Livia şi Loredana, două femei de „patruzeci plus” – şi pe deasupra colege la firma avicolă din Floreşti – se duşmănesc, de ceva vreme, de moarte. Ambele au copii: Livia un băiat de unsprezece iar Loredana unul de circa cincisprezece ani. Însă duşmănia lor a atins, se pare, apogeul în seara zilei de miercuri, 9 ianuarie: când Livia a ieşit de la muncă însoţită de soţul său, Călin, cei doi au fost atacaţi pe neaşteptate de Loredana, alături de care se aflau soţul şi băiatul ei. Rezultatul a fost că de pe urma bătăii Livia şi Călin s-au ales cu vânătăi serioase în zona feţei, astfel că poliţia s-a sesizat din oficiu şi cercetează cazul sub aspectul infracţiunii de lovire sau alte violenţe.

Livia şi Călin formează un cuplu de mai bine de unsprezece ani, având şi un băiat de aceeaşi vârstă cu relația lor. Livia lucrează la ferma avicolă din comuna Floreşti – localitate unde şi domiciliază – şi este colegă de serviciu cu Loredana, o femeie cu care se află într-o mare duşmănie de ceva vreme. Povesteşte soţul său, Călin – cel care o însoţeşte la I.M.L. Cluj –  întâmplarea de miercuri, 9 ianuarie, căreia el şi Livia i-au căzut victimă: „Ieri seară (n.n. – miercuri, 9 ianuarie) Livia a ieşit, pe la 17.30, de la muncă şi eu o însoţeam în drumul nostru spre casă. Brusc, ne-am trezit că sar pe noi Loredana, soţul acesteia şi băiatul lor şi ne iau la pumni şi picioare. Am căzut la pământ astfel că ei au dat în noi până s-au săturat. Între Livia şi Loredana e o mai veche problemă, deoarece Loredana o tot jigneşte pe soţia mea şi-i face viaţa grea, acolo, în secţie, unde lucrează împreună. Ieri m-am dus, în sfârşit, la ea la muncă şi i-am atras atenţia respectivei că nu-i bine ce face, la care aceasta – după ce ne-a înjurat în fel şi chip – ne-a ameninţat cu bătaia şi cu alte represalii, care de care mai groaznice. Şi ce ne-a promis s-a întâmplat, încă mai repede decât ne-am închipuit, iar la bătaie ne-au călcat în picioare amândoi, inclusiv băiatul lor de paisprezece – cincisprezece ani”. Bărbatul spune că imediat ce au scăpat din ghearele lor au chemat ambulanţa şi poliţia, ambele apărând rapid la faţa locului. „Am ajuns la U.P.U., unde ni s-au făcut investigaţii: mie, la buză şi ochi – iar bărbatului meu, la ochiul stâng. Am anunţat şi şefii de la muncă şi am auzit că imediat după ce au aflat ce a făcut cu noi aceştia au şi concediat-o, asta pentru că individa se ceartă cu toată lumea, la serviciu – şi-i face pe colegi în fel şi chip”. Cei doi sunt invitaţi între timp să efectueze formalităţile necesare pentru a fi consultaţi de către legişti, însă observă că, în graba sosirii la Cluj-Napoca, au uitat un lucru elementar, acela de a-şi lua bani cu ei. Aşa că şi-au cerut scuze şi s-au întors acasă, urmând ca foarte curând să se întoarcă la I.M.L. şi să-şi scoată certificat medico-legal, procedură necesară întocmirii plângerii pe numele membrilor familiei rivale.

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

„Poliţiştii au făcut acte de sesizare din oficiu. Părţile vătămate sunt aşteptate să depună plângere şi să aducă certificatul de la I.M.L. pentru încadrarea juridică a faptei. Autosesizarea s-a făcut sub aspectul comiterii infracţiunii de lovire sau alte violenţe”, a declarat pentru Gazeta de Cluj, Traian Morar, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Post-ul Floreşti. Cuplu atacat cu sălbăticie, în plină stradă, de o familie cu care acesta e-n duşmănie! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ionuţ e un clujean de 19 ani, cu atitudine sportivă şi extrem de deschis la vorbă. Povesteşte, zâmbind amar,  pe coridoarele I.M.L.Cluj că şi-a petrecut sărbătorile mai mult prin clinici, făcând drumuri şi supunându-se la nenumărate explorări. Totul, după ce a fost lovit puternic, fără niciun motiv, în zona capului, de un comesean aflat în grupul său de tineri cu care petrecea într-o cabană închiriată în localitatea Someşu Rece. Acum victima este decisă să facă plângere împotriva agresorului şi să-l pună la plată pentru sărbătorile distruse şi suferinţele îndurate, mai ales după ce făptaşul a refuzat să-şi ceară scuze pentru gestul său.

Băiatul, zâmbind încurcat mărturiseşte că abia azi i-au fost scoase firele de la arcada spartă după ce un tânăr mai mare cu ceva decât el, l-a pocnit, înainte de revelion, la un chef prelungit care a avut loc într-o cabană din localitatea Someşul Rece. „În cabana închiriată, de sărbători, ne aflam mai multe cupluri şi ne simţeam realmente bine. Pe unii din anturaj îi cunoşteam, dar pe alţii, nu. La un moment dat unul dintre participanţi, beat-turtă – pe care nu-l văzusem până atunci, Valerian pare-mi-se că-l cheamă – îşi certa şi agresa fizic iubita. Practic, o trântea de mobilierul aflat în cabană şi o tot înjura, de mama focului. Apoi a scos-o afară din cabană, unde nu ştiu ce-a făcut cu ea, dar sunt sigur că nu s-a purtat cu mănuşi. Mă aflam şi eu acolo, împreună cu prietena mea şi gestul individului ne-a indignat teribil, aşa că la întoarcerea celor doi în cabană m-am băgat între ei, ca să-l potolesc, mai ales că nu se linştise deloc – ba din contră, părea din ce în ce tulburat, asta, desigur şi sub influenţa alcoolului. Însă, în momentul în care m-am adresat lui individul mi-a ars un pumn puternic în arcadă – şi mi-a spart-o instantaneu, umplându-mă de sânge. Apoi, în timp ce stăteam pe un scaun, încercând să-mi opresc hemoragia cu o batistă, acesta se desfăşura certându-se cu o altă fată care încercase să-l oprească din agresarea amicei lui. De altfel, acesta a şi plecat curând fără iubita lui, împreună cu un prieten, după ce mama lui a refuzat să vină şi să-l ia cu maşina acasă ”, arată tânărul. În continuare, serbarea s-a spart definitiv şi iremediabil, astfel că participanţii au plecat fiecare pe la casele lor, iar Ionuţ şi-a sunat la Cluj un prieten ca să vină şi să-l transporte degrabă la U.P.U. pentru a i se acorda îngrijiri medicale. „Ajuns la U.P.U., medicii mi-au cusut rana cu trei copci şi abia azi mi-au scos şi firele. De aceea m-am hotărât să vin acum la I.M.L. fiindcă m-am hotărât destul de greu să depun plângere împotriva lui, însă acum sunt decis saă fac acest lucru pentru că a manifestat multă aroganţă faţă de mine, refuzând până şi să-şi ceară scuze şi, mai mult, m-a ameninţat cu avocaţii lui. Aşa că, ştiindu-mă complet nevinovat, voi acţiona în consecinţă – şi legea va hotărî cine are dreptate. Nu de alta, dar mi-am petrecut sărbătorile prin spitale, pe la diverse investigaţii – nefiind loc de joacă atunci când vorbim de lovituri în zona capului – şi-n plus, insul m-a lăsat cu un semn urât la arcadă, care-mi va rămne pe viaţă ”, explică tânărul. Nu-şi încheie bine fraza şi Ionuţ este poftit în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce în scurt timp cu un certificat în care legiştii i-au recomandat între şase şi şapte zile de îngrijiri medicale. Apoi, cu pas elastic de sportiv, părăseşte în grabă instituţia medicală clujeană…

Post-ul Cum şi-a petrecut sărbătorile prin clinici un tânăr după ce a fost atacat de un comesean la o cabană din Someşu Rece! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Horaţiu este un blond blajin şi bine făcut fizic, originar din Câmpia Turzii, în vârstă de 36 de ani, care munceşte de ani de zile ca şofer în Spania. Acesta, ins plăcut la înfăţişare şi „bazat” din punct de vedere financiar, şi-a făcut prin reţelele de socializare şi o prietenă nouă, în persoana unei brunete focoase din Turda, astfel că la sosirea în ţară cei doi s-au întâlnit. S-au plăcut din prima clipă şi după o şedere la un restaurant din municipiu au urcat la domiciliul acesteia. Însă socotelile le-au fost stricate de fostul iubit al femeii de 41 de ani, militar profesionist, care a venit la ea acasă, tulburându-le apele şi l-a aşteptat apoi pe amorez în faţa blocului. Iar la plecarea acestuia, precipitată, l-a atacat pe noul venit, urmând între ei o bătaie ca-n filme!

“În timpul scandalului nici ea nu l-a lăsat s-o domine”!

Bărbatul povesteşte, uimit, pe coridoarele I.M.L.Cluj, că în viaţa lui nu a avut vreo ceartă sau pricină cu nimeni, darmite să mai încaseze şi o puzderie de pumni, aşa cum i s-a întâmplat sâmbăta trecută, la ora două dimineaţa, în faţa unui bloc din municipiul Turda! Mărturiseşte acesta, indignat, deschizându-şi telefonul şi arătându-mi o superbă brunetă, îmbrăcată extrem de sexi: “Am cunoscut-o pe femeia aceasta, pe Facebook, pe când mă aflam în Spania. Aşa că, sosit în vacanţă acasă, ne-am dat întâlnire şi am ieşit  împreună într-un local din oraş. La un moment dat, în timp ce ne aflam cu paharele de vin în faţă, i-a sunat insistent telefonul şi cel aflat la capătul firului a început s-o injure şi să o ameninţe cu moartea, cerându-i să-i spună unde se află. Aşa mi-a mărturisit femeia, stânjenită, că e vorba de fostul ei prieten, Călin, un cadru militar din zonă, în vârstă de 41 de ani, de care s-a despărţit cu ceva vreme în urmă. I-am luat atunci telefonul din mână şi am vorbit şi eu cu el, încercând să-l conving să se resemneze cu situaţia. Însă cuvintele mele, în loc să-l potolească l-au agitat şi mai tare”. Arată în continuare că şi-au terminat de băut vinul, după care femeia l-a invitat la ea acasă, unde a încercat să se cunoască mai bine cu ea. Însă nu trecuseră mai mult de cinci minute de la venirea lui şi cei doi s-au văzut din nou tulburaţi de către militar, care a apărut în carne și oase şi a început să bată cu pumnii în uşa apartamentului său de la etajul IV . Şi atât de tare o făcea încât risca, efectiv, să trezească din somn vecinii gazdei. “Ea a ieşit şi i-a deschis, la care el a început s-o injure, birjăreşte, în timp ce eu nefamiliarizat cu acest gen de lucruri m-am retras într-o cameră şi am aşteptat-o să termine discuţia. Dar, vă asigur, nici ea nu l-a lăsat să domine, i-a întors-o pe măsură, înjurându-l la rândul ei! Apoi, dezamăgit de incident, am mai rămas pentru câteva minute, după care am părăsit apartamentul femeii. Apoi am coborât, precaut, ştiind că individul – militar de profesie şi consumator fervent de droguri, după cum mi-a spus ea – este extrem de violent”. Însă, odată ajuns în faţa blocului, cele mai negre temeri ale lui s-au confirmat: “fostul” îl urmărea, nerăbdător, dintr-o maşină…

Femeia: “Mai bine renunţă, pleci şi uiţi tot”!

Aşa că în timp ce aştepta sosirea taxiului, Horaţiu s-a trezit abordat de către militar. “A coborât din maşină, s-a apropiat de mine şi m-a întrebat dacă-s tipul cu care a vorbit la telefon în urmă cu câteva minute. Eu, ca să evit un conflict deschis, i-am spus că nu, la care individul a început să mă injure şi să-mi spună că mi-a recunoscut vocea şi nu pot să mă ascund. Apoi m-a atacat, cu pumnii. M-am apărat cum am putut şi am reuşit să-l imobilizez la pământ, fără să-l lovesc, doar atât cât să nu apuce să mă mai pocnească el. Dacă doream îl făceam praf, dar am evitat acest lucru, ca să nu-i dau prilej să-mi facă după aceea probleme. Iar el, văzând că-s mai puternic, a dispărut rapid de la faţa locului, nu înainte însă de a-i reţine numărul de înmatriculare al maşinii”, arată bărbatul.  În continuare, Horaţiu a chemat poliţia, care a sosit în scurt timp. Adaugă acesta: “Am fost legitimat de poliţişti, le-am povestit ce mi s-a întâmplat, după care am mers acasă şi mi-am schimbat hainele, iar în dimineaţa aceleiaşi zile m-am deplasat până la I.M.L. Cluj.  Însă acolo era închis, din păcate, aşa că am intrat la unitatea medicală învecinată, la U.P.U., unde am fost consultat şi îngrijit de către medicii de acolo. Între timp vânătăile pe care le aveam mi s-au mai estompat, dar din păcate capul mă doare în continuare serios, semn că trebuie să fac nişte prospecţiuni mai amănunţite, la Clinica de Neurologie. Însă necazul cel mai mare este acela că am pierdut avionul spre Barcelona şi, de asemenea, o săptămână de lucru, fapt care-mi aduce pierderi financiare serioase. Dar, nu-i nimic, mi-am angajat deja un avocat si o să-mi scot de la individ pârleala”! Horaţiu este potfit, curând, în cabinet. Se întoarce după o şedere de câteva minute cu un certificat medico-legal  în care i-au fost recomandate câteva zile de îngrijiri medicale. Explică el, împăturindu-şi cu grijă documentul: “Acum, problema e că o terorizează pe femeie, ca să nu fac plângere penală la adresa lui, iar ea îmi trimite mesaje mereu îndemnându-mă să renunţ la demersurile mele”. Îşi deschide din nou telefonul şi-mi arată următorul mesaj venit de la femeie: “Şi mie îmi face rău, mai bine renunţă, pleci şi uiţi tot. Te rog, fă asta pentru mine”! Izbucneşte, apoi, revoltat la culme: “Nu renunţ! Merg până-n pânzele albe împotriva lui, plus că m-am convins că nu e în regulă ceva nici cu ea! Habar n-am ce-i între ei, eu am văzut-o frumoasă, atractivă n-am ştiut ce se ascunde în spatele problemei. Între timp aceasta m-a tot sunat, de vreo cinci ori, dar dinadins nu i-am răspuns, ca să nu fiu cumva influenţat”! Apoi, după ce-şi ia rămas bun, părăseşte grăbit instituţia medicală clujeană.

A doua zi, marţi, 8 ianuarie îşi face apariţia la I.M.L.Cluj şi Călin, rivalul lui Horaţiu. Acesta, la rândul său prezintă o julitură în partea dreaptă a capului, mai exact în zona tâmplei. Însă, interpelat de către reporterul Gazeta de Cluj, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, evită cu abilitate să facă acest lucru. Se mulţumeşte să-şi scoată şi el un certificat medico-legal, oripilându-i apoi pe medici prin purtarea lui: la ieşirea din cabinet, nemulţumit probabil de numărul zilelor de îngrijire consemnate în certificat trânteşte puternic uşa încăperii, de parcă ar fi vrut să o smulgă din ţâţâni. Practic, o nouă probă a comportamentului deviant al militarului profesionist, aducând astfel o notă de îndoială asupra controalelor psihologice efectuate în această “zonă” unde folosirea armamentului e la ordinea zilei, autorul acestor rânduri fiind convins că o manifestare cu urmări tragice e oricând posibilă şi în acest caz, precum în atâtea altele. Apoi, agil precum o felină acesta urcă, în fugă, spre ieşire, scările ce pornesc din faţa cabinetului de consultaţii.

Post-ul Bătaie acerbă între doi bărbaţi, pentru o brunetă focoasă, la Turda! Atacatorul, fostul iubit al femeii este cadru militar! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Papa Francisc va beatifica în timpul vizitei în România (31 mai – 2 iunie) șapte episcopi greco-catolici „care au preferat moartea în locul trădării credinței” în fața prigoanei comuniste, au declarat, pentru Europa Liberă, surse din cercurile clerului. Este vorba, printre alții, de Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Russu și Ion Bălan. Biserica greco-catolică a fost interzisă de regimul comunist în 1948, clericii greco-catolici au fost obligați să treacă la ortodoxie, cei care au refuzat au fost persecuții, unii (cum este cazul episcopilor care vor fi beatificați) un murit în închisorile comuniste.

Purtătorul de cuvânt al BOR, citat de Hotnews.ro, a declarat, pe de altă parte, că Papa Francisc se va întâlni în cursul vizitei sale cu Patriarhul Daniel și va vizita și Catedrala Mântuirii Neamului.

Papa Francisc vine la București pe 31 mai, va merge la Iași, urmând ca la Blaj, capitala de facto a greco-catolicilor din România, să oficieze ceremonia de beatificare. Francisc ar deveni astfel al doilea papă care vizitează România, predominant ortodoxă, după Papa Ioan Paul al Doilea, care a venit în 1999.

Post-ul Papa Francisc va beatifica în timpul vizitei în România șapte episcopi greco-catolici apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urmă cu aproximativ două luni, Consiliul Concurenței anunța că investighează modul în care compania de stat Salrom deține monopolul în cadrul licitațiilor pentru furnizarea de sare pentru deszăpezire. La doar câteva zile de la acest anunț, una dintre societățile lui Stefan Vuza, Chimcomplex SA, a câștigat o licitație de peste 1,5 milioane de euro organizată de CNAIR pentru mai multe direcții regional, printre care și cea din Cluj. Nu este prima licitație câștigată de Vuza în acest domeniu. De pe urmele contractelor cu sare pentru CNAIR Vuza a câștigat până acum câteva milioane de euro.

Citește mai multe detalii despre acest subiect în ediția tipărită a Gazetei de Cluj.

Post-ul Monopolul Salrom a crăpat ca să se strecoare Stefan Vuza apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Editura Didactică și Pedagogică, cândva o editură de prestigiu, a fost în anul 2018 centrul mai multor scandaluri. Specialiștii spun că erori au existat mereu în manualele tipărite pentru elevii din România, însă anul trecut, când EDP a fost singura autorizată să conceapă lucrările, au fost mai multe ca niciodată. Vina se aruncă dintr-o parte în alta, însă practic, nu s-a găsit niciun vinovat. Cert este că au apărut numeroase controverse, iar manualele școlare 2018-2019 sunt pline de greșeli, aspecte ce a determinat-o pe noul ministru al Educației să anunțe că România va renunța la manualele unice. Manualele au fost girate de Editura Didactică și Pedagogică, condusă de Maria Mihaela Nistor, o tânără cu un parcurs profesional interesant, mai ales că pregătirea nu o recomandă pentru funcția deținută. Deși în presă au apărut informații cum că această ar fi fost numită la șefia EDP pe filiera SRI, acum se vorbește despre alte legături, mai precis cu DGPI, fosta ”Doi și-un sfert”.

Citește mai multe detalii despre acest subiect în ediția tipărită a Gazetei de Cluj.

Post-ul Manualul unic e istorie. Maria Nistor a fost numită șefa EDP pe filiera SRI sau DGPI? apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urmă cu aproximativ patru ani, grupul de firme administrat de Iulian Dascălu, a fost dat în judecată de Consiliul Local Iași, după ce municipalitatea a intrat într-un business păgubos cu afaceristul, cunoscut ca ”regele mall-urilor”. Instanța a avut nevoie de un an și jumătate să comunice sentința care spun că firmele lui Dascălu trebuie să plătească Primăriei Iași 3,65 milioane lei.

Citește mai multe detalii despre acest subiect în ediția tipărită a Gazetei de Cluj.

Post-ul Proces cu miză de milioane de lei între firmele lui Iulian Dascălu și Primăria Iași. Cum a ajuns municipalitatea să fie perdantă în Afacerea Palas apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În procesul în care se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru demiterea din funcție, fostul șef al DIICOT Cluj, procurorul Mircea Hrudei, a primit primul termen tocmai peste doi ani! Procurorul Mircea Hrudei, a pierdut procesul de fond cu structura centrală a DIICOT pe care l-a deschis la curtea de Apel București și în care contesta demiterea lui din funcția de șef al DIICOT Cluj. La mijlocul anului 2017, secția pentru procurori din cadrul CSM a dispus revocarea procurorului Hrudei din funcția de conducere a DIICOT Cluj pentru mai multe nereguli. La DIICOT Cluj, procurorul Hrudei împreună cu colega lui Daciana Deritei, au instrumentat mai multe dosare cu cântec care nu s-au concretizat cu vreo condamnare.

Citește mai multe detalii despre acest subiect în ediția tipărită a Gazetei de Cluj.

Post-ul ÎCCJ pune pe tușă timp de doi ani procesul procurorului Mircea Hrudei, fostul șef DIICOT Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a răspuns luni la interogatoriul formulat de reclamanți în procesul civil intentat de șase directori din Aeroportul Cluj, în frunte cu directorul general David Ciceo. Aceștia au cerut instanței să îl oblige pe Tișe să-și ceară scuze pentru jignirile și denigrările scrise pe Facebook în toamna lui 2017.

Tișe a avut de răspuns la 30 de întrebări. Președintele CJ Cluj a spus că nu-și amintește când a lăudat activitatea conducerii aeroportului la conferința din 21 septembrie 2017, cu ocazia sărbătoririi a 2 milioane de pasageri, scrie clujust.ro.

Ca un tonomat, la trei întrebări care se refereau la expresiile folosite de el pe Facebook, precum “jeguri ordinare”, “mafia organizată din conducerea aeroportului”, “nenorociții ordinari de la aeroport” sau “nemernici ordinari”, Tișe a răspuns același lucru, evitând să spună clar “da” sau “nu”. Întrebat dacă acele expresii se referă la directorii reclamanți în proces și prezenți în sala de judecată, președintele CJ a spus că așa a răspuns el atacurilor din presă. La un moment dat, Tișe a precizat la una dintre întrebări că se referă la jurnaliști.

Una dintre postările furibunde ale lui Tișe de pe Facebook din toamna lui 2017 a venit ca urmare a demisiei cumnatei sale din aeroport. Dar când a fost întrebat despre asta, președintele CJ a dat de înțeles că demisia a venit ca urmare a articolelor de presă și nu din cauza vreunuia din directorii din aeroport. Întrebat dacă i-a cerut lui David Ciceo să-i mărească salariul cumnatei sale, care lucra în Aeroport, Tișe a răspuns că a cerut să se mărească salariile la toți angajații pentru a se ralia cu cele din Consiliul Județean.

De doi ani, între Alin Tişe, preşedintele Consiliului Județean Cluj, şi conducerea Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca a pornit un adevărat „război” al declarațiilor și acuzațiilor. Disputele au venit pe fondul deciziei Consiliului Județean de a demite toți directorii de la regiile instituției şi preluarea conducerii acestora de către Consilii de Administrație alcătuite din sinecurişti politici.

Directorului Aeroportului Internaţional Cluj, David Ciceo, a obţinut anul trecut o ordonanță președințială prin care i se interzicea lui Alin Tișe, în calitate de președinte al Consiliului Județean Cluj, să facă declarații publice împotriva acestuia şi împotriva altor directori din instituţie. Tişe a contestat ordonanţa Judecătoriei Cluj-Napoca la Tribunal, dar a pierdut şi de această dată.

Printre reclamanții din procesul cu Tișe se numără David Ciceo, Zanc Gabriela, Florian Corina, Mureşan Florica, Pop Iuliu şi Opriş Vasile.

Post-ul Alin Tișe, confruntare în instanță cu directorii Aeroportului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Mai multe persoane au fost trimise în judecată de procurorii DNA Cluj pentru folosirea, fără a avea acest drept, a unor fonduri în valoare de peste 3,4 milioane de lei.

BANDE-MUREŞAN ALIN-VASILE, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată,

BREJE ADRIAN VASILE, CERNEŞTEAN MARIN, GOIA MIHAELA şi RUSU IOANA MARIA, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2010, cei cinci inculpaţi au depus cu rea-credinţă la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (A.P.D.R.P.) mai multe documente cu un conţinut nereal, în scopul de a obţine în mod injust sume de bani în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene.

Prin aceste demersuri, au fost obţinute pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 3.418.667 lei, sumă cu care Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (A.F.I.R.) s-a constituit parte civilă în cauză.

În cauză, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii, prin instituirea sechestrului asupra unor bunuri imobile şi mobile aflate în posesia ori proprietatea inculpaţilor.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Sălaj cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Post-ul DNA Cluj a găsit o ”gaură” de 3,4 milioane lei în fondurile AFIR apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În noaptea de sâmbătă trei clujeni au agresat au agresat un polițist, dar judecătorul de serviciu Mihai Ghica i-a lăsat pe scandalagii în libertate.

În noaptea de sâmbătă clujenii Radu Emil Herțeg, Emil Herțeg și Ioan Călin Petraș au iscat un scandal într-un bar din cartierul Mănăștur. Pentru a aplana conflictul, la fața locului au fost chemați un polițist și un jandarm, însă cei trei bărbați au început să se certe cu reprezentanții legii, iar unul dintre bărbați l-a îmbrâncit pe polițist. Radu Emil Herțeg, Emil Herțeg și Ioan Călin Petraș au fost reținuți pentru ultraj, pentru 24 de ore, și duminică cei trei au fost prezentați judecătorului de serviciu de la Judecătoria Cluj Napoca, Mihai Ghica, pentru mandat de reținere. Însă, magistratul a refuzat să îi aresteze și a dispus ca cei trei să fie cercetați în stare de control judiciar.

Post-ul Trei clujeni au agresat un polițist, dar judecătorul i-a lăsat liberi apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Vlăduța Lupău, interpreta de muzică populară a fost cerută în căsătorie vara trecută de către Adi Rus, fiul lui Toma Rus, fostul șef al BCCO Cluj. Cererea de căsătorie a fost făcută cu ajutorul Poliției Rutiere Cluj, după cum povestește chiar Vlăduța Lupău în emisiunea ”La Măruță”. 

Se pare că Adi Rus i-a convins pe poliţiştii clujeni să îl ajute să o impresioneze pe iubita sa. Aceştia au fost de acord, aşa că au tras-o pe dreapta pe Vlăduța în timp ce traversa Calea Turzii. După ce a fost oprită, polițiștii i-au pus Vlăduței diverse întrebări, i-au cerut câteva acte, iar într-un final i-au cerut să le arate trusa medicală, moment în care interpreta de muzică populară s-a dat jos din mașină, iar la un moment dat a fost surpinsă de către Adi Rus cu un buchet de flori și cu inelul de logodnă.

Post-ul Vlăduța Lupău, cerută în căsătorie de Adi Rus cu ajutorul Poliției Rutiere Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

DRDP Cluj a încheiat un contract pentru cumpărarea de mașini de teren de la firma Auto Bara & Co S.R.L. care îi aparține lui Octavian Bara, unul dintre liderii partidului Pro România înființat de Victor Ponta.

Potrivit caietului de sarcini, ”achizitia este necesara pentru buna functionare a parcului auto-utilaje din dotarea D.R.D.P. Cluj conform specificatiilor si cantitatilor aferente fiecarui lot”. Societatea va trebui să livreze ”Vehicule de teren [1 bucata — Vehicule de teren 4 x 2 (cutie automata) si 3 bucati — Vehicule de teren 4 x 4 (cutie manuala)] și autoturisme berline [13 bucati — Autoturisme berline]” pentru suma de un milion de lei, fără TVA.

Inițial, Bara a făcut parte din ALDE Bihor, dar în 2017 a trecut la Pro România.

Post-ul DRDP Cluj cumpără jeep-uri de la un lider din partidul lui Victor Ponta apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.

„Înțeleg și aștept și eu decizia și motivarea, că sesizarea pe care eu am făcut-o s-a admis, am făcut-o în numele Camerei Deputaților. Probabil, la instanță trebuie fiecare să vadă dacă actele materiale au fost făcute conform Codului de procedură penală. Practic, acele probe care au fost făcute incorect și dosarele care au fost făcute incorect, cu încălcarea Codului de procedură penală, reprezintă o nulitate”, a spus Florin Iordache, vicepreședintele Camerei Deputaților, într-o intervenție telefonică la Antena3.

Post-ul CCR a decis: protocoalele secrete sunt ilegale apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române a transmis, marți, un mesaj în cadrul sesiunii festive dedicate Zilei Culturii Naționale:

”Cultura națională a românilor are câteva caracteristici fundamentale, care trebuie conștientizate și apoi promovate mereu, cu scopul păstrării sale la nivelul de competitivitate cel mai înalt. În primul rând, cultura națională nu se poate imagina decât în cadrul său universal, în raport cu care a pulsat mereu, la care s-a raportat și în ale cărui curente s-a încadrat constant de la Renaștere încoace. În al doilea rând, cultura națională are o dimensiune istorică esențială, fără de care nu poate funcționa, fără de care își pierde statutul și se disipează în alte culturi sau moare pur și simplu odată cu poporul care a creat-o.    

S-au dat, de-a lungul timpului, numeroase definiții ale culturii, fără să se cadă de acord asupra uneia general acceptate. Sub aspect etimologic, cuvântul cultură este latinesc. Verbul colo, -ere, colui, cultum are accepțiuni destul de variate: a cultiva (pământul), a locui, a împodobi, a îngriji, a ocroti, a îndrăgi, a-i cinsti pe zei etc. Cultura spirituală (intelectuală) de grup, însă, este un concept mai bine circumscris și acesta se referă, cred, la ansamblul manifestărilor spirituale ale unei comunități, concretizate în creații și realizate, de regulă, în instituții. Cultura aceasta spirituală s-a înfăptuit de-a lungul istoriei și se înfăptuiește și acum, sub ochii noștri. Ea este, prin urmare, o moștenire, transmisă deopotrivă prin memoria individuală și prin memoria colectivă, dezvoltată mereu. Nimeni nu poate elabora o creație spirituală – oricât talent ar avea – dacă nu este depozitarul acestei moșteniri, dacă nu a asimilat valorile culturale anterioare, dacă nu are o anumită forma mentis alcătuită prin educație, transmisă dinspre trecut. Tot așa, cultura de grup și, mai exact, cultura românilor ca națiune nu are niciun înțeles fără componenta sa istorică.

Umaniștii secolului al XVI-lea, de la Neagoe Basarab și Nicolaus Olahus (Nicolae Românul) până la Macarie, Eftimie și Azarie, deși au scris încă în limbile liturgice, de cancelarie și de cultură ale vremii, au avut o aplecare spre valorile poporului român încadrate în valorile generale europene. În lucrarea „Hungaria” (1536), Nicolae Românul, mândru că descinde din dinastia domnitoare a Țării Românești, spune: „Moldovenii au aceeași limbă, aceleași obiceiuri și aceeași religie ca și cei din Țara Românească; se deosebesc în parte doar prin îmbrăcăminte… Limba lor și a celorlalți români a fost odinioară romană, ca unii care sunt coloni ai romanilor. În vremea noastră, limba moldovenilor se deosebește foarte mult de aceea (limba latină), dar vorbele lor pot fi înțelese de latini”. Referindu-se apoi la românii din Transilvania, adaugă: „Românii spun că sunt coloni ai romanilor. Argumentul acestui lucru este că au multe în comun cu limba romană și se găsesc în acest loc foarte multe monede ale acestui popor, fără îndoială indicii mari ale vechimii și stăpânirii romane aici”.

Umaniștii târzii și pre-iluminiștii – Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Constantin Cantacuzino Stolnicul, Dimitrie Cantemir – formați la lumina școlilor occidentale au demonstrat romanitatea poporului român și latinitatea limbii, preamărind Dacia Romană, ca premisă a intrării spațiului nostru de la Carpați și de la Dunăre în circuitul continental. Miron Costin, convins că „numele [nostru] cel drept din moși-strămoși este român, cum își cheamă și acum locuitorii din țările ungurești, și muntenii țara lor și cum scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească”. Concepția acestui savant despre unitatea poporului său este exprimată în texte variate, dar reiese în chip sintetic dintr-un pasaj aflat în Historia Moldo-Valachica: „Astfel, astăzi moldovenii, muntenii, vlahii transalpini, basarabenii și epiroții se numesc pe sine cu toții cu un nume cuprinzător, nu vlahi, ci români, iar limbii lor neaoșe îi spun limba română”. Cea mai extinsă și savantă argumentare a unității și originii romane a românilor, rămasă ca atare până spre finele secolului al XVIII-lea, a făcut-o Dimitrie Cantemir, în lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, publicat într-o primă ediție la Sankt Petersburg, în anul 1717, de la Nașterea Mântuitorului (sau 7225, de la Facerea Lumii). Aici, autorul afirmă clar, din primele pagini, că neamul romano-moldo-vlahilor „necurmat lăcuește în Dachia (adecă în Moldova, în Țara Munteniască și în Ardeal)”. Unitatea și romanitatea apar însă exprimate peste câteva pagini, înainte de Prolegomena, loc în care se arată, de fapt, titlul dezvoltat al lucrării: „Hronicon a toată Țara Româniască (care apoi s-au înpărțit în Moldova, Munteniască și Ardealul) din descălecatul ei de la Traian înpăratul Râmului. Așijderea pentru numerele carele au avut odată și carele are acmu. Și pentru romanii cari de atunce într-însa așăzindu-să, într-aceiași și pănă acmu lăcuesc”. Lucrarea îi așază pe români între popoarele romanice, în cadrul lor european firesc.

Iluminismul românesc, ilustrat cel mai bine de Școala Ardeleană, a fost o formă a luptei de emancipare națională prin cultură, prin erudiție, prin domenii largi ale cunoașterii, precum istoria, filologia, literatura, filosofia, teologia, dreptul și chiar științele naturii. Acei mari intelectuali, precum Inochentie Micu, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu, Ignatie Darabant, Ioan Para, au elaborat nu numai cărți de căpătâi ale culturii naționale, ci și texte politice fundamentale ale emancipării noastre: „Fericite auguste împărate! (…) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucât este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rânduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpânit Dacia câteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpânire, în această Provincie a fost răspândită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene” (din Supplex Libellus Valachorum elaborat de elita românească transilvăneană la 1791 și înaintat Vienei).  Generația iluministă românească a crezut sincer că prin cultură se poate ajunge la libertate și a militat neîncetat pentru acest ideal.

După 1821, începe afirmarea pre-romantismului și a apoi a romantismului românesc, cu accente tot mai puternice, de la Vasile Cârlova și Grigore Alexandrescu până la Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu și Mihai Eminescu. Dacă umanismul și chiar iluminismul românesc au privilegiat antichitatea, urmărind să imite (până la un punct) clasicismul greco-roman, considerat leagănul lumii civilizate, romantismul a recuperat pentru creație Evul Mediu, când s-au afirmat popoarele europene deplin constituite pe ruinele Imperiului Roman și ale vecinătăților sale barbare. Tema ruinelor, castelele princiare și boierești, etosul luptei de apărare a Republicii Creștine în fața asalturilor Semilunii, gloria eroismului pentru apărarea moșiei etc. sunt abordări care apropie clar romantismul românesc de cel european. În vreme ce în proză principele preferat este Alexandru cel Bun (scriitorul afirmă își poate dovedi până la acest domn ascendența!), în lirica eminesciană, deopotrivă în cea de sorginte populară și în cea de factură cultă, Ștefan cel Mare este de departe monarhul dominant. De la vagi rememorări sau pomeniri doar de nume până la adevărate portrete, voievodul tutelar se bucură de o atenție constantă. „Când Ștefan se suie călare pe cal/ Răspunde Suceava din urmă…” („Ștefan cel Mare. Schițe de imn”), încât marele luptător în numele Țării și al Crucii se confundă cu națiunea sa și cu lumea dreptății, pentru care s-a căznit atât de mult în viața pământească. Altminteri, domnul apare veghind din ceruri la soarta Moldovei și a României întregi. În fața nimicniciei vremurilor de ocupație a provinciilor istorice, de către austrieci, de către unguri și de către ruși, adică de către „străinii” cei răi, mântuirea (în poezia „Doina”) nu poate veni decât de la Ștefan cel Mare: „Ștefane, Măria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta,/ Las’ Arhimandritului/ Toată grija schitului,/ Lasă grija sfinților/ În seama părinților…”. Voievodul, dotat cu atributul divin al învierii, aidoma Mântuitorului lumii, este singurul capabil să salveze Țara. Fie și numai la sunetul cornului voievodal, „Toți dușmanii or să piară/ Din hotară în hotară”. După patru secole de la fondarea Putnei, „fiii României” se roagă înaintea Domnului lor, ca înaintea Domnului din ceruri: „Dar printre fum și lupte în cercul de lumină/ Se văd cerești casteluri de-a lui Hristos tării,/ Și între ele-i Putna, în care-adânc se-nchină/ Lui Ștefan-vodă astăzi ai României fii.” Și în alte poezii de sorginte populară, tot Ștefan cel Mare domină scena, așa cum se întâmplă în „Mușatin și codrul”: „Ștefan-vodă, tinerel,/ Trece puntea singurel,/ Cu pieptarul de oțel,/ Cu cușma neagră de miel, /Drag i-e codrului de el” („Închinare lui Ștefan Vodă”). Domnii români ai lui Eminescu stăpânesc, organizează și oblăduiesc țara în mod natural, ocrotind națiunea.

De la romantism încoace, curentele europene devin tot mai numeroase, mai intense și, unele, tot mai excentrice, găsindu-și pe rând, aproape fără decalaje cronologice, pandanții în cultura românească.

Sincronizarea civilizației românești cu cea occidentală – dincolo de marea chestiune a formelor fără fond, teoretizată de Titu Maiorescu – s-a realizat mai întâi prin cultură. Creația culturală de nivel european a fost însoțită de înființarea unor instituții de cultură potrivite modernizării, de la biblioteci și muzee până la licee și universități, de la ASTRA până la Academia Română. În funcționarea bună a acestor instituții, limba română a jucat rolul de catalizator, de element coagulant și așa se întâmplă și astăzi. Alături de istorie și de credință, limba română ne dă măsura naționalității noastre, a identității noastre ca popor. Mulți specialiști ne atrag atenția că limba română se află acum în pericol. Nu cred că trebuie să ne lăsăm copleșiți de asemenea semnale, însă nu este bine nici să le ignorăm. Asistăm la o serie de atentate grave asupra limbii române, de la „poluarea” ei cu barbarisme și cu expresii nepotrivite, calchiate mecanic din alte limbi și până la asalturile asupra unității sale. Sunt unii – mânați de interese extra-științifice – care tind să desprindă de limba română dialectele sale sudice și mai ales dialectul aromân, așa cum sunt alții care vor să diminueze numărul orelor de română din școli și să organizeze studiul limbii și literaturii după criterii anistorice, nerespectând succesiunea curentelor culturale și creând un adevărat haos în structurarea materiei.

Această educație, înscrisă ferm în cadrele europene și universale, trebuie să rămână una românească dacă mai credem în menirea acestei țări numite România și dacă mai dorim să lăsăm urmașilor rațiunile de a sărbători, peste decenii și secole, Ziua Culturii Naționale”, spune Ioan-Aurel Pop.

Post-ul Ioan-Aurel Pop, discurs de Ziua Culturii Naționale la Ateneul Român apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR, spune că decizia CCR privind protocoalele constată un grag conflict între puterile statului, având în vedere că încalcă drepturile cetăţenilor şi din comunicatul Curţii rezultă că protocoalele au ştirbit competenţele instanţelor în înfăptuirea justiţiei.

„Decizia Curţii Constituţionale de azi, 16 ianuarie 2019, prin care a admis că protocoalele secrete dintre SRI şi Ministerul Public au încălcat Constituţia şi separaţia puterilor în stat, constată unul din cele mai grave conflicte dintre puterile statului, gravitatea fiind dată atât de întinderea în timp a acestui conflict – din 2009 în prezent – cât şi de consecinţele negative ale acestuia asupra înfăptuirii justiţiei, cu încălcarea samavolnică a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.(…) Până atunci însă, din comunicatul Curţii rezultă un fapt de o gravitate fără precedent: încheierea protocoalelor secrete între Ministerul Public şi SRI au ştirbit competenţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei şi ale instanţelor judecătoreşti în îndeplinirea rolului lor constituţional de înfăptuire a justiţiei”, a scris judecătorul Dana Gîrbovan pe Facebook.

Potrivit preşedintelui UNJR, prin protocoale au fost completate sau modificate în norme de procedura penală, acordând competenţe SRI unde legea îi interzicea, „fără că nici măcar judecătorii să aibă cunoştinţă de conţinutul acestora”.

„Curtea Constituţională redă puterii judecătoreşti atributul constituţional de a decide cu privire la efectele concrete ale acestora, arătând că instanţele „vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţă materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare”. Orice persoană care înţelege în substanţa să importanţa puterii judecătoreşti într-un stat de drept – şi nu le rezumă la slogane şi discursuri sterile – înţelege şi gravitatea excepţională a faptului că, în România, au fost instituţîi care s-au situat mai presus de lege şi Constituţie, aducând prin această atingere rolului instanţelor judecătoreşti în înfăptuirea justiţiei. Semnatarii acestor protocoale trebuie să-şi asume răspunderea pentru consecinţele acestora”, a mai scris Gîrbovan.

Potrivit judecătorului, decizia Curţii Constituţionale nu rezolvă toate problemele legate de emiterea de acte secrete care au vizat administrarea şi/sau înfăptuirea justiţiei. În acest sens, a menţionat deciziile CSAT, pe care s-au fundamentat protocoale, care sunt în continuare clasificate sau nepublicate.

Post-ul Dana Gârbovan: Protocoalele SRI au știrbit Justiția apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ca urmare a deciziei CCR potrivit căreia Curtea Constituțională a decis că SRI a intervenit ilegal în dosare, multe dintre acestea vor fi lovite de nulitate. Parchetele și instanțele judecătorești sunt cele care vor stabili dacă s-a încălcat legea prin depășirea competențelor, în cazul dosarelor în curs care au la baza acte efectuate în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI.

Printre cele mai cunoscute dosare la nivelul județului Cluj în care, cel mai probabil, se vor elimina probele nelegale sunt cel al lui Rareș Pop, fostul șef al ISCTR Cluj (care în prezent se judecă la Curtea de Apel Alba Iulia) și cel al lui Daniel Don, fostul director al AJOFM Cluj, ambii judecați pentru fapte de corupție. Aceste dosare au fost fabricate pe baza protocoalelor secrete, astfel că probele obținute cu ajutorul SRI și probele derivate din acestea ar trebui să devină nelegale, dar acest lucru rămâne la latitudinea instanței de judecată care poate hotărî dacă va trimite dosarele la parchet spre refacere.

Un alt dosar cunoscut instrumentat de DNA Cluj este cel al foștilor șefi ai Poliției din Bistrița-Năsăud, Ioan Ovidiu Mureşan, Roberto Hasnăş şi Leon Cloşcă. Și în acest caz protocoalele secrete au fost aplicate, urmând ca instanța de la Baia Mare să hotărască legalitatea probelor obținute cu ajutorul SRI.

Post-ul Cele mai răsunătoare dosare DNA Cluj se îndreaptă spre achitare sau clasare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Statul maghiar a pompat peste 12,68 milioane euro în conturile asociației UDMR-iste clujene „Fundaţiei pentru Şcoală“, condusă de politicianul și omul de afaceri clujean Nagy Zoltán Levente, bani cu care au fost cumpărate două clădiri, una în Oradea și una în Cluj Napoca.

Asociația maghiară a cumpărat clădirea fostei Asociații Minerva din Cluj Napoca și Palatul Sonnenfeld din Oradea.

În Cluj Napoca, clădirea se află la intersecţia străzilor Brassai şi Dávid Ferenc. Pentru acest imobil, guvernul Ungariei a locat ”Fundaţiei pentru Şcoală” aproape 5 milioane de euro, bani cu care vor fi amenajate o sală de expoziţii de artă contemporană, studio, cameră de oaspeţi, arhivă, sală pentru educaţie alternativă, cafenea, birouri şi sală de conferinţă, pentru investiţie. Fostul proprietar al clădirii, Asociația Minerva este condusă de Szabó Zoltán Tibor.

În comunicatul de presă transmis de UDMR, preşedintele Fundaţiei pentru Şcoală, Nagy Zoltán Levente explică cum cele două proiecte vor contribui semnificativ la întreţinerea vieţii culturale maghiare în Transilvania, oferind şi oportunităţi de dezvoltare. „Cu sprijinul guvernului ungar, deschidem centre culturale în două mari oraşe transilvănene, care în trecut erau considerate fortăreţe ale culturii. Această moştenire va fi continuată, implementată şi va fi lăsată generaţiilor viitoare „, se arată în declaraţia redată în comunicat.

Nagy Zoltán Levente este şeful de cabinet al liderului UDMR Kelemen Hunor, a fost preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului în perioada 2007-2009, cu rang de secretar de stat iar între 2010 şi 2012, a lucrat în Cabinetul vice-prim-ministrului Markó Béla, tot ca secretar de stat.

În 2016, presa clujeană a dezvăluit că a închiriat în numele organizaţiei un spaţiu (în care funcționează localul  L’Alchimiste, n.red.) de 200 mp în centrul municipiului Cluj-Napoca, iar ulterior acelaşi spaţiu l-a subînchiriat unei firme în al cărei acţionariat se regăsea la momentul respectiv şi soţia sa, Debreczeni Hajnalka, purtătorul de cuvânt al UDMR.

Post-ul Guvernul maghiar pompează milioane de euro în afaceri imobiliare din centrul municipiului Cluj Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătoarei Cristina Ioana Morar de la Curtea de Apel Cluj i s-a respins de către CSM cererea de eliberare din funcție, prin pensionare până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare.

”Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea cererii de eliberare din funcţie, prin pensionare, a doamnei MORAR IOANA CRISTINA, judecător la Curtea de Apel Cluj, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare”, a hotărât CSM în 19 decembrie 2018.

Judecătoarea Ioana Cristina Morar este cercetată de către Inspecția Judiciară, obiectul cauzei fiind Art. 99 lit. h) și g) din Legea nr. 303/2004 privind statul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Concret, judecătoarea este acuzată că a încălcat dispozițiile legale privind soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, cât și exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. 

ART. 99 Constituie abateri disciplinare:

h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;

g) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Magistratul Ioana Cristina Morar a judecat de-a lungul anilor multe dosare penale de răsunet din Cluj. Surse judiciare spun că judecătorul a amânat 1 an și 6 luni pronunțarea unei hotărâri în cazul unui judecător din Oradea. De asemenea, în presă s-a mai scris că acțiunea disciplinară ar avea legătură și cu dosarul ”mită la CJ Cluj”, în care Morar a motivat cu întârziere o încheiere de menținere a arestului preventiv, în calitate de judecător de drepturi și libertăți. Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, și oamenii de afaceri Ioan Bene și Vasile Pogăcean au aflat abia după șase luni de zile de ce au stat în arest preventiv.

Post-ul Judecătoarea Ioana Morar, blocată la pensionare pe motiv de rea-credință și neglijență apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O decizie a Curții Constituționale a României din vara anului trecut s-ar putea să îl scape pe omul de afaceri din domeniul imobiliar, Mihai Chezan, acuzat că a înșelat peste 100 de persoane. Potrivit deciziei CCR, se ”Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Coriolan Secară și Nela Mirela Secară în Dosarul nr. 2.635/111/2014 al Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispozițiilorart. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 26 aprilie 2018”, arată hotărârea.

Cu alte cuvinte, termenul de prescripție a faptelor penale nu mai este înrerupt de actele procedurale făcute de procuror sau judecător în dosarul respectiv.

Decizia respectivă nu vizează doar dosarul lui Mihai Chezan, ci mai multe cauze sunt vizate de această decizie.

Mihai Neamț, unul dintre avocații lui Chezan consideră că până la modificarea de Parlament a textului legislativ care vizează prescripțiile, măsurile prescripției speciale nu mai sunt valabile, rămânând în vigoare doar prescripția generală.

Potrivit dosarului, ultima faptă de înșelăciune realizată de Chezan a avut loc în 2010, iar de atunci au trecut opt ani de zile.

Post-ul CCR îl scapă pe țeparul imobiliar Mihai Chezan apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.