de 14.02.2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj în dosar penal nr. 33/P/2016 (…). Acuzaţiile penale nefiind descrise în mod corespunzător din perspectiva laturii obiective (conduita ilicită; scopul săvârşirii faptei, ataşat laturii obiective; obiectul mitei) din conţinutul infracţiunilor de dare de mită, respectiv luare de mită, imputate inculpaţilor, contrar prevederilor art. 328 alin. 1 şi art. 371 C.proc.pen. În temeiul art. 280 corob. cu art. 282 C.proc.pen., constată nelegalitatea autorizării în cauză a măsurilor de supraveghere tehnică în ceea ce îl priveşte pe inculpatul C. D. I., în baza ordonanţei procurorului de interceptare şi înregistrare cu titlu provizoriu din data de 02.04.2014, emisă în dosar penal nr. 4/P/2014 al DNA – ST Cluj”, arată judecătorii.

Practic, potrivit judecătorilor, anchetatorii DNA nu au reuşit să aducă dovezi concrete în rechizitoriu. ”Se sugerează că ar fi vorba de o înţelegere ilicită anterioară, fără însă să fie indicate toate împrejurările de fapt, cu relevanţă în calificarea faptelor inculpaţilor ca fiind ilicit penal. Aceste împrejurări trebuie detaliate în cuprinsul rechizitoriului întrucât sunt necesare pentru determinarea momentului de consumare a infracţiunilor imputate în sarcina inculpaţilor. Actul de sesizare cuprinde contradicţii în cuprinsul stării de fapt şi de drept în ceea ce priveşte acuzaţiile penale concret formulate împotriva celor doi inculpaţi”, arată judecătorul.

Martori audiaţi nelegal

De asemenea, potrivit judecătorului, procurorii au audiat nelegal mai mulţi martori care au legătură cu acest dosar. ”Instanţa va constata nelegalitatea audierii martorilor Sasu Iulia, Gaci Simona, Salanţă Claudiu, Pop Răzvan, anterior aducerii la cunoştinţă inculpatului Bene Ioan a calităţii procesuale de suspect (care a avut loc în data de 28 mai 2014), astfel va exclude probele derivând din mijloacele de probă existente la dosar (declaraţiile acestor martori) şi care au fost folosite împotriva inculpatului Bene Ioan, fiind încălcat dreptul la apărare al acestuia”, arată judecătorii.

Post-ul DNA Cluj a făcut de mântuială dosarul în care David Ciceo, şeful aeroportului Cluj Napoca este acuzat de luare de mită apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

”A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti…”. Aşa încep mai toate poveştile noastre româneşti. A noastră începe azi pornind de la decizia actualului ministru al Educaţiei, Liviu Pop care după haosul legislativ pe care l-a instaurat, a mai dat una bună şi anume a decis – ca pe vremea regimului comunist – să introducă o editură unică ce va furniza manualele şcolare. Monopolul este deţinut de Editura Didactică şi Pedagogică (EDP), director fiind o tânără bistriţeancă de 30 de ani, o ucenică a noului rector de la Academia SRI. Sub aripa lui Adrian Ivan a reuşit performanţa de a-şi construi un palmares impresionant şi de a colabora şi cu Toma Rus, fostul şef al BCCO Cluj. Însă, despre lacunele din CV-ul care a pus-o în vârful EDP nu a vrut să dea explicaţii.

În toamna acestui an, Liviu Pop a anunţat că Guvernul, la iniţiativa Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), va decide ca sarcina publicării manualelor şcolare să fie asumată de către MEN prin Editura Didactică şi Pedagogică şi tipărirea la Monitorul Oficial (MO), motiv pentru care Editura Didactică şi Pedagogică a fost reorganizată în octombrie în societate pe acţiuni, cu capital integral de stat şi are ca obiect de activitate editarea de manuale şcolare.

La mai puţin de două luni după această decizie, pe 9 august, conducerea Editurii Didactice şi Pedagogice a fost revocată, iar ulterior instituţia a fost transformată în Societatea Editura Didactică şi Pedagogică SA.

Şefa EDP, ucenica lui Ivan

Directorul general al societăţii ce va tipări toate manualele şcolare este Maria Mihaela Nistor care deşi are un CV stufos şi puţin pompos, prezintă de asemenea şi câteva lacune serioase. Dar să o luăm cu începutul. În CV-ul Mariei Nistor nu este menţionat ce liceu a absolvit, probabil, pentru că nu consideră a fi relevant (nu e nici obligatoriu). Totuşi, a absolvit două facultăţi din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca – Facultatea de Litere în perioada 01/10/2006–30/06/2010 şi Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi de Comunicare, aşa cum scrie dânsa în CV (corect este ale Comunicării), specializarea Comunicare şi Relaţii Publice în perioada 01/10/2007–30/06/2011. Interesant este faptul că potrivit CV-ului, în intervalul a doi ani, respectiv între 01/10/2009–30/06/2011, Maria Nistor a absolvit două masterate – unul de Germanistică în Context Cultural European (în cadrul Facultăţii de Litere) şi unul de Managementul Relaţiilor Internaţionale şi al Politicii Europene (Facultatea de Istorie şi Filosofie). La cel din urmă a fost şi şef de promoţie. Totuşi, impresionant este că potrivit CV-ului directoarei EDP reiese că studiile universitare de master le-a început în anul 2009, practic când Maria Nistor încă nu a avut licenţa în mână (reamintim că a absolvit în 2010, respectiv în 2011), fapt – teoretic – imposibil şi pus semnul întrebării.

În 2015, Maria Mihaela Nistor şi-a luat doctoratul în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene cu o teză referitoare la efectele migraţiei, intitulată „(De)Constructing the Migration-(In)Security Nexus. Case Studies: Canada and Germany”. Din propriul CV mai reiese că din 2015 a fost cadru didactic asociat al Departamentului de Studii Internaţionale şi Istorie Contemporană de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a UBB, unde şi-a susţinut şi doctoratul.

Maria Nistor şi-a obţinut titlul sub coordonarea profesorului Adrian Liviu Ivan, fost cadru didactic al UBB, numit în 7 martie rector al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI, funcţie ocupată în urma unui concurs la care a fost unic candidat.

Colaborarea cu Toma Rus

Tot potrivit CV-ului, Maria Nistor a contribuit la peste 20 de publicaţii, două dintre ele editate de către Toma Rus şi Liviu Adrian Ivan. Concret, este vorba despre cartea ”Informaţii clasificate în balanţă” şi ”Securitate umană – o abordare diferită”, cărţi publicate în 2012 de către Editura CA Publishing. În 2012 şi 2014, Toma Rus a coordonat împreună cu Adrian Ivan volumul ”Guvernanţă, Intelligence şi Securitate în Secolul XXI”. Da, aţi văzut bine, Toma Rus e bun la toate. A fost chestor de poliţie, fost şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj, fost secretar de stat, profesor la UBB, director de securitate la CFR Cluj, iar câteva firimituri de… cultură şi intelectualitate au provocat îmbogăţirea palmaresului lui Toma Rus şi a ajuns editor şi coordonator de cărţi, evident sub aripa lui Ivan. Tot în palmares a adăugat faptele de corupţie pentru care a fost urmărit penal pentru trafic de influenţă şi alte infracţiuni conexe de procurorii DNA Cluj pe vremea când era şef la BCCO.

Şefa EDP nu face declaraţii pentru că nu vrea

Contactată telefonic, Maria Nistor a refuzat ferm să aibă un dialog cu reporterul Gazeta de Cluj şi să răspundă întrebărilor noastre, spunând că va organiza o conferinţă de presă. Nu suntem interesaţi de conferinţa de presă a dânsei, ci doar voiam să răspundă punctual la câteva întrebări legate de CV-ul domniei sale, CV care a ajutat-o să devină directorul editurii de stat care va tipări toate manualele folosite de elevii din România. Maria Nistor nu a vrut să dea explicaţii şi nici măcar să asculte întrebările. Scuza iniţială a şefei EDP a fost că trebuie să intre într-o şedinţă în două minute, ulterior a spus că nu declară nimic pentru că pur şi simplu nu vrea şi în plus, nu are niciun instrument la ea prin care poate să înregistreze conversaţia pentru a nu-i fi distorsionată declaraţia. Aşa cum i-am spus şi dânsei, singurul lucru distorsionat din ecuaţie este CV-ul care reflectă imaginea propriei persoane. Cum a reuşit Maria Nistor să înceapă cursurile de master fără să-şi fi terminat studiile universitare de licenţă rămâne încă o întrebare la care sperăm totuşi să primim răspuns.

De menţionat este faptul că într-o postare pe Facebook, Maria Nistor afirmă despre o jurnalistă că este ”un instrument al altor actori”. Mă întreb, cât de călduţ e sub aripa rectorului Academiei SRI şi cât de mult a influenţat numirea Mariei Nistor la conducerea EDP faptul că profesorul Adrian Ivan i-a fost coordonator de doctorat?

Administrator al unei firme cu o cifră de afaceri de 900 de lei

Tot potrivit CV-ului său, Maria Nistor a fost, în ultimul an, administrator şi asociat unic al companiei Dice Consulting Agency, înregistrată în Bistriţa. Potrivit Registrului Comerţului, firma are ca obiect de activitate consultanţa în afaceri. În 2016, a avut o cifră de afaceri de 900 de lei (250 euro).

Codurile CAEN asimilate arată că serviciile oferite de companie sunt ”acordarea de consultaţii, îndrumare şi asistenţă operaţională pentru firme şi alte organizaţii pe probleme de management, cum ar fi: planificarea strategică şi organizatorică, procese de retehnologizare, managementul schimbărilor, reducerea costurilor şi alte probleme financiare; obiective şi strategii de marketing; planificare şi politici privind resursele umane; strategii de compensare şi pensionare; planificarea producţiei şi planificarea controlului”.

Înainte să fie numită director general al Editurii deţinute de Ministerul Educaţiei, Maria Mihaela Nistor a fost revocată din funcţia de administrator al Dice Consulting Agency, fiind înlocuită cu Daniela Gabriela Velicoiu − studentă la specializarea Studii de Securitate a Facultăţii de Istorie de la UBB.

Rămâne de văzut cum Maria Nistor va gestiona editura ce va controla piaţa manualelor din ţară, având în vedere că firma ce a condus-o a avut o cifră de afaceri de doar 900 lei.

De asemenea, Maria Mihaela Nistor a fost, între noiembrie 2015 şi mai 2016, director ştiinţific de cercetare-dezvoltare al Scholer Consulting Group East Europe, companie cu cifră de afaceri zero în 2015 şi 2016 şi cu datorii de peste 8 milioane de lei.

Şefa EDP, afaceri în imobiliare

Maria Nistor, directorul EDP este implicată şi într-un proiect imobiliar de amploare în Cluj. Însă, care este cu adevărat rolul ei în afacere nu l-am aflat pentru că doamna e scumpă la vorbe şi aşa cum am mai menţionat, şefa nu a vrut să dea nicio declaraţie. Vă prezentăm totuşi informaţiile pe care le deţinem momentan.

Pe Calea Baciului, pe strada Galaxiei nr. 3 s-a ridicat un ansamblu imobiliar denumit ”Galaxy Residence Cluj” sub sigla societăţii de construcţii Davidan Imobil ce are sediul în Bistriţa. Firma este condusă de Emil Moniţa şi Paul Moloca. Totuşi, conform paginii de Facebook ”Galaxy Residence Cluj”, persoana de contact al proiectului imobiliar este şefa EDP, Maria Nistor.

Presupunem că pentru lămuriri, şefa EDP va organiza o conferinţă de presă…

Departamentul SRI-iştilor

Departamentul de Studii Internaţionale şi Istorie Contemporană de la Facultatea de Istorie a UBB a fost înfiinţat în 2007 de profesorul universitar Adrian Ivan. Majoritatea celor care predau la acest Departament provin din servicii secrete − SRI şi SIPI, sunt ofiţeri în rezervă ai MApN sau cadre active în Ministerul Administraţiei şi Internelor, scrie pressone.ro.

Principalii profesori de la acest Departament sunt aduşi de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” sau de la Academia Naţională de Informaţii a SRI, unde Adrian Ivan a fost numit de curând rector, după ce, în prealabil, fusese şef interimar al Şcolii Doctorale.

În 2008, Ivan anunţa în presa locală din Cluj înfiinţarea la UBB a unui masterat la care se înscriseseră circa 40 de studenţi, printre care şi „angajaţi ai serviciilor secrete” din judeţ.

Masteratul era centrat pe Managementul de securitate.

„Mulţi dintre masteranzi sunt deja angajaţi. Avem din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, din SRI. De fapt, la nivelul tuturor serviciilor secrete din NATO se obişnuieşte ca şi ofiţerii să facă studii civile. Inclusiv de la DIICOT au venit oameni să-şi facă studiile”, declara la data respectivă Adrian Ivan, coordonatorul proiectului.

Pe lista cadrelor asociate la Departamentul înfiinţat de Adrian Ivan se află şi Florian Coldea, fostul director adjunct al SRI. Dintr-un pliant de prezentare a masteratului de la această secţie a UBB aflăm că aici au mai predat generalul Teodor Frunzeti, fost comandant al Universităţii Naţionale de Apărare şi preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Militare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), foştii consilieri prezidenţiali Iulian Fota şi Sergiu Medar, generalul de brigadă Ioan Manci − fost comandant al Diviziei 4 Infanterie Gemina sau Toma Rus − fost secretar de stat în MAI, mai scrie sursa citată.

Post-ul Filiera clujeană a SRI: Maria Nistor – Adrian Ivan – Toma Rus apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Iniațiativa legislativă a deputatului PSD, Florin Iordache, care modifică Legea privind Agenția Naționale de Integritate (ANI) și care prevede că interdicţiile aplicate senatorilor şi deputaţilor descoperiţi de ANI în conflict de interese în intervalul 2007 – 2013 încetează de drept, a fost adoptată în plenul de luni al Camerei Deputaților. 

”Interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea legii nr. 96/2013 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept”, stipulează proiectul de lege înregistrat pe 21 noiembrie la Parlament, în procedură de urgență, de către fostul ministru al Justiției, Florin Iordache.

Opoziţia a acuzat, la acel moment, majoritatea PSD-ALDE din Parlament de faptul că ar fi acţionat cu premeditare înregistrând la Senat propunerile de lege, deşi aceastea se aflau încă în dezbatere la Cameră, scopul fiind de a trece „pe repede înainte” aceste modificări la legile justiţiei, fără dezbatere efectivă.

Deputatul PNL Cătălin Predoiu a acuzat, săptămâna trecută, majoritatea PSD-ALDE din Comisia juridică a Camerei că a introdus o modificare legislativă prin care „spală în masă” parlamentari care au Raport ANI în perioada 2007-2013, în această situaţie aflându-se şi vicepreşedintele ALDE Steluţa Cătăniciu.

„Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat o modificare a Legii privind integritatea în funcţii publice şi a Legii privind Agenţia Naţională de Integritate prin care a declarat «încetate de drept» unele interdicţii aplicate deputaţilor şi senatorilor în perioada 2007-2013. Această decizie desfiinţează, în fapt, mai multe rapoarte ale ANI. Practic, s-a adoptat un articol apt de «spălarea în masă» a unor deputaţi şi senatori pentru care ANI a făcut rapoarte. Într-o astfel de situaţie se află şi unii parlamentari actuali, cum ar fi Steluţa Cătăniciu (ALDE). Textul încalcă flagrant MCV şi interesele României”, a spus Predoiu.

Post-ul PSD-ALDE au spălat-o de păcate pe Steluța Gustica Cătăniciu apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Colonelul Dragomir a fost dur cu parlamentarii care au fluierat la legile Justiției, transmițându-le că sunt șantajați, înfricoșați de cătușe și de dosarele pe care le au.

”Pentru toți cei care au fluierat și au făcut azi circ în Parlamentul României le reamintesc: Boc a trecut noile coduri prin asumare. Lucru total neconstituțional. Coduri criminale împotriva drepturilor și libertăților individuale. Coduri masacrate deja de Curtea Constituțională. În 2016, Cioloș și Prună au modificat codurile printr-o ordonanță de urgență și au introdus grave încălcări ale drepturilor omului. Atunci nu mai fluierați? Atunci nu mai făceați circ?”, scrie pe blog fostul colonel SRI, Daniel Dragomir.

”Fluierați pentru că sunteți oameni politici șantajați, înfricoșați de cătușe și de dosarele pe care le aveți. Ați pus înaintea servirii cetățeanului și a libertăților sale ordinele pe unitate primite. Poporul vede asta și știe asta. Împreună, doar împreună vom reuși să readucem democrația și respectul legii în România. Sunt convins că vom reuși”, mai afirmă Dragomir.

Scandal în Parlament

Amintim că a fost scandal în Camera Deputaților, luni după-amiază, după ce s-au votat modificările la legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la doar câteva zile după ce s-au adoptat într-o ședință maraton amendamentele la actul normativ.

Deputaţii PNL şi USR au încercat să boicoteze ședința abordând strategia dreptului la replică: un deputat care vorbea de la tribună invoca numele altui deputat prezent, care la rândul lui, potrivit regulamentului, avea dreptul să îi dea replica celui care i-a rostit numele.

Preşedintele de şedinţă, social-democratul Gabriel Vlase, a tăiat în repetate rânduri microfonul membrilor opoziţiei şi la un moment dat chiar a pus capăt intervenţiilor deputaţilor PNL şi USR.

Deputaţii USR au fluierat pe tot parcursul sesiunii de vot, iar liberalii au bătut cu palmele în bănci.

Post-ul Colonelul SRI Dragomir: Boc a trecut noile coduri prin asumare. Coduri criminale împotriva drepturilor și libertăților individuale apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitări pe linie în dosarul pe care parchetul Laurei Kovesi, beneficiind de „sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații”, i l-a fabricat fostului deputat PSD Constantin Adăscăliței.

Astfel, ICCJ a decis achitarea lui Adascalitei pentru acuzatiile de “efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana, in forma continuata” si „folosire cu rea-credinta a bunurilor sau a creditului de care se bucura societatea”, pentru care fusese trimis in judecata. Achitarea a fost dispusa in baza art.16 lit. b teza I din Codul de procedura penala, care prevede ca “fapta nu este prevazuta de legea penala”. De asemenea, in acelasi temei s-a dispus achitarea si a celorlalti cinci inculpati din dosar, printre care si fiul fostului deputat.

Sentinta definitiva in acest dosar va fi pronuntata de un Complet de 5 judecatori al ICCJ.

Iată minuta ICCJ din 12 decembrie 2017:

“In baza art. 386 alin.1 din Codul de procedura penala, schimba incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina inculpatilor Adascalitei Constantin, Rotariu Anghel Ciprian si Dumitriu Vlasie, dupa cum urmeaza:

– pentru inculpatul Adascalitei Constantin, din infractiunea prev. de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (9 acte materiale), in infractiunea prev. de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990;

– pentru inculpatul Rotariu Anghel Ciprian din infractiunea prev. de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (7 acte materiale), in infractiunea prev. de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990;

– pentru inculpatul Dumitriu Vlasie din infractiunea prev. de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale), in infractiunea prev. de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990.

In temeiul art. 396 alin. 5 din Codul de procedura penala cu ref. la art.16 lit. b teza I din Codul de procedura penala, dispune achitarea inculpatilor:

– ADASCALITEI CONSTANTIN pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.12 alin.1 lit.a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (16 acte materiale) si de art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990;

– TOADER CONSTANTIN, pentru savarsirea infractiunii prev. de art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990;

– ADASCALITEI CONSTANTIN pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.12 alin.1 lit.a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (9 acte materiale) si de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990;

– DUMITRIU VLASIE, pentru savarsirea infractiunii prev. de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990;

– ROTARIU ANGHEL-CIPRIAN, pentru savarsirea infractiunii prev. de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990;

– PASCARU IRINA, pentru savarsirea infractiunii prev. de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.272 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990.

In baza art. 25 alin. 5 din Codul de procedura penala, lasa nesolutionata actiunea civila formulata de partea civila Nadolu Ioana. In baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Onorariile partiale cuvenite aparatorilor desemnati din oficiu, pana la prezentarea aparatorilor alesi ai inculpatilor, in suma de cate 90 lei, raman in sarcina statului. Cu drept de apel, pentru procuror si parti, in termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei. Pronuntata in sedinta publica, azi, 12 decembrie 2017”.

Iata comunicatul DNA din 7 iulie 2015, privind trimiterea in judecata a fostului deputat Constantin Adascalitei:

“Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Iasi au dispus trimiterea in judecata,

sub control judiciar, a inculpatului ADASCALITEI CONSTANTIN, deputat in Parlamentul Romaniei si administrator in fapt al mai multor societati comerciale, la data faptelor, in sarcina caruia s-au retinut savarsirea infractiunilor de:

– efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana, in forma continuata, (16 acte materiale),

– folosire cu rea-credinta a bunurilor sau a creditului de care se bucura societatea,

si in stare de libertate, a inculpatilor:

TOADER CONSTANTIN, director adjunct in cadrul unei societati comerciale, la data faptelor, in sarcina caruia s-a retinut savarsirea infractiunii de folosire cu rea-credinta a bunurilor sau a creditului de care se bucura societatea,

ADASCALITEI CONSTANTIN, fiul primului inculpat, in sarcina caruia s-au retinut savarsirea infractiunilor de:

– complicitate la infractiunea de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana, in forma continuata, (9 acte materiale),

– complicitate la infractiunea de folosire cu rea-credinta a bunurilor sau a creditului de care se bucura societatea, in forma continuata, (9 acte materiale),

ROTARIU ANGHEL, CIPRIAN, DUMITRIU VLASIE si PASCARU IRINA, in sarcina carora s-a retinut savarsirea infractiunii de folosire cu rea-credinta a bunurilor sau a creditului de care se bucura societatea, in forma continuata.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In perioada august – decembrie 2014, in contextul in care una dintre firmele controlate de inculpatul Adascalitei Constantin facea obiectul unui proces civil, acesta a contactat mai multi reprezentanti ai beneficiarilor unor contracte de prestari servicii, pentru a negocia incheierea acestor acorduri cu o alta firma administrata, in fapt, tot de inculpat.

De asemenea, obiectul negocierii l-a constituit si facturarea si achitarea, in numerar, atat catre inculpatul Adascalitei Constantin, cat si catre ceilalti inculpati sau persoane apropiate acestuia, a datoriilor pe care diversi beneficiari le aveau fata de firma in litigiu.

In perioada iulie – decembrie 2014, inculpatul Adascalitei Constantin, beneficiind de ajutorul celorlalti inculpati, a folosit cu rea-credinta bunurile si creditul aceleiasi firme aflata in litigiu, intr-un scop contrar intereselor acesteia, urmarind, totodata, sa favorizeze alte societati la care acesta avea interese direct sau indirect.

In cauza, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii.

Dosarul a fost trimis spre judecare inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu propunere de a se mentine masura preventiva dispusa in cauza.

Facem precizarea ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta spre judecare, situatie care nu poate sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.

Sursa: luju.ro

Post-ul Binomul DNA – SRI s-a făcut din nou de rușine apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecatorii si procurori abuzivi pot sta linistiți: modificarile aduse articolului 96 din Legea 303/2004 care prevede raspunderea magistratilor nu pot fi puse in practica, chiar daca statul este obligat acum sa se indrepte impotriva procurorului sau judecatorului care a gresit. Si asta pentru ca in Camera Deputatilor a fost introdus un alineat care arunca totul in aer: ”Pentru exercitarea actiunii in regres este necesara stabilirea existentei relei-credinte sau a gravei neglijente a judecatorului sau procurorului prin hotarare penala definitiva sau in conditiile prevazute de art. 44 – 51 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitoare la verificari prealabile, cercetarea disciplinara, actiunea disciplinara si solutionarea acesteia prin hotarare definitiva”. Practic, nu este suficienta o hotarare penala definitiva impotriva unui magistrat, ci este nevoie ca CSM sa decida ca procurorul sau judecatorul a actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta atunci cand a comis eroarea judiciara.

Realizati imposibilitatea de a condamna vreun magistrat

Iata de ce, in forma votata de Camera Deputatilor, magistratii nu vor raspunde daca actioneaza cu rea-credinta sau grava neglijenta:

-victima unui proces ajunge sa fie condamnata pe nedrept dupa o ancheta penala si o judecata in fond si caile de atac care dureaza in medie 7 ani;

-mai trec inca circa trei ani pana cand victima erorii judiciare reuseste printr-o cale de atac interna sa i se admita o revizuire. Daca revizuirea i se admite ca urmare a unei condamnari a Romaniei la CEDO, termenul urca de la 3 ani la minim 7 ani;

-victima erorii judiciare achitata definitiv in revizuire mai trebuie sa astepte inca trei ani pana cand va obtine in instanta o hotarare definitiva impotriva statului roman, prin Ministerul Finantelor, de a i se acorda pe cale civila despagubiri pentru condamnarea nedreapta;

-mai trece 1 an pana cand statul ii acorda efectiv despagubirile, moment din care se naste dreptul statului de a se indrepta cu actiune in regres impotriva magistratilor care au gresit;

-dupa cele trei cicluri procesuale de mai sus, rezulta ca au trecut intre 10 si 15 ani pana la data cand se pune problema anchetarii penale a magistratilor care au gresit pentru a li se stabili vinovatia.

Este evident ca in acel moment, o posibila infractiune de serviciu (abuz in serviciu, fals intelectual) este deja prescrisa. De asemenea, daca s-ar pune problema unei abateri disciplinare prin intermediul IJ si CSM, si in aceasta situatie s-ar constata interventia prescriptiei. 
Rezulta ca articolul 96, alineatul 10 din Legea 303/2004, in forma gandita la Camera Deputatilor, face absolut imposibila tragerea la raspundere a magistratului, si pe cale de consecinta, posibilitatea ca statul sa poata recupera de la procurorii sau judecatorii care au gresit prejudiciile cauzate de acestia.Textul de lege este cu atat mai periculos cu cat garantia oferita magistratilor ca pot incalca legea fara sa fie trasi la raspundere constituie o invitatie pentru orice procuror sau judecator dispus sa incale legea si sa nenoroceasca oameni cu buna stiinta, intrucat stiu ca nu vor plati.

In mod normal, dupa ce a fost achitat prejudiciul, statul trebuie sa se intoarca cu actiune in regres impotriva judecatorului sau procurorului autor al erorii judiciare, iar instanta civila investita cu judecarea cauzei sa fie cea care sa stabileasca daca eroarea judiciara s-a comis in urma unui abuz al magistratului sau pentru ca acesta si-a exercitat functia cu grava neglijenta sau rea-credinta, fara sa mai fie nevoie ca CSM sa se pronunte pe latura disciplinara, or eroarea judiciara a fost cauzata de legislatia inexacta ori deficenta.

Ramane speranta ca in Senat se va remedia aceasta problema care face imposibila raspunderea magistratilor, iar prostia strecurata in lege si adoptata in Camera Deputatilor sa fie eliminata.

Alta prostie, asigurarea de malpraxis

O alta mare prostie o constituie introducerea alineatului 12: “In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, statul va stabili termenele, conditiile si modalitatile prin care judecatorii si procurorii se asigura obligatoriu pentru malpraxis. Prevederile privind raspunderea patrimoniala a judecatorilor si procurorilor se aplica incepand cu data intrarii in vigoare a reglementarii privind sistemul de asigurari de malpralxis”.
Nicaieri in lume nu exista vreo societate de asigurari care sa accepte sa plateasca despagubiri in cazul in care cineva a incalcat legea cu buna stiinta. In plus, ideea ca pentru un magistrat depistat ca a comis o infractiune va plati o societate de asigurari constituie o uriasa aberatie. Si asta pentru ca daca s-ar accepta o asemenea varianta, ar insemna ca toti hotii sa se poata asigura, iar in cazul in care ar fi prinsi si pusi sa plateasca, acest lucru il va face o societate de asigurare. De asemenea, o asigurare de malpraxis pentru erori judiciare poate reprezenta o invitatie pentru anumiti judecatori sau procurori la incalcarea legii, care nu vor mai avea nicio retinere in a comite abuzuri.

Sursa: luju.ro.

Post-ul Răspunderea magistraților aruncată în aer apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, angajaţii din cadrul Arhivelor Naţionale Cluj sunt în pericol, din cauza condiţiilor de la locul de muncă, în clădiri degradate, fără încălzire, în care este umiditate ridicată, igrasie şi mucegai, iar o parte din planşee s-au prăbuşit.

Potrivit Raportului de audit al performanţei utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru conservarea şi restaurarea fondului arhivistic şi al patrimoniului imobiliar al Arhivelor Naţionale ale României, postat pe site-ul Curţii de Conturi, expertizele tehnice efectuate au concluzionat necesitatea evacuării urgente a documentelor depozitate în cele trei corpuri de clădire ale Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţional (SJAN) Cluj din cauza capacităţii portante depăşite a planşeelor.

„Imobilul în care funcţionează Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale (SJAN) Cluj, compus din 4 corpuri de clădire, a fost construit în anul 1870 cu destinaţia de penitenciar. Imobilul este amplasat în centrul municipiului Cluj-Napoca, în incinta vechii cetăţi fortificate a oraşului, astfel încât întreg ansamblul de clădiri este inclus în Lista Monumentelor Istorice din România. Expertizele tehnice efectuate au concluzionat necesitatea evacuării urgente a documentelor depozitate în cele trei corpuri de clădire din cauza capacităţii portante depăşite a planşeelor şi schimbarea destinaţiei clădirilor. Până în prezent documentele nu au fost mutate, activitatea desfăşurată în cadrul SJAN pune în pericol viaţa angajaţilor”, se arată în documentul citat.

Reprezentanţii Curţii de Conturi a României au subliniat că în anul 2007 au fost executate lucrări de punere în siguranţă provizorie a două corpuri de clădire în baza acordului de intervenţie urgentă emis de Serviciul de Control al Calităţii în Construcţii din cauza prăbuşirii unor porţiuni din planşee.

„Aceste clădiri sunt într-un proces continuu de degradare, nu sunt încălzite, iar umiditatea ridicată, igrasia, mucegaiul, atacurile biologice existente la nivelul materialului lemnos, care alcătuieşte structura de rezistenţă a planşeelor, duce la distrugerea fondului arhivistic depozitat”, se mai arată în raportul de audit.

Directorul SJAN Cluj, Paula Ivan, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că raportul de audit Curţii de Conturi redă întru-totul realitatea.

„Avem în curte o clădire de patrimoniu de clasă B, fosta închisoare de minori a Clujului, organizată din anii 1950 ca depozit de arhivă, plus două clădiri administrative, care aparţineau tot de penitenciar. Din cauza faptului că nu s-au făcut reparaţii capitale şi că aceste imobile necesitau o atenţie specială în ceea ce priveşte şi o eventuală restaurare, au ajuns într-o stare de degradare atât de avansată, încât am fost obligaţi să evacuăm documente într-un depozit de arhivă nou. Problema, însă, rămâne în picioare, deoarece în clădirea fostei închisori rămân în continuare documente care se scot în fiecare zi în sala de studiu pentru cercetători, fiind nişte condiţii care periclitează integritatea personalului”, a spus Ivan.

Aceasta a explicat că imobilul a avut anumite părţi în care tavanul s-a prăbuşit, fiind executate lucrări sumare de ancorare a plafonului cu stâlpi din lemn.

„Pericolul rezidă în faptul că ar putea avea loc alte prăbuşiri, este o clădire veche, sunt condiţii de umiditate”, a explicat directorul SJAN Cluj.

Potrivit acesteia, costul reabilitării clădirilor s-ar ridica la peste 2 milioane de euro în urma unor studii de fezabilitate realizate de IPJ Cluj, deoarece spaţiile Arhivelor Naţionale sunt administrate de MAI, soluţia fiind o colaborare interministerială ori un proiect european.

„Pentru comunitatea clujeană ar trebui salvată această clădire de patrimoniu, care face parte din trecutul Clujului, şi care ar putea fi transformată într-un centru cultural, cu zonă de vizitare, cu reconstituirea celulelor fostei închisori pentru minori, cu ateliere de caligrafie, de legătorie unde elevii să poată să vadă cum se lucrează cu documentele ”, a conchis Paula Ivan.

Post-ul Curtea de conturi: clădirea Arhivelor Naționale Cluj se prăbusește peste angajați apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Alex este un bărbat longilin, cu trăsături extrem de fine. Aşteaptă discret, pe coridoarele I.M.L. Cluj, să fie consultat de către legişti. Mărturiseşte – de bună voie şi nesilit de nimeni – că a rămas fără jumătate din ureche, pe data de 6 decembrie, după o confruntare violentă cu colegul de cameră de pe şantierul din comuna Baciu, acolo unde cei doi muncesc. Mai spune că agresorul său este un anume Gigi – pronunţă, ţuguindu-şi buzele, “Jiji” – care l-a atacat după un schimb “prostesc” de vorbe între ei.

Marţi, 12 decembrie, pe coridoarele I.M.L. Cluj bărbatul aşteaptă să fie consultat de către legiştii clujeni. Poartă pe cap un fes de lână, dar acesta nu reuşeşte să-i mascheze complet urechea bandajată. După ce-mi mărturiseşte că i-a fost muşcată o parte din ureche – şi apoi pusă la loc de către medici – îi smulg, cu mare greutate, următoarele mărturisiri. Plin de cohetărie îmi declară pentru început că are 50 de ani – voi afla mai târziu că 52 – şi că s-a externat după şase zile de internare la Clinica O.R.L. din Cluj, unde a suferit o grea operaţie, de pe urma căreia nu se ştie deocamdată dacă i s-a “sudat” fragmentul desprins din lobul urechii. Arată apoi că a fost muşcat de colegul de cameră de pe şantierul din Baciu, unde cei doi muncesc, după o ceartă avută cu el, pe teme minore şi “prosteşti”. Aflu de asemenea că – pe lângă cea de la ureche – mai are o muşcătură contactată de la partener, pe trup, dar nu foarte pronunţată… Îmi mai spune că a venit la spital de unul singur, cu fragmentul de ureche introdus într-o pungă cu spirt. Încerc să aflu mai multe dar omul, speriat, retractează totul. Prea târziu… Este poftit apoi în cabinet, după care se întoarce cu certificatul medico-legal, pe care şi-l maschează ca pe un obiect de preţ, după care părăseşte rapid încăperea.

Pe baza numelui şi datelor oferite de Alex, aflu mai multe din partea d-nei Monica Luminiţa Costin, director îngrijri medicale şi purtător de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj: “Pacientul, în vârstă de 52 de ani, s-a prezentat în Clinica ORL în data de 6 decembrie, ora 10.54. A venit de urgenţă, de unul singur, pentru o plagă muşcată a pavilionului auricular drept, afirmativ post agresiune fizică, persoană cunoscută victimei, la aproximativ două ore de la producere. Se intervine chirurgical, evoluţia este favorabilă, pacientul părăseşte spitalul la data de 11 decembrie cu diagnosticul de plagă deschisă a auriculului, plagă muşcată cu amputarea parţială a pavilionului auricular drept”. Chestionaţi pe această temă, reprezentanţii I.P.J.Cluj ne-au declarat că poliţiştii din comuna Baciu nu au habar ca un asemenea incident să se fi produs pe raza comunei. Semn că bărbatul a suferit în tăcere şi  – până la întâlnirea cu reporterul Gazeta de Cluj – a făcut totul cu multă discreţie, incidentul având toate caracteristicile unei încăierări, extrem de violente, între persoane homosexuale…

Post-ul Bătaie între homosexuali, la Cluj: şi-a adus la spital singur, într-o pungă cu spirt, urechea muşcată de partener! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Dl. Doru păşeşte, cu timiditate, în sala de aşteptare a I.M.L.Cluj, ţinându-l de mână pe Denis, băiatul său în vârstă de 10 ani. Mărturiseşte că micuţul a fost lovit fără motiv, cu piciorul, în fesa dreaptă, de un vecin necunoscut, fără ca Denis să fi avut cu acesta vreo neînţelegere sau măcar să-l fi cunoscut. Părintele copilului e hotărât să meargă până-n pânzele albe împotriva individului – pentru că îi e teamă ca respectivul să nu fie vreun recidivist mânat de pasiuni ciudate şi să repete gestul şi cu alţi copii. La rândul lor, poliţiştii au început cercetarea agresorului şi împrejurărilor în care a avut loc incidentul.

Foc şi pară de absurdul situaţiei care l-a adus la I.M.L. Cluj, dl. Doru îl îndeamnă pe Denis să-mi relateze, pe larg, incidentul. Curajos, micuţul începe cu voce, piţigăiată, specifică vârstei sale: „Duminică dimineaţa, pe la zece şi jumătate, mă aflam în faţa blocului şi jucam  fotbal cu nişte prieteni. La un moment dat m-am sprijinit de gard, ca să mă odihnesc – şi a venit omul acela, Haţeganu e numele lui, în vârstă de vreo 30 de ani. Nu am vorbit cu el niciodată şi nici nu-l cunosc. Ştiu doar că a venit, de undeva, din spate şi le-a făcut semn, cu degetul la gură, prietenilor mei, să tacă şi  apoi a dat cu piciorul, tare de tot, în mine”. Intervine în discuţie tatăl băiatului: „Imediat după ce Denis a venit acasă, plângând, însoţit de ceilalţi copii, l-am întrebat ce-a făcut iar acesta, printre lacrimi mi-a zis că, nimic, a fost lovit din senin, fără niciun motiv. Iar copiii care se aflau împreună cu el mi-au confirmat imediat acest lucru. Apoi am mers amândoi la postul de poliţie, unde am făcut plângere împotriva individului. Am aflat curând că respectivul locuieşte în blocul de vizavi de noi şi niciodată n-a venit la mine să mă avertizeze că băiatul meu l-ar deranja în vreun fel sau altul. Iar când ne-am confruntat cu el, acesta a spus că Denis seamănă cu un băiat din cartier care-l deranjează mereu, apoi când i-am spus că băiatul meu are doar 10 ani, individul a părut să rămână tablou de uimire”. Explică în continuare motivul îndârjirii sale de a merge până la capăt împotriva lui Haţegan: „Mă tot gândesc de ce l-a lovit tocmai pe Denis şi nu pot să-mi imaginez decât faptul că pentru el reacţia aceasta reprezintă o formă de descărcare. Şi-atunci pot să-mi închipui doar că omul o fi vreun recidivist care are apucături dubioase în compania copiilor. Eu, oricum sunt hotărât să fac orice-mi stă în puteri ca să-l opresc! Culmea, noi nu i-am dat băiatului o palmă, măcar, de când ne ştim – şi uite că vine ăsta şi-l „rupe”! E inadmisibil aşa cava”! Invitaţi, de către medici, tatăl şi fiul intră în cabinetul de consultaţii şi se întorc după circa zece minute cu un certificat în care micuţului i-au fost recomandate câteva zile de îngrijiri medicale. Apoi, după ce-şi iau rămas bun, de la cei prezenţi, părăsesc în grabă incinta instituţiei…

„A fost un conflict în comuna Floreşti, între o persoană majoră şi un copil de 10 ani. S-a discutat cu domnul respectiv şi este înregistrată o sesizare la Postul de poliţie Floreşti. Autorul susţine că nu a lovit cu piciorul băiatul – ci gardul de care acesta se sprijinea – şi probabil gardul l-a lovit. Verificările sunt în curs pentru stabilirea împrejurărilor în care a avut loc incidentul”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, comisarul Gina Pop, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Un bărbat a lovit la Floreşti un copil care se sprijinea de un gard! Agresorul:„Nu eu l-am lovit, ci gardul”! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Incident incredibil, sâmbătă, 9 decembrie, în faţa pieţei din cartierul Zorilor! După ce un biciclist s-a trezit cu pista ocupată maşini şi a lipit pe parbrizele acestora stickere prin care îi îndemna pe posesorii autoturismelor să respecte regulile de circulaţie, un proprietar furios l-a bătut pe acesta, în faţa soţiei sale însărcinate. În învălmăşeală, femeia agresorului a intervenit să-l oprească, însă a încasat şi ea nişte lovituri, ajungând în spital. Acum ciclistul, om paşnic şi membru de 25 de ani al Clubului de Cicloturism „Napoca” a intrat în belea, fiindcă bătăuşul avea alături nişte prieteni care declară, sub jurământ, că tocmai el a început bătaia.

„S-a recomandat drept poliţist şi apoi m-a luat la picioare în cap”!

Teodor Botez este membru fondator al Clubului de Cicloturism „Napoca”, o asociaţie care se luptă pentru drepturile bicicliştilor. Sâmbătă, acesta trecea prin faţa pieţei din Zorilor şi a văzut câteva maşini parcate, ilegal, pe pista de biciclete. Aşa că omul a lipit pe parbrizele autoturismelor stickere care îndeamnă la respectarea regulilor de circulaţie. Povestşte bărbatul, bătut-cobză, pe coridoarele I.M.L.Cluj: „După ce încheiasem lipitul, de vizavi a apărut un ins, însoţit de o femeie care m-a somat să-mi dezlipesc stickerul de pe parbrizul maşinii sale. Mă întrebase iniţial dacă-i amendă, dar eu i-am spus că e doar o informare din partea noastră că a parcat ilegal pe pistă. Mi-a zis că-i poliţist, după care şi-a pus cumpărăturile în portbagaj iar soţia lui a început să dezlipescă stickerul. Apoi, imediat după aceea individul s-a apropiat de mine şi a început să mă lovească cu piciorul în cap, de patru cinci ori, în serie. Iar dacă restul loviturilor mă atinseseră în cască, deformând-o, un şpiţ al lui m-a nimerit chiar în arcadă. În tot acest timp amândoi trăgeam de lanţul cu care voiam să-mi asigur bicicleta, iar eu îi spuneam – după ce încasasem deja – că o să-i dau cu lanţul în cap. Între timp s-a interpus soţia lui, moment în care m-a lovit în picior cu bocancul şi m-a secerat, după care m-a lovit, tot cu piciorul, în torace. Am făcut stop respirator, de la impact şi n-am mai ştiut de mine câteva zeci de secunde, până mi-am revenit”. Abia după aceea Teodor Botez a anunţat poliţia şi când oamenii legii l-au ameninţat că-l pot amenda pentru distrugere, acesta a spus că-şi cheamă avocatul, moment în care aceştia s-au mai înmuiat. Între timp a venit şi ambulanţa, care l-a transportat pe Botez la U.P.U., nu înainte de a i se verifica tensiunea, iar poliţiştii au mai făcut un gest care victimei i s-a părut extrem de curios: i-au spus că i-au dat bătăuşului telefonul său ca să se înţeleagă, pentru că de fapt i-ar fi agresat acestuia soţia, fapt confirmat şi de martori, prietenii bătăuşului… „Eu le-am spus că nu fac nicio înţelegere până când nu văd în ce stare mă aflu şi că doresc neapărat să depun plângere împotriva individului”, adaugă Botez. Între timp bărbatul este poftit în cabinetul de consultaţii al instituţiei, de unde se întoarce cu un certificat medico-legal în care i s-au recomandat între 11 şi 12 zile de îngrijiri.  A doua zi îl apelez telefonic pe Teodor Botez, care-mi mărturiseşte: „Am depus deja plângere împotriva agresorului , la Secţia 6 de Poliţie din cartierul Zorilor şi am aflat că nu-i poliţist, aşa cum se prezentase. Dar am mai aflat şi că soţia lui e în spital iar prietenii lui vor să declare că am lovit-o pe doamna. Vă rog să mă credeţi, la cât eram de ameţit după picioarele luate în cap habar n-aveam pe ce lume mă aflu, darmite să mai dau şi în femeie! Iar dacă-s vinovat pentru sticker o să plătesc eu sau asociaţia care mi-a furnizat stickerul”!

Punctul de vedere al şefului Clubului Cicloturism „Napoca”

Radu Mititean, directorul executiv al Clubuluii Cicloturism „Napoca”, s-a arătat uimit de această situaţie: „Îl cunoaştem pe dl. Botez de 25 de ani şi niciodată n-a avut vreun incident sau vreo ieşire violentă faţă de cineva, mai mult el e unul dintre fondatorii clubului. De asemenea el este cel care le explică tinerilor membri ai noştri să se poarte cu calm, în asemenea situaţii. Iar aceste sitickere pe care le lipim pe parbrizele celor care parchează pe pistele de biciclete sunt rezultatul unor îndelungi studii şi reprezintă o atenţionare amabilă a şoferilor care şi-au imobilizat ilegal maşinile pe pistele de biciclete, în ideea că poate n-au observat că este pistă acolo deoarece unele sunt într-un culoar insuficient semnalizat sau multe sunt locuri noi pentru şoferi care nu ştiu ce înseamnă. Nu există nicio sancţiune, răzbunare, constrângere asupra şoferilor deoarece noi le punem pe maşinile în care nu vedem un om – sau lângă ele – fiindcă altminteri le atragem atenţia doar verbal iar autocolantele sunt făcute în aşa fel încât să se dezlipească uşor şi să nu lase urme pe parbriz, tocmai ca să nu poată nimeni spune că i-am adus vreun prejudiciu, nici că l-am imobilizat. Am verificat îndelung legislaţia şi n-am identificat niciun text care să spună c-ar fi ilegal aşa ceva”.

Post-ul Biciclist, bătut cu picioarele de un ins care s-a dat drept poliţist. Respectivul îşi parcase maşina pe pista de biciclete! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.