Magistrații de la Curtea de Apel Cluj au decis să retrimită dosarul la procuror în cazul Sandei Ungur, o şoferiţă de 22 de ani din Maramureş, care nu a respectat regulile de circulație la trecerea căii ferate și a provocat un accident rutier în care au murit patru colege de ale sale care se aflau în mașină.

Ea a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii, pentru o pedeapsa de 3 ani de închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 4 ani, pentru ucidere din culpă.

Acordul a fost admis în luna mai 2019 de către judecătorii din Jibou, care au mai dispus ca Sanda Ungur să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate şi va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile, fie la primăria localităţii de domiciliu, fie la parohia cultului religios căreia îi aparţine inculpata.

„Într-adevăr, pedeapsa aplicată este mică în raport cu consecinţele faptei, dar, raportat la persoana inculpatei, este suficientă. Instanţa consideră că gravitatea faptei a fost conştientizată imediat după accident, iar consecinţele faptei vor fi simţite, probabil, pentru totdeauna”, concluzionau, în mai 2019, judecătorii din Jibou.

Ulterior, familiile victimelor au contestat soluţia la Curtea de Apel Cluj, deşi, spun anchetatorii, în cursul urmăririi penale acestea au comunicat prin avocat că nu solicită condamnarea inculpatei, în timp ce persoanele vătămate au precizat că nu se pot exprima cu privire la pedeapsa care ar putea fi aplicată, motiv pentru care lasă la latitudinea organelor judiciare alegerea pedepsei. Instanţa s-a pronunţat în cursul zilei de marţi, 1 octombrie.

Potrivit minutei instanţei, Curtea a admis apelurile ca fiind întemeiate şi, în consecinţă, a desfiinţat sentinţa penală a Judecătoriei Jibou prin care a fost admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi a trimis dosarul la procuror în vederea continuării umăririi penale.

Tragedia a avut loc în 17 mai 2018, pe centura ocolitoare a oraşului Jibou, când autoturismul pe care Sanda Ungur îl conducea a fost spulberat de trenul Rapid Baia Mare-Jibou. Impactul a fost atât de puternic, încât autoturismul a fost aruncat la câţiva metri distanţă de calea ferată. Mădălina Pârja, Maria Şteţ, Claudia Barboş şi Sara Pop, patru tinere în vârstă de 20 şi 21 de ani, toate din judeţul Maramureş, studente în ultimul an în cadrul Centrului Universitar Baia Mare, şi-au piedut atunci viaţa. Singura supravieţuitoare a fost şoferiţa, care s-a ales cu răni grave. Inițial, inculpata a susţinut că nu are nicio vină pentru moartea prietenelor sale şi a acuzat că sistemul ce anunţa sosirea trenului nu era funcţional. Cercetările au desfiinţat această variantă, anchetatorii stabilind că şoferiţa a ignorat semnalele acustice şi sonore de la trecerea la nivel cu calea ferată. (sursa foto adevarul.ro)

Articolul Curtea de Apel Cluj a ”răsturnat” sentința cu suspendare a șoferiței care și-a ucis colegii într-un accident rutier apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Șeful PSD Cluj, Liviu Alexa, l-a numit în funcția de președinte executiv al filiale județene a social-democraților clujeni pe SPP-istul Adrian Mlădinoiu.

Mlădioniu a fost garda de corp a lui Liviu Dragnea și, până în 2017, partener de afaceri cu fiul lui Liviu Dragnea în societatea Pantofi Lux Stefan SRL. În cadrul acestei societăți, printre acționari s-a regăsit și ferma de porci a familiei Dragnea, Salcia.

Mlădinoiu ocupă în momentul de față funcția de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului. El a fost admis ca doctorand la Facultatea de Filosofie a Universității București.

Liviu Alexa nu a putut fi contactat de Gazeta de Cluj pentru a explica de ce fostul SPP-ist este potrivit pentru această funcție. Însă, el a declarat pentru ziardecluj.ro că :
„Adrian Mladinoiu este un om pe care ma pot baza oricand sa reprezinte corect Clujul in fata liderilor PSD, sa sprijine Clujul pe partea de organizare, sa puna umarul la recladirea organizatiei alaturi de mine si de Mihai Mocanu, care va fi secretarul executiv, un om cu multa experienta in consultanta politica. Le multumesc ca au acceptat sa vina in echipa mea”, a declarat Liviu Alexa.

Citeste si EXCLUSIV: Primul interviu cu noul președinte al PSD Cluj, Liviu Alexa

Articolul Adrian Mlădinoiu, fostul bodygard al lui Dragnea, a fost numit președinte executiv la PSD Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O spargere a avut loc, în noaptea de miercuri spre joi, la Rectoratul Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, de unde au fost sustrași bani, relatează stiridecluj.ro

”În data de 3.10.2019, s-a constatat de către angajații universității ajunși la serviciu, intrarea prin efracție în clădirea Rectoratului USAMV Cluj-Napoca”, transmit reprezentanții USAMV.

Conform IPJ Cluj, doua persoane au patruns prin efractie in cladire pe timpul noptii si au sustras bani. 

În acest moment, polițiștii efectuează cercetarea la fața locului pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs furtul, identificarea autorilor și tragerea acestora la răspundere penală.

Surse din conducerea USAMV Cluj susțin că în casierie nu erau bani mulți, pentru că toate plățile salariale se fac pe card. Suma urmează să fie stabilită, dar, se pare, că este vorba de câteva mii de lei.

Articolul Spargere în toiul nopții la USAMV Cluj! S-au furat banii din casierie apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Horia Nasra a trecut ieri la PRO România devenind oficial membru în partidul condus de Victor Ponta. Atmosfera nu este una nouă pentru el, având în vedere că și-a întâlnit acolo colegii de „breaslă”, și ei foști membri PSD, precum Remus Lăpușan, Cornel Itu și Gabriel Oniga.

Horia Nasra și Gabriel Oniga au avut câteva altercații și în trecut când erau colegi în Partidul Social Democrat iar „soarta” a făcut ca astăzi să se întâlnească și la Pro România. Reporterul Gazeta de Cluj i-a contactat telefonic pe cei doi pentru a le cere un punct de vedere cu privire la noua lor colaborare.

Gabriel Oniga întrebat fiind de ce părere are despre noul său coleg Horia Nasra, a răspuns râzând: „N-am nicio părere, valoarea lui stă în votul pe care îl va da în moțiune, în rest să fie sănătos”.

Am oferit dreptul la replică domnului Horia Nasra care a spus: „Vom colabora cu mult drag și multă bucurie, avem de gând să punem osul pentru a crește organizația Pro România Cluj. Deci tot ce contează e ceea ce facem aici, de altfel să aibă parte de multă sănătate și bucurie”.

Totodată Nasra a fost întrebat și despre cum își motivează plecarea de la PSD și trecerea rapidă la Partidul Pro România, acesta afirmând: „ Eu aici nu am de gând să preiau o funcție de conducere, deci îmi încurajez toți colegii și îi susțin să ocupe orice funcție își doresc, eu vreau să fiu doar membru dacă se poate. Am plecat de la PSD pentru că nu pot să fiu coleg cu un om care înjură comunitatea clujeană în continuu. Îl apreciez ca jurnalist, dar atât, nu știu cum s-au gândit cei de la București să îl pună la conducere.”

A fost întrebat dacă se regăsește la Pro România sub actuala conducere, iar răspunsul său a fost: „Tot de stânga este și Pro România iar partidul ăsta nu este condus printr-un sistem tanzimat”.

Articolul Nasra și Oniga din nou colegi de partid. Ce spune Nasra despre plecarea sa de la PSD Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Postul american Fox News anunță că un procuror ucrainean de top a dezvăluit în timpul unui interviu acordat avocatului personal al președintelui Trump, Rudy Giuliani, la începutul acestui an, că i s-a cerut să claseze o anchetă implicînd o firmă de gaze naturale care avea legături cu fiul lui Joe Biden. Informațiile din respectivul interviu au fost transmise ieri Congresului american de către inspectorul general al Departamentului de Stat, scrie inpolitics.ro.

Fox News a obținut o copie a notelor lui Giuliani din interviul său din ianuarie 2019 cu procurorul ucrainean concediat, Viktor Shokin, în care acesta a susținut că „investigațiile sale s-au oprit de teama Statelor Unite”.

„Domnul Shokin a încercat să continue ancheta, dar undeva, prin iunie sau iulie 2015, ambasadorul SUA, Geoffrey R. Pyatt, i-a spus că ancheta trebuie să fie tratată cu mănuși albe, altfel spus, potrivit lui Shokin, asta însemnînd să nu facă nimic”, se arată în interviul enunțat. De asemenea, se mai relevă că lui Shokin i se justifica solicitarea prin aceea că Joe Biden a susținut pe durata anchetei acordarea de ajutoare americane pentru Ucraina (pe care ulterior Trump le-a sistat n.n.).

Shokin a fost concediat în aprilie 2016, iar dosarul de care se ocupa a fost „închis de actualul procuror general Yuriy Luțenko”, mai informează canalul Fox News.
Postul amintește și că Biden, potențial contracandidat al lui Trump anul viitor, s-a lăudat într-o înregistrare video că, pe vremea cînd era vicepreședintele lui Obama și se ocupa de Ucraina, a făcut presiuni încununate de succes asupra Kievului să îl concedieze pe procurorul Shokin.

Una peste alta, conform dezvălurilor din presa americană de top, ambasadorii americani din anumite state, ca și liderii de la Casa Albă, obișnuiesc să facă presiuni și chiar să șantajeze acele state pentru închiderea unor dosare penale de mare corupție.

De aici, întrebări legitime: cîte asemenea aranjamente se vor fi făcut de-a lungul anilor într-o țară, România, plasată mult mai profund decît Ucraina în siajul unor cancelarii externe precum cea americană, germană ori franceză, în numele parteneriatelor strategice?
Și oare acesta să fi fost secretul menținerii cu orice preț în funcție a unor figuri din parchetele românești indiferent de acuzațiile cu care acestea se confruntau, ca și al decorării respectivilor de către cancelarii străine pentru așa-zise reușite în războiul anticorupție?
Aceasta să fie și explicația pentru prezența, suspect de des și insuficient argumentat, a unor figuri din sistemul românesc de justiție la sediul anumitor ambasade, vezi recenta petrecere de la ambasada SUA cu participarea procurorului general și a ministrului Justiției?

Articolul Șantajul americanilor cu dosare. Câte anchete au stopat în România marile cancelarii? apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urma unei interpelări depuse de deputatul clujean Horia Nasra, Ministerul Apelor și Pădurilor a confirmat oficial că NU pot fi folosite
ambarcaţiunile motorizate, hidroavioanele, skijeturile, bărcile şi pontoanele cu motor pe lacurile de acumulare Tarniţa şi Fântânele!

„Răspunsul primit de la minister este cât se poate de coerent, prin urmare aștept ca activitatea oficiului de căpitănie Dej să reintre în parametri normali și să ia de urgență măsuri. De asemenea, consider important demersul conducerii Sucursalei Hidrocentrale Cluj cu privirea la emiterea unui regulament, însă procedura trebuie finalizată!
Instituțiile statului și aici mă refer de la Garda de Mediu la Administrația Bazinală de Apa Someș-Tisa, Sucursala Hidrocentrale Cluj și Oficiului de Căpitănie Dej trebuie să pună în aplicare prevederile legale și regulamentele. De ani de zile pe cele două lacuri avem parte de o anarhie instituțională, prin urmare să nu se mai ascundă după virgule din lege sau să fugă de responsabilitate!” a declarat
deputatul Horia Nasra.

Din răspunsul OFICIAL, primit de la Ministerul Apelor și Pădurilor: „Lacurile Tarniţa şi Fântânele sunt acumulări permanente localizate pe râul Someşul Cald, în bazinul hidrografic al râului Someş şi sunt în administrarea SPEEH Hidroelectrica S.A. Din punct de vedere al administrării resurselor de apă şi al lucrărilor de gospodărire a apelor, lacurile Tarniţa şi Fântânele au fost desemnate corpuri de apă de suprafaţă, conform Planului de Management actualizat al Spaţiului
hidrografic Someş – Tisa aprobat prin Hotărâre de Guvern nr. 59/2016 pentru aprobarea Planului Naţional de Management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României. Lacurile în cauză deţin autorizaţia de gospodărire a apelor nr.1 /05.01.2015 valabilă până la data de 31.01.2020, respectiv autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 313/12.12.2018 valabilă până la 31.05.2019 şi au următoarele folosinţe:

• lacul Tarniţa: alimentarea cu apă a populaţiei, producerea energiei
  electrice, atenuarea undelor de viitură şi agrement. În ceea ce priveşte folosinţa de alimentare cu apă, la 200 de m de barajul Tarniţa se află o captare de apă de suprafaţă destinată potabilizării, respectiv priza acumulare Tarniţa (cod ROAB09RW00029), administrator fiind Compania de Apă Someş SA Cluj. În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentări cu apă potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea peştilor şi fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.

• lacul Fântânele: producerea energiei electrice, atenuarea debitelor. În
  regulamentul de exploatare al barajului şi al lacului de acumulare Fântânele, aprobat de Administraţia Naţională ” Apele Române”, care face parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor, este specificat la pct. 6.6.3, lit. d) ”prin autorizaţia de mediu este interzisă utilizarea ambarcaţiunilor cu motor pe lacul Fântânele”.

Având în vedere cele de mai sus, coroborat cu prevederile art. 2A1, art. 5 alin. (1), art. 10 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, considerăm că nu pot fi folosite ambarcaţiunile motorizate, hidroavioanele, skijeturile, bărcile şi pontoanele cu motor pe lacurile de acumulare Tarniţa şi Fântânele.
Din punctul de vedere al ariilor naturale protejate, acumularea Fântânele se suprapune cu Parcul Natural Apuseni (RONPAOCKM), situl de importanţă comunitară Apuseni (ROSCI0002) şi aria de protecţie specială avifaunistică Munţii Apuseni-Vlădeasa (ROSPAOO8I), dar aspectele privind reglementarea activităţilor din ariile naturale protejate sunt în responsabilitatea autorităţilor publice competente pentru protecţia mediului/administrarea ariilor naturale protejate”.

Citeste si Navigația pe Lacul Tarnița în proces de negociere. Șeful Oficiului Căpităniei Dej, oferă variante.

Articolul OFICIAL: NU pot fi folosite ambarcaţiunile motorizate, hidroavioanele, skijeturile, bărcile şi pontoanele cu motor pe lacurile de acumulare Tarniţa şi Fântânele! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un bărbat cu un comportament suspect, cel mai probabil sub influența unor substanțe sau beat, a încercat să conducă mașina unui curier și a lovit un alt autoturism, iar apoi a vrut să plece cu un Audi în care era o femeie și copilul ei. Soțul femeii l-a luat la bătaie, în cele din urmă, relatează stiridecluj.ro

Incidentul s-a produs în parcare la ansamblul rezidențial La Riviera, din Gheorgheni, de Aleea Slănic.

”Un curier s-a oprit să livreze un colet, iar bărbatul cu bluză galbenă s-a urcat la volan dubei și a dat mașina curierului în față și în spate până când, la un moment dat, a lovit o mașină. Apoi s-a urcat în Audi, unde era o femeie cu copilul ei, dar soțul acesteia l-a tras afara din mașină înainte să pornească Audi -ul.

Cel în galben a fugit și a încercat să se urce în alta masina, un Smart, dar femeia de la volan a reusit sa blocheze ușa. Cel in galben era pe droguri cred”, ne-a relatat un martor.

Bărbatul în galben s-a agățat de oglinda Audi -ului, când acesta a pornit din loc, iar atunci șoferul a coborât și i-a aplicat o corecție.

”În jurul orei 12:30 am fost sesizati cu privire la faptul ca un bărbat ar fi incercat sa sustraga autovehiculul unei firme de curierat, autoturism care era deschis cu cheia in contact”, precizează purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Carmen Pompaș. După acest moment a urmat incidentul care poate fi văzut în imagini, iar bărbatul în galben a intrat într-un alt autoturism, pe care a reușit să îl fure.

”Ulterior, bărbatul (n.red. în galben) ar fi intrat intr-un autovehicul stationat pe strada Slanic, în partea dreapta, soferul fiind la volan. În momentul in care soferul s-ar fi dat jos pentru a-l extrage din autoturism pe barbat, acesta ar fi reusit sa fuga cu masina.

Imediat dupa aceste fapte au fost alertate toate echipajele de politie din teren, iar in scurt timp politistii Biroului Rutier l-au depistat in Piata Cipariu si l-au imobilizat.

La unitatea medicala, barbatul a refuzat recoltarea probelor biologice. Acum se afla la sediul Politiei Rutiere, este audiat. 

Exte vorba despre un tanar de 21 de ani, din Gura Humorului”, mai spune Carmen Pompaș.

Politistii Biroului Rutier Cluj au actionat prompt, ”ca la carte”, și l-au prins pe suspect.

Articolul Bărbat bătut în Gheorgheni după ce a vrut să fure mașina unui curier, iar apoi un Audi în care era un copil apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Şoferii prinşi că au circulat pe drumurile naţionale, fără plata rovinietei sau a taxelor speciale de drum, vor primi prin poştă procesele-verbale de contravenţie tipărite de o companie clujeană care în anii anteriori s-a dovedit a fi o afacere din care s-au înfruptat personaje controversate din zona Clujului.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a organizat o licitație pentru selectarea companiei care va trimite amenzi șoferilor surprinși că circulă pe drumurile publice fără rovinietă. La licitaţie s-a înscris un singur ofertant, în speţă asocierea dintre compania clujeană SC Zipper Services SRL şi Compania Naţională Poşta Română SA. Aceasta a fost şi oferta declarată câştigătoare, autoritatea contractantă atribuind contractul exact la preţul de 1,6 milioane de lei fără TVA, pentru o perioadă de doi ani de prestare a acestor servicii.

Potrivit caietului de sarcini care a stat la baza atribuirii acestui contract, CNADNR estimează că, în această perioadă de doi ani, va emite cel mult 1,35 milioane procese-verbale de contravenție pentru circulaţia fără rovinietă sau pentru tranzitarea, fără plata taxei speciale, a unor sectoare de drum.

Contracte uriașe de la stat

Nu este pentru prima dată când CNAIR atribuie un astfel de contract. În 2016, Poșta Română SA a fost selectată pentru un contract similar doar în calitate de membru al unei asocieri, al cărei lider a fost compania SC Zipper Services SRL din Cluj-Napoca. Această asociere a fost, de altfel, singurul ofertant care s-a prezentat la licitația orga­nizată de către Compania de Drumuri pentru prestarea serviciilor de împlicuire, anvelopare și comu­nicare a proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor emise de CESTRIN prin SIECMCR. Atunci, valoarea contractului a fost de 8 milioane de lei fără TVA (9.600.000 de lei cu TVA, ceea ce înseamnă 2.135.000 de euro), sumă care, ca și anul acesta, este la fel cu valoarea maximă pe care CNAIR a anunțat că era dispusă să o plătească pentru aceste servicii.

Anterior, SC Zipper Services SRL Cluj-Napoca a primit, tot de la CNAIR, în data de 15 februarie 2016, un contract în valoare de 691.200 de lei cu TVA, în urma unei licitații vizând servicii similare, suma fiind, de asemenea, aceeași cu valoarea maximă de licitație.

În 2011 și 2014, pe vremea când SC Zipper Services SRL Cluj-Na­poca avea denumirea de SC Tipo Direct SRL, compania în cauză a mai încasat de la CNAIR două contracte. În 9 decembrie 2011, compania de drumuri a achiziți­onat servicii de imprimare, anvelo­pare și comunicare a proceselor-verbale, în valoare de 9.416.064 de lei cu TVA (2.354.016 euro), contract pe care Tipo Direct SRL a avut voie să-l subcontracteze în proporție de 60 la sută (44% către SC Zipper Data SRL și 16% către SC Fan Courier Express SRL). În 17 aprilie 2014, CNAIR a atribuit aceleiași firme din Cluj un alt contract, care a plecat de la 9.401.184 de lei cu TVA și care a reprezentat și valoarea finală a nego­cierii, pentru servicii identice.

Cine se află în spatele firmei clujene

Zipper Services SRL Cluj-Napoca, este o societate administrată de Nicoleta Adriana Rădulescu și cetățenii maghiari Tamas Karako și Gyorgy Schamschula. Asociați juridic ai firmei sunt Tipo Offset SRL din Cluj-Napoca, repre­zentată de un anume Piricsi Alpar Alexandru, și de compania maghiară Any Biztonsagi Nymoda Nyrt, reprezentată de un anume Gabor Zsamboki, în calitate de director general.

SC Tipo Offset SRL, unul dintre cei doi acționari ai SC Zipper Services SRL (fostă SC Tipo Direct SRL), a purtat, de asemenea, în trecut, denumirea de SC Tipoholding SRL, iar, în cursul anului 2016 a fuzionat prin absorbție cu o altă companie, pe nume DBR. În prezent, acționarii Tipo Offset sunt companiile maghiare Dijbeszedo Holding Zartkoure Mukobo Resz­venytarsasag, cu 99,85% din acțiuni, și EPDB Nyomatatasi Kozpont Mukobo Reszvenytar­sasag, cu 0,15% din acțiuni. Prima dintre acestea a achiziționat, anterior, pachetul de acțiuni la Tipoholding de la Kerekes Gabor. Până în anul 2006, Tipoholding SRL Cluj-Napoca era deţinută, pe lângă Kerekes Gabor, de către omul de afaceri clujean Teodor Colţea.

Condamnat în dosarul “Privatizărilor Strategice”

Numele lui Kerekes Gabor apare în megadosarul “Privatizărilor Strategice”, instrumentat de DIICOT, în care au fost condamnaţi, în ianuarie 2015, la pedepse cu închisoarea, foştii miniştri ai Economiei şi ai Comunicaţiilor, Ioan Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, alături de afaceristul bulgar Vadim Benyatov Don şi de funcţionarii Dorinel Mucea sau Radu Mihai Donciu.

În noiembrie 2014, vicepreşedintele executiv al UDMR, Kerekes Gabor, a fost reţinut în Germania, în baza unui mandat de arestare în lipsă emis de instanţele din România. Potrivit procurorilor DIICOT, care au instrumentat acest dosar, spionul bulgar Stamen Stancev şi afaceristul Vadim Benyatov Don îl aveau pe Kerekes Gabor drept punte de comunicare cu această formaţiune politică, fiind folosit ca un agent de legătură. În ianuarie anul trecut, Kerekes Gabor a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la o pedeapsă de trei ani închisoare şi patru ani interzicerea unor drepturi civile pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

De altfel, acelaşi fost lider al UDMR este menţionat în rechizitoriu ca fiind un agent de influenţă al aprobării, într-o hotărâre de guvern, a proiectului de lege cu privire la vânzarea, către sindicatul petroliştilor condus de Liviu Luca, a 8 procente din acţiunile Petrom.

Fost asociat al consilierului lui Băsescu, Peter Eckstein Kovacs

Kerekes Gabor a fost implicat, de asemenea, într-o afacere media din care făceau parte mai mulţi lideri ai UDMR şi afacerişti celebri. Astfel, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în data de 8 mai 2006, a luat fiinţă compania SC Eureka Media SRL, firmă care a activat în domeniul radioului şi al televiziunii. Societatea a fost fondată, printre alţii, de Peter Eckstein Kovacs, cu un procent de 1,5% din acţiuni. Kovacs a deţinut funcţia de consilier prezidenţial, când la Palatul Cotroceni se afla Traian Băsescu. Vicepreşedintele executiv al UDMR de la vremea respectivă, Kerekes Gabor, deţinea un pachet de 3,5% din acţiunile SC Eureka Media SRL. Compania Eureka Media SRL a intrat în insolvenţă în cursul anului 2011.

În 2009, Peter Eckstein-Kovacs a fost luat sub aripa protectoare a lui Traian Băsescu, devenind consilierul prezidenţial al acestuia pe probleme de minorităţi. El a demisionat, însă, din această funcţie, pe data de 11 septembrie 2011, pentru că nu a fost de acord cu Băsescu în privinţa abordării situaţiei referitoare la proiectul minier aurifer de la Roşia Montană. Kovacs era de partea ONG-urilor controlate de magnatul George Soros, care au protestat ani de zile în legătură cu această exploatare. De altfel, subiectul nu reprezintă singura temă pe care o are Kovacs în comun cu zona respectivă a societăţii civile, el militând, în mai multe rânduri, public, pentru acordarea unor drepturi civile cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex, care să permită acestora moştenirea bunurilor comune şi obţinerea de credite bancare.

În 2011, Peter Eckstein-Kovacs a candidat pentru funcţia de preşedinte al UDMR, pierzând în favoarea actualului lider Kelemen Hunor. În 2018, el a demisionat din formaţiunea politică, pe care a acuzat-o de “cârdăşie” cu PSD în chestiunea modificărilor operate la codurile penale.

În cadrul unui interviu acordat unei publicaţii on-line, Peter Eckstein-Kovacs declara că “ar fi un sentiment de confort şi de modernitate dacă nu ar exista în Constituţia României sintagma «stat naţional»”, şi că, dacă ar putea decide el, ar adopta modelul Constituţiei franceze, care defineşte “Franţa ca republică, indivizibilă, laică, democratică şi socială, dar nu conţine noţiunea de stat naţional”. Afirmaţia a fost făcută din calitatea de consilier prezidenţial.

Contracte cu SRI şi SIE

La fel de interesant este faptul că acelaşi Kerekes Gabor, împreună cu alţi doi parteneri de afaceri ai lui Peter Eckstein-Kovacs, Nagy Zoltan şi Vasile Andrei Vita, au deţinut, până în anul 2014, acţiuni la societatea Solel Management SRL.

Vasile Andrei Vita, socrul lui Rareș Bogdan, este un om de afaceri din Cluj, care, potrivit presei locale, a deţinut chiar calitatea de consul onorific al Turciei la Cluj, şi care controlează o companie de electronice pe nume Vitacom Electronics SRL. Această din urmă companie a derulat, în anul 2010, contracte cu exact instituţiile care se ocupă cu siguranţa naţională şi care, teoretic, au sprijinit organele de urmărire penală în dosarul “Privatizărilor Strategice”.

Astfel, conform SEAP (actual SICAP), SC Vitacom Electronics SRL a livrat, la data de 21 iulie 2010, echipamente electronice către Serviciul de Informaţii Exerne, iar, în 18 mai 2010, aceeaşi firmă a livrat cabluri electrice şi de transmisie de date către UM 0466 Bucureşti. Această unitate militară este de fapt Brigada Antiteroristă din cadrul Serviciului Român de Informaţii.

Articolul O companie clujeană cu acționar din Ungaria a câștigat un contract cu statul. Firma s-a dovedit a fi o afacere din care s-au înfruptat personaje controversate din zona Clujului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Consiliul Județean Cluj va aloca nu mai puțin de 500.000 de euro pentru finanțarea unor proiecte de investiții ale Raionului Hîncești din Republica Moldova, mai exact pentru construcția laboratorului clinic anatomo-patomorfologic al Spitalului Raional Hincesti, un spital cu probleme.

Înțelegerea de cooperare între judeţul Cluj şi Raionul Hînceşti din Republica Moldova datează încă din 2015. În 2018, Consiliul Județean Cluj a decis să finanțeze, din bugetul propriu, unele obiective de investiții ale Raionului Hîncești: 350.000 de euro pentru „Construcția Laboratorului clinic anatomo-patomorfologic al Spitalului Raional Hîncești, Raionul Hîncești, Republica Moldova” și 150.00 de euro pentru „Crearea Centrului de excelență în domeniul educației în Raionul Hîncești, Raionul Hîncești, Republica Moldova”

Potrivit Consiliului Județean, în luna august, printr-o adresă, Consiliul Raional Hîncești a solicitat “realocarea din bugetul județului Cluj pe anul 2019 a sumelor alocate în 2018 și neutilizate. Sumele alocate în anul 2018 nu au putut fi utilizate în totalitate datorită nerespectării termenelor stabilite inițial, urmare a modificării legii achizițiilor, condițiilor climatice nefavorabile”. Astfel, Consiliul Județean Cluj a alocat din bugetul propriu echivalentul a 500.000 euro în vederea finanțării Spitalului Raional Hîncești.

În ceea ce privește sprijinirea Spitalului din Hîncești, se impune a fi precizat faptul că această unitate sanitară îndeplinește rolul de spital regional, ce deservește patru raioane, cu peste 260.000 de locuitori. Din costul total al proiectului, de 935.000 euro, suma ce urmează a fi suportată de Consiliul Județean Cluj este de 350.000 euro.

Referitor la edificarea Centrului de excelență în domeniul educației, necesitatea realizării acestui obiectiv este legată de dorința oferirii unei alternative viabile elevilor și profesorilor performanți, din diferite instituții educaționale din raion, care nu reușesc să depășească anumite bariere ce le limitează dezvoltarea și punerea în valoare, la maxim, a capacităților de care dispun. Prin crearea unui astfel de centru, autoritățile locale urmăresc formarea unui nucleu educațional de elită, capabil să ofere o integrare mult mai ușoară din punct de vedere profesional și social. Bugetul total estimativ al proiectului este de 185.000 euro, din care Consiliul Județean Cluj va contribui cu suma de 150.000 de euro.

Amintim în acest context faptul că, în conformitate cu prevederile legislației actuale, autoritățile administrației publice locale din România pot aproba finanțări din bugetele proprii pentru anumite categorii de investiții derulate pe teritoriul Republicii Moldova și Ucrainei, în baza acordurilor încheiate în acest sens. 

Gazeta de Cluj l-a contactat pe președintele Consiliului Județean Cluj pentru mai multe detalii.

“Acest acord între Cluj și Hincești are loc de mulți ani. E o frăție prin care ne permitem să îi ajutăm la investiții. Se continuă de mulți ani și îi ajutăm periodic cu anumite sume iar acum ne aflăm spre final. Nu știu ce probeme are acel spital, nu eu le verific, e un proiect tehnic prin care noi ne dorim să ajutăm cetățenii, pentru ei facem acest lucru”, a declarat Alin Tișe.

Spitalul pe care CJ Cluj îl finanțează este unul cu probleme

La Spitalul Raional Hâncești au existat mai multe conflicte de-alungul timpului. În anul 2018 o angajată a bucătăriei Spitalului Raional Hâncești spunea că a fost insultată și obligată să depună cerere de eliberare din funcție. Asta pentru că s-ar fi plâns de mai multe ori că produsele din care trebuie să gătească mâncarea pentru bolnavi sunt alterate. Medicul-șef al spitalului, Petru Ciubotaru, a respins acuzațiile femeii.

Romana Cârcei spune că a lucrat opt ani la Spitalul Raional Hâncești. După ce s-ar fi plâns de mai multe ori că din depozit i se dau produse alterate, șeful instituției medicale ar fi chemat-o în biroul său, unde ar fi insultat-o, iar apoi ar fi obligat-o să scrie cerere de demisie.

Femeia mai spune că nu doar cartofii erau stricați. De asemenea, potrivit ei, angajații de la bucătărie ar fi fost nevoiți să cumpere detergenți, dar și alte lucruri necesare, pentru că nu le-ar fi primit de la spital.

Pe de altă parte, medicul-șef al spitalului, Petru Ciubotaru, a declarat pentru o televiziune națională că tot ce spune Romana Cârcei sunt aberații. Totodată, Petru Ciubotaru a negat și că angajații bucătăriei ar fi nevoiți să cumpere detergenți, dezinfectanți și alte preparate necesare în activitatea cotidiană. Medicul-șef al Spitalului Raional Hâncești a mai spus că nu a insultat-o pe femeie, ci doar ”i-a făcut observație” că vestimentația de serviciu îi este murdară și i-a dat indicații să și-o schimbe.

Tot în anul 2018 Medicul ginecolog de la spitatul raional Hâncești, Ion Secher, a fost acuzat de personalul medical de la spital că hărțuiește sexual alți angajați ai spitalului, doctorițe, asistente medicale. Anunțul a fost făcut prin intermediul unui profil pe Facebook.

Colectivul spitalului raional Hâncești s-a adresat cu o plângere în adresa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la faptul că acest „doctor” hărțuiește sexual asistentele medicale și alți doctori de sex feminin.

Femeile care au semnat plângerea afirmă că medicul își permite un comportament neadecvat în raport cu ele și pentru orice serviciu cere satisfacție sexuală. Acestea spun că sunt nedumerite și își exprimă regretul pentru ceea ce se întâmplă în cadrul spitalului. „Toți care au mame, fiice, surori ar trebui să-și pună întrebarea „Dar dacă una din aceste persoane apropiate o să nimerească la consultație la acest medic și am afla ulterior că au fost hărțuite?”” se spune în document.

Victimele spun că deși acest lucru e greu de crezut, de fapt este o realitate. În plângerea colectivă se cere demisia publică a medicului afirmând că o altă alternativă nu există. „Nu trebuie să tolerăm acest gen de violență cu tentă sexuală sau am ajuns la un așa nivel de degradare socială?” se mai spune în document.

În adresare se spune că ginecologul acuzat de hărțuire sexuală este cumătrul șefului spitalului, Petru Ciubotaru, acesta este rugat să nu protejeze oamenii bolnavi care hărțuiesc sexual personalul din spital. Șeful spitalului este un factor de decizie care poate să îl demită pe Secher.

În scrisoarea către minister se mai scrie că „Ion Secher nu o duce rău nici la capitolul financiar. Acesta deține trei automobile scumpe, sperăm cu toată inima ca acestea să nu fie obținuți din proxenetism.” Autorii plângerii spun că nu trebuie nimeni să rămână indiferent, iar fenomenul violenței sexuale în spitale și alte locuri publice trebuie oprit.

În urmă cu șase ani, inspectorii Agenției pentru Protecția Consumatorilor au efectuat un control de stat inopinat la I.M.S.P. Spitalul Raional Hîncești privind asigurarea metrologică a prestării serviciilor medicale şi a utilizării mijloacelor de măsurare conform cerinţelor prescrise. In cadrul controalelor de stat efectuate, inspectorii APC au constatat următoarele: din 112 unităţi de mijloace de măsurare supuse obligatoriu supravegherii metrologice de stat, doar 6 unități corespund cerințelor metrologice prescrise, fiind conforme pentru utilizare; 98 unități de mijloace de măsurare aveau buletinele metrologice de verificare expirate; 5 analizatoare biomedicale pentru investigări de laborator nu sunt legalizate metrologic, adică nu dispun de certificate de aprobare de model şi nu sunt incluse în Registrul de Stat al mijloacelor de măsurare; neasigurarea metrologică a monitorizării temperaturii mediului recomandat de Ghidul Naţional Perinatologic pentru sălile de naştere şi cele pentru nou-născuţi; în toate secţiile acestei instituţii , inclusiv în laboratorul clinic diagnostic nu este asigurat metrologic procesul de păstrare a medicamentelor şi reactivelor.

Pe lângă încălcările ce țin de asigurarea metrologică, inspectorii Agenției au depistat 17 loturi de medicamente și reagenți cu termenul de valabiliate expirat. Astfel inspectorii au găsit: 1lot de amoxacilină expirată a fost găsit la Centrul Perinatologic al spitalului, 6 loturi de medicamente și 3 loturi de reagenți au fost depistate în laboratorul clinic diagnostic al spitalului. Regenții expirați în octombrie 2008 și respectiv mai 2012 erau utilizați pentru diagnosticarea sifilisului în laboratorul clinic-diagnostic, precum și un set de material de referintă pentru determinarea conținutului de proteine în urină, expirat în ianuarie 2013. De asemenea au mai depistat 9 loturi de medicamente expirate și un lot de termometre medicale în lipsa buletinelor de verificare motrologică.

Articolul Consiliul Județean Cluj alocă 500.000 de euro pentru dotarea unui spital cu probleme din Republica Moldova apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Foarte greu să-i vezi mutra nesuferită a președintelui Iohannis, zi de zi, și încă cu perspectiva atroce de a mai fi ales pentru un nou mandat de cinci ani în fruntea statului. Cinci ani în care, din păcate pentru noi că nu are nici un contracandidat serios, îi vom asculta panseurile à la Gâgă și discursul său atât de târâtor încât ne face să-l bănuim că e atins de hipofrenie (adică conform dicționarului explicativ de un ușor ”retard mintal”). Pentru că așa arată ca un ușor retardat mintal care varsă pe gură șuvoaie de cuvinte care pe multe nu cred că le înțelege, cuvinte care îi sunt puse în augusta-i cavitate bucală de stăpânii săi securiștii. Cei care l-au înscăunat odată sub pretextul patriotic să avem un președinte minoritar, și neamț pe deasupra, la aniversarea celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918 în fruntea țării ca să arătăm ce democratică este România, ni-l pregătesc să ni-l livreze și a doua oară. Iar poporul iohanist îl place și-l va vota.

Iohannis a fost ales și susținut de serviciile secrete românești tocmai pentru ceea ce aparent este: german, bărbat și cu aura incoruptibilității când știm cu toții câte schelete are în dulap. Dar dacă e ordin de zi pe unitate trebuie îndeplinit la timp și întocmai. Ce este amuzant e faptul că Iohannis se compară între prieteni cu… Obama.

Da, unul este primul minoritar ales democratic de români, iar Obama a fost primul african american ales democratic de americani. Dar asemănările se opresc aici.

De când a ajuns președinte, Werner Klaus Iohannis nu face altceva decât să-și trădeze țara și să o vulnerabilizeze și să o fragilizeze zi de zi. De fapt, singura misiune pe care a executat-o cu bine trădătorul de la Cotroceni a fost să încerce să conserve cât mai mult din puterea serviciilor secrete și a Parchetelor în această nefericită țară și exploatarea resurselor țării de către stăpânii din străinătate: cancelariile occidentale și firmele multinaționale din aceste țări.

Iohannis s-a împotrivit creșterii salariului minim pe economie pentru a nu prejudicia interesele multinaționalelor  care-i foloseau pe muncitorii noștri din țară pe post de vietnamezii Europei. A, nu-ți convenea, ok. Ca muncitor român plecai în Anglia sau în Germania să lucreze pe salariul minim de acolo care nu era de 1.200 de lei, ci de 1.200 euro sau 1.200 lire sterline. Deci patronii din Occident ai multinaționalelor erau în situația win-win, ori îi exploatăm ieftin pe români acasă la ei sau ieftin la noi acasă în Vest. Cum să fie fericiți că a crescut salariul minim? Cum să fie fericiți stăpânii din Vest ai lui Werner Iohannis când doctorii au primit salarii comparabile cu cele din Occident și nu mai emigrează să fie slugile occidentalilor. Nu e bine pentru șefii lui Iohannis. Și atunci dă-i cu diversiunea cu spitalele regionale o uriașă hoție din care câștigă tot felul de firme din Vest sute de milioane de euro pentru consultanță. Adică până acum am știut face spitale, acum vezi, Doamne trebuie plătită consultanță la o firmă din Vest 200.000.000 de euro. De aceea guvernul PSD n-a înaintat proiectele Bruxellului, proiecte care sunt foarte păguboase pentru țară.

Cretinii la transmiterea ordinului de zi pe unitate au și început să ragă ca măgarii în presă și pe rețelele sociale: ”PSD nu face spitale regionale, PSD nu e capabil, etc, etc.!”. De fapt, PSD n-a vrut să gireze jaful pus la cale de birocrația bruxeleză. Și foarte bine a făcut. Rău a făcut guvernul că nu a explicat opiniei publice de ce aceste proiecte toxice  și folosesc doar altora, nu țării.

Ultima ispravă a hipofrenului de la Cotroceni  – sabotarea candidatului român pentru funcția de comisar european este doar ultima acțiune a acestui nenorocit.

Acum, Werner Iohannis se crede în vârful piramidei și crede că are și cel de-al doilea mandat în mână. În locul lui aș fi mai prudent. Explozia scandalului cu fiul lui Biden și afacerile lui nu va ocoli România,  Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA în România este membru în board-ul Fondului Proprietatea încă din 2016, iar din 29 septembrie 2019 a mai primit un mandat de trei ani până la sfârșitul anului 2022. Dacă ne uităm în CV-ul său, vedem că Gitenstein a lucrat timp de zece ani pentru senatorul Joe Biden, fiind mâna lui dreaptă în Comitetul Senatorial pe probleme judiciare al SUA. Poate o să mai aflăm mai multe lucruri despre ce afaceri are Biden în România, Gitensten tot aici în țară și o să mai aflăm despre relațiile bolnave de la vârful Parchetelor din România cu reprezentanții de vază ai SUA. Al doilea mandat nu e sigur deloc. Să vedem când începe scandalul!

Articolul Să vedem când începe scandalul apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul premier al Republicii Moldova, Ioan Struza, a vândut proiectul de birouri Liberty Technology din Cluj. Beneficiarii sunt una dintre cele mai importante Universități din lume, Universitatea Harvard din Statele Unite, și dezvoltatorul imobiliar White Star Real Estate, care au achiziționat proiectul după o perioadă îndelungată de negocieri.

Președintele fondului de investiții Fribourg Capital, Ioan Struza, a anunțat public că după un an de negocieri, proiectul de birouri Liberty Technology Park din Cluj-Napoca  a fost vândut.  Proiectul care are o suprafață totală de 46.000 metri pătrați reprezintă modernizarea a 5 clădiri ale fostei fabrici de mobilă Libertatea în urma căreia s-a obținut o suprafață închiriabilă de aproximativ 17.000 mp care vor fi utilizați drept birouri, săli de conferință sau facilități pentru timpul liber. Fostul premier Ioan Struza a declarat despre această învestiție că ”A fost concepută într-o perioadă de maximă criză, când Clujul era o industrie destul de low profile”.

Ce este conceptul de „Liberty Technology”

Situat în partea de nord a orașului, Liberty Technology Park găzduiește chiriași de renume internațional din segmentele IT&C ș R&D, precum Siemens, IBM, Arvato și Altran. Tot aici a fost lansat acceleratorul Spherik, care își propune să ajute comunitatea locală de start-up-uri să crească la nivel internațional.

Ajungând „pe mâna” unui tipar neobișnuit de investitori pentru România, partenerii americani vor aduce un plus la nivelul municipiului Cluj-Napoca potrivit declarațiilor lui Ioan Struza pentru presa locală. Intenția sa inițială a fost de dezvolare a proprietății prin atragerea unui asociat dar mai apoi, a decis că varianta cea mai optimă pentru toată lumea, luând în considerare faptul că White Star mai administrează proiecte de birouri, dar și spații logistice și industriale în România : „În ultimii ani am muncit din greu pentru a crea un ecosistem IT unic, care reprezintă acum locul perfect pentru domeniul corporate, compus atât din companii mici și medii, cât și din start up-uri. Proiectul Liberty a ajutat la crearea industriei tech atât de înfloritoare în Cluj-Napoca și a marcat, de asemenea, începutul gentrificării acestui cartier industrial. Suntem bucuroși să încheiem o astfel de tranzacție cu White Star Real Estate, un jucător care împărtășește viziunea noastră legată de viitorul acestei regiuni, astfel că vom continua să îi susținem în dezvoltarea viitoare a Liberty Technology Park”.

Ioan Struza a mai declarat despre proiect că: „Proiectul Liberty Technology Park Cluj a pornit de la ideea de a interveni în peisajul clujean la un nivel profund, de a schimba esența acestui loc în mod pozitiv, de a fi o extensie naturală a centrului orașului. Tocmai având la bază această idee s-au născut și premisele acestui tip de proiect care depășește criteriile standard ale unui proiect imobiliar, înglobând toate facilitățile unui parc tehnologic. Mai mult, felul în care este gândită construcția propriu-zisă a parcului ține de utilizarea doar a tehnologiilor inovatoare, prietenoase cu mediul și eficiente din punct de vedere energetic.”

Despre celelalte investiții ale sale, în sectorul IT, Sturza spune că sunt „mai puțin vulnerabile și sunt poate mai puțin vizbile în mediul de afaceri din România”.

Istoria Fabricii de mobilă „Libertatea”

Proiectul Liberty Technology Park este înlocuitorul a ceea ce reprezenta în trecut Fabrica de Mobilă Libertatea, cunoscută pentru rezistența ei la cele două războaie mondiale.  Povestea fabricii începe în anul 1870 cand Clujul era un oraş mic care abia însuma vreo 25.000 de locuitori. Un meșter vienez, Franz Triska, se stabilește la Cluj și își intemeiază o întreprindere comercială industrială. Cu timpul fabrica s-a dezvoltat enorm ajungând în 1949 să funcționeze prin comasarea mai multor fabrici de mobilă, având patru secții de producție. Fabrica a devenit companie privată în anul 1994 condusă de către Sorin Dan, un om de afaceri care mai deținea și Hotelul City Plaza, iar în anul 2010 a fugit cu banii celor 100 de angajați și a închis fabrica.

Valorea tranzacției  Proiectului Liberty Technology Park

Valoarea tranzacției nu a fost deocamdată confirmată, însă potrivit informațiilor vehiculate în presa locală, aceasta s-ar putea ridica la aproximativ 40-50 de milioane de euro.

Compania de consultanță imobiliară Colliers International a consiliat Fribourg Development în vânzarea complexului de birouri

O altă tranzacție majoră care s-a desfășurat la Cluj-Napoca, a fost vânzarea clădirii „The Office” către patronii companiei DEDEMAN, cu o valoare de peste 120 de milioane de euro.

Universitatea Harvard, proprietara pădurilor din România

Harvard a început tranzacțiile în România încă din anii 2005 când a cumpărat hectare întregi de păduri.  Universitatea Harvard este astfel la a doua mare investiţie în România. Harvard a fost în trecut deținătoarea a 33.00 de hectare de păduri din România pe care ulterior le-a vândut companiei IKEA. Compania a plătit, în iunie 2015, peste 56 de milioane de euro ca să își asigure materia primă pe termen lung, fiind la prima achiziție globală de terenuri forestiere pentru exploatare.

Suprafeţele împădurite achiziţionate de IKEA sunt localizate în centrul şi nord-estul României (cu precădere în Prahova, Buzău, Vrancea, Botoşani) şi cu o concentrare mai mică în nord-vest (Bihor).

Suprafaţa fondului forestier din România este de aproximativ 6,6 milioane de hectare, acoperind circa 27% din suprafaţa întregii ţări, România clasându-se pe locul 13 în Europa ca volum de păduri, dar doar pe poziţia 26 ca pondere a domeniului forestier în teritoriul naţional, potrivit datelor de la Euromonitor, Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Mediului.

Articolul Achiziție de proporții mari la Cluj: Universitatea Harvard din Statele Unite a cumpărat proiectul de birouri Liberty Technology apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Melania Gabriela Ciot, propunerea de rezervă a PSD pentru postul de comisar european din partea României, este acuzată de plagiat. Ea este ”pupila” lui Vasile Puscaș care i-a fost conducătorul lucrării de doctorat. De asemenea, Ciot a publicat în tandem cu Puscaș mai multe articole de specialitate. Unul dintre articole, cel publicat în 2012 este plagiat aproape în totalitate.

Melania Gabriela Ciot s-a înscris în PSD în 2004 în organizația din Bihor. Ulterior ea a venit în Cluj Napoca, unde a devenit purtător de cuvânt la PSD Cluj. Potrivit surselor politice, ea a fost promovată de Vasile Puscaș și a ajuns consilier în Ministerul pentru societatea informatică. Practic, în lucrarea ei de doctorat sunt analizate acțiunile și prestația publică reflectată în presă a conducătorului ei de doctorat, Vasile Pușcaș, în perioada în care acesta era Negociator-șef al României pentru integrarea în Uniunea Europeană. La scurt timp după obținerea titluluiea câștigă un concurs la Facultatea de Studii Europene a UBB pentru un post de conferențiar. Din cadrul comisiei de concurs au făcut parte Nicolae Păun, decanul Facultății de Studii Europene, Lucian Leuștean (Universitatea „Cuza” din Iași), Iordan Bărbulescu (SNSPA), George Poede (Universitatea „Cuza” din Iași) și Vasile Pușcaș (UBB).

Dacă plagiezi cot la cot cu un grangur PSD ajungi departe

Potrivit adevarul.ro, în perioada 2014 – 2015, Gabriela Ciot a fost consilier pentru afaceri europene la cabinetul lui Eugen Orlando Teodorovici, ministru pentru Fonduri Europene în Guvernul Ponta. Ulterior, în 2017, Liviu Dragnea a repartizat filialei PSD Cluj un post de secretar de stat la Externe, funcţie adjudecată de Gabriela Ciot, cu susţinerea lui Eugen Teodorovici, susţin surse din PSD. Ca secretar de stat în MAE, Gabriela Ciot a fost reprezentantul Guvernului la Bruxelles în timpul preşedinţiei rotative a Consiliul UE, pe care România a deţinut-o în primele şase luni ale anului. „Aşa s-a împrietenit cu Viorica Dăncilă. De fapt, e copia fidelă a premierului. Deşi e secretar de stat în MAE, Ciot nu poate vorbi fără să citească de pe foi“, susţin sursele citate.

În perioada 2014 – 2015, Gabriela Ciot a fost consilier pentru afaceri europene la cabinetul lui Eugen Orlando Teodorovici, ministru pentru Fonduri Europene în Guvernul Ponta. Ulterior, în 2017, Liviu Dragnea a repartizat filialei PSD Cluj un post de secretar de stat la Externe, funcţie adjudecată de Gabriela Ciot, cu susţinerea lui Eugen Teodorovici, susţin surse din PSD. Ca secretar de stat în MAE, Gabriela Ciot a fost reprezentantul Guvernului la Bruxelles în timpul preşedinţiei rotative a Consiliul UE, pe care România a deţinut-o în primele şase luni ale anului. „Aşa s-a împrietenit cu Viorica Dăncilă. De fapt, e copia fidelă a premierului. Deşi e secretar de stat în MAE, Ciot nu poate vorbi fără să citească de pe foi“, susţin sursele citate.

A plagiat dintr-o carte apărută la Cambridge University Press

Articolul stiințific plagiat aproape în totalitate se intitulează  „Psychological Factors in Foreign Policy Decision-Making (I): Decision-Making Models” și a fost publicat în Studia Universitatis Psychologia-Paedagogia, revistă care aparține UBB. Cosemnatar este Vasile Puscaș, iar cele mai multe corespondențe de plagiat se regăsesc în cartea “Understanding Foreign Policy Decision Making”, semnată de Alex Mintz și Karl DeRouen Jr., apărută în anul 2010 la Cambridge University Press. Însă, în cadrul articolului respectiv se regăsesc și alte surse de inspirație care nu sunt menționate.

Articolul Clujeanca Melania Ciot, candidat la un post de comisar-european, acuzată de plagiat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Update: Numărul morților a crescut la zece, în accidentul devastator din Ialomița, unde un TIR a lovit cumplit un microbuz plin de pasageri.

Știrea inițială: Carnagiu pe DN 2 A în Ialomița. Nouă persoane au murit și alte nouă sunt grav rănite după ce un microbuz a intrat într-un TIR, sâmbătă dimineață,, informează reprezentanţii ISU Ialomiţa.

Potrivit sursei Antena 3, în microbuz au fost 17 persoane, iar în urma accidentului au murit 8 persoane din acest autovehicul, precum şi şoferul tirului.

Secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat, pentru Antena 3, că şi starea a 4 răniţi este foarte gravă. El a precizat că un rănit în stop cardio-respirator a fost direcţionat către un spital de urgenţă din Capitală, iar alte trei au fost duse la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slobozia. Celelalte 5 persoane rănite au fost, de asemenea, direcţionate către spitale din Bucureşti.

Articolul Zece persoane au murit și alte opt sunt grav rănite după ce un TIR a lovit un microbuz apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În cursul acestei săptămâni, inspectorii OPC Cluj au verificat condițiile din Piața Mărăști în care sunt vândute produsele alimentare. Cei de la OPC Cluj au descoperit gândaci, igrasie și mucegai în magazinele și spațiile comerciale din spațiul respectiv. Pe de o parte piețarii îl acuză administratorul pieței că nu s-a ocupat de igienizarea pieței.

În urma unui control făcut de OPC Cluj la Piața Mărăști s-a descoperit că marfa este vândută în spații mucegăite, printre gândaci și mucegai.

“Sub paleţii pe care îşi depozitează marfa şi pe care stau vânzătorii din Piaţa Mărăşti era o mizerie de nedescris, aşa că, împreună cu administratorul pieţei am decis să închidem complet spaţiul, până la remedierea totală a situaţiei. Este vorba despre circa 30 de mese, unde era murdărie încă de la ora 9 dimineaţa, când am efectuat noi controlul. Propunerea de redeschidere este pentru ziua de luni a săptămânii viitoare, când vom face un nou control, ca să vedem dacă lucrurile sunt în regulă”, a declarat Mircea Radu, comisar şef adjunct la OPC Cluj.

De asemenea, în urma controlului şi magazinul Carrefour din Mărăşti a fost închis de OPC Cluj. În spațiile respective au fost găsită murdărie, diferenţe de preţ între afişajul la raft şi cel de la casa de marcat, precum şi campanii promoţionale înşelătoare, de genul “1+1produse”, care, de fapt, erau inexistente. Fiecărui magazin i-a fost aplicată şi câte o amendă de 145.000 lei.

Piețarii îl arată pe administrator

Pe de altă parte, piețarii spun că, de fapt, administratorul pieței ar fi trebuit să se ocupe de întreținerea spațiilor pe care ei le-au închiriat.

”Noi am închiriat mesele și spațiile acestea de la domnul Goia! Potrivit contractului el trebuia să ne pună la dispoziție un spațiu igienizat și trebuia să aibă toate avizele de la DSP (Direcția de Sănătate Publică, n.red.) și de la ce instituții sunt implicate. Eu de când am închiriat aici așa am pomenit spațiul ăsta, cu igrasie și cum vedeți cum arată. Noi întreținem și facem curățenie zilnic, dar nu ne putem apuca să zugrăvim pereții”, a declarat proprietarul unui magazin de carmangerie din Piața Mărăști.

”Astea sunt condițiile de aici pentru că așa am primit spațiile atunci când le-am închiriat. E piață de legume și fructe aici, nu e sală de operații aici! Unul dintre inspectorii (de la OPC Cluj, n.red.) care au venit aici s-au luat de noi că de ce este praf sub paleți?!”, a declarat un alt piețar.

Spațiile din Piața Mărăști sunt administrate de SC Market Mărăști, firmă controlată de familia Tripon (Dorina, Mihai și Ionuț) și de Gheorghe Bondane (asociat minoritar și administrator, n.red.), Sabina Todica, mama omului de afaceri Teofil Tripon, SC Eunicia SRL, una dintre afacerile lui Costică Pocol, soții Viorica și Ioan Goia, SC Mărăști Star, afacere controlată de familia Tripon, SC Ilmato Import Export, afacere controlată de Ionuț Goia, SC Administrarea Piețelor și Oboarelor SA, firmă înființată de liberalul Horia Uioreanu (fostul șef al CJ Cluj, condamnat pentru corupție), fostul consilier local liberal Romulus Zamfir, fostul viceprimar PNTCD Mircea Gavrila sau fostul consilier local țărănist Ionel Chicinaș

Acționariatul SC Agromărăști, firma care administrează piața de cartier, este format din Dorina Tripon și firmele ADMINISTRAREA PIETELOR SI OBOARELOR SA, AKAMAI SRL, GEBA ST IMPORT EXPORT SRL, FAMILIA IMPEX SRL, ILMATO IMPORT EXPORT SRL, MARASTISTAR SRL, adică beneficiarii schimbărilor efectuate în cartea funciară.

Potrivit unui extras de la ONRC din data 28.02.2019, administratorul firmei Agromărăști este Ionescu Simona Cristina, însă, contactată telefonic de Gazeta de Cluj ea a spus că nu mai deține această funcție.

Un liberal și  un democrat au început afacerea

În 2004, fostul consilier al premierului Călin Popescu Tăriceanu, Mircea Cherteş, a deschis societatea Parking Mărăşti care este beneficiarul parcării din Mărăşti. Cherteş a făcut un împrumut la Banca Italo -Romena de circa 3,65 milioane de euro, bani pentru construcţia proiectului, însă nu a mai achitat creditul. După nici o lună de zile, firma lui a primit contractul pentru construirea unei parcări în cartierul Mărăști, pe un teren concesionat de colegul său de alianță de atunci, democratul Emil Boc.

Acţionarul principal al societăţii, Mircea Cherteș, fost consilier al premierului Călin Popescu Tăriceanu şi fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare, a fost acuzat că ar fi obţinut ilegal contractul pentru realizarea parkingului.  De asemenea, în cadrul Parking Mărăşti, administrator este şi Costică Pocol, patron al SC Center Star (firmă în faliment), care a realizat construcţia „lipită” de Parking Mărăşti. Legat de acest imobil, primarul Emil Boc a declarat că va face o plângere penală împotriva lui Pocol pentru nerespectarea regimului construcţiilor, însă nu s-a întâmplat nimic.

SC Parking Mărăşti, societatea care a realizat parkingul, a fost înfiinţată cu doar câteva luni înainte de a participa la licitaţie. Mai mult, respectiva societate avea capitalul social minim necesar. De asemenea, compania a finalizat cu o întârziere de un an realizarea construcţiei, obţinând derogări din partea municipalităţii pentru a finaliza lucrarea. Mai mult, chiar dacă lucrările au fost finalizate, profitul a întârziat să apară. Spaţiile comerciale nu au fost închiriate numai în proporţie de 40 %, iar cetăţenii nu au folosit prea mult parkingul.

Licența Parking Mărăști

În 2008,  Amelia Cândea,  studentă la Sociologie, a scris o lucrare de licență intitulată ”Informalitate și clientelism. Piața Mărăști din Cluj Napoca”. Pentru redactarea textului, ea a discutat cu clienții din piață, cu vânzătorii și cu alte persoane în cunoștință de cauză.

”Primarul Funar a fost cel care a concesionat terenul Pieței Mărăști, (pe 49 de ani), către trei acționari: Pocol o avut 40%, Bondane 19% și APO 30%”. Primii doi – îmi spune cu o totală nonșalanță interlocutorul meu – au lucrat amândoi la CFL Baciu 2, deci au reușit să fure de acolo atâția bani, pentru că numai acolo erau legume și fructe în vremea aceea. Cam ăștia au fost banii pentru concesionare, pentru teren. Iar pentru amenajare, pentru a amenaja piața, au scos un credit de la Bancoop”. Însă din acest împrumut o sumă importantă a fost folosită pentru a deschide o fabrică de bere în Săvădisla, iar o altă parte a fost investită la abatorul lui Costică Pocol, din Dâmbul Rotund. Desigur, aceștia nu au mai putut să returneze ratele la bancă, și așa au fost confiscate de bancă magazinele limitrofe, terenul rămânând însă al acționarilor. Bancoop a vândut către persoane fizice un drept de folosință al magazinelor pe termen de 15 ani, recuperând o parte din sumă.

Articolul Piața Mărăști închisă de inspectorii OPCCluj.Piețarii dau vina pe administrator pentru mizeria în care își vindeau produsele apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urma unui proces deschis de magistratul Camelia Bogdan împotriva CSM, ÎCCJ Inspecția Judiciară și șeful instituției Lucian Netejoru completul de cinci judecători din cadrul Înaltei Curți a fost desființat. Decizia nu este definitivă, însă dacă sentința va rămâne în vigoare, pentru persoanele condamnate anul acesta procesul s-ar relua din faza apel. În contrapartidă, și procurorii vor putea contesta achitărilor emise de acest complet al ÎCCJ.

Anul acesta, judecătorul Camelia Bogdan a deschis un proces la Curtea de Apel București împotriva CSM, ÎCCJ Inspecția Judiciară și șeful instituției Lucian Netejoru. Pe fond, instanța a emis o decizie la mijlocul acestei săptămâni din cadrul căruia reiese faptul că va trebui desființat completul de cinci judecători din cadrul Înaltei Curți.

”Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes invocată de paratul CSM. Admite acțiunea reclamantei Bogdan Camelia. Admite în parte acțiunea conexă formulată de reclamantul Goga Octavian. Anulează Hot. nr. 1535/2018 a CSM-Secția pentru judecători și Hotărârile nr. 179/2018 și nr. 2/2019 ale Colegiului de conducere al ICCJ. Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta Goga Octavian de suspendare a executării actelor administrative contestate. Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. Cu recurs în 5 zile de la comunicare pe capătul de cerere privind suspendarea executării și în termen de 15 zile în ceea ce privește anularea hotărârii contestate. Cererea de recurs se depune la CAB. Pronuntata in sed. pb. azi, 02.10.2019, cu aplicarea art. 396 alin. 2 Cpc”, arată soluția pe scurt a Curții de Apel Cluj.

Una caldă pentru Dragnea, alta rece pentru Tăriceanu

Actele administrative anulate de instanță sunt Hotărârea CSM prin care s-au stabilit „efectele Deciziei nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte completele de 5 judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2019”, „Hotărârea Colegiului de conducere nr. 2 din 3 ianuarie 2019 – aprobarea compunerii completelor de 5 judecători pentru anul 2019” şi „Hotărârea Colegiului de conducere nr.179 din 20 decembrie 2018 -măsuri pentru organizarea tragerii la sorţi a completurilor de 5 judecători pentru anul 2019”.

Interesant este faptul că decizia Curții de Apel București vine în completarea unei alte decizii emise de Curtea Constituțională care prevede completele de cinci judecători. Potrivit deciziei CCR, s-a stabilit că Înalta Curte a desemnat nelegal completele de cinci judecători și nu a respectat legea privitor la constituirea completelor respective.

Dacă decizia desființării completelor de cinci judecători va rămâne în vigoare, Liviu Dragnea ar putea cere rejudecarea procesului din stadiul de apel, iar condamnarea lui ar putea fi anulată. În același timp. Procurorii ar putea cere anularea achitării emise de ÎCCJ în privința lui Călin Popescu Tăriceanu.

Pe cine țintește Camelia Bogdan

Demersurile din justiție inițiate de Camelia Bogdan îl vizează în mod direct și pe șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru. Ea a făcut o plângere penală pentru faptul că Netejoru nu a declarat că face parte din rândul masonilor. Inițial, dosarul de cercetare s-a deschis la DNA Constanța și a fost instrumentat de procurorul Andrei Bodea însă, intempestiv, structura centrală a DNA a preluat dosarul respectiv și l-a atribuit lui Remus Budăi. La rândul lui, Budăi este acuzat că a încercat să îl scape pe șeful Inspecției Judiciare de apartenența la Loja Masonică din România. Netejoru împreună cu judecătorul ÎCCJ Ionuț Matei fac parte din masonerie, ”nașul” lui fiind generalul Adrian Ciocârlan, director adjunct al SRI. Netejoru și Matei fac parte din loja masonică SF 98 Sfântu Gheorghe.

Completele de 5 judecători în materie penală:

-judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei,

-judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu,

-soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei,

-soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.

Articolul Camelia Bogdan răstoarnă completul de 5 de la ÎCCJ apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Problemele administrative ale companiei ”Pază şi Protecţie Cluj” par a nu se mai termina. Profit zero, pierderi de mii de lei și datorii de milioane. Așa arată bilanțul unei societăți din subordinea Consiliului Județean Cluj. Iar problema persistă de la an la an.

O analiză a bugetului de venituri și cheltuieli la societatea Pază și Protecție Cluj SRL arată dimensiunea dezastrului la aceșt operator economic, care, în ciuda veniturilor aproape inexistente și a managementului defectuos continuă să fie susținută și unde, în continuare, se pompează bani publici.

Mai mult, chiar dacă merge în pierdere, societatea vrea să angajeze nu mai puțin de 16 agenți de securitate.

Potrivit bugetului rectificat, veniturile totale estimate  a fi realizate în anul 2019 sunt în sumă de 2,3 milioane de lei, iar totalul cheltuielilor a fost estimat la 2,8 milioane lei în creștere cu 702.310 lei față de nivelul aprobat la începutul anului.

“La data de 30 iunie 2019, societatea Pază și Protecție Cluj SRL a obținut o pierdere de 284.730 lei, iar rezultatul brut estimat pentru anul 2019 este pierdere de 472.600 lei. Se constată încercările de reducere a pierderii comparativ cu rezultatul anului 2018, când aceasta însuma 496.740 lei. Rezultatul negativ al societății este influențat de numărul insuficient de contracte precum  și de existența unor contracte cu tarife sub nivelul de creștere a salariului minim, care nu permit acoperirea cheltuielilor”, transmite Consiliul Județean Cluj.

Insolvenţa ”Pază şi Protecţie Cluj”

În anul 2015, compania ”Pază şi Protecţie Cluj” a intrat pentru prima dată în insolvenţă. Axente Husar, administratorul de la acea vreme declara următoarele: ”Am adoptat şi ne-am asumat o reorganizare judiciară, insolvenţa. Credem că această societate are un viitor dacă va fi condusă cum trebuie”

În anul 2015 conducerea Societăţii de Pază şi Protecţie a fost somată de către ANAF Cluj pentru suma de 218.492 lei, această sumă reprezentând obligaţii de plată neachitate. 109,133 lei a reuşit Societatea să achite, debitul neachitat ajungând astfel la suma de 100.359 lei.

Angajaţii pe muchie de cuțit

Angajaţii Companiei de Pază şi Protecţie Cluj au fost prezenţi în urmă cu mai bine de un an la o şedinţa a Consiliului Judeţean şi i-au cerut lui Alin Tişe ajutorul pentru a nu-şi pierde locul de muncă.

Soluţia cu care au venit angajaţii a fost de a transforma societatea înapoi în direcţie.

O astfel de încercare s-a petrecut şi în data de 22 februarie 2018 când un număr de aproximativ 12 persoane au venit să discute cu cei din conducerea CJ, pentru că au primit informaţii că firma ar urma să intre în insolvenţă. Doar trei dintre aceştia au fost primiţi la discuţii de către şefa de cabinet a preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, care le-a spus că încearcă să redreseze firma, precizând că prin intrarea în procedura de insolvenţă societatea comerciala înca se poate salva.

Angajaţii nu ştiau exact ce datorii are firma, însă o parte din ei susţineau că ar fi vorba despre aproximativ 2 miliarde de lei vechi.

,,Pază şi Protecţie Cluj” S.R.L  este organizată şi funcţionează ca o societate specializată de pază, fiind înfiinţată de către  Consiliului Judeţean Cluj, în calitate de asociat unic, cu personalitate juridică, prin reorganizarea Direcţiei Judeţene de Pază şi Ordine Cluj.

Problemele se țin în lanț de ani întregi

Pază și Protecție CLuj SRL este administrată în momentul de față de Maria Orieta Habala. În anul 2010 firma avea 316 angajați dar numrul acestora a scăzut constant iar în anul 2018 a rămas cu un număr de 88 de angajați. Deși în anul precedent a avut o cifră de afaceri de 2.140.369, profitul a fost de – 496.738 de lei. Datoriile firmei au depășit 2.200.000 de lei.

Articolul Problemele companiei ”Pază şi Protecţie Cluj” nu se mai termină. Societatea Consiliului Județean Cluj, în colaps financiar apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Marți, 1 octombrie, s-a aprobat printr-o hotărâre de consiliu rectificarea bugetului general propriu al Judeţului Cluj pe anul 2019. Schimbările făcute sunt semnificative, cel mai mult are de pierdut sănătatea, mai exact bugetul alocat acestei secțiuni a scăzut cu aproximativ 10.000 de lei.

Schimbările făcute de rectificarea bugetară se vor resimți drastic, daca pentru domeniile autorități publice, alte servicii publice generale, învățământ, cultură, recreere, religie, lucrurie se îndreaptă spre o creștere a investițiilor celălalte domenii precum sănătate, asigurări și asistență socială, acțiuni generale economice și transporturi vor simți o scădere semnificativă a sumelor de bani pentru anumite investiții în urma acestei rectificări.

În 17 aprilie bugetul s-a aprobat următorul buget general al județului Cluj: “Autorități publice” – 55.000 de lei, “Alte servicii publice generale” – 17.000 de lei, “Învățământ” – 73.000 de lei, “Sănătate” – 28.000 mii de lei, “Cultură, recreere, religie” – 98.000 de lei, “Asigurări și asistență socială” – 129.000 de lei, “Acțiuni generale economice” – 42.000 de lei și “Transporturi” – 336.000 de lei.

În urma rectificării bugetului local al Județului Cluj pe anul 2019 defalcat pe capitole de cheltuieli, aprobat marți, 1 octombrie, situația s-a schimbat astfel: “Autorități publice”- suma de 60.873,69 mii lei, “Alte servicii publice generale”- suma de 19.967.60 mii lei, “Învățământ” – suma de 79.704,59 mii lei, “Sănătate” – suma de 38.818,26 mii lei, “Cultură, recreere, religie” – suma de 100.625,47 mii lei, “Asigurări și asistență socială” – suma de 128.950,00 mii lei, “Acțiuni generale economice” – suma de 36.716,40 mii lei și “Transporturi” – suma de 341.775,64 mii lei.

Astfel, cei mai mulți bani în anul 2019 vor fi investiți pentru secțiunea transporturi, o diferență foarte mare față de domeniul asigurări și asistență socială care se află pe locul doi.

Pe ultimele locuri se situază serviciile publice generale și acțiunile generale economice.

Cum arată anul trecut bugetul județului Cluj

În anul precedent, potrivit proiectului de buget, cea mai mare sumă a mers la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, mai exact 279.239.000 lei. Suma reprezintă cheltuielile de personal pentru plata drepturilor salariale la cei peste 1000 de angajaţi şi pentru „asigurarea condiţiilor optime de asistenţă socială şi îngrijire pentru copiii instituţionalizaţi, persoanele adulte instituţionalizate (tineri şi vârstnici) şi a persoanelor încadrate în grad de handicap”.

Pe locul doi în topul alocărilor bugetare se află Transporturile cu 132,4 milioane de euro, unde cea mai mare parte a banilor merg către Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Cluj  (fosta RAADPP) care primeşte 37,5 milioane de lei (8,1 milioane euro). Tot aici mai sunt prevăzuţi bani pentru plata creditului contractat de Consiliul Judeţean în 2016 în valoare totală de 225.000.000 lei pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene.

Urmează cultura pentru care s-a alocat 50.976.000 lei, învăţământul cu 22.259.600 lei, religia cu suma de 20.847.000 lei, doar 3,4 milioane de lei primind sănătatea, mai puţin decât în urmă cu doi ani.

Din suma prevăzută la capitolul religie, cea mai mare parte a banilor a mers către finanţarea activităţilor de cultură, plata contribuţiilor personalului neclerical, pentru susţinerea cultelor religioase şi executarea unor lucrări de reparaţii şi modernizări la biserici. 

Au primit bani pentru reabilitarea clădirilor sau alte investiţii Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Artă Cluj, Şcoala Populară de Artă Tudor Jarda, Biblioteca Judeţeană Octavian Goga, Muzeul Memorial Octavian Goga, Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi Puck.

Consiliul Judeţean a propus și alocarea sumei de 7,4 milioane de lei pentru restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a ansamblului monument istoric Castel Banffy.

Articolul S-a aprobat rectificarea bugetară a județului Cluj. Vezi cine are de pierdut și cine e fruntaș apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Remus Lăpușan a făcut un anunț public, pe pagina sa de Facebook, în care și-a arătat indignarea cu privire la: „Managementul defectuos al partidului, mai precis la slabul leadership din fruntea PSD, care inclusiv la Cluj a girat o conducere care nu reprezintă clujenii și comunitatea noastră, un intrus care îşi atacă proprii colegi şi aleşii locali”. Lucrurile se bat însă cap în cap, iar trecerea lui bruscă la Pro România ne face să ne gândim că acțiunea sa a fost premeditată. Șeful PSD Cluj, Liviu Alexa, consideră plecarea sa este extraordinar de favorabilă.

Totul a început de la mesajul publicat pe pagina sa de Facebook, de către domnul Remus Lăpușan în care își anunța plecarea de la PSD pe motiv că partidul în care a activat pentru 26 de ani, și-a schimbat radical principiile, modul de funcționare dar în special valorile membrilor săi.

Mesajul public a lui Remus Lăpușan

 „Stimați clujeni, în urmă cu douăzeci şi şase de ani am intrat în PSD (PDSR) pentru valorile social-democrate, în care am crezut și în care cred și astăzi, pentru liderii și intelectualii de stânga care au condus PSD de-a lungul timpului, în primul rând pentru cei din Cluj care au contribuit decisiv la aderarea României la NATO și Uniunea Europeană, pentru tradiția social-democrată din Ardeal, de expresie occidentală.

Evenimentele ultimelor săptămâni îmi confirmă sentimentul de neîncredere pe care îl am de o bună perioadă, cu privire la managementul defectuos al partidului, mai precis la slabul leadership din fruntea PSD, care inclusiv la Cluj a girat o conducere care nu reprezintă clujenii și comunitatea noastră, un intrus care îşi atacă proprii colegi şi aleşii locali.

Am avut speranța, după 26 mai, că printr-un proiect de democratizare a PSD, vom reveni la optimizarea relaţiei de reprezentare şi democrație de partid care să nu fie pusă între paranteze de către un singur om dar se pare că actuala conducere nu a înțeles bine înfrângerea de la europarlamentare și a revenit la politica impunerii, în loc să asigure, statutar, alegeri libere.

Cluj-Napoca este un centru universitar de excelență, un oraș cosmopolit, care poate fi condus doar de lideri politici recunoscuți de comunitate, prin urmare resping orice asociere cu actuala conducere a PSD Cluj și îmi înaintez demisia atât din PSD cât și din Consiliul Județean Cluj.

Stânga trebuie reprezentată în Cluj și îi invit pe toți cei care sunt animați de valorile social-democrate să intre în proiectul PRO România Cluj și să fie pro comunitate, pro bun simț, pro expertiză profesională și pro Europa. ” Acesta a fost mesajul publicat de Remus Lăpușan pe pagina sa de Facebook.

Reacția Președintelui PSD Cluj nu a întârziat să apară

În urma afirmațiilor publice ale lui Remus Lăpușan, Liviu Alexa a acordat un interviu reporterului Gazeta de Cluj:

„Consider că demisia lui era un pas necesar, iar eu i-am cerut demisia chiar la instalarea mea în funcția de președinte al PSD Cluj. Acest om a reușit efectiv să distrugă organizația, o să mă întrebe cum că el nu mai era președinte pentru că era Horea Nasra, e adevărat dar printr-un sistem de înțelegere a reușit să-l facă pe Horea Nasra să devină captivul biroului permanent județean iar el să conducă cu adevărat totul. Nu mai departe de acum  câteva săptămâni, într-o discuție informală pe care o avea la București, se lăuda că o să ajungă președinte și că o să-și repună toți oamenii pe funcție, dar uite că nu s-a întâmplat asta. Domnul Remus Lăpușan în mesajul de adio pe care îl transmite privind demisia sa, îi indeamnă pe toți să treacă la Pro România, nu știu prin „toți” la cine se referă. Dar chiar și făcând aces gest ne arată ce trădător nenorocit, ce ratat politic a avut PSD în fruntea partidului, care de fapt a ținut mereu legătura cu alt trădător Victor Ponta, oameni care datorează totul, mai ales carierele, acestui partid. Să nu spun că toată cariera profesională a lui Remus Lăpușan, încă de când era tânăr, i se datorează partidului care încă de la început l-a pus consilier local, unde a rămas în funcție vreo 12 ani. A mai fost și Consilier județean, director executiv a agenția județeană de ocupare a forței de muncă și a fost numit în diverse consilii de administrație, inclusiv primul post pe care l-a câștigat în 2003 de director la Cluj la firma de asigurări UNIQA, și-l datorează PSD și ministrului de interne de atunci, domnul Ioan Rus. Deci acest sinecurist, pe nume Remus Lăpușan, a ajuns director la UNIQA cu salariul de 10.000 de euro pe lună și președinte al consiliului de administrație Transgaz, datorită PSD.

La un moment dat, am avut cu el o dispută jurnalistică, pentru că domnul Remus Lăpușan, cu o nesimțire caracteristică nivelului său intelectual, refuza să publice declarația sa de avere în consiliul local, ca să vedem și noi cât incasează el de la UNIQA. Zic asta pentru că, domnul Lăpușan este în general mai tupeist de felul său, având în vedere că oameni mai ai româniei, președintele României sau premierul fac asta iar el refuză. Vă dați seama că acest individ nu vorbește limbi străine, nu vorbește nici limba română, dacă am face un concurs de gramatică sau un concurs de dictare în limba română, țărănușul ăsta pierde orice competiție cu mine, ca să nu mai discutăm de bibliotecile citite. Deci nenea ăsta a ajuns șeful CA-ului într-o companie precum Transgaz-ul care e o bijuterie a statului român, credeți că a ajuns pe competențe, credeți că are ceva legătură cu gazele? M-aș fi așteptat să aibă decența, în nesimțirea lui să își dea demisia și din funcția de șef de CA al companiei Transgaz, pentru că acest post l-a primit datorită PSD-ului”

Președintele PSD Cluj a mai adaugat: „E clar că plecarea lui Lăpușan este extraordinar de importantă deoarece acest om nu a lăsat organizația să se dezvolte, împreună cu colaboratorii lui au făcut din această organizație, una perdantă, au adus-o la 7%.  Faptul că Remus Lăpușan se întoarce acum la Pro România este jenant,  inclusiv faptul că Aurelia Cristea încă mai vorbește cu el este jenant, spun asta deoarece Remus Lăpușan este lașul care în competiția electorală din 2016 pentru primărie, s-a lepădat de Aurelia Cristea într-un mod inexplicabil alegândul pe Buzoianu. Deci cam ăștia sunt oamenii, sunt ca niște culduși care se strâng laolaltă pentru interesul de sine. Eu cred că am făcut un gest simbolic după 23 de ani de incompetență politică și administrativă, am reușit să elimin această căpușă pe nume Remus Lăpușan din PSD”.

Liviu Alexa a dorit să transmită și un mesaj către Remus Lăpușan: „Lăpușane, cară-te din funcția asta că ai supt destule zeci de mii de euro din postura de șef la Transgaz. Du-te și vezi-ți de treabă și zi mersi că încă nu te-au arestat procurorii. ”

Care este răspunsul lui Remus Lăpușan

Pentru a putea avea un cadru complet al lucrurilor, reporterul Gazeta de Cluj a decis să-l contacteze telefonic și pe Domnul Remus Lăpușan care să motiveze decizia: „Plecarea mea a fost cauzată de o mare dezamăgire legată de modul în care cei de la conducerea centrală a PSD-ului văd lucrurile legate de PSD Cluj. Până la urmă a fost o mare supărare dar mai ales o sfidare a organizației în momentul în care s-a propus și s-a aprobat un intrus în fruntea organizației. De acolo apornit totul, nu a fost o decizie premeditată, să plec din PSD.”

Întrebat dacă a decis să treacă la Pro România tot în acel moment sau s-a gândit și înainte, răspunsul direct a fost eschivat prin următoarea afirmație: „Încă nu m-am înscris în Pro România, urmează să fac și acest lucru”.

Reporterul Gazeta de Cluj l-a mai întrebat pe Remus Lăpușan dacă are de gând să își dea demisia și din funcția de șef CA al companiei TransGaz,  iar răspunsul său a fost: „Asta e o întrebare care n-are niciun sens, dacă mai aveți alte întrebări mai serioase…”.

Articolul Remus Lăpușan pleacă de la PSD și trece la Pro România. Ce spune șeful PSD Cluj, Liviu Alexa, despre această decizie apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Bogdan Gruiţă, unul dintre foștii parteneri de afaceri ai lui George Coldea, vărul fostul adjunct al SRI, Florian Coldea, a fost condamnat în octombrie 2018 de către Tribunalul Cluj la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, după ce atât Gruiță, cât și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj au făcut apel împotriva deciziei de condamnare a Tribunalului Cluj. În plus, Gruiță a cerut strămutarea dosarului de la Cluj. Pe lângă articolele de presă invocate, acesta își motivează cererea prin faptul că fostul său de partener de afaceri este văr primar cu Florian Coldea ce este în prezent cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar la nivelul județului Cluj există o reticență ce vizează lămurirea aspectelor legate de societatea off-shore Dimery Corp din Seychelles, companie despre care s-a scris că are legătură cu familia Coldea. În plus, Gruiță este reticent și vizavi de cererea adresată SRI, serviciul secret la conducerea căruia s-a aflat numitul Florian Coldea

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2011 – 2013, Bogdan Gruiță a înregistrat în contabilitatea firmei Impact Strategic Solution opt facturi fictive în valoare totală de 3.456.865 lei care, aparent, proveneau de la SC Dual Convex Place București.

Evaziunea fiscală a fost depistată de Garda Financiară Cluj în urma unor controale încrucișate la mai multe societăți comerciale cu care SC Impact Strategic Solution, firma lui Gruiță, a avut încheiate contracte de prestări servicii.

Societatea Impact Strategic Solution SRL a fost înființată în anul 2011 de către Radu George Coldea și Andrei Bogdan Gruiță, fiecare având părți sociale în procent de 50%, ambii fiind și administratorii firmei. Societatea ce avea sediul în Cluj-Napoca avea ca și obiect de activitate consultanță, intermediere și alte servicii privind tehnologia informației.  La sfârșitul anului 2011, firma Impact Strategic Solution SRL a fost cumpărată de către un grup de investiții englez, respectiv de societatea off-shore Dimery Corp cu sediul în Seychelles.

În 2015, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei Impact Strategic Solution, iar potrivit lichidatorului judiciar Curta Eva firma clujeană a devenit un fel de ”fantomă” după ce acţiunile au fost transferate off-shore-ului. În cadrul unui proces de la Tribunalul Cluj, lichidatorul judiciar care se ocupă de firma Impact Strategic Solution a făcut o cerere de răspundere patrimonială împotriva lui Bogdan Gruiţă pentru suma de 3.388.721 de lei, reprezentând cuantumul datoriilor societăţii. Conform lichidatorului judiciar, în perioada 1 ianuarie – 20 noiembrie 2011, administraţia societăţii a fost realizată de către Bogdan Andrei Gruiţă, iar, începând cu data de 21 noiembrie 2011, administrarea s-a realizat de către asociatul unic DIMERY CORP. din Seychelles.

Gruiță, omul de legătură între off-shore-ul din Seychelles și partenerii români

În cererea de apel, Călin Budișan, avocatul ce îl reprezintă pe Gruiță arată că odată cu cesiunea părților sociale, societatea off-shore Dimery Corp a preluat și calitatea de administrator al Impact Strategic Solution SRL, astfel încât Gruiță și Coldea au fost revocați din calitatea de administratori ai societății Impact Strategic Solution SRL. Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților, administrarea societății urma să fie preluată în întregime de către Dimery Corp, ceea ce înseamnă că Gruiță și Coldea și-au pierdut calitatea de administratori ai societății.

”Noul administrator nu avea sediul în România, motiv pentru care a fost mandatată punctual o persoană din România pentru îndeplinirea formalităților registru comerțului. Așadar, în vederea realizării mențiunilor în Registrul Comerțului cu privire la cesiunea părților sociale și schimbarea administratorului societății Impact Strategic Solution SRL, a fost nevoie de mandatarea de către Dimery Corp a unei persoanei din România care să se ocupe de formalități. În acest sens s-a stabilit ca numitul Gruiță Bogdan Andrei să efectueze anumite activități punctuale, respectiv: semnarea hotărârii generale a asociaților Impact Strategic Solution SRL și actul constituit actualizat, să de declarație de asociat unic și administrator Societății în cadrul Impact Strategic Solution SRL, respectiv declarație referitoare la înregistrarea fiscală în România și datoriile societății față de Statul Român. Din acte, reiese că societatea Impact Strategic Solution SRL avea ca administrator societatea Dimery Corp care era condusă de către directorii Michael Patrick Owen și Martin Graham Samuels. Din acte reiese că inculpatul Andrei Bogdan Gruiță a fost împuternicit al societății Dimery Corp în vederea efectuării unor acte punctuale, respectiv îndeplinirea formalităților la Registrul Comerțului, precum și punerea în executare a altor dispoziții emise de către directorii societății Dimery Corp, operațiuni necesare a fi îndeplinite în România (negociere/menținere relații contractuale beneficiari finali)”, se arată în motivele de apel.

Cu toate acestea, instanța de fond a înlăturat o serie de apărări ale inculpatului, reținând că Gruiță și după momentul cesiunii părților sociale ale SC Impact Strategic Solutions s-a ocupat de administrarea societății, astfel cum rezultă din declarațiile martorelor Ramona Trif și Eva Curt. Trif susține că a realizat activități contabile pentru firma amintită în perioada 2011-2013, colaborând astfel doar cu inculpatul Andrei Bogdan Gruiță, iar Eva Curt fiind desemnată lichidator judiciar al aceleiași societăți, firma fiind reprezentată de Gruiță. Pe de altă parte, martorii Voicu Oprean și Elena Picu și Doru Gligor Bogdan, reaudiați în fața instanței au confirmat colaborarea cu inculpatul Bogdan Gruiță din partea societății Impac Solutions.

”Precizăm că motivul pentru care martorii Curt Eva, Trif Ramona Anamaria, Oprean Voicu, Picu Elena și Bogdan Gligor Doru au confirmat colaborarea cu inculpatul Gruiță este acela că inculpatul era cel care aducea îndeplinire în România a dispozițiilor reprezentanților legali ai societății Dimery Corp. Instanța de fond a reținut în mod eronat că inculpatul a deținut calitatea de administrator și după momentul cesiunii părților sociale. Acest element al stării de fapt este infirmat la nivel probator de înscrisurile anterior enunțate. În plus, subliniem faptul că ulterior adoptării deciziei de revocare a inculpatului Gruiță din calitatea de administrator, ca urmare a cesiunii părților sociale, această hotărâre de revocare a fost notificată tuturor persoanelor față de care acest aspect prezenta interes (instituții bancare, parteneri contractuali etc.). Spre exemplu, la banca ING Bank Cluj-Napoca a fost înaintată de către Dimery Corp Seychelles în cursul anului 2012 decizia consiliului director format din Martin Graham Samuels și Michael Patrick Owen din cuprinsul căreia rezultă că inculpatului i-a fost revocat dreptul de mai reprezenta societatea Dimery Corp. În mod evident acest înscris confirmă că starea de fapt, realitatea revocării inculpatului din calitatea de administrator, acesta păstrând un rol limitat de persoană de contact în România fără rol decizional în conducerea societății Impact Strategic Solution SRL”, se arată în motivele de apel.

Cum răspunde partenerul lui Coldea acuzațiilor de evaziune fiscală

Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, Bogdan Gruiță, prin avocat, spune că fapta reținută în sarcina lui Gruiță nu este prevăzută de legea penală și nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege. În rechizitoriu și în sentința Tribunalului Cluj se arată că facturile au caracter fictiv, întrucât Dual Convex Place SRL era în procedura falimentului, nu avea angajați, era inactivă și nici nu recunoaște acele operațiuni. Tot în rechizitoriu se arată că există un prejudiciu aferent infracțiunii de evaziune rezultat din înregistrarea în contabilitatea Impact Strategic SRL a unor cheltuieli presupus fictive aferente facturilor de la Dual Convex Place SRL.

”Precizăm că mecanismul descris în actul de sesizare și însușit în sentința apelată nu este susceptibilă să conducă la evazionarea bugetului de stat și cauzarea unui prejudiciu întrucât, în concret, Impact Strategic Solution SRL a jucat un rol de intermediar, a livrat în mod real servicii către beneficiarii finali, servicii pe care le-a achiziționat de la subcontractori, respectiv Dual Convex Place SRL, înregistrând astfel în mod real cheltuieli în contabilitate, fără a-și diminua în mod fictiv baza impozabilă”, se mai arată în motivele de apel.

Totodată, Gruiță spune că societatea Impact Strategic Solution SRL a avut de-a lungul timpului încheiate contracte cu societățile Arobs, Magli, Eurositi, Arvada, iar atât organele de urmărire penală, cât și prima instanță au reținut că serviciile prestate sunt reale.

De asemenea, cu privire la rolul de intermediat al Impact Strategic Solution SRL, avocatul Călin Budișan spune că ”societatea Impact Strategic Solution SRL nu presta în mod direct servicii întrucât nu dispunea de logistică și personal, ci intermedia astfel de servicii. În fapt, Impact Solution SRL încheia contractul cu beneficiarii finali după care se subcontracta prestarea de servicii de la personal calificat pe domeniul respectiv. Prin urmare, Impact Strategic Solution SRL a avut rol de intermediat între beneficiarii finali ai serviciilor prestate și prestatorul serviciilor, societatea având la rândul ei o cheltuială reală în vederea livrării serviciilor către beneficiarii finali”.

Cu privire la acest aspect, în rechizitoriu și în sentința de fond, Dual Convex Place SRL neagă realitatea emiterii facturilor și prestarea serviciilor către Impact Strategic Solution SRL, întrucât era în insolvență și nu avea angajați. Gruiță, prin avocat, susține că negarea acestor fapte ”nu pot să confirme decât un posibil comportament fiscal neadecvat al societății Dual Convex Place sau al persoanelor recomandate ca reprezentanți ai acestei societăți”.

”Este discutabil și rămâne de verificat dacă inculpatul Gruiță Bogdan Andrei a cunoscut prestarea serviciilor ”la negru” de către Dual Convex Place SRL și dacă putem discuta de o eventuală complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, dar nu în cadrul acestui dosar (întrucât în acest dosar penal inculpatul Gruiță este trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în calitate de autor). Este vorba de ceea ce e cunoscut în domeniu ca teoria părților inocente și rămâne de văzut dacă inculpatul Gruiță se bucură de aceasta sau nu. (…) Identitatea societății de la care s-a achiziționat acest serviciu este irelevantă din punct de vedere al realizării cheltuielii înregistrate în contabilitatea societății Impact Strategic Solution SRL. Identitatea societății de la care s-a achiziționat acest serviciu prezintă relevanță doar sub aspectul identificării autorului infracțiunii de evaziune fiscală (în ipoteza în care acea societate a prestat serviciul ”la negru”). Este irelevant însă dacă se identifică societatea de la care Impact Strategic Solution SRL a achiziționat serviciul pentru a se stabili dacă Impact Strategic Solution SRL a evazionat. Atâta timp cât cheltuiala este reală, nu există o infracțiune de evaziune fiscală în contabilitatea Impact Strategic Solution SRL”, se mai arată în motivele de apel.

Gruiță, inculpat inocent

Avocatul Călin Budișan mai spune că având în vedere relația dezvoltată cu partenerii contractuali și faptul că pentru multe contracte se începuse deja negocierea prin Gruiță, acesta a fost menținut și după cesionarea societății în calitate de reprezentant al Impact Strategic Solution SRL în relațiile contractuale cu partenerii comerciali ai acestei societăți.

În ceea ce privește legătura cu subcontractorii serviciilor, în fapt Dual Convex Place SRL, precizăm că de identificarea, negocierea și încheiere contractelor se ocupa tatăl inculpatului, Pompei Gruiță (n.r. decedat în 27 iunie 2015).  

”Acesta era un influent om de afaceri, cu o vastă experiență în afaceri în toată țara, motiv pentru care putea identifica cu ușurință subcontractanți. Aceste aspecte reies din declarația lui Pompei Gruiță din 15 iunie 2015 prin care se precizează că, în alte ocazii, acesta s-a ocupat de identificarea unui subcontractor, respectiv Dual Convex Place SRL, care să execute servicii în regim de subantrepriză pentru societăți deținute de către fiul său, Bogdan Gruiță. (…)

În concluzie, în ceea ce privește raporturile comerciale dintre Impact Strategic Solution SRL și Dual Convex Place SRL, numitul Gruiță Bogdan, sub aspect volitiv a fost de bună credință, neputând să cunoască un eventual comportament fiscal neadecvat al societății Dual Convex Place. Informațiile la care inculpatul avea acces, respectiv faptul că i-au fost prezentate facturi care prezentau aparență de legalitate și faptul că i-a fost în mod real furnizat serviciul, au creat în mod obiectiv presupunerea că în amonte partenerii contractuali au comportament fiscal corect. Nu revenea inculpatului sarcina și nici nu exista posibilitatea faptică a inculpatului de a constata comportamentul evazionist în amonte (Dual Convex Place SRL), atribut ce aparține exclusiv organelor de inspecție fiscală”, se mai arată în document.

S-a cerut strămutarea dosarului ca urmare a articolelor din Gazeta de Cluj

În iunie 2019, Bogdan Gruiță a cerut ÎCCJ strămutarea dosarului de la Cluj în care este judecat pentru evaziune fiscală, unul dintre motive fiind și articolele apărute în Gazeta de Cluj. De asemenea, Gruiță a cerut SRI, instituție ce a fost condusă de Coldea, să-i comunice dacă serviciul secret a avut o contribuție la activitatea de urmărire penală.

”Subsemnatul Gruiță Bogdan Andrei sunt fost partener de afaceri cu numitul Coldea George Tudor. Până la finalul anului 2011 ambii am avut calitatea de asociați ai societății Impact Strategic Solutions SRL în a cărei contabilitate se presupune că au fost înregistrate cheltuieli fictive. Numitul Coldea George Tudor este văr primar cu numitul Coldea Florian, fostul prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații. Florian Coldea este cadru didactic asociat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și începând cu noiembrie 2017 predă materia Intelligence și decizie politică la programul de master al Departamentului Studii de Securitate din cadrul Facultății de Istorie și de Filosofue a UBB. De asemenea, în presa locală și națională au apărut diverse articole de presă în conținutul cărora se insinuează o legătură a familiei lui Florian Coldea cu societatea Dimey Corp din Seychelles”, se arată în cererea de strămutare. Cu titlu de exemplu sunt două articole apărute în Gazeta de Cluj din anul 2017 și 2018 și alte două din jurnalul.ro.

”Având în vedere situația de fapt expusă, împrejurările cauzei și calitatea părților, apreciem că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței Curții de Apel Cluj ar putea fi afectat (…). Totodată, am arătat că cererile în probațiune formulate de subsemnatul, ce vizau lămurirea unor aspecte legate de societatea Dimery Corp din Seychelles, au fost respinse în prezenta cauză atât în faza de urmărire primei instanțe (Tribunalul Cluj), cât și în faza de apel (Curtea de Apel Cluj). Aceeași soartă a avut-o și cererea de emitere a unei adrese către SRI pentru a se comunica dacă serviciul secret a avut o contribuție la activitatea de urmărire penală. Se remarcă astfel o anumită reticență a instanțelor de pe raza județului Cluj de a dispune administrarea unor mijloace de probă ce vizează lămurirea aspectelor legate de societatea Dimery Corp din Seychelles. Aceeași reticență apare și în legătură cu cererea adresată SRI, serviciul secret la conducerea căruia s-a aflat numitul Florian Coldea. În această situație, consider că asupra imparțialității judecătorilor din cadrul secției penale a Curții de Apel Cluj care ar urma să soluționeze apelul de față planează un dubiu. În speța de față, lipsa de neutralitate pe care o invoc pe calea prezentei cereri nu este un palpabilă. Faptul că în presa locală au apărut anchete jurnalistice cu privire la o eventuală implicare a familiei lui Florian Coldea în societatea Dimery Corp din Seychelles și toate cererile în probațiune legate de această societate off-shore au fost respinse ridică un semn de întrebare cu privire la judecata obiectivă și imparțialitatea de care aceștia trebuie să dea dovadă în procesul de înfăptuire al actului de justiție”, se arată în motivele cererii de strămutare.

Seychelles, locul de vacanţă al lui Florian Coldea

Locanta Hilton Seychelles Northolme Resort & SPA, unde au petrecut zece zile de vacanță familiile lui Sebastian Ghiță și Florian Coldea, în februarie 2010, se află la doar câțiva kilometri distanță de locația unde funcționează offshore-ul DIMERY CORP, compania care a preluat firma vărului fostului șef operativ al SRI. Orașul Victoria, unde este înmatriculată această căsuță poștală, se află la sud de hotelul cu pricina.

Articolul Partenerul de afaceri al lui Coldea, condamnat la închisoare, le cere magistraților clujeni achitarea apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Firma ALL BUSINESSES MANAGEMENT a câștigat de la ANCPI un contract de aproape 100 milioane de lei, fără TVA. Societatea are sediu într-o casă care pare părăsită și este controlată de un fost angajat de-a fostului deputat fugit în Serbia, Sebastian Ghiță. De asemenea, în cadrul acestei firme s-au perindat acționari și societăți comerciale conectate la grupul Teamnet, fosta afacere a lui Sebastian Ghiță.

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ (ANCPI) a atribuit contractul cadru, cu o valoare cuprinsă între 94.472.564,4 și 94.472.564,4 de lei, fără TVA, firmei All Business Management SRL. A fost vorba de o licitație deschisă, dar societatea a fost singura care a participat la licitație. Contractul cadru a fost acordat la jumătatea lunii trecute și după 10 zile firma a mai încheiat două contracte: unul în valoare de 13.372.200 de lei și al doilea în valoare de 1.208.0851,2 de lei, fără TVA. Potrivit descrierii caietului de sarcini, cele 100 de milioane au fost date pentru ”servicii de conversie a cărților funciare într-o bază de date textuală și arhivă digitală în județele Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Brașov, Suceava și Harghita”, cu alte cuvinte ”digitalizarea” ANCPI.

Societatea a fost înființată în 2017 și a declarat în primul an de activitate o cifră de afaceri de 15,6 milioane de lei. Anul trecut cifra de afaceri a scăzut vertiginos la 2,4 milioane de lei. În schimb, profitul pe cei doi ani a fost între 200 și 300.000 de lei.

Firma este administrată de CIOROBOIU GRIGORE CRISTIAN, care este acționar majoritar cu 80% din pachet. Restul acțiunilor sunt deținute de Total Pax SRL, o firmă care de șapte ani nu a declarat nicio cifră de afaceri și a mers constant pe pierderi. Această societate face parte din structura acționariatului a firmei Teamnet INTERNATIONAL SA, afacerea deputatului fugar Sebastian Ghiță.

De asemenea, Cioroboru a fost angajat al suveicii controlate de Sebastian Ghiță.

Reporterii Gazeta de Cluj l-au contactat pe Cioroboru pentru a îl întreba detalii despre contractul câștigat de la ANCPI. Inițial, administratorul All Business Management SRL a fost extrem de încântat de faptul că a fost contactat de presă, însă după ce i s-a spus motivul concret al articolului, el a întrerupt brusc conversația: ”Că ce?! Nu am nimic de declarat”, a spus Cioroboru și a întrerupt conversația.

Pe lângă faptul că firma care a câștigat contractul de 100 de milioane de lei a declarat pe anul trecut 10 angajați, sediul societății se afla până de curând într-o căsuță înghesuită pe o stradă din București. Ulterior, sediul a fost schimbat într-un apartament aflat pe Bulevardul Iuliu Maniu din sectorul 6, București. De asemenea, site-ul de prezentare al societății nu furnizează decât informații sumare și lacunare despre activitatea firmei controlată de Cioroboru.

Legături cu un alt ”tun” de peste 80 de milioane de euro

Până anul trecut, în cadrul SC All Business Management SRL a fost acționar Stelejan Gheorghe Cristian. El a fost implicat în implementarea reţelei de internet de mare viteză Ro-Net, una dintre cele mai mari escrocherii din România în cadrul căreia au fost ”sifonați” peste 80 de milioane de euro, bani europeni.

Potrivit unei interpelări făcute de deputatul PNL Mircea Cazan către premierul Victor Ponta şi Sorin Grindeanu, Ministrul Comunicaţiilor în 2015, Stelejan Gheorghe era unul dintre locotenenții lui Sebastian Ghiță.

„Referitor la proiectul Ro-NET care îşi propune să dezvolte reţele de infrastructură backhaul (de distribuţie), care să ofere servicii en gros de bandă largă în zonele rurale din România care nu sunt deservite până în prezent şi unde nu există planuri de acoperire stabilite pentru viitor (..) având în vedere obligaţiile statului român asumate faţă de instituţiile comunitare incidente realizării proiectului susmentionat, va solicit să clarificaţi următoarele aspecte survenite în derularea corespunzătoare a acestei investiţii majore şi de interes naţional pentru ţara noastră, astfel:

– pentru realizarea studiului de fezabilitate al proiectului a fost declarată câştigătoare, în decembrie 2012, asocierea formată dintre SC Confero Finance SRL şi SC Cognos Bussines Consulting SRL, cu o oferta financiară de 1.881.040,00 lei. Interesant este că asocierea s-a realizat între firmele nominalizate dar controlate de avocatul Boştină Doru (prin firmele BOŞTINĂ & ASSOCIATES LIMITED şi AGN NETWORK LIMITED, ambele cu sediul social în Cipru), respectiv de numitul STELEJAN GHEORGHE CRISTIAN, care este unic acţionar şi administrator al societăţii Cognos Bussines Consulting, persoană care anterior, cu ‘totul întâmplător’ a fost unul dintre acționarii companiei SC TEAMNET INTERNAŢIONAL S.A. Ploieşti, alături de bine cunoscutul Ghiţă Sebastian Aurelian, căruia i-a cedat în anul 2006 cota să de acţiuni deţinute că urmare a retragerii sale fără nicio pretenţie din societate începând cu dată de 01.01.2006”, arată deputatul în interpelarea făcută în anul 2015.

În prezent, proiectul RO-NET are mari probleme de funcționare, în unele zone el fiind inexistent.

Mai mult, potrivit Monitorul Oficial, firma Cognos, implicată în proiectul RO-NET, a avut de-a face cu  Cioroboiu Grigore-Cristian, patronul ALL BUSINESSES MANAGEMEN SRL.

”Cooptarea ca asociați ai societății Cognos Business Consulting – S.R.L. a numiților Cioroboiu Grigore-Cristian, cetățean român, (…) și All Businesses Management – S.R.L., societate juridică română, cu sediul în mun. București, sectorul 4, bd. Mărăsești nr. 35, înregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/1744/2017, cod unic de inregistrare: 37064275, reprezentată de administrator Cioroboiu Grigore-Cristian”, arată nota oficială.

Ghiță s-a ”uns” cu toate partidele

Sebastian Ghiță este fost deputat PSD de Prahova și fost membru în comisia parlamentară de control a activității SRI. Înainte să intre în Parlament, Ghiță și-a transferat companiile care l-au făcut celebru în lumea afacerilor IT către rude și prietenii săi din adolescență. Ca om de afaceri, în trecut, Sebastian Ghiță a finanțat aproape toate partidele importante din România:  Partidul Social Democrat, Partidul Democrat Liberal, Partidul National Liberal si Partidul Conservator.  Prin interpuși, parlamentarul controlează canalul de știri ROMANIA TV, televiziune pe care a fondat-o după scandalul cu Sorin Ovidiu Vîntu privind administrarea postului concurent, Realitatea TV.  În urma acestui scandal, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la un an de zile cu executare pentru șantaj. Cea mai importantă tranzacție din ultimii ani a lui Ghiță a fost vânzarea magazinului de IT,  Emag, pentru suma de 100 de milioane de euro.

Servicii de conversie a cărților funciare într-o bază de date textuală și arhivă digitală în județele Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Brașov, Suceava și Harghita

Acord cadru:

1.Cantitatea estimată minimă acord cadru: 6.369.680 pagini eferente celor 636.968 cărți funciare existenta în arhivele OCPI Brașov, Harghita și Satu Mare.

2.Valoarea estimată minimă acord cadru: 26.752.656, 00 lei, fără TVA,                  

3.Cantitatea estimată maximă acord cadru: 22.819.460 pagini aferente celor 2.281.946 cărți funciare existente în arhivele OCPI Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Brașov, Suceava și Harghita.

4.Valoarea estimată maximă acord cadru: 95.841.732,00 lei, fără TVA, 

Contract subsecvent:

1.Cantitatea estimată minimă contract subsecvent: 416.000 pagini aferente celor 41.600 cărți funciare existente în arhiva OCPI Brașov.

2.Valoarea estimată minima contract subsecvent: 1.747.200,00 lei, fără TVA,                  

3.Cantitatea estimată maximă contract subsecvent: 5.311.900 pagini aferente celor 531.190 cărți funciare existente în arhiva OCPI Sibiu.

4.Valoarea estimată maximă contract subsecvent : 22.309.980,00 lei, fără TVA.

Articolul ANCPI a dat un contract de 100 de milioane unei firme în care flutură ”codițele” lui Sebastian Ghiță apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.