Reprezentanții Partidului Ecologist Român, filiala Cluj, au făcut o plângere către SRI în care cer verificarea foselor septice construite lângă lacul Tarnița, una dintre sursele de alimentare cu apă ale clujenilor.

”În urma sesizărilor venite de la mai mulţi pescari şi locuitori din zona Lacului Tarniţa, Partidul Ecologist Român – Organizaţia Teritorială Cluj informează Serviciul Român de Informaţii (fiind vorba despre o ameninţare la adresa securităţii naţionale a României) şi solicită:

– domnului Primar al comunei Gilău, Sfârlea Dumitru
– doamnei Comisar şef al Comisariatul Judeţean Cluj- Garda Naţională de Mediu, Oprean Dorina
– domnului prefect al judeţului Cluj, dr. ing. Ioan Aurel Cherecheş
– domnului Şef al Inspectoratului de Politie Judetean Cluj, Mircea Ion Rus
– domnului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe
– domnului Arhitect şef al judeţului Cluj, Claudiu-Daniel Salanţă
– domnului director general al Companiei de Apă Someş, Călin Neamţu
-˜ doamnei director al Administratiei Bazinale de Apa Somes-Tisa, ing. Ioana Diaconescu
– domnului Director Sucursala Hidrocentrale Cluj al Hidroelectrica SA, Marius-Florian Cătăniciu
– domnului sef al Oficiului de căpitănie Dej, Federiga Viorel
– doamnei Ministru al Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu

să dispună efectuarea unor controale potrivit ariei de competenţă a fiecărei instituţii (şi aplicarea unor sancţiuni acolo unde se impune aceste lucru), cu privire la fiecare cabană, pensiune şi ponton situate în vecinătatea Lacului Tarniţa, având ca obiect:

– legalitatea autorizaţiei de construcţie emisă şi respectarea condiţiilor impuse de aceasta
– respectarea prevederilor normative privind amplasarea şi exploatarea foselor septice, inclusiv încheierea unui contract având ca obiect servicii de vidanjare (cu o societate specializată) şi verificarea prestării efective a acestui serviciu (facturi şi chitanţe emise în ultimii ani, care ar dovedi transportul apelor uzate menajere)
– integritatea şi etanşeitatea foselor septice (aparent, acestea au scurgeri spre lac)
– înmatricularea tuturor ambarcaţiunilor de pe Lacul Tarniţa
– posesia permisului de navigator corespunzător de către persoanele care conduc ambarcaţiunile de pe Lacul Tarniţa.

Organizaţia Teritorială Cluj a Partidului Ecologist Român a fost sesizată că în aceste locuri se organizează petreceri şi paranghelii „cu lumea bună a Clujului”, impunându-se aşadar şi deplasarea echipajelor de poliţie la aceste petrceri, unde există riscul comiterii unor infracţiuni, de genul: consum şi trafic de droguri, viol, încăierare, furt, ultraj contra bunelor moravuri sau tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Aşadar, se deversează în apa lacului (căci fose de 5 mc de genul celei care se poate vedea în fotografiile alaturate sunt insuficiente pentru întregul volum de ape uzate) ape cu detergenţi, săpun, dejecţii umane, bacterii Salmonella şi E. coli, este aruncat în apă gunoiul menajer, sticle, pet-uri, hărtii, ambalaje, chiştoace de ţigări, prezervative, toate acestea punând în pericol sănătatea cetăţenilor, căci apa din lacul Tarniţa ajunge să fie consumată în toate satele, oraşele şi municipiile din judeţul Cluj (unde există reţea de alimentare cu apă).

Partidul Ecologist Român – Organizaţia Teritorială Cluj doreşte trezirea conştiinţei atât în cetăţenii din judeţul Cluj, cât şi a instituţiilor, aplicarea legii în mod riguros, transparenţă, ca autorităţile şi instituţiile publice să funcţioneze în Lumină şi în Adevăr, iar judeţul Cluj şi Municipiul Cluj-Napoca să fie curat, civilizat, evoluat, oxigenat, aerisit, verde.

Facem apel la susţinerea presei în demersul PER- Organizaţia Teritorială Cluj de a scoate în lumină şi soluţiona anumite aspecte care sunt în interesul cetăţenilor şi vă rugăm să vă alăturaţi acestei acţiuni, întreprinsă în Adevăr, pentru ca, în final, calitatea vieţii în Municipiul Cluj-Napoca şi judeţului Cluj să sporească.

Vă invităm să dăm dovadă de unitate în soluţionarea unor probleme ale cetăţenilor, pentru deblocarea unor situaţii dăunătoare pentru judeţul Cluj, pentru ecologizarea acestuia”, arată comunicatul PER.

Citeste si ”Suveica” italiană a început să se învârtă la Cluj IPJ Cluj, SRI Cluj și CJ Cluj au dat contracte de peste 75 milioane lei unui conglomerat italian

Articolul Ofițerii SRI Cluj puși să verifice fosele septice de lângă lacul Tarnița apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Româna se află în primele 20 de limbi vorbite, printre cele 6.000 – 7.000 de pe planetă, afirmă preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.

„Prin limba noastră comunicăm şi ne prezentăm lumii cu literatura română, adică acea pleiadă de lumi recreate de scriitorii români, de la cronicari încoace. În rândul celor 6.000 – 7.000 de limbi vorbite de pe planetă, româna se află – în funcţie de criterii obiective, fixate de neromâni – între primele 15 – 20, ceea ce nu este puţin lucru. (…) Să o păzim aşa cum ne îndemna cândva Ienăchiţă Văcărescu şi să o dăm frumoasă, caldă, curată şi strălucitoare feţilor şi fetelor noastre”, spune Ioan-Aurel Pop, într-o declaraţie acordată AGERPRES, cu prilejul aniversării Zilei Limbii Române.

Pentru preşedintele Academiei, „limba română este efigia cea mai pregnantă a românilor”.

„Limba este ca un organism viu, care se naşte, creşte, se dezvoltă, îmbătrâneşte şi moare odată cu poporul care a creat-o şi căruia i-a servit ca mijloc de comunicare. De aceea, vorbim de limbi vii şi de limbi moarte. A noastră este vie şi oricât de contaminată este cu neologisme, cu barbarisme, cu hiperurbanisme, cu prescurtări sau cu SMS-uri năstruşnice, nu trebuie să ne temem. Limba română are puterea de a rămâne ea însăşi, în ciuda variatelor influenţe”, consideră Ioan-Aurel Pop.

El subliniază că „nu poţi fi român dacă nu vorbeşti româneşte, deşi poţi vorbi româneşte fără să fii român”.

„În ciuda unor elucubraţii născute din prea multă iubire, din rea-voinţă, din ignoranţă sau din dorinţa de a epata (de exemplu: limba română este limba dacică eternă şi nu are nicio legătură cu limba latină; limba română este o limbă balcanică, fără personalitate, sistematizată abia în secolul al XVIII-lea prin relatinizarea sa de către Şcoala Ardeleană; româna este o limbă în care nu ar trebui să ne mai exprimăm, ci să o folosim doar pentru imprecaţii etc.), limba noastră rămâne viaţa noastră ca popor. Nu există popor pe lumea asta care să nu îşi preţuiască, îngrijească şi conserve limba. La fel fac ori ar trebui să facă şi românii. Că unii s-au plictisit să audă că limba noastră este ‘ca un fagure de miere’ sau că este ‘limbă sfântă, limba vechilor cazanii’ sau că este principala formă de comunicare verbală şi scrisă a poporului român – este treaba lor. Azi este mai uşor decât odinioară să te cufunzi în altă limbă, în altă limbă de comunicare. Evident, nu va fi precum limba care vine de la mamă şi de la bunică, dar, pentru urmaşi, se pot schimba şi mamele şi bunicile”, spune preşedintele Academiei.

Profesorul Ioan-Aurel Pop aminteşte că Academia Română a finalizat, în anul 2000, Dicţionarul Tezaur al Limbii Române, „un monument menit să învingă timpul”.

„Noi, care ‘locului ne ţinem’, ne-am cultivat limba, am normat-o, i-am stabilit o gramatică şi am scos-o în lume. Academia Română, încă de la înfiinţare, s-a îngrijit de corectitudinea limbii şi de zestrea ei. În mai bine de un secol, lingviştii români de la Academie au creat Dicţionarul Tezaur al Limbii Române, început înainte de 1900 şi terminat după anul 2000. Este un monument menit să învingă timpul, în zeci de volume şi cu aproape 200.000 de cuvinte, comentate şi definite după regulile ştiinţei. Mai sunt atlasul lingvistic, colecţia de literatură română (în aproape 250 de volume) şi câte altele! Mie îmi place să spun că cea mai importantă creaţie spirituală a poporului român este limba română. S-o păzim aşa cum ne îndemna cândva Ienăchiţă Văcărescu şi s-o dăm frumoasă, caldă, curată şi strălucitoare feţilor şi fetelor noastre!”, mai spune Ioan-Aurel Pop.

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în fiecare an pe data de 31 august. Ea a fost instituită prin Legea 53/2013. Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în acest sens. Actul normativ a fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013. 

Articolul Preşedintele Academiei, Ioan-Aurel Pop: Româna – în primele 20 de limbi vorbite, printre cele 6.000 – 7.000 de pe planetă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Secția de judecători a CSM reacționează dur la comunicatul de joi al Administrației Prezidențiale, cel prin care Cotroceniul răspundea acuzațiilor aduse de judecătorii din CSM președintelui Klaus Iohannis pe tema refuzului acestuia de a o numi pe Dana Gîrbovan în funcția de ministru al Justiției. 

„Pentru corecta informare a opiniei publice, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii formulează următoarele precizări în vederea lămurii problemei incompatibilității cu funcția de judecător și a momentului în care aceasta apare.

Recomandările Comisiei de la Veneția, la care face trimitere Președintele Klaus Iohannis, se referă la legislația statului Kyrgyzstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcție politică electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie electorală.

Mai mult, în textul legislativ analizat de Comisia de la Veneția, se prevede că judecătorul este numit din nou în funcție după ce starea de incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze independența sa ulterioară.

Dacă depășim standardele din Kyrgyzstan și ne raportăm la cele ale statelor Uniunii Europene, se constată că sunt state membre ce permit, în mod explicit, cumulul funcției de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităților. Rațiunea acestei derogări pornește de la nevoia de a asigura bunul mers al justiției, prin folosirea experienței deosebite a magistraților, ce cunosc, în mod direct, realist și profund, problemele sistemului.

Spre exemplu, ministrul justiției din Portugalia este, în prezent, un magistrat de carieră. La scurt timp după ce a fost numită în funcția de ministru al justiției, aceasta a fost numită judecător la curtea supremă din Portugalia, urmând a funcționa la această instanţă după expirarea mandatului.

Reglementări sau situații similare se regăsesc în Spania și Italia, unde  judecătorii sau procurorii ce ocupă funcția de ministru al justiției sunt suspendați din magistratură pe aceasta perioadă.

Ca atare, reglementarea incompatibilității dintre funcția de judecător și cea de ministru al justiției ține de opțiunea legiuitorului național, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneția.

În ceea ce privește legislația română, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituțională a arătat că funcția de judecător sau procuror este incompatibilă cu orice altă funcție de demnitate publică, iar această incompatibilitate subzistă chiar în ipoteza suspendării din funcție a acestuia.

Niciun considerent din decizia Curții Constituționale, însă, nu poate conduce la concluzia că acceptarea, de către un judecător, să fie propus pentru numirea în funcția de ministru al justiției implică, de plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curții Constituționale într-o modalitate distorsionată și contrară raționamentului juridic cuprins în considerentele acesteia.

În ceea ce privește incompatibilitatea propriu-zisă, aceasta apare doar în momentul în care două funcții sunt deținute simultan, ceea ce nu este cazul în momentul acceptării unei propuneri de numire în funcție.

Analiza textelor legale și interpretarea lor, în litera și spiritul acestor prevederi, pe lângă serioase cunoștințe juridice, implică rigoare și interpretarea acestora în concordanță cu scopul pentru care au fost edictate. Atunci când se pune în discuție, în mod concret, statutul unui judecător, această analiză trebuie efectuată total independent, fără interese politice sau de altă natură.

Din acest motiv, toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităților, sunt de competența exclusivă a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, si nu a Președintelui României.

Transmiterea de către  Președintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secția pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze și să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă.

Secția pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un președinte aflat în campanie, care dorește să atragă justiția în bătălia politică.

Asigurăm cetățenii României că Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va face tot ceea ce este necesar pentru a apăra independența puterii judecătorești de orice fel de presiuni și imixtiuni, indiferent de persoana care le exercită.

De asemenea, date fiind prerogativele conferite constituțional, Secția pentru judecători va acționa, ferm și fără nicio ezitare, pentru a nu permite ca justiția să fie folosită în confruntarea electorală, sprijinind, în schimb, toate acțiunile ce au ca scop creșterea calității actului de justiție și a independenței acestuia, în interesul milioanelor de cetățeni, beneficiari ai actului de justiție”, se arată în comunicatul semnat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Citește și: CSM: Președintele Klaus Iohannis a încălcat grav independența justiției

Articolul CSM: Nu acceptăm ordine de la un președinte aflat în campanie apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Mulți consilieri clujeni judeţeni și locali au acţiuni sau sunt asociaţi la societăţi din diverse domenii, de la afaceri de familie, la firme care fac contracte cu instituţii ale statului, indiferent că e vorba o banală spălătorie sau afaceri de transport, imobiliare ori consultanţă.

Consilierul local Racz Levente este asociat cu 15% și administrator al firmei PARAPHARM SRL, împreună cu Csaba Pal Racz. Aceasta a fost înființată în anul 2001, iar în anul precedent a avut o cifră de afaceri de 28.870.715 și un profit net de 8.664.612. Conform declarației de avere, consilierul are un teren extravilan în Moldoveneşti şi un apartament în Cluj-Napoca. Acesta mai deţine o motocicletă Linhai. În 2018 a avut câștiguri de 44.898 lei de la Parapharm SRL Brad, 3.650 lei de la UBB şi 12.000 lei – indemnizaţie de la Consiliul Local. De asemenea a mai avut venituri din dividente Parapharm SRL de 2.422.500 lei.

Andras Tothfalusi  este administratorul firmei AGT BROTHAR SRL, înființate în anul 2017. Cifra de afaceri înregistrată în anul 2018 a fost 0 iar profitul net -40. Firma are ca obiect de activitate dezvoltare (promovarea) imobiliară. Tothfalusi deţine un apartament în Cluj, un Audi A6, un Ford Fusion şi un motociclu Malaguti Centro 160. Acesta are peste 34.120 euro în conturi bancare. În anul precedent a avut venituri de 84.166 lei/an ca angajat Qtronic Software şi 12.000 lei – indemnizaţia CL.

ACO BUILD & MANAGEMENT este administrată de consilierul local Ovidiu Vasile Visan . Firma a fost înființată în anul 2017 și are ca obiect de activitate lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. În anul precedent cifra de afaceri înregistrată a fost de 391.912 iar profitul net de 291.120. Consilierul are trei terenuri intravilane şi o casă în Cluj-Napoca. Anul trecut a câştigat 8.001 lei indemnizaţie de la CL Cluj-Napoca, 7.397 lei de la ACO BUILD AND

MANAGEMENT (firmă la care este asociat unic) şi 1.684 lei de la VIA CONCEPT PROIECT.

Firma DPL HOLDING este administrată de Daniel Nistor și o are ca asociată pe Ana Nistor. Aceasta a fost înființată în anul 2005 și are ca obiect de activitate lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. În anul precedent firma a înregistrat o cifră de afaceri de 24.307 și un venit net de 758. Nistor nu are proprietăţi sau bunuri pe numele său. Acesta a primit o donație de 55.000 de lei de la tatăl său. Consilierul a obținut 758 de lei profit în 2018 de la DPL HOLDING, conform declarației de avere. De asemenea avut venituri de peste 13.000 lei din PFA şi indemnizaţie de 11.000 lei de la CL

ZORILOR RESTAURANT îi aparține consilierului local Ovidiu Valeriu Florian și a fost înființat în anul 2011. Firma o are ca administrator și pe Gabriela Maria Dezmirean. Anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 53.948 și un venit net de – 46 911. Consilierul deţine opt terenuri intravilane în Zorilor, Dej şi Smida şi un teren extravilan în Gheorgheni. Acesta mai are pe numele său 10 apartamente şi o casă de vacanţă la Smida. Florian a vândut anul trecut 14 apartamente. Acesta conduce un Audi A8. În anul 2018 a câştigat 8.500 de lei ca administrator al unui restaurant şi peste 36.000 de lei din chirii.

Adrian Mureșan administrează SPALATORIA EXPRES și o are ca asociată pe Maricica Mureșan. Firma a fost înființată în anul 2012 și are ca obiect de activitate spălarea și curățarea articolelor textile și a produselor din blană. În anul precedent a înregistrat o cifră de afaceri de 296.711 și un profit net de 75.663. Pe numele său sunt trecute două terenuri intravilane în Cluj-Napoca, teren agricol în Baciu şi o casă în Cluj-Napoca. Acesta mai are un credit de 135.000 euro, scadent în 2038. Consilierul a creditat SC Disco Bamboo SRL cu 424.000 lei, SC Curățătorie Expres SRL cu 242.658 lei și SC Madcom SRL cu 23.200 lei. Venituri în 2018: 14.538 lei – director Spălătoria Expres, 19.000 lei – dividende Spălătoria Expres.

Robert Keiser deține firma EURONET ADVERTISING, înființată în anul 2005, care îl are ca asociat și pe Ștefan Gati. Pe anul 2006 cifra de afaceri înregistrată de a fost de 155.813 și venitul net de 45.233. Consilierul județean deține patru terenuri, trei case, un spațiu comercial, patru autoturisme și alte mașini agricole. În anul precedent acesta a declarat un venit de 12000 de lei.

Pop Ligia deține alături de Alina Diana Bolca firma MEDIA EVENT TOUR înființatp în anul 2006. Aceasta are ca obiect de activitate activități ale agențiilor turistice. Cifra de afaceri înregistrată în anul precedent a fost de 1.280.183 și un profit net de 11.540. Pop Ligia deține două terenuri, un apartament și o casă, toate în Apahida. De asemenea mai are trei autoturisme. În anulș 2018 a încasat de la Media Event Tour 30.220 de lei.

Secara Dorel deține firma AGRO-SECARA, înființată în anul 2010. Aceasta are ca obiect de activitate “comerț cu amănuntul al florilor, plantelor și semințelor; comerț cu amănuntul al animalelor de companie și a hranei pentru acestea, în magazine specializate”. Cifra de afaceri înregistrată în anul precedent a fost 0 iar venitul de -25 359. Consilierul județean deține doar un teren. În 2018 acesta a declarat un venit de 12.000 de lei.

Consilier județean la un pas de incompatibilitate

Firma de transport care operează traseul Cluj-Turda, Autotrust Corporation SRL, este patronată şi administrată de consilierul judeţean Alin Popovici, acesta a votat bugetul şi organigrama Consiliului Judeţean Cluj. CJ Cluj are un compartiment specializat în domeniul transportului, şi anume Autoritatea Judeţeană de Transport Cluj. Această departament trebuie să asigure, organizeze, reglementeze, coordoneze şi controleze prestarea serviciului de transport public local de persoane prin servicii regulate, desfăşurat între localităţile judeţului. Pe scurt, firma lui Popovici este controlată de cei pe care îl controlează el, ceea ce poate genera o situație de incompatibilitate.

Articolul Consilierii clujeni, marii afaceriști: de la afaceri de familie la contracte cu statul apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Clujul se laudă cu unele dintre cele mai bune spitale și servicii medicale din România, sondajele aplicate pacienților și totodată studiile realizate la nivel național arată o situație diametral opusă. Clujul nu se încadrează nici măcar în top 5 orașe cu cele mai bune spitale din România.

Conform unui studiu realizat de către Ministerul Sănătății, în județul Cluj identificăm spitale cu un nivel foarte înalt al serviciilor oferite. Clasificarea a fost făcută în baza unor criterii importante precum numărul de specializări acoperite, dotările existente, existența activităților de cercetare desfășurate și ponderea în total a numărului de pacienți pe care spitalul i-a atras din alte județe. Pe baza acestor date, clasamentul poziționează în topul spitalelor din Cluj următoarele: Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca, Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „N.Stancioiu” Cluj-Napoca, Institutul Oncologic „Prof Dr I Chiricuta” Cluj-Napoca, Institutul Regional de Gastro-Entero-Hepatologie. La polul opus, se află spitalele cu cel mai mic nivel de dezvoltare al serviciilor medicale. În această categorie au fost incluse Spitalul Municipal Câmpia Turzii, Spitalul Municipal Turda, Spitalul Orășenesc Huedin și Spitalul Municipal Gherla.

Acest clasament nu ar fi fost greu de realizat doar aruncând o mică privire peste lista fondurilor acordate de către Ministerul Sănătății, spitalelor din Cluj-Napoca în anul 2019. Pentru județul Cluj au fost alocați din partea ministerului sănătății fonduri în valoare de 51.742.000 lei și au fost repartizate astfel: Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj a primit 16.850.000 lei. Institutul Inimii Cluj N. Stancioiu a primit 13.251.000 lei. Institutul Oncologic I. Chiricuta Cluj a primit 9.856.000 lei.  Institutul Regional de Gastro-Entero-Hepatologie a primit 6.516.000 lei. Spitalul Municipal Dej a primit 3.282.000 lei. Institutul de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca a primit 1.189.000 lei. Spitalul Municipal Gherla a primit 631.000 lei. Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca a primit 83.000 lei. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca a primit 57.000 lei. Spitalul Municipal Câmpia Turzii a primit 9.000 lei. Spitalul Municipal Turda a primit 9.000 lei. Spitalul Orășenesc Huedin a primit 9.000 lei. Iar ultimele două spitale, Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Leon Daniello nu au primit niciun ban de la Ministerul Sănătății.

Situația este foarte evidentă, spitalele care se află în topul celor mai dezvoltate din Cluj sunt și cele care au primit cele mai multe fonduri de la Ministerul Sănătății. Cum ar putea o instituție medicală care a primit aproape ZERO LEI pe anul 2019, să investească în aparaturi de ultima generație, activități de cercetare sau în crearea unor noi specializări. Cu toate acestea, autoritățile cunosc foarte bine situația aceasta dezastroasă a unor spitale din județul Cluj deoarece dezbaterile publice de pe urma fotografiilor publicate de către deputatul USR-ist Emanuel Ungureanu, sunt tot mai dese și ample.Ceea ce a surprins el prin fotografiile sale au fost mizeria din interiorul instituțiilor medicale, lipsa de aparatură, lipsa de personal ba chiar mai mult decât atât cu o infrastructură dezastroasă care pune viața pacienților în pericol.

”Unele spitale arată așa cum am filmat de nenumărate ori, adică sunt în pericol de prăbușire la propriu. Spre exemplu, la Medicală II exteriorul clădirii este complet distrus. La ultimul etaj tavanul de la Chirurgie II este complet putrezit și stă să cadă în capul pacienților. O situație mai bună o putem găsi la Spitalul Municipal Clujeana unde de-a lungul anilor s-au făcut foarte multe investiții. O altă situație foarte bună este la spitalul de Boli Infecțioase sau la Spitalul de Recuperare. O situație catastrofală este la secția de Ortopedie a Spitalului Județean, secția de pneumologie-copii. Pereții sunt efectiv putreziți asta în condițiile în care în interior sunt copii cu boli grave de plămâni. Situația spitalelor este amestecată. Sunt spitale care sunt efectiv la pământ și spitale unde datorită unor manageri mai conștiincioși s-au făcut lucrări importante și situația este suportabilă”, spune Emanuel Ungureanu despre sistemul medical din județul Cluj.

Prin urmare autoritățile cunosc situația. Pacienții și ei la fel. Potrivit unui studiu realizat la nivel național despre instituțiile medicale din România apreciate de pacienți, Clujul nu se situează extrem de bine. Elementele precum transparența, serviciile medicale și curățenia, au fost bifate doar în trei din spitalele Clujene în care pacienții chestionați au fost: Institutul Inimii, Spitalul Clinic de Recuperare și Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie. Și mai mult decât atât, la secțiunea dedicată spitalelor „RUȘINE”, este inclus și Spitalul Clinic CF Cluj-Napoca.

Supraviețuirea unora dintre instituțiile medicale de stat din acest județ „prestigios” este astfel dificilă. Autoritățile cunosc situația dezastroasă și procesul de degradare continuă a spitalelor mai puțin ajutorate dar cu toate acestea, sunt ani buni de când lucrurile rămân neschimbate. Prin urmare, mai există o singură șansă pentru spitalele Clujene, la capitolul fonduri: Uniunea Europeană. Anul acesta, UE a oferit Consiliului Județean Cluj fonduri în valoare de 10.000 de euro pentru modernizarea spitalelor județene.

Vasile Mureșan, directorul unuia dintre spitalele din Cluj care nu au primit niciun ban din partea Ministerului Sănătății a afirmat următoarele: „Noi de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie ”Leon Daniello„ am cerut aproximativ 1.000.000 de lei, nu s-a aprobat. Însă suntem mulțumiți în ceea ce privește situația financiară actuală deoarece am primit fonduri de la Uniunea Europeană și de la Consiliul Județean. Avem mai mult decât am avut în ultimii 20 de ani.”

Articolul Unele spitale din Cluj se zbat să supraviețuiască iar altele iau „grosul” fondurilor de la Ministerul sănătății apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Alegerile prezidențiale se apropie cu pași repezi și tot mai multe jocuri de culise ies la iveală. După ce Victor Ponta a anunțat că îl susține pe Mircea Diaconu la prezidențiale toate jocurile politice au început să se schimbe. ALDE a rupt alianța cu PSD și s-a legat de Pro România, Iohannis a respins remanierea guvernului, Ludovic Orban vrea alegeri anticipate. Dăncilă a rămas singură împotriva tuturor, iar întrebarea care zguduie toate România este: va rămâne sau nu PSD la guvernare?

S-a terminat cu coaliția PSD-ALDE

ALDE a stabilit, luni, ieşirea de la guvernare şi alianţa cu Pro România. Cele două partide au decis să îl susţină pe Mircea Diaconu candidat independent la prezidenţiale. Miniştrii ALDE au demisionat din funcţie. Ramona Mănescu a rămas la Ministerul de Externe şi şi-a dat demisia din ALDE.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că respinge integral remanierea propusă de premierul Viorica Dăncilă, precizând că propunerile pe care le-a primit sunt inacceptabile.

În cazul în care noul Executivul nu va trece de Parlament, Iohannis susţine că există soluţii constituţionale pentru a nu intra într-o criză profundă.

Preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu i-a transmis premierului Viorica Dăncilă un mesaj, în care i s-a adresat cu „dragă Viorica”, precizând că i-a oferit în trecut sprijinul pentru face un Guvern mai bun, prin votul în Parlament, însă a refuzat.

„Dragă Viorica, ţi-am oferit repetat sprijinul meu pentru a merge în Parlament ca să facem un Guvern mai bun. L-ai refuzat. Vei veni acum în Parlament trimisă de domnul Iohannis. Fără mine…”, a scris Călin Popescu Tăriceanu, miercuri, pe Facebook.

„Domnul Iohannis a înlocuit funcţia de mediator cu partidele politice cu cea de sabotaj. Preşedintele nu a înţeles câtă nevoie România are nevoie de stabailitate. E un comportament la fel de imatur şi egoist ca cel al lui Tăriceanu. Unul abandonează guvernarea, altul blochează numirea miniştrilor”, a afirmat şeful Executivului, într-o declaraţie de presă susţinută miercuri la Palatul Victoria.

Premierul l-a făcut laş pe Călin Popescu Tăriceanu pentru faptul că ALDE a decis ieşirea de la guvernare.

Preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu i-a transmis premierului Viorica Dăncilă un mesaj, în care i s-a adresat cu „dragă Viorica”, precizând că i-a oferit în trecut sprijinul pentru face un Guvern mai bun, prin votul în Parlament, însă a refuzat.

„Dragă Viorica, ţi-am oferit repetat sprijinul meu pentru a merge în Parlament ca să facem un Guvern mai bun. L-ai refuzat. Vei veni acum în Parlament trimisă de domnul Iohannis. Fără mine…”, a scris Călin Popescu Tăriceanu, miercuri, pe Facebook.

„Domnul Iohannis a înlocuit funcţia de mediator cu partidele politice cu cea de sabotaj. Preşedintele nu a înţeles câtă nevoie România are nevoie de stabailitate. E un comportament la fel de imatur şi egoist ca cel al lui Tăriceanu. Unul abandonează guvernarea, altul blochează numirea miniştrilor”, a afirmat şeful Executivului, într-o declaraţie de presă susţinută miercuri la Palatul Victoria.

Iohannis a respins remanierea Guvernului Dăncilă

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că respinge integral remanierea propusă de premierul Viorica Dăncilă, precizând că propunerile pe care le-a primit sunt inacceptabile. De asemenea, preşedintele a declarat că actualul Guvern are nevoie de o nouă confirmare în Parlament şi solicită declanşarea procedurii în acest sens.

„În primul rând, nu accept nici o propunere de remaniere din partea acestui guvern, nu doar pentru că acest guvern şi-a schimbat componenţa politică, ci pentru că propunerile pe care le-am primit sunt pur şi simplu inacceptabile. Aşadar, resping în integralitate remanierea propusă de premier. Resping propunerea pentru ministrul justiţiei. Nu voi tolera să fie ignorat votul dat în 26 mai, când s-a blocat prin votul românilor programul PSD şi ALDE de a destructura justiţia, de a opri lupta anticorupţie şi de a baroniza total România.

Florin Iordache susține că respingerea remanierii a fost un paș greșit

Florin Iordache a declarat, pentru presa națională, că este foarte grav faptul că Klaus Iohannis a respins remanierea propusă de premier şi că faptul că s-a exprimat legat de nominalizările privind interimarii. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a precizat că şeful statului blochează din nou Guvernul.

„Ceea ce mi se pare foarte grav, sunt atacurile pe care preşedintele Iohannis le-a făcut la adresa numirilor Guvernului, la adresa anumitor propuneri pe care le-a făcut doamna Dăncilă, şi faptul că propunerile de interimari nu au fost adoptate. Prin acest mod, consider eu că se blochează activitatea Guvernului’”, a declarat Florin Iordache, miercuri.

Deputatul PSD consideră că nu cererea votului de încredere pentru Guvern în Parlament ar fi problema, ci atitudinea şefului statului faţă de remanierea Executivului, care a fost respinsă, în bloc.

„Pe de o parte, discursul foarte tăios, un discurs de campanie, un discurs cu atacuri la adresa Guvernului. Doi, chestiunea constituţională, pentru că sunt propuneri de interimat care nu trebuiau respinse, că practic, în acest fel, blochezi activitatea Guvernului, şi trei, oricum, schuimbându-se structura, Guvernul venea în faţa Parlamentului pentru a obţine un vot de învestitură”, a explicat social-democratul.

Se vor anunțuri anticipate

Ludovic Orban a declarat că după moţiunea de cenzură PNL va încerca să provoace alegerile anticipate, indifirent dacă va exista un guvern tranzitoriu sau nu, după căderea Cabinetului Dăncilă.

„Am spus foarte limpede că PNL e pregătit în orice moment să îşi asume guvernarea, Preferăm ca acest lucru să se producă după alegeri anticipate. Alegeri anticipate şi punem în loc un parlament legitim care să permită o majoritate pro democratică”, a afirmat Ludovic Orban, miercuri seara, la Digi 24.

Întrebat dacă pentru a fi alegeri anticipate este adevărat că trebuie să aşteptăm până la cele locale de anul viitor, liderul PNL a răspuns: Nu e adevărat. Există o procedură constituţională care permite preşedintelui României să dizolve Parlamentul. Cum cine guvernează ţara? Guvernul care există la căderea moţiunii de cenzură. Există şi această posibilitate (un guvern de tranziţie – n.r.), e o chestiune care depinde de poziţionarea actorilor politici”.

Chestionat dacă, în cazul căderii Guvernului prin moţiune de cenzură, nu va fi premier, Ludovic Orban a replicat: „Premier va fi candidatul partidului care va câştiga alegerile. După moţiunea de cenzură noi vom încerca să provocăm alegeri anticipate, indiferent cu un guvern tranzitoriu. Fie fără, dacă nu se poate ajunge la acest acord politic. Pentru alegeri anticipate e nevoie ca două propuneri de guvern să fie respinse de Parlament. Cu actuala structură a Parlamentului e extrem de dificil să creezi o majoritate parlamentară care să susţină un guvern decent. Cum aţi putea să ne vedeţi pe noi într-un guvern alături de PSD sau de formaţiuni care au girat măsurile PSD?”.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că respinge integral remanierea propusă de premierul Viorica Dăncilă, precizând că propunerile pe care le-a primit sunt inacceptabile. Şeful statului a mai spus că actualul Guvern are nevoie de o confirmare în Parlament şi solicită declanşarea procedurii în acest sens.

În cazul în care noul Executivul nu va trece de Parlament, Iohannis susţine că există soluţii constituţionale pentru a nu intra într-o criză profundă.

Anterior, Ludovic Orban a anunţat că PNL va depune moţiunea de cenzură atunci când vor exista peste 233 de semnături care să asigure numărul necesar adoptării moţiunii la adresa Guvernului.

Va rămâne PSD la guvernare?

Premierul Viorica Dăncilă susține că vor merge în Parlament pentru a-și duce mandatul până la capăt: “Ne vom duce cu demnitate mandatul până la capăt și vom avea curajul să ne uităm în ochii românilor pentru că nu am luat niciodată o măsură împotriva lor”.

Deși aceasta pare foarte încrezătoare în declarația de mai sus, europarlamentarul PNL Cristian Bușoi spune că nu PSD nu are cum să adune 234 de voturi pentru ca Guvernul să obţină sprijinul necesar în Parlament. El a mai adăugat că premierul Viorica Dăncilă ar trebui să accepte realitatea şi să scurteze criza politică prin care trece România.

”Aritmetica parlamentară este clară. Doamna Dăncilă nu are de unde să adune 234 de voturi pentru ca Guvernul PSD să obţină sprijinul necesar. Opoziţia trebuie să înţeleagă că România nu trebuie să se scufunde, ca noi să o salvăm. România trebuie să evite o criză politică prelungită. Suntem într-o criză guvernamentală. Guvernul Dăncilă nu mai are sprijinul politic necesar şi nici suport popular. Preşedintele le-a spus cu subiect şi predicat că sunt obligaţi să respecte Constituţia, să meargă în faţa Parlamentului şi să ceară un vot”, a scris, joi, pe Facebook, europarlamentarul PNL Cristian Buşoi.

Buşoi a mai scris că premierul Viorica Dăncilă nu acceptă realitatea, ceea ce prelungeşte perioada crizei politice.

”Am văzut, aseară, că doamna Dăncilă nu conştientizează gravitatea situaţiei, faptul, că în acest moment Guvernul nu are o majoritate în Parlament. În loc să accepte realitatea, în loc să scurteze criza politică, Premierul României refuză să demisioneze, prelungeşte criza politică şi spune că vrea să meargă în Parlament să se supună votului. Doamna Dăncilă va constata la votul din Parlament că niciun partid politic nu va dori să se mai asocieze cu cel mai slab şi incompetent Guvern din istoria României. În aceste momente, toţi aliaţii PSD au fugit, pentru că sunt conştienţi de dezastrul pe care l-a făcut PSD în aceşti ani de guvernare şi ştiu că se apropie decontul politic, alegerile electorale”, a adăugat Buşoi.

El a mai spus că trebuie adoptat un program de măsuri pentru a repara „ce este de reparat”.

Dăncilă împotriva tuturor

Viorica Dăncilă a declarat că a văzut laşitatea lui Călin Popescu Tăriceanu, plângerile penale ale lui Ludovic Orban, jignirile lui Dan Barna şi atacul lui Klaus Iohannis, precizând că trebuie să se lupte cu toţi aceşti bărbaţi de stat care nu au înţeles că lupta politică e pe proiecte şi nu pe cine ţipă mai tare.

„Am văzut laşitatea domnului Tăriceanu, am văzut minciunile domnului Ponta, am văzut plângerile penale din partea domnului Orban şi jignirile domnului Barna. Am văzut încă o dată atacurile domnului Iohannis. Înţeleg că trebuie să mă lupt cu toţi aceşti bărbaţi de stat ai României care nu au înţeles că lupta politică e pe proiecte şi nu pe cine ţipă sau jigneşte mai tare”, a afirmat Viorica Dăncilă, într-o declaraţie de presă susţinută miercuri la Palatul Victoria.

Dăncilă a adăugat că dacă aceşti politicieni se poziţionează împotriva unui singur om, atunci ea trebuie să aibă românii, femeile din această ţară de partea ei şi toţi oamenii care nu mai acceptă astfel de jigniri şi comportamente.

„Dacă toţi aceşti oameni politici care conduc acest stat şi care au putere în partidele lor se poziţionează împotriva unui singur om, înseamnă că eu de partea mea trebuie să am românii, femeile din această ţară, toţi oamenii de bine care nu vor mai accepta vreodată astfel de cuvinte şi comportamente şi care vor echilibru, consens şi oameni responsabili în funcţiile de conducere ale statului. Ne vom duce cu demnitate mandatul până la capăt şi vom avea curajul să ne uităm în ochii românilor pentru că nu am luat niciodată vreo măsură împotriva lor”, a conchis şeful Executivului.

Cum ar putea rămâne Dăncilă la putere

Chiar dacă propunerea de remaniere a executivului este respinsă, premierul nu-și riscă funcția. Vechii miniștri vor rămâne pe locurile lor, Viorica Dăncilă va trebui să găsească alte soluții, dar în orice caz asta nu-i periclitează funcția de prim-ministru. Un prim-ministru poate fi dat jos numai prin moțiune de cenzură, a explicat Augustin Zegrean la pentru presa națională.

Președintele nu avea altă soluție decât să facă trimitere la articolul 85 din Constituție, alineatul 3, spune Augustin Zegrean. Guvernul, prin această propunere de remaniere, își schimbă compoziția politică. În situația aceasta, președintele poate să semneze decretul de remaniere doar în baza aprobării date de Parlament, aprobare solicitată de primul ministru. „Dacă Parlamentul nu aprobă remanierea, rămânem cu ce avem, adică rămân miniștrii în funcție – cei care sunt în funcție, nu cei care au plecat, acolo avem o problemă, acolo vor fi niște interimari”, a spus Zegrean.

Fostul președinte al Curții Constituționale a subliniat însă că această procedură nu este echivalentă cu o moțiune de cenzură. „Primul ministru își pierde funcția de prim-ministru doar prin retragerea încrederii, or retragerea încrederii se face numai prin moțiune de cenzură. Aici suntem în altă situație: articolul 85, alineatul 3 spune că președintele poate să semneze remanierea numai după aprobarea Parlamentului. Neacordarea acestei aprobări nu duce automat la demiterea Guvernului, iar primul ministru nu-și pierde în acest fel funcția. Articolul 107 din Constituție stipulează în ce situații premierul își pierde funcția – fie prin retragerea încrederii prin moțiune de cenzură, fie prin incapacitate, deces etc. Nu suntem acolo”, a mai punctat Augustin Zegrean.

„Noi nu avem instituția solicitării votului de încredere”, a insistat Augustin Zegrean. „Primul ministru nu merge la Parlament să ceară un vot de încredere, cum spun mulți, ci merge să obțină aprobare pentru remaniere. Dacă nu primește aprobare, vom vedea atunci ce se întâmplă, dar eu cred că o primește și v-am spus, miniștrii care au fost excluși și pentru care au fost propuși alții să fie în locul lor rămân pe funcții, pentru că nu se acceptă remanierea. În schimb, dacă Parlamentul îi votează pe noii miniștrii, președintele trebuie să-i numească, nu se mai poate opune numirii lor, pentru că de data aceasta, Parlamentul este cel care-i votează, nu mai este doar solicitarea primului ministru. Va fi de discutat, când va fi momentul, n-am mai avut astfel de situație, dar eu cred că aceasta este interpretarea corectă a Constituției”, a precizat Augustin Zegrean, recunoscând că acest aspect ar putea da naștere, totuși, unor dezbateri de natură constituțională.

Zegrean a explicat că în opinia sa premierul va primi aprobarea Parlamentului pentru că, din experiența sa de deputat și senator, știe că parlamentarii fac tot ce se poate ca să nu se ajungă la alegeri anticipate. „Nu vor să renunțe nici la o oră din mandatul lor, indiferent de ce spun ei la televizor”, susține Zegrean.

El admite că o respingere a remanierii în Parlament ar putea deschide calea alegerilor anticipate, care sunt solicitate de opoziție, dar în orice caz, anul acesta nu se pot organiza alegeri anticipate, ci numai la anul, după învestirea președintelui care va fi ales în noiembrie.

Articolul Culisele jocurilor politice, alba-neagra cu guvernarea apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Patru străzi din Cluj-Napoca, Regele Ferdinand, Tipografiei, Sextil Puşcariu şi Emile Zola, vor fi reamenajate și transformate în zone pietonale.  Scopul acestei schimbări este eliminarea traficului auto, potrivit autorităților orașului.

Primăria Cluj-Napoca are în plan să schimbe radical aspectul unor străzi importante din Cluj-Napoca. Modificările ce vor fi aduse, vor schimba traseele de circulație din oraș în manieră evidentă. Banda de circulaţie care există în prezent pe Regele Ferdinand dinspre Gară spre Piaţa Unirii devine bandă dedicată transportului în comun. Totodată trotuarele vor fi lărgite iar parcările de pe străzile Sextil Puşcariu şi Emile Zola, și de pe Tipografiei vor fi desființate. Mai mult decât atât, zona din fața magazinului Central și cea din fața CEC Bank de la Prefectură, vor fi complet reamenajate.

Acest proiect de amenajare are ca drept scop principal ridicarea calității vieții umane în municipiul Cluj-Napoca. Primăria a stabilit următoarele obiective ale proiectului: Calmarea, eficientizarea și reducerea traficului motorizat în zona centrală, în favoarea dezvoltării unei rețele atractive și sigure de trasee pietonale și ciclistice; Posibilitatea folosirii acelui mod de transport care este cel mai eficient pentru a ajunge la destinație, ținând cont de factori ecologici, economici și urbanistici; Asigurarea mobilității eficiente oricărui cetățean; Asigurarea de zone pietonale și de spații cu caracter prioritar pietonal, chiar dacă suportă trafic redus; Asigurarea unui mediu înconjurător cât mai prietenos, reducerea poluărilor sub limita pericolului asupra sănătății umane.

 “Discutăm de nişte spaţii care vin în continuarea celor deja amenajate în centrul oraşului. Ce se doreşte de la acest proiect? Îmbunătăţirea calităţii spaţiilor pietonale, am încercat pe cât posibil să punem pe primul plan pietonul, pietonul e cel mai important, urmat de biciclist, transportul în comun şi pe ultimul loc automobilul. În al doilea rând, se doreşte înlocuirea completă a stratului de uzură existent, să fie adaptate la funcţia de centru istoric, înlocuirea, adaptarea şi modernizarea iluminatului urban prin sisteme LED, economice, regândirea funcţională a străzilor încât să aibă prioritate pietonii, bicicliştii şi transportul în comun”, spune arhitectul Vlad Rusu, reprezentant al biroului de arhitectură care a realizat studiul referitor la reorganizarea celor patru străzi, pentru presa locală.

Începând de luni, 26 august 2019, circulația auto a fost complet închisă pe cele 4 străzi, asigurându-se doar culoare pentru pietoni. Durata lucrărilor este prevăzută pentru o perioadă de 11 luni, preconizându-se astfel o creștere a aglomerării din trafic, în special după redeschiderea școlilor și universităților.

Strada Regele Ferdinand

Pe Regele Ferdinand va fi implementată o bandă dedicată transportului în comun, vor fi lărgite trotuarele, vor apărea piste de biciclete şi mai mult decât atât iluminatului public va fi modernizat.

“Cea mai importantă este strada Regele Ferdinand, care are deja o rezonanță istorică. Atuul ei principal este că leagă gara de kilometrul zero. Există câteva constrângeri: e o stradă cu un  trafic neechilibrat, există momente ale zilei când e trafic intens sau când nu se cirulă, stâlpișorii de pe trotuar incomodează pietonii. Infrastructura pentru troleibuz parazitează fațadele clădirilor atât prin cabluri şi corpuri de iluminat. O altă constrângere este profilul neregulat al străzii, avem zone largi, dar avem şi nişte zone de gâtuiri. Acum strada funcționează cu două benzi de sens dinspre Unirii spre Mihai Viteazu și o bandă de mers dinspre gară spre Piaţa Unirii. O altă problemă se referă la legăturile pietonale, în zona străzii Tipografiei, unde toată lumea trece ilegal spre a merge spre Parcul Caragiale. Nu reducem trotuarele, ba din contră, noi urmărim să extindem trotuarele, ni se pare important să existe benzi dedicate pentru biciclete ca să se poată ajunge ușor de la gară în Piața Unirii”, a declarat arhitectul Vlad Rusu.

“Prin închiderea laturii de vest a Pieţei Unirii, transportul cu autoturisme pe banda dinspre gară spre Piața Unirii devine inutilă, așa că s-a decis ca banda de acum să fie doar pentru autobuze. Prin reorganizarea traficului se câștigă pista pentru biciclete pe ambele părți și bandă dedicată pentru autobuze. Va fi regândită zona din fața magazinului Central, unde va fi o mică piațetă. Gândim un aliniament de arbori, continuăm ceea ce deja există pe Horea şi această stradă poate beneficia de arbori”, mai spune arhitectul.

Procesul de modernizare pe care îl va avea strada Regele Ferdinand va presupune o transformare și în ceea ce privește suprafața ei utilă. Actuala suprafaţă carosabilă a străzii Regele Ferdinand este de 4186 mp, iar după reamenajarea zonei se va ajunge la o suprafaţă carosabilă de 3043 mp.

Strada Emil Zola

Strada Emile Zola nu va mai avea nicio parcare după parcurgerea celor 11 luni de lucrări de reamenajare iar strada Sextil Pușcariu va permite accesul doar pentru riverani, încât cele două zone să favorizeze pietonii.

Strada Tipografiei

La fel ca Strada Emile Zola și strada Tipografiei nu va mai avea niciun loc de parcare deoarece în momentul de față, foarte multe spații sunt ocupate abuziv de către locatarii zonei. “Parcările atrag trafic, noi ne dorim la nivelul zonei centrale să încercăm să limităm circulaţia auto în favoarea circulaţiei nemotorizate. Cu toate că ne credem deosebiţi de restul ţării avem carențe, ne dorim să intrăm cu maşina în casă, şi dăm importantă unui mijloc de transport care devine perimat, adică maşina”, a susţinut viceprimarul Dan Tarcea.

Clujenii care au participat la dezbaterea organizată de Primărie la Casino s-au arătat nemulțumiți însă de decizia luată de Primărie, spunând că locurile de parcare sunt foarte importante și este necesar să li se ofere o alternativă. Reporterul de la Gazeta de Cluj a încercat să ia legătura cu Florin Vasile Bugnar,  aflat la conducerea Serviciului public de interes local pentru administrarea parcărilor, pentru a-l întreba despre o eventuală alternativă a parcărilor sustrase cetățenilor, însă acesta se află în concediu de odihnă.

Mai multe despre proiect l-am întrebat pe domnul viceprimar al Primăriei Cluj-Napoca, Dan Ștefan Tarcea:

De unde a pornit ideea acestui proiect?

Această zonă cu un istoric însemnat pentru orașul nostru, avea nevoie de o reîmprospătare și modernizare adecvată zilelor noastre. A trecut de la o stradă celebră cu clădiri valoroase a secolului XIX-lea, la o stradă cu o intensă activitate comercială, iar acum, își va recăpăta strălucirea, îmbinând astfel aspectele clasice ale clădirilor cu modernul spațiului public.

Ideea a pornit de la necesitatea creării de zone pietonale extinse și dezvoltarea transportului alternativ pentru creșterea calității vieții și reducerea poluării.

Pe ce criterii ați ales cele 4 străzi?

  Face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a întregii zone centrale, începând de la Piața Unirii, strada Moților, zona Mihail Kogălniceanu, Universității, Iuliu Maniu și alte străzi adiacente. 

Care este obiectivul principal al proiectului?

Modernizarea străzii Regele Ferdinand prin extinderea zonelor pietonale și amenajarea unor rețele de piste de biciclete, precum și reamenajarea străzilor adiacente (Tipografiei, Emil Zola și Sextil Pușcariu) ca străzi cu utilizare în comun „shared – space“, arteră care să fie circulată de maşini, pietoni şi biciclişti, dar în care şoferii pierd orice prioritate de trecere, iar viteza de deplasare e limitată la 10-20 km/h. Reorganizarea străzilor, prin eliminarea diferenţelor de nivel între spaţiul exclusiv pietonal (trotuar) şi spaţiul pe care este permisă (şi) circulaţia automobilelor precum și diminuarea parcărilor la stradă şi prioritizarea deplasărilor nemotorizate. În plus, se va modifica sistemul de iluminat într-un concept unitar și arhitectural aplicabil zonei centrale și istorice a orașului cu aparate de iluminat de tip LED, se vor planta aliniamente de arbori și arbuști și zona va fi dotată cu mobilier urban de calitate și vor fi montate stații de încărcare rapidă pentru mașini și biciclete electrice.

Proiectul este realizat prin fonduri externe nerambursabile, respectiv Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020.

Articolul Cum se va schimba harta Clujului după ce patru străzi din centru vor scăpa de maşini apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Odată cu anunțul Vioricăi Dăncilă de a o propune pe Dana Gîrbovan pentru înlocuirea Anei Birchall la Ministerul Justiției, mai multe voci au contestat această variantă și au avut ieșiri inadmisibile la adresa Danei Gîrbovan. Președintele UNJR a fost subiect de fake news venite din partea multor așa-ziși jurnaliști, politicieni sau chiar magistrați. Teama că o judecătoare de calibru precum Dana Gîrbovan ar fi putut să ajungă ministru al Justiției ar fi dat peste cap toate planurile serviciilor secrete care nu s-au desprins de justiție nici în prezent pentru că asta ar însemna ca România să-și asume într-adevăr lupta împotriva corupției și respectarea principiului democrației, ceea ce pentru servicii ar însemna să iasă din matca care a acaparat efectiv puterea în această țară.

Nominalizarea Danei Gîrbovan pentru funcția de ministru al Justiției a dat frisoane multora, tocmai pentru că de-a lungul timpului președintele UNJR a dat dovadă de verticalitate fiind un magistrat integru, foarte bine pregătit profesional. Dana Gîrbovan a fost unul dintre cei care au criticat protocoalele secrete încheiate între SRI și diferite instituții ale statului, protocoale prin care se abuzau libertățile cetățenilor, SRI exercitând astfel un control asupra justiției și a întregii societăți. Mai mult, alianța SRI cu DNA, spre exemplu, și înscăunarea unor foști colaboratori ai securității sau amici ai SRI-ului prin curți și tribunale a completat mașinăria, ceea ce a făcut-o pe Dana Gîrbovan, spre deosebire de alți magistrați, să aibă mereu poziții curajoase și vehemente spunând chiar că aceste competențe de cercetare penală ale SRI sunt dincolo de cele pe care le avea fosta Securitate comunistă care a comis în acea perioadă cele mai atroce abuzuri.

”Nimicirea” Danei Gîrbovan, ordin pe unitate

Lupta judecătoarei Dana Gîrbovan pentru eliminarea concubinajului nociv dintre justiţie şi servicii este principala cauză a atacurilor la adresa acesteia. Unul dintre cei care au criticat propunerea Danei Gîrbovan pentru funcția de ministru al Justiției este, culmea, judecătorul clujean Cristi Danileț care a încercat, învăluit de ipocrizie, să scoată în evidență (credea el) cât de inadecvată este Dana Gîrbovan pentru a ocupa postul de ministru.

Ipocrizia acestui personaj care a sărit la gâtul președintei UNJR a fost demascată de avocatul clujean Radu Chiriță, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Chiriță afirmă într-un articol publicat pe blog că opoziţia faţă de numirea judecătoarei la Ministerul Justiţiei este un ordin pe unitate. Avocatul scoate în evidenţă şi ipocrizia unor critici.

„Dacă cineva se întreabă de unde vehemenţa împotriva acestei nominalizări şi de ce, spre exemplu, o lipsit orice urmă de scandal la nominalizarea doamnei care e acuma – am uitat cum o cheamă – şi care are treabă cum justiţia cam câtă am eu cu agricultura, răspunsul e simplu. Dana o fost unul dintre cei care au demarat acţiuni în instanţă contra SRI cerând declasificarea multor documente legate de justiţie, este cea care a luptat de ani de zile – pe vremea când toată lumea era blat cu băieţii, iar Dragnea mergea la chefuri la K1, K2 si Formula 3 – cu povestea acoperiţilor din instanţe şi parchete etc. În consecinţă, sunt convins că vestea nominalizării ei a picat ca trăsnetul la Băneasa, iar ordinul pe unitate o fost: “pe ea, pe mama ei”. Executat cu promptitudine de toate portavocile pe baza metodei ultra verificate: “nu contează ce rahat spui, spune-l pe toate canalele de 100 ori şi lumea o să creadă”.

Nu m-o mirat asta. M-o mirat stilul de kamicaze a Danei, dispusă să fie târâtă în lături de toţi porcii, pentru a încerca să treacă de la vorbe la fapte timp de câteva luni, că nu cred că va dura prea mult acest guvern. Şi să îşi asume riscul de a fi sabotată atât de pesede – care nu va fi încântat de unele dintre chestiile pe care ştiu sigur că vrea să le facă – cât şi de colonei. Nu cred că are vreo şansă rezonabilă să reuşească ceva, cu toată lumea aşteptând să-şi rupă gâtul. Că vrea să facă bine sunt convins, măcar din zecile de discuţii pe care le-am avut în ultimii 10 ani pe subiect, că ştie ce să facă sunt convins, că unde nu ştie o să întrebe iară sunt convins. Ca va reuşi ceva nu sunt deloc convins şi de aia m-a mirat profund gestul ei. Însă, ca să revin, atacul masiv şi concertat nu m-a mirat.

M-au scârbit însă o parte din rahaturile lansate. Am stomacul rezistent, dar tot am băut o limonadă. Io ştiu că oamenii au memoria scurtă, dar unii care au vorbit în ultimele zile ar trebui să îşi şteargă rahatul de gură înainte să o deschidă. Adică, pune Danileţ întrebări despre cum ajunge un jude ministru, iar el o fost consilier al ministrului în timp ce era jude? Dă-o dracu… Pune tot el întrebări despre reprezentativitate, după ce o fost revocat de sute de judecători? Dă-o-n mă-sa de treabă. Ne explică doct Horaţiu Dumbravă despre conflicte de interese, după ce o candidat la INM în timp ce controla INM-ul din postura de membru al CSM??? Zic doar de ei doi, pentru că pe ei îi cunosc şi ştiu suficient de multe încât să fi sperat că vor avea decenţa să tacă din gură, în ciuda ordinului pe unitate.

În rest, ce să zic: mai răsfiraţi, măi băieţi, mai răsfiraţi…”, scrie Radu Chiriţă pe blog.

Judecătoarea Adina Daria Lupea îl face praf pe Cristi Dănileț

Și judecătoarea Adina Daria Lupea de la Curtea de Apel Cluj l-a nimicit pe Cristi Danileț, punându-i o serie de întrebări corozive judecătorului, pe modelul celor 12 întrebări cu care Danileț a atacat-o pe judecătoarea Dana Gîrbovan, după ce aceasta a fost propusa la conducerea Ministerului Justiției.

”Doamne ferește de memoria scurtă! Vorbesc așa, la persoana a doua singular de amorul artei, că dacă ne luam unii pe alții la întrebări, fiți siguri că sunt întrebări destule :

Dar când ai fost numit consilier la Macovei din judecător de tribunal, cu cine ai discutat și când?  Nu v-ați sunat la telefon deloc și nici nu v-ați scris, ați vorbit prin Morse.

Când ai mințit un tribunal întreg că ai probleme de familie și că ai nevoie de concediu de odihnă, când tu mergeai pe șest consilier la Macovei cum a fost? Transparent?

Dar când ai fost revocat din funcția de membru CSM de peste 1000 de judecători cum a fost?

Dar când te folosești de inamicii colegilor tai, punând troli la Inspecție pe numele lor, cum e? Te simți liber și inamovibil?

Dar când uiți de arestați și le expiră măsura, cum e? Ai vreo responsabilitate?

Când CCR era bună cu tine și te repunea în funcție cu 6-3 cum a fost?

Dar când ți-ai denunțat cel mai bun prieten la DNA, oferindu-te martor voluntar, cum a fost? Că până una alta Adi Neacșu a fost condamnat cu 5-3. Adică 5 judecători din 8 ai ÎCCJ au considerat că e nevinovat.

Ce instituție ai condus până atunci când ai fost pus să inventariezi arhiva SIPA? S-au făcut ceva cursuri de formare înainte sau ai intrat pur și simplu acolo?

Când UNJR te-a sprijinit în candidatura la CSM cum a fost? Atunci numărai membrii asociației?

Când participi la interviuri la televiziuni obscure cum a fost? Te invitau așa, că le era drag de tine, nu e așa?

Când ai mințit judecătorii de la Cluj că toată lumea va vota revocarea doamnelor Baltag și Oprina cum a fost?

Cum a fost când erai în fața Curții de Apel, primind inocent flori de la copii nevinovați, în spatele pălmițelor galbene #rezist pentru justiție cum a fost?

Când ai negociat cu un șef de stat numirea unui procuror în funcția de președinte al CSM cum a fost?

Răspuns: Pentru ca puteai!.

Eu nu formulez 12 întrebări, ci mai multe. Pot scrie și o carte despre cartofii prăjiți și primăria domnului Funar ”, spune judecătoarea Adina Daria Lupea.

P.S. Faptul că președintele Klaus Iohannis a respins-o pe Dana Gîrbovan pentru funcția de ministru al Justiției, confirmă faptul că Werner nu a vrut să dea o șansă justiției. Ceva suficient de grav…

Articolul Serviciile și-au ascuțit cuțitele! Acoperiții și ordinul pe unitate nimicesc justiția apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Este aproape imposibil ca la parterul unui bloc sau la colț de stradă să nu dai peste o casă de pariuri sau săli de jocuri. Afacerea pariurilor și a păcănelelor a înflorit odată cu criza. Dacă înainte de criză astfel de săli de jocuri le puteai număra pe degete, după 2014 în Cluj au apărut precum ciupercile după ploaie. Gazeta de Cluj vă prezintă cine sunt regii păcănelelor dar și ce ilegalități au făcut.

Firmele de jocuri de noroc si pariuri din Cluj

Andreas Com Impex SRL din Dej este administrată de Matche Atila. În anul 2018, firma a avut o cifră de afaceri de 8.384.758 și un profit net de 3.006.563. Betfair Development Romania SRL din Cluj-Napoca este administrată de Bogdan Ovidiu Tomșa, Alexander Paul Cutter și Ioana Popa. Anul precedent a înregistrat o cifră de afaceri de 188.505.664 și un profit net de 12.634.037. Buru Transilvania SRL din Cluj-Napoca îi are ca administratori pe Laszlo Imre Hidegh și pe Ildiko Anleitner. Firma a avut în anul precedent o cifră de afaceri de 7.977.250 și un venit net de 837.338. Firma Dariosergio SRL din Cluj-Napoca este administrată de Alin Sergiu Vlad iar cifra de afaceri din anul precedent a fost de 4.252.878 și profitul net de 765.110. Administratrul firmei Dinamic Electro Star SRL din Cluj-Napoca este jean Molodovan. Aceasta a avut în anul 2018 o cifră de afaceri de 364.146 și un venit net de -169.678. Elmat SA din Cluj-Napoca îi administrată de Doru Potop, Attila Domokos Gombos, Florin Horea Oltean, Gyongyi Kalman și Ioan Liviu Meșter. Firma a înregistrat o cifră de afaceri de 77.714.587 și un venit net de 8.106.497. Fantezia Gold SRL din Cluj-Napoca îi are ca patroni pe Bujor Mircea Chetan și Bela Varadi, cifra de afaceri din anul precedent a fost de 3.707.660 și venitul net de 204.038. Firma Fazekas Trans SRL din Cluj-Napoca este condusă de Joszef fazekas și a înregistrat o cifră de afaceri de 5.244.225 și un profit net de 902.234. Free Seven Games SRL din Cluj-Napoca este patronată de Alin Nonic Rozor și Ioana Delia Rozor. Firma a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 30.287.077 și un venit de 136.559. Goldprest Impex SRL este condusă de Jean Moldoveanu și a înregistrat o cifră de afaceri de 29.882.450 și un venit de 1.512.637. Firma Igaming Media SRL este patronată de Norbert Szabo și a înregistrat în anul precedent o cifră de afaceri de 97.746 și un venit net de 18.832. Integral Group SRL din Cluj-Napoca este administrată de Rodica Julieta Horvath. În 2018 firma a înregistrat o firmă de afaceri de 9.171.455 și un venit de 3.021.365. Revital SRL din Cluj-Napoca este condusă de Adrian Ciura. Cifra de afaceri înregistrată de firma respectivă a fost de 70.217.487 și profitul net de 7.657.095. Administratorii firmei Spin Games SRL din Florești sunt Robert Urban, Sandor Andras Sebi și Zoltan Imre Nagy. În anul precedent a înregistrat o cifră de afaceri de 76.858.650 și un venit net de 1.480.290.

Un patron clujean s-a ales cu dosar penal pentru jocuri de noroc, fără autorizație
În anul 2015, administratorul unei firme a fost cercetat de polițiștii clujeni pentru organizare de jocuri de noroc fără licenţă, faptă prin care ar fi prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 8.000 de lei.

”În urma cercetărilor efectuate de poliţiştii de investigare a criminalităţii economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, faţă de un bărbat, de 58 de ani, din Dej, s-a dispus continuarea urmăririi penale pentru desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc”, informează IPJ Cluj.

Potrivit polițiștilor, bărbatul, în calitate de administrator al unei firme din Cluj-Napoca, în decurs de circa două luni, ar fi pus în funcţiune două aparate de tip slot machine. Acesta le-ar fi instalat în sediul unei întreprinderi individuale de pe raza comunei Căşeiu, fără ca localul să fie autorizat să desfăşoare jocuri de noroc, iar licenţa de organizator a societăţii administrate de bărbatul de 58 de ani era revocată de drept.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin desfăşurarea activităţii a fost estimat la 8.000 de lei. 

Percheziţii în Cluj la persoane bănuite de evaziune şi spălare de bani din jocuri de noroc

În anul precedent peste 65.000 de lei, 78 de aparate de tip slot-machine, un pistol cu gaze, telefoane mobile, medii de stocare şi înscrisuri au fost ridicate de poliţişti, în urma a 60 de percheziţii domiciliare, efectuate în 11 judeţe şi în Bucureşti, la persoane bănuite de infracţiuni economice în domeniul jocurilor de noroc, informează sâmbătă IGPR.

La data de 24 august 2018, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita, sprijiniţi de colegi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Poliţiei Capitalei şi inspectoratelor de poliţie judeţene Alba, Bihor, Braşov, Caraş Severin, Cluj, Covasna, Hunedoara, Mureş, Timiş şi Vâlcea, au efectuat 60 de percheziţii domiciliare, la persoane bănuite de prejudicierea bugetului consolidat al statului prin evaziune fiscală şi spălare de bani”, se arată într-un comunicat.

În urma percheziţiilor, au fost descoperite şi indisponibilizate în vederea continuării cercetărilor aproape 67.000 de lei, 78 de aparate de tip slot-machine şi 169 de chei pentru acestea, un pistol cu gaze, multiple înscrisuri, sigilii, mărci de verificare metrologică, plăci de bază, contoare in/out, calculatoare, medii de stocare, telefoane mobile, cartele SIM şi alte documente de evidenţă contabilă.

La începutul anului 2018, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Harghita s-au sesizat, din oficiu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălarea banilor, într-un dosar penal aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita.

Din cercetări a reieşit că, în perioada 2011 – 2018, persoanele posibil implicate în activitatea infracţională ar fi rulat aproximativ 22.000.000 de lei, prin conturile unor persoane fizice şi juridice, existând suspiciunea de omisiune a evidenţierii în actele contabile a unor venituri provenite din exploatarea aparatelor de jocuri de noroc de tip slot-machine şi neplata impozitului pe profit datorat bugetului consolidat al statului.

Prejudiciul cauzat urmează să fie stabilit după analizarea tuturor mijloacelor de probă, precizează IGPR.

În noiembrie 2016, au avut loc 313 percheziții la săli de jocuri de noroc din 29 de județe, inclusiv în Cluj. În dimineața descinderilor, în fața sălii de jocuri Seven de pe strada Regele Ferdinand din Cluj-Napoca se aflau mai multe dube ale jandarmilor. Sălile de jocuri Seven sunt deținute de omul de afaceri Kalman Jozsef, originar din Oradea. Acesta este unul dintre cei mai bogați români, fiind pe locul 381 în topul realizat de Forbes.

Potrivit informațiilor Poliției Române, în urma perchezițiilor din cele 29 de județe au fost ridicate aproape 100 de monede de aur și argint și peste 1 kilogram de aur, au fost indisponibilizate 77 de aparate de joc neautorizate, iar 8 persoane au fost reținute, față de alte 14 fiind dispusă măsura controlului judiciar. “În urma perchezițiilor, au fost ridicați 492.136 de lei, 101.695 de euro, 500 de USD, 2.180 de dolari canadieni, 120 de lire sterline, 596.000 de forinți și 320 de kuna croați. De asemenea, au fost ridicate 1 lingou de 1 kg de aur, 1 lingou de 50 de grame de aur, 75 de monede de aur, 21 de monede de argint, insigne de aur și au fost indisponibilizate 77 de aparate de joc neautorizate. Totodată, au fost descoperite 15 locații în care se exploatau jocuri de noroc fără licență. În urma administrării probatoriului, 8 persoane au fost reținute, iar față de alte 14 a fost dispusă măsura controlului judiciar”, se arată într-un comunicat de presă al Poliției Române.

Pun frână la aparatele de păcănele

Persoanele cercetate în dosar, începând cu anul 2013, au creat un mecanism infracțional în scopul fraudării bugetului de stat, prin neînregistrarea în contabilitate a tuturor veniturilor obţinute din exploatarea aparatelor de jocuri electronice de noroc. Au intervenit asupra modului de funcționare al aparatelor de joc pentru a înregistra sume mai mici decât cele reale câștigate și astfel impozitul plătit la stat să fie mult mai mic. Printre metodele folosite se află instalarea unor dispozitive artizanale denumite „frâne”, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câștiguri mari.

Ulterior, sumelor neînregistrate în evidenţele contabile le-ar fi fost atribuită o proveniență aparent legală, fiind reintroduse în circuitul economic ca “împrumut asociat” pentru extinderea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc.

Articolul Regii păcănelelor din Cluj între ilegalități și câștiguri imense apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Se știe deja că judecătorii din Cluj se încadrează în tipologia celor mai bine plătiţi oameni din România, dar se pare că nici partenerii de viață ai acestora nu se lasă mai prejos. Gazeta de Cluj vă prezintă cu ce se ocupă soții sau soțiile judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj dar și cât au încasat aceștia în anul precedent.

Familiile de justițiari

Majoritatea judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj care au un partener de viață lucrează în același domeniu. Soțul judecătoarei Alexandrina-Amalia Marin este avocat la baroul Cluj de un în anul precedent a încasat 70.000 de lei. Barbu Alin Câmpean, soțul Anei Câmpean, lucrează la Tribunalul Cluj de unde a avut un venit anual de 97.823. Ionuț Vasile, partenerul de viață al Ramonei Corina Vasile lucrează la DNA de unde a încasat în anul 2018 suma de 197.587 de lei. Soțul Monicăi Ileana Iuga are un cabinet individual de asistență juridică de unde în anul precedent a avut un venit de 52.331. Soții Diaconescu lucrează amândoi la Curtea de Apel Cluj. Partenerul de viață al Ancăi Mihaela Ion a avut în anul precedent un venit de 71.552 de lei de la Tribunalul Satu-Mare. Ioan Gaga, soțul Ioanei Păsculeț, lucrează la Judecătoria Cluj-Napoca și a încasat 93.593 de lei în anul 2018. Soții Chitidean lucrează la Curtea de Apel Cluj. Partenera de viață a lui Antoniu Simon lucrează la Tribunalul Maramureș și în 2018 a avut un venit de 102.497. Soțul lui Carmen Pop a încasat în anul precedent 168.880 de lei de la Tribunalul Dâmbovița. Partenerul de viață al Sorinei Siserman lucrează la Parchetul Militar Cluj iar în anul 2018 a încasat 224.000 de lei din funcția de procuror.

Soții care au preocupări diferite față de partenerii acestora

Conform declarației de avere completată de judecătoarea Ana Ionescu, soțul acesteia, Gheorghe Ionescu, a lucrat la SRI, în prezent fiind pensionar. În anul precedent acesta a încasat 48.000 de lei de la casa de pensii SRI.

Conț Florian, soțul Mariei Conț, este inginer de sistem la Banca Transilvania Cluj-Napoca, funcție din care în anul precedent a avut un venit de 90.000 de lei.

Soțul Taniei Antoaneta Nistor, Flaviu-Liviu Nistor, lucrează la un cabinet stomatologic de unde a încasat în 2018 suma de 23.822 de lei.

Hadim Al Hajjar, soțul Simonei Mihaela Al Hajjar, a avut în anul precedent două surse de venit, acesta a încasat suma de 55.039 de lei de la UMF Cluj și încă 57.845 de lei de la Institutul Regional O. Fodor.

Soțul Mirelei Agota Budiu, Ioan Octavian Budiu, lucrează la Spitalul Municipal Carei. Acesta a încasat anul trecut 47.656 de lei.

Miron Ovidiu Chichișan este soțul Mariei Augusta Chichișan. Acesta a avut în anul precedent un venit de 43.974 de lei din funcția de inginer la SNTGN Mediaș.

Florin Popoci, soțul Claudiei Mirela Indriceanu a încasat în anul precedent 24.050 de lei de la SC CFR 1907. Soțul Doinei Viorica Popovici lucrează la TORA TREADING SRL. Partenerul de viață al Mihaelei Sărăcuț este manager regional la Soc. KRUK ROMANIA SRL de unde a avut un venit anual de 71.190 de lei. Ciprian Vereș, soțul Mihaelei Roxana Vereș, este inginer la Hidroelectrica sucursala Cluj de unde a încasat anul trecut 48.025 de lei.

Soțul Ioanei Stanca Marcu a avut în anul precedent venituri din două locuri și anume 9464 de lei din funcția de administrator al firmei SC EXCLUSIV INVESTMENT SRL și 6.663 de lei din funcția de la firma SC MARCO GOLDSMITH SRL.

Soțul Deliei Ana Maruscian a încasat în anul 2018 suma de 17.000 de la SC MM Import Export Cluj-Napoca. Soțul Ioanei Iarina Prelipcean este director la Teatru de Păpuși Puk de unde a încasat în anul precedent 43.218 de lei. Partenera de viață a lui Liviu Ungur a avut un venit anual de 18.270 de la Agenția de telecomunicații CFR. Ioana Zdrenghea este soția lui Zdrenghea Bogdan George și ocupă funcția demanager resurse umane la NTT Data.

Soțul Laurei Maria Dima a încasat anul trecut 139.621 de lei de la SC TRANSART SRL. Soția lui Viorel-Virgil Andreieș a avut un venit de 33.970 de lei de la Liceul Gheorghe Șincai Cluj-Napoca. Boer Bogdan Mircea, soțul Mariei Boer lucrează la IPJ Cluj de unde a încasat peste 55.000 de lei.

Partenerul de viață al Elenei Virginia Botezan a încasat 35.309 de lei de la SC TRANSCOM SA Cluj-Napoca. Soțul Luminiței Paraschiva Hanzer este profesor la Liceul pentru deficienți de vedere. Soția lui Mihăiță-Lucian Marian a încasat în anul 2018 suma de 213.529 de la SC ARAMIS INVEST SRL. Marius Moldovan, soțul Danielei Moldovan, a avut un venit anual de 27.408 de lei de la SNTF Cluj. Partenerul de viață al Deliei Purice a avut în anul precedent venituri din două părși și anume 19.571 de lei din funcția de inginer la AGIFER BUCUREȘTI și încă 29.463 de lei din funcția de inginer la CNFC CFR SA. Soțul Monicăi Ioana Șortan a încasat în 113.596 de lei de la biroul executor judecătoresc.

Burlacii de la Curtea de Apel sau judecătorii care nu au completat rubrica partenerilor

Aproximativ jumătate din judecătorii de la Curtea de Apel Cluj nu au completat în ultima declarație de avere rubrica soț/soție. Aceștia sunt: Axente-Irinel Andrei, Radu-Rareş Duşa, Ioana Rozalia Magyarosi, Rodina Monica, Denisa Livia Băldean, Andrea-Annamaria Chiș, Ioan-Daniel Chiș, Marta-Carmen Vitos, Gabriela Alina Nicolescu, Radu-Rareș Dușa, Florea Tămaș, Dana Gîrbovan, Ioana Rozalia Magyarosi, Cristina Mănăstireanu, Anca-Adriana Pop, Corina-Mihaela Șiman, Ioana Tripon, Ana Covrig, Mihai-Vasile Gîlcă, Vasile Goja, Ioana-Claudia Ilieș, Adina Daria Lupea, Livia-Marcela Mango, Iuliana Moldovan și Monica Rodina.

Articolul Unde lucrează partenerii de viață ai judecătorilor clujeni și ce sume încasează apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Pentru foștii șefi SRI, George Maior și Florian Coldea, ”Legea Big Brother” era foarte importantă. Și dacă cei doi nu au reușit să o finalizeze, respectiv ca toate cartelele telefonice de tip PrePay să fie cumpărate doar pe baza cărții de identitate, iată că, după mai bine de o lună de la ”cazul Caracal”, Maior și Coldea pot să le fie recunoscători Vioricăi Dăncilă și lui Raed Arafat.

George Maior a preluat mandatul de director al SRI în anul 2006 sub președinția lui Traian Băsescu și l-a ținut strâns la piept până în iarna anului 2015. Demisia lui Maior a venit la scurt timp după ce Curtea Constituțională a respins ca neconstituțională Legea Securității Cibernetice, recunoscută ca Legea Big Brother 3 și contestată intens de societatea civilă. ”Legile Big Brother”  pe care le voiau cu atâta ardoare Maior și Coldea dădeau puteri sporite serviciilor secrete, iar într-un final Guvernul Cioloș a adoptat această lege în octombrie 2016, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat-o. Operațiunea ”Big Brother” marca SRI a fost dur criticată inclusiv de Dana Gîrbovan, propunerea pentru ministrul Justiției, încă din anul 2015. Aceasta considera că aceste legi de tip Big Brother aduce o atingere gravă a dreptului la viața privată și altor drepturi constituționale.

”Această lege ar trebui să ne îngrijoreze mult mai serios şi e important ca măcar acum să se dezbată public, pentru a nu lăsa cetăţenilor impresia că legea este una inofensivă şi fără implicaţii grave în ceea ce priveşte libertatea lor”, spunea Dana Gîrbovan.

Maior Și Coldea aveau marota asta cu pre-pay

Pentru Maior și Coldea, Legea Big Brother era foarte importantă, așa cum fostul colonel SRI, Daniel Dragomir spunea lunea trecută că discuția legată de cartelele pre-pay și legile Big Brother este o obsesie a foștilor șefi SRI George Maior şi Florian Coldea, spunând că ele nu au fost de interes pentru siguranţa naţională, ci pentru nişte ”băieţi deştepţi”.

”După ultima tragedie (n.r. caz Caracal), văd reluate tot felul de propuneri năstrușnice pentru a repune pe tapet subiectul cartelelor și a legilor Big Brother. Inclusiv din zona media și din zona guvernamentală. Inclusiv din partea unor oameni din anturajul doamnei premier.

Să vă spun ce cred eu despre povestea asta cu cartelele pre-pay.
1. Cunosc personal, în cazuistica anti-teroristă, multiple cazuri (inclusiv legate de rețele de crimă organizată) în care infractorii foloseau oameni ai străzii sau pur și simplu oameni amărâți sau intermediari pentru a le cumpăra cu banii jos 10-100-1000 de cartele. Fără număr, cum se zice pe la noi.

2. Fără să fie Einsteini, multe rețele criminale folosesc cartele pre-pay în roaming, adică le cumpără din sutele de țări unde se vând la liber și le folosesc în ce țară vor.

3. Azi, nicio rețea infracțională nu mai folosește telefoane “deschise”. Cumpără o tabletă de 2 lei, se conectează la un wi-fi la o cafenea, instalează aplicații, comunică criptat etc. Nu e fizică nucleară. Hello. Suntem în anul 2019. Chiar și Printzul meu cel mic folosește VPN.

4. După toate nebuniile tehnice din ultimii ani (dezvăluiri, Assange, wikileakes etc.) rețelele adevărate de criminali, spioni, teroriști, au adoptat un modus operandi mult mai sofisticat, mai atent, mai conspirat. Nu o să vă vină să credeți, dar și “ei” știu să citească, și “ei” au internet, și “ei” urmăresc ce se întâmplă în lumea asta, și “ei” studiază cu atenție procedurile și modul de lucru al serviciilor de informații, al structurilor de aplicare a legii sau al forțelor de poliție. Și “ei” ne urmăresc pe “noi”. Știu, o să vă surprind. Dar așa este.

5. Nu vă mai lăsați păcăliți. Maior și Coldea aveau marota asta cu pre-pay și Big Brother nu pentru “interesul național”, nu ca să vă protejeze pe voi de teroriști, criminali organizați, violatori, tâlhari sau “corupții” neamului. Nu. Erau doar niște băieți deștepți în spate și erau interese de bani. Sute de milioane de euro, în spatele acestor tâmpenii. Mai vorbim si de asta. La momentul potrivit.

Ce vă spun eu aici nu sunt dezvăluiri, informații uau, clasificate sau nucleare. Sunt lucruri la mintea cocoșului. Ori, inamicii societății noastre (teroriști, spioni, mafioți, criminali etc.) au și minte și resurse nelimitate și imaginație.

Oricum, vestea proastă este că inamicii noștri au aflat, după tragedia de la Caracal, incredibil de multe informații despre incompetența, prostia, eșecul și incapacitatea statului roman de a localiza un amărât de telefon!

Sper ca doamna Dăncilă să nu cada în plasa acelorași papagali, care în viața lor nu au făcut muncă operativă reală, nu au făcut niciun fel de muncă de teren, nici nu au salvat în viața lor vieți.
Sunt convins ca premierul înțelege foarte bine aceste aspecte.

Nu vă mai lăsați păcăliți dragi prieteni. Mult fum, multă prostie, multă manipulare. Munca adevărată de informații sau cea de poliție este mult mai grea și mai subtilă decât filmele cu James Bond. De aceea se cheamă muncă și nu “combinație” pe bani mulți, așa cum face statul paralel.

#mizerabilii”, se arată în postarea lui Daniel Dragomir, de pe site-ul romania30.ro, la câteva zile după tragedia din Caracal.

Dăncilă ș Arafat au finalizat proiectul lui Maior și Coldea

Și se pare că nu a fost așa cum spunea Daniel Dragomir pentru că Viorica Dăncilă ”a căzut în plasa acelorași papagali” pentru că, ”cazul Caracal” a rezolvat problema pe care Maior și Coldea nu au reușit să o finalizeze, respectiv ca toate cartelele telefonice de tip PrePay să fie cumpărate doar pe baza cărţii de identitate. La propunerea lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, premierul Viorica Dăncilă a dat Ordonanţa „Big Brother”, devenind în acest fel succesoarea lui George Maior în această operaţiune.

Potrivit actului normativ, furnizorii de telefonie mobilă au obligația de a colecta datele de identificare ale utilizatorului cartelei SIM. Decizia va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020 și va fi obligatorie pentru cei care cumpără cartele preplătite după această dată. De asemenea, până la 1 septembrie anul viitor, cei care au cumpărat cartele anterior aplicării deciziei trebuie să-și prezinte datele de identificare. De la această dată, cei care nu respectă obligația nu vor mai putea folosi serviciile de telefonie mobilă.

„Astăzi, în ședința de Guvern, la propunerea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale și a Ministerului Afacerilor Interne, a fost aprobată o Ordonanță de Urgență privind modificarea și completarea Legislației, pentru a permite asigurarea unui răspuns cât mai prompt la urgențele cetățenilor, prin îmbunătățirea posibilităților de preluare și gestionare a informațiilor de localizare asociate situațiilor de urgență”, a explicat Nelu Barbu, citat de Mediafax.

Purtătorul de cuvânt al Executivului a mai spus că „pentru îmbunătățirea localizării persoanei care apelează serviciile de urgență, prin acest act normative, se instituie obligația furnizorilor de servicii de telefonie mobile, pentru care plata se face în avans, de a furniza serviciul numai după ce au colectat datele de identificare ale utilizatorului cartelei SIM care va beneficia de respectivele servicii. Cu alte cuvinte, cartelele prepay vor fi furnizate doar după ce persoana care le achiziționează prezintă actele de identificare. Această obligație intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020”.

Persoanele care deja au o cartelă prepay, dar și cei care achiziționează una până la data de 31 decembrie a.c., vor avea la dispoziție opt luni pentru a transmite datele de identificare. Aceste date vor fi puse la dispoziția Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență și utilizate în conformitate cu prevederile de colectare a datelor cu caracter personal.

„Pentru îmbunătățirea localizării persoanei care solicită apelurile de urgență, prin acest act normativ, se instituie obligația furnizorilor de servicii de telefonie mobile, pentru care plata se face în avans, de a utiliza serviciul numai după ce au colectat datele de identificare ale utilizatorului cartelei SIM. Începând cu data de 1 septembrie 2020, este interzisă furnizarea serviciilor de telefonie destinate publicului la puncte mobile, pentru care plata se face în avans, prin intermediul cartelelor SIM, ai căror utilizatori finali nu au pus la dispoziția furnizorului datele de identificare. Deci, de la 1 septembrie 2020, nu se va mai putea vinde o cartelă SIM fără a fi prezentate datele de identificare ale utilizatorilor”, a mai spus Barbu.

Articolul Proiectul ”Noii Securități” finalizat de Viorica Dăncilă și Raed Arafat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urma articolelor publicate de Gazeta de Cluj despre investițiile făcute sub girul șefului Administrației Bazinale de Apă Somes-Tisa (ABAST), Ioana Diaconescu, Administraţia Naţională ,,Apele Române” (ANAR) a trimis un corp de control pentru a verifica aspectele sesizate public. În urma verificărilor, făcute de Marius Hofman, condamnat penal pentru infracțiuni de corupție, și de Constantin Mețler, judecat și el pentru infracțiuni similare, nu a fost găsită nicio neregulă. În paralel și IPJ Cluj derulează o anchetă vizavi de neregulile din cadrul ABAST.

În numerele anterioare, Gazeta de Cluj a publicat o serie de informații despre neregulile din cadrul ABAST, instituție condusă de Ioana Diaconescu. Este vorba despre o serie de investiții făcute în cadrul unui birou care au generat costuri uriașe comparativ cu lucrările executate și de reparațiile făcute la mașina directoarei care ar fi fost decontate din bugetul instituției.

Corpul de control al ANAR a fost condus de Marius Hofman, condamnat penal pentru infracțiuni de corupție, și de Constantin Mețler, judecat pentru luare de mită. Raportul concluzionează că ”nu au fost identificate abateri de la legislația în vigoare în ceea ce privește obiectivul de investiții Reabilitare și modernizare spații birouri PIUI”.

Referitor la sesizările privitoare la faptul că Ioana Diaconescu și-ar fi reparat mașina, care de altfel nu apare în declarația ei de avere, pe banii instituției, IPJ Cluj a deschis un dosar penal. La o zi după publicarea în Gazeta de Cluj a sesizării privitoare la acest aspect, în data de 19.08.2019, la sediul ABAST Cluj, au fost efectuate cercetări în dosarul penal nr. 5795/P/2019, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals. În baza Ordonanței de predare a obiectelor și înscrisurilor din 19.08.2019, emisă de IPJ Cluj și înregistrată la sediu ABAST, inspectorii IPJ Cluj au ridicat mai multe documente privitoare la reparațiile făcute.

Inspector cu ”codițe” penale trimiși să cerceteze afacerile ABAST

Controlul la ABAST a fost făcut de Marius Hofman și Constantin Mețler. Primul s-a angajat la ANAR în 2016, în timp ce era judecat într-un dosar penal făcut de procurorii DNA pentru luare de mită în formă continuată (33 de acte materiale) și nouă fapte de trafic de influență. În urmă cu doi ani, Hofman a fost condamnat, în primă instanță, de Tribunalul București la pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare, însă a contestat decizia la instanța superioară. Procesul este în curs de judecare. Potrivit DNA, la solicitarea fostului șef al Autorității Sanitar Veterinare, susținut pe funcție de PDL, Marian Zlotea – condamnat și el, Marius Hofman a cerut și primit de la diverse supermarket-uri produse alimentare folosite pentru pomenile electorale ale PDL cât și pentru protocolul ANSVSA.

Procurorii arată în rechizitoriu că ”în perioada noiembrie – decembrie 2011, Marius Hofman l-a ajutat pe Marian Zlotea să primească suma de 143.000 lei, de la administratorul unor supermarketuri, mita fiind disimulată prin încheierea a 2 contracte fictive de prestări servicii. Această sumă de bani a fost pretinsă și primită de Zlotea pentru a favoriza și a proteja magazinele respective de controalele D.S.V.S.A. județene și D.S.V.S.A. București pe linie sanitar – veterinară și siguranța alimentelor”.

Constantin Mețler, șeful Corpului de Control de la ANAR a fost inspector la ITM București. Tatăl lui, Stelian, a fost șeful ITM Botoșani timp de peste 10 ani.

Mețler împreună cu colegul lui, Ion Roşioru, au fost prinși în flagrant în timp ce încasau o mită de 3.000 de lei de la la o firmă pe care o controlaseră. Flagrantul a fost realizat în urma denunțului făcut de patronul firmei. Cei doi inspectori ar fi cerut mită pentru a nu amenda firma verificată cu 20.000 de lei, „pe motiv că a folosit la muncă o persoană căreia nu i-au fost întocmite forme legale de angajare”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Tribunalului Bucureşti.

Liderul de sindicat așteaptă ”mazilirea”

Potrivit raportului Corpului de control, sesizările au fost făcute de liderul de sindicat de la ABAST, Petrișor Traian.

Sunt mari șanse ca el să fie demis. În urmă cu câteva luni, Ioana Diaconescu a emis o circulară internă prin care le atrăgea atenția subalternilor că dacă fac valuri ei vor fi dați afară.

”Urmare a informațiilor apărute în presă legat de activitatea unor servicii din cadrul ABAST, informații deținute de către compartimentele de specialitate implicate și de către conducerea instituției, dar comunicate presei fără respectarea reglementărilor interne și pentru asigurarea unui climat de lucru propice desfășurării activității fără atingere la integritatea și reputația salariatului vă reamintim câteva aspecte: Cod de etică și Conduită: pct 4.3 a) angajații ABAST au obligația de apăra cu loialitate prestigiul instituției în care își desfășoară activitatea și de a nu produce, prin faptele lor, prejudicii imaginii sau intereselor egale ale acesteia. Pct. 4.3 a) Angajaților ABAST le este interzis să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea Administrației Naționale Apele Române/ ABA Someș Tisa, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ”, arată circulara dată de Diaconescu și pe care toți angajații ABAST au fost puși să o semneze.

De asemenea, documentul mai stipulează că angajații nu au voie să ”dezvăluie informațiile la care au acces în exercitarea atribuțiilor de serviciu, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției/ale unor angajați precum și a ale persoanelor fizice sau juridice”.

Cu alte cuvinte, faptul că cineva din ABAST a atras atenția asupra contractului păgubos pentru instituție, de 70.000 de euro, încheiat de actualul director se face vinovat de ”dezvăluirea informațiilor de serviciu”!

În aceeași circulară se arată că ”personalul ABA Someș – Tisa are obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației și demnității colegilor prin formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase”.

Spre final, circulara emisă de Ioana Diaconescu pune în vedere faptul că ”angajatul ABA Someș Tisa care încalcă, din neglijență sau cu rea credință Codul de etică poate aduce grave prejudicii instituției, tuturor angajaților, precum și reputației ABA Someș Tisa/ AN Apele Române. Astfel, începând cu data prezentei nerespectarea prevederilor Codului de etică și Regulamentului Intern în sensul în care un angajat are o atitudine voită care să afecteze integritatea, reputația, demnitatea altui angajat sau a imaginii instituției va fi imediat sancționat conform prevederilor Contractului Colectiv de Muncă și Legii 53/2003 – Codul Muncii. Pentru a reaminti prevederile menționate mai sus precum și pentru a aduce măsurile care se vor lua în cazul încălcării lor se vor informa în regim de urgență salariații ABA Someș Tisa și sindicatele ABAST prin distribuirea prezentei”, arată circulara semnată de Diaconescu.

Diaconescu a servit corpului de control ANAR ”sifonul” de 70.000 euro

Ioana Diaconescu nu a ajuns director din prima la ABAST. Mai întâi ea a ocupat funcția de Director tehnic dezvoltare investiții, ocazie cu care s-a ocupat și de renovarea biroului, care a costat instituția 319.000 lei (aproape 70.000 euro). Lucrările au fost contractate prin cumpărare directă, adică fără nicio licitație.

Firma care s-a ocupat de lucrări este din Oradea, se numește TRANSOR TRUST SRL și este patronată și administrată de Oroș Ioana Cătălina. Pe ultimul anul fiscal 2017, societatea a declarat 3 angajați, o cifră de afaceri de 551.642 lei și o pierdere de 85.153 lei. Am încercat să obținem un punct de vedere din partea patronului companiei referitor la prețurile practicate în contractul încheiat cu ABAST, dar Oros nu a putut fi contactată.

În toamna anului trecut, societatea a primit, fără licitație, un contract (Diverse lucrări specializate de construcții) în valoare de 448.865 lei, fără TVA, (peste 90.000 euro) prin aceeași metodă: cumpărare directă. Autoritatea care s-a pricopsit cu un asemenea contract este ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI, adică fostul loc de muncă al lui Rodica Diaconescu.

Articolul ANAR a trimis la Cluj un condamnat penal ca să verifice ”sifonările” de la ABAST apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

CJ Cluj a atribuit licitația pentru construirea drumurilor de acces la stațiile de deșeuri din Cluj firmelor Castrum Corporation și Drumuri și Poduri Județene Cluj, societate administrată de administrația județeană. Dacă prima societate este patronată de Maria Mois, soţia lui Gheorghe Mois, un milionar român anchetat și arestat de procurorii DNA pentru dare de mită, cea de-a doua firmă este în pragul falimentului. Pentru moment, banii sunt cheltuiți degeaba pentru că stațiile sunt nefuncționale. Ele nu pot fi utilizate până la finalizarea lucrărilor la Centrul de deșeuri.

CJ Cluj a atribuit licitația pentru construirea căilor de acces la stațiile de transfer deșeuri din localitățile Mihai Viteazu, Gherla și Huedin. În cadrul acestei achiziții, firma Castrum Corporation a câștigat contractul pentru două loturi în valoare de 1.254.234,55 de lei, fără TVA, iar Drumuri și Poduri Județene Cluj SA a primit contractul pentru cel de-al treilea lot, în valoare de 77.8128,12 de lei, fără TVA.

Anul trecut, SC Castrum Corporation a mai primit de la CJ Cluj contractul ”Proiectarea şi execuţia lucrărilor necesare închiderii şi ecologizării depozitelor de deşeuri urbane neconforme din judeţul Cluj: Câmpia Turzii şi Dej”. Oficialii CJ Cluj estimaseră valoarea acestui contract la suma de 3,1 milioane de lei, fără TVA, dar contractul a fost atribuit pentru suma de 2.156.751,18 de lei, fără TVA.

Firma Castrum Corporation este patronată de Maria Mois, soţia lui Gheorghe Mois, un afacerist din zona Negreşti Oaş care, în urmă cu trei ani, a fost arestat preventiv de procurorii DNA pentru dare de mită.

La începutul anilor 90, Gheorghe Mois a cumpărat mai multe fabrici din ţară, scoase la privatizare. Mois a ajuns în scurt timp unul dintre milionarii în dolari ai perioadei post-decembriste, alături de personaje ca Vuza, Tender şi alţi privilegiaţi ai sistemului.

Printre autorităţile publice care au semnat contracte cu firma lui Mois se numără Ministerele Apărării Naţionale şi cel de Interne, licitaţiile fiind câştigate în mod special în perioada guvernelor PSD. În sprijinul acestor afirmaţii pot fi amintite contractele „Consolidare şi modernizare imobil situat în strada Ştirbei Voda nr. 24, sectorul 1, Bucureşti”, sediul UM 0673 Bucureşti, sau cel privind recompartimentarea parterului Căminului de Garnizoană a Unităţii Militare 02547 din Bucureşti. De asemenea, firma s-a numărat şi printre beneficiarii lucrărilor de modernizare/reamenajare a sediului Şcolii de Poliţie Septimiu Mureşan din Cluj Napoca, unde valoarea totală a lucrărilor a fost de peste 13,2 milioane de lei, fără TVA.

Gheorghe Mois face parte din sfera de influenţă care gravitează în jurul lui Vasile Blaga.

Firma falimentară a CJ Cluj a primit un lot din contract

Firma administrației județene, Drumuri și Poduri Județene SA se află în procedura de insolvență. Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, în 2017 societatea acumulase pierderi de aproape 20 de milioane de lei, iar anul trecut a declarat un deficit de peste 8,6 milioane de lei.

În urmă cu o lună, Tribunalul Comercial Cluj a aprobat deschiderea procedurilor de insolvență în privința Drumuri și Poduri Județene Cluj SA.

În februarie 2018, Consiliul Judeţean Cluj a decis majorarea capitalului social la Societatea Drumuri şi Poduri Judeţene cu 8 milioane lei (aproximativ 2 milioane euro) ca măsură pentru salvarea acesteia de la insolvenţă.

Societatea a fost condusă, până în luna iulie, de fostul prefect al Clujului, Călin Platon, care și-a dat demisia. Locul a fost ocupat de Ioan Curt, care spune că pentru anul 2019 se are în vedere “un program cu măsuri de stopare a pierderilor”, inclusiv de reziliere a contractelor de lucrări care produc pierderi încă din perioada de execuție.

Ioan Curt este nașul vicepreședintelui CJ Cluj, Marius Mânzat.

Probleme cu DNA

Gheorghe Mois a avut de-a face şi cu procurorii DNA, fiind arestat preventiv pentru dare de mită. Potrivit rechizitoriului, Mois l-a mituit pe fostul şef al Finanţelor din Satu Mare. ”În cursul lunii noiembrie 2013, inculpatul Ardelean Ioan Mircea, în calitate de director executiv interimar al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare, a pretins inculpatului Moiş Gheorghe, ca societatea acestuia din urmă, pe cheltuiala proprie, să se ocupe de renovarea unui imobil situat în Bucureşti, deţinut de fiica inculpatului Ardelean Ioan Mircea. În schimbul acestui folos patrimonial, inculpatul Ardelean Ioan-Mircea l-a asigurat pe agentul economic că va face demersurile necesare atât pentru a-i fi aprobată, în regim de urgenţă, cererea de rambursare TVA, pentru suma de 771.275 lei, aferentă lunii octombrie 2013, cât şi pentru ca această sumă de bani să fie plătită în favoarea societăţii într-un termen cât mai scurt”, arată o parte din rechizitoriu.

Citeste si La Cluj problema gunoaielor se rezolvă în familie. Nașul Boc îl ajută pe finuțul Tișe cu o problemă de 11,6 milioane de euro

Articolul Firma falimentară a CJ Cluj implicată în contractul drumurilor pentru stațiile de deșeuri apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Tragedia din Caracal este motivul pentru sistem de a resuscita una din legile Big Brother, declarată neconstituțională, și aolegifera pe repede înainte prin ordonanță de urgență, cu aceleași hibe ca cea anterioară. Se observă de la o poștă că sistemul nu are culoare politică, de stânga sau de dreapta, cazul șocant din Caracal readucând în discuție tema cumpărării cartelelor prepay doar cu prezentarea actului de identitate. Se invocă faptul că, una din victime ar fi putut fi salvată dacă decizia Curții Constituționale ar fi fost alta. Visul lui Maior, Coldea și compania a devenit realitate, încet și sigur, prin restrângerea unor drepturi fundamentale se va institui un control total asupra sistemelor de comunicare între oamenii.

Nimic nou sub soare, sub aceleași pretexte – invocarea pericolului terorist, crima organizată, faptul că în state cu democrații consolidate și funcționare a statului de drept s-a procedat la fel, sistemul din România a avut motiv de inspirație care să acopere și să justifice în ochii opiniei publice decizia luată. Exemple: 11 septembrie 2001, SUA, adoptarea ”Patriot Act”, care a permis FBI intruziunea în viața intimă a americanilor, analiza înregistrărilor telefonice, e-mail fără o hotărâre judecătorească și mai aproape de noi în timp și spațiu; 2017, Belgia, după comiterea unor acte teroriste, a fost adoptată o lege prin care cartelele prepay pot fi achiziționate doar cu un act de identitate.

În România, cazul din Caracal, evident, nu a fost un act terorist, dar emoția generată de ceea ce s-a întâmplat acolo a fost ocazia venită ca o mânușă pentru sistem, ca toate comunicațiile telefonice să fie puse sub control. În realitate ceea ce s-a petrecut acolo a fost o demonstrație care a dovedit deprofesionalizarea principalelor instituții ale statului român, începând cu SRI, STS, Poliția Română, Ministerul Public.

Într-adevăr, la Caracal a fost vorba de o cartelă prepay, apelul ultimei victime a fost făcut de pe un telefon care folosea o asemenea cartelă, dar indiferent de pe ce telefon se apela, rezultatul era la fel, victima nu a putut fi localizată. Problema a fost acolo legată de localizarea unui simplu apel telefonic, identificarea unei adrese pentru ca victima să fie găsită în viață. În ciuda investițiilor uriașe făcute în zona serviciilor secrete, SRI și mai ales STS, prin dotarea acestora an de an cu aparatură specifică de zeci de milioane de euro, localizarea victimei care cerea disperată ajutor a fost un eșec total. A urmat apoi un întreg lanț al slăbiciunilor, începând cu cei din dispeceratul județean al poliției, apoi poliția din Caracal, ordinele eronate ale unor șefi din poliție, totul culminând cu deciziile absolut halucinante ale procurorilor care nu au avut discernământul să înțeleagă ce reprezintă un flagrant, chiar în situația când victima a fost în sfârșit localizată.

Era evident că sistemul se va folosi de tragedie pentruca acest ultim hop, reglementarea folosirii cartelelor prepay, să fie sărit și să instituie controlul total comunicațiilor telefonice ale românilor. Prezumtiv, sistemul îi considera posibili infractori pe toți cei care,din diverse motivenu folosesc un telefon cu abonament.

Măsuri din regimul comunist

Decizia sistemului prin care cartelele prepay se pot achiziționa doar cu buletinul amintește de una luată de regimul comunist. Deci nimic nou sub soare, metodele în fond rămân neschimbate și sunt folosite în același scop: îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale.

În timpurile respective, pentru a controla tot ceea ce înseamnă cuvânt scris, pe lângă cenzură a mai fost luată una, de control strict al mașinilor de scris. Fiecare posesor al unui asemenea instrument era obligat să anunțe acest lucru miliția,să depună o hârtie în acest sens, inclusiv cu mai multe probe de scris. Fiecare mașină de scrisă căpăta astfel o identitate, astfel că în cazul apariției unor înscrisuri cu caracter dușmănos la adresa regimului, pe baza amprentelorexistente în baza de date a miliției, autorul putea fi lesne identificat și tras la răspundere.

În ciuda acestor măsuri represive împotriva unui drept fundamental al omului, libertatea de exprimare, au fost destui oameni care au sfidat sistemul răspândind fel de fel de înscrisuri împotriva regimului.Numai vorbim de telefoane, toți posesori unui post telefonic, aveau contracte după modelul de astăzi, care conțineau toate datele de identificare. Statul deținea un control total în România, ceea ce de fapt se urmărește și în prezent.

Unii, pe post de trompetă

Este o iluzie să credem că, prin instituirea acestui control asupra achiziționării cartelelor prepay, dintr-o dată cei care încalcă legea o să se lase de meserie sau dacă nu, o să fie rapid înhățați de poliție. Incompetența și lipsa de profesionalism a ofițerilor din serviciile secrete, a polițiștilor și a procurorilor nu poate fi acoperită cu asemenea măsuri heirupiste.Fantezia infractorilor este una inepuizabilă și există metode de a fenta controlul.

Este ciudat faptul că în această ofensivă a sistemului împotriva unor drepturi fundamentale a fost atras, inconștient sau nu, și un personaj de talia lui Raed Arafat, un profesionist redutabil în domeniul pe care îl păstorește. Cu atâta tehnică achiziționată de STS, este greu de crezut afirmațiile lui Arafat privind faptul că ocartelă neidentificabilă îngreunează în unele apeluri de urgență realizarea unei corelări sau identificarea persoanei care apelează sau a telefonului de la care se apelează și care poate să fie corelat cu o adresă cu un buletin și să permită identificarea persoanei sau a cărei persoane este telefonul folosit.

Pe fond, spusele acestuia sunt corecte, dar ele practic exprimă năzuințele lui Maior și Coldea de a institui un control strict asupra comunicărilor românilor. SRI nu a scos un cuvânt despre măsura luată de Guvernul Dăncilă, ci a stat cu capul la cutie și i-a lăsat pe alții să fie pe post de trompetă.

Idee încolțită pe vremea lui Băsescu

Povestea controlului cartelelor prepay a început undeva în plin regim Băsescu,anul 2008, de construcție a sistemului, a statului paralel. O lege a fost trecută prin parlament, cu o serie de vicii flagrante. Cum era de așteptat, aceasta nu a trecut examenul de constituționalitate, fiind respinsă de CCR.

Curtea de fapt nu a respins legea în integralitatea ei, ci a ridicat niște obiecții privind protecția datelor personale, atrăgând atenția că actul de identitate nu poate fi dat oricui vinde o cartelă.

La momentul respectiv, 2014, s-a făcut multă vâlvă în jurul subiectului, CCR fiind înfierată.S-a invocat pericolul terorismului, dar în cele din urmă nu s-a mai întâmplat nimic, nu s-a făcut un nou proiect de lege sau cel puțin să fie modificată legea, să fie pusă în acord cu decizia CCR.Poate părea paradoxal, dar la momentul respectiv părea că legea fusese făcută cu intenția clară de a fi respinsă. CCR a obiectat în legătură cu ce se întâmplă cu datele personale, cine le stochează, cine le distruge, când, cum, cât se păstrează.

La a șasea încercare

Ordonanța de urgență adoptată de Guvernul Dăncilă impune colectarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele pre-plătite – nume, prenume, adresă, seria și numărul buletinului, precum și CNP, iar autoritățile ar avea acces la acestea doar când este apelat serviciul de urgență 112. Chiar așa să fie oare?

În nota de fundamentare a ordonanței sunt prevăzute două argumente care să susțină acest act. Primul, identificarea și amendarea celor care sună în mod abuziv la 112 de pe cartele pre-plătite, precum și comunicarea imediată a adresei din buletin a apelantului, pentru o intervenție rapidă a autorităților într-o situație precum cea de la Caracal.

Este evident faptul că sistemul se urcă pe cadavrele prezumtivelor victime de la Caracal pentru a impune o reglementare care vizează restrângerea unor drepturi și libertăți. Practic nu se poate știi dacă ordonanța lui Dăncilă ar fi salvat viața Alexandrei, singura șansă a acesteia fiind localizarea apelului, dar acest lucru nu s-a întâmplat, intervenția poliției venind la 19 ore de la primul apel.

Actualul demers legislativ este a șasea încercare de a introduce obligativitatea înregistrării datelor utilizatorilor cartelelor prepay, circa 10 milioane în România. De fiecare dată aceste încercări au fie invalidate de CCR sau atacate de Avocatul Poporului. Motivul a fost unul și același: limitarea unor drepturi fundamentale șiinclusiv art.115 din Constituție, interzice acest lucru. Reglementarea poate fi făcută numai prin lege.

Și cu această ordonanță problema nu este rezolvată, intenția de a colecta datele personale ale utilizatorilor are cu totul alte scopuri. Serviciile de informații știu mai bine. Dacă o persoană, infractor sau nu, decide să fie ”invizibil” pentru autorități, o va face, indiferent de ce metode de înregistrare se inventează.

Pentru cei din sistem, orice tragedie de genul celei de la Caracal va genera impulsul de a limita drepturile și libertățile cetățenești prevăzute de constituție.

Articolul Sistemul contraatacă! Sub pretextul prevenirii unor tragedii de genul celei de la Caracal, se restrâng drepturi și libertăți fundamentale apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Firma clujeană GPV România Prodcom Serv, controlată de grupul european GPV, a încheiat contracte cu SRI pentru furnizarea de plicuri. Compania este controlată, pe de o parte, de afaceriștii clujeni din grupul Elret și face afaceri în asociere cu o societate din grupul de firme controlate de fugarul Sebastian Ghiță. Pe plan european, compania GPV a avut o serie de probleme din cauza nerespectării politicilor din domeniul concurenței.

La sfârșitul anului trecut, pe 28 decembrie, SRI a început să se pregătească temeinic pentru anul următor: a încheiat un acord cadru, în valoare de aproape 300.000 de lei, fără TVA, cu firma clujean GPV România Prodcom Serv care s-a obligat să le furnizeze plicuri… goale. Anul acesta, firma clujeană a mai încheiat cu SRI trei contracte subsecvente în valoare de aproximativ 100.000 de lei.

Aceeași societate a încheiat și cu Ministerul Justiției un acord pentru furnizarea de plicuri. De această dată firma clujeană s-a asociat cu compania DNS Birotica, una din cele 54 de firme pe conturile cărora a pus DNA sechestru, întrucât face parte din rețeaua coordonată de fugarul Sebastian Ghiță. Firma a primit în acea perioadă, dar și ulterior fugii fostului deputat PSD din țară, sute de contracte cu statul, în valoare de câteva milioane de euro.

DNS Birotica a fost înfiinţată în aprilie 2004 de către Ştefan Dobrin şi Camelia Dincă iar iniţial firma se ocupa cu comerţul cu amănuntul.

Famila Dobrin controlează şi DIRECT DISTRIBUŢIE BIROTICA SRL, DNS BUSINESS INTERNATIONAL SRL, DDA BIROTICA OFFICE SRL, EURO TERRA SRL. În Iulie 2016, Ştefan Dobrin, DNS Birotica şi Alina Dinică ajung să facă parte şi din ATMAN PROTECTION SRL, o societate de protecţie şi gardă. Firma de protecţie îşi schimbă activitatea şi începe să se ocupe şi de comerţul cu amănuntul al echipamentului audio-video, servicii privind sistemele de securizare, centre de intermediere telefonică, echipamente de comunicaţii.

Pe 24 Iunie 2015, DNA Ploieşti a instituit prin ordonanţă indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asigurator asupra DNS Birotica pe sumele existente în conturile bancare şi poprirea sumelor ce urmau să fie încasate în conturile aparţinând SC DNS Birotica SRL, iar pe 13 Iulie 2015, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au ridicat sechestrul instituit de procurori, după ce firma a contestat măsurile asiguratorii în instanţă. Invocată de procurori ca făcând parte din “Grupul ASESOFT”, firma ar fi facturat către unităţi bugetare în perioada 2010-2014 o sumă totală de 3,3 milioane de euro.

Securitate pentru SRI

Revenind la firma clujeană, GPV este administrată de clujeanul ANDREŞAN IULIU EMIL şi francezul DE COUESPEL JEAN GONZALVE MARIE JACQUES. Singurul acţionar este MAYER KUVERT NETWORK GMBH din Germania, companie care a achiziționat concernul GPV.

Conform ONRC, singurul reprezentant roman al firmei GPV ROMANIA PRODCOM SERV SRL face parte şi din Consiliul de Administraţie al Elret SA, o firmă clujeană care se ocupă de tranzacţiile cu energie şi care are sediul tot în Piaţa 1 Mai.

Alături  de Andreşan, printre administratorii firmei care face comerţ cu electricitate se numără şi NISTOR GHEORGHE GASPAR, patronul firmei NIS ELECTRONICS SRL, o altă societate abonată la contractele cu instituţiile statului, în special cu Imprimeria Naţională. Din administrarea Elret SA mai face parte şi clujeanul Dan Bogoş,  patronul General Security. SRI preferă şi firma clujeanului Bogoş, cu care a încheiat un contract pentru supravegherea prin intermediul camerelor video. Contractul respectiv a fost parafat nu direct, ci prin intermediul INSTITUTUTULUI PENTRU TEHNOLOGII AVANSATE, o “falangă” a Serviciului care desfăşoară activităţi de cercetare, proiectare şi micro-producţie, în domenii precum electronică, mecanică, optică, informatică, matematici aplicate sau comunicaţii. De asemenea, Bogoş se ocupa  şi de asigurarea serviciilor de securitate din parkingul primăriei clujene din P-ţa Lucian Blaga.

Conexiuni cu concurența

În cadrul firmei GPV România  Prodcom, cetățeanul maghiar Miklós Kerezsi a avut calitatea de administrator. El a făcut parte și din cadrul Tipoholding SRL, firmă absorbită de Zipper Services SRL.

În 2010, Kerekes Gabor, care era acționar la Tipoholding SRL și-a vândut acțiunile către  Dijbeszedő Holding Zártkörűen Működő Részvénytársaság.

În 30 martie 2009, Kerekes Gabor a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, alături de Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Kerekes Gabor a fost implicat, de asemenea, într-o afacere media din care făceau parte mai mulţi lideri ai UDMR şi afacerişti celebri apropiaţi de fostul premier Emil Boc. Astfel, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în data de 8 mai 2006, a luat fiinţă compania SC Eureka Media SRL, firmă care a activat în domeniul radioului şi al televiziunii. Societatea a fost fondată, printre alţii, de Peter Eckstein Kovacs, cu un procent de 1,5% din acţiuni. Kovacs a deţinut funcţia de consilier prezidenţial, când la Palatul Cotroceni se afla Traian Băsescu. Vicepreşedintele executiv al UDMR de la vremea respectivă, Kerekes Gabor, deţinea un pachet de 3,5% din acţiunile SC Eureka Media SRL. Un alt asociat care iese în evidenţă este nimeni altul decât afaceristul clujean Zoltan Arpad Paszkany.

Compania mamă a fost amendată de Comisia europeană pentru practici neconcurențiale

Comisia Europeană a amendat firmele Bong (Suedia), GPV și Hamelin (ambele din Franța), Mayer-Kuvert (Germania) și Tompla (Spania) cu 19.485.000 euro pentru coordonarea prețurilor și alocarea clienților anumitor tipuri de plicuri, încălcând normele UE antitrust. Având în vedere cooperarea lor în cadrul anchetei, Tombra, Hamelin și Mayer-Kuvert / GPV (în situația în care compania GPV a fost cumpărată de concernul german Mayer-Kuvert, n.red.) au beneficiat de reduceri ale amenzii. Deoarece toate întreprinderile au fost de acord să soluționeze cazul împreună cu Comisia, amenzile lor au fost reduse cu încă 10% fiecare.

Comisarul Margrethe Vestager, responsabil de politica în domeniul concurenței, a declarat: „De mai mult de patru ani, în loc să se concureze între ele, aceste companii au convenit să crească în mod artificial prețurile pentru plicuri în mai multe state membre. Toată lumea folosește plicuri. În cazul în care cartelistii ridică prețurile obiectelor de uz casnic pe care le fac în fiecare zi, în detrimentul a milioane de europeni, lupta împotriva cartelurilor impune un astfel de comportament și, de asemenea, acționează ca un factor de descurajare. în acest caz am închis plicul, l-am sigilat și l-am întors la expeditor cu un mesaj clar: nu-ți înșela clienții”.

Ancheta a arătat că obiectivul general al înțelegerii a fost de a aloca clienți și de a coordona prețurile pentru vânzarea de plicuri tipărite standard / cataloage și speciale. Acestea au fost cumpărate în mod obișnuit de către distribuitori staționari și companii mari din Danemarca, Franța, Germania, Norvegia, Suedia și Regatul Unit. Printr-o serie de reuniuni multilaterale și bilaterale orchestrate la nivel de conducere, cartelistii și-au coordonat răspunsurile la ofertele lansate de marii clienți europeni, au convenit asupra creșterilor de prețuri și au schimbat informații sensibile din punct de vedere comercial.

În perioada respectivă, grupul GPV și compania Mayer-Kuvert erau întreprinderi separate. Ulterior, grupul GPV a intrat în lichidare, iar unele entități / active, inclusiv cele implicate în cartel, au fost cumpărate de Mayer-Kuvert. Răspunderea pentru implicarea grupului GPV în înțelegere este așadar atribuită societății GPV France SAS (o filială creată de Mayer-Kuvert pentru a cumpăra majoritatea activelor de producție a plicurilor grupului GPV) și Heritage Envelopes Ltd (participant direct la încălcarea și fostul grup GPV entitate achiziționată de Mayer-Kuvert după încălcare). Ambele entități au fost filiale ale societății Mayer-Kuvert.

Citeste si Guvernul a dat o clădire din Cluj SRI-ului. Datele tranzacției sunt secrete

Articolul SRI cumpără plicuri de la o firmă din Cluj-Napoca. Patronii sunt bine ancorați în securitate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La Tribunalul și Curtea de Apel Cluj, mapele profesionale ale judecătorilor secțiilor penale sunt goale. Chiar dacă, în mod normal, judecătorii ar trebui să judece dosarele în funcție de specializarea și formarea lor profesională, magistrații judecă de-a valma orice cauză. La Curtea de Apel Cluj toți judecătorii secției penale sunt posesorii unei decizii interne, emise de șeful instanței, Denisa Bâldean, care le dă undă verde să judece orice cauză, indiferent că este vorba de corupție sau de infracțiuni cu violență. Formarea profesională continuă a magistraților clujeni este inexistentă.

În cadrul marilor instanțe clujene, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj nu există nicio situație care să arate cursurile de formare profesională sau specializările pe care magistrații clujeni ar trebui să le urmeze de-a lungul carierei lor.

Punctul fierbinte al acestei hibe îl reprezintă cazurile de corupție care ar trebui să fie judecate de complete specializate. Pe lângă faptul că în cele două instanțe clujene nu există complete specializate care să judece dosarele de corupție, formarea profesională a judecătorilor este o nebuloasă.

Am încercat să aflăm care sunt cursurile sau seminariile prin intermediul cărora magistrații ajung să judece cazurile de corupție. Însă nimeni nu știe!

Potrivit unui răspuns oficial ”Tribunalul Cluj nu păstrează o evidență a cursurilor de formare profesională și a seminariilor la care au participat judecătorii instanței, astfel, ne aflăm în imposibilitatea de a vă comunica informațiile solicitate”.

La Curtea de Apel Cluj situația este nuanțată. Inițial, unul dintre reprezentanții instanței a declarat că pentru a putea furniza informațiile cerute trebuie să consulte mapele profesionale ale judecătorilor. Însă, răspunsul oficial venit din partea purtătorului de cuvânt, Mihăiță Marian Lucian, arată că… mapele profesionale ale colegilor lui sunt aproape goale.

Judecătorul, care este și președintele secției penale, spune că toți colegii lui sunt specializați pe judecarea faptelor de corupție, printr-o decizie interioară. Acest document este semnat de președintele de instanță. În cazul Curții de Apel Cluj, este vorba despre Denisa Bâldean, judecător pe latură civilă.

”La nivelul curții de Apel Cluj nu deținem o asemenea situație statistică”, arată răspunsul oficial furnizat de magistratul Marian Mihăiţă-Lucian.

Nici la Consiliul Superior al Magistraturii nu există o situație clară în legătură cu acest aspect.

”La nivelul direcției de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii nu se află o evidență a magistraților care au efectuat cursuri de formare profesională continuă, iar la dosarul profesional astfel de documente nu se regăsesc doar dacă magistratul a înțeles să depună acte care să ateste efectuarea unor astfel de studii”, arată CSM.

Practic, judecătorul nu este obligat în niciun fel să facă dovada unei specializări! Singurele acte obligatorii ale dosarului profesional sunt diploma de licență, rezultatul de la admiterea în magistratură și de absolvire al Institutului Național de Magistratură (INM) și rezultatul concursurilor date pentru avansarea în funcție. Restul este lăsat la latitudinea judecătorului sau procurorului.

”Responsabilitatea privind formarea profesională continuă a magistratului revine Institutului Național de Magistratură, conducătorilor instanțelor și parchetelor, precum și fiecărui judecător și procuror, prin pregătirea individuală”, mai arată purtătorul de cuvânt al CSM, judecătorul Ionela Tudor.

Magistrații fac jonglerii cu pisica moartă

În același timp, răspunsul Institutului Național de Magistratură este de natură de a-l face pe Caragiale să se trezească din morți de râs.

”Institutul Național al Magistraturii organizează anual la nivel centralizat și descentralizat activități de formare profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în domeniul combaterii corupției. acestea sunt cuprinse în programele anuale de formare continuă și formare continuă descentralizată, documente publice, afișate pe site-ul INM la secțiunea formării continue. Activitățile de formare profesională la care participă judecătorii și procurorii reprezintă o componentă a carierei acestora care se consemnează în fișa din dosarul profesional, aflat în păstrarea CSM. Potrivit art.42 al.2 din Legea 303/2004, datele conținute în dosarul profesional sunt confidențiale, în condițiile legii”, arată reprezentanții INM.

Cu alte cuvinte, pentru un justițiabil este imposibil să afle dacă magistratul care îl judecă are competența necesară sau nu.

Potrivit datelor publice ale INM, din 2013 până în prezent niciun judecător clujean nu a urmat vreun curs de formare profesională continuă pe tema cazurilor de corupție. De altfel, asemenea stagii, cursuri sau seminarii pot fi numărate pe degete!

În 2019 și 2018, INM nu a organizat niciun curs de formare profesională continuă pentru magistrați pentru judecarea faptelor de corupție.

În 2017, INM a trimis magistrați la cursuri de specializare pe judecarea faptelor de corupție în Budapesta, iar în 2015 a trimis magistrați la  Roswell, New Mexico, SUA. La niciunul dintre aceste două cursuri nu a participat vreun judecător clujean.

Tot în 2015 la București s-a organizat un seminar cu tema ”Corupția, conflictul de interese si evaziunea fiscală, componente ale unui fenomen infracțional complex” și un altul la Brașov cu titlul “Dezvoltarea capacității Ministerului Public de a livra rezultate mai bune în combaterea micii corupții”. Seminarul despre ”mica corupție” a fost organizat la hotelul Casa Mureșan din Brașov. În anul respectiv, firma care administrează hotelul, SC Silvania SRL nu a declarat nicio cifră de afaceri, o pierdere de aproape 4.000 de lei și un singur angajat. Săracul om, probabil patronul societății, Rareș Mureșan, s-a zdrobit cu munca pentru pauzele de cafele și de masă, oferite magistraților care și-au notat conștiincios ”aspecte vitale” pentru judecarea și combaterea micii corupții. Omul a fost atât de ocupat că o fi uitat să dea bonuri pentru masa și cazarea magistraților. În același an, seminarul s-a ținut și în Sibiu la Hotel Ibis

În 2016, INM a organizat o școală de vară de vară pe tema corupției în stațiunea Neptun, iar în 2014 institutul a mai organizat o școală de vară la Păltiniș  pentru tinerii practicieni interesați de corupție.

Și atât! În rest, magistrații care doresc să se specializeze în judecarea faptelor de corupție mai pot opta pentru modulul E-learning, adică în fața calculatorului, a tabletei și… a telefonului!

La cursurile de formare se servesc sifoane elvețiene și europene

La rândul lor, formatorii din cadrul INM au fost instruiți pe tema luptei împotriva corupției prin intermediul a două programe, ambele realizate în cadrul Programului de cooperare româno-elvețian: ”Seminar de formare a formatorilor în domeniul luptei împotriva corupției și a criminalității economico-financiare, 14-15 noiembrie 2013” și ”Proiectul Îmbunătăţirea capacităţii judecătorilor şi procurorilor români în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii economico-financiare – seminar de formare a formatorilor, 14-15 octombrie 2013”. De atunci și până în prezent, potrivit INM, formatorii nu au mai urmat niciun program de instruire pe teme de luptă împotriva corupției.

Pe lângă programele din cadrul protocolului de cooperare româno-elvețian, INM a mai accesat fonduri europene pentru proiecte tangențiale cu lupta împotriva corupției. Ultimul a fost demarat anul trecut. Este vorba de proiectul „Justiția 2020: profesionalism și integritate”, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), Componenta 1 IP9/2017 – Calitate, transparență, etică și integritate la nivelul sistemului judiciar, Axa prioritară 2 – Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, Obiectivul Specific 2.3: Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia”.

Valoarea acestui proiect este de 14,5 milioane de lei. Până acum, din acești bani au fost cumpărate produse de papetărie, genți, rucsacuri, materiale promoționale, de publicitate, ecusoane, calendare, etc., adică lucruri fără de care formarea unui magistrat în lupta împotriva corupției este imposibilă!

Lacună cu probleme pe banii clujenilor

Principala problemă care survine din această hibă a instanțelor clujene, care judecă dosarele de corupție, constă în faptul că un magistrat, care primește un astfel de dosar, poate administra sau nu probele cu discernământ. În majoritatea cazurilor se vehiculează sume importante de bani publici pe care inculpații ar trebui să le returneze. Unii dintre cei judecați pentru corupție pot fi victime ale unor înscenări, iar alții pot scăpa cu pedepse minime și cu banii rămași în conturi. Legea prevede că dacă un judecător se dovedește că nu este specializat pe judecarea cauzelor de corupție, întregul proces trebuie rejudecat iar acest procedeu duce, de cele mai multe ori, la achitare. Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, judecătorul Simona Trestian spune că respectivele complete specializate au fost înființate în 2007 și, după 2014, nu a mai fost reluată discuția asupra lor. Acest lucru nu ar duce deloc la rejudecarea dosarelor respective pentru magistrații care au prezidat procesele respective sunt ei înșiși specializați pe fapte de corupție.

”Completele specializate pe faptele de corupție au fost stabilite în 2007 cu judecători specializați pe fapte de corupție. În 2014, în cadrul colegiului de conducere a instanței, nu s-au mai repus în discuție completele respective pentru că, oricum, judecătorii din cadrul lor sunt specializați pe fapte de corupție”.

Însă, după cum se poate observa specializarea magistraților clujeni în combaterea corupției este inexistentă. 

Cine ar putea beneficia de pe urma lipsei completelor specializate pe fapte de corupție

Printre dosarele care ridică probleme din cauza acestui aspect se numără cel al omului de afaceri Călin Stoia. El a fost judecat la Tribunalul Cluj pentru trafic de influenţă și condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei.

Un alt dosar este cel al fostului șef AJOFM Cluj, Daniel Don, care a fost trimis în judecată în 2016. Procesul este încă pe rol.

Horea Uioreanu, fostul șef al CJ Cluj, a fost trimis în judecată în 2014 sub acuzațiile de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. În 2017 a fost condamnat definitiv, în momentul acesta aflându-se la închisoare.

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată în 2016 pentru fapte de corupție, procesul lui aflându-se și acum pe rolul Tribunalului Cluj.

Fostul șef al ISCTR Cluj, Pop Rareș, a fost trimis în judecată în 2014 și condamnat în primă instanță la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Ceilalți doi inculpați din dosar, inspectorul de la Cluj, Crișan Claudiu a fost și el condamnat la 2 ani și 4 luni închisoare cu executare, iar Radu Dohotar a primit pedeapsa de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare.

Patronul firmei de transport Fany, Stefan Cadar a fost trimis în judecată în 2014 pentru infracțiuni de corupție, iar în 2016 a fost condamnat la 2 ani și 8 luni cu executare, soția lui la 3 ani cu suspendare, iar societatea de transport Fany a primit o amendă penală de 50.000 de lei.

În opinia unor specialiști în drept penal, judecarea acestor persoane de către un complet nespecializat pe fapte de corupție ar duce la anularea sentințelor.

Studiu de caz: om de afaceri clujean trimis degeaba în judecată, nimeni nu răspunde!

Omul de afaceri Căpriță Neicuțescu a fost trimis în judecată de fostul șef al DNA Cluj, Elena Botezan, acum judecător la Curtea de Apel Cluj. Dosarul a fost judecat la Tribunalul Cluj de către magistratul Marius Lupea, care, în mod normal, ar trebui să fie specializat pe judecarea faptelor de corupție.

Cu toate acestea, Lupea l-a achitat pe Căpriță și a dispus ridicarea unui sechestru asigurator în valoare de peste 1,6 milioane de lei, sumă de bani pe care omul de afaceri ar fi obținut-o prin evaziune fiscală.

În dosar este implicat chiar unul dintre ofițerii de poliție judiciară de la DNA Cluj, Valentin Tătar, care a lucrat la marile anchete instrumentate de fostul procuror Botezan, dar care îi vindea informații lui Căpriță contra unor sume de bani, servicii și bunuri.

Potrivit avocatului Sergiu Bogdan, care l-a reprezentat pe omul de afaceri în proces, s-a demonstrat că Neicuțescu Căpriță nu a săvârșit nicio infracțiune, iar DNA Cluj a deschis dosarul dintr-o greșeală. Acuzațiile DNA din dosar se vizau o fraudă de un milion de euro!

În urma achitării se poate pune întrebarea: fostul șef DNA Cluj Elena Botezan a făcut o anchetă în totală necunoștință de cauză, ori magistratul Lupea nu a putut judeca cu discernământ probele de la dosar?

Completele specializate

Prin Legea nr. 161/2003, Parlamentul a modificat Legea nr. 78/2000 privind descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, printre articolele modificate atunci și aflate și în prezent în vigoare fiind articolul 29. Aici se arată, fără echivoc, că, “pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Legea nu face, așadar, nicio distincție între judecătorii, tribunale, curți de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție, absolut toate aceste instanțe fiind obligate să o respecte, dacă judecă spețe cu infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000. Este vorba despre infracțiuni de luare de mită, de dare de mită, de primire de foloase necuvenite, trafic de influență, de infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (abuzul în serviciu contra intereselor publice, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, șantajul etc.) sau infracțiunile în legătură directă cu infracțiunile de corupție ori infracțiunile împotriva intereselor financiare al Comunităților Europene.

Un fir întins de INM până la Kovesi

În cadrul proiectului european accesat de INM pentru formarea judecătorilor a fost încheiat un contract cu două firme (Unique Promo SRL-D și Hope Promo S.R.L.) valoarea lui fiind de aproximativ jumătate de milion de lei.

Firmele o au în comun pe Violeta Tudose, o tânără care a terminat cursurile unei universități de prestigiu din țară, Spiru Haret. Tudose este acționar și administrator la Unique Promo și, până acum doi ani, a fost director executiv la Hope Promo. La cea de-a doua firmă, acționar și administrator este Dan Popa.

Ambele societăți sunt controlate prin interpuși de sibianul Ciprian Faraon, fostul vicepreședinte PNL al organizației județene și conducător al alegerilor locale și parlamentare din 2016. El a fost exclus anul trecut din PNL Sibiu.

Hope Promo a câștigat și contracte de la Transgaz unde, ca din întâmplare, lucrează Sergiu Lascu, fratele fostului șef DNA, Laura Codruța Kovesi.

Citeste si Din 2014 Tribunalul Cluj nu are complete specializate pentru fapte de corupție

Articolul Magistrații clujeni care judecă dosarele de corupție specializați în biroul șefului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un bărbat din Florești, în vârsta de 33 de ani, a fost reținut de polițiștii clujeni după ce a agresat-o pe fosta iubită.

”La data de 30 august a.c., poliţiştii din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca – Secţia 2 Poliţie, cu sprijinul luptătorilor din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale Cluj, au depistat şi reţinut pentru 24 de ore un bărbat de 33 de ani, din comuna Floreşti, judeţul Cluj”, informează IPJ Cluj. 

Potrivit poliției clujene, cel în cauză, în timp ce se afla în zona Pieței Mărăști, ar fi încălcat ordinul de protecție emis pe numele său, prin agresarea fostei concubine. Ulterior, i-ar fi sustras acesteia circa 560 de lei și ar fi plecat cu unul dintre cei patru copii care o însoțeau pe femeie, arată știridecluj.ro. 

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, încălcarea ordinului de protecţie, furt calificat şi lipsire de libertate în mod ilegal, fapte prevăzute şi pedepsite de Codul penal.

Citeste si Terenurile de sub Piața Mărăști au plecat, datoriile au rămas

Articolul Bărbat reținut în Piața Mărăști după ce a agresat o femeie apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Site-urile de matrimoniale sunt din ce în ce mai populate, tot mai mulți oameni recurg la internet pentru a-și spori șansele de a găsi un partener. În timp ce unii declară că sunt în căutarea unui partener pe viață alții au găsit prin aceste anunțuti posibilitatea de a-și satisface cele mai ascunse fantezii. Gazeta de Cluj vă prezintă un TOP cu cele mai nonconformiste anunțuri de matrimoniale din județul Cluj publicate pe Public24.ro.

Sunt frumoase dar s-ar putea că aveți o supriză, nu știm dacă plăcută sau mai puțin plăcută!

În anunțurile de matrimoniale au început să apară tot mai mulți travestiți. Nu vrem să ne imaginăm cum ar fi să dai de o astfel de “domnișoară” într-un club după o seară de beție, dacă totuși se întâmplă vei avea o supriză când ajungeți acasă.

“Tranvestita, cu ambele roluri de activ sau pasiv. Feminina, selectivă și stilată, senzuală, cu forme braziliene, apetisantă, foarte discretă, dulce, fară inhibiții și atentă cu tine”, se descrie în anunț o … domnișoară? 

Jesica spune că e transexuală. Aceasta se descrie ca fiind feminină și jucăușă.

Lory este și ea transexuală. Aceasta spune în anunț că este “reală, tunată, inteligentă și cu experiență. Sunt dornică de a cunoaște domni draguți pentru a le satisface fanteziile într-un mod plăcut și discret, sunt foarte feminina și sexi. Fundulet bombat și jucauș, ochi albaștri ,buze botoxate,blondă, talie de viespe, înălțime 1.78, 67 kg, sânii siliconați”. Aceasta a apărut și la Acces Direct.

Ar putea să existe totuși o “problemă” … băieți, s-ar putea să aveți ceva în comun cu această domnișoară, după cum spune în anunț, o “erecție foarte bună”.

“Transexuală dulce și provocatoare, fără fițe, te aștept la web pentru a ne dărui clipe de răsfăș… dacă ți-am stărnit curiozitatea cauta-mă. Oricum la ce e pe aici, n-ai de unde alege!”

Dacă doriți să fiți slavi acum e momentul

“Stăpâna activa dominatoare cu experienta aștept sclavii umili, dețin jucării”

Laura spune că “ofer ședințe de dominare sclavilor avansați cât și începătorilor. Doar pentru cei care caută o stapână, au această fantezie și nu au avut ocazia să și-o îndeplinească! Ședința poate fi hard sau soft.”

Dacă nu aveți ce face cu șosetele folosite acum aveți ocazia să le vindeți

Un bărbat cu o fantezie mai diferită cumpără soșete, ciorapi și teniși purtați.

“Sarutmâna doamnă/domnișoară! Tânăr cu feet fetish, cumpăr soșete, ciorapi și adidași purtați de doamne/domnișoare. Ofer și cer discreție maximă!”, se arată în anunț.

“Ador limbuțele”

Următoarea domnișoară spune că “îi plac limbuțele” și se caracterizează ca fiind excepțională, serioasă și sexy. Aceasta mai spune că la ea nu există grabă sau inibiții și indeplinește orice fantezie ascunsă.

Dacă doriți o blondă de lux sunați din timp, face maxim trei programări pe zi  

Jasmin spune că lucrează zilnic între orele 10-21 “a doar 100 m de iulius mall intr-un apartament cochet,discret si foarte curat cu locuri de parcare la discretie”. Aceasta se descrie ca fiind blondă, cu ochii verzi, 1.72 m înălțime, siliconată, bronzată, cu un corp tonifiat la sala de sport.  
Grăbiți-vă, Jasmin trebuie contactată din timp, aceasta spune că acceptă maxim trei bărbați într-o zi.

Stați liniștite, sunt și oferte pentru femei

Angelo este escorta masculina, acesta face și striptease în diferite costumații. În anunț mai spune că are și experiență în filme pentru adulții.

Bărbați, femei, cupluri, orice ați fi dacă sunteți din Dej aveți noroc, servicii non-stop!

“Femeie matură non-stop doar în Dej… orice… oriunde… pasională și deschisă la fantezii. Te aștept în compania mea pentru a petrece clipe de neuitat, pasiune și de rasfăț total. Sunt interesată de domni, doamne, sau cupluri ce doresc să iși facă orice fantezie cu mine și corpul meu.”

Articolul În Cluj femeile au penis, iar bărbații sunt prostituate. BDSM, foot fetish, transexuali, non-stop chiar în inima orașului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

PSD organizează sâmbătă un congres la Palatul Parlamentului pentru lansarea Vioricăi Dăncilă drept candidatul PSD la alegerile prezidențiale. Un contracandidat ce îi dă emoții premierului este deputatul PSD Liviu Pleșoianu care și-a anunțat de mai mult timp intenția de a candida independent la președinția României. 

În 24 august, PSD își desemnează candidatul la alegerile prezidențiale la Congresul Extraordinar al Partidului Social Democrat ce va avea loc la Palatul Parlamentului începând cu ora 11:00. Conform declarațiilor anterioare, Viorica Dăncilă urmează să fie candidatul PSD la președinție. Însă, cu toate că premierul va obține mai mult ca sigur votul majoritar al social-democraților, asta nu-l împiedică pe colegul ei de partid, Liviu Pleșoianu să o contracandideze. De altfel, Pleșoianu și-a anunțat de mai mult timp intenția de a candida la președinția României, iar mai nou el s-a poziționat ca principal contestatar al Vioricăi Dăncilă.

De departe, speranța este Liviu Pleșoianu, chiar dacă mulți din PSD nu realizează, nu vor să realizeze sau nu au voie să realizeze. Cu toate acestea, Pleșoianu este singurul candidat român demn!

O predare necondiționată?

Viorica Dăncilă, un personaj de neinvidiat, a reușit să devină președinte al PSD, forțând propunerea de (auto)numire drept candidat la președinție al Partidului Social Democrat.

Să nu uităm că la alegerile respective, Liviu Pleșoianu s-a clasat pe locul al doilea cu un număr de voturi pe care nu l-aș desconsidera deloc, cu atât mai mult cu cât Pleșoianu e în partid de aproximativ trei ani. Să nu uităm că în iunie 2019 când și-s depus candidatura pentru funcția de președinte al partidului, Liviu Pleșoianu a avut  cel mai aplaudat discurs în cadrul Congresului PSD, diferit de tezele „mașinăriei de partid”. E drept, nu a fost și la fel de votat pentru că lucrurile au fost aranjate și tot Dăncilă ar fi ieșit câștigătoare, chiar dacă ar fi căzut un meteorit peste Sala Palatului.

Dăncilă candidează din partea ”partidului CEX”, Pleșoianu din partea românilor

Imediat după desemnarea lui Dăncilă  drept candidatul oficial al PSD la alegerile din noiembrie, Liviu Pleșoianu a anunțat că va candida independent la președinția României.

”Voi candida ca independent la alegerile prezidențiale din acest an, cu susținerea tuturor celor care cred în acest mesaj! La 30 de ani de la Revoluție, FIE să triumfe curajul, nu frica, FIE să triumfe dreptatea, nu injustiția, FIE să triumfe vorba LIBERĂ a OMULUI LIBER, nu tăcerea vinovată, FIE să triumfe ROMÂNIA, nu… „Românica”! Fie să FIM, OAMENI LIBERI!”, este mesajul cu care și-a lansat Pleșoianu candidatura, printr-o postare pe Facebook.

Pleșoianu, un critic al premierului Dăncilă, mai spunea că, în timp ce Viorica Dăncilă va candida din partea „partidului CEX”, el va candida din partea românilor care îi împărtășesc credințele, pe care le enumeră în postare:

„Viorica Dăncilă va candida din partea partidului CEX. Eu voi candida din partea românilor, a oamenilor care au crezut și în 2012, și în 2016 în posibilitatea:
– de a ne ridica din genunchi (nu de a lustrui fericiți pantofii altora);
– de a avea o justiție adevărată (nu una care distruge sufletul unui copil târându-l pe jos la propriu);
– de a reașeza România în destinul său de țară menită sa creeze punți între țări (nu de stat vasal mulțumit să fie mereu mutat de alții pe o tablă de șah ce nu-i aparține);
– de a reașeza ființa omenească în centru și de a reumaniza profund societatea, politica, educația, relațiile de muncă (nu de a continua să construim castele de nisip care se vor răsturna la cea mai mică adiere de vânt);
– de a face politica OMULUI LIBER (nu de a fi marioneta unor grupări, interne sau externe, de interese economice sau politice, din zona ieșită din matca a serviciilor sau a altor organizații metastatale);
– de a prețui rădăcinile spirituale și culturale ale acestui neam (nu de a deveni clone lipsite de identitate proprie încolonate spre prăpastia așa-zisului „progresism”);
– de a aduce în prim-plan oameni curați și dornici să-și ajute semenii (nu politruci și ipocriți înregimentați care mimează prost grija față de ființa omenească)! „.

SIEsta PSD

Liviu Pleșoianu, principalul critic din interior al PSD, a făcut o nouă declarație în stilul în care ne-a obișnuit în ultimul timp. Acesta a transmis un mesaj înainte de Cex-ul PSD, folosind unele cuvinte care sugerează implicarea SIE în treburile partidului.

”Înțeleg că azi (n.r. 23 august) se reunește CEX pentru a pregăti mini-congresul de sâmbătă, intrat zdravăn la apă, unde vor participa doar cei dispuși să o aplaude frenetic pe doamna Dăncilă#2.

Dragă CEX, eu nu mai am nicio așteptare, ci doar o sugestie: la ședința de azi ar fi normal să participe și președinții partidului, domnii Ică Voinea și Cristian Burci (zis și „baby broker”). Ar fi păcat ca o ședință atât de importantă să se desfășoare în absența eminențelor lor mult prea cenușii…

Apoi, la mini-congresul de sâmbătă, după ce se încheie ropotele lungi de aplauze (absolut meritate de noul premier, doamna Dăncilă#2), ar trebui de asemenea invitați să concluzioneze PUBLIC, la vedere, cei doi președinți ai partidului.

În felul acesta, mini-congresul își va face SIEși un mare bine, după aplauze se va putea consuma o hamSIE, iar, la final, toată lumea se va relaxa și, pentru binele partidului și al patriei, își vor face toți SIEsta”, a scris Liviu Pleșoianu pe Facebook.

Articolul Renunță PSD la SIEstă? Liviu Pleșoianu, singurul candidat demn la alegerile prezidențiale apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Avocatul Gheorghe Piperea a spus că a depus ieri o declarație pe proprie răspundere din care rezultă că nu este ofițer sau lucrător acoperit al serviciilor de informații.

”Am depus azi (n.r. 2 septembrie), la Baroul Bucuresti, o declaratie pe proprie raspundere din care rezulta ca NU sunt ofiter sau lucrator acoperit al serviciilor de informatii. Am declarat, in plus, ca nu sunt nici influencer al neo-sekuritatii si nici sekuristofil. De asemenea, am declarat ca nici cele doua societati profesionale pe care le controlez, Piperea si asociatii (avocati) si RomInsolv (practicieni in insolventa) nu sunt sub acoperirea sau in solda serviciilor secrete. Toti avocatii cu care colaborez vor face aceasta declaratie in prima saptamana din septembrie. La fel si practicienii in insolventa. 
Declaratia contine si infirmarea apartenentei mele la organizatii de tip masonic. 
Am facut aceasta declaratie nu numai pentru ca UNBR ne-a recomandat-o, tuturor celor cca 35 de mii de avocati din tara, si nici pentru ca un vice-presedinte al UNBR, dl. Striblea de la Iasi, a facut o astfel de declaratie inainte ca onor UNBR sa catadicseasca sa dea o astfel de recomandare (gest, de altfel, foarte laudabil, al dlui Striblea), ci pentru ca era absolut necesara iesirii profesiei noastre din adormirea si letargia impuse de neo-sekuritate, care si-a extins “campul tactic” si in curtea noastra, ceea ce este cat se poate de grav pentru democratie. Cu avocati tematori sau letargici, apararea drepturilor si libertatilor individuale ale cetatenilor devine o utopie, iar abandonul acestor drepturi si libertati este calea sigura catre dictatura. Avocatul este primul aparator al legii, al cetatii si al moralei civice, iar atunci cand exponenti ai acestei nobile profesii se pun voluntar in slujba unor entitati secrete, care fac din controlul si monitorizarea permanenta a cetatenilor un scop primordial al existentei lor, e timpul ca noi toti, mai ales cei cu o oarecare notorietate, sa ne ingrijoram si sa luam ferm atitudine. 
Acest gen de declaratii pot fi un prim pas, pana la impunerea prin lege si prin statutul profesiei de avocat a obligativitatii separarii calitatii de avocat de “calitatea” de lucrator acoperit al serviciilor secrete, conforma cu recenta propunere a prof. Corneliu-Liviu Popescu de la Facultatea de Drept din Bucuresti. 
Sper ca gestul meu si al colaboratorilor mei sa atraga atentia asupra indelungatei ambiguitati a pozitiei conducerii UNBR, care a fost simplu spectator (si, din pacate, aplaudac uneori) al gravelor derapaje de la drepturile si libertatile cetatenesti care au insotit asa-zisa lupta anti-coruptie si “eforturile” serviciilor secrete de “consolidare” a statului de Drepți! in România in ultimii 14 ani. Sper, de asemenea, ca toti acei avocati care, fara sa le-o ceara nimeni si fara sa priceapa implicatiile, si-au pus cunostintele tehnice in slujba neo-sekuritatii in toata aceasta perioada in care justitia vizibila s-a redus la cateva mii de dosare de coruptie unde “probele” se obtin exclusiv prin monitorizari, interceptari si delatiuni ori marturisiri obtinute in stil inchizitorial. 
Nu ar fi rau ca astfel de declaratii sa fie date si de exponentii “oneghe”-urilor militante si activiste, in special cele care contin magistrati.

PS Sper ca se observa ca includ in acest demers si practicienii in insolventa. Spre deosebire de UNBR, organizatia profesionala a acestora, recte UNPIR, nu a emis o recomandare similara. Motivatia este aceea ca in conducerea UNPIR si, mai ales, in patronatul unor mari firme de insolventa (ele insele firme acoperite ale neo-sekuritatii) este doldora de securisti acoperiti si de filo-securisti. Am fost in conducerea acestei profesii si i-am vazut “la treaba” ani de zile pe acesti năimiți ai serviciilor secrete. Unita cu scârba de acesti falsi si de aceste nulitati profesionale, falsificarea alegerilor de la filiala Bucuresti, din 2016, m-a determinat sa renunt sa mai candidez la sefia UNPIR. Dar in 2020 sunt alegeri, din nou. Biologic, unii trebuie sa lase loc tinerilor. Moral, acoperitii si filosecuristii trebuie sa lase loc oamenilor onesti si profesionistilor. De aceea, primii care ar trebui sa dea declaratii in stilul celei recomandate de UNBR ar trebui sa fie cei din conducerea actuala a UNPIR si cei care vor sa fie in conducere la anul”, anunță avocatul Gheorghe Piperea.

Citește și: Gheorghe Piperea: Avocații ar trebui să depună la barou declaraţii că nu sunt acoperiţi ai serviciilor secrete

Avocatul Liviu Popescu cere excluderea acoperiților din breaslă

Articolul Avocatul Piperea a depus o declarație din care rezultă că nu este ofițer sau lucrător acoperit al serviciilor de informații: ”Acoperiții și filosecuriștii trebuie să lase loc oamenilor onești și profesioniștilor” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.