Direcția de Sănătate Public Cluj a ținut secret un focar de febră Q, care s-a manifestat în rândul studenților de la Medicină Veterinară. 

Cazul a fost atât de bine ascuns, încât nu s-a aflat nimic până când boala nu a fost eradicată, fiind 23 de persoane bolnave, majoritatea studenți de la USAMV.

”Studenții nu au fost anunțați, informațiile despre posibila infecție au circulat ”pe surse”, între studenți, fără ca facultatea să fi venit cu o înștiințare oficială, prin care să îi anunțe despre pericolele la care se supun sau să le recomande seturile de analize corespunzătoare”, afirmă persoane familiare cu subiectul. Practicile sunt demne de perioada dinainte de 1989, când orice caz era ținut ”la secret”, pentru ca raportările să iasă cât mai bine.

Boala s-a răspândit de la clinicile veterinare care funcționează pe lângă Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Cluj, dr. Mihai Moisescu-Goia, cel care a ascuns totul de opinia publică, a declarat că ”focarul a fost, nimeni nu-l contestă. Au fost dacă nu mă înșel 12 cazuri, și 23 confirmate la laborator, adică posibile, dar care nu s-au consumat. A fost vorba de un animal care avea boala și cineva care nu a respectat procedura de curățenie și dezinfecție. Ei acolo animale bolnave. Dacă au aplicat măsurile pe care le-am dispus, totul e rezolvat”, a mai spus Moisescu-Goia, conform G4Media.

Nu s-a comunicat nimic public pentru că boala nu este gravă și autoritățile riscau să panicheze populația. Culmea, boala nu a fost anunțată cum trebuie nici în rândul studenților. 

Clinicile și spitalul de urgență al USAMV au fost închise pentru trei zile, în jurul datei de 20 mai, pentru a se efectua curățenie generală și dezinfecție.

Decanul Facultății de Medicină Veterinară, prof. dr. univ. Nicodim Fiț, spune că s-a trimis un email și s-au pus pe uși anunțuri, dar studenții spun că acestea conțineau instrucțiuni generale de prevenire a bolilor infecțioase care se transmit de la animal la om.

Pentru că boala a continuat să se răspândească, în perioada 25-28 iulie, USAMV a închis din nou clinicile. Ultimul om infectat a fost semnalat în 7 august.

Febra Q este o boală ”zoonotică” și se transmite de la animal la om, iar simtomele constau în semne asemănătoare gripei, febră prelungită, oboseală, dureri de cap, dureri musculare și, ocazional, pneumonie sau alte complicații.

Articolul Focar de febră Q la Cluj, ținut secret pentru a nu ”panica populația” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Muncitorii de la Diferit au descoperit în cadrul lucrărilor care se fac pe str Regele Ferdinand din centrul orașului, poarta principală de intrare în oraș, care a fost demolată de imperiul austro-ungar în 1870.

Reputatul arheolog clujean Alexandru Diaconescu spune că este vorba de poarta principală a orașului. ”Eu încă nu am văzut săpăturile și vestigiile, dar știu că este vorba despre poarta principală a orașului Cluj NApoca, demolată destul de tărziu, pe la 1870. Dacă nu ar fi fost demolată atunci, azi am fi avut un monument extrem de frumos în oraș. La vremea respectivă, autoritățile maghiare au demarat proiectul de lărgire a străzii respective și au demolat poarta, care făce parte din istoria lor, practic. Noroc cu arhitectul Ilașcu, care a documentat zona! Mare păcat că acest monumet, care asigura o identitate orașului, nu mai există”, a declarat Diaconescu.

Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului rangul unui Oraș Liber Regesc, scoțându-l astfel de sub autoritatea voievodului Transilvaniei. Aceasta a ajutat Clujul să devină un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar și cu distracțiile specifice orașului. Pe atunci populația era formată din sași, secui și în mică măsură români. Rolul meșteșugului în muncile orașului a crescut mult, ulterior dezvoltându-se mai multe bresle meșteșugărești.

Tot acum orașul a primit dreptul de a își clădi ziduri, bastioane și turnuri de apărare. S-a început construirea zidurilor, ceea ce a durat până la finalul secolului al XVI-lea. Suprafața noii cetăți (45 ha) era aproximativ dublă față de cea a primei incinte medievale, traseul (vezi harta) fiind de-a lungul Pârâului Țiganilor la est (actualele străzi Emil Isac și Samuil Micu), la nord în perimetrul dintre actualele străzi Potaissa și Mihail Kogălniceanu, respectiv Avram Iancu. La est urma linia străzii Baba Novac, Cuza Vodă, iar apoi continua pe partea nordică tot de-a lungul Canalul Morilor. Fortificația timpurie își păstrează funcțiile de apărare devenind un castellum al orașului. Incinta este practic terminată în preajma jumătății veacului al XV-lea, poarta de est fiind de exemplu ridicată în 1449. S-au folosit blocuri mari din piatră pentru ridicarea unor ziduri masive cu contraforți de întărire, creneluri și metereze, drum de strajă pe console de piatră cu scări de retragere.

O a doua etapă de construcție se întinde intre anii 1470 – 1507 când se construiesc între altele Poarta de vest și Turnul Podului.

În cele din urmă, lucrări importante sunt efectuate între 1515 și 1525, un edict din 1571 al regelui Ludovic al II-lea scutindu-i pe clujeni de taxe pentru eforturile lor de întărire a apărarii orașului. Cu totul particulare pentru regiune și perioadă sunt zidurile ridicate exclusiv în piatră și prevăzute cu creneluri. Celelalte fortificații ardelene renunțaseră la acea dată la astfel de rezolvări.

Articolul Poarta principală a municipiului Cluj Napoca descoperită de lucrările de restaurare a străzii Regele Ferdinand apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul premier Victor Ponta regretă vremurile cînd infractorii erau săltați și băgați la închisoare chiar cu încălcarea legilor și a procedurilor, afirmînd, într-un interviu, că acum cîțiva ani, statul era mai puternic, iar infractorii, constituțional ori ba, măcar erau în pușcărie, iar acum sunt liberi, scrie inpolitics.ro.

”Ăsta a fost vîrful aisbergului, cu Caracalul. Faptul că nu mai avem statul puternic în care interlopii și ăilalți… îi umflau la închisoare, curat neconstituțional, dar îi umflau…Acum sunt toți liberi, te caută cu mașini, te bat cu bîte, asta-i problema. Vreau să spun o chestie, povestea aia cu statul-paralel: eu știu că în 2015-2015 toți șefii ăștia de clanuri erau la închisoare. Că îi înregistrau, mai legal, mai ilegal, mai cu judecătorii…, dar erau la închisoare, știu că nu erau odată toți la masă. Acum nu mai e nimeni la închisoare” a declarat liderul Pro România la emisiunea ”Starea nației”.

Articolul Ponta, nostalgic după epoca lui Maior, Coldea și Kovesi apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, propusă de PSD ministru al Justiţiei, susţine, sâmbătă, că asocierea numelui său de susţinerea OUG 13 este un fakenews.

„Am vazut ieri propagata public acuzatia ca am sustinut Ordonanta 13, insa doar un singur site m-a intrebat daca afirmatia e adevarata si le-am spus ca asocierea numelui meu de sustinerea OUG 13 este un fakenews. In fapt, cand in ianuarie 2017 se discuta pe surse despre o ordonanta pentru modificarea codurilor, UNJR a avut in data de 18 ianuarie 2017 o pozitie publica prin care i-a solicitat premierului de atunci, Sorin Grindeanu, „sa nu adopte nici o ordonanta de urgenta care vizeaza activitatea autoritatii judecatoresti, cum ar fi modificarea Codurilor, fara ca aceasta sa fi fost pusa in dezbatere publica si fara sa fi fost transmisa spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii”, scrie, pe Facebook, Dana Gîrbovan.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România precizează că apoi, pe data de 31 ianuarie 2017 a fost adoptată OUG 13/2017, UNJR luând poziţie imediat.

„Imediat, a doua zi, pe data de 1 februarie 2017, UNJR a avut o pozitie publica prin care „condamna modul profund netransparent in care, pe data de 31 ianuarie 2017, Guvernul Romaniei a ales sa modifice Codul penal si Codul de procedura penala, fara o dezbatere reala si efectiva si prin intermediul unei Ordonante de Urgenta care nici macar nu figura pe ordinea de zi a sedintei de Guvern. […] In concluzie, UNJR solicita Guvernului Romaniei sa revina asupra dispozitiilor ce nu au intrat inca in vigoare si sa le transmita in Parlament sub forma unui proiect de lege, unde sa fie dezbatute in mod real si efectiv.” Acestea sunt faptele. Concluziile le trageti singuri”, a transmis Dana Gîrbovan.

Reacţia preşedintelui UNJR vine după ce mai mulţi liberali au criticat-o pentru acest lucru. Vicepreşedintele PNL Gigel Ştirbu a declarat, vineri, că PSD a numit-o pe Dana Gîrbovan la ministerul Justiţiei pentru a plăti o poliţă, după ce aceasta a criticat referendumul pe justiţie şi a susţinut OUG 13.

Articolul Dana Gîrbovan: Asocierea numelui meu de susţinerea OUG 13 este un fakenews apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Polițiștii români, împreună cu inspectori fiscali germani, au efectuat 20 de percheziţii în 3 judeţe, între care şi Cluj, la persoane bănuite într-un dosar de evaziune fiscală în Germania.

La data de 11 septembrie 2019, echipe comune de anchetă, formate din polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Cluj și inspectori fiscali germani din cadrul Autorității Fiscale din Nürnberg Sud – Oficiul de Investigare a Fraudelor Fiscale, au efectuat 20 de percheziții, ca urmare a extinderii cercetărilor într-un dosar penal privind comiterea mai multor infracțiuni de evaziune fiscală, de către cetățeni români pe teritoriul Germaniei.

Activitățile s-au derulat pe raza județelor Cluj, Bihor și Galați, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

În urma acestora, au fost identificate și ridicate înscrisuri, documente financiar-contabile, telefoane mobile, laptopuri, tablete, precum și alte dispozitive electronice – bunuri ce pot servi ca mijloace de probă.

În cauză, sunt cercetate 70 de persoane pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de evaziune fiscală comise pe teritoriul statului german, printr-un mecanism de fraudare a plății TVA, în cadrul căruia au fost utilizate societăți comerciale de tip „firmă fantomă” din România, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia și Austria. 

Prejudiciul creat statului german, prin săvârșirea acestor fapte, este de aproximativ 21.300.000 de euro, în cauză fiind dispuse măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului.

Activitățile s-au derulat cu sprijinul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, precum și al polițiștilor din Oradea și Galați.

Reamintim că, la data de 9 octombrie 2018,  în urma a 69 de percheziții efectuate de polițiștii din Cluj și autoritățile din Germania în aceeași cauză penală, au fost descoperiți și ridicați aproximativ 100.000 de lei și 30.000 de euro.

În cauză a fost aplicată măsura asiguratorie a sechestrului judiciar asupra a 8 imobile din județele Cluj și Alba. De asemenea, 35 de persoane bănuite au fost depistate și conduse la audieri, fiind cercetate pentru evaziune fiscală.

Perchezițiile au fost efectuate pe raza judeţelor Cluj, Alba, Arad, Argeș, Bihor, Constanța, Hunedoara, Iași, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Tulcea,  precum și în municipiul București la adresele persoanelor bănuite și ale societăților comerciale administrate de acestea. 

Articolul Percheziții în Cluj la o rețea evazionistă cu tentacule în Germania apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul șef SPP, Dumitru Iliescu, a postat un mesaj pe Facebook în care spune că ”aducem statul paralel, la conducerea țării, prin mijloace legale”, astfel că ”statul paralel ilegal a murit”.

”Nu-i inteleg pe cei care au facut declaratii critice la adresa Doamnei Dancilă, ca l-a propus si sustinut pe domnul Melescanu la conducerea Senatului Romaniei. Nu le place sa se documenteze! Daca ar fi facut-o, ar fi constatat, spre exemplu, ca olandezii, fiind depasiti de evenimente si ne-mai putand controla consumul de droguri si prostitutia, le-au legalizat. Cum puteam sa rezolvam problema Statului Paralel, care a preluat in mod ilegal puterea in Romania? Doar luand exemplul olandezilor si aducandu-i pe cei care au apartinut sau au fost colaboratori ai structurilor de forta in functiile publice cele mai inalte. Asa este mai bine! Aducem Statul Paralel la conducerea tarii, prin mijloace legale si il scoatem din situatia deloc confortabila de ilegalitate. Nu inteleg de ce mai tergiverseaza cu celelalte functii publice importante! Daca tot o facem, sa o facem serios! Sa-i numim si la coducerea tuturor comisiilor parlamentare, chestorii sa fie si ei inlocuiti cu specialisti din servicii, mai putin cei care au fost deja fidelizati, sa numim la fel pe portofoliile din Guvern. Cred ca doamna Dancila ar fi foarte apreciata daca s-ar retrage si ar lasa locul lui Maior, sau Coldea, iar in Guvern ar fi adusi Dumbrava, Ciocarlan, Epure si toti acolitii lor. Am uitat de Eduard Hellvig! Lui nu-i dati nimic? Aaa…!!! Am uitat! Pe el il pastrati in rezerva, sa asigure alternanta la guvernare, conform principiului deja consacrat „PLEACA AI NOSTRI, VIN AI NOSTRI” In acest fel, am rezolva pentru multi ani problema existentei ilegale a unei puteri paralele si am avea permanent majoritate parlamentara. Singura problema care ar aparea ar fi aceea a Serviciului de Telecomunicatii Speciale, care ar ramane fara obiectul muncii, in sensul ca nu va mai fi nevoie sa falsifice rezultatul alegerilor, iar tabletele cumparate cu bani grei, din buzunarele noastre, ar deveni inutile. In rest, domnul Melescanu este o persoana venerabila, demna de tot respectul pentru activitatea sa diplomatica, pentru activitatea depusa in slujba Statului Roman, chiar daca consider optiunea PSD pentru conducerea Senatului ca fiind total nefericita. Daca nu aveau politicieni valorosi in interiorul partidului, care aveau si dreptul de a fi nominalizati pentru aceasta functie, poate intelegeam decizia lor, dar asa… Calitatea acestora s-a vazut si in momentul votului. Au trecut peste nemultumirile personale si au dat un semnal de unitate, atat de necesar in situatia actuala deosebit de complexa…In rest, Doamna Dancila, merita toata admiratia!!! A demonstrat ca este un lider puternic, spre surprinderea multora! Sa nu va mirati daca sparge ALDE si il trimite pe Tariceanu la „GROAPA ISTORIEI”, sau, poate, intr-un loc mai caldut, la „BECIUL DOMNESC”. Statul Paralel Ilegal a murit! Taiasca Statul Paralel Legalizat!!!”, scrie generalul Iliescu.

Articolul Statul paralel legalizat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Instituția Prefectului Cluj a anunțat că proprietarii de pontoane de pe lacul Tarnița au fost amendați cu câte 35.000 de persoană pentru că nu aveau autorizații.

Prefectul a precizat că la sfârşitul săptămânii trecute, inspectorii Gărzii de Mediu, reprezentanții Hidroelectrica SA şi cei de la Administrația Bazinală Someș Tisa au verificat legalitatea pontoanelor și a bărcilor de pe lacul Tarnița.

Aurel Cherecheş a spus că în perioada următoare va convoca Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pentru a face demersuri în vederea scoaterii lacului Tarniţa din categoria de lacuri navigabile.

În zona Tarniţa şi Fântânele sunt foarte mulţi deţinători de bărci cu motor şi alte ambarcaţiuni de acest tip. Aproape la fiecare casă de vacanţă de pe malurile celor două lacuri există câte o barcă ancorată de ponton, pentru a purtea fi folosită la plimbări în sezonul de vară.

Ce e cert e că folosirea bărcilor cu motor pe lacuri poate polua grav mediul, iar cei care vor avea de suferit vor fi sutele de mii de clujeni care consumă apă din Tarniţa şi Fântânele.

Citeste si Amenzi pe Tarnița și Beliș pentru navigat ilegal cu bărcile cu motor

Articolul Proprietarii de pontoane de pe Tarnița amendați cu câte 35.000 de lei apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La 12 septembrie 1919, prin decretul nr. 4.090, semnat de regele Ferdinand I, s-a consfinţit „transformarea Universităţii Regale Maghiare Francisc Iosif, din 1 octombrie 1919, în universitate românească”, potrivit site-ului Universităţii Babeş-Bolyai, www.ubbcluj.ro.

Noua instituţie de învăţământ avea în componenţă patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filosofie. Colectivul de conducere era format din Sextil Puşcariu – rector, Nicolae Drăganu – prorector, Gheorghe Bogdan-Duică – decan la Litere, Dimitrie Călugăreanu – decan la Ştiinţe, Iuliu Haţieganu – decan la Medicină şi Vasile Dimitriu – decan la Drept.

În primul semestru, universitatea clujeană a avut 1.871 de studenţi, iar în semestrul al doilea 2.182 de studenţi. Lecţia inaugurală, intitulată „Datoria vieţii noastre”, a fost rostită, la 3 noiembrie 1919, de către renumitul arheolog şi istoric Vasile Pârvan, în faţa unei audienţe impresionante formate din profesori, studenţi şi reprezentanţi ai elitei româneşti transilvănene.

Între 31 ianuarie şi 2 februarie 1920 s-au desfăşurat serbările oficiale de inaugurare a Universităţii româneşti din Cluj, în prezenţa Regelui Ferdinand I, a Reginei Maria, precum şi a numeroase personalităţi ştiinţifice şi politice româneşti şi străine. Regele Ferdinand I a donat suma de 400.000 lei din propria avere pentru înfiinţarea Institutului de Istorie Naţională.

În anul 1924 este adoptată şi publicată în Monitorul Oficial legea prin care Universitatea clujeană este recunoscută oficial ca „persoană juridică de drept public”.

Prima perioadă din istoria universităţii clujene româneşti (1919-1932) se remarcă prin diversificarea disciplinelor studiate, precum şi prin crearea unui număr important de institute, laboratoare, catedre şi seminarii, care au contribuit decisiv la prestigiul noii universităţi româneşti. Au fost create astfel: Institutul de Speologie (condus de Emil Racoviţă), Grădina Botanică (director Alexandru Borza), Observatorul Astronomic, Institutul de Istorie Naţională (directori: Alexandru Lăpedatu şi Ioan Lupaş), Muzeul Limbii Române (coordonat de Sextil Puşcariu), Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată (înfiinţat de Florian Ştefănescu-Goangă), primul Institut antirabic din Transilvania, Seminarul de Matematică (condus de Petre Sergescu) şi cel de Istoria Artei, catedrele de Jurnalism şi de Politică Socială etc.

În octombrie 1927, în semn de omagiu, universitatea clujeană a adoptat oficial numele primului rege al României Mari, devenind astfel cunoscută drept „Universitatea Regele Ferdinand I”, nume pe care îl va purta până în 1948.

Anii 1932-1940 se remarcă prin uniformizarea funcţionării administrative a universităţilor din România, la Cluj-Napoca fiind organizată instituţia de învăţământ la fel ca şi universităţile din Bucureşti şi Iaşi. În acest interval sunt finalizate câteva mari proiecte de infrastructură academică: Colegiul Academic (inaugurat în 1937), precum şi Parcul Sportiv (fondat din iniţiativa lui Iuliu Haţieganu).

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în septembrie 1940, profesorii şi studenţii Universităţii româneşti au fost siliţi să părăsească Cluj-Napoca, precizează www.ubbcluj.ro. După discutarea mai multor variante, s-a hotărât scindarea universităţii clujene: Facultăţile de Litere şi Filosofie, de Medicină şi de Drept s-au mutat la Sibiu, iar Facultatea de Ştiinţe la Timişoara. Universitatea a funcţionat în aceste condiţii fără întrerupere pe toata durata celui de-al Doilea Război Mondial.

În schimb, la Cluj-Napoca a reînceput să funcţioneze Universitatea „Francisc Iosif”, cu predare în limba maghiară, revenită de la Seghedin, având în componenţă cinci facultăţi: Facultatea de Ştiinţe Juridice şi de Stat (Drept), Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale, Facultatea de Arte, Limbi şi Ştiinţe Istorice (Filologie), Facultatea de Medicină, Facultatea de Ştiinţe Economice.

În anul 1945, Universitatea „Regele Ferdinand I” s-a reîntors la Cluj-Napoca, după perioada de refugiu de la Sibiu şi Timişoara. Anii 1946-1947 au fost marcaţi de epurarea masivă a corpului profesoral al universităţii, din raţiuni politico-ideologice, notează site-ul instituţiei de învăţământ clujene.

În paralel, prin decretul regal nr. 407 din 29 mai 1945, s-a înfiinţat oficial „Universitatea cu limba de predare maghiară” din Cluj-Napoca. Structura noii instituţii cuprindea Facultatea de Drept şi Ştiinţe Economice, Facultatea de Matematică şi Ştiinţele Naturii, Facultatea de Litere şi Istorie. Pentru scurt timp, a funcţionat şi o Facultate de Medicină, mutată ulterior la Târgu-Mureş. În decembrie 1945, universitatea maghiară din Cluj a primit numele de „Universitatea Bolyai”, drept omagiu adus celor doi matematicieni ardeleni, tată şi fiu, Farkas şi János Bolyai.

Din luna mai 1948, Universitatea ,”Regele Ferdinand I” şi-a schimbat oficial numele în „Universitatea Victor Babeş”.

În urma reformei învăţământului din august 1948, atât structura Universităţii „Victor Babeş”, cât şi cea a Universităţii „Bolyai” au fost profund transformate. Astfel, Facultăţile de Medicină au fost desprinse din componenţa universităţilor, devenind instituţii de sine stătătoare. De asemenea, din toamna anului 1948 vor fi înfiinţate catedrele de Materialism dialectic şi istoric, Baze ale marxism-leninismului şi Economie politică. În 1957 au fost create, pe facultăţi şi secţii, cursurile învăţământului cu frecvenţă redusă (seral) şi a celui fără frecvenţă.

În Universitatea „Victor Babeş” au funcţionat: Facultatea de Matematici şi Fizică, Facultatea de Ştiinţe Naturale, Facultatea de Chimie, Facultatea de Geologie-Geografie, Facultatea de Pedagogie şi Psihologie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Filosofie şi Facultatea de Istorie (care s-au unit într-o singură facultate în 1954). A existat, de asemenea, o Facultate de Ştiinţe Juridico-Administrative, cu durata de studii de trei ani, care pentru o scurtă perioadă (1951-1953), a funcţionat în comun cu Facultatea de Drept de la Universitatea „Bolyai”.

În aceeaşi perioadă, Universitatea „Bolyai” a avut în componenţă: Facultatea de Ştiinţe Economice, Drept şi Administraţie Publică, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii, Facultatea de Matematică şi Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Istorie, Facultatea de Filosofie, Facultatea de Pedagogie şi Psihologie.

În perioada martie-iulie 1959 are loc procesul de creare a unei singure universităţi de stat la Cluj-Napoca, prin unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară. Universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeş şi pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai.

Noua instituţie avea la momentul creării sale şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Facultatea de Istorie şi Filosofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) a fost profesorul Constantin Daicoviciu. La înfiinţare, UBB a însumat 702 posturi didactice, faţă de 782 înainte de unificare. În anul şcolar 1959/1960, numărul studenţilor de la UBB a fost de 4.502, din care 3.159 români, 1.285 maghiari, 36 germani şi 22 de alte naţionalităţi.

În perioada 1959-1970, universitatea clujeană a parcurs un lung proces de reorganizare a facultăţilor, catedrelor, secţiilor, planurilor şi programelor de învăţământ universitar. În 1961 s-a înfiinţat Facultatea de Ştiinţe Economice. Treptat, s-a ajuns la o structură academică în care universitatea, împreună cu Institutul Pedagogic care i se asociase, avea 16 facultăţi, cu 37 de secţii la cursurile de zi, 11 secţii la cursurile serale şi 20 de secţii la învăţământul fără frecvenţă. Totodată, va fi construit campusul de cămine studenţeşti Hasdeu, precum şi Casa de Cultură a Studenţilor.

În anul universitar 1970/1971, s-a înregistrat cel mai mare număr de studenţi înmatriculaţi până atunci: 14.438 persoane şi cel mai mare număr de cadre didactice, respectiv 841 persoane.

Deceniile VIII şi IX ale secolului XX au reprezentat o perioadă dificilă în viaţa academică clujeană, menţionează www.ubbcluj.ro. S-a înregistrat o restrângere gradată a activităţii didactice şi de cercetare, o comasare internă a specializărilor, dispariţia unor discipline, diminuarea contactelor ştiinţifice cu instituţii universitare străine, degradarea statutului studenţilor şi profesorilor etc.

În 1989, Universitatea „Babeş-Bolyai” avea un total de 5.619 studenţi, corpul didactic fiind compus din 470 de profesori români, 81 de maghiari, 6 germani, 10 de la alte minorităţi. În 22 decembrie 1989 este publicată „Declaraţia pentru o nouă Universitate a Daciei superioare”, care vorbea despre voinţa de a reorganiza universitatea clujeană pe baze moderne, asemănătoare cu cele din perioada interbelică, ca urmare a dispariţiei regimului comunist.

După 1990, UBB a cunoscut o transformare profundă. În 1995, s-a decis organizarea unui învăţământ universitar multicultural, creându-se cele trei mari linii de studiu, pe criterii lingvistice: linia de studiu română, linia de studiu maghiară şi linia de studiu germană.

Între 1991-2005 a avut loc şi un amplu proces de diversificare a facultăţilor, fie prin desprinderea lor din structuri mai vechi, fie prin înfiinţare directă. Astfel, din anul universitar 2006/2007, UBB funcţionează într-un sistem cu 21 de facultăţi. Infrastructura didactica şi de cercetare a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare accentuată în ultimele decenii, în 1997 fiind demarată una dintre cele mai mari investiţii: construirea campusului universitar al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. Au fost reluate contactele şi colaborările cu academii şi universităţi prestigioase din lume.

La nivelul anului 2015, din cele 21 de facultăţi ale UBB, 17 desfăşurau activităţi în limba maghiară, iar 9 facultăţi în limba germană. Pentru cei 41.690 de studenţi erau în desfăşurare 337 de programe de studii de licenţă şi master în limba română, 119 în limba maghiară şi 18 în limba germană.

UBB a fost clasificată recent, de către ministerul de resort, drept „universitate de cercetare avansată şi educaţie”. Instituţia ocupă poziţii prestigioase şi în plan internaţional, clasamentele de specialitate plasând Universitatea Babeş-Bolyai în elita academică mondială a instituţiilor de profil. În plan naţional, Universitatea s-a situat în ultimii ani pe primul loc între cele circa 100 de universităţi, conform majorităţii clasamentelor de acest gen, citate de site-ul UBB. Potrivit „Raportului asupra Exerciţiului Naţional de Metaranking Universitar – 2016, Universitatea Babeş-Bolyai ocupă prima poziţie în România.

În prezent, rectorul UBB şi preşedinte al Consiliului de Administraţie este academicianul Ioan-Aurel Pop. De-a lungul timpului, la conducerea UBB în calitate de rectori s-au mai aflat: Emil Haţieganu Emil Racoviţă, Iuliu Haţieganu, Florian Ştefănescu-Goangă, Sextil Puşcariu, Emil Petrovici, Constantin Daicoviciu, Ştefan Pascu, Ion Vlad, Ionel Haiduc, Andrei Marga, Nicolae Bocşan, etc.

Absolvenţi celebri ai UBB, potrivit http://ccarma.centre.ubbcluj.ro: scriitorul Anatol Baconsky (1925-1977), istoricul şi ministrul Daniel Barbu, actorul Pavel Bartoş, scriitorul Mihai Beniuc, ministrul Ákos Birtalan, prim-ministrul şi primarul Emil Boc, prim-ministrul şi primarul Victor Ciorbea, omul politic Corneliu Coposu, istoricul Augustin Deac, istoricul şi ministrul Vasile Dîncu, scriitorul Ştefan Augustin Doinaş, omul politic György Frunda (n. 1951), actorul Ioan Gyuri Pascu, scriitorul Emil Hurezeanu, gimnasta Sandra Izbaşa, omul politic Hunor Kelemen, procuroarea Laura Codruţa Kövesi, filologul Dimitrie Macrea, poetul George Coşbuc, preşedintele şi primarul Klaus Iohannis, omul politic şi prim-ministrul Iuliu Maniu, magistratul Daniel Morar, baschetbalistul Gheorghe Mureşan, istoricul Camil Mureşanu, fizicianul Hermann Oberth, omul politic Ion Raţiu, etc.

Articolul O sută de ani de la înființarea Universității din Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un bărbat care a ieșit să alerge pe str Edgar Quinet a făcut o descoperire macabră. În apropierea unui cort a găsit un bărbat spânzurat.

”Am observat o persoana spanzurata acum in padure imediat la 4-5 minute de blocurile de Edgar Quinet. Am anuntat 112. Se pare ca a mai sunat tot acum o persoana sa anunțe. Era un cort montat, o persoana pana in 30 de ani spanzurata langa el si 2 caini dezlegati, care sar sa muste si din cauza carora nu m-am putut apropia foarte tare de victima”, ne-a relatat Iulian, potrivit stiridecluj.ro.

Poliția Cluj a precizat că persoana care s-a sinucis avea 25 de ani și era din Târgu Mureș. În cauză nu sunt suspiciuni.

S-ar părea că bărbatul și-a montat acolo cortul, iar apoi și-a pus capăt zilelor. Nu este clar încă de câte zile stătea acolo.

Articolul Un clujean care alerga pe str Edgar Quinet a dat peste un om spânzurat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat, joi, la „Marius Tucă Show” transmis de Mediafax că una dintre problemele cu care se confruntă sistemul justiţiar este arhiva SIPA, de care „s-au împiedicat toţi miniştrii justiţiei”, fără să se fi găsit o rezolvare.

Dana Gîrbovan, judecătorul de la Curtea de Apel Cluj, propusă în funcţia de ministru al Justiţiei, dar refuzată de preşedintele Klaus Iohannis, a declarat, joi, la „Marius Tucă Show”, că una dintre problemele mari cu care se confruntă justiţia este arhiva SIPA.

„Arhiva SIPA este o problemă de care s-au împiedicat toţi miniştrii justiţiei. Toţi miniştrii care s-au perindat la cârma Ministerului Justiţiei au eşuat în rezolvarea acestei probleme, fapt care naşte din nou, alte întrebări”, a spus Gîrbovan.

Unul dintre cele 12 puncte ale Danei Gîrbovan „pentru eficienţa justiţiei şi întărirea independenţei acesteia viza chiar arhiva SIPA.

„În 2017 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 410/9 iunie 2017, având ca obiect <unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie>. Prin această hotărâre, Guvernul a decis constituirea unei Comisii care va inventaria, declasifica sau, acolo unde va fi cazul, va trece la un alt nivel de clasificare sau de secretizare documentele din arhiva DGPA, după care le va preda instituţiilor cu competenţe în domeniu. Hotărârea de Guvern instituia şi obligaţia întocmirii de către comisie a unor rapoarte semestriale de activitate, a căror sinteză trebuia publicată pe pagina de internet a MJ. De la data adoptării acestei hotărâri au trecut mai bine de doi ani, fără ca vreun raport sau informaţie privind arhiva SIPA să fie făcută publică. Trebuie verificate şi făcute publice stadiul procedurilor şi, în funcţie de concluziile verificărilor, găsite soluţii la problema spinoasă a arhivei, soluţii ce

Articolul Dana Gîrbovan: Arhiva SIPA este o problemă de care s-au împiedicat toți miniștrii Justiției apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătoarea Dana Gîrbovan, un magistrat care a stârnit polemică în sistemul judiciar și spațiul public, după ce președintele Klaus Iohannis a respins propunerea premierului Viorica Dăncilă de a fi numită ministrul justiției, răspunde mai multor controverse referitoare la pozițiile pe care le-a susținut de-a lungul timpului, într-un interviu pentru Libertatea.

– Doamna judecător Gîrbovan, planează o controversă în spațiul public privind demisia dvs. din magistratură, iar apoi, după respingerea președintelui, retragerea demisiei. De ce v-ați hotărât să faceți această mișcare riscantă pentru profilul dvs. de magistrat care, prin definiție, este independent de clasa politică?

– În momentul în care mi-am înaintat demisia din magistratură, am anunțat transparent, în mod public, rațiunea acestui gest: odată ce am acceptat de principiu propunerea de a conduce Ministerul Justiției, am găsit firesc să îmi dau demisia din magistratură, pentru ca procedura efectivă de numire să poată fi inițiată.

De vreme ce președintele a refuzat propunerea, demisia nu își mai avea sensul. Mai simplu spus, dispărând cauza, a dispărut și efectul. 

De aceea am prezentat transparent circumstanțele în care mi-a fost făcută propunerea de a ocupa portofoliul justiției, condițiile în care am acceptat, precum și programul pe care mi l-am propus.  Foarte mulți magistrați mi-au susținut alegerea, m-au încurajat, au apreciat programul pe care l-am prezentat, care căuta să rezolve probleme stringente acutizate în sistem, ba chiar mi-au trimis ei inșiși propuneri noi de soluții la diverse probleme. Am ales să accept propunerea de a conduce Ministerul Justiției deoarece doresc rezolvarea unor probleme sistemice care afectează negativ mii de magistrați și milioane de cetățeni, care participă anual, în diferite calități, la procedurile judiciare. 

– Considerați că de acum încolo veți mai putea avea poziții juridice publice fără ca publicul să vă acuze de simpatii politice?

– Pozițiile publice nu le exprim în funcție de opinia publică, ci de valorile democratice în care cred și pentru apărarea cărora am luptat de 19 ani, de când sunt în magistratură. Din 2007, de când am cofondat UNJR, nu cred că am avut vreo poziție publică de impact fără ca eu și asociația să fim acuzați de simpatii politice, dintr-o parte sau alta.

Când am criticat modul în care se analizau cererile de ridicare a imunității în comisiile juridice din Parlament, lideri ai PSD îmi făceau plângeri disciplinare. Când criticam pozițiile președintelui Băsescu vizavi de justiție, ne aplaudau cei care îi făceau opoziție acestuia. Și tot așa. Politicile publice pe justiție sunt făcute de partidele politice, prin legislativ sau executiv. Noi, magistrații, prin asociațiile profesionale, avem dreptul și datoria de a ne folosi expertiza pentru a susține sau, dimpotrivă, critica argumentat soluțiile pentru justiție oferite de puterea legislativă și/sau executivă. Dacă susții un proiect de lege, îl susții pentru că, prin conținutul său, ajută justiția și cetățenii, nu pentru că simpatizezi partidul care l-a propus. La fel, când critici un proiect, o faci pentru că afectează justiția, nu pentru că antipatizezi partidul care l-a propus. Din păcate, societatea românească este tot mai puțin dispusă să distingă între argumente și persoane. 

– Președinta CSM, Lia Savonea, a avut un schimb dur de replici cu președintele Klaus Iohannis pe tema argumentării respingerii numirii dvs. în postul de ministru al Justiției. Considerați că președinta CSM a argumentat juridic corect?

– Schimbul de replici s-a purtat între Secția pentru judecători a CSM și președintele Klaus Iohannis, nu între președinta CSM, Lia Savonea, și acesta.

Cele două comunicate ale Secției pentru judecători a CSM au avut în spate votul a doi judecători care reprezintă judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, doi judecători care reprezintă judecătorii curților de apel și doi judecători care reprezintă tribunalele. Practic, este vorba despre judecătorii aleși în CSM pentru a reprezenta judecătorii de la cel mai înalt nivel. Este, de aceea, absolut deplasată replica președintelui Iohannis în care îi numea pe acești judecători “semnatari” și îi trimitea arogant să mai citească legile și standardele internaționale vizând statutul judecătorilor. Cu alte cuvinte, președintele s-a situat deasupra chiar și a judecătorilor ICCJ, indicând cu superioritate judecătorilor cum să aplice legea.
Răspunsul dat de Secția pentru judecători a CSM a fost unul profesionist, argumentat juridic, cu referiri la standardele Comisiei de la Veneția, la decizia Curții Constituționale și legislația internă, pentru a lămuri opinia publică asupra unor aspecte prezentate eronat de către Klaus Iohannis.

– Sunteți apropiată de Lia Savonea, așa cum s-a speculat în spațiul public?

– Doamna judecător Lia Savonea este membru al Consiliului Superior al Magistraturii și, în acest an, președintele acestuia. Contactele pe care le-am avut cu doamna președintă au avut loc strict din această perspectivă, dintre un judecător și reprezentantul său în CSM, ori dintre un lider de asociație și președintele CSM.

– Sunteți percepută drept un magistrat apropiat de PSD. Etichetele publice dispar greu. Vă considerați astfel?

– Pozițiile publice pe care le am sunt raportate la un set de valori democratice în care cred, nu la persoane sau partide. Valorile democratice sunt deasupra unui partid sau unei persoane, de aceea nu am luat și nu voi lua vreodată în considerare poziția unui partid sau persoane atunci când  vorbesc despre aceste valori democratice universale sau acționez pentru apărarea lor.

– De ce ați colaborat cu Florin Iordache pentru modificările la coduri și legile justiției?

– UNJR a colaborat nu cu Florin Iordache, ci cu Comisia desemnată de membrii Parlamentului, pentru a sistematiza legislația referitoare la justiție, și am făcut-o pentru că respectivele modificări afectau direct tot ceea ce ținea de statutul judecătorilor sau organizarea judiciară.

UNJR însă nu a fost singura asociație sau instituție ori autoritate din justiție ce a participat la ședințele respectivei comisii. La lucrările comisiei au participat activ reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Asociației Magistraților din România (AMR), Asociației Procurorilor din România (APR). În ceea ce privește UNJR, strategia decisă cu colegii din asociație a fost următoarea: susținem propunerile benefice justiției, le respingem categoric pe cele nocive și aducem propuneri de îmbunătățire a soluțiilor eronate, dar care au la bază probleme reale. 

Lucrările s-au extins foarte mult în comisie față de propunerea legislativă inițială. Practic, CSM a venit cu propriul proiect de modificări, ce cuprindea amendamente la sute de articole, care au fost discutate, iar în foarte mare parte asumate de parlamentari și adoptate. De asemenea, asociațiile profesionale au venit și ele cu propuneri proprii ce au fost asumate ca amendamente de membrii Comisiei și adoptate.  UNJR a avut, de asemenea, o serie de propuneri ce, deși au avut ca rezultat incontestabil întărirea independenței justiției, au fost agresiv contestate de o parte a clasei politice.  Spre exemplu, la propunerea UNJR a fost eliminată prevederea ce dădea dreptul președintelui României să refuze numirea judecătorilor în funcție, Klaus Iohannis reacționând atunci rapid, spunând  că “este o încercare nepotrivită şi nu va rămâne aşa”. Prevederea a rămas însă așa, după ce Curtea Constituțională a confirmat că această modificare era o garanție necesară pentru independența judecătorilor. Alte prevederi propuse de UNJR, dar contestate de o parte a clasei politice au fost cele legate de procedura de verificare pentru magistrați a calității de ofițer acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații, inclusiv posibilitatea atacării în justiție a rezultatului verificărilor de către orice persoană interesată.

Sub vechea lege, procurorii din CSM votau alături de judecători în procedura de desemnare a judecătorilor la Înalta Curte, erau implicați în numirea conducerii ICCJ, puteau candida pentru a fi numiți din funcția de procuror direct judecător la ICCJ sau transferați la instanțe pe gradul pe care îl dețineau ca procurori. Acest fapt nu mai este posibil în prezent, independența judecătorilor fiind asigurată inclusiv în raport cu procurorii, fapt ce a stârnit nemulțumiri ale unei părți din clasa politică sau asociații de magistrați, cum a fost Forumul Judecătorilor din România sau unele asociații ale procurorilor. Am insistat asupra acestor elemente pentru a demonstra că dezbaterile privind legile justiției au fost mult mai complexe decât sunt prezentate publicului, cu implicații pe diverse niveluri, fiind de-a dreptul stupid și manipulatoriu a fi reduse la etichete simpliste, persoane sau pretinse partizanate politice.

Practic, imediat după ce această modificare a intrat în vigoare, trebuiau declasificate și publicate toate protocoalele, actele încheiate în temeiul acestora, precum și toate hotărârile CSAT care au stat la baza acelor protocoale.  Or, aceste acte nu au fost până în prezent declasificate, existând în continuare o împotrivire acerbă la orice încercare de transparentizare a justiției pe acest palier.

– Judecătoarea Andreea Chiș, membru CSM, cere Inspecției Judiciare să spună dacă ați comis o abatere disciplinară atunci când, în calitate de judecător, ați acceptat propunerea de ministru al Justiției. Dvs. i-ați răspuns. Totuși, unde este limita din punctul dvs. de vedere? Când un magistrat poate fi acuzat că are simpatii pentru o parte a spectrului politic?

– Ca regula, judecătorilor le este interzisă desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu. 

Potrivit Codului deontologic, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice. Judecătorii și procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formațiunile politice și nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri. De asemenea, judecătorii și procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic. Potrivit principiilor de la Bangalore însă, aceste interdicții nu împiedică judecătorii să își manifeste public punctele de vedere pe chestiuni ce privesc justiția, să facă parte din comisii sau diverse comitete pe probleme ce privesc justiția și, în general, să aibă activități care nu le aduc atingere demnității funcției judiciare și nu îi împiedică să își îndeplinească atribuțiile ca judecători.

– Credeți teza fostului ministru Tudorel Toader, potrivit căreia ar fi existat niște “centre de reflecție”, în care au fost gândite forma proiectelor prin OUG? Credeți că ar putea exista astfel de centre?

– La această întrebare, fostul ministrul Tudorel Toader ar trebui să dea explicații. Despre aceleași “centre de reflecție” a vorbit și fostul procuror general Augustin Lazăr, care a spus într-un interviu: “Începând de prin 2013, ce s-a întâmplat? S-a făcut, după model european, un grup de reflecțiune – acest fapt m-a impresionat când am aflat – și de planificare cum să se reajusteze acest sistem judiciar și legislația să fie mai permisivă, după mentalitatea noastră. S-a început cu conflictul de interese, imunități etc.”

La întrebarea jurnalistei, cine făcea parte din acest grup, procurorul general Lazăr a răspuns: “Asta este o foarte bună temă pentru o investigație jurnalistică. Eu vă spun doar că anumiți juriști au fost invitați să ia parte la un grup de reflecțiune în care să fie ajustate în primul rând textele de la conflictul de interese și abuzul în serviciu.” Este inadmisibil ca un magistrat aflat la cel mai înalt nivel să facă astfel de afirmații, cu insinuări și frânturi de adevăr, care nu doar că nu clarifică și nu ajută justiția în vreun fel, dar aruncă noi perdele de fum într-un spațiu oricum suprasaturat de minciună și manipulare. 

Sursa: Libertatea

Articolul Judecătoarea Dana Gîrbovan spune că, în materie de justiție, președintele Iohannis a ales un „drum perdant pentru democrație” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) îl plăteşte cu 1,1 milioane de euro pe celebrul afacerist Claudiu Florică pentru a-i „răcori” serverele, în urma unei licitaţii restrânse la care mituitorul din dosarul Microsoft a luat faţa unor giganţi în domeniu. Interesant este că STS a inclus în contract servicii identice prestate şi pentru serverele Serviciului Român de Informaţii (SRI). Nota inedită este dată de prezenţa în această înţelegere şi a fostei firme a generalului Tudor Tănase, fost şef al STS, scrie Jurnalul National.

STS a încheiat pe 2 septembrie 2019 un „acord cadru de prestări servicii de mentenanţă pentru centre de date” cu Synotech Global Services România SRL. Potrivit caietului de sarcini, „acordul cadru ca obiect prestarea de servicii de mentenanţă pentru echipamente tehnologice de asigurare a microclimatului interior (echipamente de climatizare), de asigurare a alimentării cu energie electrică, de detecţie şi stingere a incendiului cu gaz inert şi securitate perimetrală pentru Centrele de Date aparţinând autorităţii contractante formată din asocierea Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul Român de Informaţii”. În licitaţia restrânsă organizată pe 16 martie 2019 de STS au depus oferte Quality Business Solutions SRL, asocierea Vodafone România SA- Tema Energy SRL şi asocierea Synotech Global Services România SRL- Marctel SIT SRL. Câştigătoare a fost desemnată asocierea Synotech- Marctel, care va încasa de la STS 1.112160 de euro, fără TVA, timp de 36 de luni.

Profit neobişnuit de mic

Synotech Global Services România SRL este administrată de Manuela Carolina Popescu, dar este deţinută de Claudiu Florică, celebrul mituitor din dosarul Microsoft. Înţelegerea semnată cu STS şi SRI vine la scurt timp după ce firma a mai primit un contract, de data aceasta doar de la STS. Pe 18 iulie 2019, societatea lui Florică a fost angajată de serviciul secret amintit pentru realizarea unui centru de date cu rol de Disaster Recovery, în schimbul a 4.584.706,88 euro, fără TVA.

41 milioane de euro este valoarea contractelor primite de Synotech Global Services România SRL de la stat în ultimii ani

Tot în iulie, mituitorul demnitarilor din speţa Microsoft primea 5,4 milioane de lei de la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră pentru mentenanţa sistemului Tetra, pentru ca în luna februarie să fi încasat alte două milioane de lei de la Nuclearelectrica în schimbul realizării unui centru de date. Synotech Global Services România SRL a raportat pentru anul 2018 afaceri de 28,8 milioane de lei şi un profit neobişnuit de mic, de numai 81.000 lei.

Claudiu Florică este omul cheie din dosarul Microsoft, după ce a recunoscut că a dat mită unor personaje celebre din lumea politică pentru a primi contracte de la stat. Celebrităţi precum Elena Udrea, Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan „Pinalti”, Gabriel Sandu ş.a. au ajuns după gratii pentru corupţie în urma delaţiunilor lui Florică. În schimbul „serviciilor” sale, afaceristul a fost exonerat de orice vinovăţie. Potrivit anchetatorilor, valoarea totală a şpăgilor date în dosarul Microsoft depăşeşte 60 de milioane de euro.

Afaceri la umbra generalului

Interesant este şi profilul asociatului Synotech din contractul cu STS- SRI, cele două firme colaborând foarte bine în afacerile încheiate cu structurile de forţă ale statului. Marctel SIT SRL este controlată acum de Doina Elena Cadariu şi Călin Petru Pantea, dar unul din asociaţi ai firmei era, la un moment dat generalul în rezervă Tudor Tănase, nimeni altul decât fostul şef STS, între 2001 şi 2005.

Generalul STS Tudor Tănase este cel care a implementat sistemul 112 în România. În 1997, era trecut pentru prima dată în rezervă după ce ar fi folosit camioanele STS pentru a căra materiale de construcţii la vila sa.

Firma din sfera de influenţă a şefului STS a mai bifat anul acesta, în februarie, un contract de 350.000 de euro de la acelaşi serviciu, pe lângă cel de 4,8 milioane de euro menţionat anterior, alături de Synotech. Marctel SIT SRL a înregistrat anul trecut afaceri de 17 milioane lei şi un profit net de 1,5 milioane lei. De-a lungul timpului, firma în care a fost implicat şi un fost şef STS a primit contracte de 50 de milioane de euro de la stat.

Sursa: Jurnalul National

Articolul Serverele Serviciilor Secrete, păzite de mituitorul denunțător din Dosarul Microsoft apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Consilierul județean PSD Vasile Sălătioan a câștigat procesul de integritate cu ANI (Agenția Națională de Integritate).

Curtea de Apel Cluj a dispus anularea raportului ANI prin care Sălătioan a fost declarat incompatibil.

”Admite cererea formulată de reclamantul Salatioan Vasile în contradictoriu cu pârâta ANI. Anulează raportul de evaluare nr. 8858/G/II din 26.03.2019 emis de pârâtă. Obligă pârâta ANI la plata, în favoarea reclamantului SV, a sumei de 2050 lei, cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune sub sancţiunea anulării, la Curtea de Apel Cluj. Pronunţată în şedinţa publică din 12.09.2019”, arată soluția pe scurt a instanței.

Potrivit ANI, ”În perioada exercitării mandatelor de consilier județean (2012 – 2016 și 2016 – 2020), o societate comercială la care persoana evaluată deține funcția de șef birou/serviciu financiar – contabil a încheiat 6 contracte comerciale de prestări servicii/executare lucrări/furnizare produse cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj. Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 90, alin. (1) din Legea nr. 161/2003.”

Vasile Salatioan sustine ca nu este asociat, administrator sau director la respectiva societate, deci nu detine functie de conducere.Acesta a mai mentionat ca nu a semnat niciun contract cu DGASPC Cluj. 

* art. 90 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „(1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.”;

Citeste si Consilier local cu probleme de integritate are primul termen azi

Articolul Consilierul județean PSD Vasile Salatioan a câștigat procesul cu ANI! EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Marile gulere albe din mediul academic si institutiile statului incearca din rasputeri sa ascunda sub presulet rahatul generat de cea mai recenta dezvaluire facuta de noi, prin care am semnalat prezenta unui focar de febră Q la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Mai mulţi studenţi şi angajaţi au fost diagnosticaţi cu această boală, a relatat Liviu Alexa pe Ziardecluj.ro.

La Spitalul de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca au fost trataţi 13 studenţi şi angajaţi ai facultății şi cu toţii au avut o evoluţie favorabilă a bolii. Direcția de Sănătate Publică (DSP) Cluj spune că nu a fost identificată cauza acestor cazuri, deşi situaţia a fost semnalată la începutul verii şi au fost prelevate probe în repetate rânduri din sălile facultăţii.

In fapt, oficialii DSP, institutie condusa de eternul Moisescu-Goia, se comporta cu aceasta situatie ca si cum ar fi o epidemie de prostie, ignorand gravitatea situatiei.

Alt nesimtit mincinos e Decanul Facultăţii de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, Nicodim Fiţ, care susține cu lejeritate că prima suspiciune de febră Q a apărut încă din 15 mai, la un student din anii terminali, dar analizele specifice nu au confirmat boala. 

Ce uita sa spuna Nicodim este ca inclusiv el, decanul, a fost afectat de aceste bacterii, iar acum da declaratii false, ca nu e niciun pericol.

Urmeaza insa sa detonam bomba!

In realitate, nu este vorba doar despre bacteria Coxiella burneti, ci, potrivit documentuluide mai jos, s-a identificat prezenta altei bacterii periculoase, respectiv Chlamydia pneumoniae, ultima despre care nu s-a pomenit nicaieri. Suntem curiosi de ce specialista Violeta Briciu, doctor la Infectioase, tine ascunse rezultatele. 

Lasa ce le aratam noi!

Nu, nu numai cativa studenti au luat contact cu bacteria, in realitate, numarul lor e necunoscut (ei nu au fost testati!), chiar si cadrele universitare ale FMV au contactat bacteria (inclusiv copiii lor). 

Incompetenta lui Cornel Catoi, rectorul USAMV, care nu stie gestiona situatia e la fel de periculoasa!

Da, dezinfectiile s-au facut de doua ori, dar s-au realizat superficial, nu au cuprins toate incaperile (femeile de serviciu ale campusului mai mult imprastiau praful si sporii) fiind organizate, ATENTIE!, de catre firma de deratizare a unui medic veterinar, cadru universitar – dr. Campean Adrian.

Trebuia contactata o firma speciala care se ocupe corespunzator de acesta situatie? EVIDENT!

Am verificat si registrele Serviciului de Urgente Cluj, si lucrurile nu stau bine: dr Danciu Cecilia, diagnosticata cu probleme cardiace post infectia cu Coxiella burnetti, precum si dr. Marza Sorin, probleme la nivel pulmonar care urmare a infectiei cu Chlamydia pneumoniae.

Ba chiar si asistentele din campusul universitar au foist afectate, ele fiind cele care au eliberat adeverinte Centrului de Boli Infectioase Cluj!

Studentii nu au fost testati si informati corespunzator, iar e-mail ul de informare de care se vorbea a fost trimis doar ca masura de siguranta din partea universitatii, sa isi apere spatele dupa ce lucrurile luasera amploare… Ia cititi cat miserupism are tanti Andreea Niculcea, medic epidemiolog la Institutul National De Sanatate Publica:

In plin episod de epidemie, s-au organizat evenimente precum ,,Scoala Altfel,, unde au participat zeci de elevi carora li s-a prezentat intreaga facultate, mai ales din scolile cu copii din zone defavorizate.

Decanul Fiț Nicodim nu are fitze cand trebuie sa minta…

Insa marea problema o reprezinta absenta din peisaj a prefectului Aurel Chereches, prefectul pacii si somnului, ala care DUPA ce deputatul Dohotaru a declansat scandalul cu cocalarii de pe Tarnita s-a gasit si el sa se bage in seama spunand ca manelarii de pe lac nu au autorizatii de ponton. Si in acest caz, Relu Chereches isi incaseaza bine merci salariul baban de peste 3000 de euro si doarme mumos in Prefectura, in loc sa sara pe gatul lui Moisescu-Goia de la DSP si sa il puna la treaba!

SURSA: Ziardecluj.ro

Articolul Încă o bacterie extrem de periculoasă la USAMV, Chlamydia pneumoniae apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Curtea de Apel Cluj a emis motivarea deciziei prin care judecătorii Adina-Daria Lupea şi Mihăiţă-Lucian Marian i-au achitat pe toți cei peste 20 de inculpați din cel mai mare dosar instrumentat de procurorii din Sălaj. Potrivit motivării, ancheta a fost făcută strict pe filaje și interceptări telefonice care, în instanță au fost respinse ca probe. Instanța de fond i-a condamnat pe cinci dintre inculpaţi la închisoare cu executare, 17 au primit pedepse cu suspendare, iar unul – amendă administrativă, pentru delapidare în formă continuată, dare şi luare de mită.

Curtea de Apel Cluj a motivat hotărârea de a-i achita pe toți inculpații din cel mai complex dosar făcut de procurorii din Sălaj. Este vorba de furtul motorinei din trenurile care treceau prin Gara Jibou. În dosar sunt implicați angajați la CFR și polițiști care ar fi constituit o rețea infracțională.

Achitarea vine după opt ani de procese și condamnări emise de instanța de fond. Spre exemplu, cea mai mare pedeapsă a primit-o poliţistul Ştefan Felican Volin, care a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru că a luat mită de 149 de ori! Celălalt poliţist condamnat cu executare este Alin Gabriel Botiş, care a primit trei ani de detenţie pentru că a luat mită de 50 de ori, conform minutei deciziei Tribunalului Sălaj.

Însă, judecătorii Curții de Apel Cluj au decis că, de fapt, dosarul ar fi fost ”făcut pe genunchi”. „Faptele reţinute în sarcina inculpaţilor au fost probate exclusiv în baza convorbirilor telefonice şi a filajelor efectuate, întrucât în perioada de supraveghere operativă nu a fost realizat nici măcar un flagrant, iar la percheziţiile domiciliare efectuate nu au fost găsite bunuri sau alte obiecte care să aibă legătură cu infracţiunile reţinute în sarcina lor” şi că nu există probe care să ateste că inculpaţii se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată. Mai mult decât atât, spun judecătorii Curţii, din niciun înscris nu reiese că inculpaţii ar fi săvârşit infracţiunea de delapidare în formă continuată, câtă vreme partea vătămată, CFR Călători, mi s-a constituit parte civilă, iar expertiza tehnică judiciară a stabilit că nu a existat niciun prejudiciu.

Potrivit minutei publicate pe site-ul instanţei, la baza deciziei stă articolul 16 alineatul 1 litera c din Codul de Procedură Penală, care spune că „nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”. În plus, magistraţii clujeni au înlăturat dispoziţiile de confiscare de la inculpaţi a peste 1.400 de litri de motorină şi a aproape 24.000 de lei, dar şi a dispoziţiei de obligare a celor 23 de persoane la plata de cheltuieli judiciare către stat în valoare totală de 112.500 de lei.

Martorii: Niciun tren nu a întârziat

În plus, martorii au relevat că „în intervalul celor patru luni avute în analiză în cuprinsul rechizitoriului, nu ar fi avut cum – din punct de vedere tehnic, să fie delapidată o astfel de cantitate de combustibil (motorină) aşa cum susţine Ministerul Public, în principal pentru că, dacă s-ar fi întâmplat aşa, activitatea feroviară ar fi fost perturbată grav, iar pe de altă parte, pentru că activitatea feroviară s-a desfăşurat în perfecte condiţii, trenurile nu au avut întârzieri, iar vagoanele au fost încălzite, iar în final, mecanicii de locomotivă au lăsat locomotivele în depou, unde au fost verificate de personalul de specialitate, rezervoarele dacă sunt sigilate şi dacă – cantitatea de motorină este cea care trebuie să corespundă cu kilometri parcurşi – de fiecare dată, neexistând nicio problemă”. În ceea ce priveşte infracţiunea de dare de mită în forma continuată, Curtea de Apel Cluj a apreciat că nici în rechizitoriu, şi nici în dosar nu există prezentat nici un act material care să justifice acuzaţia formulată şi nici măcar un început de dovadă „care să indice sau să creeze măcar sentimentul că inculpaţii s-ar face vinovaţi de săvârşirea infracţiunii”.

Pe motiv că interceptările în dosar au fost efectuate de reprezentanţii Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă şi cei ai Serviciului Român de Informaţii, adică de „organe necompetente material şi funcţional”, instanţa a stabilit că „toate procedeele probatorii efectuate în prezenta cauză sunt lovite de nulitate absolută”. Respectivele interceptări audio şi video surprind momentele în care inculpaţii le cer unor mecanici de locomotivă învinuiţi în dosar să le aducă diverse cantităţi de motorină sau când inculpaţii sustrag motorină din rezervorul locomotivei care urma să plece în cursă. De asemenea, Curtea a reţinut că, deşi inculpaţii au fost supravegheaţi şi monitorizaţi timp de mai mult de patru luni, organele de urmărire penală nu au efectuat niciun flagrant, „mijloc de probă care ar fi fost de necontestat şi care ar fi fost de natură să susţină, într-o oarecare măsură, acuzaţiile aduse”. Toţi cei 23 de inculpaţi au fost achitaţi, în plus instanţa înlăturând dispoziţiile de confiscare specială de la aceştia a cantităţilor de carburant şi a sumelor de bani ridicate de la cei în cauză. Mai mult, ei au scăpat de obligaţia de plată a cheltuielilor judiciare către stat în valoare de peste 100.000 de lei.

Judecătorii acuzați de incompatibilitate

Procurorii au atacat hotărârea, iar pe rolul Curţii de Apel Cluj a fost înregistrată o contestaţie în anulare (o cale extraordinară de atac formulată împotriva unei hotărâri definitive), al cărei prim termen este 22 octombrie. Surse judiciare susţin că printre motivele invocate de către procurori se numără faptul că membrii completului de judecată s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate.

Polițiști și angajați la CFR achitați

În 2011, cinci poliţişti de la Transporturi Feroviare Jibou şi 18 angajaţi ai Staţiei CFR din oraş au fost trimişi în judecată pentru furtul a mii de litri de motorină din locomotivele ce staţionau în Gara Jibou. Procurorii susţineau la acea dată că în perioada februarie-mai 2010, CFR Călători a fost prejudiciată cu 14.612 litri de motorină şi 180 de litri de ulei din locomotivele ce staţionau în Gara Jibou. Potrivit anchetatorilor, mecanicii sustrăgeau între 20 şi 200 de litri de motorină la sosirea din fiecare cursă, din care dădeau poliţiştilor între 5-10 litri ca mită, plus o altă cantitate contracost, însă la preţuri sub cele de la pompă, pentru ca aceştia să nu constate infracţiunile săvârşite de către ceferişti. La rândul lor, poliţiştii vindeau motorina şoferilor din zonă interesaţi. O parte dintre cei vizaţi de acest dosar au fost prinşi în flagrant, în vara lui 2010.

Articolul Hoți de motorină achitați pe bandă rulantă.Curtea de Apel Cluj: În dosar nu există nicio probă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

ANCOM a organizat miercuri la Cluj-Napoca o conferință dedicată tehnologiei 5G și schimbărilor pe care implementarea acesteia le va genera în societatea românească. Din declarațiile celor prezenți, primarul Emil Boc, prorectorul Universității Tehnice Cluj Sergiu Nedevschi, sociologul Vasile Dîncu, directorul executiv al DSP Cluj Mihai Moisescu-Goia, președintele ANCOM Sorin Mihai Grindeanu și directorul executiv Monitorizare și Control Cristian Popa, se pare că autoritățiile române nu sunt deloc pregătite pentru dezastrele pe care această tehnologie le-ar putea creea.

Teste extrem de periculoase efectuate în Florești

Implementarea globală a tehnologiei wireless de generația a 5-a (5G) este în plină desfășurare, în ciuda opoziției din ce în ce mai vocale din partea oamenilor de știință și a profesioniștilor din domeniul medical, care încearcă cu disperare să ne avertizeze asupra pericolelor folosirii pe scară largă a 5G.

• a trecut deja la teste 5G în România, Vodafone la București și Orange la Florești (Cluj), fără ca populația să fie informată despre efectele adverse asupra sănătății sau bunăstării consumatorilor de servicii de telefonie mobila si internet wireless. Asociaţia Pro Consumatori spune că în domeniul radiaţiilor reţelelor 5G a identificat peste 140 de articole tehnice şi ştiinţifice publicate numai in 2018 pe plan internaţional, care evidenţiază impactul negativ asupra sănătăţii şi mai ales efectele insuficient controlate ale acestor câmpuri electromagnetice pulsate.

Specialiștii au fost întrebați în cadrul conferinței cum explică faptul că după acest experiment susținut în Florești toți copacii din jur s-au uscat. Invitații nu au negat acest fapt dar au menționat faptul că nu există dovezi clare că acest fenomen a fost produs de radiațiile 5G deși acest lucru s-a întâmplat fix în perioada testării.

Autoritățile nu iau în calcul riscurile

Există dovezi clare de creștere a riscului de cancer din cauza expunerii la frecvențe la nivel scăzut. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că radiațiile wireless în general pot fi „posibil cancerigene pentru oameni”. Un lucru susținut și de Instututele Naționale de Sănătate printr-un alt studiu.

Alte studii sugerează că, expunerile tipice la radiații de tipul celor emise de 5G pot provoca întreruperea dezvoltării normale a creierului la făt și la dizabilități de învățare, anomalii ale inimii și electro-hipersensibilitate.

Și site-ul APC România lansează avertismente apocaliptice: ”Tehnologia 5G: profituri imense pentru industrie, cancere si boli cardiovasculare pentru cetateni!

Site-ul StiintaMister.ro citează ”un angajat ONU” pe care nu îl nominalizează și care ar fi susținut că ”tehnologia 5G înseamnă război împotriva umanității”. În rest, publicația preia presupuse informații ale armatei americane, fără a le indica după regulile clasice ale citării.

Sputnik citează un studiu al Asociaţiei Pro Consumatori (APC România), dar își asumă integral concluziile presupusului studiu și nu apelează la specialiști în domeniu pentru a verifica acuzațiile extrem de grave.

Cât despre APC România, asociația își fundamentează supozițiile pe ”140 de articole stiintifice publicate numai in 2018 pe plan international” care ar ”evidenția impactul negativ asupra sanatatii si, mai ales efectele insuficient controlate ale acestor campuri electromagnetice pulsate!”, fără ca aceste articole să fie citate sau indicate cu link. Dimpotrivă, site-ul asociației citează alte articole de presă.

În plus, în articol e citat Institutul Naţional pentru Cancer din SUA, care arată că „un număr limitat de studii au evidenţiat o asociere statistică între folosirea telefoniei mobile și riscul de cancer cerebral…, dar cele mai multe studii nu au găsit nicio legătură”. Concluziile instituției americane nu sunt însă suficiente pentru APC, care continuă, fără a aduce nici o probă: ”In domeniul radiatiilor retelelor 5G am identificat peste 140 de articole tehnice si stiintifice publicate numai in 2018 pe plan international, care evidentiaza impactul negativ asupra sanatatii si mai ales efectele insuficient controlate ale acestor campuri electromagnetice pulsate. Totusi, dovezile clinice acumulate despre oameni bolnavi, sensibili şi afectaţi de electrosmog, dovezi experimentale legate de distrugerea ADN, a celulelor şi organelor într-o largă varietate de plante şi animale, precum şi dovada epidemiologică a faptului că majoritatea afecţiunilor civilizaţiei moderne: cancer, boli de inimă şi diabet sunt, în mare parte, cauzate de poluarea electromagnetică. Toate acestea constituie subiectul unei baze de articole de literatură stiintifica cu mai mult de 10000 studii de specialitate. Nicio persoană, animal, pasăre sau insectă de pe planetă nu va avea capacitatea de a evita expunerea, 24 ore pe zi, 365 zile pe an, la nivele de radiaţie din domeniul microundelor, care sunt de zeci până la sute de ori mai mari decât ceea ce există în acest moment”.

Nici un specialist dintre cei prezenți miercuri nu a dorit să intre în detalii serioase cu privire la riscuri care vizează sănătatea și mediul înconjurător, prezentând în mare parte beneficiile, indicând spre o viață ideală cu ajutorul tehnologiei.

Specialiștii prezenți la Cluj au fost întrebați în nenumărate rânduri care vor fi riscurile de sănătate iar aceștia au încercat să sară peste întrebare informând cum ne putem proteja de radiațiile existente. Mai mult de atât, au confimat faptul că nu există studii care să dovedească cât ar putea fi de dăunătoare această tehnologie pentru om și pentru mediul înconjurător. Astfel din cele spuse se pare că riscurile le vom afla abia după implementarea acesteia, românii devenind un experiment.

Președintele ANCOM Sorin Mihai Grindeanu, întrebat despre modul în care oamenii se pot proteja de aceste radiații care ar putea fi extrem de dăunătoare a afirmat că dacă o persoană nu deține un telefon 5G radiațiile îl ocolesc, de aici rezultă că autoritățile sunt complet neinformate în privința acestor radiații care ar putea fi extrem de dăunătoare populației.

Articolul Autoritățiile nu sunt pregătite pentru posibilele efecte periculoase a tehnologiei 5G apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Muncitorii de la Diferit au descoperit în cadrul lucrărilor care se fac pe strada Regele Ferdinand din centrul orașului, poarta principală de intrare în oraș, care a fost demolată de imperiul austro-ungar în 1870.

Arheologii din Cluj au descoperit, miercuri, în cadrul unor lucrări de reabilitare făcute pe strada Regele Ferdinand o poartă de intrare a oraşului medieval. Este vorba despre prima poartă de intrare descoperită până acum. Zidul este din piatră şi va fi conservat.

Arheologul Sorin Cociş, din cadrul Institutului de Arheologie şi Istoria Arte Cluj, a declarat că ”este vorba despre un monument de categoria I. Am descoperit, alături de alţi arheologi de la Muzeul de Istorie, de la Universitatea Babeş Bolyai şi Universitatea Sapientia, turnul de nord al oraşului medieval. Este prima poartă redescoperită. Este importantă descoperirea poziţionării porţii. Acum cercetăm. Am descoperit o latură a turnului. Zidul este din piatră pe latura de nord-sud, pe o lungime de 11 metri şi o lăţime de 1,30 metri”.

Poarta a fost construită în 1404, fiind dărâmat în 1873, odată cu dezvoltarea oraşului.

”Va fi conservat. Monumentul stă cel mai bine sub pământ. Ne gândim fie să facem o machetă în dreptul lui, fie marcarea lui pe stradă. Altă soluţie nu este. Va fi conservat în pământ”, a precizat arheologul Sorin Cociş.

Ruinele din piatră se întind de-a lungul carosabilului, în zona din față clădirii centrale a Poștei Române, în mijlocul șantierului care a dat peste cap circulația în municipiul Cluj-Napoca.

În mod normal lucrările la stardă trebuie suspendate până arheologii își vor da avizul.

Ruinele din piatră se întind de-a lungul carosabilului, în zona din față clădirii centrale a Poștei Române, în mijlocul șantierului care a dat peste cap circulația în municipiul Cluj-Napoca.

Emanuel Marginean: „Ruine descoperite in Centrul Clujului !!! Clujul imperial”

”La sfârșitul secolului XVII, odată cu Tratatul de la Karlovitz din 1699, Clujul devine parte a monarhiei habsburge, intrând sub dominație austriacă. După un acord silit semnat de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Generalul austriac Rabutin distruge în 1704 zidurile Clujului, pentru ca orașul să își piardă semnificația militară.

Începând cu 1715, armata habsburgă începe construirea fortificației Vauban Cetățuia, prima fortificație de acest fel din Transilvania.

Din 1790 până în 1848 și apoi din nou în perioada 1861 – 1867, Clujul a fost capitala Marelui Principat al Transilvaniei în cadrul imperiului austriac, fiind totodată și sediul dietelor transilvane. În 1776, împărăteasa Maria Tereza a Austriei fondează aici o universitate germană. Aceasta nu a existat pentru multă vreme, Iosif al II-lea de Habsburg transformând-o în “Universitatea Piaristă”, cu predare în latină. În 1798 orașul a fost distrus în mare parte de un incendiu”, relatează Emanuel Marginean.

Poarta princilă a orașului

Reputatul arheolog clujean Alexandru Diaconescu spune că este vorba de poarta principală a orașului. ”Eu încă nu am văzut săpăturile și vestigiile, dar știu că este vorba despre poarta principală a orașului Cluj Napoca, demolată destul de tărziu, pe la 1870. Dacă nu ar fi fost demolată atunci, azi am fi avut un monument extrem de frumos în oraș. La vremea respectivă, autoritățile maghiare au demarat proiectul de lărgire a străzii respective și au demolat poarta, care făce parte din istoria lor, practic. Noroc cu arhitectul Ilașcu, care a documentat zona! Mare păcat că acest monumet, care asigura o identitate orașului, nu mai există”, a declarat Diaconescu.

Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului rangul unui Oraș Liber Regesc, scoțându-l astfel de sub autoritatea voievodului Transilvaniei. Aceasta a ajutat Clujul să devină un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar și cu distracțiile specifice orașului. Pe atunci populația era formată din sași, secui și în mică măsură români. Rolul meșteșugului în muncile orașului a crescut mult, ulterior dezvoltându-se mai multe bresle meșteșugărești.

Tot acum orașul a primit dreptul de a își clădi ziduri, bastioane și turnuri de apărare. S-a început construirea zidurilor, ceea ce a durat până la finalul secolului al XVI-lea. Suprafața noii cetăți (45 ha) era aproximativ dublă față de cea a primei incinte medievale, traseul fiind de-a lungul Pârâului Țiganilor la est (actualele străzi Emil Isac și Samuil Micu), la nord în perimetrul dintre actualele străzi Potaissa și Mihail Kogălniceanu, respectiv Avram Iancu. La est urma linia străzii Baba Novac, Cuza Vodă, iar apoi continua pe partea nordică tot de-a lungul Canalul Morilor. Fortificația timpurie își păstrează funcțiile de apărare devenind un castellum al orașului. Incinta este practic terminată în preajma jumătății veacului al XV-lea, poarta de est fiind de exemplu ridicată în 1449. S-au folosit blocuri mari din piatră pentru ridicarea unor ziduri masive cu contraforți de întărire, creneluri și metereze, drum de strajă pe console de piatră cu scări de retragere.

O a doua etapă de construcție se întinde intre anii 1470 – 1507 când se construiesc între altele Poarta de vest și Turnul Podului.

În cele din urmă, lucrări importante sunt efectuate între 1515 și 1525, un edict din 1571 al regelui Ludovic al II-lea scutindu-i pe clujeni de taxe pentru eforturile lor de întărire a apărarii orașului. Cu totul particulare pentru regiune și perioadă sunt zidurile ridicate exclusiv în piatră și prevăzute cu creneluri. Celelalte fortificații ardelene renunțaseră la acea dată la astfel de rezolvări.

Cosmin C. Rusu “a fost unul dintre turnurile cele mai importante ale orașului”

Potrivit lui Cosmic C. Rusu, doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai și autor al cărții „Re-descoperim Clujul”, este vorba de zidul de vest al Turnului Portii Podului, parte a incintei medievale a orașului Cluj – datat foarte probabil în prima parte a sec. XV și demolat în anii 1872-1873.

„A fost unul dintre turnurile cele mai importante ale orașului, aflat în relație directă cu cea mai veche stradă atestată documentar a Clujului (Platea Pontis/Strada Podului, 1362) și cu primul pod din piatră ridicat peste Someș, în imediata sa vecinătate (atestat la 1580)”, precizează istoricul.

“Sub turnul medieval se află construcții romane”

Cercetătorul clujean Sorin Cociș a declarat pentru Gazeta de Cluj că sub turnul medieval se află construcții romane,

“În zona respectivă era poarta de intrare în Cluj în Evul Mediu. Cu ocazia lucrărilor de pe strada Feridnand a fost decoperită fundația turnului. Excepțional este că e așezat pe o construcție romană dar în stadiul actual al cercetărilor nu putem spune dacă este vorba despre zidul roman sau o poartă de intrare. Important e să săpăm și pe cealaltă parte pentru a descoperi. Acesta va rămâne conservat în pământ pentru că nu există altă variantă. Azi s-a descoperit că sub turnul medieval se află construcții romane”, a declarat Sorin Cociș.

Articolul Descoperiri arheologice la Cluj-Napoca. Detalii neștiute despre unul dintre turnurile cele mai importante ale orașului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O comisie de disciplină derulează cercetări în cadrul Administrației Bazinale Someș Tisa (ABAST), instituție cu sediul în Cluj Napoca, care îl vizează pe liderul de sindicat din instituția condusă de Ioana Diaconescu. Sindicalistul clujean riscă să aibă probleme mari din cauza faptului că a semnalat o serie de nereguli din cadrul ABAST. Comisia de disciplină este condusă de SARA LIVIU CĂLIN, originar din Bistrița, sancționat disciplinar după ce și-a pus subalternii să lucreze la casa lui de la țară în timpul orelor de program.

Liderul de sindicat din cadrul ABAST, Petrișor Traian a sesizat Apele Române, instituția superioară, despre o serie de nereguli care o vizau pe Ioana Diaconescu, șefa ABAST. Ca răspuns la această sesizare, Apele Române au trimis un corp de control, format din Marius Hofman, condamnat penal pentru infracțiuni de corupție, și de Constantin Mețler, judecat și el pentru infracțiuni similare, care nu a depistat nicio neregulă.

În schimb, conducerea ABAST a chemat o Comisie de disciplină care să îl verifice pe liderul de sindicat Petrișor Traian.

Culmea, comisia de disciplină este condusă de SARA LIVIU CĂLIN, un șef de la SGA (Administrația Bazinală) Mureș care, culmea, are și el probleme de conduită. Sara a trimis pe data de 1 Martie 2017, doi angajați din subordine să-i curețe copacii din curtea casei sale din Sâncraiu de Mureș în timpul programului: este vorba de Cserkes Denes, angajat la formatia priza 1 care s-a deplasat cu mașina personală și Bereș Ovidiu, șofer, care s-a deplasat mașina de serviciu Hyundai Santa Fe, având numărul de înmatriculare MS-66-APE.

Și în cazul lui, avertizorul de integritate care a semnalat această neregulă a fost hărțuit în cadrul unei Comisii de disciplină.

Însă, în final, Sara a rămas cu sancțiunea.    

El a fost cercetat disciplinar și sancționat conform art. 248 lit b coroborat cu art 48 din Codul muncii cu retrogradarea din funcție pentru două luni cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea și schimbarea locului de muncă. A contestat decizia de sancționare în instanță dar judecătorii Tribunalului Mureș și apoi cei ai Curții de Apel Mureș au respins în cursul anului trecut contestația ca neîntemeiată.

Șeful sindicatului Aquarom spune că îl susține pe avertizorul de integritate

Am încercat să obținem un punct de vedere vizavi de situația în care a ajuns avertizorul de integritate Petrișor Traian, liderul de sindicat de la ABAST, care a atras atenția șefilor ANAR despre neregulile din cadrul instituției.

Dorel Negrea, liderul sindicatului național Aqua Rom din cadrul Apelor Române, spune că îl va susține pe colegul lui. ”Am vorbit cu el și l-am asigurat că are parte de tot suportul din partea noastră. Am discutat despre situația de la Cluj și l-am sfătuit să aibă grijă la procedurile legale care se impun”, a declarat Negrea.

Ulterior, convorbirea telefonică s-a întrerupt și Negrea nu a mai răspuns apelurilor telefonice.

Legea prevede că avertizorii în interes public, care au făcut o sesizare convinşi fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii, beneficiază de prezumţia de bună-credinţă, până la proba contrară. La cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organisme similare au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului sau al asociaţiei profesionale. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de Internet a autorităţii publice, instituţiei publice sau a unităţii bugetare, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate. În situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea.

Pe pagina de internet a Administrației Bazinale Somes Tisa sau a Apelor române nu apare niciun anunț referitor la comisia de disciplină care îl anchetează pe Traian Petrișor

Condamnații penal fac controale prin Apele Române

Controlul făcut la ABAST în urma sesizărilor liderului de sindicat clujean a fost făcut de Marius Hofman și Constantin Mețler. Primul s-a angajat la ANAR în 2016, în timp ce era judecat într-un dosar penal făcut de procurorii DNA pentru luare de mită în formă continuată (33 de acte materiale) și nouă fapte de trafic de influență. În urmă cu doi ani, Hofman a fost condamnat, în primă instanță, de Tribunalul București la pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare, însă a contestat decizia la instanța superioară. Procesul este în curs de judecare. Potrivit DNA, la solicitarea fostului șef al Autorității Sanitar Veterinare, susținut pe funcție de PDL, Marian Zlotea – condamnat și el, Marius Hofman a cerut și primit de la diverse supermarket-uri produse alimentare folosite pentru pomenile electorale ale PDL cât și pentru protocolul ANSVSA.

Constantin Mețler, șeful Corpului de Control de la ANAR a fost inspector la ITM București. Tatăl lui, Stelian, a fost șeful ITM Botoșani timp de peste 10 ani.

Mețler împreună cu colegul lui, Ion Roşioru, au fost prinși în flagrant în timp ce încasau o mită de 3.000 de lei de la la o firmă pe care o controlaseră. Flagrantul a fost realizat în urma denunțului făcut de patronul firmei. Cei doi inspectori ar fi cerut mită pentru a nu amenda firma verificată cu 20.000 de lei, „pe motiv că a folosit la muncă o persoană căreia nu i-au fost întocmite forme legale de angajare”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Tribunalului Bucureşti.

Raportul corpului de control concluzionează că ”nu au fost identificate abateri de la legislația în vigoare în ceea ce privește obiectivul de investiții Reabilitare și modernizare spații birouri PIUI”.

Referitor la sesizările privitoare la faptul că Ioana Diaconescu și-ar fi reparat mașina, care de altfel nu apare în declarația ei de avere, pe banii instituției, IPJ Cluj a deschis un dosar penal. La o zi după publicarea în Gazeta de Cluj a sesizării privitoare la acest aspect, în data de 19.08.2019, la sediul ABAST Cluj, au fost efectuate cercetări în dosarul penal nr. 5795/P/2019, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals.

Diaconescu le pune subalternilor ”batista pe țambal”

În urmă cu câteva luni, Ioana Diaconescu a emis o circulară internă prin care le atrăgea atenția subalternilor că dacă fac valuri ei vor fi dați afară.

”Urmare a informațiilor apărute în presă legat de activitatea unor servicii din cadrul ABAST, informații deținute de către compartimentele de specialitate implicate și de către conducerea instituției, dar comunicate presei fără respectarea reglementărilor interne și pentru asigurarea unui climat de lucru propice desfășurării activității fără atingere la integritatea și reputația salariatului vă reamintim câteva aspecte: Cod de etică și Conduită: pct 4.3 a) angajații ABAST au obligația de apăra cu loialitate prestigiul instituției în care își desfășoară activitatea și de a nu produce, prin faptele lor, prejudicii imaginii sau intereselor egale ale acesteia. Pct. 4.3 a) Angajaților ABAST le este interzis să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea Administrației Naționale Apele Române/ ABA Someș Tisa, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ”, arată circulara dată de Diaconescu și pe care toți angajații ABAST au fost puși să o semneze.

De asemenea, documentul mai stipulează că angajații nu au voie să ”dezvăluie informațiile la care au acces în exercitarea atribuțiilor de serviciu, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției/ale unor angajați precum și a ale persoanelor fizice sau juridice”.

Citeste si ABAST trage un ”sifon” de 5 milioane de lei și pregătește un tun de 200 de milioane de lei.Administrația condusă de Ioana Diaconescu contractează firme de casă pentru zile negre

Articolul La ABAST începe vânătoarea de vrăjitoare. Un șef sancționat disciplinar îl cercetează pe avertizorul de integritate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La termenul din 5 septembrie s-a aflat ce conțin acele ”volume confidențiale” din dosarul ANRP, documente ascunse inculpaților din această cauză, printre care, fostul subprefect al Clujului, Mihnea Iuoraș, fostul șef al ANI Horia Georgescu și avocata Ingrid Mocanu, inculpați executați de judecătoarea Anamaria Trancă. În mod dubios, în acel plic ce conține ”volume confidențiale” în baza cărora inculpații au fost condamnați se află doar documente despre fostul deputat UDMR Marko Attila Gabor, inculpat în dosar, dar care s-a refugiat în Ungaria. Având în vedere faptul că în ”plicul secret” era foarte posibil să existe note informative de la SRI, așa cum s-a întâmplat și în alte cauze, în mod dubios aceste documente au fost făcute pierdute. Și-a șters urmele statul paralel?

Inculpații din dosarul ANRP au fost condamnați anul trecut de judecătoarea Anamaria Trancă pe baza unor volume de probe secrete la care nici acuzații și nici avocații acestora nu au avut acces. Existența acestor volume a fost ținută secret, lucru care i-a împiedicat pe acuzați să-și poată construi apărările.

Cazul îl vizează pe fostul șef ANI, Horia Georgescu, cel care s-a încumetat să dea declarații contra fostului director al SRI, George Maior, actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii. În dosar este implicat și fostul subprefect al Clujului, Mihnea Iuoraș și avocata Ingrid Mocanu.

Faptul că plicul a fost ascuns de către judecătoarea care a judecat fondul, Anamaria Trancă, este un aspect extrem de grav, iar trimiterea plicurilor în instanță a devenit o practică des utilizată în justiția din România, scopul fiind clar: arestarea inculpaților, în ciuda faptului că nu există probe.

Evident că s-a ridicat cea mai importantă întrebare: ce conținea plicul secret? Desigur, un răspuns îl putea oferi judecătoarea Anamaria Trancă, însă judecătorii din faza de apel a dosarului de la Înalta Curte de Casație și Justiție au cerut Curții de Apel București ”plicul secret”, iar în 5 septembrie magistrații Dan Andrei Enescu, Rodica Cosma și Raluca Florentina Nemesu au dispus ca toate înscrisurile identificate în ”plicul secret” să fie puse la dispoziția părților. De ce? Pentru că potrivit acestora nu există nici un element de confidențialitate sau caracter secret așa cum este menționat pe plic. De menționat că judecătorii de la Înalta Curte au fost informați cu privire la primirea sau existența acestui plic secret, abia în 4 septembrie 2019.

Așa cum menționam, dosarele secrete în baza cărora au fost condamnați inculpații din dosarul ANRP, de fapt nu erau prea secrete pentru că documentele așa-zise secrete primite de judecătorii ÎCCJ arată că acestea sunt informații exclusiv despre fostul deputat UDMR Marko Attila Gabor ce a fugit la Budapesta după ce a fost condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul retrocedării frauduloase a Colegiului Szekely Miko din Sfântu Gheorghe. 

Cu toate acestea, judecătoarea Anamaria Trancă a dat sentința de condamnare pe baza acestor documente secrete despre care le-a apreciat ca fiind utile. Faptul că lipsesc din „plicul secret” documente ridică multe semne de întrebare, pentru că așa cum am menționat, în ”volumele secrete” nu se găsesc decât informații cu privire la Marko Atilla Gabor, ceea ce rezultă că unele documente, probabil note informative de la SRI, au fost făcute pierdute.

La fel de grav este și faptul că deși șefa secției penale a Curții de Apel București admitea că un dosar a fost judecat pe baza unor acte inaccesibile părții acuzate, timp de un an, judecătorii de la ÎCCJ care judecă apelul în acest dosar nu le-au fost transmise aceste ”volume confidențiale”.

Abia în vara acestui an, judecătorii din faza de apel au cerut din nou Curții de Apel București ”plicul secret”, iar în 4 septembrie 2019 judecătorii de la ÎCCJ au fost informați cu privire la primirea sau existența acestui plic secret.

Având în vedere faptul că ”volumele confidențiale” nu au avut de fapt niciun element de confidențialitate sau caracter secret așa cum este menționat pe plic, judecătorii de la ÎCCJ au dispus la termenul din 5 septembrie ca toate înscrisurile identificate în ”plicul secret” să fie puse la dispoziția părților.

DNA, presiuni asupra judecătorilor?

Odată ce aceste documente au ajuns și în posesia inculpaților, iar aceștia au aflat despre modalitatea prin care au fost ascunse documentele respective, Horia Georgescu a depus o nouă sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii prin care solicită extinderea cercetărilor și cu privire la alte persoane în procedura ascunderii de documente. Practic, fostul șef al ANI arată că DNA deținea în întregime toate documentele din ordonanță, iar solicitarea de către DNA unor documente din dosarul aflat pe rolul Curții de Apel București a avut drept unic scop crearea unei presiuni asupra completului care se afla în pronunțarea unei soluții. Vă redăm mai jos câteva pasaje din sesizarea formulată de Horia Georgescu către Consiliul Superior al Magistraturii:

”În urma consultării documentelor se constată că în procesul verbal din mai 2018, se consemnează următoarele: ”Azi 9 mai 2015 s-a procedat la predarea adresei nr. 3203/2/2015 din 09.05.2018 a CAB, de înaintare a unor plicuri conținând documente confidențiale, după cum urmează: dosar  nr. 3203/2/2015 al CAB – Secția I penală – 4 file având ca obiect art. 95(6) ROIIJ”. Aceste înscrisuri au făcut obiectul unei Ordonanțe de predare a obiectelor/înscrisurilor/datelor informatice, emisă de procurorul Radu Ionescu din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției în dosarul 751/P/2015 cu privire la Teodor Niculescu s.a. la data de 05.12.2017.

La data de 6.12.2017, a doua zi după terminarea cercetării judecătorești, conform procesului verbal, comisarul Crăciun Ion Viorel din cadrul DNA s-a prezentat pentru a fotocopia înscrisurile menționate în ordonanță. Fără a face o analiză de legalitate a ordonanței, nu putem ignora faptul că emiterea ordonanței s-a făcut la o zi după stabilirea termenului pentru dezbaterile finale (05.12.2017) și a pronunțării unei soluții de fond (la data de 16.01.2019 judecătorul a rămas în pronunțare).

Un aspect relevant îl reprezintă împrejurarea ca Direcția Națională Anticorupție deținea în întregime toate documentele menționate în ordonanță și nu justifică solicitarea lor, cu atât mai mult cu cât dosarul era vechi de aproape doi ani, iar finalitatea acestui este necunoscută până în prezent.

Cu atât mai mult cu cât această ordonanța precum și procesele verbale atașate au fost procesate în regim confidențial, cu încălcarea gravă a prevederilor legale în materie. 

Toate aceste elemente conduc la concluzia că solicitarea unor documente din dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Bucureşti de către DNA a avut drept unic scop crearea unei presiuni asupra completului care se afla în pronunţarea unei soluții. 

Se impune de asemenea verificarea modului de gestionare a dosarului 751/P/2015 de către procurorul Radu Ionescu, activitățile desfășurate în cauză pe parcursul a celor 5 ani, precum și dacă judecătorul Anamaria Trancă a fost influențată în pronunțarea unei soluții. 

În realitate, indiferent pe cine vizează dosarul, se urmărea inducerea în eroare a judecătorului fondului prin crearea unei aparențe că există și alte fapte de natură penală ce fac obiectul unor cercetări. Până în prezent din datele publice existente nici o persoană menționată în ordonanţă nu are calitatea de suspect sau inculpat în aproape 5 ani de la constituirea dosarului. 

Ca să nu existe dubii, cu titlu de exemplu, DNA solicită ordonanțele de începere a urmăririi penale cu privire la cele două persoane, în condiţiile în care aceste ordonanțe erau emise chiar de DNA. 

Referitor la procesul verbal din data de 27.04.2018, la peste două luni de la pronunţarea soluției în dosarul 3203/2/2015 prin care judecătorul Anamaria Trancă solicită Secţiei 1 penală din cadrul Curții de Apel București modalitatea de conservare a ordonanței și procesului verbal subsecvent, se observă o rezoluție olografă (semnătură indescifrabilă ) cu următorul conținut: 

“…se va forma dosar cu acte confidențiale cf. art.95(6) ROI si se va înainta o dată cu dosarul”. (…)

Având în vedere opinia completului de apel de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiție, precum si interpretarea sistematică a textelor de lege coroborate, rezultă că aceste înscrisuri (ordonanţa si procesele-verbale subsecvente) nu puteau fi calificate ca fiind confidențiale. 

Chiar si confidențiale de ar fi fost, trebuiau puse la dispoziția părților în conformitate cu 

art. 93 alin.3.

În concluzie acestea au fost ascunse în mod deliberat de către judecătoarea Anamaria Trancă si alte persoane pe care Inspecţia Judiciară trebuie să le identifice. 

Comportamentul instanţei de fond a încălcat dreptul prevăzut în mod expres al 

avocaților şi al inculpaţilor de a studia şi copia documentele depuse de DNA şi, prin urmare, .. dreptul de a-și spune părerea cu privire la ele, indiferent dacă acestea mă vizează sau nu. (…).

Prin depunerea la dosarul cauzei a înscrisurilor despre care am făcut vorbire, DNA a eludat dispozițiile legale privind administrarea probatoriului în procesul penal, oferind judecătorului informații în legătură cu părțile din dosar, dar ascunse apărării și inculpaților.

Referitor la înscrisul ”proces-verbal” având data de 09.05.2018 care consemnează următoarele: ”dosar nr. 3203/2/2015 al CAB- Secția I penală – 83 de file nenumerotat” . După cum se observă, la Compartimentul Documente Clasificate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a primit un proces-verbal, fără număr, în exemplar unic semnat indescifrabil de doi grefieri cu mențiunea ”am predat” ”am primit”.

Aspectul esențial care se observă, este că una din mențiuni, referitoare la un dosar, arată că nu este numerotat.

În această situația s-a creat premisa, ca în timp, având în vedere circuitul paralel al acestor documente ascunse părților și inexistența unei alte dovezi certe că numărul filelor/documentelor să fie cel indicat, creează suspiciunea că au existat și alte documente care puteau fi introduse sau retrase din dosar până la momentul în care completul de judecată din apel și părțile implicare au luat la cunoștință de existența lor.

Acest înscris este apt să demonstreze consecințele deosebit de grave asupra procesului penal prin ascunderea documentelor de completul de judecată investit cu judecarea apelului în dosarul 1222/1/2018 de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În fapt în dosarul 1417/1/2015 în data de 06 mai 2015, judecătorul Marius Dan Foitos a fost investit cu judecarea cauzei privind emiterea unui mandat european de arestare pentru Marko Atilla Gabor inculpat în același dosar cu subsemnatul și care, la momentul respectiv, se afla în procedura camerei preliminare pe rolul ÎCCJ.

Observând data de 09 aprilie 2015 când a fost înregistrat dosarul 1417/1/2015 la secția penală a ÎCCJ, constatăm că au lipsit mai puțin de 30 de zile ca să îl plaseze pe Marius Dan Foitis ca judecător de drepturi și libertăți într-o potențială stare de incompatibilitate acesta fiind investit în luna mai 2018 să judece apelul lui Marko Atilla Gabor și al subsemnatului.

Precizez că judecătorul în cauză s-ar fi aflat în imposibilitatea de a face diligențe în vederea formulării unei cereri de abținere, deoarece înscrisurile atașate dosarului 1417/1/2015 și 3203/2/2015 au fost ascunse completului și implicit domniei sale, conform procesului verbal încheiat în 4 septembrie 2019 în dosarul 1222/1/2018.

În concluzie, doar întâmplarea a făcut ca judecătorul să nu se afle în stare de incompatibilitate, situație ce ar fi dus la reluarea cauzei în apel”, arată Horia Georgescu în sesizare.

Se cere cercetarea lui Trancă

La începutul lunii septembrie, Horia Georgescu a depus o sesizare la Inspecția Judiciară  a Consiliului Superior al Magistraturii prin care solicită cercetarea judecătoarei Trancă pentru „conduita necorespunzătoare pe parcursul derulării termenelor de judecată în dosarul penal nr. 3203/2/2015 (cel menționat mai sus, în care au fost folosite “volume confidențiale” – n.r.” și “încălcarea dispozițiilor legale și a obligațiilor profesionale pe parcursul cercetării judecătorești și cu prilejul deliberării și pronunțării soluției în dosarul penal nr. 3023/2/2015”, informează Newsweek.

Conform acestei sesizări, “doamna judecător Trancă Anamaria, cea care a soluționat pe fond dosarul penal nr. 3203/2/2015, a luat la cunoștință despre existența și conținutul <volumelor secrete> și, mai mult decât atât, a apreciat că acestea și sunt utile.

Inutil de precizat că niciodată pe parcursul cercetării judecătorești doamna judecător Trancă Anamaria nu a adus la cunoștința părților din dosar existența acestor volume secrete, cu atât mai mult nu s-a pus problema ca subsemnatul sau oricare alt inculpat să își facă apărările în cunoștință de cauză.

Mai mult decât atât, consider că se impune clarificarea statutului acestor documente, inclusiv cea referitoare la emitent și circuitul integral al acestora, pentru că simpla mențiune pe o Adresă emisă de către Curtea de Apel București că la dosar se află anexat un plic secret ce conține informații confidențiale nu se circumscrie niciunei dispoziții legale în vigoare.

De asemenea, rezultă fără echivoc din fișa electronică a dosarului 3203/2/2015, pe care o atașez în copie conformă cu originalul, faptul că <plicul secret> a fost predat direct completului, respectiv judecătoarei Trancă Anamaria, la ora 10.10 în data de 27.05.2015.”

“În aceste condiții rezultă, fără putință de tăgadă, că judecătorul fondului, doamna Trancă Anamaria, s-a folosit de înscrisuri calificate drept confidențiale/secrete, încălcând în mod grav dreptul la apărare al subsemnatului și al celorlalți inculpați din cauza nr. 3203/2/2015. (…)

Trancă Anamaria cu bună știință a ascuns înscrisuri/probe față de părțile din dosar și a pronunțat o hotărâre nelegală bazându-se pe acestea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în mai multe rânduri, a stabilit cu valoare de principiu că, pentru pregătirea apărării în cadrul unei proceduri penale, inculpatul trebuie să ia cunoștință de toate elementele dosarului pentru a-și pregăti apărarea. (…)

Totodată, Curtea a socotit că exigențele Convenției sunt respectate și atunci când acuzatului nu i s-a permis accesul personal la dosarul cauzei, însă acest drept i-a fost acordat avocatului acestuia.

Or, judecătorul Trancă Anamaria a nesocotit dreptul la apărare al părților până la cele mai mici detalii, omițând, cu rea credință, să aducă la cunoștință inculpaților existența unor înscrisuri ce nu au fost anexate dosarului public și negând chiar si apărătorilor aleși dreptul de a le consulta, deși aceștia îndeplineau condițiile legale pentru a face acest lucru.

Necesitatea aflării adevărului în procesul penal și reglementarea expresă a Codului de procedură penală ca o persoană să fie condamnată în baza unui probatoriu care să-i demonstreze vinovăția dincolo de orice îndoială rezonabilă presupun, în primul rând, ca informațiile considerate utile aflării adevărului să fie folosite numai în măsura în care accesul la acestea este permis atât acuzării, cât și apărării, pentru că, în caz contrar, egalitatea armelor și dreptul la un proces echitabil se transformă în noțiuni abstracte și iluzorii. ”

Articolul Justiția se face pe note secrete! Statul paralel și-a șters urmele în dosarul ANRP apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Afacerea cu bizoni de la Recea Cristur a ”născut” imobiliare. Este vorba de un imobil de 9 etaje, edificat în zona Soporului din Cluj Napoca, afacerea BT Development Soporului SRL. În acest business acționari sunt Stern, un dezvoltator imobiliar din Germania, și BT FARMING & AGRICULTURE SRL, afacerea clujeană în care ”gravitează” deopotrivă, fiul unuia dintre ștabii care au fondat Banca Transilvania, un broker austriac și Toma Rus, fost șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Cluj și fost secretar de stat la MAI.

Firma BT DEVELOPMENT SOPORULUI SRL a edificat un bloc de etaje și 120 de apartamente în zona străzii Soporului, lângă Baza Sportivă din Gheorgheni.

Afacerea a pornit în 2014, când soții Cornelia Anca și Marin Virgil Moldovan au obținut, pe persoană fizică, autorizația de construire a blocului de pe Soporului nr 5. Cei doi soți, potrivit unor surse judiciare, sunt implicați într-o altă afacere cu iz penal, instrumentată de procurorii clujeni. Astfel, soții Moldovan, în calitate de proprietari a terenului, obțin o autorizație de construcție pentru un bloc de 9 etaje cu 120 de apartamente. Din documentația supusă autorizării și întocmită de Tektum Arhitectură&Artă, investitorul proiectului rezidențial este societatea BT Development Soporului SRL din Recea Cristur.

BT Development Soporului, firmă înființată în 2014, este administrată de ELENDER RALF PETER (cetățean austriac) iar acționari sunt BT FARMING & AGRICULTURE și firma nemțească STERN IMMOBILIEN AG (majoritar).

În cei cinci ani de activitate, firma controlată de compania germană Stern a declarat doar pentru anul 2017 o cifră de afaceri cu o valoare de 140.000 de lei. În rest, BT Development Soporului a înregistrat doar pierderi.

Libra Bank a depus o plângere penală împotriva lui Jeican

Pe ultimii ani (2016 și 2017) declarați la Ministerul Finanțelor,  BT FARMING & AGRICULTURE SRL nu a declarat nicio cifră de afaceri și pierderi de de 1,7 și, respectiv, 1,8 milioane de lei, precum și patru angajați. Societatea este administrată de KARNER RUDOLF, iar singurul acționar este compania germană BT CORPORATE FINANCE AG.

Potrivit unei decizii publicate anul trecut în Monitorul Oficial, structura acționariatului la BT Development Soporului era compusă din ”- STERN IMMOBILIEN AG – 3.082 părți sociale a cate 10 lei fiecare, reprezentând 67% din capitalul social;

– BT FARMING & AGRICULTURE – S.R.L. – 1.518 parti sociale a cate 10 lei fiecare, reprezentand 33% din capitalul social. Participarea la beneficii si pierderi va fi urmatoarea:

– STERN IMMOBILIEN AG – 67% – BT FARMING & AGRICULTURE – S.R.L. -33% Articolul 2 Pentru aducerea la indeplinire a prezentei Hotarari se imputerniceste dl Jeican Constantin Alin”.

Afacerea imobiliară a fost finanțată printr-un credit contractat de la Libra Internet Bank, valoarea lui fiind de peste 30 de milioane de lei.

Legat de contractarea creditului, reprezentanții Libra au făcut și o plângere penală împotriva lui Jeican și a dezvoltatorului german Stern pentru înșelăciune, dar procurorii dejeni nu au trimis dosarul în judecată.

”Admite cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej. În baza art.318 alin.(15) Cod procedură penală constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei din data de 19.12.2017, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej în dosarul nr.852/P/2017 şi confirmă renunţarea la urmărirea penală privind infracţiunea de înşelăciune, prev. de art.244 alin.(1) Cod penal, persoană vătămată fiind Libra Internet Bank, iar intimat Jeican Constantin Alin.În baza art.275 alin.(3) Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică azi, 22.01.2018. Judecător de cameră preliminară”, arată soluția pe scurt a instanței.

Vânătoarea la Recea Cristur te poate băga în faliment

Principala afacere care este gestionată de Alin Jeican este un fond privat de vânătoare la Recea Cristur, administrat prin intermediul firmei BT Wild Ranch. În pofida faptului că prețurile pentru vânătoarea animalelor sunt destul de consistente, firma are probleme financiare. În 2017 nu a fost declarată nicio cifră de afaceri, dar a înregistrat pierderi consistente încă de la înființare. În același timp, pentru vânarea unui bizon se percepe o taxă de aproximativ 10.000 de euro, iar un cerb împușcat ajunge la peste 36.000 de euro! Vânătorile sunt organizate de Ovidiu Bârgău, consultantul silvic care îi organizează vânătorile lui Ion Țiriac pe domeniul de la Balc.

Societatea este administrată de Jeican și de unul dintre partenerii lui, BOLDIZSAR PETER. Firma este controlată de BT CORPORATE FINANCE AG (firmă din Germania) care i-ar aparține lui KARNER RUDOLF, cetățean austriac.

În urmă cu câțiva ani el a fost surprins de polițiștii IPJ Cluj la braconaj. Cu toate acestea, austriacul a fost ”albit” de acuzațiile penale de către procurorii Parchetului Dej, pentru că aceștia nu au putut dovedi fapta. Mai precis, nu s-a putut dovedi unde a fost surprins exact Karner Rudolf, deși mai mulți polițiști de la IPJ Cluj au participat la flagrant.

Alin Jeican are la activ o condamnare cu suspendare

Alin Jeican a fost condamnat penal cu suspendare în dosarul 1176/177/2014 care s-a aflat pe rolul Judecătoriei Aleșd.

Firma bihoreană Villa Tirol, care avea un obiect de activitate similar cu cel pe care îl derulează BT Wild Ranch i-a făcut o plângere penală lui Jeican, acuzându-l că a luat bani din conturile societăţii.

“Societatea Villa Tirol nu deţine nici un contract cu aceste entităţi (este vorba de o serie de firme administrate sau deţinute de alin Jeican, n.red.) şi nici nu s-au facturat servicii ce urmează a fi prestate de către aceştia, nu are nici o relaţie contractuală cu acestea şi nici nu poate solicita efectuarea unor eventuale servicii pe care, de altfel, nu le-a contractat şi care nu pot avea vreo legătură cu obiectul de activitate a societăţii Villa Tirol. Având în vedere că, cardul Visa cu care au fost achitate toate aceste sume a fost emis la solicitarea lui Jeican Constantin Alin, dânsului fiindu-i predat de către bancă cardul, nu se poate concluziona decât faptul că şi aceste sume au fost sustrase din conturile societăţii după o metodă tipică de spălare de bani – achiziţionarea de jetoane cu valoare nominală, achitarea acestora din conturile subscrisei, urmată de încasarea jetoanelor, cu consecinţa obţinerii banilor lichizi prin prejudiciere”, arată plângerea depusă la un parchet bihorean.

Toma Rus spălat de acuzațiile ANI

Toma Rus, fostul șef al BCCO Cluj și fost subsecretar de stat, este acum director general al afacerii cu bizonii. În privința lui Rus, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a solicitat efectuarea de cercetări cu privire la un posibil fals în declaraţii, aparţinând fostului subsecretar de stat de la Interne, clujeanul Toma Rus. ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru efectuarea acestor cercetări, după ce, în februarie anul trecut, Asociaţia 22 Decembrie Baia Mare a sesizat, la rândul său, Agenţia, cu privire la posibila nerespectare de către Toma Rus a dispoziţiilor legale referitoare la completarea şi depunerea declaraţiilor de avere din perioada 2004-2008. În final, Toma Rus a fost găsit nevinovat de toate acuzaţiile care i s-au adus.

Articolul ”Camarila” lui Toma Rus, fostul șef al BCCO Cluj Napoca, a ridicat un bloc de 9 etaje apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.