Ciprian Man, unul dintre procurorii DNA Oradea, despre care au fost publicate mai multe cazuri de abuz pe care le-ar fi comis, a fost interceptat de un martor în timp ce încerca să îl convingă să își retragă declarația.

Jurnaliștii de la Lumea Justiţiei notează că Ciprian Man a fost înregistrat în timp ce negocia și condiționa închiderea unui dosar de retragerea unei declarații de martor dată în instanță.

Concret, este vorba despre înregistrări realizate chiar în sediul DNA Oradea, care au fost prezentate joi seară, 11 iulie 2019, la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, de jurnalistul Adrian Călin. Ciprian Man a fost înregistrat în cursul lunii octombrie 2018 de una dintre victimele sale. Și anume procurorul Gligor Sabău, fost șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, fost coleg cu Man și fost șef al lui Man.

În dezvăluirile prezentate de sursele citate se face referire la faptul că Ciprian Man a fost surprins în timp ce îi cerea lui Gligor Sabău să își retragă declarația pe care o dăduse la Curtea de Apel Timișoara.

Astfel, procurorul Gligor Sabău fusese audiat la CA Timișoara în calitate de martor în dosarul în care Ciprian Man i-a trimis în judecată pe fostul șef al Poliției Române Liviu Popa și pe judecătorul Ovidiu Galea, dosar soldat cu achitări în serie .

Inițial, Gligor Sabău dăduse o declarație favorabilă DNA în 2016, dar după un an acesta și-a retras declarația dată la DNA, în instanța, la Curtea de Apel Timișoara.

Ciprian Man l-a chemat la DNA pe fostul sau coleg, cerându-i să își retragă declarația de la Curtea de Apel Timișoara în schimbul soluției de clasare în dosarul de mărturie mincinoasă. În cele din urmă, Gligor Sabău a acceptat înțelegerea propusă de Man, doar pentru a evita din nou coșmarul prin care trecuse cu câțiva ani înainte, însă, foarte important, l-a înregistrat pe procurorul DNA, mai scris sursa citată.

Procurorul Ciprian Man, împreună cu comisarul DNA Marius Ile, au plănuit mai multe variante de lucru. Cum ar fi spre exemplu aceea că Gligor Sabău să dea o declarație notarială prin care să arate că își retrage declarația de la Curtea de Apel Timișoara. De asemenea, același Ciprian Man i-a explicat lui Gligor Sabău că poate să trimită la Curtea de Apel Timișoara un memoriu, însoțit de declarația dată inițial la DNA, prin care să înștiințeze instanța că își retrage declarația dată în față judecătorilor. La fel, totul să fie făcut din proprie inițiativa. Și nu doar atât, însă Ciprian Man i-a oferit lui Gligor Sabău posibilitatea de a studia dosarul lui Liviu Popa în care dăduse declarația favorabilă DNA, și să o copieze, deși acesta nu avea calitatea de suspect sau inculpat.

Procurorul Gligor Sabău a formulat deja plângere penală împotriva lui Man la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în care a explicat că s-a simțit constrâns și amenințat să își retragă declarația, așa cum cerea procurorul DNA.

Puteți citi AICI stenogramele discuțiilor dintre procurorul Ciprian Man și procurorul Gligor Sabău, din sediul DNA Oradea. Înregistrările audio pot fi ascultate AICI

Citeste si

Dezvăluiri despre practicile procurorului DNA Ciprian Man: “Mi-a spus că mi-a interceptat clientul urmărit pentru corupție în timp ce se masturba”

Articolul Cum îl strângea cu șurubul procurorul Ciprian Man din Oradea pe un martor apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Google a recunoscut joi că angajaţii săi au acces la înregistrările aplicaţiei Assistant Google, după dezvăluiri ale radioteleviziunii belgiene VRT, recunoscând în acelaşi timp că aceasta poate înregistra din greşeală fără să fi fost activată intenţionat de utilizatorii săi, relatează AFP, citat de antena3.ro.

Compania explică faptul că specialişti în limbaj ascultă înregistrările utilizatorilor aplicaţiei de asistenţă vocală pentru a îmbunătăţi capacitatea sa de înţelegere a diferitelor limbi şi accente.

O muncă „necesară creării de produse precum Assistant Google”, a adăugat grupul.

Radioteleviziunea belgiană VRT a relatat că a putut asculta peste o mie de înregistrări provenite de la dispozitive din Belgia şi Olanda, între care 153 captate accidental.

Printre înregistrări se numără şi unele în care utilizatorii vorbesc despre viaţa lor amoroasă sau despre copiii lor sau furnizează informaţii personale, cum ar fi adresa lor.

Google afirmă că echipele sale anchetează scurgerea de date audio al cărei autor este un angajat „care nu a respectat politica de securitate a datelor”.

„Vom face o examinare completă a dispozitivelor noastre de securitate pentru a evita repetarea situaţiei”, a promis compania.

Google a mai transmis că angajaţii săi nu au acces decât la 0,2% din înregistrări şi că acestea „nu sunt asociate conturilor de utilizatori”.

În mod normal, Assistant Google nu se activează decât atunci când utilizatorul face asta, apăsând pe un buton sau spunând ‘Hey Google’.

Compania recunoaşte că aplicaţia poate înregistra din greşeală, când programul interpretează „un anumit zgomot sau unele cuvinte din fundal” ca fiind cuvântul-cheie.

Ea reaminteşte că utilizatorii pot modifica parametrii aplicaţiei pentru a dezactiva stocarea de date audio pe contul lor de Google sau pentru a le elimina automat la fiecare 3 sau 18 luni.

Înainte de Google, Amazon a fost la rândul său criticată după apariţia unor dezvăluiri că angajaţi ai săi ascultau conversaţii pentru a îmbunătăţi sistemul, conform companiei.

Articolul O aplicație de telefon, folosită de mulți români, înregistrează pe ascuns discuțiile private apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Copiii celebrului chirurg Ion Chiricuță au încasat recent peste 6 milioane de euro de la grupul maghiar Cordia pe două terenuri învecinate de pe malul lacului Grivița din București pe care aceștia le-au moștenit de la tatăl lor, potrivit informațiilor Profit.ro.

Oncologul Ion-Christian Chiricuță, cel mai mic dintre fiii lui Ion Chiricuță – al cărui nume îl poartă Institutul de Oncologie din Cluj, a fugit în Germania în 1986, pe urmele fratelui său mai mare, iar în 2010 a revenit în România și tratează aici bolnavii de cancer.

Recent, Christian Chiricuță și fratele său au fost implicați într-o tranzacție imobiliară cu două terenuri apropiate. Cei doi au vândut către Cordia un lot de 18.000 de metri pătrați pe Bulevardul Laminoului, nr 165A, și unul de 15.500 de metri pătrați pe strada Fabrica de Cărămidă, nr. 5, într-o tranzacție evaluată de Profit.ro la peste 6 milioane de euro.

„Terenurile au fost achiziționate recent și lucrăm acum la Planul Urbanistic Zonal. În viitor, vom construi pe aceste terenuri tot proiecte rezidențiale. Face parte din strategia de dezvoltare a Cordia“, a declarat, pentru Profit.ro, Mauricio Mesa Gomez, CEO Cordia România și membru al Consiliului de Administrație Cordia.

Dezvoltatorul imobiliar a anunțat în primăvară că va aloca investiții de 100 de milioane de euro pentru patru noi proiecte rezidențiale în București. Cele două achiziții noi fac parte din acest program.

Cordia a început acum două luni construcția proiectului rezidențial Parcului 20, aflat în zona Expoziției din București. Mauricio Mesa Gomez spune că a precontractat deja 78 de apartamente din 260 de unități, câte cuprinde prima etapă de dezvoltare a proiectului, evaluat la 40 milioane de euro. 

Finalizarea lucrărilor este așteptată pentru luna septembrie 2020. Cordia este parte a grupului Futureal, deținut de antreprenorii maghiari Péter și Gábor Futó, tată și fiu, revenit pe piața imobiliară din România în 2016, după ce se retrăsese odată cu venirea crizei. Grupul Futureal, pe care îl controlează cei doi investitori, este cunoscut pe piața locală pentru dezvoltarea ansamblului rezidențial Parcul Privighetorilor din București, un proiect cu 125 de apartamente care a costat 20 milioane euro, și pentru mallul Gold Plaza din Baia Mare, dezvoltat în parteneriat cu Immofinanz, o investiție de 87 milioane euro.

Citește mai mult pe profit.ro

Articolul Copiii celebrului chirurg Ion Chiricuță încasează de la Cordia peste 6 milioane de euro pe două terenuri apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cei doi români care și-au pierdut viața în urma furtunii devastatoare din regiunea Halkidiki, din Grecia, erau din Cluj-Napoca. 

Potrivit Mediafax, românul care a fost rănit în urma furtunii din Grecia este tatăl băiatului care a murit. Cei doi români au murit după ce acoperișul unui restaurant din Nea Plagia s-a prăbuşit ca urmare a fenomenelor meteo extreme. Mama copilului a murit pe loc, iar băiețelul la spital în urma rănilor suferite. 

Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a anunţat că tatăl din familia celor doi români decedaţi în Grecia va fi externat vineri din spital. Oficialul din Guvern a spus că vor fi eliberate certificate de deces pentru a putea fi repatriate corpurile mamei şi copilului. O furtună puternică a afectat aseară nordul Greciei (regiunea Halkidiki), în urma căreia și-au pierdut viața șapte turiști, între care doi români. Alte 100 de persoane au fost rănite.

În zonă au fost semnalate fenomene meteo extreme, vânt foarte puternic, ploaie şi grindină, care au distrus clădiri, au rupt copaci din rădăcină și chiar au măturat rulote. 

Articolul Femeia și copilul morți în urma furtunii devastatoare din Grecia erau din Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Românul aflat în vacanţă cu familia în Halkidiki, care și-a pierdut soția și copilul în vârstă de 8 ani, dar care a căzut la rândul său victima furtunii de miercuri noaptea, a povestit reporterului Antena 3 Oana Iancu coșmarul prin care a trecut.

Citește și: Femeia și copilul morți în urma furtunii devastatoare din Grecia erau din Cluj-Napoca

„Am stat de vorbă cu dânsul, mi-a mulțumit, a refuzat să stea de vorbă cu presa. În această seară (n.r. vineri) a dat declarații șocante autorităților de aici. Cred că este sedat în aceste momente, pentru că altfel nu cred că ar fi putut supraviețui.

Nu-și amintește foarte mare lucru. A căzut acoperișul, sub greutatea celor trei copaci și peste el. Omul s-a putut ridica, a auzit țipătul copilului de afară, care era undeva mai departe de el și de soție. A văzut-o pe soție sub acoperiș, dar auzindu-l pe copil, a ales să meargă la el să-l ajute. A mers acolo unde a auzit strigătul de ajutor.

Împreună cu ei erau nașii lor, iar nașul l-a ajutat să-l scoată pe copil de sub acoperiș. O femeie l-a dus pe copil undeva la adăpost, în restaurant, și preț de câteva minute a încercat să-l resusciteze pentru că cel mic a înghițit foarte multă apă”, a spus Oana Iancu.

Bărbatul povestește că apoi fiul său a fost transportat de o ambulanță la spital. A încercat să o salveze și pe soția, care era cu capul în jos sub dărâmături. A putut doar să pună mâna pe ea și atât – autoritățile nu i-au mai permis să se apropie. Femeia era în viață la sosirea medicilor.

„Ulterior, bărbatul a ajuns la spital, acolo unde era copilul lui. A stat câteva ore la terasă până când o ambulanță l-a luat și pe el. A crezut că fiul său este în viață, dar nu s-a întâmplat așa, din nefericire”, a mai spus Oana Iancu.

Articolul Prima declarație a clujeanlui care și-a pierdut familia în dezastrul din Grecia apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Abandonul de familie este o faptă penală tot mai des întâlnită în județul Cluj. Din anul 2015 până în prezent există aproximativ 100 de cazuri de abandon de familie soluționare de judecătorii clujeni. Este necunoscută din ce cauză un oraș care se clasează mereu pe primele locuri în statisticile cu privire la dezvoltarea economică, nivelului de trai, numărul de muncitori activi din județ ș.a poate să fie martor unor fapte penale atât de josnice. Peste 50 de cazuri din cele 101 s-au soluționat în favoarea victimelor.

În România se acordă atenție deosebită ocrotirii familiei și relațiilor sociale ce se stabilesc între membrii acesteia, pe de o parte, și între aceștia și instituțiile existente în stat, pe de altă parte. Cu toate acestea, cazurile de abandon de familie sunt „practici” destul de întâlnite chiar și actualmente. După o analiză amplă a dosarelor de pe rolul instanțelor de judecată (Judecătoria, Tribunalul și Curtea de Apel) din Cluj-Napoca am identificat în ultimii 4 ani, un număr total de 101 cazuri penale de abandon de familie. Cazurile analizate, priveau în special părinți care nu au plătit conform prevederilor legale, pensia de întreținere a minorilor în ultimele 3 luni dinaintea plângerii părții vătămate; cazuri de părinți care și-au abandonat copiii minori, lăsându-i fără niciun ajutor din partea celor care i-au adus pe lume.  

Sentințele au oferit pedepse și mai aspre și mai îngăduitoare, în funcție de gravitatea faptei și modul în care partea acuzată s-a apărat. Există multe cazuri, mai precis 17, de procese care s-au finalizat prin retragerea plângerii din partea persoanei vătămate. Motivația retragerii plângerii este necunoscută, la fel cum și modul în care cele două părți au ajuns la un comun acord. Procesele care s-au încheiat cu o soluționare favorabilă pentru victimă au fost 53 din 101, iar pedepsele propuse pentru cei acuzați au variat de la amendă în valoare de 1.800 de lei, muncă în folosul comunității, supraveghere pe o perioadă de doi ani și chiar închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Printre dosarele examinate și sentințele atribuite am identificat chiar și 8 cazuri de soluții oferite în favoarea inculpatului. Persoanele acuzate de abandon de familie, au scăpat basma curată de procesul penal, fără să fie făcute publice motivele întemeiate pentru care o asemenea infracțiune nu a fost pedepsită deși în procesele anterioare majoritatea dintre ei au fost condamnați. Două procese au fost desființate cu trimitere spre rejudecare în procesul penal, iar 21 sunt încă nesoluționate.

Prin urmare, după toată această poveste a proceselor și a modului lor de soluționare, putem afirma clar că 53 dintre cazuri s-au finalizat cu o adevărată pedeapsă pentru inculpat. Această concluzie este destul de satisfăcătoare din punct de vedere moral, deoarece imaginea nepermisivă pe care o oferă judecarea faptei de „abandon de familie”  ajută la înlăturarea cazurilor penale pe viitor. 

Adrian Gurzău, condamnat penal pentru abandon de familie

Un exemplu public în acest sens îl reprezintă fostul deputat Adrian Gurzău, finul Elenei Udrea care a fost condamnat penal pentru neplataalocației alimentare către copilul pe care îl are din prima căsnicie. Un procuror de la Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca a vrut să îi închidă acestuia dosarul penal, însă Amalia Gurzău a câștigat în instanță contestația făcută pe ordonanța dată de acesta. Gurzău are o pedeapsă cu suspendare, însă în prezent este urmărit penal în dosarul de abandonul de familie (unde nu plătește pensia alimentară copilului făcut cu prima soție), iar dacă este trimis în judecată și condamnat, sentința este obligatorie cu executare.

Abandonul de familie în legislația penală

Pentru a avea o imagine cât mai clara despre gravitatea acestei infracțiuni penale, trebuie să definim abandonul de familie. Abandonul de familie reprezintă fapta persoanei care, deși are obligația legală de întreținere față de o altă persoană, o părăsește, o alungă sau o lasă fără ajutor, expunând-o unor suferințe materiale sau morale. În același timp, se va considera abandon de familie și neîndeplinirea, cu rea-credință, a obligației de întreținere. Mai mult decât atât, în categoria abandonului de familie intră și neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească. 

Abandonul de familie nu este o noutate în legislația penală, delictul fiind reglementat atât de vechiul Cod penal, cât și de cel nou. Această faptă este astfel reglementată pe plan legal prin Art. 378 „Abandonul de familie infracţiuni contra familiei” al Noului Cod Penal. Acțiunea abandonului de familie este stipulată ca faptă gravă și este descrisă astfel:

(1) Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:

a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale;

b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege;

c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească,

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează neexecutarea, cu rea-credinţă, de către cel condamnat a prestaţiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească, în favoarea persoanelor îndreptăţite la întreţinere din partea victimei infracţiunii.

(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(4) Fapta nu se pedepseşte dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile.

(5) Dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile, instanţa dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.

Acțiunea penală se va pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Legislația penală definește două tipuri de plângere: plângere și plângere prealabilă. Ambele cuprind aceleași informații și pot fi depuse de victime, în funcție de situație. Totuși, există câteva diferențe între plângere și plângere prealabilă. Astfel, în timp ce plângerea reprezintă doar un mod de sesizare a poliției privind săvârșirea unei infracțiuni, plângerea prealabilă este atât mod de sesizare a organelor de urmărire penală, cât și condiție de punere în mișcare a acțiunii penale. „Punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere”, se precizează în NCPP.

Totodată, în timp ce plângerea se poate face și de către unul din soți pentru celălalt soț, sau de către copilul major pentru părinți, plângerea prealabilă poate fi făcută doar de către victimă sau de un mandatar. Pe de altă parte, dacă inculpatul își îndeplinește obligațiile înainte de terminarea urmăririi penale, fapta nu se mai pedepsește. De asemenea, dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul își îndeplinește obligațiile, instanță poate dispune fie amânarea aplicării pedepsei, fie suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Articolul Cum au soluționat judecătorii clujeni cele 100 de cazuri de abandon de familie apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

JUSTIȚIA este reprezentată de zeița dreptății, Tehmis, din mitologia greacă, o femeie cu o ținută sobră, legată la ochii cu o eșarfă, ținând în mână o balanță, iar în cealaltă o sabie. Eșarfa arată că dreptatea trebuie să se facă cu imparțialitate, balanța ar cântări toate probele și ar arăta în condițiile de imparțialitate unde este dreptatea, iar sabia arată executarea hotărârii rezultate în urma judecății. Ce frumos sună această definiție a justiției din punct de vedere teoretic și ce cruntă este realitatea întâlnită zi de zi în justiția din România, inclusiv în cea din Bistrița!

Cazuri de corupție în rândul magistraților, unele băgate sub covor pentru a ascunde o realitate cruntă, protocoale secrete, decizii halucinante, luate aiurea din diferite interese ascunse, aceasta este imaginea la zi a justiției, fenomen care face ca încrederea în aceasta să scadă la un nivel îngrijorător. Cazul prezentat de Gazeta de Bistrița este unul tipic, din categoria unor decizii absolut ciudate, prin care un grup infracțional extrem de periculos este lăsat în libertate, primind undă verde la comiterea de noi infracțiuni.

În 07.07.2019, s-a sărbătorit Ziua Justiției. Evenimentul, cel puțin la Bistrița, a fost inexistent, orice referire la această sărbătoare lipsind cu desăvârșire. Mesajul transmis de ministrul justiției, Ana Birchall, este unul care caracterizează cel mai bine starea justiției din România: ”încrederea și respectul cetățenilor trebuie recâștigate”. Un alt mesaj cu cheie transmis de ministru privind situația precară a justiției, îl constituie un citat al lui Theodore Roosevelt care spunea că ”dreptatea nu constă în a fi neutru între bine și rău, ci în găsirea dreptății și susținerea acesteia oriunde s-ar găsi, împotriva nedreptății”.

Acuzațiile aduse celor trei infractori

La data de 23.01.2019, cei trei hoți, constituiți într-un grup infracțional organizat, cum rezultă de fapt din activitatea infracțională desfășurată de aceștia, descrisă pe larg în primul episod al acestui material, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile de un magistrat de la Judecătoria Bistrița – Ferencz Menyhart sub acuzația de complicitate la infracțiunea de furt calificat, pentru trei fapte comise, Viorel Truță, de asemenea acuzat de complicitate la furt calificat pentru trei fapte, dar și pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor (la percheziția făcută la locuința acestuia din loc. Lueriu, jud.Mureș, a fost găsit un pistol, neletal, marca ”Walther”, cu cinci cartușe cu glonț de cauciuc) și Dorin Socaciu pentru două fapte de furt calificat și o tentativă la infracțiunea de furt calificat.

O altă ciudățenie a acestui caz o ridică încadrarea juridică a faptelor comise de către cei trei infractori, a căror mod de comitere a faptelor – organizare, planificare, mijloace logistice folosite – indică fără nici un dubiu activitatea unui grup infracțional organizat, specializat în comiterea de furturi calificate. Dacă activitatea acestor infractori nu este specifică unui grup infracțional organizat, pe bună dreptate se pune întrebarea, atunci care este? Procurorul Bălineanu este undeva acoperit de lege, o lege imperfectă, care arată că numai faptele a cărui minim special de pedeapsă este de cel puțin cinci ani în cazul comiterii unor infracțiuni, de către mai multe persoane poate fi încadrat juridic ca acțiune a unui grup infracțional organizat.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 39/2003, grupul infracțional organizat este grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi. Nu este cazul în situația de față.

Toți trei sunt recidiviști

Toți cei trei infractori au în spate condamnări pentru fapte similare. Dorin Socaciu, în vârstă de 48 de ani, a fost condamnat între anii 1997-2008 la pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și furt calificat, fiind eliberat condiționt la 24.09.2008. Conform aprecierii procurorului acesta ”a dat dovadă de indiferență față de valorile sociale protejate de legea penală și de specializare infracțională, neavând valorile interne necesare pentru a-i cenzura impulsul infracțional”.

Ferencz Menyhart, în vârstă de 44 de ani, este juniorul grupului. El a fost condamnat la 9 ani închisoare în anul 2002 pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată și în anul 2004 la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitate la furt calificat, fiind eliberat condiționat la data de 19.12.2008. De asemenea a fost condamnat de mai multe ori pentru comiterea de infracțiuni contra patrimoniului. Potrivit caracterizării procurorului, acesta a dat ”dovadă de indiferență față de valorile sociale…”, iar faptul că a fost condamnat și pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie calificată, demonstrează faptul că ”…este capabil să apeleze la violențe în scopul însușirii pe nedrept a unui bun sau pentru a-și asigura scăparea”.

Viorel Truță, decanul de vârstă al grupului este în vârstă de 51 de ani și este ”recidivist postcondamnatoriu”. Trecutul infracțional al acestuia este bogat. Începând cu anul 1994, el a fost condamnat la pedepse cu închisoarea sau amendă pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizare a infractorului, furt calificat, vătămare corporală din culpă, înșelăciune, vătămare corporală și tentativă la tâlhărie calificată. A fost eliberat condiționat la 21.11.2017, având 505 zile rest rămase de executat. În situția lui Truță, având în vedere că fapta ce face obiectul anchetei s-a consumat anterior considerării ca executare a pedepsei, se reține în cauză incidența disp.art.41 alin.(1)C.pen. referitoare la starea de recidivă postcondamnatorie. Și în cazul lui Truță, procurorul apreciază că deși a fost condamnat de mai multe ori pentru infracțuni contra patrimoniului, acesta nu a înțeles ”să se îndrepte și să adopte un comportament social dezirabil”.

Cu toate probele covârșitoare, care demonstrează fără nici un dubiu săvârșirea faptelor de care sunt acuzați, cei trei infractorii nu au recunoscut faptele, optând să uzeze de dreptul la tăcere pe durata procesului penal.

Abținerile au dus la eliberarea infractorilor din arest

Ancheta procurorului Bălineanu, care a coordonat echipa BIC din cadrul Poliției Bistrița, nu a avut un curs ușor. Primul hop l-a constituit faptul că la data de 21.03.2019, Judecătoria Bistrița prelungește arestarea preventivă pentru încă 30 de zile, se depune din nou contestație, normal, dar la tribunal, judecătorul căruia i-a căzut judecarea contestației, la data de 29.03. 2019, Mircea Cristian Chișbora, a formulat o cerere de abținere, situație care a impus amânarea cauzei pentru data de 02 aprilie 2019. Pe 1 aprilie 2019, a fost admisă cererea formulată de judecătorul Chișbora și s-a amânat judecarea contestației la arestarea preventivă în data de 8.04.2019.

Decizia judecătorului Chișbora de a formula o cerere de abținere la judecarea contestației pare de neînțeles și ridică mari semne de întrebare privind motivele care au generat decizia judecătorului. Este ciudat faptul că s-a păstrat tăcere asupra motivelor care au generat gestul judecătorului. Ascunzând adevărul privind motivele abținerii, conducerea Tribunalului Bistrița-Năsăud nu a făcut decât să alimenteze diverse teorii ale conspirației.

În lipsa unei poziții privind motivele pentru care judecătorul Chișbora a formulat cererea de abținere, la acel moment s-au putut face doar speculații. I-a anchetat pe vremea când era procuror, îi cunoaște, are o relație cu aceștia, s-a pronunțat într-o ședință anterioară pe speța în cauză?

Din surse deschise, aflăm că judecătorul Chișbora nu este la primul gest de acest fel, respectiv formularea unei cereri de abținere. În 2018, într-o altă speță, o cerere de eliberare condiționată a unui condamnat, Leon Ceteraș, acesta s-a abținut, formulând o cerere în acest sens, admisă de instanță.

Mircea Cristian Chișbora a fost inițial procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, ulterior a ajuns judecător la aceeași instanță, iar în prezent este judecător la Secția Penală a Tribunalului Bistrița-Năsăud. În calitate de judecător, îl regăsim printre semnatari apelului de susținere a torționarului comunist, fostul procuror general al României, Augustin Lazăr.

Punerea în libertate a celor trei inculpați – Menyhart, Socaciu și Truță – nu s-a făcut într-un mod transparent, în urma unei decizii luate de o instanță de judecată, sub motivarea că aceștia nu prezintă pericol social și pot fi puși în libertate. Lucrurile au fost manevrate în așa fel încât acestora le-a expirat mandatul de arestare preventivă și în fața unei asemenea situații judecătorul a fost obligat să-i pună în libertate fără luarea unei măsuri preventive în ceea ce-i privește, arest la domiciliu sau control judiciar. Se pare că nici procurorul nu a fost deranjat de punerea în libertate a celor trei, sens în care nu a înaintate nici o contestație.

La data de 18.06.2019, prin Încheirea penală nr.640/CP/2019, Judecătoria Bistrița scoate dosarul de pe rol și îl trimite la Tribunalul BN, pentru a proceda la desemnarea altei instanțe de judecată. Pe repede înainte, în aceeași zi, un judecător decide că sunt întemeiate cerererile de abținere în cauză formulate de judecătorii Vîntu Ana-Maria – vicepreședinte la Judecătoria Bistrița, și Croitoru Cătălin – președinte la aceeași instanță, și drept urmare desemnează Judecătoria Beclean ca instanță competentă să soluționeze cauza, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive (arestarea preventivă) privindu-i pe cei trei inculpați. Decizia a fost pronunțată în camera de consiliu, fără cale de atac.

Hățișurile legilor penale

La data de 21.06.2019/09.00, un magistrat de la Judecătoria Beclean a respins, inițial ca neîntemeiată, excepția nelegalei desemnări a judecătorului de cameră preliminară pentru a soluționa verificarea din oficiu a măsurilor preventive, excepție invocată de inculpați prin apărătorul ales, dar a admis o altă excepție invocată de inculpați și “ca urmare în baza disp. art.207 alin. 1 și 2 din Cpp, astfel cum a fost înterpretate prin Decizia în interesul legii nr.16/2018 a Î.C.C.J, constată că se află în imposibilitatea de a verifica din oficiu legalitatea și temeinicia măsurilor arestării preventive luate prin Încheierea penală nr.41/JDL/2019 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Bistrița. Cu drept de contestație în 48 de ore de la pronunțare”.

A fost depusă o contestație de către un procuror din Beclean, care este judecată la orele în seara aceleiași zile de către Tribunalul BN, unde judecătorul a respins toate excepțiile invocate și a admis ca fiind întemeiată contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, împotriva încheierii penale a Judecătoriei Beclean și a desființat în întregime hotărârea atacată și a dispus rejudecarea cauzei de către judecătorul care a pronunțat-o.

Aici suntem datori cu o mică explicație a conținutului art. 207 alin. 1 și 2 Cpp, invocat ca excepție de către inculpați, referitor la verificarea masurilor preventive în procedura de cameră preliminară. Alin.1 prevede ca în situația în care procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a dispus o măsura preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia. La alin. 2 se specifică că în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.

Manevra prin care cei trei inculpați au fost puși în libertate este finalizată în aceeași zi, la orele 23.00, cu oră înaintea expirării arestului preventiv. Judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Beclean constată, în temeiul art. 241 alin. 1 lit. a Cpp, încetarea de drept măsurile arestării preventive și în consecință a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților Ferencz Menyhar, Viorel Truță și Dorin Socaciu. Decizie nu a mai fost contestată în limita termenului de 48 de ore de la comunicare de către procuror. Era undeva și normal, se apropia sfîrșitul lunii iunie, iar Justița se pregătea de intrarea în vacanță.

Articolul Decizie controversată a justiției din Bistrița-Năsăud! Grup infracțional organizat extrem de periculos, pus în libertate – II apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Emil Boc a pierdut definitiv procesul cu oamenii de afaceri Vasile și Călin Mureșan. Primarul este obligat de instanță să le emită fraților Mureșan  autorizația de construire pentru realizarea unei clădiri cu patru etaje pe Calea Dorobanților.

În martie 2016, societatea Punctual Invest SRL, condusă de Vasile Mureşan, Călin Mureşan şi asociatul juridic al firmei – Punctual Comimpex SRL – cel mai mare distribuitor de ţigări din Transilvania – l-a dat în judecată pe Emil Boc. Prin acţiunea în contencios administrativ s-a solicitat obligarea primarului să elibereze o autorizaţia de construire pentru ”extindere şi etajare construcţie existentă în vederea realizării unei clădiri cu funcţiuni mixte – spaţii comerciale, birouri, locuinţe şi parcări auto – amenajări incintă, împrejmuire, racorduri şi branşamente utilităţi”.

Ca urmare a cererii de chemare în judecată, Tribunalul Cluj a constat  în vara anului 2017 că refuzul primarului de a elibera autorizaţia de construire pentru imobilul situat pe Calea Dorobanţilor nr. 111 (sediul Punctual Impex SRL) este nejustificat. Prin urmare, instanţa l-a obligat pe Boc să elibereze autorizaţia de construire solicitată. Lui Boc nu i-a convenit, aşa că a făcut recurs. Procesul s-a judecat ulterior la Curtea de Apel Cluj, instanță care în noiembrie 2017 a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj.  Dosarul a avut aceeași soartă, respectiv instanța a constatat că nu este justificat refuzul lui Emil Boc de a-i emite autorizația de construire cerută, obligându-l pe primar la emiterea autorizației. Emil Boc a făcut din nou recurs, însă a pierdut definitiv. În aprilie 2019, Curtea de Apel Cluj l-a obligat pe primar la emiterea autorizației de construire. Decizia este definitivă și executorie!

Mărul discordiei: nelegalitățile PUG

Cererea de chemare în judecată a venit în urma unei erori a Planului Urbanistic General. Societatea TCI Invest SRL a acuzat primăria de nelegalitate în ceea ce priveşte delimitarea UTR- urilor (Unităţi Teritoriale de Referinţe) din noul PUG. Astfel, în iulie 2016, societatea TCI Invest SA a formulat o plângere prealabilă către primărie prin care a solicitat modificarea în parte a Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj-Napoca. Concret, oamenii de afaceri au arătat că proprietatea pe care o deţin nu este încadrată corect, imobilul nefiind de locuinţe, ci are ca destinaţie imobil de birouri.

”Asupra imobilului teren proprietatea subscrisei sunt edificate construcţiile înscrise în cartea funciară, acestea având destinaţia de birouri. Acest imobil are deschidere la strada Dorobanţilor, fiind încadrat şi din punct de vedere administrativ pe această stradă. În PUG aprobat prin HCL nr. 493/2014 terenul proprietatea subscrisei a fost încadrat din punct de vedere urbanistic în UTR Lc_A- ansambluri de locuinţe colective realizate înainte de anul 1990 cu toate că acest imobil nu a avut niciodată destinaţia de locuinţă colectivă şi nu are caracteristicile imobilelor învecinate ce au fost încadrate în acest UTR.

Imobilul proprietatea subscrisei are caracteristicile imobilului situat în imediata vecinătate, respectiv Hotelul Delaf situat din punct de vedere administrativ pe strada Progresului nr. 18 şi care a fost încadrat conform PUG 2014 în UTR RrM1 – Parcelar riveran principalelor artere de trafic, destinat restructurării. Încadrarea în acest UTR s-a realizat prin raportare la deschiderea parcelei la str. Dorobanţilor, aceeaşi deschidere ca şi în cazul parcelei subscrisei.

Analizând Reglementările UTR parte a PUG 2014 se observă faptul că la stabilirea unităţilor teritoriale de referinţă nu au fost respectate prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. Unitatea teritorială de referinţă (UTR) reprezintă acea subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii adinistrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizează prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omogen, folosinţe de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar.

Procedura de delimitare a UTR-urilor Lc_A respectiv RrM1 nu este legală. Imobilul proprietatea subscrisei este limitat de domeniul public – acces carosabil pe latura vestică respectiv Hotelul Dalaf pe latura estică. De asemenea, pe latura nordică se află domeniul public – acces carosabil. Prin raportare la parcelarul existent este evident faptul că delimitarea UTR-urilor este una artificială şi nelegală. Limita de demarcaţie între două sau mai multe UTR-uri se impune a fi accesul carosabil şi astfel încadrarea urbanistică a terenului proprietatea subscrisei nu poate fi în Lc_A, ci în modul legal ea se impune a fi UTR RrM1.

Şi prin raportare la folosinţa imobilului proprietatea subscrisei şi a imobilelor încadrate conform PUG 2014 în UTR RrM1 este justificată solicitarea subscrisei. Legiuitorul a avut în vedere folosinţa de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor şi regimul juridic similar al imobilelor pentru includerea acestora în cadrul aceluiaşi UTR. Imobilul proprietatea subscrisei are destinaţia de imobil de birouri, iar nu aceea de locuinţe colective. Tot astfel imobilul situat din punct de vedere administrativ pe str. Progresului nr. 18 are destinaţia de imobil de birouri şi servicii, iar nu aceea de locuinţe colective. Nu există nicio raţiune pentru includerea imobilului proprietatea subscrisei în UTR Lc_A câtă vreme toate celelalte imobile incluse în acest UTR au destinaţia de locuinţe colective. Ba mai mult, chiar denumirea dată acestui UTR – Ansambluri de locuinţe colective edificate înainte de anul 1990 stabileşte în mod clar categoriile de imobile ce fac parte din UTR.

Imobilul proprietatea subscrisei are o cu totul altă destinaţie având caracteristice imobilelor încadrate în UTR RrM1. Pentru o dezvoltare coerentă din punct de vedere urbanistic se impune delimitarea corectă şi legală a UTR-urilor astfel încât dezideratul noului Plan Urbanistic General să poată fi atins”, au arătat oamenii de afaceri.

Primăria admite încadrarea defectuoasă

Cu toate că în februarie 2017, Direcţia de Urbanism a comunicat că încadrarea propusă de TCI Invest este mai potrivită decât cea propusă de proiectant, clujenilor tot nu li s-a eliberat autorizația de construire până zilele trecute.

”Considerăm posibilă modificarea încadrării funcţionale a parcelei situate în str. Dorobanţilor nr. 111, din UTR Lc_A în UTR RrM1, aşa cum solicită proprietara deoarece terenul este amplasat în vecinătatea unei zone încadrate în UTR RrM1 iar această încadrare este mai potrivită din punctul nostru de vedere decât cea propusă de proiectant (în UTR S_Is este interzisă locuirea de orice tip) şi corespunde cu intenţiile de dezvoltare ale societăţii. De asemenea, verificând planşa 3.2. Reglementări urbanistice UTR, constatăm că şi clădirea SC TCI Contractor General SA este amplasată în zona de locuinţe colective.

Propunem revizuirea documentaţiei desenate a PUG pentru această zonă în sensul extinderii zonei UTR RrM1 pe parcelele deţinute de SC TCI Invest SA şi SC TCI Contractor General SA”, a comunicat Direcţia de Urbanism.

Vechiul PUG a intrat în vigoare în 1999 şi a expirat în 2009, moment în care s-au demarat pregătirile pentru un nou document care să reglementeze construcţiile clujene. De redactarea noului document s-a ocupat consorţiul format din Universitatea Tehnică (prof.dr.ing. Mircea Petrina) şi birourile de proiectare Planwerk (şef proiect arh. Adrian Borda, coordonator arh. Eugen Pănescu, proiectanţi arh. Eugen Pănescu arh. Tudor Pănescu, arh. Vlad Creoşteanu, arh. Cristina Pişleag, arh. Mandy Schoeneman, arh. Endre Ványolós, arh. Tiberiu Ciolacu), iar contractul a avut o valoare de 2,4 milioane de euro.

Articolul Emil Boc a pierdut definitiv procesul cu miliardarul Vasile Mureșan apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Curtea de Apel Cluj a modificat sentința de condamnare a fraților Socaciu din Florești judecați în instanțele clujene pentru înșelăciune. Judecătorii instanței au modificat sentința de condamnare în sensul că li s-a dat voie să se ocupe, în continuare de activitățile pentru care au fost condamnați pentru înșelăciune: lucrări de construcție și producție de mobilier. Cei doi îi păcăleau pe oameni că au o fabrică de mobilă însă, după ce încasau acontul pentru lucrările comandate, dispăreau și nu mai onorau comanda.

Judecătorii Curții de Apel Cluj, Iuliana Moldovan şi Viorel Virgil Andreieş, au decis să modifice sentința de condamnare din procesul de înșelăciune în care au fost judecați frații Marian și Marius Socaciu. Dacă, inițial, judecătorul Ionuț Borlan, de la Judecătoria Cluj Napoca, i-a condamnat pe cei doi la pedepse cu suspendare de un an și 11 luni și le-a interzis să mai deruleze activități de construcții și de producție a mobilei, cei doi magistrați de la Curtea de Apel Cluj au decis să modifice sentința din dosarul de fond.

”Înlocuieşte pedepsele complementare aplicate inculpatului Socaciu Marian Dorin, constând în interzicerea exercitării dreptului de a desfăşura activităţi de efectuare lucrări de construcţie şi activităţi de producţie şi comercializare mobilier (…)pe o durată de 1 an, cu pedepsele complementare constând în interzicerea exercitării dreptului de a fi administrator (…) pe o durată de 1 an. Înlocuieşte pedepsele accesorii aplicate inculpatului Socaciu Marius Dănuț constând în interzicerea exercitării dreptului de a desfăşura activităţi de efectuare lucrări de construcţie şi activităţi de producţie şi comercializare mobilier, (…) cu pedepsele accesorii constând în interzicerea exercitării dreptului de a fi administrator. (…) Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate”, arată soluția pe scurt a instanței.

De asemenea, cei doi frați au fost puși să plătească daune în valoare de 14.550 lei și cheltuieli de judecată.

De la fundații caritabile la țepe

SC Moni & Carla SRL, cu sediul în comuna Săvădisla este firma administrată de Marian Socaciu. ”Construim şi executăm la comandă: case şi cabane din lemn masiv, mobilier casă şi grădină, garduri, terase, foişoare, acoperişuri, podeţe, balansoare, mansarde, mobilier pentru bucătării/dormitoare/sufragerii”, aşa îşi descrie Marian activitatea.

După ce clienţii erau presaţi de Marian să îi dea banii cât mai repede şi îşi primea banii, Marian era de negăsit. ”Nu aş vrea să i se mai întâmple cuiva ce ni s-a întâmplat nouă”, spune una dintre fetele ţepuite.

Marian făcea parte şi dintr-o fundaţie caritabilă, un mijloc de care s-a folosit pentru a le câştiga încrederea oamenilor. Pe mulţi dintre clienţii pe care i-a ţepuit i-a întâlnit acolo. S-a dovedit ulterior că a furat chiar din banii şi lucrurile donate de oameni. Unei persoane i-a zis chiar că depozitul nu mai funcţionează şi să ducă donaţiile la el acasă, deşi depozitul funcţiona.

După ce mai multe persoane din Florești au depus plângeri penale împotriva celor doi frați și a firmei prin care obțineau lucrările, țeparii și-au deschis altă societate prin care obțineau contracte.

Socaciu a deschis SC Fine Living SRL, societate care promite să efectueze ”finisaje şi amenajări interioare, instalaţii de încălzire şi climatizare, lucrări de instalaţii electrice pentru case, blocuri, centre comerciale şi de producţie, instalaţii monofazice şi trifazice, mobilier la comandă din pal, amenajări interioare de la a la z” şi construirea de ”case, clădiri, blocuri de locuinţe la roşu sau la cheie”, potrivit descrierii de pe pagina de Facebook Fine Living Construct.

Ţeapă de 20.000 de lei

Într-una din ediţiile trecute, am relatat cazul Sânzianei Răchiţeanu care a rămas fără 20.000 de lei în urma colaborării cu Marian. Sânziana şi Marian s-au cunoscut prin intermediul unei fundaţii caritabile, unde amândoi făceau voluntariat, aşa şi-a câştigat încrederea în el, fapt pentru care Sânziana s-a decis să apeleze la serviciile lui. Însă încrederea în el a costat-o scump. După ce şi-a primit banii, Marian a dispărut şi nu şi-a mai onorat promisiunile. Sânziana l-a dat în judecată, iar instanţa i-a dat câştig de cauză Sânzianei.

Articolul Răsturnare de situație în cazul țeparilor din Florești. Curtea de Apel Cluj a modificat sentința de condamnare a fraților Socaciu apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Patronii cluburilor din Cluj învârt anual milioane de euro. Gazeta de Cluj vă prezintă o “radiografie” a celor mai mari cluburi de noapte pentru a afla cine sunt patronii acestora, ce profit au avut în anul precedent și cum a evoluat cifra de afaceri a acestora.

Clubul NOA se află în locația fostului club Obsession din clădirea Sigam Center. Acesta funcționează pe societatea ELMAT SRL, înființată în anul 1993, în care administrator este Doru Potop, Domokos Attila Gomboș, Liviu Ioan Meșter și asociații sunt Ladislau Kalman și Gyongyi Kalman. În anul precedent firma a avut o cifră de afaceri de 77.714.587 iar numărul angajaților a trecut de 300. Profitul din 2018 a fost aproape dublu față de anul precedent, astfel în anul 2017 profitul a fost de aproape 4.500.000 de lei iar în anul următor a trecut de 8.000.000 de lei.

After Eight, de pe strada Samuel Brassai, funcționează pe societatea SHOWTECHNIC SRL, înființată în anul 2003, patronată de Gyori Laszlo Csaba. After Eight a avut în anul 2018 o cifră de afaceri de 3.679.496, un profit net de 251.752 de lei dar și datorii în valoare de aproape 7.000.000 de lei. De mai bine de 12 ani, After Eight menține o cifră de afaceri între 3.000.000 și 5.000.000.

Euphoria Music Hall, clubul de pe locul fostei fabrici de bere Ursus, funcționează pe societatea EUPHORIA PUB SRL, care deține și restaurantul Fabrica de Bere Ursus.

Administrator este Marius Păun Timandi iar asociat Ana Emanuela Treznay. În 2018 firma a avut o cifră de afaceri de 29.150.791 și peste 240 de angajați.

Club Midi este deținut de societatea MYSTIC NIGHT SRL, în care sunt asociați Mihai Babii, Raluca Andreea Nicola și Cristian Virgil Tomoiaga. Clubul Midi este singurul din Cluj prezent în TOP 100 cluburi din lume din revista Dj Mag. Asociații de la Midi organizează petrecerile Alandala și festivalul Mioritmic. În anul precedent Midi a înregistrat o cifră de afaceri de doar 428.108 iar datoriile au fost de 3.014.347.

Caro Vintage Club din Piața Muzeului funcționează pe firma SELF CONFORT IMPORT EXPORT SRL în care sunt asociați Ioan Radu Moldovan, fotbalistul Dorin Goga și Darius Silviu Mureșan, care este și administrator. Clubul s-a înființat de aproximativ șapte ani, atrăgând un număr mare de studenți. Cifra de afaceri a sărit pe 7.000.000 în anul precedent, aproape dublu față de anul 2017, iar profitul a trecut pragul de 1.000.000. Caro avea anul trecut 57 de angajați.

Clubul Phi 18, de lângă complexul studențesc Observator funcționează pe firma OLD CAT SRL, înființată în anul 2005 și deținută de Dan Mărgherușan. În anul 2018 firma a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 700.000, un profit net de 12.039 de lei dar și datorii în valoare de 366.947 de lei. Cea mai mare cifră de afaceri al clubului a fost de 973.182, înregistrată în anul 2016. Pe această societate figurează în anul 2018 doar cinci angajați.

Flying Circus, de pe strada Iuliu Maniu, funcționează pe societatea MONOVENTURE SRL, în care, inițial au fost asociați doi cetățeni germani: Neckermann Lukas Robert Richard și Merz Markus Matthias Michael. În iulie 2012, primul și-a cesionat părțile sociale către cel de-al doilea asociat, astfel Merz Markus Matthias Michael a devenit unic asociat.

În anul precedent clubul a avut o cifră de afaceri de peste 55.000 și un profit de 19.249 de lei. În ultimii doi ani cifra de afaceri al acestuia s-a înjumătățit față de anii precedenți. Asociația figurează cu zero angajați.

Form Space este situat pe Aleea Stadionului numărul 2. Acesta funcționează pe asociația FORM SPACE EVENTS SRL, înființată în anul 2016 și administrată de Teodor Negrea și avându-l ca asociat pe Rareș Zamfir Pop. Form Space a cunoscut o creștere semnificativă în fiecare an, astfel în anul 2018 a înregistrat o cifră de afaceri de peste 5.000.000 de lei, cu 2.000.000 de lei mai mult față de anul anterior acestuia.

Gazette funcționează pe societatea LA GAZETTE SRL, înființată în anul 2009. Unicul asociat al firmei este Petre Alexandru Dobi. Clubul a resimțit o creștere considerabilă anual, față de acum 10 ani cifra de afaceri a crescut cu aproape 400.000, astfel în anul precedent a înregistrat o cifră de afaceri de 441.917. Tot în anul precedent profitul a fost de aproape 150.000 de lei dar au avut și datorii de aproape 600.000 de lei.

London Pub, situat pe strada Piezișa, funcționează pe societatea BRITISH PUB SRL, înființată acum șase ani. Firma este administrată de Ioan Mihu și Călin Răzvan Jarda și îl are ca asociați pe Cristian Barb. În ultimii trei ani acesta și-a menținut cifra de afaceri care oscilează între 1.000.000 și 1.360.000. Profitul înregistrat în ultimul an a fost de aproximativ 60.000 de lei dar datoriile au trecut de 300.000 de lei.

Revolution se găsește pe strada Memorandumului și funcționează pe societatea REVOLUTION CLUB SRL înființată acum un an și administrată de Alexandru Barb. În anul 2018, deși era proaspăt deschis a avut o cifră de afaceri de peste 266.000 și un profit net de 92.890 de lei.

Clubul Submarin de pe strada Piața Unirii funcționează pe societatea SUBMARINE PUB SRL-D, înființată în anul 2017. Firma îl are ca unic asociat Imre Gered. Cifra de afaceri a evoluat considerabil din anul 2017 până în 2018, diferența fiind de 400.000, mai exact în anul precedent a înregistrat o cifră de afaceri de peste 550.000. De asemenea și venitul a crescut considerabil, în anul 2017 firma a încasat un venit de doar 29.248 lei iar în anul următor 206.732 de lei.

Articolul Stăpânii vieții de noapte din Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Adela Golea, directorul medical al Unității de Primiri Urgențe Cluj a fost condamnată la un an și nouă luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu după ce polițistul Samir Bonțidean a mers cu unul dintre șoferii suspecți la sediul IML pentru recoltarea probelor biologice și a constatat că acolo nu se afla nicio persoană care să poată să recolteze probele de sânge. Bonțidean este polițistul care acum un cinci ani i-a demolat casa vecinului.

Adela Golea, directorul medical al Unității de Primiri Urgențe Cluj, a fost condamnată la un an și nouă luni de închisoare cu suspendare de către Judecătoria Cluj. Aceasta a fost acuzată de abuz în serviciu după ce le-ar fi cerut angajaților să se ocupe în primul rând de cazurile grave și apoi cazurile de şoferi depistaţi cu alcoolemie de către poliţişti, din cauza aglomerației și a lipsei de personal. 

În sentință, magistratul scrie că Adela Golea a informat Spitalul Județean Cluj, Direcția de Sănătate Cluj și Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, încă din data de 3 octombrie 2017, că UPU Cluj nu va mai recolta, începând cu data de 21 octombrie 2017, probe de sânge de la șoferii suspectați că au condus sub influența băuturilor alcoolice, decât în cazul celor care au fost răniți în accidente rutiere. ”La începutul lunii octombrie 2016, adresa înregistrată la nivelul UPU –SMURD sub numărul 863/03.10.2016, adresată Conducerii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Direcţiei de Sănătate Publică Cluj şi Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în cuprinsul căreia a arătat că, potrivit legislaţiei Ministerului Sănătăţii, obligaţia UPU este de a recolta probe biologice doar de la persoane vătămate din accidente rutiere sau implicate în această vătămare care necesită asistenţă medicală de urgenţă şi internare, aşa încât se impune ca celelalte categorii să fie rezolvate de către IML/IPJ/ITM conform protocoalelor dintre aceste instituţii”, se arată în sentință.

Cu toate acestea, direcția condusă de Raed Arafat, care face parte din Ministerul de Interne, ca și Poliția Rutieră nu a comunicat mai departe celorlalte structuri această informație.

În sentință se arată că doi polițiști, respectiv Samir Bonțidean și Flaviu Pop au mers cu unul dintre șoferii suspecți, la indicația medicilor de la UPU Cluj, la sediul IML pentru recoltarea probelor biologice. ”Au constatat că acolo (la IML Cluj – n.n.) nu se afla nicio persoană în afară de portar, aşadar nimeni care să poată să recolteze probele de sânge”, se arată în sentință.

Polițistul Bonțidean, cel care i-a demolat casa vecinului acum jumătate de deceniu

Poliţistul clujean Samir Bonţidean, nepotul şefului Poliţiei Municipiului Cluj- Napoca, Marcel Bonţidean, a obţinut o hotărâre judecătorească care i-a permis să îi demoleze casa vecinului, Andras Zsigmond, şi să îi ia terenul în baza unui titlu executor. În momentul de faţă, pe parcela respectivă de teren se ridică o nouă construcţie ce pare a nu-l mai deranja cu nimic pe Samir Bonţidean. Pentru ca totul să fie pe de-a întregul caragialesc, autorizaţia de construcţie a fost eliberată cu o derogare, fără să respecte normele de urbanism, iar semnătura Primarului Boc s-a dovedit a fi pusă cu celebra ştampilă!

În anul 2014 în Cluj-Napoca s-a petrecut  un caz atipic: Samir Bonţidean a reuşit să îi demoleze casa unui vecin, Andras Zsigmond, în baza unei hotărâri emise de instanţele clujene. În linii generale, Samir Bonţidean, care este nepotul şefului Poliţiei Municipale Cluj-Napoca, Marcel Bonţidean, a contestat autorizaţia de construcţie în baza căreia Zsigmond îşi ridicase casa, motivând că locuinţa îi umbreşte proprietatea.

El a obţinut de la judecători sentinţa favorabilă, iar magistraţii l-au împuternicit pe Samir Bonţidean să se ocupe şi de demolarea construcţiei. După ce a reuşit, să dărâme casa vecinului, Bonţidean a obţinut şi terenul pe care Zsigmond construise în baza unui titlu executor, care îi dădea dreptul să îşi recupereze cheltuielile făcute cu demolarea.

Anul acesta, în luna septembrie, Primăria Cluj Napoca a emis o altă autorizaţie de construcţie la adresa strada Trandafirilor nr .10, unde se va construi o casă cu un regim de înălţime parter+etaj, aproximativ la fel cu locuinţa care îl deranjase pe Bonţidean.

Cum poţi să demolezi casa vecinului

În primă fază, Bonțidean a obţinut anularea autorizaţiei de construcţie şi, ulterior, dreptul de a demola imobilul. Însă, administraţia locală a contracarat acţiunile lui Bonţidean, astfel că procesele s-au rejudecat.

Însă autorizaţia de construcţie a fost anulată, iar în ianuarie 2010 o sentinţă a Tribunalului Cluj “obligă pârâtul (Primăria Municipiului Cluj-Napoca) să ia măsurile necesare în vederea demolării, respectiv să emită autorizaţia de demolare a construcţiei respective”. Prin aceeaşi sentinţă, şi Zsigmond Andras a fost obligat să îşi demoleze casa şi să aducă terenul la starea iniţială. După recursul deschis de primăria clujeană, procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, unde în septembrie 2010 s-a decis anularea parţială a sentinţei tribunalului, adică obligativitatea Primăriei Cluj Napoca de a dărâma construcţia, însă nu şi cea privitoare la Zsigmond.

La sfârşitul lui septembrie 2010, primăria a reavizat avizul de construcţie cu următoarele norme. ”două locuinţe cuplate P+E pe teren proprietate de 473mp. Accesul se face din alee de 4m lăţime, fiecare casă având parcare proprie în incintă. Amplasarea locuinţelor este la distanţa de 1,9 m de la limita de proprietate nordică, conform Cod Civil,  la min 4m de la aleea de acces dinspre Sud şi la mai mult de 5m de la limitele de Est şi Vest. Indicii de ocupare teren se înscriu în valorile maxime ale zonei de amplasare UTR=L3a: POTmax=35%, CUT max=0,9”, arată documentul semnat de Ligia Subţirică, arhitect şef, şi fostul primar, Sorin Apostu.

Peste toate acestea se adaugă şi un fals. În cadrul proceselor, Bonţidean a cerut ca o serie de acte să fie verificate în cadrul unei expertize pentru a vedea dacă documentele de avizare a construcţiei au fost semnate sau nu de Emil Boc. Conform expertului criminalistic, autorizaţiile respective aveau în dreptul locului de semnătură al primarului o parafă stampilată. “Actele Autorizaţie de construire nr 381/20.03.2006 (2 exemplare) şi Acord unic nr 356/09.03.2006 prezintă la Poziţia Primar o impresiune de sigiliu tip “parafă personală” a titularului Emil Boc. Avizul de urbanism nr 8724/43/09.02.2006 de la poziţia Primar este realizată prin copiere electrostatică (tip xerox) împreună cu întregul act ca impresiune de sigiliu tip “parafă personală” a titularului Emil Boc. Toate impresiunile de parafă în litigiu au fost create de acelaşi sigiliu. Cea de pe Avizul de urbanism 8724/43/09.02.2006 de la poziţia Primar este reprodusă prin copiere xerox împreună cu întregul act”, arată expertul criminalist autorizat Sorin Alămoreanu.

Cu toate acestea, nimeni nu s-a autosesizat în legătură cu acest fals apărut pe documentele oficiale ale Primăriei.

Lui Emil Boc nu i se aduc pentru prima dată acest gen de acuze. În 2005, Gheorghe Funar a acuzat faptul că semnătura edilului clujean ar fi fost falsificată de o angajată din cadrul primăriei clujene. Cu toate acestea, după un an, procurorii l-au găsit nevinovat pe Emil Boc, considerând că actele respective au fost semnate în original, de edilul clujean. Din punct de vedere legal, în numele primarului poate semna viceprimarul sau secretarul, dar numai în baza unor competenţe delegate, caz în care aceştia semnează cu propria lor semnătură olografă, folosind sintagma „pentru” înaintea semnăturii.

Articolul Polițistul care a pus la cale condamnarea Adelei Golea i-a demolat casa vecinului său apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La sfârșitul lunii mai a fost acordat contractul de decontaminare a zonei Poșta Rât din Turda, fostul amplasament al uzinei chimice din localitate. Câștigătorul contractului este firma NAIRDA UTILCOM SRL din comuna Petreștii de Jos, societate care face parte din patrimoniul familiei Silagyi. Adrian este singurul acționar și administrator al firmei. Fratele lui, Gabriel Silagyi, este mult mai vizibil, fiind implicat în mai multe afaceri cu ”cântec” .

La sfârșitul lunii mai firma NAIRDA UTILCOM dintr-o comună clujeană a câștigat un contract în valoare de 53.701.921,32 lei, fără TVA, pentru decontaminarea și reabilitarea zonei Poșta Rât din Turda, locul unde a funcționat Uzina Chimică Turda. Fondurile provin din bani europeni obținuți de administrația locală. Pe terenul contaminat ar urma să se realizeze un parc public, cu diverse facilități recreaționale.

Societatea care a câștigat contractul este administrată de Adrian Silagyi care este și singurul acționar al firmei. Pentru anul trecut, societatea a declarat o cifră de afaceri de 3,1 milioane de lei, un profit de peste 260.000 lei și patru angajați.

Gazeta de Cluj a încercat să obțină un punct de vedere de la Adrian Silagyi referitor la detaliile contractului și a proiectului, dar și referitor la faptul dacă fratele lui a avut vreun cuvânt de spus în această afacere, însă a evitat să răspundă la întrebări. ”Deci, eu sunt singurul acționar la această societate. Dacă doriți mai multe detalii o să îi spun inginerului de proiect să vă contacteze pentru mai multe informații”, a declarat Adrian Silagyi.

Insolvență cu scântei

În 23 decembrie 2015, Compania Națională de Investiții a încheiat un contract (165241/23.12.2015) pentru ”Servicii de proiectare și lucrări suplimentare – Complex sportiv de natație – oraș Otopeni, județul Ilfov”. Tipul procedurii de atribuire a fost de negociere fără anunț de participare, iar justificarea alegerii procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare a fost ”situație de urgență extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă, în conformitate cu condițiile stricte stabilite în directivă”.

Negocierea s-a purtat cu o singură firmă, MBS Grup, patronată de SILAGYI GABRIEL (acționar majoritar) împreună cu MEDREA SEPTIMIU CRISTIAN și BACIU GHEORGHE LUCIAN.

Între timp, societatea a intrat în insolvență, procesul fiind pe rolul instanțelor clujene.

Dosarul este înregistrat la Tribunalul Comercial Cluj. Procesul a început în decembrie 2013,  administrator judiciar este Phoenix Omega din Cluj-Napoca, iar administrator special este, în continuare, Gabriel Silagyi. Întrucât instanță de judecată nu a dispus ridicarea dreptului de administrare, compania își continuă activitatea sub supravegherea administratorului judiciar.

 După ce a fost afișat un tabel preliminar al creanțelor, au apărut extrem de multe contestații la respectivele datorii neplătite de compania din Cluj. În cadrul procesului există creditori care au acuzat firmă de construcții a lui Silagyi că și-ar fi cerut insolvență “cu rea-credința, cu scopul de a evită măsurile de executare silita”. Asta cu atât mai mult cu cât în primăvară anului 2013, când creditorul Ponotour a cerut insolvență companiei, tocmai MBS Group aducea documente justificative care să dovedească solvabilitatea companiei și că avea în patrimoniu bunuri și disponibil bancar de peste 58 de milioane de lei. Ponotour susține că este “evidenta intenția debitoarei de a fraudă creditorii, prin această cerere de deschidere a procedurii insolvenței se încearcă evitarea răspunderii civile și sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor asumate față de partenerii contractuali”. Aceeași creditoare susține că MBS Group și-a “golit conturile sale și a înstrăinat patrimoniul în ziua în care instanță a dispus la cererea oponentei (Ponotour-n.red.) înființarea popririi asiguratorii asupra conturilor sale”.

Contracte pe bandă rulantă

Consilierul local PD-L din Turda, Gabriel Silagy, a cîştigat, potrivit unei anchete realizată de Gazeta Sporturilor, un număr mare de contracte cu statul, de zeci de milioane de euro, pentru realizarea de bazine şi patinoare.

Majoritatea licitaţiilor cîştigate de firma lui Silagyi au fost organizate în mandatul Sorinei Plăcintă. Într-un interviu televizat, Plăcintă a declarat că a „moştenit” un referat de necesitate de la predecesoarea sa de la Ministerul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi.

Firma lui Gabriel Silagyi a câştigat construirea a şase din cele şapte patinoare artificiale realizate în ţară cu bani de la Compania Naţională de Investiţii pe vremea când compania era coordonată de Elena Udrea, fiecare dintre acestea fiind evaluate la 150.000 de euro. Cu toate acestea, sursele GSP susţin că un asemenea patinoar nu ar avea cum să coste peste 40.000. În plus, MBS Group Turda SRL a mai cîştigat peste 10 milioane de euro din construcţia patinoarului olimpic din Braşov, deşi, iniţial, acesta fusese evaluat la doar 8 milioane. Lucrările au fost atribuite de ministerul Dezvoltării, condus la acea dată de Vasile Blaga.

Până la data la care a devenit consilier local la Turda, firma lui Silagyi avea la activ o singură investiţie majoră în sport, bazinul de la Oradea, care a costat 4 milioane de euro.

În plus, MBS Group Turda SRL face parte din consorţii care reabilitează mai multe drumuri judeţene în zona Clujului şi a Transilvaniei. Succesul lui Silagyi poate fi pus atât pe seama fulminantei cariere a soţiei sale, Nataliei Valeria Silagyi, devenită peste noapte expert evaluare-examinare la Direcţia de Implementare Programe PHARE CES din cadrul Ministerului Dezvoltării. Patru consilieri liberali, locali şi judeţeni, au făcut plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Serviciul Teritorial Braşov. Tunul de la Braşov nu este singular, costul unui astfel de patinoar fiind de aproximativ 150.000 de euro, dar a fost pus sub semnul îndoielii, el fiind furnizat de MBS Group, care îl achiziţiona de la o altă societate, Vest Sport, aparţinând aceluiaşi Gabriel Silagyi.

Cum vor fi cheltuiți banii

Fazarea proiectului „Reabilitarea sitului poluat istoric – Depozit deșeuri periculoase UCT – Poșta Rât (Municipiul Turda)” incluzând: proiectare (PT, DE, DTAC etc.), documentații obținere avize și acorduri, asistență tehnică, lucrări de decontaminare conform caietului de sarcini. Valoarea estimata a contractului este de 70 910 592 RON din care:

— proiectare: 2 342 560 RON (toate fazele inclusiv asistența tehnică din partea proiectantului),

— execuție: 66 102 591 RON,

— valoare OS: 1 982 991 RON, din care:

— organizare de șantier – lucrări de construcții: 1 321 994 RON,

— organizare de șantier – cheltuieli conexe: 660 997 RON,

— Probe tehnologice: 482 450 RON.

Terenul contaminat va fi transformat în spațiu public

10 hectare de teren contaminate cu deșeuri periculoase, aflate pe malul Arieșului, vor fi transformate într–o zonă de utilitate publică, printr-un proiect finanțat din fonduri europene. Proiectul, în valoare de aproape 80 de milioane de lei, se va derula pe o perioadă de 41 de luni. Bomba ecologică de la Turda, cum a fost numită, a fost pasată între autoritățile din lipsă de fonduri. În tot acest timp, substanțele toxice ajunseseră să fie vândute pe post de insecticid. Poluarea sitului Poșta Rât se datorează activităților desfășurate de fosta Uzină Chimică Turda, care, în perioada 1954-1983, a depozitat necontrolat deșeurile rezultate din procesele de fabricare ale pesticidelor. Principalul deșeu periculos, ale cărui efecte se resimt asupra sitului până în prezent este HCH (hexaclorciclohexan), poluant rezultat din procesul de fabricație a lindanului – pesticid utilizat, în trecut, în agricultură. Ca urmare a activităților de depozitare necontrolată a HCH-ului, desfășurate pe situl Poșta Rât, au fost afectate atât apa subterană, cât și solul și biodiversitatea zonei.

Articolul Decontaminarea zonei Poșta Rât din Turda făcută de firma fratelui fostului consilier local turdean Gabriel Silagyi apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistratul Alexandru Tiliciu, de la Judecătoria Cluj Napoca, a decis să retrimită la procuror dosarul Caritasul Unguresc, motivând că ancheta nu este bine făcută. WALDMAN CSABA LASZLO este persoana inculpată din dosarul în care s-au constituit peste 70 de părți civile. Chiar dacă procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca au început urmărirea penală pe numele lui WALDMAN în 2011, în următorii ani sute de persoane au reclamat modul în care au fost înșelate.

Magistratul Alexandru Tiliciu, de la Judecătoria Cluj Napoca, a hotărât că rechizitoriul din dosarul Caritasul Unguresc trebuie întors la procuror pentru că cercetarea nu este bine făcută.

”Admite, în parte, cererea de constatare a neregularităţii actului de sesizare a instanţei şi, în consecinţă: În temeiul art. 345 alin. (3) rap. la art. 328 alin. (1) şi (2) din C.p.p., Constata că rechizitoriul din data de 07.03.2019, emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 3471/P/2016, este neregulat întocmit, având în vedere neindicarea, în mod neechivoc, a celor 85 de acţiuni care ar alcătui infracţiunea continuată de înşelăciune şi a formei (tentată sau consumată) fiecărei acţiuni în parte, precum şi a cadrului procesual, în ceea ce priveşte persoanele vătămate prin săvârşirea pretinsei infracţiuni de înşelăciune. Dispune înaintarea încheierii motivate către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în vederea remedierii neregularităţilor constatate şi comunicării judecătorului dacă menţine soluţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei, în termen de 5 zile de la comunicare. Respinge, în rest, ca nefondate cererile şi excepţiile invocate. Cu drept de contestaţie odată cu încheierea de finalizare a camerei preliminare”, arată soluția pe scurt a instanței.

Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să afle cine este procurorul de caz care nu a reușit să arate modalitatea în care artizanul Caritasului Unguresc a comis infracțiunea de înșelăciune, dar această informație nu este publică.

”Numele procurorului de caz nu este o informație publică, așa că nu vă pot furniza aceste date”, a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, Mirel Toader.

Schema afacerii

WALDMAN CSABA LASZLO, artizanul Caritasului Unguresc, era administratorul a trei societăți comerciale (Favorit Solution, Best Invest solution și Bamboo Consulting) la care asociați erau cetățeni din Ungaria și un off-shore din Seychelles.

Schema folosită de Waldman este de a face împrumuturi în numele clienților care apelează la acest serviciu. Practic, clienții semnează contracte de îndatorare pe câțiva zeci de ani, iar fondul este constituit din ratele plătite de clienți, astfel că dacă cineva vrea să se retragă din cadrul contractului nu o poate face. Câștigul net al patronilor provine din taxele de înscriere și comisioanele, care nu se returnează și sunt plătite de cei care apelează la acest gen de servicii. Astfel, în mod normal, de fapt clienții creditează firma, și nu invers, iar cadrul este perfect legal pentru că între societate și client se semnează un contract în care cel care se îndatorează își asumă această schemă de inginerie financiară.

Banii erau duși cu gențile în Ungaria

Conform Ministerului Public, “pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca a fost constituită, în cursul anului 2011, o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii de către o societate comercială şi administratorul acesteia a unor infracţiuni privind atragerea de sume de bani provenite din contribuţiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea acumulării de fonduri colective şi acordări de împrumuturi din fonduri astfel acumulate, de tip «Caritas». În acest dosar, se efectuează cercetări  în raport cu zeci de persoane care au formulat plângeri penale în care s-a invocat faptul că, după încheierea unor convenţii între diverse persoane şi această societate (cu privire la depunerea unor cotizaţii urmate de acordarea unor împrumuturi), obligaţiile din partea societăţii nu au mai fost respectate. La data de 21.09.2011 a fost începută urmărirea penală pentru infracţiunea mai sus-arătată faţă de administratorul Waldman Csaba Laszlo, iar la data de 05.01.2012 faţă de persoana juridică al cărei administrator era. Totodată, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, a mai fost înregistrată o cauză penală  având acelaşi obiect dar privind o altă societate comercială. Menţionăm că, în aceste dosare s-a lucrat constant, având în vedere numărul foarte mare de persoane care au formulat plângeri, precum şi al actelor de urmărire penală necesare a fi fost efectuate în aceste cauze”. Conform documentului, Waldman ar fi mutat sume de bani din contul uneia dintre firmele pe care le administrează în conturi din Ungaria “în contabilitatea societăţii nu există în prezent nicio înregistrare a unor sume existente în conturi peste hotare, deci transferarea sumelor respective a fost efectuată fără niciun document. Sumele respective au fost ridicate de către Waldman Csaba Laszlo şi depuse în contul SC Favourit Solution SRL deschis în Ungaria, fiind transferate, în numerar, la Budapesta, la data întocmirii notelor explicative şi a procesului verbal, neputând fi precizat cuantumul acestor sume. Considerăm că dl. Wladman Csaba Laslo şi-a însuşit în scop personal sumele ridicate în numerar şi depuse în contul din Ungaria”, se arată în documentul Parchetului clujean.

NUP în 2016

În 2016, procurorii clujeni au emis o soluție de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în cazul Sc Favorit Solution, firmă implicată în schema infracțională Caritasul Unguresc. În același timp, potrivit unei sentințe, administratorul firmei WALDMAN CSABA LASZLO a fost pus să plătească aproximativ 300.000 de lei în urma procesului de insolvență al societății.

Articolul Dosarul Caritasul Unguresc întors la procuror pe motiv că ancheta nu este bine făcută apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urmă cu o lună, Gazeta de Cluj dezvăluia că reușita PNL și a USR-PLUS s-a datorat, în mare parte, unor manipulări făcute în mediul online, cât și în mediul offline de către anumite ONG-uri. Grav este că această campanie manipulatorie  s-a făcut în parteneriat cu Biroul de Informare al Parlamentului European în România și cu Parlamentul European de la Bruxelles. În această campanie s-a implicat și judecătorul clujean Cristi Danileț, împreună cu membrii Asociației pe care a fondat-o – Vedem Just  – , membri care, culmea, lucrează tocmai la Biroul de Informare al Parlamentului European în România sau sunt membrii în partidul USR. Cât de legitim este ca un judecător să fie membru sau chiar membru fondator al unei organizații non-guvernamentale care poate obține donații de la oricine?

În campania electorală pentru alegerile europarlamentare, PNL, USR-PLUS au mizat pe lupta împotriva corupției, propagând mesaje anti-PSD. Inclusiv referendumul pe justiție organizat de Iohannis și susținut de USR-PLUS a fost o manevră electorală, cu scopul de a crea emoție și să aducă niște voturi în plus partidului de suflet. Specialiștii în drept constituțional au explicat motivele pentru acest referendum este neconstituțional, în sensul că recurge la proceduri diferite de cele prevăzute de legea fundamentală. Campania împotriva PSD nu a fost dusă doar de partidele de opoziție, fiind ajutate și de organizații non-guvernamentale, în parteneriat cu Parlamentul European.

Gazeta de Cluj scria în urmă cu o lună că cel mai mare impact asupra societății l-a avut Junior Chamber International (JCI) ”una dintre cele mai importante ONG, non-profit din lume, având peste 100 organizaţii naţionale afiliate, cu peste 200.000 membri, persoane între 18 şi 40 ani, cu filiale în peste 5.000 comunităţi locale de pe tot globul”.

Sub umbrela ”Step Up For Europe” sau ”De data asta votez”, JCI a plasat atât în mediul online, cât și în mediul offline o serie de manipulări menite să vină în ajutorul PNL și USR-PLUS. Scopul teoretic al ONG-ului, respectiv îndemnul de a merge la vot e perfect justificat și este o inițiativă de aplaudat. Însă, acest demers nu s-a limitat doar la atât, ci s-au exercitat o serie de manipulări asupra multor naivi.  Grav este că această campanie manipulatorie a fost făcută în parteneriat cu Biroul Parlamentului European în România și cu Parlamentul European de la Bruxelles.

Tot într-o ediție de luna trecută, am arătat că judecătorul Cristi Danileț a fost unul dintre pionii principali a acestei propagande. Deși ar trebui să stea departe de sfera politică, Danileț a participat sub egida organizației JCI la mai multe conferințe organizate la facultățile din Cluj-Napoca unde le-a vorbit tinerilor despre politică, îndemnându-i, indirect, cu ce partid să voteze, sau mai clar, cu cine să nu voteze, cu toate că legea îi interzice să facă acest lucru.

Nu voi mai relua discursul lui Cristi Danileț susținut în fața studenților (puteți să citiți pe larg în ediția online a Gazetei de Cluj materialul intitulat „Victoria USR-PLUS a fost obținută prin manipulare cu ajutorul Parlamentului European!”), însă rezum faptul că magistratul clujean a explicat voalat unde trebuie pusă ștampila și unde va ajunge țara asta dacă vor alege infractorii,făcând referire la PSD. Discursul a fost menit de a îndruma tinerii să voteze USR-PLUS sau PNL,  judecătorul fiind un fan declarat al USR. 

O mână de ajutor de la Bruxelles

Tot în urmă cu o lună dezvăluiam că șefa Biroului de Legătură al Parlamentului European în România este o tânără pe nume Mădălina Manolache care, coincidență sau nu, a efectuat un internship în cadrul LARICS, instituție care s-a aflat în mijlocul unui scandal înainte de alegerile europarlamentare după barometrul de opinie publică, așa-zis ”al Academiei Române”. ”Creierul” LACRIS – Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică este Dan Dungaciu sau creația lui Virgil Măgureanu, întemeietorul SRI.

Tot în cadrul Biroului de Legătură al Parlamentului European în România lucrează din luna aprilie 2019 și o tânără membră a Asociației Vedem Just. Andreea Alexandra Lișiță este și referent la Parlamentul României – Camera Deputaților și stagiar la Asociația ”Ține de Noi” , un ONG condus de fostul liberal Răzvan Orășanu, bursier al Fundației Soroș, care la 24 de ani a fost numit șef al Agenției de Valorificare a Activelor Statului (AVAS).

Înainte de alegerile europarlamentare, aceeași campanie denumită ”vot informat” a fost propagată și Andreea Alexandra Lișiță care a organizat un eveniment la un liceu din Ploiești unde s-a vorbit despre  Europa și Uniunea Europeană, probabil, existând  același discursuri, precum al lui Cristi Danileț. Printre speakeri a fost Bogdan Anghel, ce face parte din echipa creativă a campaniei online a lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale din 2014, Lucian Checheriță, președintele Asociației Vedem Just sau Dragoș Adrian Ivan, avocat în Baroul București, implicat civic prin ONG-ul Vedem Just. Totodată, acesta este membru USR, fiind unul dintre candidații înscriși în cursa internă a USR pentru alegerile europarlamentare. Un alt membru Vedem Just și totodată membru USR este Oana Negru, unul dintre inițiatorii ”Fără penali în funcții publice”.

Cu toate acestea, Asociația Vedem Just, fondată de judecătorul Cristi Danileț se declară a fi apolitică. Având în vedere faptul că mai mulți membri ai Asociației Vedem Just sunt și membrii USR, ne întrebăm firesc: cât de legitim este ca un judecător să fie membru sau chiar membru fondator al unei organizații non-guvernamentale care poate obține donații de la oricine

Poți să-ți cumperi un judecător sau un procuror în România?

Nefăcând referire negru pe alb la niciun magistrat, avocata Andreea Cerva a lansat o ipoteză  în ceea ce privește ONG-urile magistraților. Mai precis, aceasta a pus problema dacă este sau nu legitim ca un judecător ori procuror să fie membru într-o organizație non-guvernamentală care poate obține donații de la oricine, iar apoi unul dintre donatori sa primească o soluție favorabilă din partea respectivului magistrat. Intră sau nu un asemenea caz în categoria incompatibilităților sau chiar a faptelor penale? se întreabă mai departe Cosmina Cerva, susținând că a descoperit că o organizație non-guvernamentală fondată de un magistrat primea donații din partea unor simpatizanți (poate chiar și membri) ai unor partide politice.

 „Poți să-ți cumperi un judecător sau un procuror în România? Sau mai mulți…

Știm cu toții că magistrații (judecători și procurori) au mai multe interdicții în ceea ce privește desfășurarea de activități. La fel de bine știm că magistrații au voie să fie fondatori sau membrii în ONG-uri. Plecând de la dezvăluirile jurnalistei Sorina Ruxandra Matei în legătură cu încrengătura de ONG-uri implicate în cazul adopției Sorinei, am ajuns să mă întreb dacă verifică cineva în România, activitatea ONG-urilor înființate de magistrați. Dacă activitatea lor corespunde cerințelor legii, daca nu cumva există cazuri de incompatibilități raportat la calitatea donatorilor, daca nu cumva există suspiciuni privind comiterea unor infracțiuni. Cred că nu verifică nimeni aceste aspecte.

Și atunci mă întreb, cât de legal este ca banii mei (în calitate de donator) să ajungă în contul unui ONG cu fondatori magistrați și mai departe în buzunarul unor judecători/procurori care prestează activități pentru acel ONG?

În cazul în care eu ajung să am un dosar în instanță sau pe rolul unui parchet, magistratul care trebuie să-l soluționeze va judeca drept știind că banii mei au ajuns în buzunarul lui? Se va abține acel judecător să judece/instrumenteze acel dosar? În practică nu am auzit niciodată să existe un astfel de caz de abținere.

Și revenind la titlul postării, pot să-mi cumpăr un judecător/ procuror sau mai mulți?! Eu zic ca da. Și este foarte greu să demonstreze cineva legătura între donație și calitatea în dosar, mai ales când donațiile vin prin intermediul unui ONG din alt stat. Eu am găsit un astfel de circuit în care banii donați de susținătorii/simpatizanții (poate chiar și membrii) unor partide politice ajung în contul unui ONG fondat de un magistrat. Mai verificăm, mai cercetăm și vedem dacă sesizăm și autoritățile”, spune avocata Andreea Cerva.

Articolul Asociația fondată de judecătorul Cristi Danileț, mână-n mână cu USR. Poți să-ți cumperi un magistrat în România? apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Unul dintre cei mai titrați consilieri ai politicienilor români din Parlamentul European este Răzvan Hoinaru. El este ”împărțit” de europarlamentarii de dreapta, printre care se numără și clujenii Rareș Bogdan sau Daniel Buda, care fac chetă pentru a-i plăti lui Hoinaru salariul. Legăturile lui Hoinaru duc până la Andrei Hrebenciuc sau Cristian Socol, cel care a creionat politica fiscală a guvernului actual.

În perioada 2010 – 2012 Hoinaru a urmat cursurile SNSPA. În rest, este școlit în afara țării. A urmat câte un curs de specializare în economie și relații politice la universitățile Oxford și Harvard.

Practic, cariera lui constă în activitatea pe care o derulează la Parlamentul European fiind interfața dintre Partidul Popular European(PPE) și parlamentarii români de dreapta. Una dintre funcțiile de vicepreședinte al PPE este ocupată Ana Boagiu, fost ministru al integrării și transporturilor, făcând parte și din cadrul Guvernului Boc.

Europarlamentarul clujean Rareș Bogdan, care beneficiază de serviciile consilierului Răzvan Hoinaru, spune că acesta este plătit de fiecare politician român de dreapta din Parlamentul European cu aproximativ 200 – 300 de euro/lună.

”Răzvan Hoinaru este consilierul întregului grup de românesc de europarlamentari PPE. Fiecare dintre noi îl plătim cu aproximativ 200 – 300 de euro. El va mai sta în această poziție aproximativ jumătate de an, până instruiește pe altcineva, pentru că se va muta în cadrul administrației parlamentare. Nu știm exact cine va fi înlocuitorul lui, dar este posibil să fie unul dintre Radu Negrea, Nicu Banda sau Eleonora Covaci, care au foarte multă experiență în Parlamentul European. Este nevoie de foarte multă experiență pentru acest post. Din câte îmi amintesc el a fost adus în parlament de Oana Antonescu și, ulterior, a fost promovat și de Theodor Stolojan”, explică politicianul clujean.

Colaboratorii lui Hoinaru

Răzvan Hoinaru colaborează în cadrul unor articole economice alături de finanțiști precum George Marian Stefan sau Alexandru Coita.

George Marian face parte dintr-un grup de economiști precum Aura Gabriela Socol, Andrei Hrebenciuc sau Anca Paraschiv, cadre didactice la Facultatea de Științe Economice București.

Aura Socol este soția lui Cristian Socol, care, până de curând, a fost șeful departamentului de politici fiscal-bugetare al PSD și fost consilier pe probleme economice al lui Victor Ponta. Soția lui a fost numită în 2017, pentru un mandat de cinci ani, în funcția de reprezentant al ASF în cadrul Oficiului pentru Spălarea Banilor. Practic, politica bugetară a Guvernului Dăncilă este creionată de Socol.

Cristian Socol este, după spusele lui Viorel Hrebenciuc, mentorul lui Andrei Hrebenciuc, fiul lui. În stenogramele din dosarul de urmărire penală, Viorel Hrebenciuc vorbeşte despre Cristian Socol când îl sună pentru a se interesa de postul unei funcţionare de la Fondul de Contragarantare: “Este consilierul premierului pe economic, e copil de-al meu. L-a crescut pe Andrei (Andrei Hrebenciuc, n.red.), l-a adus asistentul lui în primul an, e din familie cum ar veni”, arată interceptările din dosar.

Stefan George Marian a fost consilier de stat la Ministerul Economiei în biroul lui Manuel Costescu. Potrivit declarației de avere și interese, Marian nu este căsătorit, nu are nicio locuință, mașină, bunuri sau conturi deschise, în afară de venitul de la Ministerul Economiei. Documentul arată că, pe tot parcursul anului 2016 el a câștigat aproape 13.000 de lei, cu alte cuvinte, omul s-a descurcat în anul respectiv cu aproape 1.000 de lei pe lună!

Costescu a fost ales deputat în 2016, dar după un an a demisionat din motive familiale. Fostul deputat este și el școlit la Harvard și a fost director executiv la JP Morgan’s London, una dintre cele mai importante instituții financiare din occident. Costescu face parte din Institutul Aspen, condus de Mircea Geoană, Florin Pogonaru și Mariana Gheorghe, până anul trecut, CEO al OMV Petrom. Din acest club mai face parte și Ion Sturza, fostul premier al Republicii Moldova și liderul grupului de investiții Fribourg Capital.

Reprezentantul României în PPE pe bani europeni

Începând din decembrie 1994, Anca Boagiu a lucrat ca asistent al directorului general al companiei S.E.Co.L. Sp.A (Italia), în cadrul contractelor de „Reabilitare a DN 38 și 39” finanțate de Banca Mondială. În iulie 1995, devine diriginte de șantier în cadrul aceleiași companii, având ca principale sarcini supervizarea execuției lucrărilor, conform normelor internaționale, ca reprezentant al contractorului internațional în cadrul lucrărilor de construcție și reabilitare a drumurilor naționale DN38 și DN39 din cadrul primului „Program de Reabilitare a drumurilor naționale” finanțat de Banca Mondială.

În februarie 1996, se angajează ca expert în cadrul Serviciului de contractare la Administrația Națională a Drumurilor – Direcția „Programe cu finanțare externă”, având ca atribuții atragerea finanțărilor și realizarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor pentru programele II, III și IV, precum și de autostrăzi.

Anca Boagiu a fost transferată, în mai 1997, în funcția de expert achiziții în cadrul Programelor PHARE Multi-țări de facilitare a tranzitului și modernizare a punctelor de trecere a frontierei la Direcția Generală de Relații Financiare Externe – Unitatea de Management a Programelor PHARE, din cadrul Ministerului Transporturilor. În această calitate, s-a ocupat de identificarea proiectelor eligibile a fi finanțate prin programele PHARE; pregătirea acordurilor de finanțare, a licitațiilor, realizarea lucrărilor și monitorizarea acestora.

Din mai 1999, a deținut funcția de Director – administrator al proiectelor cu finanțare externă, în cadrul Unității de Management al Proiectelor de Reformă Economică și de acoperire a costurilor sociale ale reformei, având ca atribuții în cadrul Programului de Restructurare a Sectorului Privat (PSALI), finanțat de către Banca Mondială

Anca Boagiu a urmat o serie de cursuri de specializare în domeniul managementului proiectelor, dintre care menționăm următoarele: un curs internațional privind ”Pregătirea, evaluarea, monitorizarea și auditarea proiectelor cu finanțare internațională” (Cairo, 1997); un curs privind Sistemul de Implementare Descentralizată PHARE – Metode de achiziție FIDIC a proiectelor de lucrări publice (București, 1998); un curs regional intensiv privind “Evaluarea economică a proiectelor din domeniul transporturilor” (Sofia, 1999); un curs de specializare în management pentru liderii din executivul României (Crotonville, SUA, 2000) și un curs de instruire a tinerilor politicieni în structurile Parlamentului European (Bruxelles, 2002).

Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să obțină un punct de vedere din partea Ancăi Boagiu, dar nu a răspuns apelurilor telefonice.

Consilierii europarlamentarilor clujeni

Rareș Bogdan (PNL) i-a numit în funcțiile de consilieri pe Călina Berceanu (fostul editor al emisiunii Jocuri de Putere de la Realitatea TV), Monica Oprincescu (fost consilier al europarlamentarului Traian Ungureanu), Elisabeta Covaci (consilier parlamentar pentru Cristian Bușoi), și pe Răzvan Hoinaru, de la cabinetele lui Traian Băsescu și Vasile Blaga.

Daniel Buda (PNL) l-a păstrat în funcție pe Laurențiu Gavra, și i-a angajat pe Andreea Voicu (fost consilier al liderului de grup PNL din Camera Deputaților), plus același Răzvan Hoinaru de la cabinetele lui Traian Băsescu, Vasile Blaga și Rareș Bogdan.

Pasionat de Securitate

Unul dintre colaboratorii frecvenți de-ai lui Răzvan Hoinaru este Alexandru Coita, o figură prezentă în mass-media. Sunt diplomat și economist”, a spus el, adăugând: „M-am pregătit pentru o carieră în diplomație. Am fost pasionat toată viața, încă de când eram mic, de relațiile internaționale, politică externă. Am obținut diplome de facultate și master în aceste domenii. Am studiat economia internațională și am obținut un doctorat în Securitate. Aceasta e pasiunea mea și domeniul la care mă pricep”. Explică el într-un interviu publicat de DCNews.ro.

Între 2003 și 2006, Coita a lucrat la Natiunile Unite, după aceea a fost consilier pe probleme de politică externă la Camera Deputaților, a ajuns consilier în Parlamentul European și, ulterior, consilier al fostului Ministru al Transporturilor Alexandru Nazăre din Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Coita a mai lucrat ca şi consilier pentru afaceri europene şi externe al preşedintelui Camerei Deputaților, Roberta Anastase, în intervalul 2009-2010, şi ca analist financiar în domeniul fondurilor europene la firma Destiny Funds SRL. Societatea este deținută de Pawel Sendrowski, reprezentantul  Fundației de Susținere a Agriculturii Poloneze.

Articolul Răzvan Hoinaru, consilierul care le face politica europarlamentarilor români de dreapta, conectat la politica PSD-ului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fosta șefă a Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU), Adela Golea, a fost condamnată de Judecătoria Cluj la un an şi nouă luni de închisoare cu suspendare. Golea a fost acuzată de abuz în serviciu pentru că le-ar fi cerut angajaţilor să se ocupe în primul rând de pacienţii aflaţi într-o stare gravă şi abia apoi de șoferii băuți aduşi la spital de polițiști pentru a le fi recoltate probele biologice. Vă prezentăm motivarea condamnării fostei șefe a UPU, Adela Golea.

Faptele pentru care a fost condamnată Adela Golea s-au petrecut în urmă cu 3 ani, în perioada când aceasta era medic șef la Unitatea de Primiri Urgențe a spitalului din Cluj. Adela Golea ar fi cerut atunci personalului medical să preia cu prioritate pacienții veniți la urgență în stare gravă și nu cazurile de șoferi depistați cu alcoolemie de către polițiști. După ce au fost refuzați din cauza aglomerației, ofițerii au sesizat conducerea Poliției, care s-a adresat procurorului de serviciu. Conflictul a escaladat într-o plângere penală, în urma căreia Adela Golea a fost trimisă în judecată în anul 2018.  Adela Golea a fost condamnată la un an și 6 luni pentru instigare la abuz în serviciu și la 9 luni pentru instigare la favorizarea infractorului, iar în urma contopirii celor două pedepse a rezultat pedeapsa finală, de 1 an și 9 luni de închisoare, cu suspendarea executării pe o perioadă de încercare de 2 ani. Adela Golea trebuie să presteze și 60 de zile muncă în folosul comunității la Tribunalul Comercial sau la Primăria Cluj-Napoca. Sentința nu este definitivă.

În motivare, magistratul Mihai Ghica de la Judecătoria Cluj-Napoca arată că, potrivit unui răspuns al Direcției de Sănătate Publică a Județului Cluj, ”de circa 10 ani, în timpul nopţii, în afara programului normal de lucru, singura unitate medicală autorizată care preleva în concret probe biologice de la şoferi surprinşi în trafic sub influenţa băuturilor alcoolice neimplicaţi în accidente rutiere era SCJU… – Secţia UPU-SMURD”.

Pe scurt, judecătorul arată că Adela Golea, în calitate de șef al UPU, trebuia să asigure şi să răspundă de îndeplinirea promptă şi corectă a sarcinilor de muncă, inclusiv ale personalului aflat în subordinea sa, inclusiv de recoltarea sângelui la cererea poliției în vederea stabilirii alcoolemiei.

Adela Golea spune că a refuzat recoltarea probelor biologice de la şoferii băuţi care nu au fost implicaţi în accidente rutiere, prin dorinţa de a decongestiona activitatea din Serviciul de Urgenţă. A invocat atât blocarea activităţii din gardă, prin indisponibilizarea unui asistent şi a unui medic pentru o oră, cât şi prin participarea acestora la procesele din instanţă deschise de şoferi împotriva poliţiei. A elaborat acest ordin, fără un accept din partea forurilor superioare şi fără a aduce decizia la cunoştinţa poliţiştilor.

În motivare, judecătorul arată că ”dispoziţia dată de inculpată avea caracter pur administrativ, fiind precedată de o informare prealabilă a spitalului prin adresa înregistrată sub nr. …/04.10.2016 la SCJU…– Registratura Generală, neconstituind o propunere de avizare a unei proceduri de practică medicală sau un protocol de colaborare cu vreo altă instituţie”.

Adela Golea a încercat să prioritizeze activitatea UPU

Medicul şef de la UPU a anunţat în data de  4 octombrie 2016, un set de măsuri menit să slăbească presiunea asupra angajaţilor din urgenţă, dar înainte de a primi un răspuns, judecătorul arată că a aplicat decizia în data de 20 octombrie.

”Fără a aştepta primirea unui răspuns oficial la adresă (care după cum s-a arătat avea un scop informativ), în condiţiile în care nu se împlinise, oricum, nici măcar termenul general de 30 de zile prevăzut de lege în materia soluţionării petiţiilor (aplicabil în lipsa altor termene prevăzute în legislaţie), inculpata a trecut la implementare la data de 20.10.2016, elaborând o procedură/dispoziţie cu un conţinut similar adresei. Procedura era menită să reglementeze problema recoltării probelor biologice de la persoanele neimplicate în accidente rutiere, în sensul de a nu se mai recolta deloc probe biologice de la şoferi depistaţi în traficul rutier sub influenţa băuturilor alcoolice, neimplicaţi în accidente rutiere/victime ale unor asemenea accidente, indiferent dacă existau sau nu alte cazuri medicale urgente la nivelul UPU – formularul de Confirmare a Instruirii elaborat cu această ocazie.

Deşi avea cunoştinţă de existenţa dispoziţiei care se afla în afara legislaţiei în vigoare, conducerea Spitalului nu a intervenit în niciun mod pentru a stopa implementarea acesteia de către şeful de secţie care a emis-o, mai mult, a înaintat efectiv adresa emisă de inculpată către DSP.. şi DSU… – aspect care reiese din declaraţia managerului Spitalului, martorul Şușcă Petru şi declaraţia inculpatei Golea Adela”, se mai arată în motivare.

Practic, Adela Goldea a supus atenției „problemele administrative şi de asistenţă medicală de urgenţă apărute datorită reglementărilor locale şi legislative în ceea ce priveşte recoltarea alcoolemiei”, arătând că, potrivit art. 2, 16, 20 alin. (5) din OMS nr. 1192/2014, obligaţia personalului UPU era aceea de a recolta probe de sânge la cererea poliţiei exclusiv de la persoanele implicate în accidente de circulaţie rutieră.

În adresă se invoca faptul că „UPU întâmpină frecvent probleme de solicitare de alcoolemie la şoferi care nu au produs accidente (…), acestea neîncadrându-se în obligativitatea legală conform Ordinelor M.S.”. În consecinţă, inculpata a solicitat, „pentru fluiditatea actului medical şi datorită supraaglomerării din UPU ca trusele standard să fie la dispoziţia poliţistului rutier care să poată solicita în orice serviciu medical de gardă recoltarea alcoolemiei”. Totodată, în adresă s-a evidenţiat că „acest demers survine în urma reducerii frecvente a capacităţii de asistenţă medicală în urgenţă (…) prin trimiteri la înştiinţări de prezentare în calitate de martor în procese penale ale şoferilor opriţi în trafic, fără persoane vătămate (…). Deplasările la B…. scot personalul medical din dispozitiv cel puţin 36 de ore”.

În concluzie, s-a apreciat că potrivit „ legislaţiei M.S. obligaţia UPU este de a recolta la persoane vătămate din accidente rutiere sau implicate în această vătămare care necesită asistenţă medicală de urgenţă şi internare, celelalte categorii vă solicităm să fie rezolvate de IML/IPJ/ITM conform protocoalelor dintre dânşii”.

”Practic, prin adresă se preciza ferm, dar greşit, că UPU nu ar avea obligaţia de a recolta probe biologice în asemenea situaţii. Adresa şi conduita inculpatei ulterioară emiterii adresei reflectă că aceasta nu era o solicitare a unui răspuns din partea celor trei destinatari şi constituia o informare pentru ca destinatarii adresei să apeleze la alte soluţii pentru recoltarea de probe biologice de la şoferi surprinşi în trafic sub influenţa alcoolului, iar nu la serviciile medicale oferite de UPU. Mai mult, conţinutul adresei nu reflectă că inculpata G.A. a solicitat informaţii juridice sau efectuarea vreunui control de legalitate a demersului de către destinatari, arată judecătorul.

Contre între declarații

Judecătorul mai arată că atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, Adela Golea a declarat că a elaborat respectivul formular cu asistenta responsabilă de ture și a asistentei șefe, însă afirmațiile Adelei au fost contrazise de una dintre martore care a precizat că nu a participat la elaborarea formularului.

”Martora a subliniat că în trecut (cu 2-3 ani înainte de momentul audierii) a fost într-adevăr implicată, la indicațiile inculpatei, în elaborarea unei proceduri rămase nefinalizate, însă aceasta viza stabilirea paşilor de urmat în cazul unor solicitări privind recoltarea de probe biologice de sânge de la şoferi, nicidecum un eventual refuz de prelevare a unor astfel de probe”, arată judecătorul.

În motivare se arată că ”independent de participarea altor persoane la elaborarea procedurii în discuție, esențial este faptul că, aşa cum rezultă din chiar declaraţiile inculpatei, decizia finală în privința conţinutului formularului i-a aparținut în totalitate. De asemenea, fiind întrebată, în contextul audierii în fața instanței, cine anume a stabilit forma finală a Formularului de Confirmare a Instruirii, inculpata a răspuns: „Eu, în calitate de şef de secție, era atribuția mea de serviciu, eu l-am întocmit și eu l-am avizat, eu am redactat forma finală și l-am avizat în calitate de șef de secție și l-am trimis la avizare””.

O altă martora a declarat că la nivelul secției au avut loc mai multe şedinţe organizate unde medicii au căzut de acord cu privire la luarea unei dispoziţii în sensul menţionat, respectiv pe fondul numărului tot mai mare de pacienţi şi al scandalurilor provocate fie de şoferii aduşi sub influenţa băuturilor alcoolice, fie de pacienţi care erau nemulţumiţi că trebuiau să aştepte mai mult, după şoferii prezentaţi de poliţie.

”Totuşi, nu medicii secţiei au stabilit modalitatea în care să fie luată o asemenea decizie, aceasta aparţinând inculpatei. Puteau fi găsite alte soluţii, solicitarea intervenţiei DSP pentru a face demersurile necesare (nu sub forma punerii în faţa faptului împlinit), modificarea legislaţiei în sensul prevederii desemnării unităţilor medicale autorizate de către DSP, iar nu interzicerea exercitării unei atribuţii stabilite de lege în sarcina personalului medical şi a unităţii medicale”, arată judecătorul.

Petru Șușcă o susține pe Adela Golea

Instanța observă că din coroborarea declarațiilor inculpatei cu prevederile Regulamentului Intern al SCJU se desprinde concluzia că pentru implementarea unei proceduri la nivelul UPU este necesară urmarea anumitor paşi. Astfel, după identificarea procedurii necesar a fi elaborate se impune consultarea documentelor medicale și legislative relevante şi se formează un colectiv de lucru. Procedura se discută în colectiv, se cere opinia colectivului, după care este aprobată de medicul şef de secţie şi trimisă pentru înregistrare şi avizare managerului unităţii medicale. Abia după avizare procedurile pot fi implementate la nivelul secției, cu formular de confirmare a instruirii care trebuie să prevadă şi lista cu personalul şi nu să aplice respectiva procedură.

”Cu toate acestea, atât din declarațiile inculpatei, cât şi din cea a martorului Şușcă Petru, managerul spitalului, rezultă că procedura din luna octombrie 2016 a fost considerată adoptată prin simplul fapt că a primit un număr de înregistrare la Registratura Generală a SCJU, fără vreun aviz suplimentar (prin faptul că a primit număr de înregistrare înseamnă că a fost şi acceptată – declaraţia inculpatei). De asemenea, cu ocazia audierii, martorul Şușcă Petru a arătat că nu ştie dacă procedura elaborată de către inculpată a fost cunoscută la nivelul spitalului sau doar la cel al secției de primiri urgențe”, se mai arată în motivare.

Martor: ”Ordinul spunea foarte clar să recoltăm probele doar de la victimele accidentelor rutiere”

Prin urmare, judecătorul consideră că procedura nu s-a încadrat în prevederile regulamentare, ”nefiind un protocol de practică medicală, care trebuia avizat de conducere, acesta fiind probabil şi motivul pentru care a fost doar înregistrat”.

O asistentă medicală, martoră în dosar, a declarat că în data de 21.10.2016, într-o zi de vineri, în jurul orei 07:00, aceasta a intrat în tură, primind formularul emis de către Adela Golea abia după câteva ore, prin mijlocirea asistentei şefe de secţie. Martora a precizat, în cursul urmăririi penale, că înainte de a lua la cunoştință de conţinutul formularului a recoltat probe de sânge de la numiţii S.T. şi O.A.C., la solicitarea organelor de poliție, însă în etapa judecății, aceasta nu își mai aducea aminte de aceste aspecte.

”Totodată, martora a arătat în mod consecvent că nu cunoaşte ca inculpata să fi organizat vreo şedinţă cu personalul UPU cu ocazia căreia să le aducă la cunoştinţă conţinutul formularului în discuție, nici vreo instruire sau informare prealabilă. De altfel, organizarea unei şedinţe ar fi fost fără finalitate, în contextul în care la UPU activitatea personalului se desfăşoară în ture de serviciu. Cu toate acestea, conform declarațiilor martorei, conţinutul formularului a fost neechivoc: „Ordinul spunea foarte clar să recoltăm probele biologice în vederea stabilirii alcoolemiei doar de la victimele accidentelor rutiere şi şoferii implicaţi în accidente rutiere”. În continuare, martora a relatat că, la ora 19:00, la predarea serviciului, i-a înmânat colegei sale, martora B.T.H., formularul în cauză, încunoştiinţând-o, totodată, şi despre conţinutul acestuia”, se arată în motivare,

Judecătorul spune că declarațiile acestei martore se coroborează cu declarațiile unei alte martore care a arătat că ”la momentul schimbului de tură, colega sa i-a comunicat verbal că, începând cu acea dată, nu se vor mai recolta probe biologice de la pacienţii neimplicaţi în accidente rutiere, iar ulterior aceasta a şi citit formularul, realizând că, potrivit acestuia, nu se vor mai face prelevări de probe biologice de la şoferii surprinşi în trafic sub influența alcoolului”.

Întâlnirea de la Prefectură

În 24 octombrie 2016 a avut loc o întâlnire la Prefectura Cluj, întâlnire la care au participat reprezentanți ai DSP Cluj, IPJ Cluj, IML Cluj și Adela Goldea. În urma acestei întâlniri, s-a găsit o soluție la problemele cu care se confruntă UPU, fiind stabilite şi alte unităţi medicale care să recolteze mostrele biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei în cazul şoferilor surprinşi în trafic de către organele de poliție.

”În prezent, nu dispoziţia inculpatei G.A. este cea în baza căreia nu se mai recoltează probe biologice la UPU de la Șoferi surprinși în trafic sub influenţa băuturilor alcoolice neimplicaţi în accidente rutiere (cum afirmă apărarea), ci decizia DSPJ”, arată judecătorul.

Ce au spus instituțiile și cadrele medicale

Ulterior, în 31 noiembrie 2016, Adina Golea a primit și un răspuns de la instituțiile de la care solicitase un răspuns privind recoltarea probelor de sânge la cererea poliției exclusiv la cazul persoanelor implicate în accidente rutiere,Departamentul pentru Situații de Urgență și MAI au răspuns următoarele:   „Recoltarea mostrelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei reprezintă o obligaţie profesională a cadrelor medicale din cadrul tuturor unităţilor sanitare, inclusiv a IML (…). Timpul în care se realizează recoltarea probelor biologice nu poate fi decis de agentul constatator sau de reprezentanţii Parchetului …., ci de către cadrele medicale, după îndeplinirea activităţilor medicale de urgenţă necesare, pentru intervenţia legată de îngrijirea şi tratarea bolnavilor”.

De asemenea, judecătorul arată că DSPJ a spus că U.P.U. avea obligaţia de prioritizare a cazurilor în funcţie de riscul vital, astfel că nu se putea invoca drept temei al dispoziţiei de refuz de recoltare faptul că poliţiştii ar fi insistat, faptul că ar fi îngreunat alte activităţi în cazuri grave.

”Oricum, declaraţiile cadrelor medicale audiate au reflectat faptul că se descurcau în ipoteze în care activitatea UPU era aglomerată, prioritizând cazurile în funcţie de gravitate, recoltările de probe biologice de la şoferi fiind luate ulterior.

La nemulţumirile inculpatei şi ale cadrelor medicale din subordine, referitoare la insistenţele poliţiştilor de a fi luaţi mai repede, scandaluri provocate la UPU de şoferi sub influenţa băuturilor alcoolice, trebuiau găsite alte remedii de ordin administrativ, în condiţiile legii.

Obligaţia de a fi audiat în calitate de martor în procesele penale este una legală, posibilitatea de refuz fiind strict limitată de legea procesual penală. Nemulţumirea inculpatei legată de scăderea capacităţii de asistenţă medicală în urgenţă ca urmare a prezentării angajaţilor UPU în calitate de martor în procesele penale privind pe şoferii opriţi în trafic nu putea în niciun caz să justifice o asemenea decizie, de neîndeplinire a unui atribuţii stabilite de lege în sarcina unităţii medicale”, se mai arată în motivare.

Atât managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, Petru Șușcă, cât și medicii șefi de secție din cadrul spitalului o susțin pe Adela Golea, afirmând că ”a luptat pentru fiecare pacient în parte, țintind binele acestuia”.

Articolul Adela Golea, fosta șefă a UPU Cluj, condamnată pentru că le-a cerut medicilor să dea prioritate cazurilor grave şi nu beţivilor aduşi de poliţişti la Urgenţă. Motivarea judecătorului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Omul de afaceri clujean ALEXANDRU HATAHAZI, implicat în afaceri cu service-uri auto și imobiliare, a fost condamnat de instanța de fond la trei ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală. Hatahazi deține și ”locul de taină” al polițiștilor BCCO din Cluj Napoca. Este vorba de Pensiunea Schwartz de pe strada Răsăritului din Cluj Napoca.

”Condamnă pe inculpatul : HATAHAZI I. ALEXANDRU (…) la pedeapsa de: – 3 (trei) ani 1 (o) lună şi 10 (zece) zile închisoare, cu executare în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă calificată şi continuată (676 acte materiale). (…) interzice inculpatului pe o durată de 2 ani, care începe după executarea sau considerarea ca executată a duratei pedepsei principale cu închisoarea, dreptul de a fi administrator la vreo societate comercială. (…) Constată că inculpatul a achitat prejudiciul reprezentând debitul principal în sumă de 611.245 lei şi încă 5 lei din accesoriile debitului principal. (…) obligă inculpatul HATAHAZI I. ALEXANDRU în solidar cu parte responsabilă civilmente SC Hal Scwartz Service SRL, prin Cabinet Individual de Insolvenţă L.D., cu sediul în Botoşani, str. 1 Decembrie nr. 47, jud. Botoşani, să plătească în favoarea părţii civile accesorii la suma de 611.245 lei, şi anume majorări în sumă de 175.895 lei, calculate până la data de 07.07.2015 şi penalităţi în sumă de 125.693 lei, calculate până la data de 07.07.2015, plus accesorii calculate la suma reprezentând debit principal după data de 07.07.2015 şi până la data plăţii integrale şi respinge celelalte pretenţii formulate de partea civilă. (…) Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare cu reprezentantul Parchetului, cu inculpatul, partea responsabilă civilmente şi cu partea civilă”, arată soluția pe scurt a instanței. De asemenea, Tribunalul Cluj a dispus instituirea măsurii de sechestru asigurator pentru opt imobile aflate în proprietatea lui HATAHAZI I. ALEXANDRU”, arată soluția pe scurt a instanței.

Pe de altă parte, Hatahazi spune că ar fi vorba de o neînțelegere. Inspectorii de la Finanțe nu ar fi găsit o parte dintre actele firmei și au considerat că este vorba de o evaziune fiscală.

”Era vorba de niste facturi si bonuri de consum pe care nu le-au găsit cei de la Finanțe când au venit în control. Nu știu despre ce sumă este vorba pentru că acum se lucrează la expertiza contabilă”, a declarat Hatahazi ALEXANDRU. De asemenea, el spune că nu este implicat în afaceri imobiliare. ”Eu nu am făcut afaceri imobiliare, nu mă ocup de așa ceva”, a mai declarat el.

Pensiunea BCCO

Procurorii și inspectorii fiscali au constat evaziunea fiscală la firma HAL SCHWARTZ SERVICE SRL, care acum este în insolvență, iar acțiunile și funcția de administrator au ajuns la Dan Ali Sabin.

Hatahazi Alexandru mai deține câteva afaceri cu service-uri și pensiunea SCHWARTZ de pe strada Răsăritului din Cluj Napoca, cunoscută ca fiind ”locul de taină” al polițiștilor de la  Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Cluj, sediul instituției fiind în apropiere.

Hatahazi a fost asociat în cadrul firmei Master Car SRL, firmă care între timp a fost radiată, cu NEMETHI ZSUZSANNA, cetățean maghiar. La rândul ei, Nemethi este a fost partener de afaceri cu KINAL CSABA ANDRAS, implicat și el în afacerile cu mașini. El face parte din cercul de apropiați ai lui Toma Rus, fostul șef al BCCO Cluj și fost secretar de stat în Ministerul de Interne.

La jumătatea anului trecut Tribunalul Comercial Cluj a decis închiderea procedurilor de insolvență privitoare la firma Master Car, care până în 2003 s-a numit SCHWARTZ LEASING SRL. Această firmă a bținut de la Primăria Cluj Napoca  autorizația de edificare a unui ansamblu imobiliar cu o înălțime de 10 etaje pe strada Mihai Românul, o zonă de case.

După emiterea autorizației, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului a contestat documentul.

Citeste si

Patronul pensiunii la care polițiștii de la Combaterea Criminalității Organizate își beau cafeluța a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală

Articolul Patronul pensiunii la care polițiștii de la Combaterea Criminalității Organizate își beau cafeluța condamnat la 3 ani de închisoare cu executare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După ce Spitalul Oncologic Cluj Napoca a atribuit în luna mai licitația pentru screeningul de cancer de sân unei firme cu doi angajați, luna aceasta spitalul clujean a mai dat aceleiași societăți contractul pentru screeningul de col uterin. De această dată firma a câștigat contractul în asociere cu un SRL de apartament din Mănăștur care nu are nicio cifră de afaceri, niciun angajat și pierderi pe anul trecut de aproximativ 1.000 de euro. Societățile se vor ocupa de contracte în valoare de aproape 3,5 milioane de lei, bani din fonduri europene. Firmele îl au în comun pe Florin Danciu, un fost patron al unor publicații locale din Cluj Napoca care au fost falimentate. Pe deasupra, unul dintre asociații lui Danciu din cadrul unuia dintre contracte, Sorin Ioan Blejan, a avut probleme de natură penală.

Spitalul Oncologic Cluj Napoca a câștigat fonduri europene în valoare de peste 22 de milioane de lei pentru screeningul cancerelor de sân și col uterin. Pentru publicitatea serviciilor oferite de spital în cadrul acestui proiect au fost organizate două licitații, ambele fiind câștigate de aceeași societate.

”În data de 20.02.2019 a fost publicat anunțul nr. CN 1009250 pe site-ul de licitații publice din România, pentru procedura de achiziție licitație deschisă, cu obiectul servicii de publicitate în cadrul proiectului POCU „Creșterea capacității instituționale și a competențelor profesionale ale specialiștilor din sistemul de sănătate în scopul implementării Programului Național de screening pentru cancerul de sân”, cod MySMIS 120799. Termen limită de depunere a ofertelor a fost 29.03.2019, câștigătorul a fost declarat în data de 20.05.2019, prin comunicarea numărul 120799 – 177. Contractul a fost încheiat cu unicul ofertant, SC SOSST Consult SRL, oferta financiară a furnizorului de servicii fiind de 1.787.320 lei, fără TVA.

În data de 13.04.2019 a fost publicat anunțul nr. CN 1010608 pe site-ul de licitații publice din România, (SICAP), pentru procedura de achiziție licitație deschisă, cu obiectul servicii de publicitate în cadrul proiectului POCU „Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”, cod MySMIS 120798. Termen limită de depunere a ofertelor 17.05.2019, ședința de vizualizare a ofertelor a avut loc în 20.05.2019, iar în urma evaluării documentelor de calificare, a ofertelor depuse, câștigătorul a fost declarat în data de 04.07.2019, prin comunicarea numărul 120798 – 24. Oferta financiară câștigătoare a fost de 1.708.246 lei, fără TVA”, arată reprezentanții Spitalului Oncologic Cluj Napoca.

Firma Sosst consult a câștigat cea de-a doua licitație în asociere cu AVIZZI SOFTWARE SRL.

Firmă fantomă beneficiara unui contract pe banii bolnavilor de cancer

Legătura dintre cele două societăți este realizată de Florin Danciu, om de afaceri care activează pe piața media și de publicitate locală.

Acționarii Sosst Consult SRL sunt Ana Maria Danciu, soția omului de afaceri, și tatăl ei, Vasile Cadiș, iar directorul firmei este Florin Danciu. Această firmă a declarat pe anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 500.000 de lei și un singur angajat. Ana Maria Danciu este fostul șef de cancelarie al Prefecturii Cluj și ex purtătorul de cuvânt al PSD Cluj.

Cealaltă firmă este un SRL de apartament din cartierul Mănăștur. Acționari sunt, în cote egale, Florin Danciu și Sabin Ioan Blejan, cel din urmă fiind și administrator. Firma se ocupă de activități software și are un bilanț fiscal demn de o firmă fantomă: pe ultimii doi ani nu a declarat nicio cifră de afaceri, pierderi de aproximativ 1.000 de euro și niciun angajat! Am încercat să îl contactăm pe Blejan pentru a explica de ce societatea pe care o administrează se află în această situație, dar numărul de telefon dedicat firmei nu mai este valabil.

Blejan a avut o serie de probleme de natură penală, numele lui regăsindu-se într-un dosar de cercetare penală, însă lucrurile s-au rezolvat. Din 2018 el a deschis un proces la Judecătoria Cluj Napoca în care solicită judecătorului confirmarea renunțării la urmărirea penală.

Plan de bătaie făcut în ”familie”

Potrivit raportului procedurii de licitație prezentat de SC Sosst Consult, campania de informare din cadrul acestor două contracte pentru publicitatea programului de screening de cancer va fi asociată cu imaginea prezentatorului TVR Iuliana Tudor.

Pe segmentul difuzării mesajului pe posturile radio au fost alese Radio România Actualități și Radio Antena Satelor. Prounerea vizează o audiență de 869.400 persoane care urmează să fie informate prin intermediul a 600 de spoturi și 90 de intervenții.

Ca mijloc de informare TV au fost alese ProTV și TVR 1 care vor difuza 140 de spoturi și 82 de intervenții.

Canalele online care se regăsesc în oferta SC Sostt sunt adevărul.ro, click.ro și evz.ro, mijloace prin care se preconizează o audiență de peste 12 milioane de persoane.

Prezentarea ofertei arată că aceleași canale vor fi folosite și ca mijloc de difuzare în presa scrisă. În cadrul acestei secțiuni de ofertare vor fi plătite 44 de machete și 66 de editoriale.

De asemenea, Florin Danciu, directorul Sosst arată în prezentare că firma deține peste 40 de panouri publicitare amplasate la nivel național.

Pe de altă parte, el a declarat reporterului Gazeta de Cluj care l-a întrebat despre cum va gestiona proiectul că, de fapt, firma nu deține niciun panou publicitar, dar că le va închiria prin intermediul unei firme de publicitate.

În cadrul campaniei de informare, expertul în comunicare ales de firma Sostt este Ana Maria Danciu, acționar în societate și soția directorului firmei. Art director este Florin Paravan, expertul  de producție audio/video – Dan Radu Curean (colaborator vechi de-a lui Florin Danciu de la TVR Cluj), iar expert online Ioan este Sabin Blejnar, partenerul de afaceri din societatea fantomă pe care o deține împreună cu Danciu.

Experiență pe genunchi

Într-o ediție precedentă, Gazeta de Cluj a prezentat detalii legate de prima licitație din cadrul acestui proiect câștigată de Sosst Consult.

Întrebată despre această licitație, Ana Maria Danciu, acționarul majoritar al firmei Sostt Consult a spus că nu știe prea multe lucruri.

”Eu nu mă mai ocup de firmă, sunt doar acționar. Nu știu să vă dau mai multe detalii. Cred că v-am răspuns la întrebare”, a declarat Ana Maria Danciu pentru Gazeta de Cluj.

Tatăl ei, Vasile Cadiș, a declarat că singurul care poate da detalii este Florin Danciu, directorul general al societății și soțul acționarului majoritar.

”Lucrurile sunt mai nuanțate în cadrul acestui proiect. Firma a fost obligată prin caietul de sarcini să încheie contracte cu experți. Avem sase experți, firme de publicitate, firme care se ocupă de producție video, etc. De campania outdoor mă ocup eu cu firma Reset Media”, spune Danciu.

Întrebat de lipsa subcontractanților el a precizat că serviciile nu au fost subcontractate, ci închiriate. ”Aceștia nu sunt subcontractanți, ci și-au dat acordul să lucreze în cadrul acestei campanii. Oricum, nu suntem la prima campanie de acest gen. În caietul de sarcini ni s-a cerut să avem o cifră de afaceri de 800.000 de lei (cea mai mare cifră de afaceri a firmei Sostt Consult a fost de 600.000 lei, n.red.), și am avut mai multe cerințe pe care le-am respectat”, a mai adăugat directorul general al SC Sostt Consult.

În pofida declarațiilor făcute de directorul general al firmei Sostt Consult SRL, firma controlată de familia Danciu nu are nicio experiență similară unei campanii naționale de această anvergură.

Formulare de mii de euro pentru familia Danciu

Anul trecut, firma familiei Danciu a încheiat, prin cumpărare directă, contractul ”Formulare autocopiative, inseriate – inclusive tehnoredactarea lor dupa dorinta clientului. Format A4” pentru suma de 19.200 lei, fără TVA. Tot anul trecut, ISU Cluj a încheiat prin aceeași metodă, fără licitație, cu firma Sostt Consult contractul ”Suport susținere si fixare pentru casete luminoase Specificații tehnice: – Tija din țeavă metalica pătrată cu lățimea de 1,55 cm și înălțimea de 100 cm – Picior din țeavă metalică pătrată fixare tija în cruce cu lungimea de 32 cm si lățimea de 1,5 cm”.Pentru suportul respectiv, ISU Cluj a plătit 2.291 de lei, fără TVA.

Tot în cursul acestui an, Institutul Oncologic din Cluj Napoca a încheiat un contract, prin încredințare directă, cu această societate pentru formulare autocopiative în valoare de 4.000 de euro (19.200 de lei, fără TVA). Institutul Oncologic a comandat firmei conduse de familia Danciu 120.000 de formulare în doi ani de zile, ambele contracte fiind acordate fără vreo licitație!

Citeste si

Spitalul Oncologic Cluj Napoca sifonează 2 milioane de lei din banii destinați femeilor bolnave de cancer

Articolul Firmă fantomă băgată în contractele licitate de Spitalul Oncologic Cluj Napoca pe banii femeilor bolnave de cancer apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gunoierii de la Branter, „Regele Salubrizării” din Cluj-Napoca, au distrus gardul unui bloc de pe Strada Venus, după care s-au urcat în mașină și au fugit de la fața locului.

În după-masa zilei de ieri, încercând să efectueze manevre pentru a putea iesi de pe strada principală, unul dintre angajații firmei de salubritate Branter, din cauza „calităților” sale de șofer profesionist, a distrus gardul unui bloc nou de pe Strada Venus, Cluj-Napoca.

Colac peste pupăză, nefiind niciun martor care să observe paguba pe care au creat-o, s-au gândit cu toții să urce în mașină și să fugă de la locul faptei.

Dacă făptașii nu-și vor recunoaște vina, locatarii vor fi nevoiți să apeleze la organele de Politie.

Articolul Ciclonul Dorel lovește la Cluj și fuge apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistrații de la Tribunalul Cluj sunt așteptați azi să se pronunțe în legătură cu cererea de eliberare condiționată făcută de Niculae Nicholas Vitto, unul dintre mebrii Clanului sportivilor din București. Niculae este implicat în Dosarul Fraudă la Referendum, fiind una dintre legăturile lui Dumitru Samson, fiul politicianului PNL Cornel Dobrițoiu.

Niculae Nicholas Vitto , Bogdan Cristian Măgurean şi Dumitru Samson, fiul vitreg al ministrului Apărării Corneliu Dobriţoiu, au fost deferiţi justiţiei, alături de alte 15 persoane pentru oferire de bani şi bunuri în scopul determinării alegătorului să meargă la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în contextul organizării, la data de 29 iulie 2012, a referendumului pentru demiterea preşedintelui României, inculpatul Samson Dumitru a organizat „o acţiune de mobilizare” a electoratului la nivelul judeţului Cluj, în vederea exercitării dreptului la vot de către alegători, „în schimbul unor foloase materiale” constând în bani sau produse alimentare (mâncare şi băutură). 

„Pentru a pune în aplicare această acţiune de mobilizare a electoratului, inculpatul Samson Dumitru a apelat la inculpaţii Nica Tudorel, Biţu Constantin Sebastian, Niculae Nicholas Vitto, Chiraş Gigi Daniel, pe care i-a adus în acest scop din Bucureşti, precum şi la inculpatul Măgurean Bogdan Cristian (cunoscut în mediul interlop local din Cluj-Napoca), cu sprijinul cărora a contactat lideri ai unor comunităţi cu locuitori majoritari cu situaţie defavorizată (acestea fiind persoane lipsite de resurse financiare), pe care să-i capaciteze în exercitarea dreptului la vot în contra unor sume de bani. Astfel, în data de 29 iulie 2012, inculpatul Samson Dumitru a iniţiat şi s-a asociat cu inculpaţii Nica Tudorel, Biţu Constantin Sebastian, Niculae Nicholas Vitto, Chiraş Gigi Daniel, Măgurean Bogdan Cristian, Hanzi Nicuşor Ştefan, cărora le-a promis şi remis suma de 14.000 lei, în vederea săvârşirii infracţiunii prev. de art. 54 alin. 1 din Legea nr. 3/2000. Totodată, în aceeaşi zi, inculpatul Samson Dumitru a oferit, prin intermediul coinculpaţilor, sume de bani (respectiv câte 50 de lei de fiecare) alegătorilor din cadrul unor comunităţi din comuna Floreşti, judeţul Cluj şi foloase materiale (mâncare şi băutură în valoare de 1.500 lei) unor comunităţi din cartierul Pata Rât în scopul de a determina alegătorii să voteze în cadrul referendumului, pe aceleaşi criterii”, se arăta în comunicatul procurorilor. 

Citeste si

Dumitru Samson rămâne cu condamnarea la bulău pentru Fraudă la Referendum

Articolul Un membru din Clanul Sportivilor așteaptă eliberarea de la Tribunalul Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.