USR Cluj a început deja pregătirile pentru alegerile locale de anul viitor. Aceștia vor să umple consiliul local, consiliul județean și primăriile din județ cu persoane anonime care nu au nici cea mai mică experiență în politică iar ce îi recomandă pe aceștia să ne conducă rămâne un mister probabil și pentru ei. 

Președintele USR Cluj-Napoca: “vom avea un contradandicat al lui Emil Boc”

Președintele USR Cluj-Napoca este George Trif, se pare că singurul lucru care l-a mobilizat pe acesta să intre în politică sunt protestele: “Experiența protestelor ultimilor ani m-a învățat că singurul mod de a putea face schimbări reale în jurul nostru este prin implicarea directă pe plan politic”, notează acesta în biografie. Cât despre studii sau alte experinețe, loc de muncă, nu a dorit să împărtășească nimic.

Referitor la alegeri acesta a declarat că “Pentru noi, miza alegerilor locale este să câștigăm Consiliul Local Cluj-Napoca, ținta noastră este deocamdată Consiliul Local. Acolo ne dorim majoritate. Noi vom avea un contradandicat al lui Emil Boc, electoratul ne va spune dacă orașul are nevoie de mai mult sau nu”.

Cătălin Sălăgean vrea conducerea Consiliului Județean din taină

Cătălin Sălăgean și-a anunțat deja intenția de a candida pentru conducerea Consiliului Județean. Din păcate nu putea afla ce îl recomandă pentru acest post deoarece pe pagina oficială de la USR Cluj nu și-a trecut nimic la biografie, a uitat sau probabil vrea să păstreze acest secret doar pentru el.

“Pentru Consiliul Județean, obiectivul este să câștigăm conducerea și majoritatea. Pentru fiecare consiliu local trebuie să ne setăm niște ținte. Acolo unde am avut majoritate la europarlamentare, ar trebui să câștigăm majoritatea în consiliul local”, a afirmat Sălăgean.

Sergiu Leuca, Mihai Vădan și Luminița Petruș vor să pună stăpânire pe Florești și Feleac

Cum ar putea două persoane necunoscute despre care nimeni nu știe ce îi recomandă sau ce experiențe au în politică să pună stăpânire pe Floreștiul condus de Horia Șulea care este de mai bine de mai de șapte ani primar și a câstigat deja încrederea și admirația floreștenilor? Sergiu Leuca, vicepreședintele USR Florești, candidează la Primăria Florești. Acesta a absolvit UTCN Facultatea de Construcții Cluj iar acum lucrează în domeniul construcțiilor. De mai bine de un an pregătește partidul pentru alegeri pe spatele Centurii Florești. De asemenea și Mihai Vădan candidează pentru postul de primar al Floreștiului. Vădan este inginer topograf de profesie.

Despre candidata pentru Feleacu, Luminița Petruș, nu se știe nimic deoarece aceasta nici măcar nu apare în echipă pe pagina oficială USR Cluj.

Criteriul de selectare a USR-iștilor

Oricine se poate înscrie pe pagina USR Cluj în partid iar formularul de înscriere este unul extrem de simplu, nu ai nevoie de o profesie, vreo școală terminată sau experienșă în politică, nici măcar de interese sau motiv nu te întreabă. Tot ce vor să vadă este numele, numărul de telefon, adresa de e-mail și din nu știm ce motive pagina de Facebook. Probabil așa au ajung membri USR-iști care nu au un CV public să candideze la conducerea Clujului.

Cine reprezintă USR Cluj

Din cei 14 membri care figurează pe site în echipa județeană USR Cluj cinci nu au binevoit să își publice biografia și anume: Cosmin Stoenoiu, Carmen Țurcanu, Alexandru Bot, Simona Varga și Bogdan Petruțiu. Ceilalți au dast câteva infomații mai mult sau mai puțin relevante dar care nu atestă prea multă experiență în scena politică. Ovidiu Nistor nu a vrut să transmită prea multe despre experiența sa în scena politică dar în schimb la biografie a trecut informații precum “Ovidiu este pasionat de călătorii, de snowboarding și de muzica rock, cântând în diverse trupe alături de care a susținut concerte în toată țara.”

Radu Molnar spune că este IT-ist și că a intrat în politică “din cauza sentimentului că statul deoparte nu mai e o opțiune”. Nici Alexandra Nistor nu declară că ar fi avut vreo tangență cu politica înainte să intre în USR sau că ar avea vreo realizare în acest scop. Despre Ciprian Rigman știm că este storic, cercetător și doctor în istorie, profesor la Liceul Teoretic ”Liviu Rebreanu” din Turda dar fără tangențe în lumea politică până anul acesta când a devenit membru USR. Elena Muscă este printre singurii care a avut o implicație politică “În ultimii 17 ani am lucrat în domeniul programelor și politicilor naționale și europene, având diverse responsabilități în contracte de prestări servicii precum: consultanță în accesare de fonduri europene și guvernamentale; managementul proiectelor și al contractelor; evaluări de proiecte și programe cu finanțare europeană; analize calitative și cantitative în cadrul studiilor de cercetare socio-economice, strategii de dezvoltare și studii de evaluare”. daria Maria Nicoară este recepționista de la Centrul Medical Unirea “Regina Maria” Cluj – Napoca care a decis să se bage în politică dintr-un motiv care va rămâne un mister. Ionuț Răzvan Trif a lucrat în IT după care “în ultimii doi ani, pentru a putea să ma dedic mai mult familiei, vieții personale și, de ce nu, politicii am renunțat la poziție și mi-am urmat hobby-ul lucrând într-un mic atelier care produce trenulețe electrice”. Vasile Roman se pare că rămâne singurul care chiar a avut tangențe cu această lume politică acesta declarând că “Timp de 14 ani am condus un serviciu public la nivelul județului Cluj. Din această postură am coordonat implementarea la nivelul județului a mai multor proiecte de interes public cu specific IT si comunicații, proiecte finanțate din fonduri guvernamentale dar și din fonduri europene. Am avut ocazia să colaborez în cadrul acestor proiecte cu autorități ale administrației locale, servicii publice județene și alte instituții publice cum ar fi: Consiliul Județean Cluj, primăriile din toate orașele din județ, Serviciul de Ambulanță Cluj, Inspectoratul Pentru Situații de Urgență Cluj, inspectoratele de poliție și jandarmi Cluj, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilitătii, instituții de învățământ etc.”

Reprezentanții USR Cluj-Napoca sunt Adriana Cristian, Arpad Sebesi, Traian Daniel Mihai, Daniel Burcut, Attila Iakob și Alexandra Oană dar nici unul despre aceștia nu a simțit nevoia să împărtășească vreo informație despre ei clujenilor așa că rămâne un mister cine sunt cei care conduc USR Cluj-Napoca.

Articolul Conducerea Clujului sub stăpânirea anonimilor și secretoșilor USR-iști apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La 4 august 1919 generalul Mărdărescu a primit defilarea trupelor române în capitala Ungariei în fața a zeci de mii de curioși care nu-și credeau ochilor ce se întâmplă. Mult disprețuiții valahi își luaseră o revanșă istorică care nu putea fi bănuită nici măcar cu șase luni înainte. România a fost singura țară membră a Antantei care în Primul Război Mondial a ocupat capitala unei țări inamice. Și asta după un război pe care țara noastră l-a început cu trei ani mai devreme în 27 august 1916 când armata română eliberatoare intrase în Transilvania atât din sudul cât și din estul Carpaților.

Ofensiva românească în Transilvania durase o singură lună din 27 august în 26 septembrie. Contraatacul forțelor austro-ungare și germane în Transilvania și a celor bulgaro-turco-germane în Dobrogea au pecetluit soarta României.

De Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, Bucureștiul a fost ocupat de trupele germane. Peste 150.000 de soldați români  dintr-o armată de 600.000 de oameni au fost făcuți prizonieri. Pierderile armatei române numai în această perioadă au fost apreciate la 300 – 400.000 de oameni, inclusiv răniți, prizonieri și dispăruți.

Familia regală, Parlamentul și Guvernul României s-au retras la Iași. România își pierdea 2/3 din armată, 2/3 din teritoriu, inclusiv Capitala și Dobrogea cu tot litoralul. Era mai mică decât actuala Moldovă românească.

Bătăliile date de armata română în 1917 au marcat renașterea speranței în inima și sufletul poporului român. Reorganizată și reinarmata armata română a făcut proba vitejiei sale în bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, care au făcut ca România  să nu dispară ca stat și să-și recâștige onoarea și respectul de sine care au fost pierdute mult prea ușor în urmă cu un an.

Nenorocita revoluție bolșevică a schimbat însă din nou situația frontului românesc. Rusia a ieșit din război iar fără cei aproape un milion de soldați ruși din Moldova nu se mai putea susține frontul. Istoriografia română se ferește să o spună, dar erau mai mulți ostași ruși decât români care apărau ce mai rămăsese din statul român. Așa s-a ajuns la rușinoasa pace de la Buftea din 7 mai 1918 prin care România pierdea întreaga Dobroge în favoarea Bulgariei și implicit ieșirea la mare (Dobrogea de sud – Cadrilaterul și aproape tot județul Constanța, fără municipiul Constanța, erau încorporate direct Bulgariei pe o linie la sud de Agigea) Restul Dobrogei, adică Tulcea și municipiul Constanța urmau să fie controlate în condominium de Germania și Bulgaria, iar soarta acestui teritoriu urma să fie hotărâtă la o dată ulterioară). În plus România urma să cedeze controlul trecătorilor din Carpați austr-ungarilor, iar România concesiona până în 2008 toate exploatările petroliere Germaniei, ca și șantierele navale de pe Dunăre și le asigura nemților exclusivitate exploatărilor forestiere. Tratatul a fost ratificat de Parlamentul României, dar nu a fost ratificat niciodată de către Regele Ferdinant așa încât, tehnic vorbind, n-a intrat niciodată în vigoare.

Bolșevizarea trupelor rusești a avut consecințe grave. Soldații ruși instigați de către comuniști au creat soviete ale soldaților care au început să-i dezarmeze și să-și împuște proprii ofițeri. Zvonurile despre un presupus complot care viza arestarea familiei regale române a fost picătura care a umplut paharul.

Milionul de soldați ruși a fost expulzat la început din Moldova noastră, iar apoi la chemarea sfatului țării din Chișinău și din ceea ce era atunci Republica Moldovenească care a hotărât unirea cu România în 9 aprilie 1918.

La 10 noiembrie 1918 cu o zi înainte de semnarea armistițiului, România a reintrat în război alături de Antanta. În scurt timp, diviziile care au trebuit să fie dezarmate au trecut la efectiv de război, iar armata română au intrat în Ardeal.

Două săptămâni mai târziu trupele române intră în Târgu Mureș după ce intraseră deja în Sibiu, Brașov și în orașele din Secuime. În Ajunul Crăciunului din anul 1918 dorobanții români intră în Cluj. Păcat că acest eveniment nu a fost marcat anul trecut, probabil că Emil Boc are prea multă nevoie de voturile UDMR, totuși așa o ocazie apare doar o dată la un secol!

La 1 decembrie are loc adunarea de la Alba Iulia la care au participat 1228 de delegați oficiale din toate cele 27 de comitate românești din Ardeal și Ungaria. Foarte mulți delegați din Banat n-au putut ajunge pentru că marea ”prietenă” Serbia care ocupa tot Banatul nu le-a permis să plece la Alba Iulia, care încă era controlată nominal de către nou înființata Republică Ungară, deci într-o ală țară. Mulți au reușit să înșele vigilența vameșilor sârbi. Trebuie remarcat că autoritățile ungare nu i-au împiedicat pe români să participe la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Înaintarea trupelor române s-a încheiat apoi până în primăvara anului 1919, când comunistul Bela Kun, eliberat din închisoare în 20 martie 1919, dă o lovitură de stat a doua zi și proclamă Republica Sovietică Ungaria. Pe 15 aprilie 1919, trupele maghiare comuniste atacă trupele române fără nicio declarație prealabila de război.

Ele sunt respinse, iar în 19 aprilie 1919 trupele române intră în Satu Mare și, o zi mai târziu, în prima zi de Paște,  elibereaza Oradea,

pentru ca în 1 mai 1919 armata română să atingă râul Tisa  pe toată lungimea sa.

Pe 20 iulie 1919, armata maghiară forțează râul Tisa. Contraofensiva română îi va aduce pe ai noștri în doar două săptămâni în Budapesta.

Republica Sovietică Ungară se prăbușește, iar românii înaintează în Vest până la frontiera cu Austria. Bela Kun fuge la Viena, inițial este închis, apoi scapă și fuge în URSS unde a fost executat de către Stalin în timpul marii terori.

În 1920 României i se recunosc actualele frontiere cu Ungaria, Serbia și fosta Cehoslovacia. Frontiera nu este cea promisă României în tratatul prin care am intrat în război în 1916 impotriva puterilor centrale.

Am pierdut în favoarea Serbiei 1/3 din Banat, deși la nivelul provinciei aveam majoritate și am pierdut în favoarea Ungariei ce este între actuala frontieră și o linie care mergea de la Szeged la 6 km est de Debretin, urmând ca și punctul de vărsare al Someșului în Tisa să aparțină României.

Pe de altă parte, România a fost aproape să dispară de pe harta lumii de două ori în acea perioadă: în iarna lui 1916 – 1917 și apoi după ieșirea Rusiei țariste din război.

Unirea Basarabiei cu tara nici măcar nu era în planurile cuiva de la București, cu excepția puținilor germanofili.

Fără îndoială că fără înfrângerea pe câmpul de luptă a Ungariei bolșevice și fără cucerirea Budapestei, frontiera noastră de vest ar fi arătat mult mai rău.

Ostașul român și excepționalii ofițeri care i-au condus ca și strălucitoarea clasă politică românească au făcut această nouă Românie mare să se nască.

Liviu Man

Articolul Cum era să dispară România de două ori și a renăscut de trei ori mai mare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Pentru a doua oară, șeful CJ Cluj, Alin Tișe, susține că vrea să rezilieze contractul încheiat între administrația județeană și firma Kiat pentru lucrările de infrastructură din județ. Dacă luna trecută, Tișe spunea că nu există nicio problemă la lucrările de pe drumurile din județ, acum lucrurile par să se fi întors la 180 de grade. Nu este prima dată când CJ Cluj reziliază contractul cu Kiat. Data trecută disputa a ajuns în instanță, iar compania privată a avut câștig de cauză.

Șeful CJ Cluj, Alin Tișe anunță că vrea să rezilieze contractul cu firma turcească Kiat, care se ocupă de reabilitarea drumurilor din județ, principala problemă fiind lucrările pe care firma le realizează la drumul din Mărișel.

”Dorința noastră este ca cele două drumuri, până în Băișoara și până în Mărișel, să poată fi circulate. Unde nu putem să modernizăm, vom face plombări și covor asfaltic pentru întreținere. Vom abandona contractele cu Kiat, ne vom judeca și vom vedea peste doi ani cine avea dreptate. Eu consider că firma Kiat a încălcat contractul și nu mai putem continua în acest registru”, susține Alin Tișe.

Pe de altă parte, în urmă cu o lună de zile același Alin Tișe declara că nu a văzut nicio problemă vizavi de lucrările făcute de Kiat, în pofida faptului că edilul comunei Mărișel, Viorel Ghic, atrăgea atenția asupra mai multor nereguli vizavi de repararea drumului.

”Au băgat ceva pietriș cu ceva praf sau nisip și acum l-au scos pentru că după ploi s-au făcut un noroi că alunecau mașinile pe drumul drept. Au câștigat licitația de un milion de euro cu o firmă în insolvență. Îmi este frică că nu o să facă lucrarea și pierdem banii. Comuna nu se va mai întâlni cu această șansă niciodată. Unul dintre drumuri duce la pârtia de schi, are un kilometru, și cu acesta am putea dezvolta mult comuna. Dacă se întârzie, vom pierde finanțarea și o șansă istorică”, susținea primarul Viorel Ghic, din Mărișel.

După rezilierea contractului, CJ Cluj a mai dat 2 milioane de euro

Interesantă este atitudinea administrației județene față de relația pe care o are cu compania Kiat. În 2014, Consiliul Judeţean a reziliat contractele cu Kiat, decizia administrației fiind justificată prin faptul că nu a fost respectată licitația, graficul de lucrări și prevederile de protecție a mediului. Compania a contestat decizia administrației județene în cadrul unui proces, pe care l-a și câștigat.

Între timp, compania a intrat în insolvență, iar anul trecut Alin Tișe a suplimentat cu aproximativ 2 milioane de euro contractul cu Kiat.

Suplimentarea a venit ca urmare a unei evaluări făcute de proiectantul Damar Consult.

“Proiectantul a fost nevoit să facă unele modificări pentru anumite  categorii de lucrări faţă de cele prinse în anul 2010. Proiectantul a considerat ca fiind necesar sporirea unor clase de betoane, deoarece clasele de betoane pentru anumite tipuri de lucrări prinse în DALI nu mai respectau normativele în vigoare, acest lucru fiind impus atât de expertul tehnic cât și de către Inspectoratul de Stat în Construcții (…) Considerăm ca fiind justificată introducerea categorii de lucrării noi și a modificării unor clase de betoane. trebuie realizaţi parapeți metalici tip H1 și H2 (lucrări ce nu au fost prinse în oferta de la licitaţie), trebuie construite unele categorii de poduri şi folosite alte tipuri de betoane. Este necesară alocarea resurselor financiare din bugetul Județului Cluj, în cuantum de 8.000.329 lei (fără TVA), reprezentând valoarea estimată a modificărilor de materiale aduse în cadrul articolelor, conform normativelor de construcții în vigoare”, se precizează hotărâre.

Omul lui Mircea Pop printre beneficiarii suplimentărilor

Firma Damar Consult este administrată și deținută de Marian Morar care este și patronul firmei care furnizează indicatoare rutiere pentru străzile Clujului, Auto Semnal SRL Conform unor informatii, Morar are legături de prietenie cu Mircea Pop, fostul șef CNADNR, un social democrat clujean care a proiectat centura problemă Vâlcele Apahida și a fost consilierul pe probleme de infrastructură rutiera a fostului prim-ministru Adrian Năstase.

Firma apare și într-un raport al curții de conturi ca fiind beneficiara unor plăți care nu i s-ar fi cuvenit. Potrivit raportului, au fost acceptate la plată nejustificat către SC Damar Consult SRL Cluj-Napoca, servicii de asistență tehnică de proiectare la obiectivul ”Reabilitare pod peste Arieș”, în condițiile în care această societate a realizat și serviciile de proiectare, iar stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, sunt obligații prevăzute prin lege în sarcina proiectanților de construcții, fiind cauzat un prejudiciu Municipiului Turda în sumă de 60.085 lei.

Insolvență cu conturile pline de contracte

Firma Kiat se află în insolvență, procedură care a fost deschisă în 2017. Înainte cu două luni de depunerea cererii de insolvență doi dintre acționarii Kiat, ATALAY DENIZ și ATALAY TAMER și-au cesionat acțiunile din companie către BEKAR MUSTAFA, care este singurul acționar și administrator al Kiat.

În cererea de insolvență, reprezentanții Kiat au spus că solicită reorganizarea judiciară pentru a putea plăti datoriile acumulate, cele de 30 de milioane de lei, cu banii pe care îi are de încasat de la debitori. Însă cererea nu se susține pentru că Kiat ar avea de încasat până la sfârșitul lui 2016 aproximativ 15 de milioane de lei, adică abia jumătate din suma pe care o are de dat. Firma Kiat a câștigat licitația pentru modernizarea a 438 de kilometri de drumuri judeţene în 2011 în timpul primului mandat al lui Alin Tișe contra sumei de 66 de milioane de euro.

La sfârșitul anului 2010, Kiat Group a câştigat, în asociere cu SC Diferit SRL,  un contract de 600 de milioane de lei (140 milioane euro), în urma unei licitaţii organizate de Primăria Cluj-Napoca, pentru lucrări de reparaţii, întreţinere, reabilitare, servicii de proiectare pentru străzi modernizate/nemodernizate din municipiu. În 2013, cei de la Kiat au primit contractul pentru lucrările la drumul judeţean 109C. Firma a început asfaltarea tronsonului din zona Fizeşu Gherlii, dar drumul nu a mai fost terminat niciodată, lucrările fiind abandonate fără motiv. Din cei 40 de km, doar 9 au fost asfaltaţi, pe restul fiind împrăştiat pietriş amestecat cu ciment. În 2014, sătenii din Fizeşu Gherlii au protestat fiind nemulţumiţi de starea proastă a drumului județean care le străbate comuna. Aceştia s-au plâns că nu mai pot ieşi din case din cauza prafului de ciment, pe care sunt nevoiţi să îl respire. Lucrările au fost preluate de RAADPP.

Pe de altă parte, cei de la Kiat au spus că motivul real al încetării acestui acord îl reprezintă neplata lucrărilor executate.

”Afacerea Lily” pe-o mână cu Boc

La sfârșitul anului 2010, Kiat Group a câştigat, în asociere cu SC Diferit SRL,  un contract de 600 de milioane de lei (140 milioane euro), în urma unei licitaţii organizate de Primăria Cluj-Napoca, pentru lucrări de reparaţii, întreţinere, reabilitare, servicii de proiectare pentru străzi modernizate/nemodernizate din municipiu.

BEKAR MUSTAFA este şi administrator al King Industrial Enterprises, firmă care a primit de la municipalitatea clujeană 30 de milioane de lei pentru amenajarea unor locuri de joacă. De asemenea, King Industrial Enterprises a primit mai multe contracte şi de la Primăria sectorului 3, pentru amenajarea unui loc de joacă în Parcul Titan şi „pentru execuţia unor fântâni la Piaţa Unirii“.  Această firmă a fost favorizată şi de fostul şef al Inspectoratului Şcolar Județean Cluj, Titiana Zlătior, care, înainte de a pleca din funcție, a emis în teritoriu o circulară în care propunea directorilor de şcoli din judeţ să apeleze pentru diferite servicii la SC King Industrial Enterprises. Coincidenţa face ca primarul Sectorului 3, Liviu Negoiţă, să fi fost asociat cu turcul Tamer Atalay, într-o societatea care a fost dizolvată, SC Kora Edil. Tamer Atalay este şi preşedintele Consiliului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie România-Turcia.

În King Industrial a  fost asociată și Liliana Călin, una dintre cunoștințele lui Emil Boc. Soțul ei este Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte ANAF din perioada Guvernului Boc, care a fost arestat în dosarul Alinei Bica.

Articolul Șeful CJ Cluj, Alin Tișe, prinse că joacă alba-neagra cu turcii de la Kiat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Toate sistemele digitale de importanță națională din România au cel puțin două lucruri în comun: nu funcționează și sunt realizate de societăți conectate la afacerile SRI. Sistemul de urgență 112 și cardul de sănătate sunt realizate de firme care au legături cu Sebastian Ghiță și au erori grave de funcționare. Spațiul virtual privat, care realizează interfața între contribuabili și ANAF, dă rateuri.

Drama crimelor din Caracal pune pe tapet, încă o dată, ineficiența sistemelor digitale naționale (apelul de urgență 112, cardul de sănătate, SPV ANAF, etc) sunt aproape nefuncționale, chiar dacă statul a plătit zeci de milioane de euro pe ele. Informatizarea administrației publice din România s-a împotmolit în corupție, dezorganizare și stupiditate.

În ultimii 10 ani au fost cheltuite din bani publici miliarde de euro pentru echipamente, software și servicii IT, beneficiarii contractelor fiind în principal firmele din grupul controlat de Sebastian Ghiță (identificate de o anchetă a DNA), dar și alte entități precum SIVECO sau UTI. De aceste firme încă depind sistemele care asigură decontarea serviciilor medicale (PIAS), calculul și plata prestațiilor sociale (SAFIR), salarizarea personalului din domeniul educațional (EDUSAL), gestionarea programelor „Bani de liceu”, „Bacalaureat”, „Titularizare” (PMIPN), colectarea datelor cu privire la înscrierea în învățământ (SIIIR), gestionarea datelor tuturor angajaților în mediul privat din România (REVISAL). Această dependență costă statul român milioane de lei anual în contracte de mentenanță.

Contractele se prelungesc în baza unei excepții din legea achizițiilor publice, fie până expiră obligația de cinci ani de a le menține, (dacă au fost făcute din fonduri europene), fie până se fac sisteme noi, tot în baza unor contracte netransparente, cu clauze contractuale în defavoarea instituției publice.

Mai precis, între ianuarie 2011 și iulie 2016, potrivit cercetărilor realizate anul trecut de Corpul de Control al Prim-ministrului, 19 instituții publice au încheiat peste 10.000 de contracte, în valoare de 3,7 miliarde de lei, cu TVA, ajungându-se astfel la aproximativ 700 milioane de euro.

Informatizarea României plătită degeaba

O altă problemă majoră este Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, PIAS. Acest sistem ineficient suferă continuu blocaje, deşi dezvoltarea lui a costat statul român peste 180 de milioane de euro. Potrivit recentului proiect de lege privind cartea electronică de identitate, cardul de sănătate va fi înlocuit de cartea electronică de identitate, fără a se tranșa problema cardurilor de sănătate care vor continua să fie puse pe piață.

La fel de nefuncționale sunt platformele de guvernare electronică, care oferă accesul la servicii publice și formulare pentru obținerea lor. Trei proiecte au fost construite în același scop (www.e-romania.ro, www.e-guvernare.ro și www.e-direct.gov.ro ), dar nu sunt utilizate. Din acest motiv, România încă nu are o platformă unică de comunicare şi informare a cetăţenilor. Aceeași duplicare s-a întâmplat și în cazul platformelor care trebuie să ajute IMM-urile cu informații (www.immoss.ro și www.esimplu.ro).

Nu în ultimul rând, Ghiseul.ro – Ghișeul electronic de plăți are mari probleme de funcționare. Din 2010, numărul de instituţii către care se pot face plăţi online a stagnat la 200. Nu se iau măsuri pentru dezvoltarea Ghiseul.ro, ci se realizează un nou proiect pe fonduri europene – TREZOR, care va face același lucru, fără să existe un plan de corelare a celor două sisteme.

Sute de milioane de lei sparte digital

SC Siveco a primit cei mai mulți bani de la stat pentru digitalizarea națională:377,8 milioane de lei pentru 90 de contracte. Pe locul secund se află Teamnet România, care a primit 260 de milioane de milioane de lei pentru 27 de contracte și comenzi. Locul al treilea este ocupat de firma UTI Grup care a primit 108 milioane pentru aproximativ 300 de contracte.

Conform datelor din baza de date a fondurilor europene SMIS CSNR de la Ministerul Fondurilor Europene (publicată în septembrie 2016): grupul Sebastian Ghiță (peste 30 de firme legate, conform anchetei DNA) a avut contracte în valoare de 750 de milioane de lei, din care, plătite de la bugetul de stat au fost 588 de milioane de lei, din care suspendate la rambursare (nu au fost ceruți banii de la Comisia Europeană) 210 milioane de lei. Din aceștia s-au recuperat doar 7 milioane lei.

Siveco a avut, în calitate de beneficiar sau de contractor, contracte în valoare de 282 milioane de lei.

Agenția pentru Agenda Digitală a României a încheiat contractul nr. 13/12.09.2014 cu UTI GRUP S.A, având ca obiect Livrare de bunuri și prestare de servicii aferente proiectului „Sistem informatic colaborativ pentru mediul performant de desfășurare al achizițiilor publice-SICAP”. Prețul convenit în contract a fost de peste 27,1 milioane de lei, iar plățile efectuate au fost în sumă de 17,3 milioane de lei. Referitor la stadiul implementării sistemului informatic, reprezentanții acestei entități au precizat că „Sistemul informatic se află în curs de livrare, nefiind încă acceptat și lansat în producție”.

Agenția Națională a Funcționarilor Publici a încheiat contractul nr. 9361/2015, cu o durată de nouă luni de la data semnării de către ambele părți contractante, dar nu mai târziu de 25.11.2015, cu asocierea formată din societățile Certsign SA, UTI Grup SA, Expert Research. Unul dintre contractele în care marii jucători ai contractelor IT cu statul își împart contractul, în acest caz grupul UTI și una dintre firmele controlate de Sebastian Ghiță. Obiectul contractului este: „Servicii de arhivare electronică și semnătură electronică”. Sistemul informatic „este fără recepție finală și încheiat cu neregularități”, dupa cum spun chiar reprezentanții ANAF.

La 112 răspunde Ghiță

Modernizarea Serviciului de telecomunicaţii speciale , în urmă cu 4 ani, este strâns legată de numele fostului deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia, din cauza unui dosar de corupţie.

Mai exact, STS a plătit 3 milioane de euro pentru modernizarea sistemului 112 unei consorţiu din care făceau parte şi firme controlate de Sebastian Ghiţă.

Este vorba despre firme ale grupului Teamnet International, despre care procurorii DNA susţin că ar fi controlate, prin interpuşi, de Sebastian Ghiţă, urmărit penal pentru mai multe infracţiuni, inclusiv spălare de bani şi evaziune fiscală.

Contractul viza modernizarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 în Bucureşti şi Ilfov.

Controversata licitație pentru modernizarea sistemului IT al numărului unic de urgență 112 a fost contestată din nou, chiar în urmă cu două săptămâni.

După ce un consorțiu condus de Omnilogic s-a plâns fără succes la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și la DNA, a venit rândul consorțiului condus de Telekom (care este susținută și de o fostă firmă fondată de Sebastian Ghiță) să conteste decizia STS de atribuire a acestui contract.

Arhitectura digitală a României impusă de UE

Realizarea arhitecturii guvernamentale pentru funcționarea coerentă a sistemelor IT este o condiționalitate impusă de Comisia Europeană. Deși s-a realizat un studiu cu acest obiectiv care a fost predat anul trecut (RGEAIF – Romanian Government Enterprise Architecture and Interoperability Framework), a fost anunțat proiectul e-România, în valoare de 2,5 milioane de euro cu același obiectiv.

Guvernul Grindeanu a pus batista pe țambalul digital

Guvernul Grindeanu a întrerupt publicarea în portalul data.gov.ro a datelor din arhiva electronică a fondurilor europene. Ordinul de ministru dat de Cristian Ghinea în octombrie 2016, prin care s-au transparentizat (http://data.gov.ro/en/dataset/transparentizare_smis) peste 16.000 de contracte de finanțare și 130.000 de contracte de achiziții instituia o procedură de updatare lunară a informațiilor publicate. Procedura nu a mai fost respectată odată cu venirea noului guvern.

Articolul Sistemele digitale care ar trebui să salveze vieți făcute de ”conexiunile” SRI sunt la pământ apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La 7 august 1919, ora 18:00, armata română ocupă fără lupte Budapesta în cadrul războiului româno-ungar de la 1919. Comandantul Trupelor din Transilvania începînd din 12 aprilie 1919, generalul Gheorghe Mărdărescu a condus această operațiune. Astăzi după 100 de ani, Clujul construiește o statuie în memoria lui.

Evenimentul acesta cu caracter istoric, reprezintă un punct cheie în formarea României de astăzi. Rolul și contribuția generalului Gheorghe Mărdărescu a fost esențială pentru ocuparea Budapestei în urma Războiului Româno-Ungar. Omagiul adus acestui erou, va fi inaugurat duminică, 7 august 2019, cu ocazia centenarului Războiului Româno-Ungar.

Cluj-Napoca va dezveli duminică statuia lui Gheorghe Mărdărescu. Personalitate marcantă a istoriei naționale dar și a Clujului, Gheorghe Mărdărescu (4 august 1866 – 5 septembrie 1938)  şi-a dedicat 40 din cei 72 de ani de viaţă slujirii armatei, misiune de care s-a achitat mai mult decât onorabil, urcând pe cele mai înalte trepte ale ierarhiei militare, până la gradul de general de corp de armată şi ministru de Război.

Ștefan Dimitriu, președintele Camerei de Comerț din Cluj-Napoca, unul dintre inițiatorii realizării acestei opere de artă, a vorbit mai amănunțit despre ceea ce simbolizează această operă de artă, finanțarea și locația aleasă:

Ce simbolizează pentru municipiul Cluj-Napoca statuia pe care o veți inaugura în 7 august ?

În primul rând simbolizează o eliberare a Ardealului! Totodată 1919 este anul în care sovietele ungare puneau în pericol Marea Unire iar o strategie de apărare împotriva planuluide a ocupa întreaga Transilvanie, era imperios necesară. Această dată importantă reprezintă și o victorie împotriva lui Bela Kun, un ziarist de la Cluj care a făcut parte dintr-un grup de simpatizanți ai partidului Social Democrat Ungar iar în anul 1919 a declarat Război României.

La inițiativa cui a venit această propunere?

Inițiativa acestui eveniment a venit din partea Colegiului de conducere a Camerei de Comerț a României împreună cu cel al Clujului. Primăria nu a văzut o soluție montarea ei în fața Camerei de Comerț iar astfel am fost nevoiți să realizăm multe demersuri pentru a reuși să punem în practică această idee.

De cât timp vă pregătiți pentru acest eveniment?

Evenimentul îl pregătim din 2018, de când am început demersurile pentru aprobarea monumentului.

Din ce bani a fost finanțată statuia? Primăria a contribuit?

Primăria nu a contribuit, statuia a fost finanțată din banii Camerei de comerț și industrie a României.

Cât a costat?

Valoarea totală a monumentului a ajuns la suma de 150 de mii de euro.

De ce va fi situată în față la FSEGA?

Am considerat această alegere potrivită deoarece zona orașului este nou construită și are nevoie de o amprentă istorică și artistică.

Trecere în revista războiului și a vieții comandantului

Guvernul bolșevic de la Budapesta a atacat armata românăîn aprilie 1919. De comun acord cu guvernul, regele a decis respingerea agresorului și înaintarea trupelor române până la hotarul stabilit prin Conveția cu Antanta din august 1916. La 20 iuile, maghiarii au atacat din nou. De acestă dată s-a hotărât o rispostă decisivă, până la înfrângerea Ungariei.

Regele Ferdinand și regina Maria, aflați în Transivania, au asistat în ziua de 30 iulie la trecea Tisei de către trupele române, în dreptul satului Tiszabo. Regina nota ”Toți erau atât de plini de elan, se bucurau că trec Tisa ca să-i alunge pe bolșevici, ei doreau să ajungă la Budapesta.” Ofensiva românească a fost extrem de energică. Pe 2 august Blea-Kun, liderul bolșevic al Ungariei a fugit în Austria și apoi Rusia Sovietică. Referitor la ocuparea Budapestei de către armata română în august 1919 există unele dezbateri până în ziua de astăzi. Data ocupării Budapestei a rămas în istorie cea de 4 august, conform generalului Gheorghe Mărdărescu.

La 4 august 1919 generalul Gheorghe Mărdărescu împlinea 53 de ani, şi ce cadou mai frumos pentru orice general ar fi putut fi intrarea în capitala cucerită tocmai de ziua sa, în Budapesta.

Capitala Ungariei, Budapesta, a fost ocupată de trupele române fără niciun ajutor militar aliat. A fost singura capitală inamică ocupată de un stat din Antanta în cursul primului război mondial, considerînd războiul româno-ungar din 1919 ca parte a acestuia, sau consecinţă imediată a lui. Meritul armatei române este imens, ţinînd cont că în toată istoria modernă, România a dus război doar în coaliţie, această acţiune militară fiind singura în care România a acţionat singură, fără aportul aliaţilor. Deoarece atît trupele franco-sârbe din sud, cît şi cele cehoslovace, s-au mişcat mult mai târziu şi fără lupte, doar ocupînd zone de securitate în Ungaria, după ce armata bolşevică ungară a fost zdrobită de cea română.

Cu atât mai importantă apare victoria românească, cu cât România, în acea perioadă, ducea un război pe două fronturi, al doilea front fiind în est, pe linia Nistrului, împotriva bandelor bolşevice ce făceau dese incursiuni în Basarabia, încercînd să răscoale populaţia şi să reia teritoriul dintre Prut şi Nistru în “marea familie sovietică”, aşa cum vor face cu Ucraina şi Georgia în anii 1920.

Între anii 1922-1926 a îndeplinit funcţia de ministru de Război în cabinetul Ion I.C. Brătianu, aducându-şi contribuţia, prin cunoştinţele şi experienţa sa, la reorganizarea Armatei române pe baza învăţămintelor reieşite din desfăşurarea războiului, la dezvoltarea cooperării dintre statul român şi statele vecine. A militat pentru o colaborare regională pe plan militar şi pentru realizarea unor alianţe cu Iugoslavia, Cehoslovacia şi Polonia, politică continuată şi dezvoltată ulterior de Nicolae Titulescu.

În anul 1927 a fost avansat la gradul de general de corp de armată. S-a preocupat de dezvoltarea publicisticii de specialitate, fiind multă vreme directorul revistei „România militară”, iar dintre lucrările elaborate şi publicate încă de când avea gradul de căpitan se numără Lecţiuni de tactică (1899); ulterior, a scris o lucrare dedicată infanteriei şi intitulată Regina bătăliilor, apărută în 1921. Tot în 1921 a publicat cea mai importantă lucrare a sa, Campania pentru dezrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei 1918-1920, reeditată, inspirat, de Editura Militară în anul 2009.

După o îndelungată carieră, generalul de corp de armată Gheorghe Mărdărescu s-a stins la 72 de ani, la 5 septembrie 1938.

Articolul 7 august 2019: Clujul inaugurează statuia comandantului Gheorghe Mărdărescu cu ocazia Centenarului Războiului Româno-Ungar apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Motto:

”România este patria noastră și a tuturor românilor.

E România celor de demult și-a celor de mai apoi

E patria celor dispăruți și a celor ce va să vie”, Barbu Ștefănescu Delavrancea.

La 4 august 2019 se împlinesc 100 de ani de la scrierea uneia dintre cele mai glorioase pagini din istoria militară a României. Este vorba despre cucerirea, în timp record, a Ungariei, cu scopul de a o elibera de regimul bolșevic al lui Béla Kun.

Acum 100 de ani,Armata română intra în Budapesta, răsturnând conducerea comunistă de atunci a Ungariei. Nemulțumiți că Transilvania se unise cu Țara-mamă la 1 decembrie 1918, maghiarii nu se împăcaseră cu gândul că Ardealul nu le mai aparține. Béla Kun, în urma unei alianțe roșii cu bolșevicii ruși, dorea restabilirea vechilor hotare ale țării lui. În urma acestui plan, confruntarea româno-maghiară era inevitabilă. Zdrobirea Armatei maghiare și eliberarea țării vecine de comunism au fost rezultatul campaniei din vara anului 1919. Armata română restabilea pacea și ordinea în inima Europei.

Finalul Primului Război Mondial, al Marelui Război – cum l-au numit contemporanii martori și actori ai acestui eveniment care timp de patru ani a măturat precum un uragan viețile europenilor și nu numai, a adus cu sine prăbușirea puterilor care îl provocaseră. Rând pe rând, Turcia, Austro-Ungaria, Germania au fost silite să ceară pace, iar conducătorii și imperiile lor s-au prăbușit sub valul de nemulțumire populară. Pe 10 noiembrie 1918, împăratul Carol abdica și imperiul multi­național din centrul Europei devenea istorie. Două zile mai târziu, la Viena se proclama republica și evoluția comună a celor două state se despărțea. În Ungaria, la 16 noiembrie se proclama republica, avându-l în frunte pe contele Mihály Károlyi. Anterior, la 13 noiembrie 1918, la Belgrad avusese loc o întâlnire în care comandantul Armatei aliate din Balcani, generalul francez d’Esperey, și contele Mihály Károlyicădeau de acord și stabileau o linie de demarcație între România și Transilvania, iar întreg Banatul intra sub ocupația sârbilor și a unor trupe franceze. O altă linie de demarcație a fost stabilită ulterior și cu Slovacia. Nefiind constituite drept granițe stabile, până la încheierea tratatelor de pace, aceste linii de demarcație au rămas valabile o vreme până când dinamica împrejurărilor le-a schimbat. Nimeni nu bănuia că Ungaria avea să se prăbușească și să intre pentru 133 de zile în „zodia” bolșevis­mului.

Unirea Transilvaniei cu țara declanșează represiunea maghiară asupra românilor

La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia avea loc Marea Adunare Națională a românilor, care lua istorica decizie de a exprima vo­ința românilor de a se uni cu Țara-mamă. Pentru români era începutul unui drum ce avea să se dovedească a fi anevoios și finalitatea acestuia o va constitui momentul Trianon. La 4 iunie 1920, Marile Puteri recunoșteau Unirea și fixau granițele dintre România și Ungaria. În decembrie 1918, însă, ungurii erau optimiști și credeau că lucrurile se vor schimba la Conferința de pace. În plus, populația românească din zonele care nu fuseseră incluse în linia de demarcație era intens persecutată, numeroși intelectuali – avocați, preoți, învățători, căzând victime unor acte de brutalitate și de represiune ale autorităților maghiare, care se purtau la fel cum făceau și pe vremea imperiului înainte de Marele Război. Jurnalul înaltului prelat ortodox Roman Ciorogariu surprinde această atmosferă de teroare pe care românii din zona Oradea și Arad au trăit-o din decembrie 1918 până în primăvara anului 1919, când trupele române au intrat aici. Din aceste motive, prevalându-se și de decizia de la Alba Iulia și având și sprijinul comandantului Armatei Dunării – generalul H.M. Berthelot, Armata română avea să depă­șească linia de demarcație și avea să înainteze până la Cluj și Sighetul Marmației.

În tot acest timp, situația politică din Ungaria se înrăutățea, pierderea unor părți din teritorii, statutul de putere beligerantă învinsă, criza economică și penuria de alimente începeau să își arate efectele. În martie 1919, Antanta stabilea o nouă linie de demarcație pentru Ungaria în raport cu România, fapt care marca, de altfel, noua realitate istorică – pierderea Transilvaniei, o veritabilă „perlă a coroanei” pentru aristocrația maghiară aflată încă la putere.

Iluzia lui Béla Kun, liderul roșu al Ungariei

În fața acestor cereri socotite inadmisibile, contele Mihály Károlyi a demisionat pe 20 martie, iar puterea a fost preluată de bolșevicii conduși de Béla Kun. Ungaria a fost proclamată republică a sovietelor. Proaspăt sosiți la conducerea țării, bolșevicii au încercat să-și impună programul economic și politic: au naționalizat o serie de întreprinderi, dar, după cum afirmă unele surse, nu au reușit să câștige de partea lor cea mai mare parte a populației Ungariei – țărănimea. Lipsa unei politici coerente în domeniul agricol avea să ducă spre o criză alimentară în special la Budapesta și la pierderea susținerii orășenilor, care regretau vremurile imperiului. O altă direcție în care s-a aventurat Béla Kun a fost iluzia militară că va putea recupera teritoriile pierdute și că, inițiind atacuri asupra vecinilor Ungariei, va obține avantaje și refacerea granițelor. Cehia, Slovacia și România, considerate inamice ale Ungariei, au fost obiectul unor acțiuni militare ale Armatei roșii a lui Béla Kun în martie-aprilie 1919.

La Paris, în cadrul Conferinței interna­ționale de pace, inițial, se arătase o oarecare înțelegere, chiar simpatie față de Ungaria, însă conflictul acesta din centrul Europei și extinderea bolșevis­mului, care putea să ajungă și în Occident, i-au făcut pe marii actori ai politicii internaționale să-și reconsidere atitudinea față de Ungaria și să-i privească mult mai binevoitori pe români, chiar dacă nu-l agreau pe primul-ministru Ion I.C. Brătianu din cauza infle­xibilității acestuia. Rapoartele diplomaților occidentali de la București către liderii conferinței, bazându-se pe buna cunoaștere a mentalității și stării de spirit de aici, le-au relevat faptul că România era singura țară din zonă capabilă să nu adere la bolșe­vism și să lupte la stăvilirea acestuia.

Pe 20 iulie 1919, Armata roșie maghiară primește ordinul de a ataca pozițiile Armatei române de pe malurile râului Tisa. Avea să fie cea mai mare greșeală pentru Republica Sovietelor din Ungaria. De altfel, Béla Kun și Lenin și-ar fi dorit ca armatele lor să facă joncțiunea și să nimicească România. Cu atât mai mult cu cât, la Odessa, trupele franceze au fost înfrânte de bolșevici și silite să se retragă. Pentru francezi a devenit foarte clar că, în zonă, politica de îndiguire a comunismului nu se putea baza decât pe România și pe Polonia. Din acest motiv, po­ziția Franței și a neîmblânzitului „tigru”, cum era supranumit Geor­ges Clemenceau, a devenit maleabilă față de România.

Campania din 1919: 20-26 iulie. Bătălia de pe Tisa

În urma luptelor din aprilie, Armata română împinsese Armata maghiară dincolo de Tisa. Inițial, aliații, prin vocea lui Clemenceau, ne-au cerut să ne retragem, dar poziția română a fost fermă: până când Armata maghiară nu se va dezarma, nu ne vom retrage. Béla Kun a refuzat. Pentru că și la Viena comunismul își arăta colții, încercând să de­clan­șeze revoluția, iar pericolul bolșevizării se extindea amenin­țător spre Occident, aliații au început să ia în calcul o campanie contra Ungariei. La discuții au participat Italia, Franța, Serbia, România, Cehia. România a fost singura care nu a cerut nimic și a oferit tot sprijinul. Așa s-a agreat pregătirea unei acțiuni contra Ungariei. Între timp, Béla Kun a pornit o ofensivă ba­zându-se pe o armată de 70.000 de oameni, în timp ce Armata română dispunea de peste 90.000 de soldați. Având informații că bolșevicii lui Béla Kun gândeau o operațiune de amploare pentru a-i alunga pe români din Transilvania, Armata română a început să se pregătească pentru a respinge orice ofensivă. Așadar, opera­țiunea plănuită de bolșevici și-a pierdut de la început elementul-cheie – factorul-surpriză. Când au început acțiu­nile, românii îi așteptau în posturi.

Bătălia de pe Tisa a avut două etape: prima, cea a ofensivei maghiare, 20-23 iulie, în care experimentatele trupe române conduse de ofițeri care luptaseră la Mărăști, Mărășești și Oituz au rezistat atacului și n-au cedat, iar a doua etapă a fost aceea a contraofensivei românești, 24-26 iulie. Armata română reușise în doar șase zile să reziste inamicului și să-l respingă. În această bătălie, comandanții militari fuseseră generalii Mărdărescu, Holban, Mo­șoiu, Papp, Lecca.

Generalul Mărdărescu avea să propună generalului Prezan ca Armata română să urmărească inamicul și să-l nimicească, iar acesta a fost de acord. De altfel, și partea franceză era de acord că în cazul si­tuației din Ungaria se impunea o soluție drastică, mareșalul Foch transmițând acest lucru românilor.

Drumul spre Budapesta

În ziua de 27 iulie, la Oradea, generalii Prezan și Mărdărescu au elaborat planul pentru trecerea Tisei: s-a stabilit ca în noaptea de 29/30 iulie pe tot frontul Armata română să treacă Tisa într-un atac coordonat. S-au format grupurile generalului Holban, generalului Moșoiu și generalului Dumitrescu. La 29 iulie, trupele române au trecut Tisa, înfruntând un inamic care a renunțat să mai apere această frontieră, pregătindu-se pentru o nouă înfruntare în interiorul Ungariei. În zilele de 30 și 31 iulie au loc lupte grele purtate de grupul generalului Moșoiu cu bolșevicii maghiari. Curând, trupele bolșe­vice încep să dea semne de dezorganizare, anun­țând colapsul armatei lor și implicit al Republicii Sovietelor. În memoriile sale, generalul Mărdărescu afirmă că în zilele de 30, 31 iulie și 1 august trecerea trupelor române peste Tisa s-a făcut în prezența regelui Ferdinand și a reginei Maria, fapt care i-a îmbărbătat pe soldați și le-a ridicat moralul. În seara zilei de 3 august, trupele armatei bolșe­vice maghiare intraseră deja în colaps. Pe 4 august, fapt de neimaginat cu câțiva ani în urmă, trupele generalului Holban intrau în Budapesta. Pentru acest merit, generalul Holban avea să devină guvernator al Budapestei.

În ziua de 4 august 1919, Armata română își făcea intrarea triumfală în Budapesta, printr-o paradă impresionantă, iar popu­lația maghiară era bucuroasă că scăpase de teroarea bolșevică. „Viteazul” Béla Kun a fugit pentru a-și scăpa viața în Austria și de aici a ajuns în „raiul” din URSS. În 1938, în vremea epurărilor făcute din ordinul lui Stalin, a fost ucis.

Opinca românească de pe sediul Parlamentului Ungariei

Revenind la ocuparea Budapestei, Armata română a luat contactul cu realitatea dură a vieții de aici: în falnica și impunătoarea capitală a fostului regat nu se mai găseau alimentele de bază. Pre­zența Armatei române avea să pună capăt penuriei alimentare ce domnea în Budapesta, asigurând alimentarea orașului cu cele necesare traiului cotidian. De altfel, Armata română a avut o atitudine onorabilă de sprijinire a populației capitalei maghiare, adeseori împărțind hrană caldă și pâine celor aflați la limita sub­zistenței. În primele zile ale ocupării Budapestei s-a produs și un eveniment cu o mare încărcătură simbolică. Sergentul Iordan, căci doar atât i-a consemnat din nume memorialistica noastră, în timp ce păzea Palatul Parlamentului de la Budapesta, deranjat de steagul maghiar, s-a cățărat pe vârful palatului, a dat jos steagul maghiar și a arborat o opincă. „Cine să fi dat vântului și să fi ilustrat cu atâta măiestrie și atât de dureros dezastrul iremediabil al regatului Sfântului Ștefan?”, avea să se întrebe retoric un ungur. Răspunsul era simplu. Era rezultatul îndelungatei persecuții pe care țăranii românii o suferiseră în Ardeal de-a lungul timpului. Acum, roata istoriei se întorsese implacabilă și făcuse dreptate ochilor plânși de generații.

Comisia „aliată” de la Budapesta și relația cu Armata română. Ecouri din literatura memorialistică

Intrarea Armatei române în Budapesta și controlul exercitat de către aceasta asupra orașului au avut două etape: o primă etapă în care soldații români au fost priviți de unguri cu o umbră de simpatie pentru că îi alungaseră pe bolșevicii care aduseseră capitala în pragul foametei. La această parte pozitivă a contribuit și faptul că, așa cum am menționat anterior, pentru o vreme, mulți dintre localnici au primit ajutoare alimentare oferite de bucătăriile de campanie ale Armatei. A doua etapă a fost cea în care budapestanii au început să fie ostili cu românii, acuzându-i în special către dele­gații militari ai Antantei, că îi jefuiesc și că rechiziționează abuziv bunuri ale oamenilor de rând ori ale statului.

Bogata literatură memorialistică a reținut și modul cum ocuparea Budapestei și prezența Armatei române aici au fost descrise din perspectiva a doi observatori – cel român și cel aliat, în cazul de față memoriile unui american. Dintre multele lucrări de memorialistică românească le-am selectat pe cele ale generalului Gheor­ghe Mărdărescu, Campania pentru dezrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei (1918-1920), dar și amintirile profesorului și scriitorului ploieștean Radu Cosmin – Românii la Budapesta. În capitala lui Béla Kun. De cealaltă parte, menționăm însemnările generalului american Harry Hill Bandholz.

Punctul de vedere al memo­rialiștilor români descrie evenimentele din perspectiva oamenilor care au făcut istorie, răzbunând prin ocuparea Budapestei veacurile de suferințe și umilințe la care au fost supuși românii din Transilvania. Armata română este disciplinată, are un moral excelent, în plus soldații au un comportament profund uman în raport cu populația capitalei ungare. Un singur lucru deranjează această stare de fapt – presiunile aliaților și în special ale celui american, care nu este simpatizat și care, prin perspectiva sa de a vedea lucrurile, prin solicitările și presiunile sale, limitează interesele primordiale ale statului român: o Ungarie slabă și cu o armată și poliție care să acopere numai nevoile interne și nu o forță care să amenințe România, așa cum făcuse Béla Kun cu armata sa. Un alt obiectiv al Armatei noastre este de a recupera ceea ce trupele austro-ungare au furat din România în perioada ocupației din decembrie 1916 – noiembrie 1918: locomotive, vagoane, utilaje, diverse bunuri, inclusiv clopotele bisericilor.

Harry Hill Bandholz, un american repetent la istorie europeană

De cealaltă parte, generalul american vine cu perspectiva unui reprezentant al unei mari puteri aflate la mare distanță și care nu a fost racordată la suferințele românilor și nu a putut înțelege de ce Armata română a reacționat așa. În perma­nență, el a solicitat ca toate obiectele să rămână în Ungaria, iar România să primească ulterior, după semnarea păcii, despăgubirile respective. El a pledat cu obstinație pentru retragerea rapidă a Armatei noastre din Ungaria.

În memoriile sale, generalul Bandholtz nu are o părere bună despre români, răzbat inclusiv ecouri ale neînțelegerilor sale cu ceilalți generali ai Comisiei aliate de control – francez, englez, italian. Aceștia cunoșteau mai bine realitățile spațiului din centrul Europei și realizau ce au însemnat ocuparea Munteniei și jefuirea ei, precum și enormele sacrificii făcute de români în acei ani.

Epilog

La 7 noiembrie 1919, trupele române părăsesc Budapesta, iar până în martie 1920, Armata noastră se retrage din Ungaria. Tratatul de la Trianon semnat în același an a consfințit unirea Transilvaniei cu Patria-mamă. În acel an, 1919, după cum spunea Ion I.C. Brătianu, România a făcut un mare serviciu Europei Occidentale stârpind extinderea comunismului.

În același timp, ocuparea Budapestei și punerea opincii românești pe clădirea Parlamentului maghiar au reprezentat nu o chestiune de vendetă, ci un act de dreptate față de veacurile în care românii din Ardeal au fost asupriți și batjocoriți de maghiari. E o lecție dură a istoriei, pe care unii n-au înțeles-o, se pare, nici până în zilele noastre.

Articolul Istoria românilor. Centenarul intrării Armatei române în Budapesta apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Într-o ediție trecută, Gazeta de Cluj a prezentat radiografia firmelor din domeniul serviciilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare ce fac parte din Asociația Română de Combaterea Vectorilor în Igiena Publică (ARCVIP). De-a lungul timpului, aceste firme și-au unit puterile pentru a elimina firmele mici sau concurența de pe piață. Astăzi vă prezentăm un astfel de caz ce a avut loc odată cu licitația pentru dezinsecţie, dezinfecție şi deratizare organizată în Timișoara.

Povestea începe în anul 2014 când Primăria Timișoara anunța că lansează o licitație în vederea delegării gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului pentru activităţile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare. Pe lângă firma Romprest (membru ARCVIP), deținută la acea vreme de Florian Walter, urma să intre în cursa pentru licitație și firma Deraton  (membru ARCVIP), însă alături de firma Coral Impex cu o participațiune de 5%. Culmea, Deraton SRL, firma de casă ce se ocupa de dezinsecția în municipiu a întârziat cu depunerea ofertei și astfel a fost descalificată.

Cu toate că, teoretic, Romprest Service a pus mâna pe contract, societatea lui Walter a fost eliminată de comisia de evaluare din cadrul Primăriei, după ce s-a stabilit că Romprest nu a îndeplinit toate condițiile de calificare impuse prin caietul de sarcini. Astfel că, municipalitatea a anulat licitația și a dispus reluarea sa, fapt ce i-a făcut pe reprezentanții Romprest să depună contestație. Conflictul dintre Primăria Timișoara și Romprest a ajuns în instanță, iar Deraton SRL s-a implicat în proces ca intervenient. A urmat un proces care a durat patru ani și în care Primăria Municipiului Timișoara a avut câștig de cauză.

Surse ne-au confirmat faptul că Deraton SRL a întârziat intenționat cu depunerea ofertei pentru ca firma Coral Impex să fie eliminată din schemă. Mai mult, imediat după această situație Walter s-a arătat interesat la acea dată de a cumpăra firma Coral, folosindu-se de tertipuri și afirmând că a bătut palma cu firma Deraton de trei luni, ceea ca confirmă că Romprest alături de Deraton au vrut la acea dată ca firma Coral Impex să iasă din schemă. Intențiile lui Walter erau de a înlătura de pe piață o firmă foarte puternică în acest domeniu, cum este Coral Impex, pentru a putea presta liniștit la nivel național servicii de dezinsecție, dezinfecție și deratizare

Coral Impex, în vizorul DNA după o ședință din cadrul ARCVIP

În luna septembrie 2014 a avut loc o ședință cu membrii ARCVIP în care principalul scop a fost înlăturarea Coral Impex de pe piață. Surse ne-au declarat că s-a pus la cale construirea unui dosar penal împotriva firmei din Ploiești. Unul dintre membrii ARCVIP a confirmat ipoteza potrivit căreia s-a discutat în interiorul asociației acest aspect. În acest plan malefic au fost implicați jurnaliști (sau așa-ziși jurnaliști cu epoleți) și inclusiv avocați. Au urmat o serie de intimidări, manipulări făcute împotriva firmei Coral Impex, pionii principali fiind așa-ziși jurnaliști care prin diferite tertipuri au pus presiune pe procurorii DNA pentru a verifica Coral Impex, însă despre aceste detalii vom vorbi într-o altă ediție. Vom aminti doar că planul a reușit parțial pentru că în 2015 aveau loc descinderi DNA la mai multe primării din Cluj, Alba, Sălaj, Sibiu, Mureș și Prahova pentru verificarea contractelor cu firma Coral Impex din Ploiești privind activități de deratizate, dezinsecție și dezinfecție. Procurorii au suspectat că toate aceste contracte dintre Coral Impex și aceste administrații locale s-au încheiat prin mituirea unor funcționari, viceprimari sau chiar primari. O perioadă, DNA a blocat toate punctele de lucru ale Coral Impex, însă cu toate astea, spuneam că planul a reușit doar parțial pentru că după controlul DNA, firma Coral Impex a participat în continuare la licitații pe care le-a și câștigat. Mai mult, contractele încheiate cu Coral s-au dovedit a fi în regulă, în urma verificărilor DNA, a Curții de Conturi și a organelor fiscale, ceea ce rezultă că aceste plângeri penale au fost calomnioase și eronate.

Fiul fostului șef SRI, acționar la Romprest

Romprest, Compania Romprest Service SA se ocupă pe lângă servicii de salubritate și de dezinfecție, dezinsecție și deratizare. Această societate este parteneră în Romprest alături de firme controlate de controversații Florian Walter (n.r. decedat în mai 2019) și Dragoș Dobrescu, membru al celebrului Grup de la Monaco – o comunitate informală de oameni de afaceri și politicieni cuplați la contracte publice, indiferent de culoarea guvernării.

Familia lui Virgil Măgureanu are legături directe cu Romprest Service,respectiv Marian Măgureanu, fiul fostului director de la SRI a apărut din august 2016, ca reprezentant al offshore-ului Firstcom LLC 9înregistrat în Statele Unite) care este acționar în Romprest Service.

Potrivit Registrului Comerțului, Romprest Service îi are ca și acționari pe Detaco Ltd din Canada, Europrest Invest, Premium Management Team, Compania Națională Aeroporturi București și Firstcom LLC din Kentucky.

Firma Deraton SRL cu sediul în Timișoara este condusă de Corneliu Leonard Roman. De-a lungul vremii, societatea a încheiat numeroase contracte pentru prestări servicii cu autoritățile publice locale, atât în județul Timiș cât și în cele învecinate.

De numele firmei se leagă și o altă poveste neplăcută, datând din 2013, când opt copii s-au intoxicat după ce au înotat în bazinul de înot din Piața Dacia, din Timișoara. Reprezentanți firmei au fost acuzați că ar fi făcut dezinsecție în zonă folosind substanțe cu o concentrație de clor mai mare decât cea permisă.

Situația Romprest, încurcată între dosare penale

Inițial, un dosar pornit de DIICOT Ploiești s-a lăsat cu fuga din țară a lui Florian Walter și emiterea unui mandat de arestare în lipsă. Walter a fost extrădat în martie 2016, în cătușe, din Emiratele Arabe Unite. O lună mai târziu, agenția Mediafax anunța că DNA a început urmărirea penală împotriva inspectorilor ANAF care au stabilit prejudiciul de milioane de euro în dosarul Romprest de la DIICOT Ploiești.

Mai exact, procurorii DNA aveau suspiciunea că inspectorii trimiși în control la Romprest și firmele partenere au umflat prejudiciul tocmai pentru a justifica un dosar penal și arestarea lui Walter și a apropiaților săi.

Inițial, DIICOT Ploiești îl acuza pe Walter de evaziune fiscală și spălare de bani de milioane de euro, însă procurorii DNA au dispuso expertiză peste raportul de control ANAF, pentru a se lămuri cât de corect a fost stabilit prejudiciul.

În luna mai 2015, DIICOT Ploiești înainta spre judecată un dosar în care mai multe persoane, coordonate de Florian Walter, erau inculpate pentru tranzacțiile desfășurate de Compania Romprest Service SA cu 3 societăți comerciale.

„Există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2013-2014 s-a constituit un grup infracţional organizat, format din 23 de persoane şi coordonat de către suspectul W.F., care a desfăşurat operaţiuni financiare din sfera evaziunii fiscale şi a spălării banilor. În scopul reducerii masei de profit şi a TVA de plată, suspectul W.F. a iniţiat şi a coordonat aceste circuite financiare, pe mai multe paliere, ce au avut drept scop înregistrarea în contabilitatea societăţii Compania Romprest Service SA Bucureşti a achiziţiilor, de la diverse societăţi comerciale, utilizate exclusiv pentru emiterea de facturi. După înregistrarea în contabilitatea societăţii a facturilor aferente achiziţiilor fictive, sumele consemnate în documentele respective erau virate, iniţial, în conturile societăţilor-fantomă emitente, ulterior fiind transferate în conturile altor societăţi comerciale de tip «fantomă», fiind retrase în numerar şi preluate de către suspectul W.F., în vederea utilizării în scopuri proprii. S-a constatat că retragerea fondurilor era efectuată de către ceilalţi membri ai grupului, în scopul restituirii lor în numerar, către iniţiatorul acestui circuit fictiv, respectiv suspectului W.F.“, după cum scrie în comunicatul DIICOT.

ARCVIP, un ONG condus de un membru FDGR

Asociația Română de Combaterea Vectorilor în Igiena Publică (ARCVIP) este un ONG  ce se descrie a fi ”cea mai puternică asociație de profil din România reunind toate categoriile din domeniul serviciilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare și a principalilor furnizori de produse biocide și echipamente”. Președintele ONG-ul este condus de Klaus Fabritius, membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) și unul dintre inițiatorii campaniei USR ”Fără penali în funcții publice”.  Din asociația ARCVIP fac parte mai multe firme din domeniul serviciilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, respectiv Allchim Co SRL, Deraton SRL, DD CHIM SRL, ROMPREST și 3D România SRL.

Articolul Cum a încercat Romprest să scoată de pe piață firma Coral apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Justiția clujeană iese din decor într-un dosar de înșelăciune în care patronii unei firmei de construcții DeBeCo, Marcel Clețiu și italianul DE ANGELIS ALBANO sunt judecați tocmai din anul 2014. Cei doi au trecut prin furcile caudine ale Judecătoriei Cluj Napoca și Curții de Apel Cluj și, pe parcursul a 6 ani de procese, au fost condamnați o dată și achitați de două ori. Printre cei înșelați de cei doi se numără și procurorul clujean Rica Leordean care a plătit un apartament și nu a mai primit nimic.

La sfârșitul lunii trecute, Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat defitiv într-un dosar de înșelăciune care trenează prin sălile de judecată de șase ani. Este vorba de patronii firmei de construcții DeBeCo, Marcel Clețiu, fost chelner la Hotel Victoria și cunoscut al lui Marius Nicoară, fostul șef liberal al CJ Cluj, și italianul DE ANGELIS ALBANO.

Judecătorii Iuliana Moldovan şi Viorel Virgil Andreieş de la Curtea de Apel Cluj au decis achitarea celor doi, după ce colegul lor, Ionuț Borlan de la Judecătoria Cluj Napoca îi condamnase anul trecut.

”Admite apelurile declarate de inculpaţii CLETIU MARCEL IOAN  şi  DE ANGELIS ALBANO împotriva sentinţei penale nr. 3522/23.11.2018 pronunţate de Judecătoria Cluj – Napoca în dosarul nr. 4199/211/2014*. Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată, numai sub aspectul laturii penale a cauzei în ce priveşte soluţia de condamnare a inculpaţilor şi procedând la o nouă judecată în aceste limite: În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală rap. la art. 16 lit. b teza a II -a Cod de Procedură Penală, achită pe inculpatul CLETIU MARCEL IOAN de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. 1 Cod Penal, cu apl. art. 35 alin. 1 Cod Penal. În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală rap. la art. 16 lit. b teza a II-a Cod de Procedură Penală, achită pe inculpatul DE ANGELIS ALBANO de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. 1 Cod Penal, cu apl. art. 35 alin. 1 Cod Penal. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. În baza art. 275 alin. 6 Cod de Procedură Penală, suma de 200 lei reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul C M I va fi suportată din fondurile Ministerului Justiţiei. În baza art. 275 alin. 3 Cod de Procedură Penală, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 29.07.2019”, arată soluția pe scurt a Curții de Apel Cluj.

Anul trecut, magistratul Ionuț Borlan de la Judecătoria Cluj Napoca i-a condamnat pe Clețiu și pe Albano la 2,6 ani și, respectiv, trei ani de închisoare cu executare pentru înșelăciune. De asemenea, cei doi au fost puși să plătească daune de peste 1,8 milioane lei în dosarul de înșelăciune în care au fost judecați. Potrivit Curții de Apel Cluj, în cadrul cercetării judecătorești italianul nu a fost audiat.  ”Inculpatul D.A. (DE ANGELIS ALBANO, n.red.) pentru primul termen de judecată în apel a trimis la dosarul cauzei o solicitare de a fi audiat în Italia chiar şi prin videoconferinţă, deoarece se află în imposibilitatea de a se deplasa în România din motive de sănătate şi economice indicând chiar şi autoritatea competentă în acest sens Procuratura Generală de pe lângă Curtea de Apel din Ancona Italia”, arată Curtea de Apel Cluj.

Nicoară i-a făcut lobby lui Clețiu și unui italian

Marcel Clețiu este un personaj cunoscut în mediul de afaceri clujean și unul dintre cunoscuții lui Marius Nicoară, fostul șef al CJ Cluj. În 2005, când administrația județeană era condusă de Nicoară, firma De.Be.Co era în cărți să construiască stadionul Cluj Arena. La vremea respectivă, practic, Nicoară făcea lobby pentru ca această firmă să edifice proiectul.

„Nu prea văd nici o altă firmă (este vorba de SC De.Be.Co, n.red.) care să vină cu un proiect mai ieftin și la aceleași standarde. Locația unde se află actualul stadion este centrală. Italienii mi-au explicat că nu se construiesc stadioane în zona centrală din cauza fluenței circulației, cât și a vandalismelor de după meciuri. În plus, demolarea va duce la creșterea prețului cu aproape douăzeci la sută. Totuși, avem variante în Gheorgheni sau în Făget pentru noua construcție. Amplasamentul actual va fi valorificat și vom scoate niște bani pentru noul proiect!, explica la vremea respectivă Nicoară. Ulterior, pasiența nu le-a ieșit, iar Nicoară a devenit senator.

Însă, italienii tot au pișcat ceva de administrația județeană.

În 2007 ei au câștigat, fără licitație, contractul de renovare a hotelului Univers T aflat în administrarea CJ Cluj. După doi ani, când consilierii județeni au văzut că cei de la De.Be.Co cheltuiesc cele trei milioane de euro, care era valoarea contractului, pe altceva decât pe renovarea Univers T au făcut o… comisie.

Oficialii s-au ținut de ”comiții și comitete” și banii au dispărut

Conform lui Ramonei Moldoveanu (şeful unei comisii de supraveghere a lucrărilor de la Univers T de la acea dată, n.red), firma a cheltuit peste 1,6 milioane de euro doar pentru reamenajarea amfiteatrului care se află în incinta hotelului. “Noi trebuie să ne asumăm responsabilitatea şi să decidem, ca acţionar, dacă aşteptăm ca instanţa să finalizeze acest proces sau mergem mai departe şi angajăm un alt constructor. Procesul se poate prelungi ani de zile şi rămânem cu lucrările blocate. Consiliul de Administraţie trebuie să demareze procedura de reziliere a contractului cu De.Be.Co, iar apoi să angajăm un nou constructor. Dacă trebuie să plătim societăţii De.Be.Co, plătim, vom vedea cum se va proceda, găsim soluţii. Important este să nu blocăm lucrarea”, declara Alin Tișe, care îi luase locul lui Nicoară la șefia CJ Cluj.

Tot la data respectivă, consilierul PSD, Pop Puşcaş, susţinea, în cadrul şedinţei CJ Cluj, că s-ar putea face şi o plîngere penală pentru ca procurorii să deschidă un dosar de urmărire penală. “S-ar impune chiar deschiderea unui dosar de urmărire penală, dar asta ar presupune să blocăm întreg proiectul. De aceea propun ca proiectantul să evalueze stadiul lucrărilor necesare pentru un hotel de trei stele, aşa cum a fost obiectivul Consiliului Judeţean şi să mergem mai departe. S-a ajuns la concluzia că nici vechiul, nici noul Consiliu de Administraţie nu pot lucra cu această societate. Ar trebui făcută o reevaluare a proiectului şi consultat proiectantul, pentru a putea începe lucrările de unde am rămas”, a spus Pop-Puşcaş.

Până la urmă, renovarea hotelului univers T a fost finalizată abia în 2011.

Prima dată a fost cu achitare

În 2014, la Judecătoria Cluj Napoca a fost deschis procesul penal de înșelăciune care îi are ca inculpați de clujeanul Marcel Clețiu și italianul De Angelis Albano. Primul este un fost recepționer la Hotelul Victoria, fieful băieților cu ochi albaștri, care a fost cooptat de italian să facă parte, ca administrator și acționar în cadrul societății constructoare De.Be.Co SRL. În Italia, firma respectivă este specializată pe edificarea de arene sportive.

Din 2014 până la jumătatea anului 2016 în cadrul procesului, care s-a ținut la Judecătoria Cluj Napoca, au fost administrate 13 termene, majoritatea dintre ele fiind amânări pe diferite motive, pentru ca în final instanța să îi achite pe Clețiu și italian în baza stingerii acțiunii penale.

Însă, la apel, surpriză!, instanța dispune casarea sentinței și rejudecarea cauzei.

Procuror clujean înșelat de un fost chelner

Cei doi oameni de afaceri au fost puși să plătească despăgubiri pentru peste 30 de persoane înșelate în acest dosar.

Printre cei păcăliți se numără și procurorul clujean Rica Leordean. ”(…) admite în parte acţiunea civilă exercitată de părţile civile LEORDEAN VASILE-DĂNUŢ şi LEORDEAN RICA împotriva inculpaţilor şi părţii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia, cu sediul în Castellalto (TE), str. Tevere – Zona Industrială – Cod poştal 64020, cartier Castelnuovo Vomano şi, în consecinţă: Obligă în solidar inculpaţii CLEŢIU MARCEL-IOAN şi DE ANGELIS ALBANO şi în solidar cu partea responsabilă civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata către părţile civile, a sumei de 156.440,16 lei cu titlu de daune materiale. Respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a inculpaţilor şi părţii responsabile civilmente la plata sumei de 35.580 Euro contravaloarea ratelor bancare”, mai arată sentința.

Articolul După ce au ”înțepat” CJ Cluj cu trei milioane de euro și un procuror clujean cu 150.000 de lei. Patronii DeBeCo au fost condamnați o dată și achitați de două ori! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cazul Alexandrei Măceșanu, fetița de doar 15 ani din Caracal, județul Olt, dată dispărută pe 24 iulie a declanșat un scandal uriaș în centrul căruia se află chiar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Mai concret, în momentul în care tânăra a apelat la numărul de urgență 112 pentru a anunța că a fost răpită, instituția nu a reușit să furnizeze locația exactă, inducându-i astfel în eroare pe anchetatori. Culmea, înainte cu câteva săptămâni de scandalul iscat de neputința STS, DNA a clasat cauzele de abuz în serviciu și fals intelectual formulate împotriva membrilor comisiei de evaluare a ofertelor din cadrul licitației pentru modernizarea sistemului 112.

Modernizarea 112, obiectul unei plângeri penale la DNA

În vara anului trecut, STS a demarat o licitație pentru modernizarea numărului unic de urgență 112, contract cu o valoare estimată la peste 184,7 milioane lei (fără TVA). Practic, utilizatorii care dețin telefoane mobile echipate cu funcționalitatea Advanced Mobile Location – AML ar putea fi localizați de STS cu o acuratețe între 5 și 50 de metri, atunci când sună după ajutor la 112, potrivit unor noi funcționalități care ar urma să fie implementate în sistemul 112, până la sfârșitul anului 2020.

În cadrul licitației, STS a primit 5 oferte, însă doar trei au ajuns în etapa finală. Este vorba de ofertele depuse de:

1. Telekom Romania Mobile Communications (având ca terți susținători pe Mediatel Data, World Profesional Services – fostul Teamnet fondat de Sebastian Ghiță, Industrial Computer Group, Trencadis Corp, și ca subcontractanți pe: Nova TechIntegratedSolutions, Industrial Computer Group și All Business Management)

2. Orange Romania (lider de consorțiu) și Atos ConvergenceCreators (ofertant), având ca subcntractanți pe: Felix Telecom, Atos Spain SA, Radcom și Greensoft)

3. Omnilogic (ofertant – lider de consorțiu), alături de Avaya Enterprise (ofertant), Beta 80 SpA (ofertant)și Starc4SYS (ofertant).

Licitația pentru modernizarea 112 a fost contestată la CNSC de cătreasocierea formată din firmele Omnilogic, Avaya Enterprise (SUA), Beta 80 SpA (din Italia) și Starc4SYSa căror ofertă financiară a fost declarată neconformă, după ce la partea tehnică primise cel mai bun punctaj. Mai mult, consorțiul a făcut plângere penală la DNA împotriva unor angajați ai STS pe care-i acuză de abuz în serviciu pentru că le-ar fi permis și i-ar fi ”încurajat” pe alți doi ofertanți să modifice prețurile unitare în timpul licitației, lucru interzis de legea achizițiilor publice.

Inițial, în data de 28 mai 2019, asocierea celor patru firme a depus o contestație la CNSC. În document, consorțiul celor patru firme susțin printre altele că: ”Motivarea Autorității contractante (n.r. STS) în sensul că Asocierea nu ar avea capacitatea de a implementa cu succes acest proiect este nefondată și prin raportare la faptul că toți membrii Asocierii sunt lideri în domeniu la nivel european (Beta 80 SPA, Omnilogic SRL, Starc4sys SRL) și chiar la nivel mondial (Avaya). Doar cu titlu de exemplu, Avaya Inc. (înființată în SUA), ‘societatea-mamă’ a Avaya Enterprises SRL, are o cifră de afaceri anuală de aproximativ 4 miliarde de dolari, iar valoarea ofertată pentru executarea proiectului ce face obiectul prezentei proceduri reprezintă mai puțin de 1% din valoarea cifrei de afaceri a furnizorului Avaya Inc, după cum se poate observa din extrasul ‘AvayaInvestors Report. Așadar, afirmația Autorității Contractante că Asocierea nu ar avea capacitatea financiară de a implementa cu succes acest proiect este total nefundamentată”.

Ce conține plângerea penală la DNA: Acuzațiile aduse angajaților STS care au evaluat ofertele pentru modernizarea 112

În 10 iunie 2019, consorțiul a depus și plângere penală la DNA. În document se susține că s-ar fi fraudat procedura de licitaţie publică astfel încât consorţiul participant cu punctajul tehnic cel mai bun a fost descalificat prin acte încheiate cu încălcarea legii, pentru a fi favorizaţialţi doi participanţi (n.r. consorțiile conduse de Orange și respectiv Telekom), cu ofertă tehnică mai slabă şi cu perioadă de garanţie mai scurtă.

Redăm mai jos câteva informații din plângerea penală:

”Plângerea penală este făcută împotriva „mai multor angajați cunoscuți și necunoscuți pentru săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual, precum și a unor eventuale ale infracțiuni ce vor fi identificate de organul de urmărire penală.

Printre angajații cunoscuți îi amintim pe (..) angajaţi în cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi membri ai Comisiei de evaluare a procedurii de achiziţie publică având nr. SEAP: CN1003134/11.08.2018, semnatari ai procesului verbal intermediar de evaluare nr. 34 din 19.04.2019.

Infracţiunile săvârşite au legătură cu fraudarea procedurii de licitaţie publică aferentă anunţului de participare publicat în SEAP sub nr. CN1003134/11.08.2018 (Anexa nr. 1), Autoritatea contractantă Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (numită în continuare „Autoritatea contractantă” şi/sau „STS”), prin care s-a iniţiat procedura de atribuire prin licitaţie publică deschisă a „Contractului de fumizare echipamente şiaplicaţii informatice pentru modemizarea infrastructurii hardware şisoliware a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă”.

Această licitaţie are o valoare totală de 184.7 milioane lei, importanţa proiectului fiind deosebită pentru România. Este vorba de modernizarea serviciului 112 în asa fel încât apelanţii la 112 să poată fi localizati cu precizie de maxim 50 de metri, aspect ce poate salva numeroase vieţişi poate contribui considerabil la scăderea numărului de infracţiunisăvârşite datorita intervenţiei prompte a organelor de poliţie. in plus, prin modernizarea tehnică vor fi posibile şi apelurile video precum şi transmiterea de imagini sau alte fişiere către serviciul 112 de către apelanţi.

De menţionat că proiectul este finanțat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (85% fără TVA), axa prioritară 5, obiectivul 5.2, deci aportul efectiv al statului este de doar 15%.

Prin infracţiunile sus-menţionate s-a fraudat procedura de licitaţie publică astfel încât consorţiul participant cu punctajul tehnic cel mai bun a fost descalificat prin acte încheiate cu încălcarea legii, pentru a fi favorizaţialţi doi participanţi, cu ofertă tehnică mai slabă şi cu perioadă de garanţie mai scurtă. Motivul real este o discriminare pe considerente de naţionalitate, în fiecare consorţiu participând furnizori din ţări diferite, respectiv SUA, Franţa, Italia, Romania.

Din informaţiile neoficiale primite din cadrul STS am reuşit să aflăm că s-au tăcut mari presiuni să nu câştigeconsortiul cu americanii, adică Subscrisa ( făcând referire la societatea americana ce deţine AVAYA ENTERPRYSE S.R.L.). Infracţiunea de abuz în serviciu reiese din încălcarea flagrantă a legii de către membrii comisiei, încălcare ce a generat un prejudiciu atât pentru persoana vătămată (care a fost descalificată, deci a pierdut posibilitatea câştigăriilicitaţiei în condiţiile în care avea punctajul cel mai mare, deci şansele cele mai mari să câştige) cât şi pentru stat.

Prin eliminarea persoanei vătămate, statul a pierdut contravaloarea a 3 ani de garanţie suplimentară pe care o ofeream, în cuantum de 3.271.051 EURO. Totodată, prin fraudare s-a creat un incident care a dus la contestarea la CNSC ce poate ti urmată de o acţiune în instanţă, acţiune ce va bloca procedura de licitaţie deci va duce la pierderea de către statul român a banilor din Programul Operaţional Infrastructură Mare, axa priotitară 5, întrucât aceasta expiră în 2020 și nu se poate prelungi. Prin urmare, statul român va fi nevoit să plătească la final 100% modernizarea 112 întrucât prin fraudarea procedurii de licitație s-a pierdut șansa respectării termenelor astfel încât să se poată profita de banii europeni (se pierde cofinanțarea de 85%”.

În plângerea penală, consorțiul acuză printre altele că angajații STSar fi permis celorlalți ofertanți (consorțiile conduse de Orange și respectiv Telekom) modificarea prețurilor unitare, ba chiar i-a încurajat să o facă sub pretextul îndreptării unor erori aritmetice, încălcând legea achiziţiilor publice.

”Autoritatea contractantă a permis celorlalți ofertanți modificarea prețurilor unitare. Ba chiar i-a încurajat să o facă sub pretextul îndreptării unor erori aritmetice, încălcând legea achiziţiilor publice.

Aşa cum reiese şi din practica Consiliului cât și din legislația aplicabilă achizițiilor publice modificarea preţurilor unitare nu poate fi acceptată sub pretextul corectării aritmetice a prețului ofertei. Cu toate acestea, Autoritatea contractantă i-a permis ofertantului Orange România SA, ba mai mult i-a şi solicitat să revizuiască Anexa la Formularul de ofertă şi să indice un alt preţ unitar (a se vedea pagina nr. 6 din Procesul-verbal intermediar de evaluare, ultimul paragraf).De asemenea și ofertantului Telekom i s-a aplicat același tratament.

În schimb, în ceea ce priveşte oferta subscrisei, Autoritatea contractantă s-a rezumat de fiecare dată, la aprecieri generale, indicând faptul ca există neclarităţi, însă a menționat în mod clar și fără echivoc faptul că nu există erori aritmetice în cadrul ofertei noastre, iar motivele concrete pentru care a luat decizia de a declara oferta Subscrisei ca fiind neconformă şi implicit inacceptabile au fost aduse la cunoştinta acesteia doar la data comunicarii deciziei de respingere, fără ca aceste motive să fi făcut obiectul concret al unor solicitări clare şi obiective de clarificare”, se arată în plângerea penală a consorțiului.

De asemenea în document se mai arată că angajații STS ar fi aplicat diferit legea în raport cu participanții la licitație, în condițiile în care oferta consorțiului reclamant raportată la costurile aferente furnizorilor săi a fost analizată la un curs de schimb mai mare decât cursul de schimb folosit la analiza ofertelor Orange și Telekom, creând astfel o creștere artificială de costuri și o situație discriminatorie.

”Autoritatea Contractantă a aplicat diferit legea în raport cu participanții la licitație. Astfel, se analizează oferta depusa de Subscrisa în raport de costurile aferente furnizorilor săi la un curs de 4,76 lei/euro și respectiv 4,22 lei/USD ( a se vedea solicitarea de clarificare nr. 795367/ 16.04.2019) însă celelalte două oferte sunt analizate de Autoritate la cursul din octombrie 2018, respectiv 4,66 lei/euro și 4,06 lei/ USD ( a se vedea Anexa la procesul verbal de evaluare a ofertelor financiare din 06.05.2019, înregistrat sub nr. 795649), creând astfel o creștere artificială de costuri de aprox.3 mil lei şi o situaţie discriminatorie în raport cu consorțiul nostru”, se mai arată în plângere.

DNA  a clasat cauza

La începutul lunii iulie a acestui an, STS susține într-un punct de vedere transmis că DNA ar fi clasat cauzele de abuz în serviciu și fals intelectual formulate împotriva membrilor comisiei de evaluare a ofertelor din cadrul licitației de peste 184,7 milioane lei pentru modernizarea sistemului 112.

„În ceea ce priveşte plângerea penală formulată împotriva membrilor comisiei de evaluare de către SC Omnilogic SRL, în calitate de lider al asocierii formate din Omnilogic SRL, Avaya Enterprises SRL, Beta 80 Spa Software E Sistemi și Starc4sys SRL, prin Ordonanţa din 20 iunie 2019 comunicată persoanelor interesate, în data de 2 iulie 2019, s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu, precum şi clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea de fals intelectual”, au precizat pentru HotNews.ro oficialii Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

În tot acest timp, licitaţia organizată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) pentru modernizarea sistemului IT al numărului unic de urgenţă 112 cu soluţia AML, care ar fi permis şi salvarea ultimei victime a ucigaşului în serie Gheorghe Dincă, Alexandra Măceşanu, bate pasul pe loc după ce a ajuns pe masa Curţii de Apel Bucureşti, după mai multe contestaţii la CNSC şi plângerea penală la DNA.

Articolul Plângere penală împotriva angajaților STS care au evaluat ofertele pentru modernizarea 112. DNA a clasat cauza cu câteva săptămâni înainte de cazul Alexandrei Măceșanu apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

ABAST, instituție condusă de Ioana Diaconescu, a încheiat mai multe contracte în valoare de 5 milioane de lei pentru proiectarea lucrărilor de refacere a albiilor râurilor afectate de inundațiile din primăvară. Firmele angajate sunt din ”curtea” instituției, patronii având legături cu șefii ABAST. Banii fac parte dintr-un fond guvernamental în valoare de aproape 200 de milioane. Aproape 80% din această sumă este destinată către ABAST. Potrivit unor informații, actualul director ABAST, Ioana Diaconescu, este ”conectată” la Costică Sofronie, consilierul Ministrului Apelor Ioan Deneș care, la rândul lui, face ce poate pentru campania de la prezidențiale.

În cursul lunii trecute, ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA SOMES TISA (ABAST) condusă de Ioana Diaconescu a contractat aproape 20 firme pentru lucrările de proiectare necesare lucrărilor de refacere a efectelor produse de inundațiile din primăvară. Suma tuturor contractelor de proiectare este de aproximativ 5 milioane de lei și reprezintă o mică parte din valoarea unui fond guvernamental (HG 441 din 25 iunie 2019) în valoare totală de 194.606.000 lei. Bani sunt destinați pentru ”realizarea în regim de urgență a unor lucrări de investiții de prevenire și înlăturare a efectelor calamităților naturale produse de inundații în perioada februarie-mai 2019 pe cursurile de apă din județele Argeș, Bihor, Bistrița -Năsăud, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Timiş, Vaslui, Vrancea”.

Chiar dacă banii sunt pentru 16 județe, ABAST a primit dreptul de a administra 80% din acest fond, iar majoritatea lucrărilor se vor face în județul Bistrița. Ca o coincidență, Ministrul Apelor Ioan Deneș este din Bistrița, iar Ioana Diaconescu face parte din lista scurtă a protejaților lui.  

În baza specificației ”regim de urgență” ABAST nu a mai organizat nicio licitație, alegând pentru acordarea contractului formula de ”negociere fără publicarea prealabilă a unei invitații”.

În cadrul acestei proceduri s-a făcut o listă de aproximativ 10 societăți comerciale cu care cei de la ABAST ar fi trebuit să negocieze contractele, însă doar 3 societăți de casă au intrat în biroul lui Diaconescu și au primit contracte în valoare de aproximativ 5 milioane de lei.

În afară de cele trei firme contractate, reprezentanții societăților ”concurente” nu au primit invitația la participare sau… au fost luate prin surprindere.

Ana Copos, patronul și administratorul firmei Gerardani, a spus că nu știe de ce nu a fost invitată de cei de la ABAST la negocieri. ”Întrebați angajații, nu pe mine. Îmi pare rău, nu vă mai aud”, a declarat Copos. Ulterior, ea și-a închis telefonul și nu a mai putut fi contactată.

Nelu Lupou, patronul și administratorul firmei Nedea Const SRL, a declarat că a fost luat prin surprindere. ”Am primit invitație la negociere, dar am fost luați prin surprindere și nu am participat. Plus că un inginer era în concediu și… știți cum e!”, a declarat Lupou.

Familia apelor

SC AQUA PROCIV PROIECT SRL, firma familiei Săcui (Viorica, Diana și Dan) a primit contracte în valoare de aproape 1,6 milioane de lei. Mama lui Dan Săcui a lucrat la ABAST. De asemenea, Dan Săcui este prieten cu Radu Flaviu, fost șef de investiții la Administrația Națională Apele Române (ANAR) și ABAST, care acum este șef de Birou Proiecte Europene în instituția condusă de Diaconescu.

”Și ce dacă este prieten, e prieten cu mulți oameni? Mama lui este pensionară acum! De ce nu faceți un articol mai constructiv? Nu are nicio legătură ceea ce spuneți dumneavoastră cu contractele dumneavoastră! Încercați să dezinformați pentru că nu sunteți inginer! De unde știți dumneavoastră lucrurile astea? Oricum, întrebările dumneavoastră sunt tendențioase”, a declarat Diana Săcui.

SC 4C PROJECT CONSULTING a primit contracte în valoare de peste 2,1 milioane de lei. Este firma familiei  BOHUS (Alina și Călin). Călin Bohus a lucrat la ABAST și este prieten cu Costică Sofronie, consilierul ministrului Ioan Deneș. Gazeta de Cluj a încercat să obțină un punct de vedere de la Bohuș, dar acest lucru nu a fost posibil.

Contactat telefonic, ministrul Deneș a refuzat să facă orice comentariu. ”Vă rog să faceți o solicitare către biroul de presă care se ocupă de astfel de probleme”, a declarat Deneș.

SC AQUAPROIECT, afacere condusă de Liliana Drăgan, a primit contracte în valoare de peste 1,1 milioane de lei. Și această firmă este bine ancorată în contractele ABAST și ANAR.

Milioanele din ape

Un alt client al lui Bohuș este firma Mineral Oil, unde acționari sunt  COMANA ADELA (soția omului de afaceri Costel Comană decedat în condiții suspecte), GANEA IORGU și BRINZARU RODICA.

SC Aquaproiect este sprijinită de pesedişti, acţionarul principal al Aquaproiect, Liliana Drăgan, fiind asociată cu fiul unui ex ministru PSD al Mediului, Aurel Constantin Ilie.  Fostul ministru, a fost şi senator în legislatura 1996-2000 ales în judeţul Maramureş pe listele partidului PDSR şi deputat în legislatura 2000-2004, ales în judeţul Maramureş pe listele partidului PSD. El a îndeplinit mai multe funcţii publice fiind, pe rând, ambasador al României în Rusia, ministru al Apelor Române, membru în Consiliul Naţional al Apelor.

”Codița” lui Hrebenciuc în Aquaproiect

În 2005, Directorul societății Aquaproiect, Liliana Dragan, a fost audiat de procurorii anticorupţie care anchetau modul în care s-au efectuat lucrările de îndiguire din zonele afectate de inundaţii din bazinul Argeş-Vedea. Împreuna cu Primul Meridian – firma conduse de Ciprian Dinu Glonţ –  firmele au luat un contract de peste 12 milioane de lei pentru cartografierea cursurilor apelor.

Aquaproiect este un fost institut care a ajuns pe mâna unor apropiaţi ai fostului preşedinte Ion Iliescu, dar şi al liderului PSD, Viorel Hrebenciuc. Despre implicarea directă a lui Victor Hrebenciuc în cârmuirea Aquaproiect a mărturisit şi Ion Vrânceanu, un fost acţionar al firmei şi asociat al lui Corneliu Iacubov la societatea băcăuană Vradicor.

În declaraţiile date la DNA, în dosarul în care  Iacubov a fost condamnat cu executare, în 2012, pentru spălare de bani şi delapidare la şapte ani de închisoare, martorul Ion Vranceanu a mărturisit procurorilor că a fost forţat de Viorel Hrebenciuc şi de Corneliu Iacobov să-şi vândă acţiunile de la “Aquaproiect”.

Procurorii ar trebui să intre puțin în apă pentru 200 de milioane de lei

Problema majoră, care le-ar putea ridica semne de întrebare procurorilor interesați de subiect, constă în faptul că lucrările respective nu sunt de extremă urgență, așa cum prevede hotărârea de guvern, ci de investiții. Iar pentru acest gen de contracte ar fi trebuit să se organizeze licitații publice.

După acordarea contractelor de proiectare, vor urma cele de dirigenție de șantier și cele de execuție, unde este adevărată miză. Toate aceste contracte, estimate la aproape 200 de milioane de lei, vor fi acordate fără vreo licitație în baza ”prerogativelor” de extremă urgență. În cadrul ABAST, potrivit unor informații confidențiale din interiorul instituției, negocierile au fost purtate de Bogdan Perța (fost șofer) care ocupă acum postul de șef serviciu la Biroul de Investiții, numit prin delegare, Valer Buda, directorul Birou de Investiții și de Ioana Diaconescu, directorul ABAST.

Articolul ABAST trage un ”sifon” de 5 milioane de lei și pregătește un tun de 200 de milioane de lei.Administrația condusă de Ioana Diaconescu contractează firme de casă pentru zile negre apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Nu este o noutate că autoritățile din România sunt incompetente, însă a fost nevoie de o tragedie ca aceasta de la Caracal pentru ca lipsa de implicare și dezinteresul diverselor structuri ale statului, să nu mai fie ascunse „sub preș”. Eroina Alexandra, și-a pierdut viața oferind o lecție tuturor cetățenilor României. Un copil a demonstrat că nu funcțiile sau puterea îți salvează viața, ci demnitatea și umanitatea. Din păcate, în țara noastră aceste cuvinte lipsesc din dicționarul autorităților, iar copiii în loc să fie apărați de monștri, cum se spune și în povești, au ajuns să se lupte singuri pentru a-și apăra viața. În 26 iulie s-a întâmplat la Caracal, dar următoarea victimă de unde va fi?

Problemele din Poliția Română nu sunt nici de azi și nici de ieri iar cu siguranță nu le găsim doar la Caracal. În ultimii ani am avut nenumărate cazuri de autorități incompetente și corupte, oameni și vieți distruse, copii răpiți și abuzați. Dar cu toate acestea, la nivel înalt nu se ia nicio decizie. Se vorbește despre caz o perioadă, se fac promisiuni iar când presa încetează să mai aducă informații noi, ce fac autoritățile? UITĂ.

Așa s-a întâmplat și la Colectiv, la protestele de la București sau în cazul Sorinei, cei de la putere au făcut exact după cum „ le-a tăiat capul” fără a se gândi o secundă că datoria lor este să ne protejeze pe noi cetățenii și atât mai mult pe copiii noștri. Aș menționa anumite prevederi legale care trebuie respectate în aceste cazuri, dar mă îndoiesc de faptul că vreo unul dintre cei implicați a citit Constituția sau Codul Penal.

Scandalul de la Caracal a luat amploare națională în timp record. Dar dacă ne uităm și în grădina noastră, situația în ceea ce privește corupția și incompetența autorităților de la Ministerul Afacerilor Interne nu este roz nici la Cluj. Uitându-ne puțin peste șefii Poliției din Județul Cluj, am descoperit zeci de dosare de corupție, evaziune fiscală, fals în declarații ș.a. Și ne întrebăm atunci, cum au ajuns asemenea oameni care au cazierul pătat, legături cu interlopi și acuzații de fraude de mii de euro, să ne apere pe noi și pe copiii noștri. Răspunsul este însă un adevăr trist: Marea infracționalitate din Cluj-Napoca este chiar Poliția Română.

Teodor Pop Pușcaș: Unul dintre cei mai corupţi poliţişti din România

Colonelul Teodor Puşcaş a avut serioase probleme cu legea. El a fost îndepărtat din cadrele poliţiei mureşene, ca urmare a primirii ca mită a 10 mii de dolari SUA. Un alt motiv l-au constituit relaţiile sale cu lumea interlopă a valutiştilor şi vânzătorilor de aur. Dorind o schimbare, a ajuns la Cluj-Napoca unde i s-au încredinţat funcţii în conducerea inspectoratului judeţean de poliţie, fiind numit comandant al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca.

Numirea nu este, însă, cu totul întâmplătoare şi nici nu este motivată de meritele profesionale ale lui Teodor Pop Puşcaş. Au existat date certe că Pop Puşcaş deţinea cele două dosare în care a fost cercetat pentru evaziune fiscală inginerul Ioan Rus, fostul ministru de interne, pe vremea când lucra ca agent de vânzări la una din firmele lui Ion Ţiriac. Aşa se explică, după unii, faptul că, indiferent de performanţele mediocre, ca ofiţer şi comandant, ale lui Teodor Pop Puşcaş el a rămas în fruntea Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca

În cariera sa a ajuns de la ofițer specialist în cercetări penale, în anul 1976, la șef Serviciu Cercetări Penale, iar sfârșitul carierei l-a „bifat” în 2005 când a cerut sa i se aprobe încheierea raporturilor de muncă în Poliția clujeană, fiind unul dintre cei 28 de chestori care au ales să se retragă. Dar nu a plecat cu buzunarele goale. A primit la pensionare, conform legii, pentru vechimea de 32 de ani, echivalentul a 20 de salarii compensatorii, adică în jur de 40.000 de euro.

În urma deciziei de a pleca din funcția sa publică, a plecat în mediul privat unde a început să se ocupe de mai multe firme. Puşcaş deţine o firmă de protecţie şi gardă şi anume PP Protect Security SRL pe care o conduce împreună cu Rusu Melian Ionel şi Augustin Goga.

Teodor Pușcaş mai este asociat în cadrul firmei Atlass Group (Hotelul Royal Classic) care este deţinută alături de Vasile Salanţă, acţionar majoritar și cu Vasile Salanţă şi Nicolae Căpuşan într-o altă firmă – Euro Hunter SRL.

Ioan Păcurar cheltuie mai mult decât câștigă

Ioan Păcurar a fost şef al Poliţiei Cluj din 2005 şi până în septembrie 2013, când cererea acestuia de ieşire la pensie a fost aprobată de Ministerul Afacerilor Interne. Un argument important pentru aprobarea cererii lui Păcurar a fost faptul că în aceeaşi lună a început procesul în care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Cluj a cerut confiscarea averii nejustificate a şefului Poliţiei Cluj. În cursul anului 2012, Agenţia Naţională de Integritate a demarat un control al averii lui Ioan Păcurar. La finalul investigaţiei, inspectorii ANI au concluzionat că în anii 2001, 2003, 2004, 2008, 2009 şi 2012, familia Păcurar a cheltuit 410.266 de euro, în timp ce veniturile au fost de 221.000 de euro. A rezultat o diferenţă de aproximativ 190.000 de euro între averea dobândită şi veniturile realizate de către Ioan Păcurar.

În declaraţia de avere a lui Ioan Păcurar aferentă anului 2011 se precizează că, în urma botezului fiului său, a obţinut cadouri şi sume de bani în valoare de 90.000 de euro, sumă care este însă greu de dovedit. Evenimentul a adunat circa 400 sute de persoane, printre care nume importante ale politicii, ale mediului de afaceri sau ale lumii academice clujene: Ioan Rus, fost ministru de Interne, Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, politicienii Marius Nicoară şi Horea Uioreanu, omul de afaceri Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania sau rectorul de atunci al Universităţii de Medicină şi Farmacie Cluj, profesorul Marius Bojiţă. Un alt argument ciudat al chestorului a fost faptul că în timp ce era căsătorit a cumpărat un teren împreună cu viitoarea soţie, teren pe care ulterior, după divorţ, şi-a ridicat o casă. De asemenea, Păcurar a susţinut că a fost ajutat de tatăl său, care creşte porci în comuna Apahida. Curtea de Apel Cluj a decis în februarie 2016, confiscarea sumei de circa 55.000 de euro pe motiv că nu poate fi justificată.

Toma Rus implicat în dosare de corupție

Adjunctul Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate, comisarul Toma Rus, a fost urmărit penal într-un dosar de corupție. Toma Rus a fost şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj până în decembrie 2006. După care a avansat ca adjunct al şefului Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog. În trecut a fost urmărit penal în dosarul Piscicola, în care a fost acuzat că ar fi favorizat mai multe persoane să achiziţioneze mai multe terenuri de sub luciul apei, deşi nu aveau acest drept.

Toma Rus este cercetat de către procurorii DNA şi pentru spălare de bani, stabilirea cu intenţie a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială a bunurilor operatorilor economici la care statul este operator şi complicitate la delapidare. Una din acuzaţiile care i se aduc face referire la faptul că Toma Rus este acuzat că l-ar fi şantajat pe finanţatorul clubului de fotbal CRF 1907. Mai mult decât atât, Toma Rus este acuzat că ar fi făcut presiuni pe lângă Paszkany, pentru ca acesta să renunţe la procesul intentat Consiliului Judeţean Cluj în dosarul Iulius Mall. De asemenea, Toma Rus mai este cercetat de către procurorii DNA pentru modul în care a sub închiriat un spaţiu obţinut de la societatea Piscicola, pe care mai apoi l-a închiriat, la un preţ mult mai mare Băncii Transilvania. Pentru spaţiul în cauză, situat în centrul Clujului, Viafarm, farmacia soţiei lui Toma Rus, plăteşte o chirie lunară către “Piscicola” în valoare de 980 de lei pe lună. Acelaşi spaţiu a fost însă închiriat de “Viafarm” Băncii Transilvania pentru 18 euro/metru pătrat, potrivit declarației lui Toma Rus. Ceea ce înseamnă o chirie lunară de 4380 lei noi, pentru spațiul iniţial. În realitate, suma încasată de Toma Rus doar din aceasta afacere este cu mult mai mare, deoarece suprafaţa utilă a spaţiului a fost dublată prin extinderea unor ziduri.

Alexandru Mureșan s-a pensionat odată cu condamnarea

Alexandru Mureşan a cerut ieşirea la pensie din funcţia de şef al Poliţiei Rutiere Cluj în luna martie 2015, după ce în decembrie 2014 a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la doi ani şi 11 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea a două infracţiuni de înşelăciune, două infracţiuni de uz de fals şi cinci infracţiuni de fals în declaraţii. Cea mai gravă faptă de care este acuzat Alexandru Mureşan este înşelăciunea cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită de lege cu 10 până la 20 de ani de puşcărie, el fiind acuzat că a luat două credite de la BRD Groupe Societe Generale, în valoare de 248.000 de euro, folosindu-se de declaraţii de venit false. De asemenea, Mureşan este acuzat de mai multe infracţiuni de fals (fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals în declaraţii). El a omis să înscrie în declaraţiile sale de avere, aferente anilor 2007-2011, depuse în calitate de funcţionar public, împrumuturi de 1,5 milioane de euro contractate de soţia sa, cotă parte din veniturile de 2,8 milioane de euro obţinute din vânzarea a 45 de apartamente şi casa de circa 300.000 de euro pe care au dobândit-o. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în octombrie 2015, o pedeapsă mai blândă pentru fostul poliţist: 2 ani şi 11 luni de închisoare cu suspendare.

Constantin Ilea face furori cu mașina furată

Nici Constantin Ilea nu stă foarte rău la capitolul probleme penale. Acesta a devenit faimos după ce s-a descoperit că circula cu o mașină furată, comisarul Constantin Ilea, fostul șef al Serviciului Secret al Ministerului de Interne – Secția Cluj a devenit șeful IPJ Cluj. Autoturismul se află în proprietatea cabinetului individual de avocatură din Cluj-Napoca a soției lui, fiind achiziționat, în baza unui contract de vânzare-cumpărare, din anul 2014. Acesta era înmatriculat în România și a fost cumpărat de la o persoană fizică din Ilfov, prin intermediul unui site de profil.

Pentru acesta s-a efectuat controale care să permită identificarea autovehiculului în cadrul stației R.A.R., nefiind constatate alerte și de asemenea, la momentul transcrierii pe noul proprietar, autovehiculul nu a generat alerte în sistem.

Aceasta nu este însă singura „ pată” în cazierul comisarului. Numele lui Ilea alături de Ciprian Miron, șeful IPJ Cluj și de fostul şef al Poliţiei, Tudor Grindean, apare în unul dintre dosarele de corupție ale lui Horia Uioreanu, fostul președinte al Consiliului Județean Cluj. În acest dosar de corupţie, procurorii DNA au atașat o stenogramă în care Horea Uioreanu și șeful său de cabinet, principalul martor al acuzării, adică al DNA, Răzvan Pop, vorbesc despre fostul șeful SIPI Cluj, comisarul Constantin Cristian Ilea, ca despre un om care este chemat, oricând și oriunde pentru a primi ordine pe diferite teme. În discuția dintre cei doi, Uioreanu îl chestionează pe Pop despre interceptările din alt dosar de corupție în care ultimul a fost prins în flagrant primind mită. Procurorii DNA Cluj au descoperit că șeful SIPI Cluj, comisarul Constantin Ilea era pomenit des în discuțiile dintre Horea Uioreanu și șeful său de cabinet Răzvan Pop.

Mircea Ioan Rus și nota de la concurs

Comisarul Şef de Poliție, Rus Ioan Mircea a participat în anul 2017 la un concurs de ocupare a funcției de șef al IPJ Cluj, dar l-a picat cu nota 3. În iulie 2018, ministrul de Interne, Carmen Dan, l-a numit pe Rus, fără examen, șef al IPJ Cluj. Rus este acuzat și de faptul că ar fi nașul fiului unui interlop clujean.

Încă de acum 3 ani , spun unii polițiști din cadrul IPJ Cluj, Mircea Rus se lăuda că el va fi șeful IPJ Cluj. A fost luat în derâdere de către colegi, mai ales că eșuase cu nota 3 la examenul pentru șefia IPJ Cluj. Mai târziu, coincidență sau nu, Rus este pus fără examen să conducă Inspectoratul Județean de Poliție Cluj. Comisarul șef de poliție este cunoscut ca fiind un apropiat al oamenilor din partidul de stânga – PSD și ar fi în relații bune cu interlopul clujean Alin Trif, poreclit ”Diavolu”.

Ioan Pop și Vasile Apahidean: Prietenii la nevoie se cunosc

Ioan Pop, șef al Departamentului Economic din Poliția Cluj a fost acuzat în 2006 ar fi mușamalizat crima fiului său, convingând un bodyguard să facă pușcărie în locul acestuia. Procurorii au analizat dosarul în care bodyguardul Claudiu Ciorca a fost cercetat și condamnat, în urma unei note informative conform căreia Ciorca, nu a fost autorul omorului, el fiind plătit de Ioan Pop, fost șef în Poliția clujeană, pentru a-l scăpa pe fiul său, Ioan Pop jr., care ar fi fost, de fapt, adevăratul autor. La vremea respectivă, autoritățile au susținut că lovitura care a cauzat moartea valutistului Sorin Mocanu a fost aplicată de Claudiu Ciorca. Ulterior, însă, pentru că nu ar mai fi beneficiat de protecția celui pe care l-a acoperit, fostul bodyguard le-ar fi spus colegilor de detenție că, pentru o jumătate de miliard de lei vechi, a acceptat să-l acopere pe Ioan Pop jr. Totodată, în nota se arată și faptul că, imediat după ce Sorin Mocan a fost omorât, Ioan Pop senior ar fi intervenit personal pe lângă cei care conduceau ancheta, procurorul Nicolae Moldovan și colonelul Vasile Apahidean, pe atunci adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție a Județului (IPJ) Cluj, pentru a-și scăpa fiul.

Articolul Marea infracționalitate din Cluj-Napoca e Poliția Română apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un sac cu fragmente osoase și cenușă au fost găsite într-un sac, într-o pădure de lângă Caracal, iar din declarațiile date de Gheorghe Dincă acestea ar aparține Luizei Melencu, tânăra dispărută în aprilie, a declarat purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime. 

Potrivit acesteia, Dincă a revenit cu noi precizări, declarându-le anchetatorilor că a abandonat sacul cu fragmente osoase și cenușă, după ce anterior susținuse că a aruncat trupul victimei în Dunăre. 

„Așa a declarat, că e trupul Luizei. Până nu avem testele de laborator nu ne putem pronunța”, a precizat Porime, precizând că inculpatul a declarat că a folosit aceleași metode ca în cazul Alexandrei și în cazul Luizei pe care ar fi ucis-o în casă, în aceeași zi în care a răpit-o. 

Întrebată dacă este posibil să existe și alte victime, Mihaela Porime a răspuns: „până la acest moment nu avem asemenea indicii”. 

Anterior, avocatul familiei Luizei Melencu, Tonel Pop, a declarat, potrivit Mediafax, că Gheorghe Dincă nu știe ale cui sunt osemintele descoperite luni în pădurea de lângă Caracal.

„Se fac analize, este de văzut ale cui sunt. El nici nu este sigur ale cui sunt, localizează fetele după anumite perioade din an: din mai, din cutare. (…) El nu știa să spună numele, nu știa să identifice: asta e fata din luna cutare, le are pe luni, pe perioade”, a spus avocatul. 

Întrebat dacă este posibil să existe mai mult de două victime, acesta a răspuns afirmativ, adăugând însă că Dincă a vorbit despre a doua persoană și a indicat o locație unde s-au găsit „niște resturi”. Chestionat, de asemenea, despre o declarație anterioară, în care a spus că Dincă minte mult, avocatul a detaliat: „Absolut! Minte foarte mult, dar din când în când psihologii poliției au reușit să îl determine să mai spună și adevărul. (…) Oamenii aceștia chiar își fac treaba de această dată. La un moment dat nici apă nu am avut, pentru că apa pe care au avut-o au păstrat-o pentru Dincă, ca nu cumva să spună că nu a fost bine”. Tonel Pop a fost întrebat și dacă anchetatorii se gândesc la mai multe fete și a răspuns „toată lumea se gândește la mai multe fete. Modul de operare este unul cinic și pare în serie, nu pare un mod ocazional, pare un mod de criminal în serie”.

Articolul Fragmente osoase și cenușă, găsite într-un sac într-o pădure. Procuror: Dincă a declarat că e trupul Luizei și că a folosit aceleași metode ca în cazul Alexandrei apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Text scris de Valer Marian în cotidianul.ro:

Una din goarnele SRI, Ziare.com, anunta triumfalist in ultima saptamana a lunii iulie ca presedintele PLUS, Dacian Julien Ciolos, a constituit la Satu Mare a cincea organizatie iudeteana a partidului sau si ca lider al acesteia a fost desemnat Mircea Ciocan Maior, functionar public specializat in afaceri europene. Proaspatul lider iudetean al PLUS si-a inceput cariera politica in organizatia de tineret a PSD, in timpul guvernarii Nastase, dupa care a cochetat cu PNL si cu PDL, cand aceste partide s-au aflat la guvernare. Tatal sau, caruia ii datoreaza cariera profesionala si politica de pana acum, este chestor de politie in rezerva, absolvind in timpul regimului comunist Academia Militara si Academia Politica “ Stefan Gheorghiu “. Dupa trecerea in rezerva, a fost vicepresedinte al PSD Satu Mare si presedinte judetean al Partidului Romania Unita. Tatal lui Mircea Ciocan Maior este prieten vechi cu chestorul Virgil Ardelean, fostul sef al serviciului secret al Ministerului de Interne, despre care am dezvaluit in premiera ca este unchiul creator al starului politic Dacian Ciolos, fost ministru al Agriculturii, comisar european pentru Agricultura si prim-ministru, actualmente europarlamentar si lider al grupului progresist Renew Europe din Parlamentul European. Cu astfel de politicieni vrea autoproclamatul reformist Ciolos sa renasca Romania si Europa?!

O carieră cu funcții călduțe, pe pilele lui tăticu’

Presedintele PLUS Satu Mare a absolvit, cu o medie mediocra, o facultate de drept din Cluj-Napoca, dar nu a exercitat niciuna din profesiile juridice cunoscute ( judecator, procuror, avocat, notar, consilier juridic ). In perioada guvernarii PSD din 2000-2004, pe pilele, cunostintele si relatiile tatalui sau, care era atunci seful Directiei Regionale Oradea a Politiei de Frontiera, care avea in aria de competenta frontiera de nord-vest a Romaniei, Mircea Ciocan Maior a fost angajat consilier pentru afaceri europene la Prefectura judetului Satu-Mare, unde era prefect Gheorghe Ciocan, cu care taticul grijuliu era consatean si se afla in relatii apropiate. Fiul(denumit si cocon in Oas si in Maramures) chestorului Ciocan a detinut aceasta functie calduta si bine platita in jur de 15 ani, fara sa se remarce prin nimic deosebit. Dupa numirea in aceasta functie a cochetat cu PSD, activand in organizatia de tineret a acestui partid. Dupa pierderea guvernarii de catre PSD, a devenit in perioada 2005-2008 omul de incredere al prefectului Radu Bud, cu apartenenta politica la PNL, care era prieten cu tatal sau. Iar, in perioada 2009-2012, a fost unul din oamenii de incredere ai prefectului Radu Giurca, promovat in aceasta functie de catre PDL.
Cu vreo trei ani in urma, a plecat de la Prefectura intr-o functie si mai calduta si mai bine platita la Oficiul Judetean pentru Finantarea Investitiilor Rurale (OJFIR) Satu-Mare ( responsabil relatii publice ). Cu cateva luni in urma s-a inscris in partidul lui Ciolos impreuna cu mai multi colegi de serviciu, cu care a facut campanie electorala pentru USR-PLUS la recentele alegeri europarlamentare, inclusiv in timpul programului de munca si folosindu-se de logistica OJFIR. Cu majoritatea acestor colegi a constituit conducerea judeteana a PLUS, sub coordonarea celebrei consiliere a lui Ciolos, Oana Bogdan, cea care a afirmat ca oamenii ar fi mai fericiti daca ar trai in grupuri decat in cupluri si daca ar fi desfiintata proprietatea privata.

Antecedentele tatălui: comunist convins, apoi pesedist și naționalist aprins

Tatal presedintelui PLUS Satu Mare, Vasile Ciocan Maior, a fost ofiter de graniceri inainte de Revolutie, calitate in care s-a manifestat, potrivit unor fosti colegi si subalterni, ca un comunist convins si zelos. A urmarit din tinerete grade si functii mari, prin exces de zel comunist si prin mituirea superiorilor cu palinca din zona sa natala ( localitatea Certeze din Tara Oasului ), scop in care a absolvit si Academia Militara si Academia Politica “ Stefan Gheorghiu “. A fost avansat la gradul de maior si numit comandant al unitatii de graniceri din Satu Mare cu cativa ani inainte de Revolutie, perioada in care subalternii sai au prins si au batut, chiar torturat, sute de romani care au vrut sa treaca frontiera in Ungaria, pe raza judetului Satu Mare, ori au trecut-o si au fost returnati de tara vecina. In perioada respectiva a devenit si membru al Comitetului judetean de partid si a incercat sa-i intre sub piele, cu orice pret, prim-secretarului PCR, Maria Bradea. Dupa declansarea evenimentelor de la Timisoara din decembrie 1989, a sustinut, in fata primului secretar al judetului, alaturi de colonelul Vasile Pernea, loctiitorul sefului Militiei Judetene, , adoptarea celor mai dure masuri de represiune in eventualitatea unor manifestatii anticeausiste la Satu Mare. Dupa fuga lui Ceausescu, a depus juramant de loialitate fata de noua autoritate revolutionara, Frontul Salvarii Nationale, doar in data de 26 decembrie 1989, respectiv a doua zi dupa ce multiubitul si multstimatul sau comandant suprem a fost condamnat si executat la Targoviste. Mai mult, in data de 23 decembrie 1989 a provocat singurul incident cu impuscaturi de la Satu Mare, incercand sa intre, cu un autoturism Trabant, in perimetrul Palatului Administrativ, unde se afla sediul Consiliului Judetean al Frontului Salvarii Nationale, refuzand sa se supuna somatiilor garzilor patriotice care asigurau paza cladirii. Garzile l-au oprit dupa ce au tras in rotile autoturismului, iar bravul comandant Ciocan a coborat din acesta tremurand, cu mainile ridicate si ud intre picioare.
Dupa Revolutie, Vasile Ciocan Maior a ramas comandantul unitatii de graniceri din Satu Mare, care s-a transformat ulterior in Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera, si a fost avansat la gradul de colonel pentru merite numai de el si de protectorii sai stiute. In timpul guvernarii Nastase (2000-2004) a reusit sa le intre sub piele ministrului Apararii Nationale, Ioan Mircea Pascu (deputat PSD de Satu Mare) si ministrului Administratiei si Internelor, Ioan Rus (originar din Cluj), care l-au sprijinit sa devina seful Directiei Regionale Oradea a Politiei de Frontiera, la care erau arondate judetele Bihor, Satu Mare si Maramures. In perioada respectiva a inceput sa infloreasca in aceste judete contrabanda cu tigari aduse din Ucraina. Pentru devotiunea si servilismul manifestate, a fost avansat de regimul PSD la gradul de chestor de politie, dar a pretins si-i place sa i se spuna general. Cariera sa s-a incheiat tot datorita excesului de servilism. In duminica de Pasti din 2004, afland ca ministrul Ioan Mircea Pascu se afla intr-o localitate din zona Oasului, s-a autoinvitat la masa la care acesta era prezent, si a plecat in tromba cu autoturismul din Satu Mare. Conducand cu o viteza excesiva, pe raza localitatii Botiz, s-a angajat intr-o depasire neregulamentara a mai multor autoturisme, pe un perimetru cu linie continua, si s-a ciocnit cu un autoturism care circula regulamentar, accidentand mortal o femeie insarcinata care se afla in acesta. Au existat suspiciuni ca ar fi condus sub influenta bauturilor alcoolice, dar politia a musamalizat aceasta problema, datorita gradului si functiei. Dupa mai multi ani de tergiversari, chestorul Ciocan a fost condamnat la o pedeapsa minima cu suspendare conditionata.
Dupa comiterea acestui accident, chestorul Ciocan a fost trecut in rezerva si s-a pensionat. A decis sa faca politica inscriindu-se in organizatia judeteana a PSD, in care a detinut mai multi ani functia de vicepresedinte. In 2016, nemultumit ca nu i s-a oferit un loc eligibil pe listele PSD pentru Parlament, s-a inscris in Partidul Romania Unita, partid nationalist finantat si condus de ex-deputatul PSD Sebastian Ghita, la care a devenit presedinte judetean, si a candidat pentru Senat, dar nu a obtinut decat cateva sute de voturi, nevotandu-l nici macar consatenii sai din Certeze. Ulterior, a infiintat o organizatie nationalista pe plan local, impreuna cu urmasii unor fosti nomenclaturisti comunisti, cu sprijinul careia intentioneaza sa candideze anul viitor pentru functia de primar al municipiului Satu Mare.

Ciocan senior, amic și coleg de minister cu unchiul lui Cioloș

In perioada in care a fost seful Directiei Regionale Oradea a Politiei de Frontiera, prin intermediul ministrului Ioan Rus, chestorul Vasile Ciocan s-a cunoscut si a ajuns in relatii de amicitie cu chestorul Virgil Ardelean, poreclit Vulpea, seful serviciului secret al Ministerului de Interne. Ciocan avea tot interesul sa se puna bine cu Ardelean avand in vedere ca unii subaltern de-ai sai erau implicati in acte de coruptie sau de contrabanda. Cei doi chestori au fost doctoranzi in aceeasi perioada la Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si si-au sustinut teza de doctorat in aceeasi zi, Ardelean in Drept penal, iar Ciocan in Drept international public. Profesorul coordonator al tezei de doctorat a chestorului Ciocan a afirmat ulterior ca acesta a fost cel mai slab doctorand pe care l-a avut in cariera sa. Teza de doctorat a lui Ciocan, intitulata “ Buna vecinatate”, constituie de altfel un plagiat ordinar. In baza titlului de doctor obtinut, chestorul Ciocan a beneficiat de un spor de 15 % din salariu si a devenit cadru didactic, de cativa ani cu gradul de conferentiar, la o facultate de drept a Universitatii Vasile Goldis din Arad, cunoscuta drept o fabrica de diplome in zona de nord-vest a Romaniei.
Prin prisma acestei relatii, este posibil si plauzibil ca presedintele PLUS, Dacian Ciolos, sa-l fi racolat si promovat pe fiul chestorului Vasile Ciocan lider al partidului sau in judetul Satu Mare, cu concursul unchiului sau Virgil Ardelean. In 2016 am dezvaluit in premiera legatura de rudenie dintre premierul in functie Dacian Ciolos si chestorul Virgil Ardelean, care era negata de amandoi. Sursa mea a fost oradeanul Alexandru Tatar, fost lider al PNTCD Bihor, actualmente pensionar si producator de tuica de gutui, pere si prune de foarte buna calitate, care este originar din aceeasi localitate, Pericei din judetul Salaj, cu chestorul Ardelean si cu mama lui Ciolos si este rudenie cu acestia, respective verisor. Alexandru Tatar mi-a explicat, in cel putin trei randuri, de fata cu martori oculari, inclusiv din presa centrala, ca ”varul Virgil” si “ mama lui Dacian” au avut doua bunici surori, cu numele Maria Tatar respectiv Ileana Tatar. In consecinta, Ardelean si mama lui Ciolos sunt verisori de-al doilea, fostul premier fiind nepot de vara al fostului sef al serviciului secret al Ministerului de Interne. In plus, Ardelean a fost coleg cu tatal lui Ciolos la Scoala de ofiteri de militie de la Baneasa si le-a facut cunostiinta parintilor lui Ciolos inainte ca acestia sa se casatoreasca. Nea Sandu Tataru mi-a mai spus ca cea mai mare parte a carierei politice a nepotului Dacian, respectiv accederea in functiile de consilier, secretar de stat si ministru al Agriculturii, precum si propunerea sa pentru functia de comisar european pentru Agricultura i se datoreaza unchiului Virgil. Un fost director al Serviciului Roman de Informatii a afirmat recent despre Virgil Ardelean ca” a fost omul nostru”, adica al SRI, fiind mostenit probabil de la fosta Securitate, in care a vrut sa intre in perioada in care era tanar ofiter de militie la Cluj, dar a cazut testul psihologic. Poate ca ne ajuta CNSAS in acest sens. Cu siguranta ca un asemenea fapt este cunoscut si de generalul Florian Coldea, fostul sef operativ al SRI, despre care se spune ca ar fi parintele spiritual al formatiunilor USR si PLUS. Si astfel unele lucruri incep sa se lege sau sa se dezlege.

Articolul Fiul unui general comunist, omul lui Cioloș la Satu Mare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Procurorii DNA Cluj au emis o rezoluție de clasare pe numele lui Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare judecat pentru corupție.

”Analizând actele de urmărire penală efectuate în cauză, in temeiul art. 16 lit. a Cod procedură penală, urmează a se dispune clasarea faţă de suspecţii Niculescu Bogdan si Burlacu Răzvan Mihai pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită,, prev. de art. 255 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod penal i faţă de suspectul Tudor Florin iulian pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal i art. 5 alin. 1 Cod penal, deoarece faptele nu există.

Nu s-a putut proba, dincolo de orice dubiu, că susnumiţii au remis sume de bani cu titlu de foloase necuvenite suspectului Cherecheş Cătălin pentru ca acesta, pe de o parte, să favorizeze SC ROSAL GRUP SA, respectiv SC MONDO HOLDING CONCEPT SRL în cazul contractelor încheiate de aceste societăţi comerciale cu municipiul Baia Mare, iar, pe de altă parte, SC SOLARIS BUS&COACH SA/SC IAC MANAGEMENT SRL în cazul achiziţiei de autobuze i troleibuze organizată de SC URBIS SA în anul 2012.

Deşi există o suspiciune rezonabilă cu privire la existenţa unei inţelegeri frauduloase între suspecţii Burlacu Răzvan Mihai, Niculescu Bogdan şi Tudor Florin Iulian, pe de o parte, i inculpatul Cherecheş Cătălin, pe de altă parte, probele administrate în cauză până în prezent sunt insuficiente pentru a susţine o acuzaţie credibilă impotriva susnumiţilor, care să, conducă la condamnarea acestora de către instanţa de judecată. Pentru aceleaşi considerente, se va dispune clasarea cauzei, în temeiul art. 16 lit. a Cod procedură penală şi faţă de suspectul Cherecheş Cătălin pentru actele materiale ale infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 35 alin. 1 Cod penal i art. 5 alin. 1 Cod penal (raportat la •aptele de dare de mită reţinute în sarcina suspecţilor Burlacu Răzvan Mihai şi Niculescu Bogdan) şi trafic de influenţă prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod penal (raportat la fapta de cumpărare de influenţă reţinută în sarcina suspectului Tudor Florin Iulian)”, arată o parte din rezoluția de clasare.

Citeste si În dosarul Cherecheș DNA Cluj ia o palmă peste ceafă

Articolul DNA Cluj i-a dat clasare lui Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare judecat pentru corupție apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Polițiștii clujeni au reușit identificarea și reținerea, pentru 24 de ore, a scandalagiilor care au agresat mai multe persoane, în noaptea de duminică spre luni, în parcarea de la Vivo Mall Cluj.

”La data de 6 august a.c., în urma investigațiilor efectuate de către polițiștii Secției 6 Poliție Rurală Florești, cu sprijinul polițiștilor Secției 3 Poliție Rurală Baciu și a celor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale,  au fost depistați 4 tineri cercetați pentru comiterea infracțiunilor de tulburare a ordinii și liniștii publice și lovire sau alte violențe”, informează IPJ Cluj.

Conform cercetărilor efectuate, la data de 5 august a.c., în jurul orei 01:00, pe fondul unui conflict mai vechi, cei în cauză ar fi provocat un scandal în fața unui complex comercial din Florești și ar fi agresat 5 persoane, creând o stare de temere, panică și tulburare a ordinii și liniștii publice.

Vezi mai multe despre caz AICI – Floreșteni bătuți cu o bâtă de baseball la Vivo Cluj

Cei în cauză, tineri cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani, din Sânpaul, au fost reținuți pentru 24 de ore de către polițiști pentru tulburarea ordinii și liniștii publice și lovire sau alte violențe, faptă prevăzută de Codul penal.

În cauză se continuă cercetările pentru documentarea întregii activități infracționale.

Articolul Bătăușii de la Vivo Mall Cluj, reținuți de polițiști apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Jurnaliștii Antena 3 au realizat un experiment, pentru a reconstitui incendierea unei carcase de porc, în condițiile descrise de asasinul Gheorghe Dincă, folosind un butoi similar. După trei ore de ardere, la temperatură de peste 400 de grade Celsius, carcasa animalului a devenit cenuşă și oase calcinate. Rezultatul confirmă, în parte, declarațiile făcute de Dincă, însă, din acest moment, posibilitatea ca acesta să fi avut cel puțin un complice se conturează din ce în ce mai serios. În cazul Alexandrei lipsește, de la fața locului, partea cea mai importantă a corpului. Capul. Care, la temperatura generată în cazanul din curtea “casei groazei” nu poate fi distrus. Mai mult, doar o parte din dinți au fost găsiți la fața locului, ceea ce creează ipoteza că, după ardere, cineva a luat craniul și l-a ascuns în altă parte. De asemenea, există încă două semne majore de întrebare cu privire la acțiunea solitară a lui Dincă în timpul sau ulterior acestor activități macabre, scrie Jurnalul National.

Un cazan similar celui din curtea lui Dincă, un grătar, mai multe cărămizi, multe lemne, carton bituminos și vaselină. Acestea sunt ingredientele folosite de jurnaliștii Antena 3 pentru a reconstitui, conform celor descrise de asasin, incendierea unui cadavru. A fost folosit un porc, în greutate de aproximativ 40 de kilograme, însă fără cap. După trei ore, la o temperatureă de peste 400 de grade Celsius, timp în care mirosul de ars era insuportabil pe o rază destul de mare, carcasa animalului a ajuns la stadiu de pulbere și de oase calcinate.

Problema este că, în cazanul original, din curtea lui Dincă, anchetatorii au găsit resturi de oase calcinate, cenușă și 21 de dinți. Nu toți dinții care se găsesc în cavitatea bucală a unui om. Un specialist criminalist ridică, pemtru “Jurnalul”, din acest punct de vedere, o chestiune extrem de importantă. În lipsa craniului de la fața locului, se presupune că restul dinților au rămas în mandibulă, cel mai probabil măselele. Craniul nu se distruge complet sau aproape deloc la o astfel de temperatură, iar creierul resistă chiar și la teperaturi mai ridicate. Este posibil, potrivit acestui scenariu, ca aceste părți ale cadavrului Alexandrei să fi fost extrase de la locul faptei și transportate, ascunse, într-un alt loc. De către cine? Având în vedere că, potrivit comunicărilor DIICOT, după ora 13.00, Gheorghe Dincă nu a mai părăsit domiciliul.

Mașina gri din curtea asasinului

Acest pri semn de întrebare este dublat de al doilea, despre care “Jurnalul” a scris în edițiile precedente. Reaminti că, din imaginile surprinse de camerele de supraveghere. Până la ora 12.14, în ziua de 25 iulie, autoturismul Renault, de culoare gri, al lui Gheorghe Dincă s-a aflat parcat în centrul Municipiului Caracal. Iar, în interalul 11.13 – 11.29, Alexandra i-a descris unui polișist care a contactat-o de pe numărul privat, pe telefonul lui Dincă, exact ce vede în curtea casei în care era ținută sechestrată. A descris gardul de culoare roșie, un nuc, un brad, o autoutilitară cu platfirmă plină cu fiare vechi, mai muli câini-lup și un autoturism gri. Imposibil să fi fost mașina lui Dincă. Dacă descrierea este corectă, ce mașină și, mai ales, a cui era și cum a ajuns acolo?

Raportul expertizei genetice preliminare efectuată de Institutul Național de Medicină Legală asupra fragmentelor osoase ridicate din cazanul lui Dincă relevă faptul că a reușit identificarea, cu o precizie de 99%, existența AND-ului Alexandrei. Alexandru Cumpănașu, unchiul victimei, nu crede în acest rezultat, motiv pentru care vrea să comande o contraexpertiză medicolegală la un institute din străinătate. Contraexpertiză care, în acest moment, nu este posibilă, până la finalizarea urmăririi penale.

Mai multe persoane au contactat famiia Luizei. Doar Dincă este inculpat

Iar acestea nu sunt singurele indicii care pot genera o pistă conform căreia, în cazul Alexandra, asasinul nu a acționat singur. În legătură cu cealaltă victimă, Luiza, abia luni anchetatorii au reupit să prindă un fir. Într-o pădure de lângă Caracal, la indicațiile lui Gheorghe Dincă, polițiștii au descoperit un sac în care se aflau fragmente de oase arse, calcinate. și cenușă, despre care asasinul spune că sunt rămășițele pământești ale Luizei. Avocatul familiei victimei, Tonel Pop, se îndoiește că, în acel sac, sunt oasele Luizei. Deoarece asasinul nu a comunicat numele victimei, ci doar persoana pe care ar fi ucis-o într-o anumită perioadă, perioadă care nu corespunde cu data dispariției și presupusei ucideri a Luizei.

Ieri, Tinel Pop a dezvăluit că nici în cazul răpirii Luizei, Gheorghe Dincă nu a acționat singur. “Din declarațiile date se întrevede că mai multe persoane au sunat familia Luizei. Familia a încercat să fie avertizată în sensul că <>, după care s-a revenit și s-a zis că <>. A reieșit că mai multe persoane au sunat de pe numere diferite, or noi avem un singur inculpat, domnul Dincă. Se coroborează cu ce spune domnul Dincă, că nu a sunat de mai multe ori. Se coroborează declarația lui Dincă cu a părinților, că mai multe persoane au sunat să amagească familia, să stea liniștită, să nu reclame la poliție sau la Parchet, să nu o caute. Telefoanele au fost imediat după ce Luiza a fost răpită, sechstrată, luată”, a anunțat avocatul Tonel Pop.

Reprezentantul familiei Luizei se teme că Gheorghe Dincă a pregătit o strategie, consiliat fiind din punct de vedere juridic, în timp real, de persoane necunoscute. Acesta afirmă chiar că asasinul vrea să pledeze în sensul aplicării victimelor a unor lovituri cauzatoare de moarte și astfel să se închidă cazul. Tonel Pop speră că anchetatorii să nu se mulțumească cu faptul că au fost găsite două cadavre și să nu elimine pista rețelei de trafic de carne vie și, în niciun caz, să nu închidă dosarul până nu se verifică dacă există și alte victime ale alestui personaj sinistru din Caracal.

Secția de Procurori a CSM a demarat un control intern la DIICOT și la celelalte unităi de parchet din teritoriu, pentru a verifica modul în care se lucrează în dosarele privind traficul de persoane. Alexandru Cumpănașu cere audierea la Parchet a tuturor parlamentarilor de Olt.

Sursa: Jurnalul National

Articolul Pistele care conduc la ipoteza că Dincă a avut complici apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Scafandrii verifică încă de dimineață cel mai apropiat lac de locuința suspectului din Caracal, numită și ”casa groazei”. Se pare că acolo au existat indicii ale crimelor de care este bănuit bărbatul, relatează Realitatea.net

După primele căutări, a fost găsit un corp suspect. E posibil să fie rămășițe umane, spun cei de la fața locului, dar aceste date urmează să fie confirmate.

Anchetatorii au găsit o valiză cu haine și rămășite dintr-un trup aparent carbonizat în lacul de lângă ”casa groazei” din Caracal.

Acțiunea este coordonată de angajaţii ISU Dolj, care fac echipă cu cei din Vâlcea şi Mehedinţi.

Articolul O valiză cu haine și rămășite dintr-un trup aparent carbonizat în lacul de lângă ”casa groazei” din Caracal apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) condusa de jud. dr. Andreea Ciuca de la Curtea de Apel Targu Mures, critica pozitiile unor asociatii profesionale sau a unor magistrati in cazul Caracal. AMR arata ca reactiile respective nu numai ca pun serioase probleme din perspectiva deontologica, ci subrezesc independenta justitiei.

„Balanta inclinandu-se, chipurile, in favoarea acestora din urma cu explicatia ca acum doar judecatorul incuviinteaza masura perchezitiei, dar au fost perioade cand era luata de procuror sau chiar de organele de cercetare penala pentru situatii urgente, cand nu se putea astepta autorizatia.

Intrebarea care se pune este urmatoarea: afirmatiile de mai sus au fost facute din nestiinta sau din dorinta de manipulare a opiniei publice? Indiferent de raspuns, sunt la fel de grave. O simpla citire a dispozitiei art. 159 alin. 3 din Codul de procedura penala ar trebui sa trezeasca la realitate, din somnul ratiunii care, da, nici acesta nu este mai presus de dreptul la viata (!), dat fiind ca, in cazul infractiunilor flagrante (daca nici apelul disperat la 112 cu privire la amenintarea vietii nu dezvaluie indicii ale unei infractiuni flagrante, atunci degeaba ne batem in piept ca traim dupa carti si principii), perchezitia poate fi efectuata si in afara intervalului orar prevazut ca regula, adica si inainte de ora 6 a.m. si dupa ora 10 p.m.

Ce-i drept, la inceputul postarii s-a amintit ca de la inviolabilitatea domiciliului se poate deroga pentru ‘inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane’, dar ce folos, de vreme ce, prin raportare la legislatie, concluzia a fost: ‘se pare ca dreptul la somn e mai important decat cel la viata’.

S-a mai dat publicitatii, printr-o scrisoare deschisa a unei asociatii profesionale, cronologia ‘zilelor’ de 24-25 iulie 2019, astfel cum a fost ea ‘constatata’ de colegii procurori”. Pe langa faptul ca nici sistemul judiciar si nici cetatenii acestei tari nu erau interesati, in tragedia ‘dosarului Caracal’, de o derulare a ‘zilelor’, ci de ceea ce s-a facut efectiv, observam ca procurorii semnatari nu s-au impiedicat, de asta data, de caracterul nepublic al acestei etape a dosarului, aratand orarul actelor/actiunilor si, in mod implicit, al inactiunilor, in ‘dosarul penal pentru lipsire de libertate’, ‘inregistrat de politie la Parchetul de pe langa Judecatoria Caracal’ la ora 15,30, in ziua de 24.07.2019 – ‘ziua in care victima a disparut’, dupa ce ‘joi, ora 11,00 – victima apeleaza Serviciul de Urgenta 112 de mai multe ori’. Tot din cronologia ‘zilelor’ am aflat ca, numai dupa ce au trecut 11 ore si 20 de minute de la inregistrarea dosarului la parchet, adica ‘vineri, ora 02,20 – sunt solicitate mandate de perchezitie pentru locatia suspecta si alte 2 posibile locuri’, ca la 5,30 ‘se constituie echipa de politisti’ (mandatele de perchezitie fusesera luate de la instanta la 3,15) si ca la ora 6, adica dupa 19 ore de la apelul la 112 si dupa 14 ore si 30 de minute de la inregistrarea dosarului la parchet, s-a intrat ‘in locurile pentru care au fost luate mandatele de perchezitie’.

‘Cronologia’ a omis, insa, existenta dispozitiei legale (art. 159 alin. 14 lit. b Cod procedura penala) a carei aplicare facea posibila inceperea perchezitiei fara inmanarea copiei mandatului, fara informarea prealabila privind posibilitatea solicitarii prezentei unui avocat ori a unei persoane de incredere, daca exista suspiciunea ca in spatiul in care urmeaza a se efectua perchezitia se afla o persoana a carei viata sau integritate fizica este pusa in pericol.

Cel putin surprinzator este modul in care s-a incercat deplasarea subiectului de la modalitatea de indeplinire a atributiilor legale, prin raportare concreta la factorul timp, esential in cauza, asa cum rezulta chiar din ‘cronologia constatata de colegii procurori’, la darea vinii pe tehnica de localizare a victimelor deficitara, ‘aceeasi ca in toate dosarele penale instrumentate in ultimii 3 ani’. La un simplu calcul, 2019 – 3 = 2016. Adica anul in care a fost pronuntata Decizia CCR nr. 51/2016, potrivit careia SRI nu are competenta legala de a face acte de urmarire penala. Si s-a ajuns, astfel, de la tragedia unei vieti de copil curmate, la ineficienta anchetei penale determinata de faptul ca tehnica SRI este indisponibila dupa decizia CCR, iar tehnica existenta este ‘deficitara’. Cu alte cuvinte, ar trebui sa ne lasam convinsi ca fara protocoalele de colaborare/cooperare intre parchet si SRI un dosar ce implica protectia dreptului la viata nu poate fi instrumentat. Si ar mai trebui sa inchidem ochii la faptul ca, de 3 ani, nu s-a facut ceea ce trebuia sa se faca pentru respectarea deciziei CCR si organizarea centrului national de interceptari in asa fel incat sa aiba acces rapid procurorul si organele de cercetare penala, iar tehnica sa nu fie ‘deficitara’. Faptul ca, inclusiv dupa publicarea deciziei CCR, adica dupa ce a devenit obligatorie, Parchetul General a incheiat un nou protocol cu SRI, la umbra unei OG, dar, prin continut si obligatii, in afara legii, nu este amintit deloc. Si nici despre cei ce s-au complacut in ‘cooperarea’ cu serviciile de informatii, in loc sa ceara, sus si tare, reorganizarea centrului national de interceptari, sub o autoritate civila, pentru a servi scopului in care (credem ca) a fost creat.

S-a mai aratat cu degetul (de catre o alta asociatie profesionala a procurorilor) si catre presedintele CSM, si catre o parte din membrii Consiliului (din cadrul Sectiei pentru judecatori), pentru ca au indraznit sa ceara Inspectiei Judiciare ‘efectuarea tuturor verificarilor necesare cu privire la imprejurarile in modalitatea in care procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal a exercitat supravegherea activitatii de cercetare penala in cauza si a coordonat activitatea de efectuare a perchezitiei domiciliare, precum si cu privire la modul de solutionare a cererilor inregistrate pe rolul Judecatoriei Caracal in aceasta cauza’. Comunicatul Sectiei pentru judecatori postat in 26.07.2019, urmat de un altul, in data de 28.07.2019, adica dupa ce asociatia procurorilor facuse publica, in 27.07.2019, scrisoarea deschisa privind ‘cronologia zilelor de 24-25 iulie 2019, astfel cum a fost ea constatata de colegii procurori’ – continand detalii, pe ore, privind actele procurorului/politiei -, a relevat aspecte ce au clarificat o serie dintre afirmatiile facute din interiorul sistemului de justitie in acele zile. Astfel, s-a aratat ca in evenimentul dramatic despre care opinia publica din Romania a luat cunostinta incepand cu 26.07.2019, cadrul legislativ actual are toate mecanismele care sa garanteze o eficienta deplina a procedurilor si ca folosirea drept pretext a situatiei pentru invocarea unor consecinte presupus negative ale modificarilor aduse legislatiei penale si procesual penale nu poate reprezenta decat o distorsiune manipulatorie a faptelor si o incercare indecenta de a profita de o situatie absolut critica pentru adancirea starii de conflict din societate – in conditiile in care modificarile legislative in materie penala clamate nu au fost, inca, aprobate de legiuitor, procesul legislativ fiind in etapa verificarii de constitutionalitate. De asemenea, s-a subliniat ca este de neconceput cum magistrati organizati in anumite forme asociative inteleg sa sustina ca justitia din Romania nu se poate infaptui fara sprijinul si implicarea SRI – afirmatii fara niciun fel de suport si care nu fac decat sa decredibilizeze sistemul de justitie si sa puna sub semnul intrebarii Constitutia, legile si deciziile Curtii Constitutionale.

Asadar, prin solicitarea verificarilor – pe care, de altfel, conform Legii nr. 317/2004, le poate cere orice persoana interesata, aspectele sesizate Inspectiei Judiciare fiind supuse unei verificari prealabile in cadrul careia se stabileste daca exista sau nu exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare –, presedintele CSM si unii dintre membrii Sectiei pentru Judecatori nu au indus, in sine, ideea prestabilita a vinii unor magistrati (si, oricum, daca, prin absurd, ar fi facut-o nu ar fi avut eficienta, in conditiile in care urmeaza verificarile prealabile, iar, in cazul unei actiuni disciplinare, competenta apartine Sectiei pentru procurori, separare de cariere pe care AMR a sustinut-o, sub toate aspectele, la Comisia speciala a Parlamentului, iar reprezentantii asociatiilor profesionale care acum se plang de initiativa Sectiei pentru judecatori s-au opus vehement acestei separari…).

Pe langa intrebarile de mai sus, cu posibilele lor raspunsuri, ca replici la aspectele din ancheta publicate de procurori, nu putem sa nu remarcam ca ministrul justitiei a intrat in posesia unor date din dosarul penal (rezultatele expertizei antropologice facute de INML, pe care le-a si comunicat mai departe, ducand vestea mortii la familia tinerei a carei tragedie constituie subiectul acestor dezbateri), iar explicatia ar fi ca in temeiul art. 62 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei. Ceea ce nu intelegem nici acum este dubla masura, potrivit careia, pe de o parte, asociatii profesionale acuza, cu titlu general, scaderea dramatica a independentei procurorului (fara sa tina seama, cel putin, de cele 7 texte ale Legilor Justitiei care o reflecta direct), prin raportare la executiv, iar, pe de alta parte, nu sunt deranjati de aceasta simbioza, fie ea si punctuala, intre procurori si ministrul justitiei in dosarul Caracal, cu privire la probe.

Dincolo de aceste ape tulburi, ramane tristetea si durerea unei vieti curmate pentru care regretul si cuvintele nu sunt destule! Tragedia mortii unui copil nu poate fi moneda de schimb. Niciodata si pentru nimic!”.

Articolul Asociația Magistraților din România, reacție după crimele de la Caracal: ”Tragedia morții unui copil nu poate fi monedă de schimb” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primarul Comunei Baciu, Ioan Florin Mureșan, a pierdut procesul pentru reinstalarea în funcție după ce Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a declarat incompatibil, iar Prefectul Clujului Aurel Cherecheș l-a demis din funcție.

„Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul Mureşan Ioan Florin în contradictoriu cu Instituţia Prefectului Judeţului Cluj’’, arată soluția pe scurt a Tribunalului Cluj. Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

Demiterea nu respectă procedura

Edilul spune că demiterea nu este corectă din punct de vedere procedural. ”Decizia nu este corectă din punct de vedere procedural. Nu vreau să comentez de ce ordinul de demitere a fost semnat acum pentru că eu nu am primit încă răspunsul de la Curtea Constituțională a României, unde am atacat deciziile pe motiv de neconstituționalitate. Demiterea nu este corectă din punct de vedere procedural pentru că eu nu am terminat toate procesele cu Agenția Națională de Integritate”, a declarat primarul comunei Baciu care a contestat ordinul de demitere semnat de Prefectul Aurel Cherecheș.

În 2015, ANI a decis că Mureşan a fost în incompatibilitate.

„S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 15 iunie 2012-18 octombrie 2013, întrucât a deținut, simultan cu funcția de primar, diferite funcții de conducere ori de execuție la diferite societăți comerciale, încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003’’, preciza ANI în 2015. Florin Mureşan a atacat raportul ANI la Curtea de Apel Cluj însă instanţa i-a respins acţiunea. Primarul a făcut recurs la hotărârea instanţei clujene iar miercuri Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat defintiv în această cauză: Respinge recursul declarat de reclamantul Mureşan Ioan Florin împotriva sentinţei nr. 72 din 21 decembrie 2015 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2018’’, se arată în decizia Înaltei Curţi.

Pe de altă parte, ÎCCJ a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 161/2003. CCR nu a emis nicio decizie în acest sens până acum.

Șeful PSD Cluj, Horia Nasra, spune că vina principală o poarte reprezentanții Agenției Naționale de Integritate care ar fi solicitat expres demiterea primarului Florin Mureșan, chiar dacă această măsură nu se impunea.

”Vina este a ANI și a acestui sistem ticăloșit. Primarul din Baciu este unul dintre cei mai buni edili din acest județ, a atras foarte multe fonduri europene pentru comună și pentru locuitorii din Baciu, așa că vă pot asigura că domul Florin Mureșan va avea activitate politică! Pe de altă parte, cred că și prefectul a respectat legea pentru că nu îl putea demite pentru că așa că a vrut el! Din câte știu, ANI a cerut în mod expres demiterea primarului, chiar dacă această măsură nu se impunea. Într-o țară civilizată se administra o amendă pentru acest gen de chichițe juridice”, a declarat șeful PSD Cluj, Horia Nasra.

În acțiunea de contestare a demiterii se arată că ”În cazul domnului Mureșan, faptele materiale imputate de către ANI s-au consumat în perioada 2012 – 2013. Până în data de 16.05.2019, domnului Mureșan nu i-a fost aplicată nicio sancțiune, astfel că respectivul termen de 3 ani de zile a fost cu mult depășit. Ca atare, modificarea legislativă în vigoare se aplică și în situația domnului Mureșan, având în vedere că legea nu realizează niciun fel de distincție cu privire la faptele pentru care urmează să se aplice. De altfel, domnul Mureșan a manifestat o atitudine activă și a înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj (dosar nr. 392/33/2019) o acțiune împotriva ANI de constatare a caducității raportului de evaluare ca urmare a intervenirii Legii nr. 54/2019.”, se arată în acțiune.

Citeste si Primarul din Baciu demis din cauza ”sistemului ticăloșit”

Articolul Primarul din Baciu a pierdut procesul pentru reinstalarea în funcție apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Camera de Comerț și Industrie a României, cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, a inaugurat astăzi începând cu ora 11.00, la Cluj-Napoca, în fața Facultății de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Str. Alexandru Vaida Voevod 58-60, statuia Generalului Gheorghe Mărdărescu.

Evenimentul a început printr-o paradă a armatei române și a continuat prin cuvântările următorilor invitati: Mihai Dărăban, Președintele Camerei de Comerț și industrie a României, Emil Boc, Primarul municipiului Cluj-Napoca, Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, Dumitru Preda, Profesor Universitar și Valentin Tănase, artist plastic.

Articolul Statuia generalului Gheorghe Mărdărescu, cuceritorul Budapestei, inaugurată astăzi la Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.