Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe Vasile Coman, un bătrân de peste 70 de ani, la închisoare pentru terorism. Inițial, el a fost condamnat la plata unei amenzi penale de 6.000 de lei, dar pentru că pensionarul nu a avut banii necesari să plătească amenda, instanța a transformat amenda penală în zile de închisoare cu executare.

Curtea de Apel Cluj a transformat o amendă penală în valoare de 6.000 de lei dată unui pensionar condamnat pentru terorism în zile de închisoare.

”Admite sesizarea formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Cluj. În temeiul art.63 alin.1 şi 3 Cod Penal, înlocuieşte pedeapsa amenzii penale în cuantum de 6.000 lei aplicată condamnatului Coman Vasile – , prin sentinţa penală nr.40/20.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr.513/33/2017, definitivă prin decizia penală nr.30/A/6.02.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.513/33/2017, cu pedeapsa închisorii, respectiv 120 zile de închisoare. În temeiul art.72 Cod Penal rap.la art.184 alin.28 Cod de Procedură Penală scade din pedeapsa de 120 zile închisoare, perioada în care condamnatul C V a fost internat nevoluntar în cadrul Spitalului de Psihiatrie Sighetu Marmaţiei – Secţia Închişi, cu începere din 9.12.2016 până în 7.0.2017. În temeiul art.275 alin.6 Cod de Procedură Penală, suma de 554 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat va fi suportată din fondurile Ministerului Justiţiei. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare”, arată soluția pe scurt a instanței.

Anul trecut, magistratul Iuliana Moldovan de la Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe Coman la doi ani și trei luni de închisoare pentru acuzație, însă omul a contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție. El a fost acuzat că ar fi instalat în toaleta Tribunalului Maramureș o bombă artizanală care s-a dovedit că, de fapt, erau niște cilindri de hârtie umpluți cu pământ.

Martorii au uitat cazul de terorism

Pe de altă parte, Vasile Coman spune că a primit amenda penală fără ca acuzațiile de terorism să fie probate în vreun fel.

”La București, unde a fost rejudecat dosarul, martorii aduși cu mandat au declarat că nici măcar nu m-au văzut în ziua respectivă. De la tribunal au spus că în ziua respectivă nu funcționau camerele de vedere, așa că nu au imagini cu mine. Practic, la dosar nu era nicio probă, imagini, amprente, urme de pași, nimic! La procesului de la Cluj judecătoarea nici măcar nu m-a lăsat să vorbesc, că am avocat din oficiu. Însă pe hol i-am surprins pe avocatul de serviciu și pe procurorul de ședință conversând amical. Când m-au văzut s-au comportat ca niște elevi prinși de profesor la fumat!”, spune Vasile Coman.

Bătrânul spune că problemele pe care le are în justiție au început după ce a lipit mai multe caricaturi prin Vișeul de Sus în care erau ridiculizați judecători, procurori și polițiști din localitate.

El a dat statul român în judecată la CEDO și a cerut despăgubiri de 10.000 de euro și plata cheltuielilor de judecată. În cerere el a solicitat și recuzarea judecătorului Iulia Motoc, reprezentantul României în cadrul CEDO. Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe Coman pentru că ar fi montat în toaleta tribunalului o bombă artizanală care, ulterior, s-a dovedit a fi un cilindru umplut cu pământ.

Paguba: a oprit un tribunal pentru câteva ore

Conform reprezentanţilor DIICOT, la data de 23 noiembrie 2016 autori necunoscuţi au amplasat un pachet având aspectul şi elementele caracteristice unui dispozitiv exploziv confecţionat artizanal, format din 4 batoane cilindrice, un acumulator şi un indicator luminos, în incinta clădirii Tribunalului Maramureş. În mai puțin de 12 ore de la momentul producerii evenimentului și sesizării din oficiu, au fost descoperite şi strânse probe cu privire la fapta ce formează obiectul anchetei penale și totodată identificat și pus sub acuzare inculpatul Coman Vasile. Principala pagubă produsă de Coman în urma amplasării ”bombei” este că activitatea instituțiilor care își au sediul în clădirea tribunalului maramureșean a fost oprită pentru câteva ore.

Articolul Curtea de Apel Cluj condamnă la închisoare pentru terorism un bătrân de peste 70 de ani apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Am fost uluit când am aflat că a obținut 17 voturi dintr-un total de 22 în cadrul Consiliului Uniunii Europene pentru ocuparea funcției de șef al Parlamentului European. Dar am înțeles imediat ce s-a întâmplat. Procurorul Kovesi, fata procurorului ceaușist Ioan Lascu care a condus între 1980 și 2010 Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș, a fost aburcată în noua funcție inventată de „gânditorii” birocrați de la Bruxelles pentru a-i servi pe membrii axei Germania-Franța care acum după plecarea iminentă a Marii Britanii din UE se pregătesc să controleze cu o mână de fier noua Uniunea Europeană.

Pentru că ce altceva să înțelegem când Germania a renunțat să-și susțină propriul candidat și a susținut-o pe Kovesi care de fapt este candidatul Germaniei pentru mult dorita funcției de procuror șef european. Și ce altceva să înțelegem când nenorocitul linge blide Werner Iohannis ne-a informat plin de sine cum îl știm, și enervant, tot cum îl știm că Macron, premierul Franței, o va susține pe Kovesi în dauna candidatului francez. Atunci am crezut că este o minciună marca Iohannis ca atâtea altele. Dar săsocul, de data asta, n-a mințit. Macron pe-o mână cu cancelarul Merkel care a ”îmbogățit” Europa cu 1,5 milioane de musulmani, au hotărât să-și pună omul, adică pe Kovesi, în fruntea Parlamentului European. Și asta în condițiile în care, România, țara în care are buletin de identitate trădătoarea Kovesi, nu a susținut-o pe individă. Deci să terminăm cu minciunile opoziției în frunte cu chitaristul Orban și terminând cu avocățelul Borno, pardon, Barna, potrivit cărora România a repurtat un succes ”extraordinar” prin numirea lui Kovesi. Ea nu a reprezentat România și nu o va reprezenta. Laura Codruța Kovesi a fost candidatul celor mai puternice țări din UE, Franța și Germania. Deci scutiți-ne de minciuni. Și nu ne insultați inteligența.

Hai să-i cercetăm un pic biografia fiicei de procuror securist ceaușist. După ce a terminat cu rezultate mediocre facultatea de Drept a UBB Cluj a lucrat patru ani ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, apoi șase ani la DIICOT Sibiu pentru ca Traian Băsescu să o numească la conducerea  Parchetului General la sfârșitul anului 2006. După terminarea primului mandat în care nu a făcut absolut nimic pozitiv. CSM în 2009 i-a dat aviz negativ pentru obținerea unui nou mandat, dar în disprețul acestuia, Traian Băsescu i-a mai acordat un  mandat de procuror general. Adică tradus golănește, Băsescu care nu mai poate  acum de dragul justiției independente, s-a pișat și s-a căcat pe Consiliul Superior al Magistraturii.

În 2012, Kovesi părăsea funcția de procuror general și rămânea fără obiectul muncii. Noroc cu gașca odioasă de securiști din Cluj în frunte cu George Maior și Ioan Rus care l-au ”convins” pe Ponta să o numească pe Kovesi la conducerea DNA. Drept răsplată, mai târziu Kovesi i-a făcut dosare penale lui Victor Ponta, dar nu și artizanilor recuperării ei, adică securiștilor George Maior și Ioan Rus.

Dacă în Parchetul General și-a arătat doar în competența și dorința de a-și proteja rețelele din vechea și noua Securitate la DNA putem spune că a nenorocit o țară întreagă.  A creat o psihoză de masă privind ascultarea telefoanelor că nimeni nu mai avea curajul să vorbească nimic. Metodele de anchetare ale lui Kovesi, mascarada arestărilor televizate și tot ce au învățat-o patronii ei de la FBI și CIA, le-a aplicat oamenilor politici români, oamenilor de afaceri români și în general întregii societăți românești. Noroc cu ultima insulă de curaj și mă refer aici la CCR care a denunțat odioasele protocoale încheiate între Parchete și Serviciile Secrete Românești în primul rând SRI, prin care pentru prima dată de la revoluție încoace, ofițerii SRI, deveneau ofițerii judiciariști care făceau anchete cot la cot cu colegii din miliție și parchet așa cum se întâmpla doar înainte de 1989.

Nu este întâmplător faptul că în cele două mandate de procuror general n-a finalizat ancheta în dosarele Revoluției din 1989 și n-a finalizat nici dosarul Mineriadei din 1990 că doar nu era să-și deranjeze prietenii tatălui său. Dar păcatul originar este cel al subordonarii ticăloase a actului de justiție, inclusiv prin șantajarea sau arestarea judecătorilor incomozi, serviciilor secrete. Cum spune un bun prieten de-al meu: LCK a înlocuit o clasă de politicieni corupți cu o gașcă de securiști corupți. Dar diferența fundamentală este că politicienii sunt aleși și se supun controlului democratic pe când securiștii acționează în umbră.

Iar modul în care a acționat Kovesi arată clar că a lucrat împotriva țării, distrugând clasa antreprenorială română și creând imaginea unei Românii corupte, lucru care este și mincinos în raport cu coruptele țări din Vest ca Italia – unde mafia controlează între 10 și 20% din PIB sau Germania – unde a explodat megaescrocheria  Wolkswagen și care vulnerabilizează România în ochii opiniei publice europene. De ce să investești în România dacă e o țară așa coruptă? Mai bine să investești oriunde altundeva. Și aici se văd stăpânii lui Kovesi și patronii ei.

LCK a distrus pe ce a pus mâna în România, iar acum recuperată de stăpânii UE se pregătește să atace țările din Estul UE, inclusiv România care de la aderare au făcut progrese enorme și au redus decalajul față de Occident. Iar acest lucru trebuie îndreptat. Vestului bogat nu-i convine să fie concurat de Estul relativ sărac al UE. Vestul bogat vrea doar să-și vândă produsele în Est, să-i ia pe muncitorii calificați și mințile strălucite nu să le meargă mai bine ”obraznicilor” din Răsărit.

Pentru asta, trădătoarea Kovesi e ideală. Dar poate ne scapă justiția română de ea până la anul.

Articolul Laura Codruța Kovesi și-a primit prețul trădării apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Text scris de Valer Marian în cotidianul.ro:

Nesimtirea si neomenia devin tot mai prezente in Primaria municipiului Cluj-Napoca, indeosebi la directiile generale de urbanism si de politie locala. Multi dintre functionarii acestora nu manifesta nici solicitudine nici empatie fata de problemele oamenilor, manifestand un comportament nedemn de un oras de rangul Clujului. In pofida imaginii de om cumsecade pe care si-a creat-o, primarul Emil Boc evita contactul direct cu cetatenii care au probleme cu primaria, neavand program de audiente si nemaitinand conferinte de presa. Probabil ca apreciaza ca este sub demnitatea sa de fost premier si de primar la al treilea mandat al capitalei simbolice a Transilvaniei sa stea de vorba cu oamenii simpli abuzati de functionarii din subordinea sa, pe care-i paseaza sefilor acestora, care au tendinta sa acopere abuzurile sau alte nelegalitati. Prin lipsa sa de empatie si de implicare, politicianul de dreapta de astazi se dezice de originile sale taranesti si de invataturile marxist-leniniste din tinerete, cand a fost sef UTC la liceu si sef UASCR la facultate, care puneau omul si problemele sale in centrul atentiei.

Găselnițele parșive ale lui Boc

In raspunsurile transmise reclamantelor Amalia Suciu si Rodica Crisan si in intampinarile depuse in dosarul de contencios administrativ aflat pe rolul Tribunalului Cluj, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a incercat sa acopere nelegalitatea emiterii autorizatiei de construire pentru Alexandru Chiorean prin mai multe gaselnite juridice, care nu stau insa in picioare. Cea mai grava este aceea ca in speta nu era necesar acordul reclamantelor, in calitate de vecine, intrucat imobilul detinut de acestea la nr. 56 nu are functiune exclusiva de locuinta, ci acesta are si functiune comerciala, dat fiind ca in aceasta cladire ar functiona, conform unui extras eliberat de Oficiul Registrului Comertului Cluj, un punct de lucru al unei societati comerciale ( SC City Moon SRL ). Ori, in realitate, acest punct de lucru nu functioneaza in casa de la nr. 56, langa care este construit in calcan (alipit) imobilul de la nr. 56/A, ci intr-o anexa din curtea acesteia, avand suprafata de 28 metri patrati, care constituie o alta cladire ce este situata la circa 10 metri de imobilul in constructie, deci nu este cladirea alaturata cum prevede legea. Casa reclamantelor a avut si are destinatie si functie exclusiva de locuinta. Titulara dosarului de autorizare, Sorina Popa, sau alt functionar de la Directia Generala de Urbanism ar fi putut sa clarifice foarte simplu acest aspect daca si-ar fi plimbat pana la fata locului fundul rotunjit si indesat din sporurile pe care le primesc de-a moaca din banii contribuabililor, inclusiv de la cele doua pensionare abuzate.

O alta gaselnita scoasa de la naftalina de primarul Clujului este aceea ca, potrivit art. 2-Regimul economic din Certificatul de urbanism nr. 4863/10.10.2017 intocmit in conformitate cu reglementarile de urbanism in vigoare-PUG, destinatia zonei este ,, Zona de activitati economice cu caracter tertiar “ si nu de locuire. Ori, este de notorietate ca de zeci de ani zona respectiva din cartierul Grigorescu este zona de locuire, cel putin 90% din imobile fiind blocuri si case de locuit, restul fiind spatii comerciale, scoli sau alte institutii.

O gaselnita fara precedent invocata de edilul sef al Clujului este ca proiectul tehnic al imobilului in constructie ar fi exceptat de la prezentare catre partile interesate, respectiv catre coproprietarele vecine Amalia Suciu si Rodica Crisan, intrucat reprezinta creatia proprie a proiectantului si este afectat de drepturi de proprietate intelectuala. Ori, se face o confuzie crasa si voita intrucat, potrivit legii in materie, sunt exceptate de la accesul liber al cetatenilor informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuala, ceea ce nu este cazul in speta, fiind evident ca nu au fost solicitate informatii de natura comerciala sau financiara. Cu astfel de gaselnite penibile nu este de mirare ca avocatul si profesorul Emil Boc nu a fost in stare sa-si ia doctoratul in drept la eminentul si regretatul profesor de drept constitutional Ioan Deleanu.

Calvarul continuă. Milițienii lui Boc joacă invers

Construirea imobilului autorizat de Primaria Cluj-Napoca pe strada Alexandru Vlahuta nr. 56/A a inceput in 18 martie, fara afisarea panoului de santier in lucru prevazut de lege si fara instalarea de plasa de protectie pentru a proteja imobilul de la nr. 56, langa care era construit alipit. De-abia in cursul lunii aprilie, dupa ce Rodica Crisan l-a chestionat pe dirigintele de santier, a fost afisat pe gardul de la nr. 56/A un panou cu denumirea si adresa obiectivului, beneficiarul investitiei ( Chiorean Alexandru ), proiectantul general ( SC Proiect Constrex Consulting SRL ), constructorul ( SC DDTM Building SRL ), numarul si emitentul autorizatiei de construire. Angajatii firmei constructoare nu au folosit plasa de protectie nici cand au zidit etajele superioare, motiv pentru care a cazut mult moloz si praf pe casa, in curtea si in gradina vecinelor Crisan si Suciu. Muncitorii constructori au urcat pe acoperisul casei celor doua pensionare pentru a efectua unele lucrari, fara sa ceara acordul acestora. Pensionarele detin inregistrari video in acest sens. Mai mult, femeile reclama ca nu au fost respectate regimul de adancime a fundatiei si regimul de inaltime a constructiei. In aceasta situatie, in data de 31 mai Rodica Crisan a sesizat telefonic Politia Locala din cadrul Primariei Cluj-Napoca, dar niciun politist din subordinea primarului Boc nu a catadicsit sa vina la fata locului, desi in aceasta structura de politie comunitara au fost inrolati nu mai putin de 308 de gealati, dintre care vreo 20 sunt sefi sau sefuleti. Crisan a inregistrat o noua sesizare telefonica la Politia Locala in 3 iunie, dar militienii sau atletii lui Boc nu s-au mobilizat nici de aceasta data.

In zilele urmatoare Rodica Crisan a sesizat si Garda de Mediu si Inspectoratul de Stat in Constructii din Cluj, dar ambele institutii s-au derobat de orice responsabilitate si au pasat sesizarile la surda si oarba Politie Locala. Iar in data de 20 iunie biata femeie a inregistrat si o sesizare scrisa la Politia Locala si, de abia dupa aceea, i s-a comunicat ca a fost efectuat un control si a fost aplicata o sanctiune contraventionala pentru nemontarea plasei de protectie pe imobil, fara sa fie precizate felul si cuantumul acesteia. In urma unei solicitari de informatii, am aflat ca vajnicii politisti locali au aplicat o amenda minimala de 1 500 lei, care nu acopera nici macar costurile zilei de munca ale echipajului care s-a deplasat la fata locului. Culmea nesimtirii si nelegiuirii este ca, dupa ce am adresat solicitarea de informatii primarului municipiului Cluj-Napoca, la casa Rodicai Crisan si a Amaliei Suciu s-au deplasat in seara zilei de 11 iulie doi politisti locali, care le-au cerut imperios sa nu mai faca sesizari si sa-si rezolve problemele in justitie.

Vae victis! Ultima speranță: DNA.

Tot in prima parte a lunii iunie, ajunsa intr-o stare de disperare, Rodica Crisan a transmis un memoriu primului ministru Viorica Dancila, in care i-a semnalat problemele sale, vazand in sefa Guvernului ultima sa speranta. Nici pomeneala, pentru ca Secretariatul General al Guvernului a pasat memoriul “spre competenta solutionare” Prefecturii judetului Cluj, care a inchis problema sesizata cu un raspuns stas ca aceasta poate fi solutionata numai printr-o instanta de judecata, lucru pe care-l stia oricum petenta si pe care l-a facut anterior, prin cererile de anulare a certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire. Daca prefectul si subprefectul care au semnat acest raspuns si-ar fi cunoscut atributiile, ar fi trebuit sa sesizeze Inspectoratul de Stat in Constructii Cluj, institutie deconcentrata aflata in subordinea lor, pentru a verifica cel putin respectarea de catre constructor si de catre primarie a normelor de disciplina in constructii. La finele lunii iunie Rodica Crisan a sesizat in scris Inspectoratul Teritorial de Munca Cluj pentru a verifica respectarea normelor de securitate a muncii si a sanatatii de catre angajatii firmei care au realizat structura de rezistenta,dar la aceasta sesizare a primit un raspuns suspect, cum ca au fost efectuate verificari in patru zile, dar nu a fost depistata nicio activitate sau prezenta la imobilul respectiv

Calvarul celor doua pensionare nu se incheie insa aici. In ultimele 5-6 saptamani, la imobilul din vecini au fost efectuate in tromba lucrari exterioare si mai ales interioare care au produs mult zgomot si praf. S-a lucrat zilnic pana tarziu, inclusiv pana la miezul noptii si inclusiv sambata si duminica, astfel ca au avut parte de un disconfort continuu. Sunand la firma constructoare pentru a semnala acest lucru, li s-a raspuns ca aceasta firma a construit doar structura de rezistenta, pe care au terminat-o la inceputul lunii iulie, iar lucrarile din ultimele saptamani sunt efectuate de alta firma, cu care nu au nicio legatura. Aceasta firma nu a mai fost inscrisa pe panoul de santier in lucru, cum era obligatoriu. Rodica Crisan a sesizat iar Politia Locala, dar militienii lui Boc au venit la fata locului dupa vreo patru ore, la scurt timp dup ace muncitorii plecasera. Posibil sa fi fost preveniti in prealabil de politistii locali. La inceputul lunii septembrie, Crisan a mai inregistrat la ITM Cluj o reclamatie prin care a solicitat sa se verifice daca muncitorii care au realizat lucrarile din ultimele saptamani a lucrat in baza unui contract legal sau la negru. Dupa trei zile, reprezentanti ai ITM i-au spus petentei ca problemele sale nu sunt de competenta institutiei, ci a Politiei Locale, si ca va primi raspuns in termen de 30 de zile, asteptandu-se probabil ca lucrarile la imobil sa fie finalizate. Femeia a sesizat iar Politia Locala miercurea trecuta, dar haidamacii lui Boc nu s-au obosit nici de aceasta data. Curios este ca muncitorii n-au mai venit la lucru in urmatoarele doua zile, fiind probabil preveniti din nou. Au revenit insa si au lucrat in forta sambata dis-de-dimineata, cand era zi nelucratoare pentru institutiile de control.

Acest caz, cu care am fost sesizat si pe care-l monitorizez de peste sase luni, denota ca si institutiile administratiei publice locale si institutiile deconcentrate ( sau, mai bine zis, deconcertate) ale Guvernului sunt cangrenate de nestiinta, neputinta, rea-credinta, neamprostie si coruptie si ca se impune resetarea lor rapida si completa, incepand cu reducerea cu 25-50 % a personalului acestora. Din pacate, acest caz mi-a relevat si o neimplicare regretabila a unor ziare si televiziuni care au fost contactate de cele doua femei abuzate, probabil pentru a nu-si altera relatiile cu primarul Emil Boc sau cu firmele implicate. Acest caz trebuie si poate sa se termine la DNA, existand suspiciuni rezonabile si indicii temeinice ca a fost savarsita infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a asigurat un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

Citește și: Un primar culant cu afacerile bogătanilor Clujului

Articolul Găselnițele parșive ale lui Boc apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Problema navigației de pe Lacul Tarnița este în atenția autorităților Clujene de ceva timp, însă până în momentul de față nimeni nu a luat nicio decizie. Prefectura anunță că navigația va fi interzisă cât de curând, cu toate că prin lege Lacul Tarnița este cale navigabilă interioară. Șeful Oficiului Căpităniei Dej, oferă variante.

Viorel Federiga, şeful Oficiului Căpităniei Dej a oferit două soluții principale în vederea rezolvării acestei problematici, susținând că sunt singurele modalități posibile pentru ca „scandalul Tarnița” să ia sfârșit cât mai curând: „Sunt două variante legale care se pot face în momentul respectiv. În primul rând dacă se dorește interzicerea navigației pe Lacul Tarnița, atunci ar trebui să se facă interpelare pentru modificarea hotărârii 665/2008, mai precis din anexa 665/2008 să se scoată Lacul Tarnița. Iar în al doilea rând, o soluție pe care pot să o găsească Prefectura sau în cazul acesta Hidroelectrica, este identificarea unui administrator. În baza ordonanței 22/1999 art. 25 județul poate să își pună un administrator. Administrator la apa și la barajul de la Tarnița este Hidroelectrica. Hidroelectrica dacă face o cerere în baza ordonanței 22/1999 la Ministerul Transporturilor, poate să se identifice și să se formeze ca administrator de căi navigabile. Din acel moment, Hidroelectrica poate să își facă un regulament de navigație – lucru pe care noi deja l-am făcut pentru că am înaintat la Prefectură două regulamente de navigație – acest regulament trebuie să fie trimis la autoritatea navală română Constanța pentru aprobare, după care va deveni lege din momentul în care acesta va fi publicat în Monitorul Oficial

Care este punctul de vedere al Căpitanului Federiga?

Viorel Federiga a susținut faptul că în calitate de instituție publică, Căpitănia Dej nu poate să își exprime un punct de vedere public vizavi de acest subiect: „Noi suntem organ de control, nu avem un punct de vedere vizavi de un județ sau altul, noi controlăm navigația pe 9 județe în Transilvania. Totul va depinde de ce hotărâre vor lua cei de la Cluj. Ca instituție nu putem să ne implicăm în activități de genul acesta, noi vom oferi sprijin și sfat autorităților indiferent de varianta care va fi luată în considerare și în continuare vom controla navigația.”

Cu toate acestea, în urma nenumăratelor discuții, cu privire la poluarea Lacului, care au avut loc atât public, în presa locală și națională, dar și în cadrul instituțiilor locale responsabile, şeful Oficiului Căpităniei Dej, ne-a oferit punctul său de vedere personal, spunând care dintre cele două variante ar fi mai optimă : „Din punctul meu de vedere, aș reglementa, nu aș interzice și să vă spun și de ce. În momentul în care se face o reinterzicere a ambarcațiunilor cu combustie internă pe Lacul Tarnița, vor apărea tot felul de ambarcațiuni cu motoare electrice. Numai că aceste motoare electrice folosesc multe baterii iar în momentul în care se întâmplă un accident cu vreo baterie, știți ce vor face cei care sunt în barcă? Le aruncă în apă. Deci aia îi poluare și mai mare. Deci asta este părerea mea personală, noi ca instituție nu avem nicio părere despre treaba asta, noi ajutăm dacă trebuie în rest controlăm și verificăm”.

La momentul actual autoritățile sunt cu mâinile legate, deoarece nu există niciun regulament la bază, care să interzică navigația în orice scop. Cei de la Căpitănia Dej, care emit brevetele de navigație, înmatriculează ambarcațiunile și verifică dacă sunt respectate normele de siguranță, nu pot face nimic. Toată lumea așteaptă un regulament al Hidroelectrica, care să stabilească ce fel de ambarcațiuni pot circula pe lacul de la Tarnița. Singura sarcină a căpităniei în momentul de față este de-a verifica dacă actele celor care conduc ambarcațiunile sunt vizate și dacă aceste bărci, pontoane nu sunt în pericol de scufundare.

Cum se va finaliza acest „scandal” al lacului?

„Deci aceste două variante se pot face vizavi de reglementarea situației de pe Lacul Tarnița. Dacă se alege prima variantă, trebuie făcute demersurile pentru a se scoate din anexa hotărârii 665/2008 Lacul Tarnița. Dacă în schimb se alege cea de-a doua trebuie să vedem cine este administratorul ca mai apoi să se poată întocmi un regulament. Vom mai avea ședințe pe această temă. Voi explica tuturor care este situația, iar în funcție de cum vor hotărî domnii de la prefectură și de la celelalte instituții de control, în cel mai scurt timp vom vedea la ce consens ajungem” a mai susținut căpitanul Viorel Federiga.

Prin urmare, mingea este în terenul Prefectului Clujului, el este cel care va trebui să ia o decizie cât mai favorabilă pentru clujeni, ținând cont atât de turismul de agrement cât și de protecția mediului. Acesta va decide dacă propune modificarea prevederilor legale, scoțând Lacul Tarnița din anexa hotărârii 665/2008 sau va delega responsabilitatea unei autorități administrative teritoriale, iar în acest caz, Hidroelectrica, care în calitate de administrator al lacului, ar putea să prevadă interzicerea totală a motoarelor, cu excepția celor electrice, sau chiar interzicerea totală a navigației, cu excepția cazurilor de urgență. 

Reporterul Gazeta de Cluj, a încercat să-l contacteze telefonic pe domnul prefect al Clujului, Ioan Aurel Cherecheș pentru a-i cere un punct de vedere cu privire la această problematică și totodată informații în legătură cu ceea ce s-a discutat pe această temă la ședința care a avut loc joi 19 septembrie la Prefectura din Cluj, însă acesta nu a răspuns.

Pe această temă au mai existat şi interpelări în Senatul României în anul 2017, adresate ministrului Apelor şi Pădurilor, prin care senatorul PSD de Cluj Vasile Ilea, aducea la cunoștință „nevoia unor măsuri urgențe pentru a împiedica ambarcaţiunile cu motoare să mai navigheze pe cele două amenajări hidrografice din judeţul Cluj: Tarniţa şi Fântânele”. Lucrurile rămân neschimbate și în 2019.

Articolul Navigația pe Lacul Tarnița în proces de negociere. Șeful Oficiului Căpităniei Dej, oferă variante. apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În toamna anului 2016, Curtea de Apel Cluj a decis ca dosarul MISA de la Cluj, în care este inculpat Gregorian Bivolaru și alți discipoli de-ai lui să fie rejudecat la prima instanță. Astfel, că după mai bine de 30 de termene de judecată, ”guru” scapă și de acest dosar prin prescriere.

Dosarul lui Bivolaru, prescris

Gregorian Bivolaru și alte 19 persoane urmau să fie judecate la Curtea de Apel Cluj pentru trafic de persoane, după ce, în aceeași cauză, Tribunalul Cluj l-a achitat, în 2015, intr-un dosar instrumentat de DIICOT și trimis în judecată în anul 2007. Procesul de la Curtea de Apel Cluj a avut mai multe termene anterioare, dar de fiecare dată au fost amânări, din cauză că nu era prezent Bivolaru. Ulterior, în toamna anului 2016, Curtea de Apel Cluj a decis ca procesul în care este Bivolaru este acuzat de trafic de persoane să fie rejudecat la Tribunalul Cluj, instanță care l-a achitat pe cel din cauză.

În procesul de rejudecare, procurorul DIICOT a cerut încă de mai bine de jumătate de an schimbarea încadrării juridice din trafic de persoane în trafic de minori, însă la ultimul termen de judecată, ,judecătorul Marius Lupea de la Tribunalul Cluj a respins solicitarea DIICOT, astfel încât toate infracțiunile de care era acuzat Bivolaru au fost prescrise, potrivit presei locale.

Prescripția răspunderii penale are ca efect înlăturarea răspunderii penale pentru fapta săvârșită. De aceea, se consideră că, în dreptul penal, prescripția reprezintă o sancțiune la adresa pasivității organelor judecătorești care au avut dreptul să-l tragă la răspundere pe infractor. Prescripția operează indiferent de gradul de gravitate a infracțiunii, cu excepția infracțiunilor contra păcii și omenirii.

Condamnat la 6 ani de închisoare

Gregorian Bivolaru a fost prins în Franța, pe 26 februarie 2016, în urma colaborării dintre Poliția Română și autoritățile franceze. Asta, după ce autoritățile de aplicare a legii din Europa și EUROPOL au lansat, la începutul anului 2016, site-ul www.eumostwanted.eu, care ajută la depistarea celor mai căutați infractori ai Europei. România apărea pe acest portal cu doi urmăriți, printre care era și Gregorian Bivolaru, pe numele căruia exista un mandat de executare a șase ani de închisoare pentru act sexual cu un minor.

Liderul spiritual al MISA, Gregorian Bivolaru, a fost condamnat definitiv, în iunie 2013, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la șase ani de închisoare cu executare, pentru trafic de persoane și acte sexuale cu minori.

Bivolaru fusese achitat în aprilie 2012 de Tribunalul Sibiu, însă instanța supremă a casat sentința și a dispus rejudecarea dosarului.

După condamnare, mandatul european de arestare pe numele lui Bivolaru a fost implementat în Sistemul Informatic Schengen, ca urmare a emiterii acestuia de către Tribunalul București, în urma sentinței definitive date de ÎCCJ.

Pe numele lui a fost emis și un mandat de urmărire internațională, specific țărilor care nu sunt conectate la SIS.

Cum s-a “evaporat” guru Gregorian Bivolaru din închisoare

Ulterior, liderul MISA a fost prin în Franța în vara anului 2016, iar după ce a fost extrădat a început să execute pedeapsa de șase ani de închisoare în dosarul în care a fost condamnat pentru act sexual cu un minor. Însă, după un an și jumătate a fost eliberat condiționat din Penitenciarul Bistrița un an și jumătate mai târziu, respectiv în septembrie 2017. La scurt timp, bărbatul a părăsit România și s-a refugiat în Suedia. Ulterior, procurorii DIICOT au solicitat arestarea preventivă a boss-ului yoghinilor, pe motiv că acesta s-ar sustrage de la procesul privind acuzaţia de trafic de persoane.

“Ulterior liberării condiționate din pedeapsa la care a fost condamnat, inculpatul a dispărut sau se ascunde în prezent, sustrăgându-se, din punctul său de vedere, în mod evident de la judecarea cauzei. Apreciază că inculpatul se sustrage întrucât nu a comunicat adresa la care se află, nu a comunicat instanței vreun motiv care l-ar împiedica să se prezinte la judecarea cauzei de care, fără îndoială, are cunoștință.

Dacă aceasta nu înseamnă sustragere de la judecarea cauzei, nu știe atunci când ar mai putea solicita și instanța să dispună chiar și teoretic arestarea preventivă a unei persoane pe motiv că se sustrage de la judecarea cauzei. Este o persoană despre nu se știe absolut nimic, unde se află, de ce nu vine la judecată, care nu oferă niciun fel de relații cu privire la aceste aspecte”, au notat procurorii

Magistrații clujeni au respins, însă, solicitarea. Pe durata procesului, apărătorul lui Gregorian Bivolaru a precizat că liderul MISA este la domiciliul său din Suedia şi că va oferi o declaraţie instanţei de judecată, aşa cum a promis înainte de a părăsi ţara.

“Lăsând la o parte că este legal reprezentat, lăsând la o parte că și-a manifestat voința și în fața instanței de control judiciar și în fața primei instanțe în sensul de a da o declarație la momentul pe care îl va considera oportun în a-și exercita acest drept, acesta a părăsit legal teritoriul României, acesta a comunicat încă din cursul primului ciclu procesual o adresă legală la care poate fi citat în Suedia, unde oricând poate fi citat în scopul arătat de instanță când aceasta va considera necesar”, a arătat avocatul liderului MISA, conform motivării.

Apărătorul a mai arătat că Gregorian Bivolaru este rezident în Suedia, el având statut de refugiat, “ce nu a fost revocat, aspect ce rezultă din dosarul de arestare, i s-a dat dreptul de rezidență și de muncă, deci nu este o adresă fictivă, există și poate fi folosită oricând”.

După deliberări, magistrații clujeni au ajuns la concluzia că nu există motive ca Gregorian Bivolaru să fie arestat, precizând, totodată, că liderul yoghinilor a părăsit legal România, după ce a fost eliberat condiționat.

“Măsura arestării poate fi luată numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și dacă inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte.

În cauză, inculpatul, după liberarea condiționată din Penitenciarul Bistrița a părăsit în mod legal teritoriul României, depunând însă anterior la dosar un înscris prin care a solicitat judecarea în lipsă, reprezentat fiind de către apărătorul ales”, au stabilit magistrații, care au respins propunerea formulată de procurori.

Aceștia din urmă au făcut, ulterior, contestație. Degeaba! Magistrații au dat cu flit procurorilor DIICOT și au refuzat, încă o dată, arestarea lui Gregorian Bivolaru motivând, printre altele, că “nu în ultimul rând, în consens și cu cele reținute de instanța de fond, este discutabil și caracterul necesar al măsurii arestării preventive în condițiile în care inculpatul este judecat pentru infracțiuni comise în perioada anilor 2001 – 2004”.

Judecătoarea Ariana Ilieș a fost cercetată pentru dosarul lui Bivolaru

Magistratul Ariana Lăcrămioara Ilieș de la Tribunalul Cluj a fost cercetată de Inspecția Judiciară a Consiliului Suprem al Magistraturii. Aparent Ariana Ilieș i-ar fi înfuriat pe procurorii DIICOT când pe 11 februarie a decis să îl achite pe inculpatul Gregorian Bivolaru de toate acuzațiile prezentate în rechizitoriu, respectiv trecerea frontierei de stat, constituirea unui grup infracțional, trafic de persoane, dispunând anularea probelor si ridicarea sechestrului asupra bunurilor.

Ulterior, în februarie 2018, magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au admis acțiunea judecătoarei Ariana Ilieș împotriva deciziei de sancționare a Inspecției Judiciare.

Articolul Dosarul lui Bivolaru s-a sufocat la Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătorii clujeni au retrimis, pentru a doua oară, dosarul Caritasul Unguresc la procuror pentru refacerea cercetărilor. WALDMAN CSABA LASZLO este persoana inculpată din dosarul în care s-au constituit peste 70 de părți civile. Chiar dacă procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca au început urmărirea penală pe numele lui WALDMAN în 2011, în următorii ani sute de persoane au reclamat modul în care au fost înșelate.

Magistratul Alexandru Tilică, de la Judecătoria Cluj Napoca, a decis să retrimită la procuror dosarul Caritasul Unguresc, motivând că ancheta nu este bine făcută.

”În temeiul art. 346 alin. 3 lit. a) C.p.p., Constată că neregularităţile rechizitoriului din data de 07.03.2019, emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 3471/P/2016, nu au fost corespunzător remediate prin rechizitoriul din data de 15.07.2019 şi atrag imposibilitatea stabilirii obiectului şi a limitelor judecăţii. Dispune restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea refacerii rechizitoriului. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul WALDMAN CSABA LASZLO av. RAT, în cuantum de lei 627 lei, rămâne în sarcina statului şi va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei”, arată soluția pe scurt a instanței emisă la mijlocul acestei luni. 

Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să afle cine este procurorul de caz care nu a reușit să arate modalitatea în care artizanul Caritasului Unguresc a comis infracțiunea de înșelăciune, dar această informație nu este publică.

”Numele procurorului de caz nu este o informație publică, așa că nu vă pot furniza aceste date”, a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, Mirel Toader.

Schema afacerii

WALDMAN CSABA LASZLO, artizanul Caritasului Unguresc, era administratorul a trei societăți comerciale (Favorit Solution, Best Invest Solution și Bamboo Consulting) la care asociați erau cetățeni din Ungaria și un off-shore din Seychelles.

Schema folosită de Waldman este de a face împrumuturi în numele clienților care apelează la acest serviciu. Practic, clienții semnează contracte de îndatorare pe câțiva zeci de ani, iar fondul este constituit din ratele plătite de clienți, astfel că dacă cineva vrea să se retragă din cadrul contractului nu o poate face. Câștigul net al patronilor provine din taxele de înscriere și comisioanele, care nu se returnează și sunt plătite de cei care apelează la acest gen de servicii. Astfel, în mod normal, de fapt clienții creditează firma, și nu invers, iar cadrul este perfect legal pentru că între societate și client se semnează un contract în care cel care se îndatorează își asumă această schemă de inginerie financiară.

NUP în 2016

În 2016, procurorii clujeni au emis o soluție de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în cazul Sc Favorit Solution, firmă implicată în schema infracțională Caritasul Unguresc. În același timp, potrivit unei sentințe, administratorul firmei WALDMAN CSABA LASZLO a fost pus să plătească aproximativ 300.000 de lei în urma procesului de insolvență al societății.

Articolul Procurorii clujeni incapabil să refacă cercetarea din dosarul Caritasul Unguresc apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Firma clujeană Grup 4 Instalații SA, aflată în procedura insolvenței, se află într-o nouă situație nefavorabilă. Aflată în reorganizare judiciară, societatea nu-și poate exploata două imobile pe care le deține și astfel nu-și poate dezvolta proiectele pentru că Primăria Cluj-Napoca le-a creat impedimente.

Grup 4 Instalații SA, societatea clujeană ce se află în prezent în reorganizare judiciară, administrator judiciar de practicieni în insolvență Solvendi SPRL și Mușat & Asociații Insolvency SPRL, reprezentantă prin administrator special Marinela Rusnac a formulat o plângere prealabilă împotriva Hotărârii de Consiliu Local prin care s-a aprobat noul Plan Urbanistic General (PUG) al Municipiului Cluj-Napoca.

Practic, Grup 4 Instalații cere Primăriei să modifice PUG-ul cu privire la două terenuri ce le dețin, unul în suprafață de 7.835 mp, iar celălalt de 6.158 mp, după ce Primăria a schimbat încadrarea funcțională a parcelelor respective din zonă cu activități economice cu caracter industrial în teren agricol situat în intravilan (pășuni, fânațe, teren arabil).

Imobilele situate pe strada Tirajului nr. 1-3 au fost dobândite prin absorbție cu societatea IZOPA SA. Cele două imobile au fost înscrise inițial în cartea funciară a localității Baciu, fiind transcrise ulterior în Cluj-Napoca. Izopa SA a fost înființată ca urmare a reorganizării fostului Trust de Antrepriza Generală de Lucrări Speciale și Izolații Tehnologice București.

Prin Planul Urbanistic General, imobilele respective au fost încadrate în zona terenurile și unităților agricole situate în intravilan (pășuni, fânețe, teren arabil„, cu toate că aceste parcele au avut funcționalități din sfera industrială.

Având în vedere schimbarea funcționalității parcelelor respective, Grup 4 Instalații consideră că noul PUG este nelegal, iar încadrarea terenurilor în intravilan se creează impedimente pentru firmă, în calitate de succesoare în drepturi și obligații a IZOP SA, de a realiza activitățile economice, producătoare de venituri impozabile, așa cum au fost aprobate prin actul de înființare a IZOPA SA, prin hotărâre de guvern. Mai mult, atât IZOPA SA, cât și Grup 4 Instalații SA au fost autorizate să desfășoare activități economice în domeniul construcțiilor și nu activități agricole.

„Pe cale de consecință, prin adoptarea noului PUG al municipiului Cluj-Napoca s-a schimbat în mod unilateral și aleatoriu funcționalitatea parcelelor de teren în cauză prin încadrarea acestora în zona funcțională a terenurilor și unităților agricole situate în intravilan – pășuni, fânețe, terenuri arabile, pepiniere, o asemenea acțiune fiind nelegală și neconformă cu situația de fapt și de drept a imobilelor în cauze, scoase definitiv din producția agricolă vegetală încă din anul 1979”, se arată în plângere.

Situația este cu atât mai nefavorabil pentru Grup 4 Instalații, deoarece firma se află în reorganizare judiciară, iar acum societatea nu mai poate să-și exploateze imobilele deținute conform obiectului de activitate, fiindu-i impusă o destinație agricolă care nu este în acord cu situația de fapt din teren.

”Noua funcțiune acceptată în zonă afectează esența dreptului nostru de a construi și dezvolta proiecte pe aceste imobile, de a la înstrăina, fiindu-le diminuată substanțial valoarea pe piață, fapt ce îmi creează prejudicii substanțiale ce se impun a fi reparate. Destinația agricolă a acestor terenuri nu corespunde profilului de activitate a societății noastre deoarece noi nu desfășor activități în domeniul agriculturii care să îmi permită să valorific în vreun fel aceste terenuri”, se mai arată în document.

De reorganizarea societății se ocupă Solvendi SPRL și Mușat & Asociații Insolvency SPRL, iar printre obiectivele practicienilor în insolvență se numără renegocierea contractelor în derulare în vederea rentabilizării relațiilor comerciale, iar noul PUG afectează inclusiv acest lucru. Mai mult, având în vedere  încadrarea terenurilor în intravilan care creează impedimente pentru firmă, societatea va fi afectată privind redresarea.

Datorii de peste 60 de  milioane de lei

Pe 25 martie 2016, reprezentanţii companiei Grup 4 Instalații SA au depus o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă, susţinând că, “pe fondul crizei economice, societatea şi-a redus activitatea, iar în prezent se află în stare de insolvenţă, având datorii mai vechi de 30 de zile, suma totală a acestora fiind de 60.608.795,41 lei“. La o asemenea sumă, judecătorul sindic Dana Monica DUDAŞ de la Tribunalul Specializat Cluj nu a mai stat pe gânduri şi, pe 29 martie 2016, a decis deschiderea procedurii generale de insolvenţă.

În calitate de administrator judiciar provizoriu a fost desemnat (la cererea debitoarei) consorţiul format din SOLVENDI SPRL şi MUŞAT&ASOCIAŢII – RESTRUCTURING/INSOLVENCY SPRL

Printre creditorii importanţi ai societăţii clujene se numără, desigur, şi bugetele de stat. Conform site-ului ANAF, GRUP 4 INSTALAŢII SA înregistra (la data de 31 decembrie 2015) obligaţii restante în valoare de 5,10 milioane lei, defalcate astfel:

• Bugetul de stat = 3.290.291 lei
• Bugetul asigurărilor sociale de stat = 1.273.899 lei
• Bugetul asigurărilor pentru şomaj = 41.700 lei
• Bugetul asigurărilor de sănătate = 494.957 lei

 Chiar dacă bilanţurile arată că situaţia s-a înrăutăţit dramatic în 2014, an încheiat cu pierderi de 11,85 milioane lei la o cifră de afaceri de aproape 35 milioane lei, problemele cu furnizorii au devenit vizibile din august 2015, când au fost raportate la CIP (Centrala Incidentelor de Plăţi) primele incidente de plată. De pe 4 august 2015 şi până pe 28 ianuarie 2016 (data ultimului incident), GRUP 4 INSTALAŢII SA a contabilizat exact 100 de bilete la ordin refuzate la plată, în valoare totală de 3,22 milioane lei. Ultimele Incidente poartă menţiunea “poprire sau alte măsuri de indisponibilizare instituite pe cont de către o autoritate a statului”.

Societatea Grup 4 Instalații este condusă de administratorul special Marilena Rusnac, asociații firmei fiind statul român și AG Colina SRL, condusă de Lucian Moșneagu și Agenor Gicu Gânscă și soția Dana. Din mai 2009, președinte al Consiliului de Administrație al Grup 4 este Ioan Aschilean, directorul ACI.

SC Grup 4 Instalaţii SA a numeroase contracte cu statul, spre exemplu, relația cu Ministerul Dezvoltării Regionale încă de pe vremea când instituţia era condusă, în calitate de ministru, de Vasile Blaga. Astfel, la data de 24 noiembrie 2009, în plină campanie pentru alegerile prezidenţiale, SC Grup 4 Instalaţii SA a primit, în urma câştigării unei licitaţii, de la Compania Naţională de Investiţii, un contract în valoare de 4,44 milioane de lei, cu TVA, pentru construcţia unui bazin de înot olimpic în Turda. La data de 19 mai 2010, aceeaşi firmă a mai încasat de la CNI alte 4,52 milioane de lei, cu TVA, pentru construcţia unui bazin similar în localitatea Marghita.

Articolul Primăria Cluj-Napoca, bețe-n roate pentru un important constructor din Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La 12 septembrie 1919, prin decretul nr. 4.090, semnat de regele Ferdinand I, s-a consfinţit „transformarea Universităţii Regale Maghiare Francisc Iosif, din 1 octombrie 1919, în universitate românească”, potrivit site-ului Universităţii Babeş-Bolyai, www.ubbcluj.ro.

Noua instituţie de învăţământ avea în componenţă patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filosofie. Colectivul de conducere era format din Sextil Puşcariu – rector, Nicolae Drăganu – prorector, Gheorghe Bogdan-Duică – decan la Litere, Dimitrie Călugăreanu – decan la Ştiinţe, Iuliu Haţieganu – decan la Medicină şi Vasile Dimitriu – decan la Drept.

În primul semestru, universitatea clujeană a avut 1.871 de studenţi, iar în semestrul al doilea 2.182 de studenţi. Lecţia inaugurală, intitulată „Datoria vieţii noastre”, a fost rostită, la 3 noiembrie 1919, de către renumitul arheolog şi istoric Vasile Pârvan, în faţa unei audienţe impresionante formate din profesori, studenţi şi reprezentanţi ai elitei româneşti transilvănene.

Între 31 ianuarie şi 2 februarie 1920 s-au desfăşurat serbările oficiale de inaugurare a Universităţii româneşti din Cluj, în prezenţa Regelui Ferdinand I, a Reginei Maria, precum şi a numeroase personalităţi ştiinţifice şi politice româneşti şi străine. Regele Ferdinand I a donat suma de 400.000 lei din propria avere pentru înfiinţarea Institutului de Istorie Naţională.

În anul 1924 este adoptată şi publicată în Monitorul Oficial legea prin care Universitatea clujeană este recunoscută oficial ca „persoană juridică de drept public”.

Prima perioadă din istoria universităţii clujene româneşti (1919-1932) se remarcă prin diversificarea disciplinelor studiate, precum şi prin crearea unui număr important de institute, laboratoare, catedre şi seminarii, care au contribuit decisiv la prestigiul noii universităţi româneşti. Au fost create astfel: Institutul de Speologie (condus de Emil Racoviţă), Grădina Botanică (director Alexandru Borza), Observatorul Astronomic, Institutul de Istorie Naţională (directori: Alexandru Lăpedatu şi Ioan Lupaş), Muzeul Limbii Române (coordonat de Sextil Puşcariu), Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată (înfiinţat de Florian Ştefănescu-Goangă), primul Institut antirabic din Transilvania, Seminarul de Matematică (condus de Petre Sergescu) şi cel de Istoria Artei, catedrele de Jurnalism şi de Politică Socială etc.

În octombrie 1927, în semn de omagiu, universitatea clujeană a adoptat oficial numele primului rege al României Mari, devenind astfel cunoscută drept „Universitatea Regele Ferdinand I”, nume pe care îl va purta până în 1948.

Anii 1932-1940 se remarcă prin uniformizarea funcţionării administrative a universităţilor din România, la Cluj-Napoca fiind organizată instituţia de învăţământ la fel ca şi universităţile din Bucureşti şi Iaşi. În acest interval sunt finalizate câteva mari proiecte de infrastructură academică: Colegiul Academic (inaugurat în 1937), precum şi Parcul Sportiv (fondat din iniţiativa lui Iuliu Haţieganu).

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în septembrie 1940, profesorii şi studenţii Universităţii româneşti au fost siliţi să părăsească Cluj-Napoca, precizează www.ubbcluj.ro. După discutarea mai multor variante, s-a hotărât scindarea universităţii clujene: Facultăţile de Litere şi Filosofie, de Medicină şi de Drept s-au mutat la Sibiu, iar Facultatea de Ştiinţe la Timişoara. Universitatea a funcţionat în aceste condiţii fără întrerupere pe toata durata celui de-al Doilea Război Mondial.

În schimb, la Cluj-Napoca a reînceput să funcţioneze Universitatea „Francisc Iosif”, cu predare în limba maghiară, revenită de la Seghedin, având în componenţă cinci facultăţi: Facultatea de Ştiinţe Juridice şi de Stat (Drept), Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale, Facultatea de Arte, Limbi şi Ştiinţe Istorice (Filologie), Facultatea de Medicină, Facultatea de Ştiinţe Economice.

În anul 1945, Universitatea „Regele Ferdinand I” s-a reîntors la Cluj-Napoca, după perioada de refugiu de la Sibiu şi Timişoara. Anii 1946-1947 au fost marcaţi de epurarea masivă a corpului profesoral al universităţii, din raţiuni politico-ideologice, notează site-ul instituţiei de învăţământ clujene.

În paralel, prin decretul regal nr. 407 din 29 mai 1945, s-a înfiinţat oficial „Universitatea cu limba de predare maghiară” din Cluj-Napoca. Structura noii instituţii cuprindea Facultatea de Drept şi Ştiinţe Economice, Facultatea de Matematică şi Ştiinţele Naturii, Facultatea de Litere şi Istorie. Pentru scurt timp, a funcţionat şi o Facultate de Medicină, mutată ulterior la Târgu-Mureş. În decembrie 1945, universitatea maghiară din Cluj a primit numele de „Universitatea Bolyai”, drept omagiu adus celor doi matematicieni ardeleni, tată şi fiu, Farkas şi János Bolyai.

Din luna mai 1948, Universitatea ,”Regele Ferdinand I” şi-a schimbat oficial numele în „Universitatea Victor Babeş”.

În urma reformei învăţământului din august 1948, atât structura Universităţii „Victor Babeş”, cât şi cea a Universităţii „Bolyai” au fost profund transformate. Astfel, Facultăţile de Medicină au fost desprinse din componenţa universităţilor, devenind instituţii de sine stătătoare. De asemenea, din toamna anului 1948 vor fi înfiinţate catedrele de Materialism dialectic şi istoric, Baze ale marxism-leninismului şi Economie politică. În 1957 au fost create, pe facultăţi şi secţii, cursurile învăţământului cu frecvenţă redusă (seral) şi a celui fără frecvenţă.

În Universitatea „Victor Babeş” au funcţionat: Facultatea de Matematici şi Fizică, Facultatea de Ştiinţe Naturale, Facultatea de Chimie, Facultatea de Geologie-Geografie, Facultatea de Pedagogie şi Psihologie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Filosofie şi Facultatea de Istorie (care s-au unit într-o singură facultate în 1954). A existat, de asemenea, o Facultate de Ştiinţe Juridico-Administrative, cu durata de studii de trei ani, care pentru o scurtă perioadă (1951-1953), a funcţionat în comun cu Facultatea de Drept de la Universitatea „Bolyai”.

În aceeaşi perioadă, Universitatea „Bolyai” a avut în componenţă: Facultatea de Ştiinţe Economice, Drept şi Administraţie Publică, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii, Facultatea de Matematică şi Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Istorie, Facultatea de Filosofie, Facultatea de Pedagogie şi Psihologie.

În perioada martie-iulie 1959 are loc procesul de creare a unei singure universităţi de stat la Cluj-Napoca, prin unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară. Universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeş şi pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai.

Noua instituţie avea la momentul creării sale şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Facultatea de Istorie şi Filosofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) a fost profesorul Constantin Daicoviciu. La înfiinţare, UBB a însumat 702 posturi didactice, faţă de 782 înainte de unificare. În anul şcolar 1959/1960, numărul studenţilor de la UBB a fost de 4.502, din care 3.159 români, 1.285 maghiari, 36 germani şi 22 de alte naţionalităţi.

În perioada 1959-1970, universitatea clujeană a parcurs un lung proces de reorganizare a facultăţilor, catedrelor, secţiilor, planurilor şi programelor de învăţământ universitar. În 1961 s-a înfiinţat Facultatea de Ştiinţe Economice. Treptat, s-a ajuns la o structură academică în care universitatea, împreună cu Institutul Pedagogic care i se asociase, avea 16 facultăţi, cu 37 de secţii la cursurile de zi, 11 secţii la cursurile serale şi 20 de secţii la învăţământul fără frecvenţă. Totodată, va fi construit campusul de cămine studenţeşti Hasdeu, precum şi Casa de Cultură a Studenţilor.

În anul universitar 1970/1971, s-a înregistrat cel mai mare număr de studenţi înmatriculaţi până atunci: 14.438 persoane şi cel mai mare număr de cadre didactice, respectiv 841 persoane.

Deceniile VIII şi IX ale secolului XX au reprezentat o perioadă dificilă în viaţa academică clujeană, menţionează www.ubbcluj.ro. S-a înregistrat o restrângere gradată a activităţii didactice şi de cercetare, o comasare internă a specializărilor, dispariţia unor discipline, diminuarea contactelor ştiinţifice cu instituţii universitare străine, degradarea statutului studenţilor şi profesorilor etc.

În 1989, Universitatea „Babeş-Bolyai” avea un total de 5.619 studenţi, corpul didactic fiind compus din 470 de profesori români, 81 de maghiari, 6 germani, 10 de la alte minorităţi. În 22 decembrie 1989 este publicată „Declaraţia pentru o nouă Universitate a Daciei superioare”, care vorbea despre voinţa de a reorganiza universitatea clujeană pe baze moderne, asemănătoare cu cele din perioada interbelică, ca urmare a dispariţiei regimului comunist.

După 1990, UBB a cunoscut o transformare profundă. În 1995, s-a decis organizarea unui învăţământ universitar multicultural, creându-se cele trei mari linii de studiu, pe criterii lingvistice: linia de studiu română, linia de studiu maghiară şi linia de studiu germană.

Între 1991-2005 a avut loc şi un amplu proces de diversificare a facultăţilor, fie prin desprinderea lor din structuri mai vechi, fie prin înfiinţare directă. Astfel, din anul universitar 2006/2007, UBB funcţionează într-un sistem cu 21 de facultăţi. Infrastructura didactica şi de cercetare a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare accentuată în ultimele decenii, în 1997 fiind demarată una dintre cele mai mari investiţii: construirea campusului universitar al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. Au fost reluate contactele şi colaborările cu academii şi universităţi prestigioase din lume.

La nivelul anului 2015, din cele 21 de facultăţi ale UBB, 17 desfăşurau activităţi în limba maghiară, iar 9 facultăţi în limba germană. Pentru cei 41.690 de studenţi erau în desfăşurare 337 de programe de studii de licenţă şi master în limba română, 119 în limba maghiară şi 18 în limba germană.

UBB a fost clasificată recent, de către ministerul de resort, drept „universitate de cercetare avansată şi educaţie”. Instituţia ocupă poziţii prestigioase şi în plan internaţional, clasamentele de specialitate plasând Universitatea Babeş-Bolyai în elita academică mondială a instituţiilor de profil. În plan naţional, Universitatea s-a situat în ultimii ani pe primul loc între cele circa 100 de universităţi, conform majorităţii clasamentelor de acest gen, citate de site-ul UBB. Potrivit „Raportului asupra Exerciţiului Naţional de Metaranking Universitar – 2016, Universitatea Babeş-Bolyai ocupă prima poziţie în România.

În prezent, rectorul UBB şi preşedinte al Consiliului de Administraţie este academicianul Ioan-Aurel Pop. De-a lungul timpului, la conducerea UBB în calitate de rectori s-au mai aflat: Emil Haţieganu Emil Racoviţă, Iuliu Haţieganu, Florian Ştefănescu-Goangă, Sextil Puşcariu, Emil Petrovici, Constantin Daicoviciu, Ştefan Pascu, Ion Vlad, Ionel Haiduc, Andrei Marga, Nicolae Bocşan, etc.

Absolvenţi celebri ai UBB, potrivit http://ccarma.centre.ubbcluj.ro: scriitorul Anatol Baconsky (1925-1977), istoricul şi ministrul Daniel Barbu, actorul Pavel Bartoş, scriitorul Mihai Beniuc, ministrul Ákos Birtalan, prim-ministrul şi primarul Emil Boc, prim-ministrul şi primarul Victor Ciorbea, omul politic Corneliu Coposu, istoricul Augustin Deac, istoricul şi ministrul Vasile Dîncu, scriitorul Ştefan Augustin Doinaş, omul politic György Frunda (n. 1951), actorul Ioan Gyuri Pascu, scriitorul Emil Hurezeanu, gimnasta Sandra Izbaşa, omul politic Hunor Kelemen, procuroarea Laura Codruţa Kövesi, filologul Dimitrie Macrea, poetul George Coşbuc, preşedintele şi primarul Klaus Iohannis, omul politic şi prim-ministrul Iuliu Maniu, magistratul Daniel Morar, baschetbalistul Gheorghe Mureşan, istoricul Camil Mureşanu, fizicianul Hermann Oberth, omul politic Ion Raţiu, etc.

Sursa: Agerpres

Articolul O sută de ani de la înființarea Universității din Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un bărbat care a ieșit să alerge pe str Edgar Quinet a făcut o descoperire macabră. În apropierea unui cort a găsit un bărbat spânzurat.

”Am observat o persoana spanzurata acum in padure imediat la 4-5 minute de blocurile de Edgar Quinet. Am anuntat 112. Se pare ca a mai sunat tot acum o persoana sa anunțe. Era un cort montat, o persoana pana in 30 de ani spanzurata langa el si 2 caini dezlegati, care sar sa muste si din cauza carora nu m-am putut apropia foarte tare de victima”, ne-a relatat Iulian, potrivit stiridecluj.ro.

Poliția Cluj a precizat că persoana care s-a sinucis avea 25 de ani și era din Târgu Mureș. În cauză nu sunt suspiciuni.

S-ar părea că bărbatul și-a montat acolo cortul, iar apoi și-a pus capăt zilelor. Nu este clar încă de câte zile stătea acolo.

Articolul Un clujean care alerga pe str Edgar Quinet a dat peste un om spânzurat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat, joi, la „Marius Tucă Show” transmis de Mediafax că una dintre problemele cu care se confruntă sistemul justiţiar este arhiva SIPA, de care „s-au împiedicat toţi miniştrii justiţiei”, fără să se fi găsit o rezolvare.

Dana Gîrbovan, judecătorul de la Curtea de Apel Cluj, propusă în funcţia de ministru al Justiţiei, dar refuzată de preşedintele Klaus Iohannis, a declarat, joi, la „Marius Tucă Show”, că una dintre problemele mari cu care se confruntă justiţia este arhiva SIPA.

„Arhiva SIPA este o problemă de care s-au împiedicat toţi miniştrii justiţiei. Toţi miniştrii care s-au perindat la cârma Ministerului Justiţiei au eşuat în rezolvarea acestei probleme, fapt care naşte din nou, alte întrebări”, a spus Gîrbovan.

Unul dintre cele 12 puncte ale Danei Gîrbovan „pentru eficienţa justiţiei şi întărirea independenţei acesteia viza chiar arhiva SIPA.

„În 2017 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 410/9 iunie 2017, având ca obiect <unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie>. Prin această hotărâre, Guvernul a decis constituirea unei Comisii care va inventaria, declasifica sau, acolo unde va fi cazul, va trece la un alt nivel de clasificare sau de secretizare documentele din arhiva DGPA, după care le va preda instituţiilor cu competenţe în domeniu. Hotărârea de Guvern instituia şi obligaţia întocmirii de către comisie a unor rapoarte semestriale de activitate, a căror sinteză trebuia publicată pe pagina de internet a MJ. De la data adoptării acestei hotărâri au trecut mai bine de doi ani, fără ca vreun raport sau informaţie privind arhiva SIPA să fie făcută publică. Trebuie verificate şi făcute publice stadiul procedurilor şi, în funcţie de concluziile verificărilor, găsite soluţii la problema spinoasă a arhivei, soluţii ce

Articolul Dana Gîrbovan: Arhiva SIPA este o problemă de care s-au împiedicat toți miniștrii Justiției apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) îl plăteşte cu 1,1 milioane de euro pe celebrul afacerist Claudiu Florică pentru a-i „răcori” serverele, în urma unei licitaţii restrânse la care mituitorul din dosarul Microsoft a luat faţa unor giganţi în domeniu. Interesant este că STS a inclus în contract servicii identice prestate şi pentru serverele Serviciului Român de Informaţii (SRI). Nota inedită este dată de prezenţa în această înţelegere şi a fostei firme a generalului Tudor Tănase, fost şef al STS, scrie Jurnalul National.

STS a încheiat pe 2 septembrie 2019 un „acord cadru de prestări servicii de mentenanţă pentru centre de date” cu Synotech Global Services România SRL. Potrivit caietului de sarcini, „acordul cadru ca obiect prestarea de servicii de mentenanţă pentru echipamente tehnologice de asigurare a microclimatului interior (echipamente de climatizare), de asigurare a alimentării cu energie electrică, de detecţie şi stingere a incendiului cu gaz inert şi securitate perimetrală pentru Centrele de Date aparţinând autorităţii contractante formată din asocierea Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul Român de Informaţii”. În licitaţia restrânsă organizată pe 16 martie 2019 de STS au depus oferte Quality Business Solutions SRL, asocierea Vodafone România SA- Tema Energy SRL şi asocierea Synotech Global Services România SRL- Marctel SIT SRL. Câştigătoare a fost desemnată asocierea Synotech- Marctel, care va încasa de la STS 1.112160 de euro, fără TVA, timp de 36 de luni.

Profit neobişnuit de mic

Synotech Global Services România SRL este administrată de Manuela Carolina Popescu, dar este deţinută de Claudiu Florică, celebrul mituitor din dosarul Microsoft. Înţelegerea semnată cu STS şi SRI vine la scurt timp după ce firma a mai primit un contract, de data aceasta doar de la STS. Pe 18 iulie 2019, societatea lui Florică a fost angajată de serviciul secret amintit pentru realizarea unui centru de date cu rol de Disaster Recovery, în schimbul a 4.584.706,88 euro, fără TVA.

41 milioane de euro este valoarea contractelor primite de Synotech Global Services România SRL de la stat în ultimii ani

Tot în iulie, mituitorul demnitarilor din speţa Microsoft primea 5,4 milioane de lei de la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră pentru mentenanţa sistemului Tetra, pentru ca în luna februarie să fi încasat alte două milioane de lei de la Nuclearelectrica în schimbul realizării unui centru de date. Synotech Global Services România SRL a raportat pentru anul 2018 afaceri de 28,8 milioane de lei şi un profit neobişnuit de mic, de numai 81.000 lei.

Claudiu Florică este omul cheie din dosarul Microsoft, după ce a recunoscut că a dat mită unor personaje celebre din lumea politică pentru a primi contracte de la stat. Celebrităţi precum Elena Udrea, Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan „Pinalti”, Gabriel Sandu ş.a. au ajuns după gratii pentru corupţie în urma delaţiunilor lui Florică. În schimbul „serviciilor” sale, afaceristul a fost exonerat de orice vinovăţie. Potrivit anchetatorilor, valoarea totală a şpăgilor date în dosarul Microsoft depăşeşte 60 de milioane de euro.

Afaceri la umbra generalului

Interesant este şi profilul asociatului Synotech din contractul cu STS- SRI, cele două firme colaborând foarte bine în afacerile încheiate cu structurile de forţă ale statului. Marctel SIT SRL este controlată acum de Doina Elena Cadariu şi Călin Petru Pantea, dar unul din asociaţi ai firmei era, la un moment dat generalul în rezervă Tudor Tănase, nimeni altul decât fostul şef STS, între 2001 şi 2005.

Generalul STS Tudor Tănase este cel care a implementat sistemul 112 în România. În 1997, era trecut pentru prima dată în rezervă după ce ar fi folosit camioanele STS pentru a căra materiale de construcţii la vila sa.

Firma din sfera de influenţă a şefului STS a mai bifat anul acesta, în februarie, un contract de 350.000 de euro de la acelaşi serviciu, pe lângă cel de 4,8 milioane de euro menţionat anterior, alături de Synotech. Marctel SIT SRL a înregistrat anul trecut afaceri de 17 milioane lei şi un profit net de 1,5 milioane lei. De-a lungul timpului, firma în care a fost implicat şi un fost şef STS a primit contracte de 50 de milioane de euro de la stat.

Sursa: Jurnalul National

Articolul Serverele Serviciilor Secrete, păzite de mituitorul denunțător din Dosarul Microsoft apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În 19 august 2019, o firmă cu trei angajați abia înființată a primit un contract pentru construirea unor proiecte clasificate NATO. Principalul subcontractant al firmei respective pentru lucrările cu caracter secret este UTI Grup SA, deținută de turnătorul Tiberiu Urdăreanu. Amintim că Urdăreanu păzește și documentele ”strict secrete” ale Parchetului General.

Lucrările au caracter secret

Unitatea Militară 02523 din Ministerul Apărării Naţionale a atribuit luna trecută un contract  în valoare de peste 42 milioane leipentru „lucrări de execuţie pentru proiectele clasificate NATO Security Investment, programe aferente pachetului de capabilităţi CP 9A0996- RSOM (Reception, Staging and Oward Movement)”.

Lucrările presupun realizarea unui centru operaţional de recepţie, facilităţi de manevrare încărcături de tip cargo, facilităţi tranzit personal, un depozit pentru echipamente de sprijin la sol, facilităţi depozitare şi o zonă de parcare, toate în cazarma 546 din Otopeni.

Licitația organizată de MApN a fost câștigată de Copraag Entrepreneur SRL ca lider al unei asocieri din care mai fac parte nouă firme: M&D Cons Investiţii SRL, Secunet Project SRL, Pyralis Services SRL, Expert Instal SRL, UTI Grup SA (cel mai mare subcontractant, cu 30% din lucrări), Idecon S.A.U. Zaragoza, Confrasilvas Cofraje SRL, Wapo Service SRL şi Ascon Partners SRL. Cel mai mare subcontractant, cu 30% din lucrări este UTI Grup SA, controlată de Tiberiu Urdăreanu.

Firma Copraag Entrepreneur SRL are sediul în Pitești și a fost înființată în anul 2017 când a avut o cifră de afaceri 0. În 2018, cifra a explodat la aproximativ 37,8 milioane de lei și un profit de 5 milioane de lei. Societatea se ocupă de lucrări de construcții și are doar trei angajați, fiind administrată de Dorel Adrian Grigore și Alexandra Andreea Gheorghe. Asociații juridic ai firmei din Pitești sunt Ubitech Construcții SRL și Ascon Partners SRL, cea din urmă fiind deținută de altfel subcontractantă și în prezentul contract de la MApn, firma fiind deținută de Nelu Ciobanu, director general al Conarg Construct. Firma lui Ciobanu face parte din grupul Conarg, controlat de milionarul Valentin Vişoiu, reţinut în 2014 de DNA în dosarul de corupţie al lui Tudor Pendiuc, fostul primar al Piteştiului. Vişoiu a fost beneficiarul unei despăgubiri de 84 de milioane de euro, acordată ilegal de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). În 2018, instanţa a decis anularea despăgubirii acordate în acţiuni la Fondul Proprietatea pentru cele 20 de hectare de teren din Sectorul 3 solicitate de Vişoiu.

Lipici la Armata 

Contractul din august nu este primul Conprag Entrepreneur SRL. În primăvara acestui an, UM 02523 îi atribuit trei lucrări. Primul contract a fost pentru realizarea unui complex multifuncţional de pregătire, cu pavilion special şi modernizarea reţelei de utilităţi în cazarma 3503 Bucureşti, un alt proiect clasificat secret de serviciu, în valoare de 41.663.111,6 lei.

Ulterior, i-a mai acordat un contract de 20.084.507,77 lei, pentru un „proiect clasificat secret de serviciu: lucrări şi servicii având ca obiect proiectul complex pentru o structură de informaţii a Armatei – asigurare facilităţi noi în cazarma Bucureşti”.

Iar pe 11 aprilie 2018, tot UM 02523 i-a oferit lucrările de 38.407.579,18 lei pentru realizarea unui pavilion multifuncţional în cazarma 3493 Bucureşti.

Urdăreanu păzește documentele ”strict secrete” ale Parchetului General

Așa cum am menționat mai sus, principalul subcontractant al lucrărilor oferite de MApN este UTI Grup SA, firma lui Urdăreanu care de-a lungul timpului a primit mai multe contracte de la instituții cheie ale statului, inclusiv cu privire la servicii și lucrări de securitate. Spre exemplu, în noiembrie anul trecut,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a achiziționat echipamente IT pentru „stocarea/procesarea informațiilor clasificate secret de stat nivel strict secret”. Acestea au fost cumpărate, în cadrul a două contracte în valoare totală de 22.300 de lei (aproximativ 5.000 de euro).

Echipamentele sunt un sistem de calcul tip desktop TEMPEST noWAVE nivel B, o imprimantă A4 monocrom TEMPEST noWAVE, un hard disk extern TEMPEST noWAVE și o memorie USB TEMPEST noWAVE.

Potrivit caietului de sarcini, transportul echipamentelor se va efectua cu poșta specială a Serviciului Român de Informații la sediul Parchetului General, iar plata se va efectua numai după emiterea certificatului de conformitate TEMPEST de către ORNISS. Data limită de primire a echipamentului certificat este 21 decembrie 2018.

De menționat că produsele TEMPEST oferă siguranță utilizatorilor de tehnică de calcul care procesează informații clasificate, eliminând pericolul de interceptare și reconstituire a datelor.

Echipamentele au fost livrate de grupul de firme UTI Grup SA.

Turnător de serviciu

Despre Tiberiu Urdăreanu se spune că este denunțătorul de serviciu al generalului Florian Coldea, cel care ajunsese să dispună după bunul plac de serviciile de ”sifon” ale lui Urdăreanu, totul pe principiul „eu te-am făcut mare, eu te controlez”. Aceeași sursă mai spune că miliardarul ”UTI” a fost pus cu generozitate și la dispoziția procurorilor anticorupție, atunci când aceștia aveau nevoie de o „scânteie” pentru a putea aprinde vreun nou dosar, precum cel al Liei Olguța Vasilescu. Culmea este însă că până și după ruperea binomului, Urdăreanu a rămas să fie stors ca o lămâie scofâlcită de către cei de la Direcția Națională Anticorupție, acesta ajungând să-și execute și prieteni intimi precum Ludovic Orban. Dar aici cel puțin parcă se potrivește de minune zicala despre „cine se aseamănă se adună”, pentru ca denunțătorul UTI, cunoscut în sistem și drept „sclavul lui Coldea” l-a „sifonat” pe președintele PNL, ajuns și el să fie văzut ulterior drept „sclavul lui Kovesi”. Însă înainte de acest denunț care a inflamat opinia publică și care s-a dovedit mincinos într-o primă instanță, Tiberiu Urdăreanu a făcut și  ”stropeala” prin care s-a încercat „înfundarea” fostului ministru al Economiei, pesedistul Constantin Niță, tocmai atunci când acesta călcase „pe becul” intereselor uriașe din domeniul comercializării „energiei verzi”, devenindu-i astfel antipatic „stăpânului” patronului din acte a concernului UTI. Așa că Urdăreanu, care tocmai ce era „agățat” și în dosarul fostului primar din Iași, Gheorghe Nichita, a fost asmuțit să facă o „stropeală” și împotriva politicianului care astfel a fost imediat apoi înlocuit la șefia Economiei de către Mihai Tudose, un ministru mai pe gustul lui Florian Coldea…

Articolul O firmă de apartament construiește un obiectiv clasificat NATO. Proiectului secret i s-a alăturat și Tiberiu Urdăreanu apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Mihai Ielciu, avocatul care i-a creat infractorului Chezan o serie de pârghii și care are un rol important în afacerile soților Chezan se ocupă de vânzarea caselor din proiectul imobiliar demarat, printre alții de Mark Gitenstein, fostul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, olandezul Steven van Groningen, CEO Raiffesisen Bank și Don Lothrop, fost partener în mai multe fonduri care finanțează start-up-uri în Sillicon Valley și totodată fondator al ONG-ului Romania One și al publicației românești PressOne. Oare știu americanii cu cine au de-a face?

Citește și: Fostul ambasador SUA, împreună cu președintele Raiffeisen Bank și cu Don Lothrop construiesc un oraș lângă Cluj-Napoca

În primăvara acestui an, Gazeta de Cluj anunța că la 30 de kilometri de Cluj-Napoca se vrea a se construi pe 140 de hectare un orășel ce în faza finală, proiectul se vrea a fi o comunitate de 2.500-3.000 de locuitori ce va avea inclusiv o școală, o clinică medicală, fermă organică, parcuri, zone comerciale și centru de afaceri.

 Proiectul rezidențial denumit ”Colina Nouă” este dezvoltat de Șoimeni Parc SA, firmă controlată de olandezul Steven van Groningen (președintele Raiffesisen Bank), soții Liviu și Felicia Simionaș, Donald James Lothrop (fondatorul ONG-ului Romania One și al publicației românești PressOne) și americanul Thomas Louis Bates. Cel mai mare procentaj din capital îl deține Eurovillage LLC, un off-shore din Deleware. Potrivit documentelor oficiale, oamenii din spatele Eurovillage LLC sunt Donald Lothrop, StevenSchelhammer, Pamela Clark, Thomas Bates, Phil Tamminga și Mark Gitenstein, fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România din 2009 până în decembrie 2012, nominalizat de Barack Obama. Mark Gitenstein este încă un personaj extrem de influent în România, prin poziția pe care o ocupă în conducerea Fondului Proprietatea, acționar și administrator al celor mai importante companii energetice românești.

Societatea Șoimeni Parc SA a fost înființată în 2014 și are sediul în satul Băbuțiu, comuna Vultureni. Firma ce are ca și obiect de activitate ”dezvoltare (promovare) imobiliară” avut în anul 2017 o cifră de afaceri de 50.000 lei, însă firma a fost fără profit.

Ielciu a intrat la butoane

Firma ce se ocupă de vânzări este firma de imobiliare Estate Hub administrată de Marius Tomoni și Oana Bănuț, iar pe lângă cei doi, asociat în firmă este și Mihai Ielciu, avocatul țeparului Chezan.  

Avocatul Mihai Ielciu din Zalău are un rol important în șmecheriile familiei Chezan, ajutându-i pe aceștia să intre din nou la butoanele afacerii Tower. Spre exemplu, amintim că printr-o serie de pârghii create de avocatul Mihai Ielciu, Claudia Chezan a devenit unic administrator al firmei care administrează business-ul imobiliar, respectiv Equilibrum of Equity SRL. Practic, când dezvoltatorul imobiliar Dorin Bob a văzut o oportunitate de redresare a afacerii Tower și a preluat business-ul prin intermediul AHQ Management SRL, în cadrul acestei firme, pe lângă Dorin Bob a fost impus ca administrator societatea Equilibrum of Equity SRL ce era controlată la acea vreme de contabilul Nicolae Bocșa, unul dintre oamenii lui Chezan.

În baza unor convenții, s-a stabilit ca Equilibrum of Equity SRL să primească pe perioada anului trecut 40.000 euro/lună pentru managementul afacerii Tower. După terminarea acestui contract, firma controlată de Bocșa a mai cerut o suplimentare a înțelegerii în valoare de 100.000 euro, bani care au fost plătiți din conturile firmei AHQ Management SRL. Între timp, alături de Bocșa, în acționariatul Equilibrum of Equity SRL a apărut Claudia Chezan, iar în martie 2019 aceasta a devenit unic administrator al firmei, după ce soții Bocșa au cesionat părțile sociale către Claudia Chezan la prețul nominal al părților sociale, adică pentru doar 10.000 lei. Asta, în condițiile în care societatea a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 2,69 milioane lei și un profit de 1,65 milioane lei. În acest caz, există suspiciunea de săvârșire a unei eventuale infracțiuni de evaziune fiscală. Practic, tranzacția trebuia să fie făcută la un preț al pieței, determinat în funcție de cifra de afaceri.

Ielciu, acuzat de șantaj

Mihai Chezan și avocatul lui, Mihai Ielciu, sunt acuzați de șantaj într-o plângere penală de reprezentanții firmei imobiliare Amistar, compania care edifică proiectele Park Lake. Reprezentanții firmei imobiliare spun că Mihai Chezan le-a cerut un milion de euro pentru a debloca proiectul imobiliar Park Lake.

Potrivit informațiilor, Chezan ar fi încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare pentru terenul pe care se edifică proiectul Park Lake 2 din Cluj Napoca. Însă, el nu a mai continuat procedurile pentru cumpărarea terenului respectiv. Ulterior, terenul a fost vândut firmei Amistar, care s-a apucat de construirea proiectului imobiliar Park Lake 2.

Însă, Mihai Chezan s-a notat în cartea funciară a terenului cu antecontractul de vânzare-cumpărare și le-a cerut patronilor Amistar un milion de euro pentru a renunța la pretențiile avute, astfel că proiectul a fost blocat.

Țeapa Tower

După câţiva ani de la semnalarea ţepei Tower, procurorii DNA Cluj l-au trimis în judecată abia în 2014 pe Mihai Chezan şi pe sora lui, Mihaela Bărboş, pentru înşelăciune.

“În perioada decembrie 2007 — mai 2011, inculpaţii Chezan Mihai Dumitru și Bărbos Mihaela Maria au desfășurat o activitate complexă prin care au indus în eroare și au păgubit un număr mare de persoane (99 de persoane care s-au constituit parte civilă), prin intermediul SC Tower SRL și SC Tower Development SRL. Inculpații au anunțat public intenția de a edifica un ansamblu rezidențial, format din mai multe imobile, pe raza municipiului Cluj Napoca, deși nu dețineau resursele necesare executării unui astfel de proiect imobiliar. În acest sens, inculpații au efectuat o campanie agresivă de publicitate, ascunzând situația reală de fapt (privind inexistența fondurilor) și au determinat astfel numeroase persoane fizice și juridice să încheie antecontracte și acte adiționale la acestea, privind vânzarea — cumpărarea unor apartamente, spații și locuri de parcare, în clădirile care urmau a fi edificate. În temeiul acestor antecontracte și acte adiționale, promitenții cumpărători au achitat inculpaților sume mari de bani, în mod repetat. În cauză au fost luate măsuri asigurătorii, constând în indisponibilizarea bunurilor imobile aflate în proprietatea suspecților Chezan Mihai Dumitru și SC Clark International SRL Cluj Napoca, prin instituirea sechestrului. Bunurile sechestrate au fost evaluate la valorile totale de circa 275.000 euro (bunurile inculpatului Chezan Mihai Dumitru), respectiv 1.500.000 euro (bunurile inculpatei persoană juridică)”, arată procurorii.

Amintim că Mihai Chezan a fost condamnat în SUA, iar în Cluj este judecat pentru mai multe acuzații penale care gravitează în jurul afacerii Tower despre care s-a scris în presa locală.

Articolul Mihai Ielciu, avocatul țeparului Chezan a intrat la butoanele orașului ce se construiește lângă Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Unul dintre absolvenții de la Școala de Poliție Septimiu Mureșan din Cluj Napoca dezvăluie faptul că elevii sunt obligați să se înscrie în Corpul Național al Polițiștilor (CNP), organizație care funcționează în cadrul Ministerului Administrației și Internelor și care ar trebui să reprezinte interesele polițiștilor. Potrivit absolventului școlii de poliție clujene, taxele pentru înscrierea în CNP sunt colectate de șefii școlii care, la rândul lor, fac parte din această organizație. Trebuie menționat că CNP este o organizație profesională, și nu un sindicat, astfel că polițiștii nu pot aștepta vreun ajutor din partea acestei organizații.

În cadrul Ministerului Administrației și Internelor funcționează o organizație denumită Corpul Național al Polițiștilor (CNP) care, de ani de zile, se află în dispute cu celelalte grupări sindicale ale polițiștilor care îi contestă autoritatea.

Organizația a fost înființată în 2003 printr-un ordin de ministru emis de clujeanul Ioan Rus pe vremea când era șef la Ministerul de Interne.

La Cluj CNP are două filiale: una în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean care este condusă de fostul șef de la Rutieră, Cosmin Rus, și alta în cadrul Școlii de Poliție Septimiu Mureșan, condusă de Marian Adrian, șeful Biroului de Comunicare Publică și șef Birou Cabinet din cadrul școlii clujene. La nivel național, CNP este condus de Stancu Petre, însă șefia lui este contestată în instanță de un fost contracandidat la această funcție.

Problema sesizată de unul dintre absolvenții promoției de anul trecut a școlii clujene de poliție constă în faptul că, încă de pe băncile școlii, viitorii polițiști sunt obligați să se înscrie în cadrul CNP după motto-ul ”ordinul se execută, nu se discută”. Miza ar consta în indemnizația pe care membrii acestei organizații o plătesc.

”Am absolvit Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca în noiembrie 2018 și îmi aduc aminte chiar și acum de „obligația” noastră ca elevi pe atunci și viitori polițiști, de a ne înscrie, de fapt de a fi înscriși în CNP… Ne-a fost prezentat că fiind „mama” noastră și singura opțiune de „ajutor” în teritoriu! Și acum îmi răsună în minte vorbele spuse în amfiteatrul, ale domnului director „veți avea nevoie de ajutor în operativ de CNP, doar ei vă pot sprijini”. Mi s-a părut încă de atunci o mare măgărie și nu m-am înscris!

A trecut timpul, am plecat în practică, iar la întoarcerea noastră din practică ne-au fost aduse în sălile de curs, un număr de adeziuni egal cu numărul de elevi din fiecare clasă! Asta era prin luna august 2018 Nu m-am înscris nici atunci! S-a scurs timpul și am ajuns în perioada de dinainte de banchet… a fost o „ședință” în cadrul căreia, domnul director ne-a spus că banchetul este organizat numai și numai datorită celor de la CNP, că ei au insistat să fie făcut, că altfel nici gând de banchet! Eh, asta a fost o scuză, de parcă banchetul nu ar fi fost organizat din banii noștri și nu ar fi mâncat pe săturate și gratis!”, povestește tânărul polițist.

Fără CNP, după miezul nopții ești ca Cenușăreasa

”Ni s-a IMPUS să ne înscriem în CNP dacă vrem să stăm la banchet până mai târziu, aspect ce a fost comunicat diriginților de către domnul director pe grupul de whatsapp al profesorilor… patetic !!! Am fost forțat și eu și alții prin această măgărie! Încă de la începutul banchetului diriginții își făceau calcule cu elevii care nu erau membri și îi „instruiau” să aibă grijă ce o să facă după oră 00:00, că pe ei CNP nu îi va apăra de întuneric.!

Și culmea… atât de scârbit am fost de gesturile lor că nici nu am stat la banchet până la final! Apreciez ca fiind cel mai urât lucru făcut de conducerea școlii de la Cluj! Desigur, ulterior, după ce am ajuns în operativ, m-am și retras din CNP-ul ăsta, nu de alta, dar nici urmă de ei. 

Atașez în baza a ceea ce am relatat mai sus un screenshot cu mesajul transmis de către domnul director pe grupul de whatsapp al profesorilor prin care transmitea explicit „necesitatea” că noi să fim „parte” din CNP… a fost un mesaj urât, așa îl percep, mesaj ce a dat de gol faptul că a existat un „target” cu numărul de adeziuni!”, explică fostul elev al Școlii de Poliție Septimiu Mureșanu din Cluj Napoca.

O altă problemă legată de adeziunea viitorilor polițiști la CNP constă în faptul că elevilor nu li s-a eliberat niciun bon sau chitanță, pentru nicio sumă de bani plătită

De câți polițiști e nevoie ca să se ajungă la un consens

Pentru a obține un punct de vedere din partea școlii de poliție clujene, am i-am contactat pe oficialii instituției.

Inițial, ALICE ORIANA POPA, purtătorul de cuvânt al Școlii de Poliție Septimiu Mureșan din Cluj Napoca a declarat că nu știe nimic despre aceste aspecte. ”Dacă nu îmi dați niciun nume eu nu pot să vă spun nimic. Eu nu știu nimic despre aceste lucruri”, a declarat Popa. Ulterior, ea a revenit cu următorul mesaj: ”aspectele sesizate de dumneavoastră se referă la activitatea CNP, organizație care nu face parte din structura școlii, prin urmare suntem în imposibilitatea de a vă furniza răspunsul”, a completat purtătorul de cuvânt al școlii de poliție din Cluj Napoca.

Liviu Ghețeu, vicepreședintele CNP spune că lucrurile sunt mai nuanțate. ”Doar un polițist poate face parte din Corpul Național al Polițiștilor. Însă, pe parcursul perioadei de școlarizare, elevilor le sunt prezentate diverse teme din activitatea de polițist, inclusiv aspecte care țin de organizarea profesionale sau sindicale ale polițiștilor. Temele sunt interactive și există posibilitatea ca ei să semneze adeziuni care atestă faptul că ei vor face parte din organizațiile respective. Însă, doar un polițist activ sau ieșit în pensie poate face parte din CNP și poate plăti cotizația pentru a face parte din această organizație”, declară Ghețeu.

Pe de altă parte, directorul adjunct al școlii de poliție din Cluj Napoca, Adrian Sorin Marian, a declarat că elevii pot face parte din CNP. ”Nu, elevii pot face parte din CNP, dar nu sunt puși să plătească nicio cotizație. Însă, lăsați-mă 15 minute ca să mă interesez și contactați-mă mai târziu”, a declarat Maria. Ulterior, el spus că în școală nu se colectează nicio taxă pentru înscrierea în CNP. ”Este imposibil, pentru CNP nu se colectează și nici nu s-a colectat nicio taxă. Elevii pot semna adeziuni, dar, vă repet, nu se percepe nicio taxă”, a conchis Marian.

Însă, este edificator unul dintre mesajele trimise pe whatsapp de către directorul Școlii de Poliție Septimiu Mureșan, Liviu Dumitru. ”Bună dimineața, stimați colegi! Pentru balul de azi vă rog să țineți cont de adresa CNP (o atașez) și dacă doriți să participe și cei care nu sunt membri CNP, vă rog să vă asumați răspunderea pentru ei (pentru a preîntâmpina eventualele acte de indisciplină ori apariția altor posibile evenimente negative) printr-un raport în care să menționați expres acest angajament și care să conțină tabelul nominal al celor în cauză. Faptul că nu toți au vrut să fie membri CNP vă creează dumneavoastră azi un ușor disconfort, dar le-ați dat un exemplu de ceea ce înseamnă liberul arbitru și asumarea în mod matur a deciziilor luate (încă nu m-am lămurit de ce fuga de a fi polițist complet este prezentă într-o instituție de învățământ care formează polițiști, dar mai este timp). Dacă elevii care nu sunt membri CNP doresc să rămână mai mult (în lipsa dumneavoastră care îi veți însoți) vă rog să vorbiți cu domnul Marian sau cu alt diriginte să își asume răspunderea pentru ei, altfel va trebui să vă asigurați că pleacă odată cu dumneavoastră și că ajung la unitate în cea mai mare siguranță. Liviu Dumitru”.

Cu alte cuvinte, din mesajul directorului școlii se poate înțelege că, pentru a fi ”polițist complet” trebuie să faci parte din CNP!

Cu cât cotizează cei 300 de viitori polițiști care învață la Școala Septimiu Mureșan

Trebuie menționat că taxele pentru IPA (o altă organizație similară CNP) și CNP au fost achitate chiar în primele zile de la începerea cursurilor

-60 de lei taxă înscriere CNP și IPA

-5 LEI veselă înainte de practică.

– 5 LEI pe clasă abțibilduri pentru tragere.

– 8 LEI pentru distrugerile din cămin.

– 5 LEI pentru vesela de la cantină.

– 10 LEI pentru intrarea la evaluarea de modul și examenul final proba sportivă în Parcul „Iuliu Hațieganu”.

– peste 100 lei pentru tipărirea cursurilor.

Statul CNP

Potrivit statutului, Corpul Naţional al Poliţiştilor reprezintă forma de organizare pe criteriul profesional, autonomă, apolitică şi nonprofit a poliţiştilor, este constituit şi îşi exercită atribuţiile în scopul promovării intereselor profesionale, sociale, culturale şi sportive ale membrilor săi, prevăzute de legislaţia în domeniu, precum şi al apărării drepturilor legitime ale acestora. Corpul este persoană juridică de drept public, este format din organe centrale, departamente şi organizaţii teritoriale, fiind autonom faţă de structurile din care provin membrii săi.

Articolul Elevii de la școala de poliție din Cluj Napoca luați cu arcanul să se înscrie în Corpul Național al Polițiștilor apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Irina Elena Goagă, angajată la unul dintre penitenciarele din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, a făcut o serie de dezvăluiri despre cum în cadrul ANP funcționează o structură care adună informații secrete fără să fie supusă controlului guvernamental. Este vorba despre Direcția Prevenirea Criminalității și Terorismului care întocmește rapoarte pentru Ministerul Justiției. După ce a dezvăluit neregulile din cadrul acestei direcții, Goagă a fost demisă din funcție.

În cadrul ANP funcționează Direcția Prevenirea Criminalității și Terorismului care continuă activitatea SIPA, fostul serviciu secret al Ministerului Justiției.

Irina Elena Goagă a sesizat faptul că această direcție nu este controlată de Parlamentul României și a fost dată afară.

”Deși Direcția Prevenirea Criminalității și Terorismului din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor este axată pe culegerea de informații de securitate națională, activitatea acesteia este reglementată doar de decizii interne și încalcă prevederi legale prevăzute de legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României și anume: nu este controlată de Parlamentul României, nu este reglementată prin lege și nu este coordonată și organizată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Informațiile obținute în cadrul structurii ilegale sunt redactate, prelucrate, de către personalul DPCT (Direcția Prevenirea Criminalității și Terorismului),pe rețele informatice implementate ilegal, neautorizate, nesecurizate, confecționate artizanal și care nu îndeplinesc condițiile minime de protecție a sistemelor de date”, arată femeia într-o sesizare.

”Deoarece am refuzat în scris la data de 2 martie 2018 continuarea activității profesionale in condițiile ilegale pe care tocmai vi le-am prezentat, factorii de conducere și de execuție din cadrul DPCT (Direcția Prevenirea Criminalității și Terorismului), ANP (Administrația Națională a Penitenciarelor) și ai Penitenciarului Bacău au exercitat asupra mea sistematic în perioada care a urmat acțiuni de hărțuire psihică, comportamente infracționale grave cu caracter repetitiv și frecvent, acte de intimidare, care s-au finalizat cu sancționarea mea, prin intermediul unei comisii de disciplină, declarată neconstituțională de către CCR (Curtea Constituțională a României) in 2015, cu destituirea mea din sistemul administrației penitenciare”, mai spune Goagă.

Șefii au vrut să o declare nebună

Ea spune că ”primit adrese fără temei legal de a mă prezenta intr-o zi la psihologul de personal din cadrul Penitenciarului Bacău și în alte două zile diferite la Serviciul de Psihologie a Personalului Rahova din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor în vederea evaluării psihologice.

Am fost sechestrată de câteva ori în unitate în afara și in timpul orelor de program din dispoziția scrisă și verbală a directorului unității si a directorului adjunct educative. Am apelat serviciul 112 si de fiecare data am depus plângeri la Secția de Poliție inclusiv în legătură cu comportamentul unui echipaj de poliție sosit la fața locului.

Astfel la un apel 112 pe care l-am efectuat am fost amendată, de un echipaj al politiei cu doua amenzi de 500 lei și respectiv 250 de lei pentru că am apelat în mod nejustificat serviciul 112, pentru că am refuzat să ofer date cu privire la obiectul sesizării și am refuzat să dau relații pentru stabilirea identității. În realitate, motivațiile membrilor echipajului din procesele verbale de amenda exced cadrului legal.

Am fost amendată cu suma de 700 de lei de o echipă de la Inspectoratul de Jandarmi Bacău care s-a prezentat în penitenciar deși aceasta nu are competențe profesionale de intervenție in penitenciare. Echipa de jandarmi a fost chemată in penitenciar de către conducerea unității ocazie cu care am fost scoasă cu forța din unitate de către membrii acesteia. Conducerea unității a chemat și serviciul de ambulanță in unitate pentru ca eu sa fiu supusă unei diagnosticări medicale cu titlu de obligativitate. Echipa de jandarmi și ambulanța au fost chemate in același timp deoarece mă deplasam pe o alee de acces a penitenciarului, deplasare care mi-a fost interzisă si întreruptă de un cordon uman format din salariați ai unității, la dispoziția conducerii Penitenciarului Bacău. Pe perioada desfășurării evenimentelor de mai sus am fost filmată cu camera care aparține echipei operative din penitenciarul Bacău, cameră care este destinată exclusiv filmărilor in situația unor incidente operaționale și critice în care sunt implicați deținuții.

În perioada aprilie –octombrie 2018 nu am primit drepturi salariale cuvenite.

Mi s-au întocmit 17 sesizări la comisia de disciplină in care au fost invocate fapte ce nu au corespondent în prevederi legale. Aceste sesizări au fost formulate printre alți funcționari publici și de către directorul general al ANP, directorul unității și de către directorul Direcția Prevenirea Criminalității și Terorismului. Nu m-am prezentat la comisie pe motiv de neconstituționalitate. De asemenea mi s-au aplicat gradual de către comisia de disciplină neconstituțională toate sancțiunile disciplinare existente în legea privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor”.

Niciun procuror interesat de subiect

”În perioada 27.09.2018-12.10.2018 nu am mai fost lăsată să intru in unitatea penitenciară de către o comisie, constituită de directorul Penitenciarului Bacău,care mi-a comunicat, printr-un geam exterior din Punctul de control nr. 1, că a primit dispoziție de la directorul unității să mi se interzică accesul în penitenciar. La data de 12.10.2018 printr-o decizie emisă de factori de conducere ai Penitenciarului Bacău, am fost înștiințată în scris că mi-au încetat raporturile de serviciu fiind sancționată cu “destituirea din sistemul administrației penitenciare” de către comisia de disciplină declarată neconstituțională din anul 2015. În aceeași zi am predat legitimația de serviciu unui funcționar din cadrul biroului Resurse Umane la cererea acestuia, in fața unității, pe condică.

Cu aspectele pe care vi le-am prezentat, am înaintat mii de petiții/plângeri penale precum și denunțuri persoanelor oficiale, instituțiilor, naționale și internaționale care au competență în rezolvarea aspectelor sesizate .

Deși mi s-au încălcat zece drepturi constituționale iar faptele pe care vi le-am prezentat se constituie în amenințări la adresa securității României, stat membru NATO, precum și in alte infracțiuni, până în prezent nicio persoană ori instituție contactată, nu a cercetat faptele penale”, mai spune femeia.

SIPA – arhiva fierbinte

O altă problemă a justiției din România este celebra arhivă SIPA care constă în turnătorii și informații sensibile despre judecătorii și procurorii din sistem.

Printre cei care au avut acces la această arhivă se numără și judecătorul clujean Cristi Danileț, care a declarat în câteva rânduri că aceste informații nu reprezintă nici un pericol pentru magistrați. Cu toate acestea o mare parte dintre documentele respective au fost xerocopiate de persoane a căror identitate, până acum, nu a fost făcută publică.

„Sincer, nu ştiu ce importanţă mai are această arhivă, pentru că existau ordine al miniştrilor Justiţiei pentru a se arde arhiva din cinci în cinci ani, de aceea documentele care sunt acum la ANP (Administraţia Naţională a Penitenciarelor-n.r.) sunt din perioada 2001-2005. Anterioare, înainte de 2001, nu există, iar după 2005 s-a desfiinţat Serviciul Intern de Protecţie şi Anti-corupţie (SIPA)”, arăta în trecut judecătorul Cristi Danileţ, fost consilier al ministrului Justiţiei, în perioada 2005-2007.

Conform unei telegrame atribuită Wikileaks, magistratul Cristi Danileţ le-ar fi spus consilierilor politici ai ambasadelor că SIPA era în esenţă serviciul de informaţii al Ministerului Justiţiei şi că a văzut dosare cu detalii despre relaţiile sexuale ilicite ale magistraţilor şi avorturi făcute de judecătoare.

Articolul Arhiva SIPA din penitenciare dezvăluită din interior apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O sucursală din România a unui consorțiu italian de firme a câștigat un contract de lucrări în valoare de peste 50 de milioane de lei, fără TVA, la sediile SRI și IPJ Cluj de pe strada Traian. RESEARCH CONSORZIO STABILE SOCIETA CONSORTILE A.R.L. NAPOLI SUCURSALA BUCUREȘTI aparține conglomeratului italian care poartă aceeași denumire. Mai multe societăți care fac parte din acest consorțiu apar în anchetele procurorilor italieni care anchetează apartenența lor la Cosa Nostra. În România, societățile conglomeratului italian au legături cu oameni de afaceri români precum Michael Stanciu, ”regele” studiilor de fezabilitate, Dan Besciu, unul dintre ”regii” asfaltului sau Sergiu Lucinschi, fiul fostului Președinte al Moldovei, condamnat recent pentru corupție.

În cursul acestui an firma RESEARCH CONSORZIO STABILE SOCIETA CONSORTILE A.R.L. NAPOLI SUCURSALA BUCUREȘTI a câștigat, la nivel național, licitații publice de aproape 70 de milioane de lei, fără TVA. Cel mai mare contract poartă denumirea „Reabilitare, cresterea eficientei energetice, gestionarea eficienta a energiei la imobile existente corpurile C2 si C20, modificari interioare, amenajare spatii de lucru in pod existent (C2) amenajare incinta si refacere imprejmuire la IPJ si DJI CLUJ ” În cadrul Programului Operaţional Regional – 2014 – 2020 Operaţiunea – Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari” și a fost câștigat în luna mai 2019. Valoarea lui este de 52,6 milioane de lei, fără TVA.

Filiala din România a acestei firme a fost înființată în urmă cu doi ani și este administrată de BIFULCO DARIO, Societatea are 3 angajați, pe 2018 a declarat o cifră de afaceri de două milioane de lei și un profit de 80.000 de lei.

În Italia, RESEARCH CONSORZIO STABILE SOCIETA CONSORTILE A.R.L. NAPOLI este o societate importantă și se prezintă drept un consorțiu format din mai multe firme care activează în domenii diferite (restaurări, lucrări de arhitectură, edilitare, de infrastructura).

Procurorii italieni au demarat în urmă cu trei ani o investigație care vizează legăturile dintre unele firme care fac parte din cadrul Research Consorzio și gruparea mafiotă Cosa Nostra. În cadrul anchetei sunt investigate lucrările desfășurate la situl arheologic de la Pompeii. Conform unui articol din “Il Sole 24 ore” sunt indicate care duc până la numărul 1 din Cosa Nostra, Matteo Messina Denaro.

De asemenea, societatea italiană este conectată la afacerile lui Giovanni Savalle. Procurorii italieni îl suspectează pe Savalle de legături cu mafia și au pus pe averea lui un sechestru de 60 de milioane de euro.

Matteo Messina Denaro, cunoscut și sub numele de ”Diabolik”, este șeful mafiei siciliene. El și-a primit porecla de la personajul italian de benzi desenate cu același nume.

Într-un punct de vedere al societății RESEARCH CONSORZIO, reprezentanții firmei spun că ei nu au cunoștință de vreo anchetă a procurorilor italieni, iar faptul că unele firme din consorțiu ar putea avea legături cu mafia italiană nu atrage nicio răspundere asupra consorțiului.

Asocieri cu oameni de afaceri români

În urmă cu trei ani, CJ Cluj a atribuit asocierii făcută din firmele  Eurocerad International și RIA DESIGN CONSULTING SRL contractul de proiectare și asistență tehnică pentru Drumul Bistriței.

Firma Eurocerad este în parteneriate de afaceri cu societățile italiene menționate anterior, RESEARCH CONSORZIO STABILE și Cosedil Spa. Sc eurocerad este reprezentată de Florina Costache care are o serie de legături de afaceri extrem de interesante. Ea a depus o contestație la CNSC, împreună cu firma Primacons Grup, fiind nemulțumită de rezultatul unei licitații organizată de Primăria Sectorului 2 București. Firma Primacons Grup este un SRL care se ocupa de vânzarea de bijuterii, dar celebrul Michael Stanciu a folosit această societate pentru a câștiga proiectarea tronsonului de autostradă  Moara Vlăsiei – Ploieşti. Pentru cei care nu folosesc mașina, Michael Stanciu este un om de afaceri uns cu toate alifiile de către Miron Mitrea și băgat până la gât în afacerile cu drumuri. De numele lui Stanciu se leaga şi studiul de fezabiliate pentru realizarea Autostrăzii Transilvania.

Eurocerad a mai lucrat în tandem cu Alpenside SRL. Prin intermediul acestei firme se face o legătură de afaceri cu Dan Besciu, patronul Euroconstruct Trading, vizat de procurorii DIICOT. Legăturile de afaceri girate de Besciu se aflau în sfera Primăriei Ploiești care atribuise o licitație în valoare de peste 51,3 milioane de lei unei asocieri din care făcea parte și Eurocerad International.

Cealaltă firmă care s-a ocupat de proiectarea și asistența tehnică pentru Drumul Bistriței, Ria Design, este administrată de Radu Luca. El este și patronul firmei Luca Way, companie care a lucrat la proiectarea centurii Floreștiului, firma lui fiind un client vechi al lucrărilor scoase la licitație de CJ Cluj.

Turnul Pompierilor renovat de Researc Consorzio

În Cluj Napoca, societatea italiană a mai obținut contractul pentru lucrările de execuţie pentru revitalizarea Turnului Pompierilor în valoare de peste 10 milioane de lei.

Anul trecut, RESEARCH CONSORZIO STABILE SOCIETATE CONSORTILE A.R.L . a câștigat o licitație la Arad în valoare de 3,6 milioane de lei, fără TVA, iar în cursul acestui an, exceptând licitația câștigată de la IPJ și SRI Cluj, această societate a încheiat contracte în valoare de aproximativ 15 milioane de lei, fără TVA.

Rețeaua din jurul șefului Cosa Nostra

Matteo Messina Denaro este protejat, potrivit ilfattoquotidiano.it, de o reţea formată din antreprenori, medici, comercianţi, dar şi simpli pensionari.

Imperiul şefului mafiot este colosal. În 21 de ani, valoarea bunurilor confiscate pe numele său s-ar ridica la 3,5 miliarde de euro. Potrivit revistei „Forbes”, Messina Denaro se află printre cei mai bogaţi oameni ai planetei: printre primii 400 din lume şi al nouălea în Italia. Messina Denaro este mai bogat chiar şi decât Miuccia Prada sau Patrizio Bertelli.

Poliţia din Italia a arestat, în august anul trecut, 11 persoane suspectate că ar avea legături cu liderul fugar al mafiei siciliene, printre care şi un fost şef care conducea un sistem secret de mesagerie pentru mafioţi prin intermediul unui cod al oilor.

Citeste si CJ Cluj și instanțele din Alba vor să bage Someșul pe țeavă pentru afacerea unui ”băiat deștept”. Conexiuni cu un fost general SRI

Articolul Sediile SRI și IPJ din Cluj Napoca renovate de o firmă legată de Cosa Nostra apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La finele lunii iunie 2019, dupa ce controversatul edil si politician Gheorghe Falca, noul ideolog al PNL dupa fuziunea galben-portocalie, a devenit europarlamentar, primar interimar al municipiului Arad a fost uns viceprimarul Calin Bibart, pe care unii il vad drept o stea politica in plina ascensiune. La predarea stafetei, Falca a organizat o paranghelie pantraguelica cu 4.000 de invitati. Potrivit presei locale, cu aceasta ocazie s-a dat pe goarna ca la alegerile locale din 2020 candidatul PNL pentru functia de primar al Aradului va fi presedintele organizatiei municipale a partidului, Ovidiu Balcea, actualmente vicepresedinte al Consiliului Judetean, iar Calin Bibart va candida pentru Parlament si va primi o functie importanta in viitorul Guvern. Apropiati ai lui Bibart spun ca acesta s-ar fi laudat ca va fi desemnat ministru al Mediului, Apelor si Padurilor sau poate ministru de interne intr-un viitor guvern PNL.

Ce nu face nasul Coldea pentru varul si finul Bibart

Putini stiu ca acest Calin Bibart se afla in relatii foarte apropiate cu generalul Florian Coldea, fostul sef operativ al SRI, care este originar din comuna Tarnova judetul Arad. Coldea este in relatii de rudenie cu Bibart si i-a fost nas de casatorie acestuia cu vreo doua decenii in urma. Originar din comuna Sintea Mare, unde pastoreste o asociatie prolifica de vanatoare, Bibart este, ca si Coldea, nepot al celebrului general Dan Gheorghe,  fost ofiter de securitate, care a detinut functii importante in mai multe servicii secrete ( loctiitor al sefului USLA, sef al UM 0215, sef al Directiei pentru Apararea Constitutiei din SRI, director adjunct al SIPA ). Ascensiunea profesionala si politica a lui Bibart, de profesie inginer silvic, a inceput dupa ce nasul sau Coldea a devenit primul adjunct al directorului SRI in 2005. In scurt timp varul si finul Bibart a fost promovat sef al Ocolului Silvic Lipova, cel mai intins si bogat ocol silvic din judetul Arad, functie din care a putut asigura sponsorizari substantiale pentru partidul de guvernamant PDL.

În 2009, dupa ce PDL a ramas singur la bucatele guvernarii, cu concursul nasului Coldea, Bibart a fost numit prefect al județului Arad, iar soția acestuia, Cristina Bibart, a fost numită director general al Zonei Libere Curtici. Aceasta este singura zonă liberă de la frontiera de vest și a doua zonă liberă din România ca rulaj, după cea de la Constanța. Principalul criteriu de promovare a soților Bibart au fost relatiile de rudenie si de afinitate cu omnipotentul si temutul sef operativ al SRI. Călin Bibart a fost prefect până în 2012, la căderea guvernului portocaliu condus de Mihai Razvan Ungureanu, iar Cristina Bibart a rămas netulburata director general al Zonei Libere Curtici până astazi. 

Conform unor surse locale, în această zonă liberă s-au derulat, îndeosebi în perioada 2009-2012, mari afaceri de contrabandă. Binomul SRI-DNA nu a realizat nicio descindere în această zonă și nu a întocmit niciun dosar privind afacerile derulate aici. Ar fi interesant de aflat ce operațiuni speciale a derulat SRI prin firmele sale acoperite în această zonă. În perioada respectivă, generalul Coldea și-a promovat un om de încredere în funcția de șef al SRI Arad, pe colonelul Dan Calalb, despre care tatăl sau mi-a mărturisit că, la un moment dat, i-a dus un pachet cu un miliard de lei vechi fiului său la București. La scurt timp după căderea guvernului MRU si preluarea guvernarii de catre USL, mai exact la începutul lunii iulie 2012, DIICOT a realizat cea mai mare captură de țigări de contrabandă din România (trei milioane de pachete) în Zona Liberă Curtici, dar nu se știe dacă și cum a fost finalizat acest dosar.

De la prefect la primar de Arad, via director general Romsilva 

Generalul Coldea a fost preocupat de soarta finilor săi Călin și Cristina Bibart și în guvernările ulterioare. Așa cum am arătat, Cristina Bibart a fost menținută în fruntea Zonei Libere Curtici și în timpul guvernelor Ponta și Cioloș, precum și sub guvernările PSD – Dragnea. În 2015, în timpul guvernării Ponta, cu sprijinul acestuia si a senatorului Ilie Sarbu, Călin Bibart a fost numit director al Departamentului de vânătoare din Romsilva, unde era director general Adam Crăciunescu, prieten apropiat, partener de vanatoare si coleg de partid cu  socrul șefului guvernului. La inceputul anului 2016, sub guvernarea Cioloș, asupra careia Coldea a avut o mare influenta, Bibart a fost promovat director general interimar al Romsilva, cu rang de secretar de stat, in locul binefacatorului sau Craciunescu. Ceea ce ne arată că SRI era deosebit de interesat și de vânatul și de pădurile României.

 În vara anului 2016, Călin Bibart a candidat pentru Consiliul Local Arad pe lista PNL, iar dupa alegerile locale a fost ales viceprimar al municipiului Arad, devenind mâna dreaptă a primarului Gheorghe Falcă. In ultimii doi ani, Primaria Aradului a fost condusa mai mult, de facto, de catre viceprimarul Bibart, pe fondul unor probleme de sanatate de natura prafoasa ale fostului edil sef, care a ales sa candideze din aceasta cauza la Parlamentul European. Falca si Coldea se afla in relatii apropiate din perioada in care au fost studenti la Institutul Politehnic din Timisoara, unde fostul sef operativ al SRI a ramas repetent in primul an, dar a fost salvat de unchiul Dan Gheorghe, care l-a ajutat sa intre la Academia Nationala de Informatii, unde s-a remarcat prin repetarea ultimului an. Asa cum am mai scris, in calitate de primar al Aradului, lider important al PDL si fin al presedintelui Traian Basescu, politicianul Falca a avut un cuvant de spus la promovarea  de catre nasul sau in iulie 2005 a maiorului Coldea in importanta functie de prim-adjunct al directorului SRI, pe care a detinut-o pana in februarie 2017, cand a fost trecut intempestiv in rezerva si la pensie ca general cu patru stele. 

In ultimul an, aflati inca probabil sub aburii whiskey-ului afumat LaGavuline si a spriturilor de Opus One ingurgitate in vilele conspirative aflate la cheremul lor, fostii sefi ai SRI, George Maior si Florian Coldea, au declarat ritos si solemn ca ei nu au creat un stat paralel, ci un stat puternic si vertical bazat pe meritocratie si probitate. Promovarea pe relatii de veresie si de nasie a starului politic in devenire Calin Bibart denota pe deplin viziunea generalului Coldea asupra statului puternic si vertical de inspiratie ceausista si cu restauratie basista, adica cu neamurile, amicii si clientii proprii.  Si nu este singurul exemplu al malversatiunilor politice si economico-financiare ale acestui general cu complexe provinciale de trista amintire, dar vom reveni asupra altora cu alta ocazie. Promovarea varului si finului Calin Bibart denota, pe de alta parte, ca lucifericul general Coldea este conexat si la PNL, pe filiera Falca, nu numai la asazisele partide de inteligence, USR SI PLUS, in privinta carora se vehiculeaza de mai mult timp ca ar fi taticul lor fondator si protector. Asteptam sa vedem ce minister ii va incredinta potentialul premier liberal Ludovic Orban, fiul fostului capitan de securitate Imre Orban ( loctiitorul sefului Securitatii raionului Stalin/Brasov in anii 1954-1955 ), varului si finului generalului Coldea, totodata nepot al fostului ofiter de securitate Dan Gheorghe.

Valer Marian  

Articolul Generalul Coldea face jocurile și în PNL apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Conform unor surse, Lucia Suciu, primarul comunei Chinteni, vrea să părăsească PSD-ul în grabă și să fugă la PNL.

Luci Suciu s-a simțit ofensată de criticile noului președinte PSD Cluj, acesteia i s-a imputat de către Liviu Alexa că a strâns sub 300 de semnături din funcția de lider al femeilor PSD pentru susținerea doamnei Dăncilă la alegerile prezidențiale. Să nu uităm că Alexa a fost chiar drăguț și nu i-a reproșat acesteia înfrângerea răsunătoare de la europarlamentare unde PNL-ul a „bătut-o la fundul gol” pe Luci.

PNL-ul nu o va accepta

Oricum nu o credem pe Lucica că va migra, chiar dacă toamna păsărelele pleacă, nu pentru că nu și-ar dori, dar suntem siguri că Tișe, Boc și Buda nu o să o primească după ce i-a înjurat, nu doar pe la colțuri.

În plus, vorba aia, „câine bătut să plece de la măcelărie nu ai văzut”. Acuma a ajuns Lucica la mălaiul bun în guvernarea PSD și doar o dată se face Aqua Park în Chinteni.

Rareș Bogdan declara în presă acum ceva timp că nu va primi membri din PSD.

PNL nu va primi în rândurile sale „niciun primar, parlamentar, lider PSD”, pentru că „timp de trei ani acești oameni și-au bătut joc de români”.

Articolul Primărița din Chinteni vrea sa fugă la PNL apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Iată că în timp ce sub mandatul Laurei Codruța Kovesi cozile de la intrarea în sediul Direcției Naționale Anticorupție făceau deliciul presei internaționale, la DIICOT lucrurile păreau mult mai așezate. Mai ales după ce procurorilor conduși la acea vreme de Daniel Horodniceanu li se trasase sarcina de serviciu să-i ”hingherească” pe ”marii evazioniști” comercianți de pufuleți cu impunerea unor sechestre care ”umflau” statisticile necesare la bilanțurile triumfaliste de la sfârșit de an ale principalelor structuri de Parchet, scrie Cătălin Tache în national.ro.

Numai că, surpriză, iată că informațiile recente intrate în posesia national.ro arată că în acea vreme la DIICOT nu doar că s-au instrumentat dosare ”spectaculoase”, dar și faptul că acestea erau anchetate practic în paralel cu spețele intens mediatizate ale Direcției Naționale Anticorupție! Mai mult chiar, parcă pentru a se adânci și mai mult misterul din jurul acestor cercetări făcute ”pe șestache”, în timp ce spețele respective ”operate” de procurorii anticorupție au fost deja trimise în instanță cu viteza luminii, ”jumătățile” de la DIICOT au rămas în lucru procurorilor conduși momentan de Felix Bănilă. Ceea ce se poate transforma în orice moment într-o adevărată ”nucleară” pentru ”marile dosare” ale DNA, dacă apar ”pe piață” și cele de la DIICOT. Mai ales că, spre stupefacția chiar a artizanilor ”câmpurilor tactice” din Justiție, unii dintre cei care au fost ”ocoliți” de DNA au fost în schimb audiați la DIICOT și viceversa… Singura explicație care stă în picioare pentru acest ”paralelism” care altfel pare a nu avea nicio  explicație logică fiind că ”repartizarea” s-a făcut strict după interesele grupărilor protectoare din servicii, unele aflate la acel moment în plin război ”fratricid”, pe viață și pe moarte…

Și dacă le dau drumul în instanță…?

Dincolo de nenumăratele curiozități ale acestui paralelism apărut chiar în jurul unora dintre cele mai importante anchete din vremea de glorie a statului paralel, de parcă procurorii DIICOT  nici măcar nu se uitau la televizor ca să vadă că și DNA instrumentează exact aceleași spețe, rămâne marea întrebare despre ce se întâmplă dacă se dă drumul acum în instanță la ”dosarele paralele”? Pentru că, totuși, cineva le-a ținut cu un scop până acum și probabil că actuala conducere a DIICOT nici măcar nu are habar de ele. De fapt, de ce se regăsește în ele… Și cu toate că este greu de prognozat când se va ”sparge conducta” cu dosare de la DIICOT, totuși nu trebuie să aparții inițiaților sistemului pentru a bănui că acestea vor ”exploda” la momentul oportun. De exemplu, atunci când instanțele ar pronunța sentințe în anumite dosare trimise în judecată de DNA. Și dacă tot atunci și DIICOT ar trimite în judecată spețe similare, rechizitoriile fiind însă bazate și pe audierea altor martori, ca să dăm doar un singur exemplu de ”încurcătură” care se poate crea, atunci chiar că nici ”mama CSM-ului” nu ar mai putea descâlci ițele acestor procese. Poate doar cel mult serviciile care le-au și încurcat de altfel…

Sursa: national.ro

Articolul Dacă ajung și dosarele paralele în instanță? apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Informațiile de ultimă oră intrate în posesia national.ro arată că se lucrează deja în mare secret la modificările legislative aferente pentru ca actuala Direcție Generală de Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor  Interne să-și recapete linia operativă a muncii de informații. Astfel că va fi recreată structura de informații din cadrul serviciului secret al MAI, care va reveni astfel cel mai probabil și la vechea denumire de DGIPI. Chiar cea de dinainte ca fostul ministru tehnocrat Dragoș Tudorache să-și îndeplineacă în doi timpi și trei mișcări misiunea pentru care a fost adus de la Bruxelles. Este vorba, desigur, de ”amputarea” profesională a singurului serviciu secret din România căruia i-a fost retrasă sub pretextul ”reorganizării” atribuțiile legale în ceea ce privește strângerea și ”diseminarea” ulterioară a informațiilor obținute prin mijloace specifice.

Desigur, cum ”Doi ș’un sfert”-ul a fost încă de la crearea sa poate cea mai controversată structură informativă este de așteptat ca iminenta sa revenire în ”liga mare” a serviciilor să nască noi turbulențe. Dar, după ce a rezistat- fie și în genunchi, la un moment dat- asaltului total al Direcției  Naționale Anticorupție din ultimii ani, iată că acum ”renașterea din propria-i cenușă” informativă a fostei DGIPI ar putea surprinde pe multă lume. Oricum, justificarea reînființării structurii informative din actuala DGPI va fi dată, după cum susțin sursele national.ro în urma unei analize care ar putea fi mai curând decât se așteaptă unii pusă pe masa CSAT-ului, cu privire la ”cazul Caracal”. Și la faptul că ”haosul” în care s-au zbătut diversele structuri ale MAI implicate s-ar datora în mare parte lipsei unei Direcții specializate de informații în cadrul DGPI. Pentru că, așa după cum titram ”lovitura”  din 7 august, ”DGPI a dat Caracal-ul acum 7 luni”! Iar verificările ulterioare de la nivelul MAI au demonstrat pe deplin  veridicitatea acestei dezvăluiri. Numai că a lipsit ”veriga” care să asigure ”lanțul informativ” al raportului SIPI Olt, adică tocmai Direcția de informații care a fost ”destructurată” în mandatul lui Tudorache. Însă cum ”Doi ș’un sfert”-ul a fost sfâșiată la rândul său de ”războaiele fratricide” din interior,  ”frățiile” au simțit deja că se pregătește ceva… Astfel că în timp ce unele denunță ”atacul la arhiva DGPI”, pentru a se pune astfel mâna pe aceasta sub pretextul verificărilor legate de operațiunea de la Caracal, altele se tem că se va încerca chiar o nouă ”subjugare” politică a structurii. Cert este însă că până și la acest nivel al sistemului prea puțini se așteptau la mutarea -șoc care se pregătește  chiar în aceste zile.  Când, dacă  ”astrele” se așează așa cum trebuie la cele două Palate, atunci se va da verde proiectului de reînființare a Direcției de informații din cadrul ”Doi ș’un sfert”…

De la Caracal se trage…

Dincolo de ”hârjoana” lui Gheorghe Dincă cu anchetatorii, tragedia de la Caracal ar putea avea cât de curând și o urmare cât se poate de practică. Și nu este vorba aici de candidatura ”unchiului” Cumpănașu la alegerile prezidențiale. Ci de faptul  că exponențial cu bâlbele repetate din ancheta oficială a crescut și ritmul operațiunii de lobby pentru ca ”Doi ș’un sfert”-ul să redevină serviciu de informații! Mai ales că, așa după cum dezvăluiam recent, se are în vedere și aplicarea unei noi strategii pentru combaterea influenței în creștere a clanurilor interlope. Și strict cronologic vorbind, după ce majoritatea celor mai temute grupări de crimă organizată au fost destructurate ”la pachet”, în locul acestora au apărut imediat altele noi, mai ales după ce DGIPI a fost ”ciuntită” în DGPI. Astfel că, deși hulită de mulți din sistem, Direcția de informații a MAI a ajuns să fie regretată de ”acoperiții” de la brigăzile pentru combaterea criminalității organizate, serviciile anti-drog sau cele de operațiuni speciale, ca să nu mai vorbim de polițiști judiciari detașați la DIICOT sau alte structuri de Parchet. Și uite că  acum de la vârful MAI s-ar fi cerut ”mână liberă” factorului politic  tocmai pentru a se putea reveni la mijloacele tradiționale de combatere a clanurilor și în care ”latura informativă” ocupă un loc primordial. Iar primele semnale arată că, într-adevăr, atât de la Palatul Victoria, cât și de la Cotroceni s-ar încuviința o astfel de măsură, urmând doar să se aștepte ”pregătirea” opiniei publice cu un raport care să explice de ce n-au funcționat lucrurile la Caracal. Deși, repet, o notă  informativă pe această temă fusese înaintată de către DGPI chiar la începutul acestui an.

Noaptea cuțitelor lungi…

Există însă și voci interne care susțin că practic  toate presiunile, fie ele și ”amabile” din ultima vreme pentru a se colabora ”cam cu japca” pe subiectul Caracal nu ar avea drept scop final decât a se da astfel iama în arhiva DGPI. Una dorită, într-adevăr, cam de toată ”lumea bună” a sistemului. Apoi mai există o tabără care tocmai ce este pe cale să denunțe o operațiune de ”subjugare politică” a serviciului secret al MAI de către o grupare transpartinică, însă care funcționează sub ”pavilion pesedist”. Numai că, în ultimele zile a apărut și varianta  de lucru a pregătirii unei veritabile ”nopți a cuțitelor lungi” nu doar la DGPI, dar și la nivelul conducerii întregului minister… Astfel că prin reînființarea direcției de informații s-ar plăti vechi polițe din trecut, dar noua structură va furniza și ”muniția” necesară ”execuțiilor sumare” ce se anunță la nivelul majorității structurilor din MAI. Până atunci însă, cert este doar că se încearcă deja acordarea dreptului de a se face din nou ”muncă informativă”  la ”Doi ș’un sfert”.

Sursa: Cătălin Tache – national.ro

Articolul Știrea momentului în sistem: ”Doi și-un sfert” redevine serviciu de informații apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.