Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a scris, miercuri, pe Twitter, un mesaj referitor la cazul Alexandrei Măceșanu, fata de 15 ani care a fost ucisă de Gheorghe Dincă după ce a sunat de trei ori la 112, relatează libertatea.ro

„Apelul zadarnic al Alexandrei Măceşanu către serviciile de urgenţă a întristat şi a şocat întreaga Europă. Mai multe politici eficiente împotriva uciderii femeilor şi violenţei împotriva femeilor trebuie să fie o prioritate în eforturile noastre politice şi instituţionale”, a scris David Sassoli pe rețeaua de socializare.

Crimele din Caracal au atras atenția presei internaționale care a relatat în detaliu despre răpirea Alexandrei Măceșanu și despre modul în care autoritățile române au investigat cazul. „Alexandra Măceșanu: înregistrările în care adolescenta româncă cere ajutor, făcute publice de familie”, a scris BBC.

Jurnaliștii britanici au precizat că adolescenta de 15 ani a sunat de trei ori la 112 și i-a implorat pe polițiști să o ajute deoarece fusese răpită, sechestrată și violată.

De asemenea, BBC observa că polițiștilor români le-a luat 19 ore ca să localizeze locuința din Caracal din care Alexandra Măceșanu a sunat la 112 de trei ori.

Sky News a notat că Alexandra l-a implorat pe polițist să rămână cu ea la telefon pentru că îi era frică, iar Die Welt a tritat: „două adolescente moarte – protestatarii acuză poliția de incompetență”.

Articolul Președintele Parlamentului European, mesaj despre cazul Alexandrei Măceșanu: „Apelul zadarnic a întristat și a șocat întreaga Europă” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un incident neplăcut a avut loc după meciul dintre CFR Cluj și Celtic Glasgow, încheiat 1-1, la intrarea presei, unde a izbucnit un conflict între agenții firmei de pază ai clubului din Gruia si jurnalistul Justin Gafiuc de la Gazeta Sporturilor.

Citește și: Toma Rus s-a ales cu o plângere penală: „Scenariu de junglă: înjurături, amenințări, pumni în coaste”

Jurnalistul GSP, Justin Gafiuc, a fost dat afară de la meciul CFR – Celtic, fiind bruscat de 6 stewarzi conduși de chestorul de poliție (r), Toma Rus, fostul șef al Crimei Organizate (Brigazii de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog) Cluj, din zona rezervată presei.

Toma Rus este acum pensionar din Poliție și este șeful securității la meciurile CFR-ului. ”I-am spus să revină la locul presei pentru că jucătorii oaspeți nu doreau sa fie deranjati și m-a înjurat și chiar m-a lovit”, s-a plâns Toma Rus.

Gafiuc a cerut identificarea celor care l-au agresat și va depune plângere, scrie Sportul Clujean, un portal specializat pe sporturile clujene.

Amintim că în anul 2016 fiii chestorului de poliție în rezervă, Toma Rus, au fost acuzați că au bătut mai mulți fotbaliști și un spectator la un meci de fotbal care a avut loc pe stadionul CFR Cluj din cartierul clujean Gruia. Presa locală scria la acea vreme că spectatorul agresat, Ilie Rus, se afla în tribună, iar după o altercație din teren în care au fost implicați fiii lui Toma Rus, Adrian Rus (portar) și Ionuț Rus (jucător de câmp), lucrurile au degenerat. Adrian Rus s-a dus în tribună și l-a lovit pe bărbatul care s-a dus să vadă meciul și susținea echipa din Buza. 

Adrian Rus nu este la prima abatere de acest gen. Tot în anul 2016, Evenimentul Zilei scria că trei fotbaliști de la U cluj, printre care și Adi Rus au fost implicați într-un scandal care avut loc în fața unui restaurant din campusul studențesc Hașdeu. Scandalul a pornit în prima fază între un grup de studenți, colegi de cămin cu Ionuț C. și fotbaliști. Apoi, spun polițiștii studenții au ieșit afară din restaurant și i-au așteptat pe fotbaliști. Bătaia a continuat și în fața restaurantului, spun polițiștii. Carmen Jucan de la IPJ Cluj a confirmat incidentul. Citește mai mult AICI.

Articolul Toma Rus acuză că ar fi fost lovit de un jurnalist după meciul CFR – Celtic VIDEO apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Aseară, imediat după meciul CFR Cluj – Celtic 1-1, un jurnalist GSP a fost bruscat, jignit și ulterior târât în afara stadionului de un grup de stewarzi, totul la comanda lui Toma Rus, șeful Securității de la clubul clujean. Toma Rus a declarat presei locale că ar fi fost lovit și înjurat de jurnalist, însă reporterul povestește pentru Gazeta Sporturilor o altă variantă a celor petrecute aseară.

Citește și: Toma Rus acuză că ar fi fost lovit de un jurnalist după meciul CFR – Celtic VIDEO

Mai jos, relatarea reporterului Justin Gafiuc:

„După meciul CFR Cluj – Celtic, am trăit un episod pe care nu-l mai credeam posibil în anul de grație 2019. În timp ce mă aflam în fața intrării către sala conferinței de presă și așteptam sosirea antrenorilor, corespondam pe telefon pentru culegerea câtorva informații despre starea unui suporter scoțian, care se prăbușise înainte de partidă și fusese preluat de echipajul de pe ambulanță. Butonam pe telefon, moment în care m-am trezit lângă mine cu Toma Rus, șeful Securității de la clubul ardelean.

Cu o atitudine provocatoare, mi-a cerut pe un ton ridicat să părăsesc imediat zona și să mă refugiez în sala conferinței, fiindcă în fața clădirii, la scări, nu e permis accesul media. O enormitate, căci acolo, chiar la intrarea în clădire, jurnaliștii îi așteaptă deseori pe actorii de pe gazon pentru declarații la zona mixtă. I-am solicitat cu respect lui Rus să-mi motiveze interdicția apărută brusc, iar în locul unui răspuns civilizat a dat drumul unor reacții de peșteră.

M-a apucat cu forță de brațe, a început să mă bruscheze cu agresivitate, să mă împingă și să-mi adreseze înjurături imposibil de reprodus. Instant, le-a făcut semn câtorva stewarzi să intervină și să mă evacueze din stadion! Oamenii s-au conformat, patru indivizi cu veste galbene m-au imobilizat și au început să mă târască efectiv spre poarta arenei, în timp ce strigam să mă elibereze. În meleul format, mi-au altoit și vreo doi pumni pe dedesubt, mi-au rupt cămașa, totul desfășurîndu-se sub privirile și coordonarea lui Toma Rus și a adjunctului său, un tip cu părul scurt, alb.

Momentul în care jurnalistul e prins la mijloc și târât de cei 4 stewarzi. În stânga, cu cămașă deschisă, este Toma Rus. Iar în dreapta, cu sacou bleumarin, adjunctul său 

Adjunctul e același tip care, înainte de partidă, încercase să mă blocheze să filmez intervenția cadrelor medicale de pe ambulanță la adresa unui suporter scoțian, care se prăbușise în tribuna oaspeților și era plin de sânge pe față. «Nu scrie nicăieri, așa vreau eu să interzic!», s-a exprimat indiviul la acel moment, pentru a încheia cu o amenințare, «N-o să mai calci tu pe aici!», enervat că am reușit, totuși, să captez pe video și pe foto cazul respectiv. Nu l-am luat atunci în seamă, dar probabil omul va fi contribuit după joc la scenariul de junglă pus în practică în curtea oficială de la CFR Cluj!

După ce am fost eliberat de stewarzi, Jandarmeria, care asistase absolut impasibilă la incident, l-a legitimat pe Toma Rus doar la intervenția mea expresă, refuzând într-un mod incredibil să-i identifice însă pe ceilalți agresori! Un băiat de la jandarmi a filmat întregul dialog, normal ar fi să fi înregistrat evenimentul integral. Directorul de scouting al lui CFR, Marius Bilașco, a apărut și el într-un târziu la fața locului, s-a uitat, dar n-a scos un cuvânt pentru aplanarea și lămurirea situației.

Am explicat într-un final că doresc să ajung la conferința de presă, dar Toma Rus a dat mai departe dispoziție să fiu scos complet din stadion, fiindcă mi s-a ridicat acreditarea pe loc! M-am conformat pentru a nu escalada situația, ajunsă oricum într-un punct inimaginabil. Înainte însă de a pleca, Rus a avut grijă să mă atenționeze că «n-o să mai calci niciodată prin Cluj» și a mai dat drumul la încă un set de înjurături birjărești”.

Jurnalistul Gazetei a făcut astă-noapte plângere penală la Poliția Municipiului Cluj. Dosarul a plecat deja pe fir, toate probele vor fi puse la dispoziția anchetatorilor, inclusiv filmări și fotografii relevante, cu Toma Rus și oamenii săi în plină acțiune. 

CINE ESTE TOMA RUS, ȘEF AL SECURITĂȚII LA CFR CLUJ DIN 2017

Toma Rus este chestor de poliție aflat la pensie, ex-secretar de stat la Interne în timpul mandatului lui Gabriel Oprea, același care i-a condus teza de doctorat suspectată și investigată pentru plagiat. Omul a obținut diploma la școala SRI, Academia de Informații „Mihai Viteazul”, cu fostul vicepremier Vasile Dâncu în comisia care i-a binecuvîntat lucrarea „Criminalitatea organizată. Vulnerabilitate la adresa securității naționale”.

A fost șeful Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Cluj până în decembrie 2006, iar ulterior a ajuns adjunct al șefului Direcției Generale de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog. Adică al doilea om pe țară în domeniu!

În octombrie 2018, portalul „Ziar de Cluj” nota că Toma Rus, alături de procurorii DIICOT Mircea Hrudei și Daciana Deritei, cu sprijinul ex-șefului SRI George Maior, înscenase cunoscutul dosar „Gazeta”, care viza scoaterea de pe piață și închiderea a zece publicații locale. Jurnaliștii au fost achitați de Curtea de Apel Galați.

De asemenea, numele lui a apărut în dosare diverse, cu acuzații de corupție, trafic de influență, abuz în serviciu ori fals în declarații, după cum notează pe larg presa clujeană în ultimii ani. Rus a fost implicat la un moment dat inclusiv într-un caz de șantaj cu fostul finanțator de la CFR Cluj, Arpad Paszkany, într-o speță legată de un teren din oraș. DNA l-a scos însă de sub urmărire penală la vremea respectivă.

Toma Rus are plăceri exotice și în materie de business, căci în aprilie 2014 devenea administrator la cea mai mare fermă de bizoni din Europa, amplasată în comuna clujeană Recea Cristur, o investiție de peste 2,5 milioane de euro realizată de doi oameni de afaceri străini, un neamț și un danez.

Gusturile pentru violență ale lui Toma Rus au corespondență și în familie, căci fiii săi, Adrian și Ionuț, au apărut în episoade dure. Primul, fotbalist pe postul de portar, a fost implicat într-o bătaie în complexul studențesc „Hașdeu” în octombrie 2016, fiind pus imediat pe liber de Universitatea Cluj, unde era legitimat atunci. În iulie 2017, tatăl l-a plasat strategic chiar la CFR Cluj!

Înainte, în 2015, băiatul se alesese cu o suspendare de 20 de etape în fotbalul județean, când, împreună cu fratele său, a fost implicat într-o altercație vastă pe gazon, iar apoi au urcat în tribună pentru a-l cafti pe un suporter al oaspeților. Episodul s-a petrecut în liga a cincea, în aceeași localitate, Recea Cristur, unde Toma Rus devenea specialist în bizoni. 

Sursa: gsp.ro

Articolul Toma Rus s-a ales cu o plângere penală: „Scenariu de junglă: înjurături, amenințări, pumni în coaste” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Şoferul român care a intrat cu duba într-un TIR, intenţionat, live pe Facebook, are doar 22 de ani. Nu există deocamdată informaţii care să confirme sau să infirme decesul tânărului care e originar din Deva.

Un tânăr şofer român a apăsat acceleraţia la peste 170 km/h şi a lovit intenţionat un TIR, totul fiind transmis live pe Facebook. Tocmai ce aflase că e părăsit de iubita lui din ţară, transmiţându-i acesteia un mesaj, potrivit observator.tv

Claudiu C. e din Deva şi are doar 22 de ani, fiind născut în octombrie. Muncea la Munchen, şofer pe o camionetă de 3.5 tone, cea pe care a băgat-o cu viteză într-un tir staţionat, pe o autostradă din Germania.

„Mamă, tată, nu vreau să vă spun decât că vă iubesc, vă iubesc mai mult ca orice pe lumea asta, pe voi. Pe Monica pot să zic că am iubit-o, am iubit-o mai mult decât a meritat, încă o iubesc, o iubesc foarte mult.

Astăzi mi-a dat o veste foarte dezamăgitoare. Mi-a spus că ea nu mai vrea nimic, nu mai vrea nimic cu mine. Mi-a spus că ea se desparte de mine. Mi-a spus că ea nu mai vrea să aibă nicio legătură cu mine. Mi-a spus că nu mai vrea nimic cu mine, după trei ani de relaţie, după ce am aşteptat atât.

După câte am îndurat, după câte am sperat, după câte speranţe mi-am făcut, ea îmi spune că nu mai vrea nimic cu mine. În schimb, vrea cu altcineva, cu Iulian, un băiat foarte de treabă.” spune şoferul, în transmisiunea live de pe reţeaua de socializare.

E interesant faptul că tânărul din Deva a ales să îşi creeze un cont nou de Facebook, de curând, pentru a transmite live sinuciderea. El avea un alt cont pe care era activ. La cel nou nu are priteni, fotografii sau vreo altă activitate, în afară de live-ul de luni seara şi o fotografie semnificativă, cu un bărbat pe patul de spital, cu un înger lângă el.

Articolul Şoferul român care a intrat intenționat într-un TIR, a transmis sinuciderea live pe Facebook apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Șefii instituțiilor din cadrul CJ Cluj și-au publicat declarațiile de avere.

Claudiu Tămaş, șeful Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj. Potrivit declaraţiei de avere, Tămaş deţine un teren de 176 mp în localitate Sălicea, dobândit în anul 2014, şi un autoturism BMW, fabricat în 2014. Directorul DGASP Cluj nu figurează cu conturi bancare şi nici cu tablouri sau bijuterii. În schimb, are o datorie de 30.000 lei către două persoane fizice. Veniturile anuale ale lui Tămaş se ridică la 94.163 lei, reprezentând salariul şi alţi 4.202 lei anual reprezentând indemnizaţia pentru funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de Protecţia Copilului.

Lucian Năstase Kovacs, directorul Muzeul de Artă Cluj, are, potrivit declaraţiei de avere trei terenuri în localitatea Mănăstireni (900 mp, dobândit în 2006; 700 mp, dobândit în 2006 şi 600 mp, dobândit în 2012). La capitolul clădiri, Năstasă Kovacs a declarat că deţine împreună cu soţia un apartament de 46,43 mp în Cluj (Cluj-Napoca-n.r.), o clădire de 90 mp în satul Mănăstireni şi o alta de 102 mp în aceeaşi localitate. Anul trecut, Lucian Năstasă Kovacs a moştenit un apartament de 60 de mp în Iaşi. Directorul Muzeului de Artă Cluj mai deţine un cont bancar de 3.150 USD iar la capitolul venituri apar sume destul de consistente.

De la Muzeul de Artă Cluj a încasat anul trecut 78.970 lei, de la Universitatea Babeş-Bolyai, unde conduce doctorate, suma de 72.166 lei iar de la Academia Română suma de 105.577 lei. De la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul’’ din Bucureşti, Năstasă Kovacs a primit suma de 33.136 lei iar de la UEFSCDI suma de 3.444 lei. De asemenea, Năstasă Kovacs a încasat suma de 559 lei de la Universitatea de Vest  iar de la Fundaţia pentru Şcoală suma de 270 lei. Soţia acestuia, Annamaria Năstasă Kovacs a încasat anul trecut 19.910 lei din activităţi de traducere şi interpretariat.

Managerul Spitalului de Boli Psihice Borşa, Jucan Ana deţine un Opel fabricat în 2007 şi un depozit bancar de 152.543 lei. Veniturile Anei Jucan constau în 190.244 lei, reprezentând salariul.

Directorul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo, Gheorghe Frăţilă,  deţine un teren de 29.000 mp în localitatea Şelimbăr, Sibiu, un altul de 150 mp în localitatea Floreşti, judeţul Cluj, unul o cotă de 1/4 din 25.000 mp de teren în localitatea Presaca, judeţul Sibiu şi tot 1/4 din 498 mp, teren situat în Presaca. Frăţilă mai deţine cotă de 24/100 din 56.000 mp teren agricol situat în localitatea Plai, judeţul Hunedoara. Tot aici, Frăţilă a moştenit  24/100 din 906 mp de teren intravilan.

La capitolul locuinţe, Directorul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo deţine o casă de 120 mp în localitatea Floreşti, o cotă de 1/4 dintr-o casă de 104 mp situată în localitatea Presaca, judeţul Sibiu şi o cotă de 24/100 dintr-o casă de 32 mp situată în Plai, judeţul Hunedoara. Frăţilă mai are trei depozite, toate însumând 82.418 lei. Veniturile lui Gheorghe Frăţilă constau în 76.591 lei reprezentând salariul de la Serviciul Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo. Soţia acestuia a câştigat 20.622 din salariul de la firma Taxconsult SRL, 2000 de lei din consultanţă fiscală, 148.000 lei din dividende provenite de la Taxconsult şi T&F Consulting.

Pe de altă parte, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii Transilvania, precum și directorii de la Compania de Apă Someş, revista Tribuna, Centrul Agrotransilvania, Teatrul de Păpuşi Puck şi cei de la Direcţia de Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj încă nu şi-au publicat declaraţiile de avere pe anul 2019.

Articolul Vezi ce averi au șefi deconcentratelor din CJ Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Text scris de Valer Marian in cotidianul.ro:

Poliţiştii şi jandarmii, forţele de ordine în general, nu-şi prea arată vitejia şi nu aplica legea când e vorba de apărarea siguranţei cetăţenilor, fapt pe deplin dovedit în recentul şi cutremurătorul caz de la Caracal. Sunt însă foarte viteji şi de o agresivitate nejustificată în cazul unor oameni simpli, lipsiţi de apărare, pentru fapte de regulă mărunte. O batrânică de 81 de ani a fost reţinuta şi amendată zilele trecute de un echipaj de poliţie rutieră din capitală pentru ca a fost surprinsă de culoarea roşie a semaforului pe o trecere de pietoni, pe care nu a reuşit să o parcurgă integral din cauza vârstei. Bătrânici de la ţară sunt agresate şi amendate frecvent de vajnici poliţişti locali pentru că vor să vânda cateva ouă sau legături de pătrunjel pe lângă pieţe sau pe străzile oraşelor. Doi jandarmi n-au fost în stare să încătuşeze un presupus pedofil într-un loc public şi i-au pulverizat spray paralizant de la o distanţă de câţiva centimetri, provocându-i un infarct mortal.

În acest articol o să vă prezentăm un caz foarte grav de agresare a unui pensionar paşnic din Cluj-Napoca de către forţele de ordine în timpul vizitei pe care preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a efectuat-o la Universitatea Babes-Bolyai, în seara zilei de 23 mai 2019. Pensionarul Todorel Lupea a fost reţinut şi agresat bestial, inclusiv cu electroşocuri şi lovituri cu bastoane metalizate, în plin centrul oraşului, de o haită de nouă poliţişti şi jandarmi pentru că a refuzat să se legitimeze, până ce nu i se spune ce fapta a comis, după ce a îndepărtat câteva jerbe de flori legate cu panglici în culorile drapelului naţional al Ungariei de pe soclul statuii ecvestre a regelui Matei Corvin.

Pasagerul ministru de interne Nicolae Moga si actualul ministru interimar Mihai Fifor au declarat imediat după preluarea funcţiei că nu vor mai admite abuzurile poliţiştilor şi jandarmilor împotriva cetăţenilor şi mai ales actele de agresiune nejustificate împotriva acestora. Deocamdată, totul a rămas la stadiul de vorbe in vânt.

I-au fracturat un picior cu electroşocuri şi cu bastoane metalizate
Todorel Lupea este un pensionar în vârstă de 64 de ani, care este originar dintr-o localitate de la poalele Munţilor Apuseni şi domiciliaza de zeci de ani in Cluj-Napoca, unde a lucrat ca macaragist la Carbochim, o întreprindere cu grad ridicat de toxicitate, unde a fost încadrat în grupa a-I-a de muncă. Aflat la pensie, acesta se întâlneşte de multa vreme, aproape în fiecare seara, în jurul orelor 18, cu un grup de prieteni pensionari pe bancile din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, unde este amplasată statuia ecvestra a regelui Ungariei Matei Corvin, fiul voievodului român Iancu de Hunedoara, care a devenit şi guvernator al Ungariei. În seara zilei de 23 mai 2019, aflând că preşedintele Klaus Iohanis se află în vizită la Universitatea Babes-Bolyai, unde şi-a lansat o carte, instituţie situată la circa 100 metri distanţa de Piata Unirii, s-au deplasat la universitate pentru a-l vedea pe preşedinte, dar nu li s-a permis sa intre de către nişte haidamaci din SPP. Astfel ca s-au reîntors in piata, unde au sesizat că un grup de turişti maghiari a depus pe soclul statuii lui Matei Corvin jerbe de flori legate cu panglici în culorile drapelului national al Ungariei, fapt care a creat iritare in rândul românilor care se aflau sau treceau prin zona. Un barbat, care trecea prin piaţă şi care a afimat ca este din Maramures, a îndepartat jerbele de pe soclu, dar turistii maghiari le-au repus la loc, fapt ce a amplificat iritarea românilor prezenţi.

Pe acest fond de iritare, în jurul orelor 19,30, Todorel Lupea s-a deplasat la statuie şi a îndepartat din nou jerbele de pe soclul acesteia, spunandu-le turistilor maghiari că nu este normal să depuna jerbe cu culorile naţionale ale Ungariei într-un oras din România. În scurt timp, la faţa locului au venit doi politisti în uniforme de camuflaj ,care au coborat dintr-o duba inscriptionata “ Politia “, care stationa pe caldarâmul din piaţă, făcând parte din dispozitivul de pază şi intervenţie organizat cu ocazia vizitei presedintelui Iohannis. Cei doi politisti i-au solicitat lui Lupea sa se legitimeze, iar acesta si-a introdus mâna în buzunarul hainei pentru a scoate cartea de identitate, spunându-le de cateva ori, fără niciun cuvânt jignitor, ca se va legitima daca-i spun ce fapta a comis. Poliţiştii au refuzat să-i spună, îngăimând doar ceva de genul “ Aţi făcut scandal cu statuia “ şi au solicitat ajutoare, venind imediat din duba patru jandarmi, printre care si o femeie, si trei politisti locali, dintre care unul era imbracat civil si s-a prezentat a fi seful Biroului de ordine publica din Politia Locala a municipiului Cluj-Napoca.Toata aceasta haita l-a tarat pe Todorel Lupea la duba, unde i-au fost aplicate electrosocuri la genuchiul piciorului stang si a fost lovit cu salbaticie, cu bastoane metalizate, in partea inferioara a piciorului drept, pe care i l-au rupt efectiv in zona gleznei, care a inceput sa atarne pur si simplu.

Omul a cazut pe caldaram, pierzandu-si cunostinta, iar agresorii l-au aruncat ca pe un sac in duba. Agresorii au vrut sa-l duca la o sectie de politie, dar realizand gravitatea celor intamplate, l-au dus cu duba la Spitalul Judetean de Urgenta Cluj, unde a fost internat la orele 20,05 cu diagnosticul “ fractura cominutiva peroneu drept”, care a necesitat interventie medicala in dimineata zilei urmatoare. In dimineata respectiva s-au prezentat la spital doi sefi, unul de la Politie si unul de la Jandarmerie, care in loc sa se intereseze de starea lui Lupea, au facut presiuni asupra medicilor sa radieze din registrul de internari mentiunea ca acesta a afirmat ca a fost agresat de politisti, pentru a sterge astfel urma autorilor, dar au fost dati efectiv afara.

Instituţiile agresoare îşi acoperă vinovăţia şi responsabilitatea
Pensionarul agresat a fost spitalizat timp de 14 zile, dupa care i-a fost eliberat certificat medico-legal din care rezulta ca a suferit, in urma agresiunii prezentate, leziuni traumatice care necesita pentru vindecare 80-85 zile de ingrijiri medicale, daca nu survin complicatii. Lupea nu s-a vindecat pana in prezent, neputand inca umbla normal, astfel ca probabil ca numarul de zile de ingrijiri medicale va trece de 90. Dupa externare, la aproape o luna de la eveniment, respective in data de 18 iunie 2019, a fost vizitat la domiciliu de doi politisti locali care i-au inmanat un proces verbal(cu seria PL nr. 0068276) incheiat de agentul constatator Florin Cioban din Directia Generala Politia Locala a Municipiului Cluj-Napoca, prin care a fost sanctionat cu amenda contraventionala de 300 lei, pentru ca a fost depistat in timp ce arunca jerbele funerare care se aflau pe ansamblul statuar Matei Corvin si a refuzat sa se legitimeze. Referitor la acest proces verbal exista suspiciuni ca ar fi fost intocmit in fals, intrucat a fost incheiat in lipsa presupusului contravenient, cu data de 20.05.2019, orele 20,30, deci dupa internarea acestuia, si nu este semnat de un martor, conform dispozitiilor legale. Mai mult ca sigur ca organele de ordine au incercat sa-si acopere comportamentul abuziv, chiar criminal, cu acest proces verbal de contraventie fabricat.

Todorel Lupea a formulat contestatie impotriva procesului verbal de contraventie, care se afla pe rolul Judecatoriei Cluj-Napoca.Totodata, urmeaza sa depuna la Parchetul Militar Teritorial Cluj plangere penala impotriva celor noua agresori din fortele de ordine, sub aspectul savarsirii infractiunilor de lovire sau alte violente( pedepsita cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani ) sau vatamare corporala( pedepsita cu inchisoare de la 2 la 7 ani ), in functie de depasirea numarului de 90 zile de ingrijiri medicale. Cele noua brute ale statului sunt pasibile si de plata de daune morale substantiale victimei si de plata cheltuielilor de spitalizare ale acesteia. Am solicitat institutiilor implicate ( Directia Generala Politia Locala a Municipiului Cluj-Napoca, Inspectoratul Judetean de Politie Cluj si Inspectoratul Judetean de Jandarmi Cluj ) sa-mi comunice numele, gradul si functiile agresorilor pensionarului Todorel Lupea, dar nu mi-au transmis niciun raspuns pana la ora finalizarii articolului. Acest fapt dovedeste nu numai lipsa de control si de autoritate asupra propriilor subaltern a sefilor acestor institutii de forta, dar si lipsa de bun simt si de responsabilitate fata de opinia publica. Nici macar primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, fost palamentar, premier si lider de partid, care este seful supreme al Politiei Locale, nu s-a grabit sa-mi raspunda la intrebarile adresate.
Şi miliţienii lui Boc sunt părtaşi la agresiune

Este deosebit de ingrijoratoare apetenta spre violenta, spre folosirea excesiva a fortei impotriva cetatenilor a unor sefi si subalterni din Politie si din Jandarmerie, la treizeci de ani de la rasturnarea regimului dictatorial ceausist, dupa o mentalitate militieneasca de trista amintire. Mai ales ca sefii Politiei si Jandarmeriei Judetene Cluj au fost scoliti la Academia Nationala de Politie dupa Revolutie. In functia de sef al Inspectoratului Judetean de Politie Cluj a fost imputernicit interimar in iulie 2018 comisarul sef Mircea Rus, anterior seful Serviciului de Investigatii Criminale, dupa ce in anul anterior a cazut examenul organizat pentru aceasta functie cu media 3,80. Loctiitorul sau pe probleme de ordine publica este comisarul sef Catalin Lungu, care a fost imputernicit interimar in aceasta functie in primavara acestui an. Acest Lungu a activat multi ani in serviciul secret al Ministerului de Interne( DGIPI ), fiind cunoscut drept un copil de suflet al chestorului Gelu Oltean, seful acestui serviciu in guvernarea Ponta, la randul sau copilul de suflet al chestorului Virgil Ardelean, poreclit Vulpea, care a fost cel mai longeviv sef al serviciului respectiv. Cu vreo cinci ani in urma, Lungu a fost promovat de la Cluj sef al SIPI Satu Mare, unde s-a preocupat printre altele si de viata unor politicieni locali, inclusiv parlamentari. Anul trecut a fost imputernicit loctiitor pe probleme de ordine publica al sefului Inspectoratului Judetean de Politie Satu Mare, iar in primavara acestui an a revenit la Cluj pe aceeasi functie. Conform unor surse din Politia clujeana, intre inspectorul sef si loctiitorul sau pe ordine publica au aparut anumite animozitati, legate inclusiv de consumul excesiv de alcool de catre cel din urma, care au culminat cu verificarea lui Lungu de catre Rus, intr-o dimineata, la intrarea in serviciu, cu fiola alcooscop, care s-a inverzit substantial.

La fel de ingrijoratoare este aroganta si agresivitatea politistilor locali, denumiti si comunitari, care ar trebui sa fie in slujba comunitatii, nu impotriva ei, si sa dovedeasca o anumita empatie fata de cetatenii care le asigura plata salariilor destul de consistente. Politia Locala Cluj-Napoca, denumita si “ Militia lui Boc “, a ajuns la dimensiunile unui batalion, avand actualmente 308 angajati si zeci de sefi si sefuleti. Multi dintre acestia au activat in politia postcomunista, unii chiar si in militia comunista. Seful Politiei Locale Cluj-Napoca, directorul general Marcel Bontidean, si-a inceput cariera in militia comunista ca subofiter, dupa care a devenit ofiter in politia postcomunista, in care a ocupat diverse functii de conducere, pana la cele de loctiitor al sefului Inspectoratului Judetean de Politie Cluj si de sef al Politiei Municipiului Cluj-Napoca.Dupa ce s-a pensionat in 2016, a fost uns de primarul Boc sef al militiei sale, fapt care-I asigura un venit lunar de aproape 4.000 de euro in urma cumularii pensiei cu salariul. Asta da trai nineaca pe banii statului si ai comunitatii, fata de care nici el nici subalternii sai nu numai ca nu-si fac datoria, dar mai si abuzeaza membri ai acesteia, cum au facut in cazul pensionarului Todorel Lupea. Agresarea si abuzarea sa nu sunt in niciun caz justificate, chiar si daca indepartarea acelor jerbe de pe statuia lui Matei Corvin ar putea fi considerate in extremis o contraventie la linistea si ordinea publica. Politistii locali, precum si ceilalti politisti si jandarmi, ar fi avut ei insasi obligatia sa indeparteze acele jerbe avand in vedere ca acestea contineau insemnele unui stat strain, Ungaria, si tinand cont de sensibilitatea romanilor in aceasta chestiune

Articolul Victima colaterală a Regelui Matia și a președintelui Iohannis. Un pensionar clujean a fost rupt în bătaie de poliţişti şi jandarmi apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul senator Valer Marian a prezentat astăzi un caz în care povestește cum Tudorel Lupea, un pensionar din Cluj-Napoca a fost bătut de către forțele de ordine în timpul vizitei pe care preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a efectuat-o la Universitatea Babes-Bolyai, în seara zilei de 23 mai 2019.

”Pensionarul Todorel Lupea a fost reţinut şi agresat bestial, inclusiv cu electroşocuri şi lovituri cu bastoane metalizate, în plin centrul oraşului, de o haită de nouă poliţişti şi jandarmi pentru că a refuzat să se legitimeze, până ce nu i se spune ce fapta a comis, după ce a îndepărtat câteva jerbe de flori legate cu panglici în culorile drapelului naţional al Ungariei de pe soclul statuii ecvestre a regelui Matei Corvin”, povestește Valer Marian. Citește întreaga poveste AICI.

IPJ Cluj spune despre acest caz că instituția nu a fost sesizată de vreun comportament abuziv al polițiștilor, în schimb a fost înregistrat un dosar penal pe numele clujeanului care, potrivit acestora, a tulburat ordinea și liniștea publică.

”Cu privire la cazul de mai sus, facem mentiunea că este inregistrat un dosar penal privind comiterea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice, dosar instrumentat de către politistii din cadrul Politiei municipiului Cluj-Napoca – Sectia 1 Politie.

Dosarul a fost inregistrat in urma interventiei la un eveniment in Piata Unirii, unde o persoana ar fi tulburat ordinea și liniștea publică prin comportamentul acesteia. 

Pana in prezent, nu am fost sesizati cu privire la un eventual comportament abuziv al celor care au acționat pentru restabilirea ordinii publice”, a transmis IPJ Cluj pentru Gazeta de Cluj.

Totodată, și reprezentanții Jandarmeriei Cluj susțin că nu au plângeri înregistrate privind aspectele relatate mai sus.

Așteptăm și poziția oficială a Poliției Locale a Municipiului Cluj-Napoca și vom reveni cu detalii.

Articolul Ce spun autoritățile din Cluj despre cazul pensionarului bătut de polițiști și jandarmi apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În sedința extraordinară a guvernului care va avea loc luni, ar urma să se aprobe rectificarea bugetară, care va aduce un avantaj Serviciilor și Președinției dar va tăia fonduri de la Transporturi, Educație și Sănătate. Cu toate acestea, nu a fost făcut public niciun document cu privire la această decizie până duminică.

Informațiile surselor din Guvern, au transmis faptul că vor fi tăiați bani de la Sănătate, Educație și Transporturi pentru a aduce un plus Serviciilor și Presedinției. Iar prin urmare rectificarea bugetară va fi negativă având în vedere că deficitul bugetar după primele şase luni a fost de 19,96 miliarde de lei, iar Guvernul plănuieşte un deficit de 28 miliarde, pe tot anul 2019.

Cum vor fi împărțite bugetele

Bugetul alocat pentru Ministerul Transporturilor va fi mai mic cu 2,5 şi 3 miliarde de lei, din bugetul de 12,6 miliarde de lei, venind ca o pedeapsă pentru proiectele care le-au fost însărcinate și nu au fost realizate: „Au cheltuit în primele şase luni doar 30%. Şi după reducerea bugetului le rămân peste 5,5 miliarde de lei, cu 2 miliarde mai mult decât au cheltuit în primele şase luni” au afirmat surse din Ministerul de Finanțe. Și Ministerul Sănătății pierde bani odată cu rectificarea bugetară având blocată o sumă de 400 de milioane de lei ca buffer. Educaţia a înregistrat o sincopă, deoarece un program de 2 miliarde de lei cu fonduri europene privind tablele interactive nu a fost pus în practică, iar banii au rămas necheltuiţi. Astfel, reducerea pentru Ministerul Educaţiei urmează să fie de peste 2 miliarde de lei. Despre toate aceste pierderi, surse din Ministerul de Finanţe au suținut că: „Ne străduim să păstrăm ţinta de deficit de 2.76%, să nu derapăm de la ţinta de deficit. Avem o rectificare uşor negativă, cu aproape 300 de milioane de lei”

La instituțiile la care au fost diminuate creditele bugetare, nu au fost diminuate corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene precum și a lucrărilor de investiții. Diminuarea referindu-se doar la creditele bugetare (cash).

Cine are de câștigat de pe urma rectificării bugetare

Lucrurile însă nu merg atât de rău pentru toată lumea, Administraţia Prezidenţială a primit banii ceruţi în plus, 9.5 milioane de lei. Serviciul Român de Informaţii a obţinut 390 de milioane de lei, după ce au cerut 481 de milioane de lei. SIE a cerut 60 de milioane de lei, dar a primit 47 de milioane de lei. SPP-ului i se vor aloca 42 de milioane de lei, deşi cererea era pentru 46 de milioane de lei. STS este singurul care este pe minus, având blocate 10% din fonduri, aproximativ 70 de milioane de lei.  De creşteri vor mai beneficia și Ministerul Mediului precum şi Ministerul Dezvoltării Regionale.

Despre diminuarea bugetelor de la Educaţie, Sănătate şi Transporturi,  Călin Popescu Tăriceanu a transmis colegilor din PSD că nu va accepta această decizie în prag de campanie electorală, deoarece opoziția va găsi un motiv prielnic de-a critica modul în care coaliția de guvernare a împărţit  resursele bugetare. Raspunsul pe care l-a primit din partea Ministrului de Finanțe Eugen Teodorovici a fost: „Altfel nu se poate. Nu avem bani“.

Ce spun oficialitățile despre această decizie

Nemulțumrile în ceea ce privește această rectificare bugetară sunt nenumărate. Liderul ALDE a cerut Guvernului să taie bani de la instiuţiile de forţă, fără să se atingă de domeniile esenţiale: sănătate, educaţie, transporturi. Vicepreşedintele ALDE, deputatul Varujan Vosganian, a declarat, joi, că dacă rectificarea bugetară rămâne în această formă, ALDE va avea o discuţie cu PSD, pentru a vedea cum mai pot colabora la guvernare cele două partide. Premierul Viorica Dăncilă a răspuns acestor acuzații spunând că prin rectificarea bugetară nu se vor tăia veniturile populaţiei, fiind luate în calcul mai multe măsuri, pentru care s-a dezbătut impactul fiecăreia.

Din opoziţie, liberalii cer Ministerului Finanţelor să retragă proiectul de rectificare pe motiv că acesta este un buget fals şi să vină cu un document nou, bazat pe date reale care să asigure banii necesari pentru întărirea ordinii şi siguranţei publice, pentru educaţie, sănătate şi transporturi. 

Liberalii susţin că măsurile din proiectul propus de executiv vor adânci şi mai mult haosul din finanţele publice. Liderul senatorilor PNL, Florin Câţu, spune că datele rectificării bugetare arată că executivul are găuri mari în buget şi că se vor introduce noi taxe pentru a acoperi aceste lipsuri. Şi USR solicită retragerea proiectului. Deputatul Claudiu Năsui consideră că executivul, prin această rectificare bugetară, măreşte taxele şi, de asemenea, introduce altele noi. El atrage atenţia şi că Guvernul a renunţat la impozitarea pensiilor speciale. 

Asta nu este tot, rectificarea bugetară pentru anul 2019 aduce și scaderea numarului de posturi aferente cabinetului secretarului de stat, subsecretarilor de stat si asimilatilor acestora din cadrul ministerelor si aparatului de lucru al Guvernului, precum si cele aferente cabinetului conducatorului de organ de specialitate al administratiei publice centrale cu rang de secretar de stat. De asemenea, se SUSPENDA ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din institutiile si autoritatile publice.

Per ansamblu, Guvernul se bazează în această rectificare bugetară pe venituri supli­mentare din restrcturarea obligaţiilor bu­ge­tare restante, pe reducerea evaziunii fiscale, pe taxa pe activele bancare şi pe noua acciză la bău­turile răcoritoare cu zahăr, pentru a acoperi nevoile de cheltuieli mai mari, cu salariile şi pensiile din Serviciul Român de Informaţii, cu contribuţia României la bugetul UE, subbugetată iniţial, şi pentru a acoperi cheltuielile autorităţilor publice, ale primăriilor rămase fără bani pentru că au majorat salariile la funcţionari.

Articolul Rectificarea Bugetară taie bani de la Transporturi, Educație și Sănătate. Ce ministere vor câștiga bani în schimb apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În Monitorul Oficial de luni 5 august 2019, a fost publicată OG nr. 6/2019, ce adoptă procedura anulării la plată a unor obligații bugetare, cunoscută ca ”Ordonanța amnistiei fiscale”. Aceasta prevede măsuri cu ajutorul cărora datornicii la stat vor beneficia de ştergerea unor datorii de peste 36,7 miliarde de lei. Avocații clujeni Ciprian Păun și Cosmin Costaș declarau acum un an pentru Gazeta de Cluj că această amnistie este una benefică.

Companiile de stat sau private care datorează statului peste un milion de lei pot beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare care merg până la ştergerea a jumătate din unele obligaţii. În cazul datoriilor sub un milion de lei vor fi anulate accesoriile, dacă obligaţiile bugetare principale sunt achitate până la 30 noiembrie 2019. Ordonanţa stabileşte două mecanisme alternative eşalonării la plată. Primul mecanism constă în măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supravegherea fiscală pe perioada înlesnirii.

De măsurile de restructurare propuse pot beneficia doar contribuabilii care au datorii mai mari sau egale cu un milion de lei, companii de stat sau private.  O astfel de măsură va putea fi aplicată pe o perioadă limitată de 6 luni, astfel încât contribuabilul care se află în această situaţie să ia o decizie cu privire la situaţia sa, în sensul de a-şi restructura compania şi de a plăti datoriile. Măsurile de restructurare vizează toate obligaţiile bugetare principale înscrise în certificatul de atestare fiscală, restante la 31 decembrie 2018 şi neachitate. Restructurarea vizează şi obligaţiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale, transmise spre recuperare organelor fiscale după data de 1 ianuarie 2019, precum şi amenzile de orice fel, indiferent dacă respectivele obligaţii au termenul de plată anterior sau ulterior datei de 1 ianuarie 2019.

Măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt: înlesniri la plata obligaţiilor bugetare, conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, stingerea obligaţiilor prin dare în plată a unor bunuri imobile ale debitorului, anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de maxim 30, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora şi care nu poate avea ca obiect obligaţii bugetare principale şi accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat.  

Una dintre condiţiile privind plata obligaţiilor bugetare restante este că debitorul trebuie să achite până la 30 noiembrie 2019 obligaţiile bugetare scadente în perioada 1 ianuarie 2019 – 30 noiembrie 2019, obligaţiile bugetare principale şi accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat, precum şi obligaţiile bugetare stabilite de alte organe decât cele fiscale, precum şi amenzile de orice fel transmise spre recuperare organelor fiscale după data eliberării certificatului de atestare fiscală.  

Al doilea mecanism constă în anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei, dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

Pentru debitorii sub un milion de lei se propun: anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la 31 decembrie 2018, administrate de ANAF, anularea tuturor accesoriilor aferete obligaţiilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declaraţie rectificativă, cu scadenţă anterioară date, anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată anterioare datei de 31 decembrie 2018 şi stinse până la această dată, administrate de ANAF, anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată până la 31 decembrie 2018, stabilite prin decizie de impunere emisă de inspecţia fiscală din cadrul ANAF, care este în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei.  

În cazul unităţilor administrativ-teritoriale, facilităţile, acestea din urmă, se acordă de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, opţional, dacă consiliul local stabileşte, prin hotărâre, aplicarea acestor prevedere, precum şi procedura aplicabilă. De aceste facilităţile menţionate pot beneficia şi persoanele fizice precum şi entităţile fără personalitate juridică care au obligaţiile bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018 mai mari de 1 milion de lei. În cazul contribuabililor pentru care au fost instituite popriri asiguratorii sau executorii, la data intrării în vigoare a ordonanţei, în scopul acordării posibilităţii de a beneficia de anularea accesoriilor se reglementează posibilitatea contribuabilului de a efectua plăţi din sumele indisponibilizate ca efect al popririi.

Ca urmare, măsura se va aplica temporar, pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanţei – 30 noiembrie 2019. Totodată, măsura se va aplica şi pentru popririle înfiinţate înte data intrării în vigoare a ordonanţei şi 30 noiembrie 2019.

Cosmin Costaș: E o ușurare din punct de vedere fiscal

Cosmin Costaș a declara acum un an că amnistia fiscală este o măsură bună pentru multe societăţi, fiind o ușurare din punct de vedere fiscal să nu mai trebuiască să plătești toate penalităţile și toate majorările dacă îţi plătești debitul principal.

”Sincer în momentul de faţă nu am foarte multe informaţii, am văzut doar că există o intenţie pentru o amnistie fiscală, acum ce vă pot eu spune e că în ultimul deceniu Guvernul a fost relativ constant pe chestiunea asta în sensul în care dacă a dat o amnistie fiscală, prin aceasta a fost avizat penalităţi de întârziere dobânzi, o parte din dobânzi, de regulă, dacă se plătesc debitele principale. Nu am deocamdată un proiect la care să refer concret. O amnistie fiscală are calitatea de a colecta mai mulţi bani la buget, funcţionează pe același principiu al reducerilor în campaniile promoţionale. E mai ușor să convingi oamenii să-și plătească debitele principale dacă le spui că nu vor plăti o parte din penalităţi sau din majorări. E o măsură bună pentru multe societăţi, gândiţi-vă că la noi unele inspecţii fiscale se fac la cinci ani  de când  a avut loc un anumit eveniment, dacă ai greșit ceva, ţi se acumulează penalităţi și dobânzi pentru cei cinci ani de zile. E o ușurare din punct de vedere fiscal să nu mai trebuiască să plătești toate penalităţile și toate majorările dacă îţi plătești debitul principal.”, a susţinut avocatul Cosmin Costaș.

Întrebat dacă o amnistie fiscală ar stimula economia românească, avocatul a răspuns ferm că da.

”Eu zic că da, pentru că pe deoparte sunt sume de bani care se colectează în plus la buget ceea ce înseamnă disponibilităţi mai mari ale statului pentru investiţii, acolo e de obicei problema cu fondurile respective, la orice perioadă în care nu ai suficienţi bani la buget, nu ai pentru investiţii, or colectatul unor sume mai mari la buget înseamnă bani mai mulţi pentru investiţii ”, a mai declarat avocatul Cosmin Costaș anul trecut pentru Gazeta de Cluj.

Ciprian Păun: Eu sunt total de acord cu amnistiile

Avocatul Ciprian Păun, cunoscut în domeniul fiscal considera în anul precedent amnistia fiscală un proiect foarte bun.

”Este un proiect foarte bun, în primul rând ar fi al treilea proiect de amnistie fiscală, au mai fost încă două proiecte. Unul dintre ele, chiar primul proiect din 2015 a fost total incorect pentru că se adresa unei categorii specifice de persoane, este vorba de jurnaliști care aveau de plată TVA-ul din drepturile de autor, era vorba de companii care nu colectaseră contribuţii și venituri din salarii din diurne, deci e vorba de transportatori în special și mai erau alte categorii mai marginale, deci nu era o amnistie totală generală. România până acum a avut două legi de amnistie fiscală, una completă da sectorială pentru că se adresa unor categorii profesionale doar, și una generală dar doar cu privire la majorările de penalităţi. Eu cred că are nevoie România de o lege de amnistie fiscală generală, la fel cum a existat în Italia, în Statele Unite, la fel cum a existat în Rusia, în Austria, la fel cum a existat în Germania chiar. Și o altă lege de amnistie fiscală propusă de Ministerul Teodorovici ar putea să rezolve câteva probleme. Pe de altă parte în paralel cu această lege de amnistie fiscală ar trebui redefinită legea evaziunii fiscale care în acest moment este una din cele mai proaste din Europa și scopul fundamental al oricărei legi care să combată evaziunea fiscală  ar fi recuperarea prejudiciului sau o parte a prejudiciului. Deci proiectul de lege evaziune fiscală care a fost înaintat spre dezbatere publică presupunea plata integrală a întregii sume plus a încă unei penalităţi de 50% din valoarea întregii sume. Scopul fundamental al oricărui legiuitor este să găsească mecanisme eficiente, să aducă bani la bugetul de stat, deci în principiu trebuie recuperat debitul principal și trebuie alocate niște amenzi, dar amenda asta trebuie să fie rezonabilă, nu poţi să pui o amendă jumătate din sumă. Este absolut imposibil ca un contribuabil să opereze și să accesze acele legi de impuritate fiscală pentru că ar mai trebui să achite dobânzi, majorări, plus 50%, ajunge la aproape de 2.5% din valoarea debitului pe care îl datorează. Italia, de exemplu când a dat legea amnistiei fiscale, a dat o prevedere fiscală foarte interesntă prin care a stabilit că trebuie achitat jumate din debit pentru a opera amnistia fiscală generală pentru toată lumea, pentru toate datoriile fiscale, deci jumătate din suma datorată. Este enorm ca să zic așa dar acest discount social a generat totuși venituri importante pentru bugetul Italiei. Eu sunt total de acord cu amnistiile, fie că este vorba de amnistii fiscale, fie că este vorba de alte tipuri de amnistii pentru că într-o perioadă de incoerenţă legislativă ele pot corecta și pot să sprijine anumiţi oameni care din anumite considerente au interpretat greșit legea și au intrat în zona aceasta. Ar putea stimula economia și s-ar putea aduce un plus.”, a declarat avocatul Ciprian Păun pentru Gazeta de Cluj în anul precedent.

PNL va sesiza Avocatul Poporului în ce privește ordonanța pentru amnistia fiscală 

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat luni că „amnistia fiscală” adoptată de Guvern este neconstituţională şi a anunţat că liberalii vor sesiza în acest caz Avocatul Poporului.

„Actul normativ care a fost adoptat de Guvern este profund neconstituţional, instituie o discriminare gravă între cetăţenii care şi-au plătit taxele şi impozitele la termenul legal şi cetăţenii care nu şi-au plătit taxele şi impozitele la termenul legal din cauza lor (…) Trebuie să spunem foarte clar că prin acest act normativ de fapt este încurajată clientela politico-economică căreia i s-a tolerat comportamentul fiscal ilegal, incorect şi iată că astăzi în loc să suporte consecinţele legale este avantajată de guvernare prin emiterea acestei ordonanţe. (…) Din punctul nostru de vedere, există riscul să se permită o interpretare profund nocivă ca de pe urma acestei amnistii să beneficieze şi cei care au de achitat prejudicii la stat în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive penale de condamnare pentru săvârşire a unor infracţiuni”, a declarat Orban la finalul şedinţei Biroului Executiv al PNL.

El a precizat că liberalii vor sesiza Avocatul Poporului pentru atacarea la CCR a acestui act normativ.

„Vom sesiza Avocatul Poporului pentru a le ataca la Curtea Constituţională. (…) Întotdeauna când am sesizat Avocatul Poporului noi am invocat temeiuri de neconstituţionalitate care stau la baza sesizării noastre (…). Ca atare, în această sesizare clar vom invoca toate temeiurile de neconstituţionalitate pe care considerăm că stau la baza unei posibile sesizări la CCR”, a spus preşedintele PNL.

Executivul a aprobat un act normativ pentru un mecanism de restructurare financiară, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la finalul şedinţei de Guvern din 31 iulie, subliniind că nu este vorba despre amnistie fiscală.

„Azi (n.r. 5 august), în şedinţa de Guvern s-a aprobat un act normativ pentru un mecanism de restructurare financiară. Nu este o amnistie fiscală, cum din păcate este denumită în spaţiul public. Vorbim despre o restructurare financiară ce face parte dintr-un pachet de mai multe măsuri pentru mediul mediul economic”, a spus Teodorovici.

Articolul Controversata ordonanță pentru datornici a fost adoptată apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Cluj (CCI Cluj) și al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, au organizat miercuri, 7 august, ceremonia de inaugurare a statuii Generalului Gheorghe Mărdărescu, personalitate istorică care a contribuit decisiv la stoparea înaintării comunismului spre centrul Europei și a cucerit Budapesta.

Inaugurarea statuii generalului Gheorghe Mărdărescu a avut loc pentru sărbătorirea a 100 de ani de când trupele române au ocupat Budapesta, în august 1919. La Ceremonia de dezvelire a statuii, care a avut loc la ora 11:00 în fața Facultății de Științe Economice și Gestiune a Afacerilor, au participat Mihai Dărăban, Președintele Camerei de Comerț și industrie a României, Emil Boc, Primarul municipiului Cluj-Napoca, Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, Dumitru Preda, Profesor Universitar și Valentin Tănase, artist plastic precum și un număr mare de cetățeni care și-au dorit să fie prezenți.

Evenimentul s-a deschis cu un onor militar după care a fost interpretat imnul de stat. Iar după sfințirea monumentului, voalul a căzut de pe inscripția cu numele Gheorghe Mărdărescu. Despre generalul Gheorghe Mărdărescu, fiecare dintre participanții care au luat cuvântul au spus doar cuvinte de laudă.

La Ceremonia de dezvelire a statuii, care a avut loc la ora 11:00 în fața Facultății de Științe Economice și Gestiune a Afacerilor, au participat Mihai Dărăban, Președintele Camerei de Comerț și industrie a României, Emil Boc, Primarul municipiului Cluj-Napoca, Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, Dumitru Preda, Profesor Universitar și Valentin Tănase, artist plastic.

Ministrul Apărării Naționale, dl. Gabriel Leș, a declarat: „Evocăm astăzi personalitatea unui soldat minunat mai presus decât orice laudă, așa cum îl caracteriza Mareșalul Alexandru Averescu. Gheorghe Mărdărescu a fost în primul rând un om cu caracter excepțional, un vizionar, un mare patriot și un conducător redutabil. Generalul Gheorghe Mărdărescu a înțeles încă de la început pericolul comunismului și a acționat rapid în stoparea acestui flagel. De asemenea, a acționat neobosit pentru modernizarea armatei, a militat ca România să se poată impune ca putere regională, alături de Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia. Mulțumesc Camerei de Comerț și Industrie a României pentru susținerea proiectului de edificare a monumentului Generalului Gheorghe Mărdărescu, aici, la Cluj, în inima Transilvaniei de unde a pornit ultima campanie militară din perioada Primului Război Mondial.”

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, dl. Emil Boc, a declarat: „Prezența atâtor oficialități astăzi, la Cluj-Napoca, este un indiciu clar al însemnătății acestui moment și a importanței pe care Generalul Gheorghe Mărdărescu a avut-o pentru istoria noastră. Apreciez în mod deosebit dedicația, efortul și perseverența Camerei de Comerț și Industrie a României de a duce la capăt acest proiect și sper să fie un model și pentru alte instituții, fie ele private sau de stat. Gheorghe Mărădrescu a contribuit decisiv la realizarea actului de la 1918 și, totodată, la apărarea Marii Uniri. A fost cel care a oprit evoluția și răspândirea bolșevismului în Europa și poate fi asemănat cu Iancu de Hunedoara care, la bătălia de la Belgrad, a oprit ascensiunea Imperiului Otoman. Prin faptele sale de arme, Gheorghe Mărdărescu a oferit României șansa de a avea 20 de ani de democrație”.

Președintele Academiei, dl. Ioan Aurel Pop, a declarat: „Comemorarea și ceremonia de astăzi este posibilă la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a României, un lucru demn de toată lauda. România a reușit să se dezvolte în secolul XX datorită unei instituții fundamentale, și anume Armata Română. Această instituție este cea care a acționat în stoparea a două regimuri dictatoriale, care au amenințat întreg continentul european. În 1919, Armata Româna a oprit extinderea bolșevismului, a comunismului de tip sovietic, care avea toate șansele să se instaureze în Europa Centrală. În 1944-1945, Armata Română a contribuit decisiv la oprirea fascismului. Aceste acțiuni au avut ca rezultat consolidarea României și mai ales apartenența Transilvaniei la statul român.”

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de dezbateri care au avut loc în aula Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor și a fost moderată de Președintele CCI Cluj, dl. Ștefan Florea Dimitriu.

Articolul Statuia generalului Gheorghe Mărdărescu inaugurată la Cluj-Napoca. Ioan- Aurel Pop: În 1919, Armata Româna a oprit extinderea bolșevismului care avea toate șansele să se instaureze în Europa Centrală apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Guvernul se pregătește să adopte prima rectificare bugetară a anului 2019.  După ce toți prim-miniștrii României au umflat pușculița Serviciului Român de Informații, iar anul trecut Guvernul Dăncilă s-a lăudat că a tăiat bugetul SRI, anul acesta bugetele tuturor serviciilor de informații au crescut. Și de parca nu ar fi suficient, din mărinimie, Guvernul crește mai mult bugetul SRI  în cadrul rectificării bugetare de la jumătatea acestui an. Pe de altă parte, bugetul STS a fost redus cu 71,66 milioane lei, de parcă ar fi funcționat prea bine, ținând cont de erorile lamentabile constatate în cazul crimelor din Caracal.

Anul trecut, presa scria că bugetul principalului serviciu secret s-a dublat în ultimii șapte ani de zile, depășind procentul din PIB al unor țări cu tradiție în domeniu. Chiar dacă numărul de angajați este secret, cifrele neoficiale indică un raport agenți-locuitori mult mai ridicat comparativ cu alte țări NATO.

Anul trecut, Guvernul Dăncilă a anunțat o tăiere a fondurilor SRI. Astfel, la rectificarea bugetară, SRI ar urma să piardă 113 milioane de lei, dintr-un buget de 2,3 miliarde de lei. Decizia a venit după ce, în ultimii ani de zile, bugetul SRI a fost majorat de majoritatea premierilor care s-au succedat la Palatul Victoria. Cu toate acestea, în iarna acestui an, Guvernul Dăncilă anunța că bugetul Serviciului Român de Informații este în creștere din nou, ajungând la 2,4 miliarde. Mai mult, rectificarea bugetară de aceste zile crește bugetul  SRI cu 396,5 milioane lei

Concomitent, cresc și cheltuielile cu personalul, unde există un plus de peste 356 milioane de lei. De asemenea, cheltuielile SRI cu „bunuri și servicii” sporesc, și ele, cu peste 14 milioane de lei.

Pe lângă SRI, în același timp, Executivul a decis majorarea bugetelor pentru SIE și SPP. În cazul Serviciului de Informații Externe este vorba de o majorare bugetară de peste 47 milioane de lei. Bugetul SIE pentru „cheltuieli cu personalul” este și el majorat cu 20 de milioane de lei.

Bugetul Serviciului de Protecție și Pază (SPP) va crește și el cu peste 42,8 milioane de lei.

La celălalt pol opus, bugetul STS a fost redus cu 71,66 milioane lei, de parcă ar fi funcționat prea bine, ținând cont de erorile lamentabile constatate în cazul crimelor din Caracal.

În concluzie, Guvernul a suplimentat pușculița serviciilor secrete și a redus bugetul mai multor ministere, printre care și cel al Ministerului Educației Naționale care pierde 1.03 miliarde de lei.

Mărinimia prim-miniștrilor

În 2011, Guvernul Boc a scăzut bugetul SRI cu 22,53%  față de anul precedent, ajungând la 907 milioane lei. În total, s-a cheltuit 1,1 miliarde lei cu serviciul secret pentru că alte 285 milioane de lei au fost alocate separat prin bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru pensiile speciale ale angajaților din sistem. 

După Emil Boc, în 2012 a ajuns premier Victor Ponta (PSD) care a alocat 1,360 miliarde de lei, prin buget și prin rectificările bugetare. Bugetul SRI a depășit un miliard de lei, din care 729 milioane cheltuieli de personal, iar separat au fost alocate 324 milioane pentru asistență socială.

În 2013, SRI a primit, prin bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat, 1,452 miliarde de lei. Deja bugetul propriu-zis al instituției a ajuns la 1,1 miliarde, din care 878 milioane cheltuieli de personal, iar cele pentru pensii la 341 milioane lei. 

În 2015, tot cu Ponta premier, cheltuielile pentru serviciul secret au ajuns la 1,931 miliarde de lei –  bugetul SRI a fost de 1,55 miliarde, din care 896 milioane pentru salarii. Separat, s-au plătit 376 milioane pentru pensii. Până în 2015, SRI a fost condus de George Maior, fost membru al PSD, nașul de cununie al lui Victor Ponta. În 2015, șefia serviciului a fost preluată de Eduard Hellvig, propus de Klaus Iohannis.

Odată ajuns la Palatul Victoria, în 2016, premierul Dacian Cioloș a stabilit bugetul total al SRI la 1,887 miliarde lei. Pentru prima dată, cheltuielile pentru pensiile speciale au fost incluse în bugetul SRI, și nu în bugetul asigurărilor sociale de stat. Guvernul a crescut suma pentru pensii la 448 milioane de lei și a menținut cheltuielile de personal la 887 milioane. 

În 2017, SRI a primit 2,035 miliarde de lei – 1,7 miliarde prin bugetul de stat și 298,8 miliarde prin rectificarea bugetară aprobată de Guvernul Mihai Tudose (PSD). 1,577 miliarde au fost cheltuite  pentru salarii și pensii. 

Pentru anul 2018, prin proiectul de buget întocmit de Guvernul Tudose, SRI avea prevăzute credite de 2,3 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde pentru salarii și 623 de milioane pentru pensii.

În august 2018, Guvernul Dăncilă a anunțat că în urma rectificării bugetare Serviciul Român de Informaţii va rămâne fără 113 milioane lei, dintr-un buget de 2,3 miliarde de lei. 

Și când credeam că lucrurile intră în normalitate, tot Guvernul Dăncilă a anunțat proiectul de buget pe anul 2019 care prevede creșteri de buget pentru toate cele trei mari servicii secrete față de 2018, SRI (creștere de 4,8%), SIE (8,5%) și SPP (20%). Zilele acestea, Guvernul Dăncilă creșterea bugetului SRI, SIE și SPP.

SRI a ajuns fruntaș în NATO la buget și număr de angajați 

Bugetul SRI s-a dublat în ultimii opt ani de zile, depășind procentul din PIB al unor țări cu tradiție în domeniu. Chiar dacă numărul de angajați este secret, cifrele neoficiale indică un raport agenți-locuitori mult mai ridicat comparativ cu alte țări NATO. Cu alte cuvinte, bugetul SRI este de peste 500 milioane de euro. România are cheltuieli-record, comparativ cu alte nouă țări NATO, potrivit unui studiu realizat de romaniacurata.ro anul trecut. SRI a reușit astfel să depășească chiar și la cheltuiala absolută țări precum Polonia (120 milioane de euro), Spania (250 milioane), Franța (300 milioane),  Germania (350 milioane), Turcia (371 milioane), Canada (400 milioane). Potrivit studiului, există doar două țări, din cele analizate, care depășesc România în cifre absolute. Și în acest caz țara noastră le depășește la capitolul procentelor din PIB. Astfel, în Marea Britanie, bugetul MI5 este echivalent cu 2,4 miliarde de euro, adică 0,33% din PIB. În România, bugetul SRI este 0,45% din PIB. În SUA, FBI are un buget echivalat cu 6,5 miliarde de euro, adică 0,13 % din PIB.

Potrivit autorilor analizei, din toate țările verificate, doar SRI ține secret numărul angajaților. Turcia, Polonia şi Italia furnizează către presă măcar cifre aproximative, în timp ce restul sunt publice.

Acum câțiva ani de zile, cotidianul italian „La Repubblica“ a avansat cifra de 12.000 de angajaţi ai SRI, fiind citat Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). O cifră similară a fost oferită și de Claudiu Săftoiu, și el fost director al SIE. Oficialii SRI s-au ferit să dea date, fostul director George Maior rezumându-se să spună că serviciul are 3.000 de ofițeri operativi, dar refuzând să precizeze cifra totală a angajaților.

Autorii analizei citate folosesc cifra de 12.000 de angajați, luând ca reper bugetul de salarii. O primă observație. Chiar luând drept reper cifra de 3.000 de ofițeri operativi, România depășește la număr total serviciile secrete din țări precum Italia (1.600), Canada (2.449) sau Germania (2.641). Dacă luăm drept reper cifra de 12.000 de angajați, SRI depășește serviciile similare din Franța (3.300), Spania (3.500), Marea Britanie (3.961), Polonia (5.000), Turcia (8.000). Dacă luăm în calcul numărul de angajați ai serviciului secret la 100.000 de locuitori, România – cu 60 – ocupă detașat primul loc. Polonia are 12,8 la 100.000 de locuitori, SUA – 11,3, Turcia – 10,4, iar numărul cel mai mic se regăsește în Italia – 2,7.   

Generalul Iliescu: SRI a folosit banii pentru a se transforma în poliție politică

În primăvara acestui an, fostul șef al SPP, generalul Dumitru Iliescu a reclamat Serviciul Român de Informații la Curtea de Conturi.

Dumitru Iliescu arată în scrisoarea către Curtea de Conturi că există indicii că George Maior și Florian Coldea „au organizat și desfășurat, în perioada 2006-2016, multiple acțiuni și activități contrare prevederilor legale, acțiuni care nu se încadrau in domeniul lor de competență, dar care au fost finanțate din bugetul instituției”.

Potrivit sursei citate, conducerea SRI a „deturnat fondurile alocate și a folosit banii noștri pentru a se transforma în poliție politică”. Iliescu afirmă că suportul solicitării către Curtea de Conturi îl constituie rapoartele anuale ale SRI.

”De fapt activitatea SRI, în toată perioada de referință, a fost direcționată, în mod ilegal, spre strângerea de probe care să fie folosite în dosarele penale ale DNA, pe baza unor protocoale declarate ilegale de către Curtea Constituțională a României, în baza cărora lucrătorii instituției au participat inclusiv la efectuarea actelor de procedură penală, la încălcarea flagrantă a drepturilor și libertăților cetățenești, punând serios în pericol Siguranța Națională a României.

Conducerea SRI a deturnat fondurile alocate și a folosit banii noștri pentru a se transforma în poliție politică, pentru a scoate de pe scenă oameni politici, oameni de afaceri români, cărora le-au distrus afacerile, ziariști, magistrați, ofițeri, specialiști în diverse domenii de activitate, a căror singură vinovăție a fost doar aceea că erau incomozi sistemului de forță și afectau interesele ilegitime ale partenerilor lor externi. Deși știau că persoanele monitorizate în acest mod nu afectau în niciun fel Siguranța Națională, au continuat să le urmărească foarte mulți ani, cheltuind pentru aceasta sume enorme de bani”, arată generalul Dumitru Iliescu în scrisoarea adresată Curții de Conturi.

Articolul Bipolaritate politică: bani mai mulți pentru serviciile secrete apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La un an de la protestul diasporei va avea loc un nou miting pe 10 august în Piața Victoriei din București. Pe rețelele de socializarea curg îndemnurile la manifestări violente ”cu furci și cu topoare”, iar mai multe figuri #rezist îndeamnă la revoltă anti-PSD. Însă, mitingul pare a fi perfect pentru lansarea campaniei prezidențiale PNL, în contextul în care Ludovic Orban anunță că PNL începe sâmbătă strângerea de semnături pentru susținerea lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale. Anul trecut, unul dintre inițiatorii mitingului diasporei a fost Sebastian Burduja, actualul președinte al PNL, care deși de-abia își înmormântase copilul, a fost implicat profund, cu zâmbetul pe buze în mitingul diasporei din 10 august 2018. În acest an, ”Tianu” Burduja  îi îndeamnă din nou pe români pentru o nouă manifestație de amploare.

10 august 2019 este ziua pe care autorităţile române o aşteaptă cu îngrijorare, deoarece se împlineşte un an de la mitingul diasporei când au avut loc confruntări violente între jandarmi şi protestatari și, în afară de București, noi proteste sunt anunţate în toată ţară. 

În acest an, mitingul este organizat de un anume  Tomescu Tommy Joul, în calitate de reprezentant al Grupului de Acţiune Civică Diaspora pentru România.

”A mai rămas foarte puțin până la 10 August 2019. Aproape nimic nu s-a schimbat, cu excepția faptului că Dragnea a intrat la pușcărie. În continuare, însă, îi avem pe Tăriceanu, Dancilă, Șerban Nicolae, Nicolicea, Iordache, Pleșoianu, iar lista poate continua.

În continuare, dosarul 10 August este nerezolvat, ba mai mult, a fost mutat la DIICOT, acolo unde PSD și-a pus omul de încredere în urmă cu aproximativ 1 an jumătate”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.

Conform spuselor lui Tommy Tomescu, nici un partid politic sau politician nu este implicat în organizarea evenimentului din Piața Victoriei. Cu toate acestea, Victor Orban anunță că liberalii vor participa la această manifestație și că, în aceeași zi, vor demara strângerea de semnături pentru candidatura lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale. Astfel că, acest miting pare a fi folosit drept instrument pentru debutul campaniei prezidențiale a PNL.

“Așa am stabilit, data de 10 august ca moment de începere. Este o dată simbolică, este o dată prin care vrem să arătăm că începem campania prezidențială pentru că niciodată, în România, să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat pe 10 august, în care forțele de ordine în loc să apere viaţa şi siguranţa cetăţeanului s-au transformat în agresori împotriva integrităţii fizice şi chiar a vieţii foarte multor manifestanţi paşnici, cetăţeni români. Campania de strângere de semnături se va desfăşura începând cu data de 10 august până în data de 26 septembrie”, spune Ludovic Orban, adăugând că speră ca filiala PNL București să strângă peste două milioane de semnături.

De asemenea, Orban spune că orice membru al Partidului Național Liberal sau orice simpatizant “este invitat și încurajat să participe la această formă de protest anunțată pe 10 august” și totodată “somează DIICOT să urgenteze cercetările și să nu încerce mușamalizarea gravelor încălcări ale legii, gravele infracțiuni care au fost săvârșite de forțele de ordine, care au pus în pericol viața și integritatea fizică a cetățenilor români”.

”Securitatea calcă pe cadavre în drumul ei spre viitor”

Dacă anul acesta, mitingul din 10 august pare a fi începutul unei campanii electorale a PNL, anul trecut, actualul președinte al partidului, Sebastian Burduja, a fost unul dintre inițiatorii mitingului diasporei.

În acest context, readucem în atenție o dezvăluire şocantă care a fost făcută după protestul din 10 august 2018 de către jurnalistul Patrick André de Hillerin care povesteşte în Caţavencii cum ”Securitatea calcă pe cadavre în drumul ei spre viitor”. Ca să înțelegeți contextul, amintim că Sebastian Burduja a fost printre primii protestatari care a vorbit despre miting chemând diaspora protest în Bucureşti, pe 10 august 2018. Filmuleţul lui Burduja din 14 iulie 2018 din Aeroportul Otopeni a devenit viral, făcând peste 1,6 milioane vizualizări pe Facebook. Vă prezentăm o parte a poveștii prezentate de Hillerin în Cațavencii:

”Până pe data de 31 iulie 2018, Sebastian Burduja inundă Facebook-ul cu postări, insistând că e despre noi, despre România pe care o iubim (el ceva mai mult), despre familiile noastre pe care, de asemeni, le iubim (el ceva mai mult). (…) Pe 1 august, postările lui Sebastian Burduja încetează brusc, pentru a reîncepe în forţă şi cu sponsorizările aferente pe 6 august. Mesajul e acelaşi: veniţi la miting, hai cu diaspora, să cadă Guvernul Dăncilă! Pe 10 august, Sebastian Burduja este în Piaţă, dar pleacă la timp pentru a evita ciocnirile cu jandarmii. Pe 11 august este în Piaţă, pe 12 la fel. (…)

În timp ce Sebastian era în ţară şi lupta pentru drepturile fraţilor noştri din diaspora, familia sa se afla în Franţa, la vila bătrânului Marinel Burduja. În timp ce adulţii organizau un barbecue, mica Joann Ioana Maria Burduja, minunea lui Sebastian şi a lui Holly, dar şi a bunicilor săi, a rămas nesupravegheată în apropierea piscinei. Cât s-o fi întins grătarul, cu ce o fi fost asezonat, nu ştim. Cert este că, la un moment dat, Joann Ioana Maria Burduja, în vârstă de doar trei ani, a fost găsită înecată în pisicină. În ciuda manevrelor de resuscitare, în ciuda faptului că a fost transportată la spital şi băgată în comă indusă, Joann Ioana nu a supravieţuit.

În timp ce Marinel Burduja a devenit subiect de anchetă în Franţa deoarece ţara are legi şi regulamente extrem de drastice în ceea ce priveşte siguranţa piscinelor private, copiii neavând voie nici măcar în piscinele private fără a fi supravegheaţi constant de către adulţi, Sebastian Burduja era implicat profund şi de multă vreme într-o acţiune de maximă importanţă pentru el: mitingul “diasporei” din 10 august”.

Jurnalistul mai notează că ”în 28 iulie a avut loc accidentul din piscina familiei Burduja din Châteauneuf-de-Grasse, în timp ce Sebastian pregătea mitingul, unde, conform unor surse, există posibilitatea ca martori ai evenimentului din seara zilei de 28 iulie 2018 să fie membrii familiei Urdăreanu, care deţin şi ei o proprietate în Grasse şi s-ar fi aflat la casa familiei Burduja, în jurul unui grătar. În 29 iulie copilul a murit, iar în aceeaşi zi, Burduja a postat pe pagina sa de Facebook o nouă filmare prin care îi chema pe români la mitingul din 10 august. Pe 30 iulie, îndureratul ia atitudine împotriva unei noi gafe a premierului Dăncilă, iar pe 31 iulie ia apărarea şoferului cu numărul MUIE. Nu era ca şi cum tot Internetul nu s-ar fi ocupat deja de asta. Însă vocea lui trebuia să se audă, cumva.

Tupul neînsufleţit a fost transportat discret în ţară, iar pe 4 august, fetiţa care ar fi trebuit să-şi împlinească visurile în România a fost înmormântată la fel de discret în ţara natală a tatălui ei.

La doar două zile după înmormântarea copilului, Sebastian Burduja se întoarce pe baricade, pentru că nu-şi poate abandona camarazii implicaţi profund în organizarea şi pregătirea protestului de pe 10 august.

A ţinut sub tăcere moartea copilului său, pentru că dacă s-ar fi ştiut ceva despre asta, lumea s-ar fi întrebat de ce nu stă acasă, lângă soţia însărcinată în luna a noua. Care e miza atât de mare pentru un politician necopt şi fad, încât să-şi abandoneze familia tocmai într-un astfel de moment din cale-afară de nefericit?”.

„Eu vă invit, prieteni, să facem o plimbare

în mâini cu furci, cu barde, cu sape și topoare,

nu pentru a lupta… ci doar să le-arătăm

că de nu pleacă singuri, intrăm și-i îngropăm!

Veniți pe zece-a-opta, cu pace – sperăm noi
să ne luăm România, cu dragoste -napoi!”, spunea Burduja în 9 august 2018.

La un an de la nefericitul eveniment, Sebastian Burduja, face un nou apel public pentru o manifestaţia din 10 august, Acesta a arătat că îndemnul de anul trecut a ajuns să fie văzut de un număr foarte mare de oameni şi îi cheamă pe toţi aceştia să vină şi anul acesta în Piaţa Victoriei pentru a îşi manifesta nemulţumirea faţă de felul în care este condusă România.

”Asta a fost anul trecut. Acum sunt peste 2,2 milioane de români care au văzut acest apel. El rămâne la fel de actual și de important: pe #10august#diaspora vine acasă și aprindem împreună cu toți românii lumina. Ne vedem acolo”, este unul dintre mesajele lui Burduja.

În încheiere, îl voi cita pe jurnalistul Patrick André de Hillerin: ”Cum ne luăm viitorul înapoi, de la copiii securiștilor? Cu grijă…”.

Articolul Un an de la mitingul pentru care Burduja s-a ”sacrificat” enorm pentru carierea politică. Un nou 10 august, iar ”Tianu” vrea să (re)aprindă lumina. PNL profită politic apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Legea este aceeași, însă regulile se schimbă pentru Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Insituția subordonată Prefectului Cluj, nu mai eliberează pe loc dovada de înmatriculare și plăcuțele cu numere de înmatriculare nepreferențiale, așa cum a fost până acum. Această schimbare nu a fost anunțată sau motivată de nicio persoană responsabilă, așa cum ar fi normal, iar în rândul cetățenilor au apărut nemulțumirile. În urma sesizării realizate de o persoană din Câmpia Turzii, oficialii au oferit explicații confuze și contradictorii.

Domnul Florin Taloș, locuitor al Câmpiei Turzii a transmis prefectului Aurel Cherecheș un mesaj prin care îi atrăgea atenția asupra problemei de la Înmatriculări auto: ”Domnule prefect, de ce nu se mai eliberează pe loc dovada de inmatriculare și plăcuțele cu numere de înmatriculare nepreferențiale (la rând) așa cum a fost până acum și suntem nevoiți să mai facem încă un drum la Cluj Napoca a doua zi? În județele limitrofe nu se întâmplă așa ceva.

Apreciem că s-a îmbunătățit activitatea serviciului și nu mai sunt cozi, a scăzut timpul de așteptare la programare dar faptul că facem până la Cluj-Napoca două drumuri în loc de unul pentru același lucru este destul de deranjant ca timp și costisitor ca bani. În acest fel se încurajează persoanele care au nevoie de înmatriculare să apeleze la „samsarii” de înmatriculări, care au și crescut tarifele la aceste servicii din acest motiv. Eu zic că este un mare pas înapoi și nu există motive obiective să se întâmple asta. Va rog să interveniți și să reduceți activitatea serviciului de înmatriculări la situația normala. Lumea este deja revoltată de situația creată”.

Prefectul s-a sesizat imediat, comunicând informația primită mai departe și cerând la rândul său explicații. Astfel că, la solicitarea sa, seful Serviciului, comisar șef de poliție Dan Florian, a formulat un raport prin care a transmis că: „Activitatea de înmatriculare a vehiculelor, de orice proveniență sau vechime, presupune, primirea documentelor, verificarea acestora, introducerea datelor în sistemul național de evidență a vehiculelor, după care, la nivel central datele sunt verificate prin proceduri stabilite la nivel de Uniunea Europeană. Apoi se primește pe  cale informatică, după caz, acceptul sau blocarea în sistem a vehiculului. După primirea acceptului, sistemul informatic permite tipărirea cărții de identitate și a unei dovezi cu valabilitate de 15 zile. Apoi tot informatic este realizată comanda de plăci care va fi executată de către Atelierul de profil.

Conform procedurilor interne ale Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, la nivel național și în mod unitar, toate serviciile de profil din teritoriu, eliberează către solicitant, împerecheate, cărțile de identitate și dovezile, însoțite obligatoriu de plăcile cu numere de înmatriculare.

Termenul legal de eliberare este de 20 de zile. La nivel național, acest termen este scurtat cât se poate de mult, variind între 24 de ore și 72 de ore. Serviciul nostru, printre puținele județe din țară, eliberează aceste documente la 24 de ore, având în vedere și capacitatea de procesare a informațiilor, dar și confortul cetățeanului. Începând cu anul 2008 când certificatele de înmatriculare au început să fie tipărite în sistem centralizat în Bucu-rești, procedurile de lucru au fost și rămân aceleași.”

Declarația sa este însă în contradictoriu cu procedurile efectuate până în momentul de față conform martorilor. Iar cetățeanul în cauză, nemulțumit fiind de răspun-sul primit a invocat prevederile legale care se aplică în cazul acesta, chestionând prefectul Aurel Cherecheș în legătură cu vreo modificare efectuată în legislația în vigoare, pentru a putea explica de unde provine această modificare a „regulilor jocului”. Tentativa sa a fost însă fără succes, Florin Taloș spune că informațiile oferite sunt false și că în legislație nu s-a modificat nicio prevedere care să conducă la această modificare în ceea ce privește eliberarea pe loc a dovezii de înmatriculare și a plăcuțelor cu numere de înmatriculare nepreferențiale. Actul normativ este următorul, O MAI nr 1501/2006 pe baza acestuia se lucrează din 2006 până în prezent în fiecare Județ.

Astfel că în ultima perioadă nu s-a făcut nicio modificare a prevederilor legale sau un anunț public, astfel încât „baronii poliției” din Cluj să impună aceste reguli.

Cu toate că prefectul Aurel Cherecheș a spus că va face verificări suplimentare, situația a rămas invariată și în momentul de față, iar Județul Cluj-Napoca rămâne singurul care procedează în felul acesta. Prin urmare, reporterul Gazeta de Cluj a decis să-l contacteze telefonic pe comisarul șef de poliție Dan Florian pentru a oferi o explicație clară asupra celor întâmplate. Dan Florian a afirmat următoarele: „Eu sunt în sistemul acesta de atâta timp și procedez conform prevederilor legale. În art. 12 al  O MAI nr 1501/ 2006 este specificat că dovezile se eliberează în maximum 20 de zile. Noi facem tot posibilul să rezolvăm lucrurile în timp cât mai scurt, având și o lipsă majoră de resurse umane.

Oamenii vorbesc, sunt ne-mulțumiți, dar eu nu vreau să comentez mai mult, doar pe baza normelor legale în vigoare. Lucrurile au fost așa dintotdeauna, nu știu pe bază domnul Florin Taloș afirmă că procedura s-a modificat. Ordinul MAI este același din 2006 până în prezent. ”

Afirmațiile cetățeanului și a comisarului șef coincid în ceea ce privește prevederile legale, ambii afirmând că nu s-a efectuat nicio modificare. Cu toate acestea, nu am reușit să găsim încă o explicație pentru aplicarea termenului de 24 de ore, care este însă în temeiul articolului 12 din Ordinul în vigoare.

Articolul Oficialii oferă informații confuze când sunt întrebați de modificarea eliberării dovezilor de înmatriculare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Florin Mureșan, fostul primar al Comunei Baciu, a pierdut procesul cu Instituția Prefectului Cluj care l-a demis din funcție. Edilul spune că va contesta decizia judecătorească, mai ales pentru faptul că, alți primari, aflați în aceeași situație, și-au câștigat dreptul de a fi reinstalați în funcție. El a fost demis de Prefectura Cluj ca urmare a unei decizii ANI care a decis că el s-a aflat în incompatibilitate.

În cursul acestei săptămâni, Tribunalul Cluj a emis o decizie potrivit căreia Florin Mureșan, fostul primar al Comunei Baciu, a pierdut procesul în care contesta decizia de suspendare din funcție emisă de Prefectura Cluj. Mureșan spune că va contesta sentința judecătorească.

”Bineînțeles că vom contesta decizia după ce judecătorul va redacta motivarea. În primul nu mi se pare corect pentru că în același gen de probleme, un primar din Sibiu a fost repus în funcție, la fel ca și un primar din Alba”, a declarat Florin Mureșan, primarul localității Baciu.

Prefectul Clujului, Aurel Cherecheș, l-a demis din funcție pe Mureșan în cursul acestei veri după ce, anul trecut, Agenția Națională de Integritate (ANI) a decis că Mureșan s-ar fi aflat în incompatibilitate în perioada 2012 – 2013.

„S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 15 iunie 2012 – 18 octombrie 2013, întrucât a deținut, simultan cu funcția de primar, diferite funcții de conducere ori de execuție la diferite societăți comerciale”, preciza ANI în 2015. El a atacat decizia ANI și abia în toamna anului trecut, ultima instanța de judecată (ÎCCJ), i-a respins plângerea lui Mureșan.

Pe de altă parte, ÎCCJ a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 161/2003. CCR nu a emis nicio decizie în acest sens până acum.

Horia Nasra: ”Vina este a sistemului ticăloșit”

Șeful PSD Cluj, Horia Nasra, spune că vina principală o poarte reprezentanții Agenției Naționale de Integritate care ar fi solicitat expres demiterea primarului Florin Mureșan, chiar dacă această măsură nu se impunea.

”Vina este a ANI și a acestui sistem ticăloșit. Primarul din Baciu este unul dintre cei mai buni edili din acest județ, a atras foarte multe fonduri europene pentru comună și pentru locuitorii din Baciu, așa că vă pot asigura că domul Florin Mureșan va avea activitate politică! Pe de altă parte, cred că și prefectul a respectat legea pentru că nu îl putea demite pentru că așa că a vrut el! Din câte știu, ANI a cerut în mod expres demiterea primarului, chiar dacă această măsură nu se impunea. Într-o țară civilizată se administra o amendă pentru acest gen de chichițe juridice”, a declarat șeful PSD Cluj, Horia Nasra.

Sancțiunea ANI vine când are chef prefectura

În acțiunea de contestare a demiterii se arată că ”În cazul domnului Mureșan, faptele materiale imputate de către ANI s-au consumat în perioada 2012 – 2013. Până în data de 16.05.2019, domnului Mureșan nu i-a fost aplicată nicio sancțiune, astfel că respectivul termen de 3 ani de zile a fost cu mult depășit. Ca atare, modificarea legislativă în vigoare se aplică și în situația domnului Mureșan, având în vedere că legea nu realizează niciun fel de distincție cu privire la faptele pentru care urmează să se aplice. De altfel, domnul Mureșan a manifestat o atitudine activă și a înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj (dosar nr. 392/33/2019) o acțiune împotriva ANI de constatare a caducității raportului de evaluare ca urmare a intervenirii Legii nr. 54/2019.”, se arată în acțiunea înaintate de fostul primar din Baciu.

Articolul Edilul din Baciu, Florin Mureșan, a pierdut procesul pentru reinstalarea în funcția de primar apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Tribunalul Cluj a condamnat 13 persoane, judecate pentru ”constituirea unui grup infracţional organizat”, la închisoare. Ei au fost printre ”promotorii” etnobotanicelor introduse în Cluj, grupul fiind condus de Claudiu Buzan, zis ”Blondu” și Zsolt Janos Fodor, zis ”Unguru”. Dosarul a fost instrumentat de DIICOT Cluj la sesizarea mai multor părinți de-ai clienților, mulți dintre ei fiind minori.

În cursul anului 2012, BUZAN CLAUDIU CORNEL, zis „Blondu” împreună cu FODOR ZSOLT-JANOS, zis „Unguru”, a iniţiat constituirea unui grup infracţional organizat în scopul efectuării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, care să le aducă profit, după care, în cursul aceluiaşi an, împreună cu Fodor Zsolt-Janos, zis „Unguru”, Senkalszky Andras zis „Bondi”, Găcianu Marius, Sepsi Attila-Levente, zis „Şapcă”, Szekely Norbert Attila, zis „Norbi” sau „Ludo”, Curuţiu Tudor-Iosif, Trif Sebastian Vasile, zis „Trifu”, Virag Andrei, zis „Andras” şi Vincze Raul, a constituit, în scopul amintit, un grup infracţional organizat, structurat, în care fiecare avea roluri prestabilite, lui revenindu-i, alături de FODOR ZSOLT-JANOS, zis „Unguru”, rolul de lider al grupării, care coordona activitatea infracţională şi stabilea limitele în care ceilalţi membri, subordonaţi lui, acţionau, după care, în perioada 2012 – prima jumătate a anului 2015, a procurat, transportat, manipulat şi plasat pe piaţa consumatorilor din judeţul Cluj, direct sau indirect, prin intermediul celorlalţi membri ai grupului, pe care îi aproviziona în mod direct, cantităţi importante de substanţe psihoactive (etnobotanice, n.red).

Practic, grupul respectiv gestiona ”magazinele de vise” din Cluj Napoca și, potrivit anchetatorilor, în perioada în care cei 13 vindeau etnobotanice, unităţile spitaliceşti (atât cele de urgenţă cât şi cele de psihiatrie) au fost copleşite de cazuri de intoxicare cu substanţe etnobotanice (în special cele sub formă de fragmente vegetale care se fumează), înregistrându-se şi decese. Absenteismul şcolar a crescut, întrucât s-a ajuns la comercializarea acestor substanţe în imediata apropiere a şcolilor sau chiar în incinta acestora. Infracţiunile cu violenţă comise pe fondul consumului de substanţe etnobotanice au crescut ca număr. A crescut şi numărul de sinucideri şi automutilări, comise pe acelaşi fond. S-a constatat faptul că substanţele respective provoacă o puternică dependenţă atât fizică, cât şi psihică. Numeroşi copii, cu vârsta de până la 16 ani, au ajuns în stare critică la unităţile spitaliceşti sau chiar au fost internaţi la secţia psihiatrie, diagnosticul fiind de-a dreptul îngrijorător.

2.000 de clienți la magazinele de vise din Cluj Napoca

Începând cu luna ianuarie 2012 Blondu și Unguru au distribuit, direct sau prin intermediul celorlalţi membrii ai grupului infracţional organizat căruia i-au pus bazele, produse susceptibile de a avea efecte psihoactive către un număr extrem de mare de consumatori – în jur de 2 000. În egală măsură, în mai multe cazuri inculpaţii au fost surprinşi având asupra lor cantităţi importante de substanţe psihoactive. În alte cazuri au fost depistaţi diferiţi consumatori care şi-au procurat produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de la unul sau mai mulţi membri ai grupului infracţional organizat. La aceste operaţiuni se adaugă şi cumpărările autorizate de substanţă de la inculpaţi, efectuate începând cu luna octombrie 2014.

Potrivit anchetatorilor, ”în cadrul grupului, fiecare membru avea roluri prestabilite, inculpaţilor Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos revenindu-le rolul de lideri, care coordonau activitatea infracţională, se ocupau de aprovizionarea cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, cântărirea, ambalarea şi etichetarea acestora, după care distribuiau substanţa celorlalţi inculpaţi, care se întâlneau cu consumatorii, cărora le vindeau substanţa în cauză şi de la care încasau banii, bani din care o parte (15 lei/plic) o remiteau liderilor grupului. În acest scop, inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos ţineau legătura telefonică prin intermediul unor posturi telefonice „de serviciu” (adică folosite exclusiv în acest scop) cu consumatorii, stabileau locurile de întâlnire cu aceştia, după care îi dirijau pe ceilalţi membri ai grupului către aceste locuri”.

Trafic de etnobotanice pe ture

Rechizitoriul mai arată că cei care vindeau etnobotanice lucrau în ture. La ieşirea din tură, echipa preda atât autoturismul cât şi postul telefonic următoarei echipe, pentru a eficientiza activitatea infracţională şi a satisface un număr cât mai mare de solicitări din partea consumatorilor. Un plic cu substanţă sub formă de fragmente vegetale mărunţite era comercializat, de regulă, cu suma de 25 lei, dintre care 15 lei reveneau liderilor, care reinvesteau o parte din profit în achiziţionarea de noi cantităţi de marfă şi ambalaje, plata contravalorii uzului autoturismelor închiriate şi a contravalorii folosirii posturilor telefonice. Combustibilul necesar autoturismelor închiriate era asigurat de echipajul care folosea autoturismul, ai cărui membri, pentru a-şi maximiza profitul, îşi însuşeau o parte din cantitatea 22 de substanţă psihoactivă aflată în fiecare plic (ceea ce însemna că nu era necesar să mai plătească pentru aceasta, costul fiind suportat în necunoştinţă de cauză de către cumpărător). Astfel, s-a ajuns la situaţii în care un plic cu substanţă psihoactivă achiziţionat cu suma de 25 lei să conţină doar 0,2 grame substanţă. Având în vedere această împrejurare, distribuitorii scădeau uneori preţul de vânzare de la 25 la 20 lei, important fiind să vândă cantităţi cât mai mari de marfă. În toate cazurile, liderilor le revenea suma de 15 lei pentru fiecare plic vândut de distribuitorii de acţionau în ramura de distribuţie aflată în subordinea sa.

Băieții îi plăteau lui ”Fibră” taxă de protecție

Potrivit rechizitoriului, ”Cubleşan Cristian Doru, cunoscut ca o fire agresivă şi violentă, a fost implicată în mai multe altercaţii fizice şi de care cele mai multe persoane din mun. Cluj-Napoca, chiar angrenate în activităţi infracţionale, se tem. De altfel, la momentul trimiterii în judecată inculpatul executa o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni comise cu violenţă. Şi din convorbirile interceptate şi înregistrate în prezenta cauză, purtate de inculpat cu diferite persoane rezultă că acesta îi ameninţă frecvent pe interlocutori cu acte de violenţă. (…) Având nevoie de bani, inculpatul a găsit rapid o metodă de a beneficia de pe urmele activităţii infracţionale derulate de membrii grupului infracţional organizat, solicitându-le acestora să-i remită gratuit produse susceptibile de a avea efecte psihoactive pentru propriul consum, dar şi sume de bani cu titlu de „taxă de protecţie”, în schimbul cărora inculpatul urma să asigure, la nevoie, protecţia membrilor grupului. Inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt-Janos, liderii grupului infracţional organizat, au acceptat această stare de lucruri, astfel că, fie direct, fie, cel mai adesea, prin intermediul subordonaţilor lor, i-au remis în mod repetat inculpatului Cubleşan Cristian Doru atât produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, cât şi sume de bani, drept „taxă de protecţie”.

Pedepsele primite de patronii ”magazinelor de vise”

BUZAN CLAUDIU CORNEL, zis „Blondu” – 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.

FODOR ZSOLT-JANOS, zis „Unguru” –  3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.

SENKALSZKY ANDRAS zis „Bandi” – 4 (patru) ani şi 10 (zece) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.

GĂCIANU MARIUS –  3 (trei) ani şi 4 (patru ) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.

 SZEKELY NORBERT ATTILA, zis „Norbi” sau „Ludo” – 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.

 CURUŢIU TUDOR-IOSIF – 3 (trei) ani închisoare cu executare în regim de detenţie.

VIRAG ANDREI, zis “Andras” – 3 (trei) ani închisoare cu executare în regim de detenţie.

SEPSI ATTILA-LEVENTE, zis „Şapcă” – 3 (trei) ani şi (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.

TRIF SEBASTIAN VASILE, zis „Trifu” –  2 (doi) ani şi 10 (zece) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.

VINCZE RAUL –  2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare sub supraveghere

GAVREA NICOLAE OCTAVIAN, zis „Tavi” – 1 (un) an şi 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.

CUBLEŞAN CRISTIAN-DORU, zis „Fibra” –  4 (patru) ani şi 2 (două) luni închisoare

Articolul ”Pionierii” etnobotanicelor din Cluj condamnați la fond așteaptă o nouă judecată în toamnă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Caietul de sarcini pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru proiectul metroului clujean a fost cumpărat de cinci asocieri de firme. În aceste asocieri se regăsesc companii românești înființate peste noapte sau care sunt abonate la banii publici. Termenul estimat pentru evaluarea ofertelor depuse este de 3 luni, firma câștigătoare urmând să fie anunțată la începutul lunii noiembrie 2019. De asemenea, termenul prevăzut pentru realizarea studiilor este de 27 de luni din momentul anunțării firmei câștigătoare.

Asocierea SWS Engineering Spa (Italia) – SYSTRA (Franța) – METRANS Engineering SRL (România)

METRANS Engineering SRL (România) este și prima societate care, în septembrie 2018, a primit bani pentru proiectul metroului clujean. SRL-ul a primit 100.000 de lei de la Primăria Cluj Napoca pentru consultanța necesară realizării caietului de sarcini necesar studiului de prefezabilitate referitor la acest proiect. Compania aparține lui Dumitru Radu-Gabriel (administrator și acționar cu 40% din acțiuni, n.red.) și a fost înființată cu trei luni înainte de a primi contractul respectiv. Printre acționari se mai regăsesc TRICA MADALINA STEFANIA, VLASCEANU MARIUS și POPA SEVER LIVIU, care au câte 20% din pachetul de acțiuni.

Dumitru Radu Gabriel este manager de proiecte la societatea Metroul SA, o ”căpușă” a companiei de stat Metrorex, care administrează metroul din București. Spre sfârșitul anului trecut el a organizat o ”vizită de lucru” în cadrul căreia Gheorghe Șurubaru (city-managerul municipiului Cluj Napoca), Virgil Poruțiu, director tehnic și Liana Henț, șef serviciu investiții, la Primăria Cluj Napoca, au fost plimbați prin subteranele metroului bucureștean, pentru a vedea cum funcționează trenul subteran.

SWS Engineering Spa este o societate care se ocupă, mai curând, de stațiile de pompare și de epurare. Societatea este controlată de compania austriacă SONNEK ENGINEERING care, potrivit propriei prezentări, are ”o dublă specializare: atât în echipamente și tehnica de pompare, cât și în proiectare și instalații la cheie”. A doua firmă din asociere, firma franceză SYSTRA, s-ar putea ocupa de acest gen de lucrări. Compania este formată dintr-un grup internațional de ingineri și consultanți în domeniul mobilității, ale cărui domenii de activitate includ, dar nu se limitează la transportul feroviar și cel public.

Asocierea Explan SRL (România) – DR. SAUER and PARTENERS (UK)

Firma Explan SRL este din Cluj Napoca și pentru anul trecut a raportat o cifră de afaceri de 1,6 milioane de lei, un profit de aproape 800.000 și 3 angajați. Firma este administrată de Petru Ciufudean, care este și unicul acționar. El a fost partener de afaceri cu constructorii Mircea Bobar și Ioan Apostol, de la firma clujeană NV Construct, o ”protejată” a administrației locale clujene. Firma este specializată în efectuarea studiilor tehnice.

Compania Explan a câștigat contractul cu Primăria Cluj Napoca pentru elaborarea studiilor topografice și geotehnice pentru Centura Metropolitană a Clujului. Firma a primit contractul după ce a contestat la CNSC licitația pentru acest proiect.

DR. SAUER and PARTENERS  este o companie londoneză specializată în realizarea proiectelor tehnice pentru tunele.

Asocierea METROUL SA (România) – PADECO CO., LTD ( Japonia)

În cadrul firmei Metroul SA, unul dintre factorii decidenți este Gheorghe Udriște, fost senator PNL. Potrivit unui raport al Corpului de Control al Primului Ministru, realizat în urmă cu câțiva ani, contractul dintre Metrorex si Metroul SA prevede ca instituția privată să ofere servicii de consultanță și asistență tehnică în absolut toate contractele încheiate de compania de stat. Conform contractului semnat în urmă cu câțiva ani, Metrorex trebuie să apeleze la serviciile Metroul SA dacă pune becuri în stațiile de metrou, dacă amplasează bănci pentru calatori, etc. Pentru asemenea operațiuni, Metroul SA efectuează măsurători, întocmește planuri, trimite specialiști care elaborează strategii, iar la final prezintă companiei Metrorex suma care trebuie plătită pentru consultanță. Spre exemplu, pentru consultanța oferită în cazul Magistralei 5 – Drumul Taberei, SC Metroul SA, în asociere cu Systra SA, a încasat aproape 45 de milioane de lei.

”În perioadă 2005-2012, Metrorex a încheiat 9 contracte de prestări servicii cu S.C. Metroul S.A. și cu diverse asocieri fără personalitate juridică din care această societate comercială a făcut parte, a căror valoare totală este de 585,6 milioane lei, din care Metrorex S.A. a efectuat deja plăți în sumă totală de 186,8 milioane lei. Astfel, în perioada 2007-2009, Metrorex a încheiat 3 contracte cu S.C. Metroul S.A., în valoare cumulată de 245,7 milioane lei pentru servicii de consultanță și asistentă tehnică, iar în intervalul 2009 – 2011 a încheiat încă 6 contracte similare în valoare cumulată de 339,8 milioane lei.”, se arată în raport.

Compania japoneză Padeco este reprezentată de TEODORESCU MAGDALENA, care este și interfața grupului american Seneca. Cele două societăți au câștigat și contractul de aproape 6 milioane de lei pentru realizarea revizuirii studiului de fezabilitate necesar construirii legăturii dintre Aeroportul Henri Coandă din București cu rețeaua de metrou a Metrorex din Capitală.

Asocierea EUROCERAD INTERNATIONAL SRL (România) – 3TI PROGETTI ITALIA-INGEGNERIA INTEGRATA S.p.A.(Italia)

Eurocerad International face parte din asocierea care a câștigat lucrările la tronsonul de autostradă Turda – Sebeș.

În firmă, asociat și administrator este Florina Costache care are o serie de legături de afaceri extrem de interesante.

Spre exemplu, ea a depus o contestație la CNSC, împreună cu firma Primacons Grup, fiind nemulțumită de rezultatul unei licitații organizată de Primăria Sectorului 2 București. Firma Primacons Grup este un SRL care se ocupa de vânzarea de bijuterii, dar celebrul Michael Stanciu a folosit această societate pentru a câștiga proiectarea tronsonului de autostradă  Moara Vlăsiei – Ploieşti. Pentru cei care nu folosesc mașina, Michael Stanciu este un om de afaceri uns cu toate alifiile de către Miron Mitrea și băgat până la gât în afacerile cu drumuri. De numele lui Stanciu se leagă şi studiul de fezabilitate pentru realizarea Autostrăzii Transilvania.

În 1991, SC Iptana Bucuresti – fostul Institut de Cercetare şi Proiectare pentru Transporturi terestre (auto şi feroviare), Navale şi Aeroportuare (din cadrul Ministerului Transporturilor, n.r.) – a efectuat un studiu privitor la amplasarea viitoarei autostrăzi Transilvania. În aceeaşi perioadă, Iptana apărea sub forma unei societăţi mixte conduse de Stanciu, Iptana-Search, în care capitalul american era de 51% iar cel românesc 49%. După 1999, a fost cumpărat şi pachetul minoritar de acţiuni, iar Iptana-Search a devenit SC Search Corporation. Cu toate acestea, conform unor informaţii, Stanciu „dirijează” activitatea SC Iptana.

Firma Eurocerad a fost în asociere cu compania Alpenside SRL în cadrul licitației „Proiectare și execuție Varianta de Ocolire Bușteni: Obiectiv 1 Bușteni Sud, km 0+000 – km 1+020”. Prin intermediul Alpenside, ițele duc până la Dan Besciu, patronul Euroconstruct Trading, vizatat în ultimul timp de procurorii DIICOT. Legăturile de afaceri girate de Besciu se aflau în sfera Primăriei Ploiești care atribuise o licitație în valoare de peste 51,3 milioane de lei unei asocieri din care făcea parte și Eurocerad International.

Puțin USR pentru tunelele lui Boc

Printre firmele care au cumpărat caietul de sarcini pentru metroul clujean se numără și SC Egis Rail SA. compania este o subsidiară a grupului francez Egis care în România a câştigat licitaţia organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru acordarea unor servicii de consiliere producătorilor agricoli în vederea înfiinţării şi dezvoltării formelor asociative, valoarea contractului fiind de aproape 16 milioane de lei.

În România, firma Egis, care supervizează Autostrada Transilvania, este conducă de USR-ista Clotilde Armand. Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor, „Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a trimis deja Corpul de Control la CNAIR pentru a verifica legalitatea mai multor contracte, inclusiv Contractul de Servicii de Supervizare a Lucrărilor de Construcţie a Autostrăzii Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea – Graniţa România / Ungaria nr. 2562 încheiat între CNADNR şi J.V. Egis Route-Scetaroute / Egis International”, se arată într-un al ministerului.

Contractul, semnat între statul român și Egis International SA Franţa Sucursala Bucureşti, datează din anul 2004 și, așa cum au constatat și inspectorii Curții de Conturi, a fost întocmit în așa fel încât să-i avantajeze pe francezi.

Potrivit unei clauze din contractul încheiat în 2004, Compania de Drumuri trebuie să le plătească francezilor 30% din factura lunară previzionată de aceştia. Banii se plăteau și dacă lucrările pe şantier erau oprite.

Conform datelor prezentate în Sistemul de Electronic de Achiziții Publice, Egis Romania a semnat 19 contracte după cumpărarea directă (fără licitație). Firma la care lucrează Chlotilde Armand a participat în total la 64 de licitații, dar din cauza concurenței, a câștigat una singură.

În septembrie 2018, când Armand se afla în opoziție, Egis România semna cu Ministerul Agriculturii șapte contracte în aceiași zi. Firma franceză oferea „Consiliere acordata prod agricoli în vederea înființării si dezvoltării formelor asociative” în fiecare dintre aceste contracte. Suma totală este de 15,9 milioane de lei (3,4 milioane de euro). La toate contractele, Egis România a fost singurul ofertant.

Articolul Cine sunt afaceriștii români care se urcă în metroul lui Boc apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primarul Comunei Baciu, Ioan Florin Mureșan, a pierdut procesul pentru reinstalarea în funcție după ce Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a declarat incompatibil, iar Prefectul Clujului Aurel Cherecheș l-a demis din funcție.

„Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul Mureşan Ioan Florin în contradictoriu cu Instituţia Prefectului Judeţului Cluj’’, arată soluția pe scurt a Tribunalului Cluj. Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

Demiterea nu respectă procedura

Edilul spune că demiterea nu este corectă din punct de vedere procedural. ”Decizia nu este corectă din punct de vedere procedural. Nu vreau să comentez de ce ordinul de demitere a fost semnat acum pentru că eu nu am primit încă răspunsul de la Curtea Constituțională a României, unde am atacat deciziile pe motiv de neconstituționalitate. Demiterea nu este corectă din punct de vedere procedural pentru că eu nu am terminat toate procesele cu Agenția Națională de Integritate”, a declarat primarul comunei Baciu care a contestat ordinul de demitere semnat de Prefectul Aurel Cherecheș.

În 2015, ANI a decis că Mureşan a fost în incompatibilitate.

„S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 15 iunie 2012-18 octombrie 2013, întrucât a deținut, simultan cu funcția de primar, diferite funcții de conducere ori de execuție la diferite societăți comerciale, încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003’’, preciza ANI în 2015. Florin Mureşan a atacat raportul ANI la Curtea de Apel Cluj însă instanţa i-a respins acţiunea. Primarul a făcut recurs la hotărârea instanţei clujene iar miercuri Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat defintiv în această cauză: Respinge recursul declarat de reclamantul Mureşan Ioan Florin împotriva sentinţei nr. 72 din 21 decembrie 2015 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2018’’, se arată în decizia Înaltei Curţi.

Pe de altă parte, ÎCCJ a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 161/2003. CCR nu a emis nicio decizie în acest sens până acum.

Șeful PSD Cluj, Horia Nasra, spune că vina principală o poarte reprezentanții Agenției Naționale de Integritate care ar fi solicitat expres demiterea primarului Florin Mureșan, chiar dacă această măsură nu se impunea.

”Vina este a ANI și a acestui sistem ticăloșit. Primarul din Baciu este unul dintre cei mai buni edili din acest județ, a atras foarte multe fonduri europene pentru comună și pentru locuitorii din Baciu, așa că vă pot asigura că domul Florin Mureșan va avea activitate politică! Pe de altă parte, cred că și prefectul a respectat legea pentru că nu îl putea demite pentru că așa că a vrut el! Din câte știu, ANI a cerut în mod expres demiterea primarului, chiar dacă această măsură nu se impunea. Într-o țară civilizată se administra o amendă pentru acest gen de chichițe juridice”, a declarat șeful PSD Cluj, Horia Nasra.

În acțiunea de contestare a demiterii se arată că ”În cazul domnului Mureșan, faptele materiale imputate de către ANI s-au consumat în perioada 2012 – 2013. Până în data de 16.05.2019, domnului Mureșan nu i-a fost aplicată nicio sancțiune, astfel că respectivul termen de 3 ani de zile a fost cu mult depășit. Ca atare, modificarea legislativă în vigoare se aplică și în situația domnului Mureșan, având în vedere că legea nu realizează niciun fel de distincție cu privire la faptele pentru care urmează să se aplice. De altfel, domnul Mureșan a manifestat o atitudine activă și a înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj (dosar nr. 392/33/2019) o acțiune împotriva ANI de constatare a caducității raportului de evaluare ca urmare a intervenirii Legii nr. 54/2019.”, se arată în acțiune.

Citeste si Primarul din Baciu demis din cauza ”sistemului ticăloșit”

Articolul Primarul din Baciu a pierdut procesul pentru reinstalarea în funcție apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Camera de Comerț și Industrie a României, cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, a inaugurat astăzi începând cu ora 11.00, la Cluj-Napoca, în fața Facultății de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Str. Alexandru Vaida Voevod 58-60, statuia Generalului Gheorghe Mărdărescu.

Evenimentul a început printr-o paradă a armatei române și a continuat prin cuvântările următorilor invitati: Mihai Dărăban, Președintele Camerei de Comerț și industrie a României, Emil Boc, Primarul municipiului Cluj-Napoca, Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, Dumitru Preda, Profesor Universitar și Valentin Tănase, artist plastic.

Articolul Statuia generalului Gheorghe Mărdărescu, cuceritorul Budapestei, inaugurată astăzi la Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a scris, miercuri, pe Twitter, un mesaj referitor la cazul Alexandrei Măceșanu, fata de 15 ani care a fost ucisă de Gheorghe Dincă după ce a sunat de trei ori la 112, relatează libertatea.ro

„Apelul zadarnic al Alexandrei Măceşanu către serviciile de urgenţă a întristat şi a şocat întreaga Europă. Mai multe politici eficiente împotriva uciderii femeilor şi violenţei împotriva femeilor trebuie să fie o prioritate în eforturile noastre politice şi instituţionale”, a scris David Sassoli pe rețeaua de socializare.

Crimele din Caracal au atras atenția presei internaționale care a relatat în detaliu despre răpirea Alexandrei Măceșanu și despre modul în care autoritățile române au investigat cazul. „Alexandra Măceșanu: înregistrările în care adolescenta româncă cere ajutor, făcute publice de familie”, a scris BBC.

Jurnaliștii britanici au precizat că adolescenta de 15 ani a sunat de trei ori la 112 și i-a implorat pe polițiști să o ajute deoarece fusese răpită, sechestrată și violată.

De asemenea, BBC observa că polițiștilor români le-a luat 19 ore ca să localizeze locuința din Caracal din care Alexandra Măceșanu a sunat la 112 de trei ori.

Sky News a notat că Alexandra l-a implorat pe polițist să rămână cu ea la telefon pentru că îi era frică, iar Die Welt a tritat: „două adolescente moarte – protestatarii acuză poliția de incompetență”.

Articolul Președintele Parlamentului European, mesaj despre cazul Alexandrei Măceșanu: „Apelul zadarnic a întristat și a șocat întreaga Europă” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Șefii instituțiilor din cadrul CJ Cluj și-au publicat declarațiile de avere.

Claudiu Tămaş, șeful Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj. Potrivit declaraţiei de avere, Tămaş deţine un teren de 176 mp în localitate Sălicea, dobândit în anul 2014, şi un autoturism BMW, fabricat în 2014. Directorul DGASP Cluj nu figurează cu conturi bancare şi nici cu tablouri sau bijuterii. În schimb, are o datorie de 30.000 lei către două persoane fizice. Veniturile anuale ale lui Tămaş se ridică la 94.163 lei, reprezentând salariul şi alţi 4.202 lei anual reprezentând indemnizaţia pentru funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de Protecţia Copilului.

Lucian Năstase Kovacs, directorul Muzeul de Artă Cluj, are, potrivit declaraţiei de avere trei terenuri în localitatea Mănăstireni (900 mp, dobândit în 2006; 700 mp, dobândit în 2006 şi 600 mp, dobândit în 2012). La capitolul clădiri, Năstasă Kovacs a declarat că deţine împreună cu soţia un apartament de 46,43 mp în Cluj (Cluj-Napoca-n.r.), o clădire de 90 mp în satul Mănăstireni şi o alta de 102 mp în aceeaşi localitate. Anul trecut, Lucian Năstasă Kovacs a moştenit un apartament de 60 de mp în Iaşi. Directorul Muzeului de Artă Cluj mai deţine un cont bancar de 3.150 USD iar la capitolul venituri apar sume destul de consistente.

De la Muzeul de Artă Cluj a încasat anul trecut 78.970 lei, de la Universitatea Babeş-Bolyai, unde conduce doctorate, suma de 72.166 lei iar de la Academia Română suma de 105.577 lei. De la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul’’ din Bucureşti, Năstasă Kovacs a primit suma de 33.136 lei iar de la UEFSCDI suma de 3.444 lei. De asemenea, Năstasă Kovacs a încasat suma de 559 lei de la Universitatea de Vest  iar de la Fundaţia pentru Şcoală suma de 270 lei. Soţia acestuia, Annamaria Năstasă Kovacs a încasat anul trecut 19.910 lei din activităţi de traducere şi interpretariat.

Managerul Spitalului de Boli Psihice Borşa, Jucan Ana deţine un Opel fabricat în 2007 şi un depozit bancar de 152.543 lei. Veniturile Anei Jucan constau în 190.244 lei, reprezentând salariul.

Directorul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo, Gheorghe Frăţilă,  deţine un teren de 29.000 mp în localitatea Şelimbăr, Sibiu, un altul de 150 mp în localitatea Floreşti, judeţul Cluj, unul o cotă de 1/4 din 25.000 mp de teren în localitatea Presaca, judeţul Sibiu şi tot 1/4 din 498 mp, teren situat în Presaca. Frăţilă mai deţine cotă de 24/100 din 56.000 mp teren agricol situat în localitatea Plai, judeţul Hunedoara. Tot aici, Frăţilă a moştenit  24/100 din 906 mp de teren intravilan.

La capitolul locuinţe, Directorul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo deţine o casă de 120 mp în localitatea Floreşti, o cotă de 1/4 dintr-o casă de 104 mp situată în localitatea Presaca, judeţul Sibiu şi o cotă de 24/100 dintr-o casă de 32 mp situată în Plai, judeţul Hunedoara. Frăţilă mai are trei depozite, toate însumând 82.418 lei. Veniturile lui Gheorghe Frăţilă constau în 76.591 lei reprezentând salariul de la Serviciul Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo. Soţia acestuia a câştigat 20.622 din salariul de la firma Taxconsult SRL, 2000 de lei din consultanţă fiscală, 148.000 lei din dividende provenite de la Taxconsult şi T&F Consulting.

Pe de altă parte, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii Transilvania, precum și directorii de la Compania de Apă Someş, revista Tribuna, Centrul Agrotransilvania, Teatrul de Păpuşi Puck şi cei de la Direcţia de Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj încă nu şi-au publicat declaraţiile de avere pe anul 2019.

Articolul Vezi ce averi au șefi deconcentratelor din CJ Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.