Cat mai tine fenomenul asta din presa in care, din diverse motive – politice, economice, servicii – se trece cu vederea peste importante evenimente care au loc in Romania, pe modelul „nu vorbim de ele, nu exista”? In ultimele luni, si mai cu seama din campania pentru alegerile prezidentiale castigate de Klaus Iohannis pe un morman de tacere din partea presei si pe o campanie exclusiv pozitiva, ori cel putin nederanjanta, mass-media a reusit sa ii creeze lui Iohannis imaginea de „iubit conducator”. Desi, o tara intreaga stie ca nu este si desi in acest timp au avut loc evenimente care au demonstrat antipatia multor romani pentru „iubitul conducator” al patriei. Cu toate acestea, s-a continuat campania pozitiva pentru Iohannis. Iar totul cu un pret: stirbirea libertatii presei! Merita? Noi zicem ca nu, scrie Lumea Justiției.

Cel mai recent exemplu care ne demonstreaza ca se atenteaza vadit la libertatea presei pe diverse canale este cel din 1 decembrie 2019, de Ziua Romaniei, cand toti cei care au fost in Piata Arcului de Triumf din Capitala, precum si cei care au urmarit la Tv ceremonia de comemorare a eroilor au putut auzi huiduielile indreptate impotriva presedintelui Klaus Werner Iohannis.

Surprinsa de moment, mass-media a avut reactii dintre cele mai diverse: unii au ales sa lase evenimentul sa se desfasoare, fara sa il comenteze ulterior, altii sa intervina peste huiduielile din piata cu diverse explicatii de ordin militar legate de eveniment, iar altii sa comenteze la final ca „parada s-a desfasurat fara incidente”. Si asta a fost!

Problema este ca au trecut deja doua zile de la parada militara si tot atatea zile de cand nu s-a scris ori vorbit despre incidentul cu huiduielile din Piata Arcului de Triumf. Doar doua, trei publicatii au redat momentul cu huiduielile la adresa lui Iohannis. Un incident care a existat, oricat au vrut unii sa il treaca cu vederea. De ce? Cui profita si care este interesul ca romanii sa nu stie, sa nu citeasca, sa nu auda cum Iohannis a fost huiduit in Piata Arcului de Triumf de un rezervist MApN intru-un moment de maxima solemnitate?

Scena pe care o prezentam mai jos a avut loc cand presedintele Klaus Iohannis a depus la Arcul de Triumf din Capitala o coroana de flori si a tinut un moment de reculegere pentru eroii care au murit pentru Romania.

Pentru cine nu l-a auzit, redam mai jos huiduielile la adresa lui Iohannis:

„O sa vindeti tara asta… De prietenii tai Iohannis, de spionii germani si alti… Sunteti slugi! Nu va mai bateti joc de istoria noastra, de eroii nostri. Am fost ofiter radar pe radarele NATO. Criminalilor!”

Doar liderii PSD sunt huiduiti

Stupoare insa! Desi Iohannis a fost huiduit, asa cum se poate observa in video de mai sus, in spatiul public, oficial, exista un singur politician care a fost apostrofat in piata. Si acela nu a fost Iohannis. Concret, tot la un eveniment organizat cu prilejul Zilei Nationale, de data aceasta in Vaslui, presedintele Consiliului Judetean Vaslui, Dumitru Buzatu, important lider PSD, a fost huiduit de un cetatean. Momentul a fost filmat (la fel ca si huiduielile la adresa lui Iohannis) si postat imediat pe mai multe publicatii online, facand rapid turul internetului, chiar din 1 decembrie sub titluri precum „lider PSD huiduit”. In acelasi timp, despre Iohannis nimic!

La fel este cazul sa ne amintim huiduielile de la Focsani la care a fost supusa pe 1 decembrie 2018 fostul premier Viorica Dancila in timpul ceremoniilor organizate cu prilejul Centenarului Marii Uniri. Atunci presa a titrat si dezbatut zile intregi despre huiduielile la adresa lui Dancila. In acest an, despre Iohannis nimic!

Iohannis, huiduit si in 2016

Totusi, trebuie sa tinem cont de faptul ca nu e pentru prima data cand Iohannis este huiduit de 1 decembrie. S-a mai intamplat la parada militara din 1 decembrie 2016, cand presedintele a fost apostrofat de oamenii din Piata Arcului de Triumf imediat ce a coborat din masina. Scena a fost suprinsa in direct si comentata inca de atunci de intreaga presa, timp de mai multe zile (Click aici pentru a vedea filmarea). In 2016 s-a putut comenta, acum, in 2019, nu se spune nimic despre huiduielile la adresa lui Iohannis.

De ce? Cine se afla in spatele acestor jocuri care risca sa transforme presa in biroul de comunicare al Administratiei Prezidentiale? Cui profita o presa depersonalizata? Ce implicare au serviciile in aceasta chestiune? In fond, este vorba despre o problema de siguranta nationala, atata vreme cat vorbim de o forta care atenteaza la libertatea presei, la libertatea de exprimare, dar si la libertatea constiintei.

Pentru a semnala gravitatea fenomenului la care este supusa presa, amintim ce prevede Constitutia Romaniei in dreptul presei si al rolului pe care a patra putere in stat il are:

Iata ce prevede articolul 29 din Constitutie:

„(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.„

Iata ce prevede articolul 30 din Constitutie:

„(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisa.

(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.

(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.”

Articolul Fenomen alarmant pentru libertatea presei. Scena în care președintele Klaus Iohannis a fost huiduit în timpul paradei militare de la Arcul de Triumf a fost nevăzută și neauzită de mass-media apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Adina Florea, procurorul care a fost blocat de Klaus Iohannis să acceadă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a cărei numire în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost boicotată de reprezentanții sistemului „kovesist” de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, a notificat, ieri, că renunță la acest post, chiar dacă în luna iunie a câștigat concursul organizat potrivit legii, obținând punctajul maxim. Decizia Adinei Florea reprezintă, practic, primul semnal major că SIIJ, singura structură cu adevărat independentă de orice ingerință politică din Parchetul General, urmează fie să fie desființată, fie să încapă pe mâinile sistemului ocult care a controlat justiția și Parchetele în perioada Binomului. Mai ales că în campania electorală pentru alegerile prezidențiale candidatul Klaus Iohannis, reales între timp, a precizat că principala sa prioritate, pe lângă distrugerea PSD, este desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, scrie Jurnalul National.

„În cursul zilei de astăzi (ieri – n.red.), doamna procuror Adina Florea a formulat cerere de retragere a candidaturii din procedura numirii în funcția de conducere din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, ca urmare a concursului susținut”, informează Consiliul Superior al Magistraturii. Anunțul vine la jumătate de an de la momentul în care Adina Florea, procuror-șef adjunct al SIIJ, a susținut concursul organizat de plenul CSM, prin comisia de examinare, obținând punctajul maxim. De atunci până în prezent, au fost șapte încercări de întrunire a cvorumului plenului CSM pentru emiterea hotărârii de validare a rezultatelor acestui concurs și de numire a Adinei Florea în funcție. La nivelul CSM a existat, începâd cu luna iulie, un boicot organizat al acestui demers, la care au achiesat membrii Secției de Procurori din CSM și câțiva judecători, printre care unul anchetat de SIIJ, precum și ministrul PSD de atunci al Justiției, Ana Birchall.

Abia în data de 15 octombrie 2019, la cea de-a șaptea încercare de a reuni plenul, s-a obținut cvorumul. Iar rezultatul a fost de nouă voturi pentru validarea concursului și numirea Adinei Florea în funcție, nouă voturi împotrivă și o abținere. Abținerea a făcut însă ca situația să rămână în continuare în aer și i-a aparținut fostului șef al Secției de Procurori de la CSM, Codruț Olaru.

Greșeli majore care au condus la această situație

Trei greșeli tactice majore ale fostei guvernări au condus, în cele din urmă, la rezultatul de astăzi cu privire la soarta Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Prima se referă la modificarea propunerii făcute de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader de înființare a unei Direcții independente, asemenea DNA și DIICOT. La nivel parlamentar însă, la momentul elaborării legilor de modificare a legilor justiției, s-a respins această idee, mergându-se pe teza unei secții în Parchetul General. O direcție ar fi avut autonomie, un număr mult mai mare de procurori și polițiști de poliție judiciară, structuri teritoriale și un buget consistent mai mare.

A doua greșeală tactică a fost făcută în primăvara acestui an, în condițiile în care, chiar de la înființarea ei, SIIJ a fost contestată. Atât la CCR, care a constatat, în cele din urmă, că nu există nicio problemă, cât și la forurile internaționale, încercându-se, prin toate mijloacele, să fie blocată activitatea secției. Într-un final, Plenul CSM a reușit să valideze numirea în funcția de procuror-șef al SIIJ a fostului inspector general adjunct a Inspecției Judiciare, procurorul Gheorghe Stan, moment de la care au și început „anchetele grele” ale SIIJ, împotriva Laurei Kovesi, a lui Mircea Negulescu și Lucian Onea sau a „unității de elită” a DNA de la Oradea. Ei bine, printr-o eroare tactică, PSD a decis să îl propună pe Gheorghe Stan pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională, lăsând SIIJ fără șef, cu perspective îndoielnice asupra modului în care acest lucru va fi rezolvat.

A treia greșeală tactică a PSD a fost înlocuirea din funcția de ministru al Justiției a lui Tudorel Toader cu Ana Birchall, aceasta din urmă având pe agendă inclusiv sau în primul rând obiectivul desființării SIIJ.

Singura structură de Parchet independentă de factorul politic

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pe care sistemul dorește să o anihileze cu mâna oamenilor politici, este singura structură de Parchet din România, specializată sau nu, în care factorul politic nu are nicio implicare. Nici în numirea membrilor structurilor de conducere, nici cu privire la modul de funcționare.

SIIJ a luat ființă anul trecut, prin modificarea și completarea Legii nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, când, la cererea mai multor organizații profesionale ale magistraților, în principal a organizațiilor profesionale ale judecătorilor, aflați sub tirul abuzurilor DNA și SRI, au cerut Parlamentului să introducă în lege un mecanism de control și de verificare a unor astfel de acte. Astfel, s-a luat decizia și s-a votat ca, în subordinea Parchetului General să se înființeze o structură de Parchet care să poată ancheta infracțiunile săvârșite de procurori, judecători și alt personal auxiliar din sistemul judiciar, tocmai ca o siguranță a faptului că aceste dosare vor fi instrumentate independent și, prin aceasta, se va distruge structura de presiune existentă până atunci în DNA la adresa judecătorilor care trebuiau să soluționeze dosare trimise în judecată tot de DNA.

Pentru ca o astfel de entitate să fie cu adevărat independentă, legiutorul a construit un text de lege prin care factorul politic este extras complet din ecuație. Astfel, conform articolului 88 indice 1, alineat 4 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este condusă de un procuror-șef, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Conform articolului 88 indice 3, alineat 1, procurorul-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este numit în funcție de Plenul CSM, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la executarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestionarea eficientă a resurselor, competențele de comunicare și rezistența la stres, precum și integritatea candidatului, evaluarea activității sale ca procuror și modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independența justiției sau respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Comisia de concurs este formată din trei membri judecători care au funcționat la o instanță de grad de cel puțin Curte de Apel, și dintr-un procuror cu grad profesional corespunzător. Candidații pentru șefia SIIJ trebuie, de asemenea, să dețină grad profesional de procuror de Parchet de Curte de Apel și o vechime de minimum 18 ani ca procuror.

Ceilalți șefi din Parchete depind de pixul ministrului sau al președintelui

Această independență totală de factorul politic nu se regăsește însă la nivelul celorlalte structuri de Parchet mult lăudate de sistem, de actuala putere politică și de factorii de decizie de la nivelul UE, cum ar fi cei care controlează mecanismul MCV sau GRECO. Astfel, conform articolului 54, alineat 1, din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și adjuncții acestuia, procurorul-șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și adjuncții acestuia, precum și șefii de secții ai acestor Parchete sunt numiți în funcții de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al Secției de Procurori de la CSM, dintre procurorii are au o vechime în funcția de judecător sau de procuror de 15 ani.

Practic, procurorul general, șeful DNA și șeful DIICOT depind de voința omului politic ministru al Justiției dacă le selectează sau nu candidaturile și de decizia omului politic președintele României dacă sunt numiți în funcții. Spre deosebire de SIIJ, CSM are un rol decorativ în numirea conducerilor de la toate celelalte structuri de Parchet. Și nu Plenul, ci doar o singură secție a CSM.

Dana Gîrbovan devoalează manipularea cu privire la cei care vor închiderea SIIJ

În ultimele săptămâni, SIIJ a intrat pe agenda noului ministru a Justiției, Cătălin Predoiu, care a înaintat unităților de instanțe și de Parchete din România o adresă în care a cerut convocarea unor adunări generale care să se exprime, printre altele, și cu privire la oportunitatea menținerii sau a desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

În urma centralizării răspunsurilor, cele mai importante instanțe, începând cu Înalta Curte de Casație și Justiție și continuând cu Curtea de Apel București, alte câteva Curți de Apel și tribunale au opinat pentru menținerea structurii. La polul opus, s-au situat Parchetele, care vor neapărat desființarea SIIJ. Iar aici a apărut o nouă manipulare. Anume, aceea că 80 la sută dintre magistrați doresc desființarea Secției Speciale.

Judecătorul Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), devoalează și amendează această manipulare, precizând că „în România, sunt 7.000 de magistrați, din care aproape 5.000 de judecători. Dintre aceștia, au votat puțin peste 2.000 de judecători și procurori, în total, și cred că au fost 600 și ceva de judecători. Lucrurile sunt mult mai nuanțate și mai complexe. A fost o temă pe care s-a manipulat enorm. Am vorbit cu foarte multă lume, în principal magistrați, care aveau ca principală obiecție că secția ar fi controlată politic, argumentând că este sub ministrul Justiției. Nu este adevărat! Dimpotrivă, este singura secție unde politicul nu are niciun instrument, nici în numire, nici în revocare. Și SIIJ a fost o creație care a apărut din cauza modului în care DNA făcea anchetele atunci când cei vizați erau judecătorii. Au fost multe exemple în spațiul public”. 

Prima tentativă de desființare, oprită de juriștii din Senat

La începutul acestui an, mai mulți deputați și senatori ai USR au depus în Parlament un proiect de lege de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pe care l-au înregistrat la Camera Deputaților. Proiectul de lege a fost adoptat tacit, în cursul lunii trecute și a fost transmis la Senat, care este Camera decizională.

În cursul acestei săptămâni, marți, Legea a intrat în Comisia Juridică, unde, cu voturile senatorlor PSD, în special al lui Șerban Nicolae, s-a emis un raport de respingere.

Șase luni a așteptat Adina Florea să fie validat concursul pe care l-a trecut cu punctaj maxim. SIIJ nu va mai avea șef numit și va funcționa pe „avarii”

Decizia retrageri candidaturii vine cu cinci zile înainte ca, la nivelul CSM, să se organizeze alegeri în vederea desemnării unei noi conduceri. Și PNL așteaptă alegerile din CSM, pentru a merge mai departe cu destructurarea SIIJ.

Sursa: Jurnalul National

Articolul Secția specială pentru magistrați, decapitată oficial apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

PSD Cluj a trimis, vineri dimineata, un pachet cu ajutoare alimentare si carti pentru Ludovic Orban, premierul Romaniei, care a declarat recent ca timp de 30 de ani a trait in regim de austeritate. Potrivit declaratiei de avere publicata recent, Orban a castigat in ultima vreme 3.000 lei pe luna, bani din care si-au asigurat traiul zilnic atat el cat si sotia sa casnica, scrie ziardecluj.ro.

PSD Cluj nu a ramas insensibil la starea precara a lui Ludovic Orban si i-a sarit in ajutor, acum in prag de sarbatori de iarna. Social-democratii clujeni spun ca daca e necesar il vor ajuta si cu imbracaminte pentru a trece cu bine peste sezonul rece. 

„In aceasta dimineata, prin intermediul unui curier, filiala PSD Cluj a trimis un mic pachetel cu alimente, bani, produse cosmetice si carti catre domnul Ludovic Orban, premierul Romaniei, despre care am aflat cu ingrijorare ca traieste doar cu 3000 de lei pe luna. Propunerea de intrajutorare a venit din partea domnului Marinel Bagacean, pensionar, membru vechi al PSD Cluj, care ne-a atras atentia ca nu putem sta nepasatori in fata problemelor de viata ale unui om nacajit cum e domnul Ludovic Orban care, dovedind un spirit de sacrificiu enorm, din putinul pe care il avea, a donat la partid in campanie si 17000 de lei, adica jumatate din venituri, traind in post si smerenie tot anul.

Speram sa ii ajunga cele trimise pana cand isi va lua leafa de premier, daca e nevoie, mai trimitem si sarmale, sosoni si chiloti dinamo, ca sa treaca cu bine domnul premier aceasta iarna si sa faca cat mai repede bugetul”, a declarat Liviu Alexa – presedinte PSD Cluj. 

Orban a declarat ca este un om simplu, auster. Nu a uitat insa sa precizeze ca nu intotdeauna a trait din veniturile recente, ci si din banii pe care ii avea dinainte. 

„Sunt un om simplu, care pot spune chiar ca sunt auster si cheltuielile pe care le fac sunt cheltuielile pe care le face orice om normal. In viata ai ani mai buni, ani mai rai, luni mai bune, luni mai rele, nu intotdeauna traiesti din veniturile pe care le incasezi intr-un an, ci si din veniturile pe care le-ai avut inainte”, a declarat premierul. 

Orban a spus ca in cei 30 de ani de cariera în viata publica a detinut functii importante in statul roman – viceprimar general al Capitalei, ministru al Transporturilor, presedinte al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, parlamentar si acum prim-ministru.

„Ce puteti vedea este ca am trait strict din indemnizatia pe care am primit-o pentru functiile publice pe care le-am detinut si cred ca acesta este lucrul cel mai important. Au existat anumite perioade in care, sa spun, nu am inregistrat venituri, si aici vreau sa retineti ca nu m-am dus si nu am cerut niciun ajutor de somaj in perioada respectiva. Faptul ca pe unele companii s-a pus presiune strict din cauza faptului ca au indraznit sa faca un contract de munca cu mine a aratat totusi anormalitatea statului roman condus de PSD”, a mentionat acesta.

Articolul PSD Cluj i-a trimis ”săracului” Orban un pachet cu ajutoare alimentare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Conducerea clubului Pandurii Târgu Jiu anunţă că a contestat cu succes la Curtea de Apel Craiova sentinţa Tribunalului Gorj, de a pronunţa falimentul grupării din Liga a II-a. Clubul gorjean a fost reprezentat în instanță de Societatea Civilă de Avocați (SCA) Pop din Cluj-Napoca.

„Conducerea clubului Pandurii Târgu Jiu a făcut apel, la Curtea de Apel Craiova, pentru a solicita suspendarea sentinţei Tribunalului Gorj, nr.361/ 27.11.2019, iar cererea a fost astăzi (n.r. – miercuri) admisă. Prin documentele depuse clubul Pandurii Târgu Jiu a cerut suspendarea executării provizorii de drept a sentinţei nr.361/ 27.11.2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, prin care au fost admise cererile formulate de administratorul judiciar Consulting Company IPURL şi creditoarea AJFP Gorj, care au solicitat deschiderea procedurii falimentului faţă de Clubul Sportiv Pandurii Lignitul Târgu Jiu. Decizia Curţii de Apel Craiova este fără cale de atac: <Soluţia pe scurt: Admite cererea. Dispune suspendarea executării sentinţei nr.361 pronunţată la data de 27.11.2019 de judecătorul sindic de la Tribunalul Gorj în dosarul nr.4036/95/2016 până la soluţionarea cererii de suspendare formulată în apel. Fără cale de atac>”, se arată într-un comunicat al clubului gorjean.

La 27 noiembrie, Tribunalul Gorj admisese cererea lichidatorului judiciar al Pandurii Lignitul Târgu Jiu, Consulting Compny IPURL, de a declara falimentul grupării.

După 20 de etape, Pandurii ocupă locul 19, ultimul, cu opt puncte, în clasamentul Ligii I, la 15 puncte de Csikszereda, de pe lcoul 15, ultimul care asigură menţinearea în Liga a II-a.

Articolul Avocații clujeni suspendă falimentul clubului de fotbal Pandurii Târgu Jiu apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Vineri după amiaza, medicul clujean Adina Golea, directorul medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj și șef al UPU Cluj, a fost condamnat definitiv la un an și nouă luni de închisoare, cu suspendare, scrie evz.ro.

Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au decis să reducă pedeapsa inițială, de un an și nouă luni de închisoare, cu suspendare, aplicată de Judecătoria Cluj Napoca, care a decis ca medicul șef al UPU Cluj, Adela Golea să fie condamnată, pentru două fapte penale, instigare la favorizarea făptuitorului și instigare la abuz în serviciu în formă continuată.
Magistrații de la Curtea de Apel Cluj au decis să o achite pe Adela Golea pentru prima infracțiune și să păstreze a doua condamnare, care era de un an și șase luni. În final, judecătorii au decis să păstreze această sentință, de un an și șase luni, care va fi suspendată. În plus, Adela Golea trebuie să execute 60 de zile de muncă în folosul comunității, la Primăria Cluj Napoca sau la o instituție de cult.

Adela Golea a fost condamnată după ce a decis să prioritizeze acordarea asistenței medicale de urgență în cadrul UPU Cluj, adică să salveze vieți în loc să se ocupe de ceea ce-i cereau polițiștii, anume recoltarea de probe de sânge de la șoferi. Mai multe despre acest subiect puteți citi AICI.
După condamnarea de la Judecătoria Cluj Napoca, Adela Golea nu a vrut să mai facă apel. Atunci a declarat că nu prea mai are încredere în justiție și că procesul din apel nu poate avea altă rezolvare, decât condamnarea.
„Nu cred că voi merge mai departe în acest proces. Acum vreau doar să-mi văd de viaţa mea personală, nu mai îmi rămâne altceva. Vom vedea cine va prelua sarcinile mele, eu nu voi continua la spital. Sunt un om demn, nu pot să le mai predau studenţilor şi să lucrez cu angajaţii când eu am dosar penal. Nu intenţionez nici să fac apel, nu cred că voi face. Nu voi face, pentru că eu ştiu cum a mers acest proces şi nu are niciun rost”, spunea Golea.

Articolul Curtea de Apel Cluj a condamnat un medic clujean la închisoare pentru că a salvat vieți apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Municipiul Cluj-Napoca pentru anul 2019 a avut un buget de aproximativ 1.5 miliarde de lei pe care să-l investească în domenii precum educație, sănătate, protecția mediului, transport nepoluant, siguranță publică, parcuri, spații verzi și infrastructură cu scopul să ofere cetățenilor o creștere a calității vieții. Bugetul de dezvoltare se ridică la aproximativ 900 de milioane de lei iar cel de dezvoltare la 650 de milioane de lei.T

Primăria Cluj-Napoca a pregătit de-a lungul acestui an o serie de proiecte pe care le-a depus către aprobare în vederea dezvoltării municipiului. Ceea ce și-a propus Primăria în acest an, pe lângă creșterea calității vieții, este consacrarea orașului ca un puternic centru de inovare, de servicii medicale, prioritizarea transportului public și a mobilității alternative la mașină, finalizarea infrastructurii de bază, care înseamnă centuri ocolitoare, străzi, parking-uri și îmbunătățirea spațiilor verzi și a parcurilor din oraș, precum și a spațiilor pietonale.

Proiectele pregătite și depuse de către Primărie au o valoare totală de 420 milioane de lei. Un număr de 19 proiecte, în valoare totală de 115 milioane euro, au fost deja contractate, 24 proiecte în valoare de 116 milioane euro se află în etapa de evaluare, iar alte 6 proiecte în valoare de 205 milioane euro se află în pregătire.

Investiția în mijloacele de transport în comun

Prin urmare, obiectivele de investiții efectuate pentru Municipiul Cluj-Napoca pentru perioada 2019-2020 sunt multiple. În ceea. Ce privește transportul în comun, Primăria Cluj-Napoca a investit pentru transformarea acestui mijloc într-unul modern, eficient și nepoluant. În anul 2019 au fost achiziționate 41 de autobuze electrice puse deja în circulație, a fost prioritizat transportul public prin extinderea benzilor dedicate, au fost achiziționate noi tramvaie, troleibuze și autobuze și totodată s-au înființat 36 de stații de încărcare și branșamente pentru autobuzele electrice. Acest proiect de facilitare a transportului în comun, a fost extins și la elevi deoarece pe parcursul anului au fost achiziționate 6 autobuze școlare. Asigurarea de gratuitate la transportul în comun pentru elevi, studenți, pensionari, șomeri,  dar și pentru elevii din familii defavorizate şi pentru elevii cu nevoi speciale au reprezentat două priorități majore pentru administrația clujeană.

Investiție în educație

S-a investit și în educație destul de consistent, având în vedere că pentru anul 2019 banii alocați pentru bursele elevilor au fost de aproximativ 12 milioane de lei. Totodată celor cu performanțe deosebite le-au fost acordate premii speciale. Medicina și sănătatea publică, a primit și ea un rol important în lista priorităților Municipiului, având în vedere că anul acesta s-a crescut eficiența energetică a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, li s-a acordat un sprijin financiar celorlalte spitale din municipiu, care nu se află în subordinea și administrarea Primăriei, a fost susținută activitatea SMURD și totodată a fost creat  un punct medical avansat de acordare a primului ajutor.

Investiții în zone verzi și parcuri

Multe învestiții au fost efectuate pentru extinderea zonelor verzi și în parcurile municipiului. Pentru anul 2020 sunt prevăzute următoarele: Modernizare Parc Ștefan cel Mare,  modernizare Parc I.L.Caragiale, modernizare Parc 14 Iulie, amenajare Parc Între Lacuri, continuarea proiectului Baza sportivă “La Terenuri” Mănăștur, după modelul Bazei Sportive din Gheorgheni cu acces gratuit.

Investiții în infrastructura rutieră

În ceea ce privește infrastructura rutieră, au fost întocmite următoarele documente SF, PUZ, DTAC pentru proiectul intitulat Drum Transregio Feleac TR35 Etapa I – Centura Metropolitană și Etapa II – Drumuri de legătură care are în vedere dezvoltarea unei Centuri Metropolitane a Clujului. Totodată au fost planificate și următoarele investiții: Amenajare/modernizare strada Bună Ziua,  dezvoltare și modernizare semaforizare (11 treceri pietoni, 3 intersecții), construire Parking str. Primăverii nr. 20, construire Parking str. Primăverii nr. 8, construire Parking Mogoșoaia nr. 9, construire Parking Hașdeu, stații de încărcare pentru mașini electrice cu încărcare gratuită în timpul parcării, reabilitare Pod peste Someșul Mic situat pe strada Fabricii, pod peste Someșul Mic situat pe strada Porțelanului (podul Porțelanului), pod peste râul Someșul Mic situat pe strada Garibaldi (Pod Garibaldi) și acces din strada Oașului la cartierul Lomb.

 Alte investiții importante pentru municipiu

Alte alocări importante de la bugetul municipiului pentru anul 2019 au în vedere următoarele investiții: Politici publice orientate spre crearea de noi locuri de muncă: acordarea de facilităţi fiscale prin schemă de ajutor de minimis pentru investitorii din parcurile industriale şi pentru susținerea construirii de clădiri cu clasa energetică A; Procese de participare publică: Bugetare participativă (continuarea implementării proiectelor) şi Centrul de Inovare şi Imaginaţie Civică; Continuarea politicilor și programelor care vizează persoanele cu dizabilități și implicit, creșterea accesibilității persoanelor cu dizabilități la serviciile publice; Realizarea unui Centru pentru tineret la standarde europene; Alocarea suplimentară de fonduri de la bugetul local sau cel puțin menținerea la același nivel a alocărilor bugetare pentru: ONG-uri și instituții care desfășoară activități culturale, de tineret, sociale, asociații sportive, culte, spitale clujene în afară de Spitalul Clujana;

Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe; Puncte gospodărești îngropate – 100 puncte gospodărești până în anul 2020; Finalizarea lucrărilor la Cimitirul Moș Ion Roată; Investiții, programe și politici pentru sprijinul persoanelor aflate în situații de viață dificile; Imobil cu funcțiuni publice și locuințe sociale str. Ghimeșului; Ajutorul pentru plata chiriei persoanelor singure/familiilor marginalizate social sau aflate în risc de marginalizare şi excluziune socială.; Programul „Şcoală după Şcoală” – o nouă şansă pentru copiii din familii cu situații de viață dificile; Ghiozdane și rechizite pentru copiii care au nevoie; Programul social „Alimente” pentru persoane defavorizate; Servicii stomatologice gratuite pentru clujenii cu venituri reduse; Premierea clujenilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie şi a celor care au ajuns la 100 de ani; Concursul pentru tineri cercetători în știință și ingineri; Concursul Curățenie Generală pentru Asociațiile de proprietari

Articolul Investițiile Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în anul 2019 apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Luna trecută, Curtea de Apel Târgu Mureş l-a condamnat pe fostul director al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Harghita, Kedves Emeric, la o pedeapsă de 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu şi cumpărare de influenţă. Înainte de condamnare, prin încheierea penală din 2 octombrie, Curtea de Apel Târgu Mureș a constatat nulitatea absolută a interceptărilor convorbirilor telefonice şi a proceselor-verbale de redare a acestora, dispunând, prin urmare, excluderea materială a acestora de la dosarul cauzei. Soluţia instanţei este consecinţa constatării necompetenţei generale a organului care a pus în executare mandatele de supraveghere tehnică, şi anume a Serviciului Român de Informaţii.T

Potrivit soluţiei pe scurt a Curţii de Apel Târgu Mureş, Kedves Emeric a fost condamnat la 2 ani şi 8 opt luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. De asemenea, fostul director al AJFP Harghita a primit 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, iar prin contopirea celor două pedepse au rezultat 3 ani şi 4 luni de detenţie.

Totodată, instanţa a dispus aplicarea pedepsei accesorii care constă în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, precum şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura o activitate de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, de la rămânerea definitivă deciziei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Prin aceeaşi sentinţă, Curtea de Apel Târgu Mureş a hotărât că fostul director al AJFP Harghita este obligat „la plata sumei de 431.830,48 lei cu titlu de despăgubiri, precum şi la plata obligaţiilor accesorii calculate de la data de 26.03.2009, când obligaţia a devenit scadentă, până la data executării integrale a plăţii”.

Prin aceeaşi decizie, instanţa mureşeană a hotărât condamnarea lui Cârcu Dan Mugur la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

În primă instanţă, la finalul anului trecut, la Tribunalul Harghita, Kedves Emeric a fost achitat în cazul infracţiunii de abuz în serviciu şi a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru săvârşirea faptei de cumpărare de influenţă.

Abuzul în serviciu a fost săvârşit, potrivit procurorilor DNA, în urmă cu 10 ani

Fostul director al finanţelor publice harghitene a fost trimis în judecată, în stare de libertate, de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul Teritorial Târgu Mureş în luna martie 2017.

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în cursul anului 2012, Agenţia Naţională de Integritate – Inspecţia de Integritate a întocmit un raport de evaluare, rămas definitiv în anul 2014, ca urmare a unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a stabilit existenţa unei stări de incompatibilitate în care s-a aflat Kedves Emeric. Documentul a fost transmis ulterior către Comisia de Disciplină din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea declanşării procedurii disciplinare faţă de fostul director.

„În acest context, pentru a evita suportarea efectelor în plan profesional, inculpatul Kedves Emeric, în calitatea menţionată mai sus, a solicitat sprijinul inculpatului Cârcu Dan Mugur (persoană care a deţinut diverse funcţii de conducere în cadrul Ministerului Finanţelor Publice), pentru ca acesta să-şi exercite influenţa pe care o avea sau lăsase să creadă că o avea asupra unor funcţionari din cadrul ANAF şi a unor magistraţi de la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie.

Pentru acest ajutor, acesta din urmă a pretins şi primit de la inculpatul Kedves Emeric suma de 1.000 de lei”, se arăta în rechizitoriu în legătură cu fapta de cumpărare de influenţă.

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, procurorii au reţinut că, în cursul anului 2009, Kedves Emeric, în calitate de şef al AJFP Harghita, „prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a emis o decizie prin care a admis contestaţia formulată de un om de afaceri şi i-a restituit acestuia din urmă în mod ilegal suma de 431.830,48 lei”.

„Această sumă de bani reprezenta TVA achitată de omul de afaceri pentru achiziţionarea, prin licitaţie publică, a unui imobil executat silit şi despre care acesta susţinea că a fost plătită în plus faţă de obligaţiile sale fiscale”, se mai preciza în rechizitoriul DNA.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în această cauză cu suma de 431.830,48 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat.

Curtea de Apel Târgu Mureş a exclus interceptările SRI

Prin încheierea penală din data de 2 octombrie 2019 Curtea de Apel Târgu Mureş, în faza procesuală a apelului, a constatat nulitatea absolută a interceptărilor convorbirilor telefonice şi a proceselor-verbale de redare a acestora, dispunând, prin urmare, excluderea materială a acestora de la dosarul cauzei. Soluţia instanţei este consecinţa constatării necompetenţei generale a organului care a pus în executare mandatele de supraveghere tehnică, şi anume a Serviciului Român de Informaţii, informează avocații Andra Coț și George Zlati din cadrul SCPA Sergiu Bogdan & Asociații.

„Privitor la competenţa SRI de a efectua acte de punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, Curtea de Apel consideră că lucrătorii acestui serviciu nu aveau o astfel de competenţă, nefăcând parte din categoria lucrătorilor specializaţi ai poliţiei în sensul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) C. pr. pen.

Aşadar, rezultă cu claritate că, la momentul punerii în executare mandatelor de supraveghere tehnică, lucrătorii SRI nu intrau în categoria organelor de cercetare penală sau a lucrătorilor specializaţi ai poliţiei (care pot deţine avizul de ofiţeri de politie judiciară), enumeraţi în cuprinsul art. 142 alin.(1) C. pr. pen., putând fi incluşi doar în categoria altor organe specializate ale statului, prevăzută în acelaşi articol, în forma anterioară deciziei Curţii Constituţionale amintite (Decizia nr. 51/2016).

(…) Curtea de Apel consideră că punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, ce s-a materializat în interceptarea convorbirilor, atrage nulitatea absolută a acestora, în lumina deciziei Curţii Constituţionale nr. 302/2017. Aceasta deoarece, actele au fost îndeplinite de către un organ care nu avea calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare ori organ de cercetare penală special.

Procedându-se în această modalitate, nu se poate pune doar problema încălcării competenţei după materie, respectiv funcţională, întrucât această chestiune s-ar putea pune numai dacă necompetenţa ar viza organele judiciare. Cum lucrătorii SRI nu aveau calitatea de organe judiciare, realizarea actelor menţionate s-a efectuat cu încălcarea competenţei generale a organelor statului. Bineînţeles, că această încălcare va fi valorificată prin prisma dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) C. pr. pen., întrucât o astfel de încălcare a competenţei organelor statului atrage cu atât mai mult nulitatea absolută actelor a astfel realizate”, se arată Curtea de Apel Târgu Mureș.

Avocații clujeni mai precizează că raportat la subiectul supus discuţiei sunt relevante următoarele decizii ale Curţii Constituţionale:

– Decizia nr. 51/20161, prin care s-a statuat că este neconstituţională sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, ceea ce a condus la concluzia că Serviciul Român de Informaţii nu are competenţa de a pune în executare mandate de supraveghere tehnică de drept comun;

– Decizia nr. 302/2017, prin care s-a constatat faptul că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităţilor absolute încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituţională;

– Decizia nr. 26/2019, prin care s-a stabilit că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlament, pe de o parte şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a protocoalelor din 4 februarie 2009 şi 8 decembrie 2016.

„Încheierea penală a Curţii de Apel Târgu tranşează unele aspecte care au determinat discuţii în practica judiciară ulterior pronunţării acestor decizii de către Curtea Constituţională. Mai exact, soluţia răspunde întrebărilor legate de: aplicarea în timp a deciziilor Curţii Constituţionale;semnificaţia sintagmei cauze pendinte;sancţiunea incidentă şi momentul procesual în care instanţa trebuie să se pronunţe asupra cererii de excludere a probelor (mai exact, dacă aceasta trebuie să se pronunţe asupra cererii anterior dezbaterilor pe fond ori dacă se poate pronunţa asupra acesteia prin chiar hotărârea prin care se soluţionează fondul cauzei)”, mai arată avocații.

Articolul Curtea de Apel confirmă încă o dată implicarea nelegală a SRI în dosarele penale apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primăria Cluj Napoca a pierdut un proces intentat de compania falimentară Valve International, cu o miză de aproape 100.000 de lei. Societatea care trebuia să finalizeze proiectul Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC) a dat în judecată administrația locală pentru neplata unor facturi. În centrul respectiv, condus de persoane înșurubate politic, șuieră vântul.

În toamna anului trecut, Primăria Cluj Napoca a inaugurat Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), o clădire care oferă spații de închiriat. Însă, singurii care populează, sporadic, edificiul din Dealul Lomb sunt șefii. Dacă suni la numărul de telefon al Centrului răspunde țiuitul faxului. Reporterii Gazeta de Cluj au încercat de mai multe ori în cursul acestei săptămâni să poarte o discuție cu reprezentanții CREIC, dar nimeni nu a răspuns la telefon.

Din consiliul de administrație al CREIC fac parte IRINA ELENA GHIȚĂ, asistent local la biroul europarlamentarului Daniel Buda, DANIEL ARPAD ZOLTAN, director administrativ la SC Neon Lighting, una dintre firmele de casă ale administrației locale, RĂZVAN RUS, Service manager la firma BT Wild Ranch, societate protejată de fostul șef al CJ Cluj, Marius Nicoară și de fostul șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, Toma Rus.

Contractul pentru edificarea complexului CREIC, care a avut o valoare de aproape 60 de milioane de euro, o parte din bani provenind din fonduri europene, a fost câștigat de asocierea Valve International – RDV Construct -White Star International – Team Net Engineering. După doi ani de la ordinul de începere a lucrărilor, SC Valve International a cerut intrarea în insolvență. După întreruperea lucrărilor, în 2016 s-a încheiat un nou contract pentru restul de lucrări cu asocierea S.C. TCI Contractor General SA – S.C. Castrum Corporation SRL, iar clădirea a fost recepționată în toamna anului trecut, în situația în care ea trebuia inaugurată cu trei ani mai devreme.

Cum se pierd banii clujenilor? Ușor!

În 2016, SC Valve International dă în judecată Primăria Cluj Napoca pentru neplata unor facturi în valoare de aproximativ 300.000 de lei. Câștigă o parte din proces care vizează plata unor facturi de aproape 100.000 de lei, însă administrația locală reusește să obțină rejudecarea procesului. Însă, și de această dată, sentința rămâne la fel. Curtea de Cluj menține sentința instanței de fond și obligă primăria clujeană la plata facturilor restante.

”Reclamanta a menționat că necesitatea acestor lucrările suplimentare reiese din referatul dirigintelui de șantier nr. 468/28.04.2015, precum și ca urmare a ședințelor săptămânale de progres la care au participat, alături de reprezentanții executantului, și reprezentanți ai echipei de implementare a proiectului, pentru beneficiar, ai echipei care asigurau managementul proiectului, ai echipei dirigenție de șantier, precum și ai Proiectantului General/Asistență tehnică proiectant. De asemenea, costurile aferente documentației este confirmată de corespondența purtată în cadrul proiectului, cât și de efectuarea în concret a acestor cheltuieli de către reclamantă, în beneficiul investiției contractate.

Totodată, a mai arătat că prin adresa nr. 272/15.07.2015 a adus la cunoștința debitoarei că are obligația de a deconta lucrările necuprinse în documentația tehnică inițială, în cuantum de 277.091,93 lei, însă pârâta nu a dat curs cererii reclamantei”, se arată în documentele dosarului.

În replică, oficialii primăriei clujene au arătat că lucrările respective nu erau cuprinse în planul inițial al proiectului.

”Aceste lucrări nu se pot deconta, deși există o dispoziție a dirigintelui de șantier în acest sens, chiar din cauză că nu se regăsesc în costurile aferente documentației aprobate pentru execuția proiectului”, arată reprezentanții administrației locale.

În final, instanța a concluzionat că este justificată (pentru plată, n.red.) suma de 92.851,2 lei, reprezentând cheltuieli suplimentare generate ca urmare a nerespectării de către pârâtă (Primăria Cluj Napoca, n.red.) a obligațiilor contractuale.

Administrația locală a făcut recurs la această decizie, însă Curtea de Apel Cluj a respins recent acțiunea.

”Constată nul recursul declarat de Municipiul Cluj Napoca împotriva sentinţei civile nr. 3786 din 20.12.2018, pronunţată în dosarul nr. 355/117/2016* al Tribunalului Cluj, pe care o menţine în întregime. Constată rămas fără efect recursul incident declarat de SC Valve International SA împotriva aceleiaşi sentinţe. Decizia este definitivă”, arată decizia Curții de Apel Cluj.  

Valve a rămas fără aer

La mijlocul lunii martie 2013, societatea Valve Internaţional SRL şi-a cerut insolvenţa pe rolul Tribunalului Brăila, iar un judecător specializat a admis cererea. Reprezentanţii firmei Valve Internaţional au motivat decizia de a intra în insolvenţă, prin procedură de reorganizare, prin faptul că au intrat în incapacitate temporară de plată, din cauza faptului că alte firme sau instituţii de stat care aveau de plătit pentru lucrările de efectuate întârzie cu efectuarea plăţilor.

Ulterior, Valve Internaţional a informat Primăria Cluj-Napoca despre intenţia de a continua lucrările la Centrul de Industrii Creative şi IT. Potrivit unor reprezentanţi ai Primăriei Cluj-Napoca, instituţia a plătit în avans un procent de 20 la sută din totalul preţului de 52 de milioane de lei pentru Centrul Regional de Excelenţă de Industrii Creative şi IT. Şeful de proiect spunea atunci că lucrările erau efectuate în proporţie de 25 de procente şi că vor continua colaborarea cu societatea desemnată prin concurs de proiecte. Firma Valve International este deţinută de către Ion Florian şi Radu Nicu.

Situația financiară a CREIC cochetează cu falimentul

Firma care administrează CREIC se numește CLUJ INNOVATION PARK SA și este deținută în totalitate de consiliul local al Municipiului Cluj Napoca. De la înființare și până în 2017 societatea a prezentat cifre de afaceri anuale care nu depășesc salariul mediu pe economie, adică între 1.200 și 2.800 de lei. Anual, firma a înregistrat pierderi.

Pentru anul 2018, CLUJ INNOVATION PARK SA a raportat o cifră de afaceri de 28.000 de lei, o pierdere de 650.000 de lei și… 6 angajați! Practic, de la înființarea societății nu s-a făcut altceva decât să se plătească salariile directorilor și angajaților.

Mai mult, terenul pe care a fost edificat acest centru nu este stabil, administrația locală clujeană investind, ulterior, milioane de euro pentru stabilizarea versantului.

Care sunt chiriile în CREIC

Potrivit unei hotărâri de consiliu local, valoarea chiriilor spațiilor din cadrul CREIC variază între 3 euro/mp/ lună și 6,7euro/mp/lună.

Spații de birouri în CREIC – 6,7 euro/mp/lună

Ateliere de creație în CREIC – 4,9 euro/mp/lună

Spații destinate producției de audio-video în CREIC – 3 euro/mp/lună

Articolul Cum se pierd banii clujenilor? Primăria Cluj Napoca pierde un proces de aproape 100.000 de lei cu o firmă falimentară care a construit un proiect inutil apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Consiliul Local Cluj-Napoca va dezbate în ședința publică de săptămâna viitoare proiectul Bazei Sportive „La Terenuri” din cartierul Mănăștur. Investiția, care presupune crearea unei baze sportive și de agrement pe o suprafață de aproximativ 4.2 hectare, se va ridica la o valoare de 9 milioane de euro. Finanțarea investiției va fi făcută în mare parte din fondurile bugetului local clujean.

Proiectul vizează crearea unei Baze Sportive destinate unui număr mare de activități, fiind compusă din: terenuri de sport în aer liber, zone de recreere, alimentaţie publică, loc de joacă pentru copii, pistă de alergare, dar şi realizarea unei construcţii care să adăpostească activităţi sportive de interior. Primăria a considerat realizarea unei baze sportive imperios necesară, având în vedere numărul mare de locuitori ai cartierului Mănăștur.

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a vorbit public despre acest proiect care va fi dezbătut în ședința de consiliu din data de 10 decembrie: „Am înaintat Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca propunerea privind aprobarea documentației tehnice și a indicatorilor tehnico-economici pentru reabilitarea bazei sportive și amenajarea unui parc în zona «La Terenuri», din cartierul Mănăștur, precum și propunerea privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal de urbanizare – reabilitare pentru același obiectiv de investiții”.

Astfel, clujenii de toate vârstele vor putea beneficia gratuit de un parc de relaxare și agrement, dar și de o bază sportivă modernă, cu dotări de ultimă generație. De asemenea, administrația clujeană le promite locuitorilor că le va oferi o suprafață de spații verzi amenajate de peste 18.000 mp.

Cum va fi structurată Baza Sportivă?

Proiectul Baza Sportivă „La Terenuri” din Mănăștur va cuprinde terenuri pentru sporturi în aer liber, precum tenis de câmp, baschet, mini fotbal, badminton, volei, care vor fi amenajate cu suprafețe sintetice adaptate și prevăzute cu nocturnă. Totodată, vor fi construite și terenuri de beach volley cu nisip, o pistă de alergare, o zonă cu aparate și echipamente parkour, un skatepark, dar și zone de fitness. Pentru cei mici, dar și pentru adulți, vor fi realizate zone de recreere.

Pentru perioadele de iarnă, Baza Sportivă va pune la dispoziție o clădire multifuncțională cu parter și etaj construită pe o suprafață de aproximativ 1700 de mp. În această sală se vor putea desfășura activități precum squash, tenis de masă, escaladă, yoga sau aerobic. Tot pe timp de iarnă, amfiteatrul în aer liber va putea fi amenajat sub forma unui patinoar.

Proiectul include și parcări auto, parcări pentru biciclete, stație de bike sharing, dar și stații pentru încărcarea bicicletelor electrice.

Implementarea proiectului va dura 16 luni

„Este o nouă investiție importantă dedicată petrecerii timpului liber, în mod sănătos și plăcut, de către clujeni”, la fel cum o reprezintă cea din Gheorgheni, apreciază primarului Emil Boc. Datorită complexității proiectului, care presupune și modernizarea căilor de acces prin realizarea a două noi pasaje de traversare a pârâului Calvaria, desfășurarea acestuia se va întinde pe o perioadă de 16 luni. Toată această investiție, care va fi finanțată din bugetul local, potrivit municipalității, se va ridica la valoarea de 43 de milioane de lei, echivalentul a 9 milioane de euro.

Dacă acest proiect de hotărâre va trece de comisia Consiliului Local și va fi aprobat, se vor declanșa procedurile de licitație pentru proiectare și execuție, respectiv de realizare a exproprierilor. 

Articolul Clujul investește 9 milioane de euro în Baza Sportivă „La Terenuri” din Mănăștur apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La jumătatea lunii trecute, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a semnat un contract cadru în valoare de peste 21 de milioane de euro cu două firme, Grădinariu Import Export și Deltamed, pentru un container care asigură suportul logistic în cadrul intervențiilor. După 10 zile de la semnarea acordului cadru, IGSU a încheiat cu firma clujeană Deltamed un contract de 5,3 milioane de euro. Patronii firmei Grădinariu Import Export au legături de afaceri cu Stelian Ilie, un fel de ”mini-Sebastian Ghiță”, conectat la business-urile lui Gabriel Naghi, fost șef al SPP pe vremea lui Ion Iliescu. Firma Deltamed îi aparține lui Dan Vasile Gorgan, una dintre cunoștințele lui Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

La mijlocul lunii trecut, IGSU a acordat contractul cadru ”Container suport logistic al intervenției cu echipamente individuale de protecție” asocierii formate din firmele Grădinariu Import Export și Deltamed. Valoarea lui se situează între 21.298.000 și 21.773.200 de euro, fără TVA. După 10 zile de la încheierea lui, Deltamed a semnat cu IGSU primul contract subsecvent în valoare de 5.316.300 de euro.

IGSU face această achiziție în contextul în care, la jumătatea acestui an s-a încheiat proiectul european Multirisc în cadrul căruia Inspectoratul a cumpărat tipuri similare de containere pentru intervenții în valoare de 160 de milioane de lei. Și în cadrul acestui proiect, una dintre firmele cu care IGSU a încheiat contracte este Deltamed. Firma clujeană a primit peste 10,4 milioane de euro pentru furnizarea unei autospeciale.

Dacă până acum, cei de la Deltamed câștigau majoritatea licitațiilor fără a avea nevoie de parteneri, în ultimul timp, marile contracte sunt semnate în cadrul unor asocieri.

Contractul cadru menționat anterior a fost câștigat în tandem cu firma Grădinariu Import Export. Societatea este unul dintre sponsorii PSD.

În 2013, societatea Grădinariu Import Export s-a asociat cu SC Mira Telecom pentru câștigarea unui contract de 1,3 milioane de euro. Patronul Mira Telecom, Stelian Ilie, este un fel de ”mini Sebastian Ghiță”, un personaj controversat care a fost implicat în scandalul ”detectoarelor de bombe”, niște dispozitive controversate care ar trebui să detecteze de la distanță substanțele explozibile. Însă, în cele mai multe cazuri, acestea s-au dovedit a fi nefuncționale, cauzând și pierderi de vieți omenești în teatrele de război din Irak și Afganistan. Pentru vânzarea lor, Stelian Ilie s-a asociat cu James William McCormick, un personaj controversat care a fost și arestat pentru implicarea lui în această afacere. Cei doi au încheiat cu Guvernul irakian un contract în valoare de 85 de milioane de dolari. Detectorul ADE 651 este vândut de compania ATSC, care este partener al Mira Telecom SRL, firmă care a produs componente ale dispozitivului și s-a ocupat de comercializarea lui.

În final, McCormick a primit o condamnare de 10 ani de pușcărie după ce a fost judecat în instanțele britanice pentru implicarea lui în această afacere.

Stelian Ilie face parte din cercul apropiat al lui Gabriel Naghi, fostul șef al SPP până în 2005.

Generalul Gabriel Naghi a fost comandant de pluton înainte de Revoluție, iar implicarea sa în evenimentele din decembrie 1989 a avut un succes atât de mare, încât revoluționarii l-au înscris într-un loc de frunte pe lista celor care au încercat reprimarea revoltei populare.

Pe 26 decembrie 1989, Naghi a fost unul dintre cei patru ofițeri MApN care s-au oferit să formeze prima garda a președintelui Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu. Ulterior a ajuns șef al SPP, funcție pe care a ocupat-o până în 2005.

Suveică cu SRI

De altfel, și Deltamed a făcut afaceri în colaborare cu Mira Telecom în cadrul proiectului „Sustenabilitate, Mobilitate, Accesibilitate în Regiunea Transfrontalieră Constanţa – Dobrich – Infrastructură de Transport” pe care firma clujeană l-a câștigat în asociere cu societatea Mira Telecom.  

Unul dintre acționarii firmei Mira Telecom, Dragoș Băsmăluță, este asociat într-o altă firmă, abonată la contracte pe bani publici, cu fiica fostului director adjunct al SRI, generalul în rezervă Dumitru Zamfir, poreclit și “Timpanul”, condamnat, între timp, la închisoare cu suspendare. MIRA Telecom a primit, în perioada 2007-2017, sute de contracte de la instituțiile statului. 57 dintre acestea, consemnate pe SEAP, au avut drept clienţi nu mai puțin de 30 de instituții publice, iar valoarea acestora se ridică la 60 de milioane de euro.

Firma Deltamed este patronată de  GORGAN VASILE DAN (acționar majoritar), TOPARCEAN RAZVAN ADRIAN, GAVRILA GEORGETA DANIELA, OSAN DAN IOAN și OSAN GEORGE MIHAI. Administratorii firmei sunt Topârcean și Gavrilă. Potrivit Ministerul de finanțe, anul trecut compania a avut o cifră de afaceri de aproape 71 de milioane de lei și un profit de doar 2,3 milioane de lei

Firma Deltamed, unul dintre principalii furnizori de ambulanțe și aparatură medicală de specialitate, a câștigat contracte de zeci de milioane de euro de la stat. Între 2010 și 2012, SC Deltamed, firma clujeanului Dan Gorgan, a câştigat peste două milioane de euro de pe urma licitaţiilor organizate de diverse administraţii judeţene care au dorit să cumpere ambulanţe tip SMURD şi aparatură conexă serviciilor medicale de acest tip. La data respectivă, Ministerul sănătății a cumpărat centre mobile pentru recoltarea sângelui în valoare de peste un milion de euro. Afacerea a fost făcută prin intermediul subsecretarului de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, unul dintre apropiaţii patronului SC Deltamed, Dan Gorgan. Ulterior, ambulanțele furnizate de Deltamed au ajuns să fie folosite de fundația Crucea Roșie, din care făcea parte și Mihaela Geoană în calitate de membru onorific.

Tehnică militară pentru Africa

Un alt partener cu care firma Deltamed câștigă licitații este societatea Stimpex, condusă de o ”suveică” în care sunt prinși fii de generali, asociați de-ai lui Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanțe în Guvernul Boc, precum și un fost ”locotenent” de-a lui Sorin Ovidiu Vântu. Acționariatul companiei Stimpex este format din  ISTRATE MARCEL, TOROIPAN CRISTIAN, STAMATOIU ISIDOR, CHIVU COSTEL, MOLDOVAN VASILE, SIMA MIHAI LAURENTIU, CRANGANU NICOLAE, CHIRCU GEORGE, GALITA GABRIEL GHEORGE și PRODEA AUREL, iar administratori sunt ISTRATE MARCEL.  MARIN STEFAN și ISTRATE VLAD CONSTANTIN.

Totoipan se află în sfera de influență a lui Sorin Ovidiu Vântu, prin legătura lui cu locotenentul lui SOC, Ovidiu Luca. Toroipan este asociat cu Luca în cadrul SC Global Video Media SA și firma PSV Company SA, o altă societate aflată în sfera de influență a lui Vântu. Anul trecut, Liviu luca a fost condamnat la şase ani de închisoare în dosarul Petromservice. Potrivit unor informații, Cristian Toroipan ar fi verișorul soției lui Liviu Luca.

Unul dintre administratorii de la Stimpex, Marin Stefan, este acționar și administrator la SC ROM OFFSET MANAGEMENT & PRODUCTION SRL, o companie la care Bogdan Ceaușelu este acționar majoritar. Cel din urmă este fiu de general și împreună cu fostul ministru Sebastian Vlădescu au făcut afaceri cu furnituri militare. La sfârșitul anilor 90, Bogdan Ceauselu, Otto Breuer si Sebastian Vlădescu s-au asociat în cadrul firmei Boss Exim Trading Group SRL, care acum este radiată. Breurer este general în rezervă și a fost director adjunct al Canalului Dunăre – Marea Neagră pe vremea lui Ceausescu. Cei trei au exportat tehnică militară românească în Africa. De asemenea, Breuer a făcut o serie de afaceri și în Kuweit, unde a fost detașat ca ca militar activ pentru a ajuta la stingerea incendiilor de la sondele petroliere.

BOX

Gorgan se leapădă de prietenia cu Arafat

Potrivit reprezentanților Deltamed, ”se reia obsesiv temă unei ”prietenii de decenii’’ care i-ar lega pe ”cei doi foști colegi de studenție”, respectiv pe d-nul dr. Arafat și dl. Gorgan, fondatorul Deltamed. Nu doar că nu au fost colegi de facultate, cei doi nu au fost nici măcar colegi de Universitate, unul absolvind Universitatea de Medicină și Farmacie (în acea perioadă Institutul Medico-Farmaceutic), celălalt Universitatea Babeș-Bolyai ! Nici măcar anii de studenție nu li se suprapun decât parțial. O simplă verificare printre foștii colegi de facultate și prieteni din acea perioadă ai celor doi ar arăta foarte rapid că ambii aveau alte cercuri de prieteni. Nici un jurnalist însă nu a dorit să facă o astfel de verificare, preferând să intoxice prin preluarea poveștii cu ”prietenia din studenție”. Legătura dintre cei doi este una strict profesională, fără nici o componența personală, așa cum o relație de prietenie ar trebui să aibă.

BOX

Un general de contrainformații pus șef la IGSU

În funcția de șef al IGSU a fost numit generalul de brigadă Dan-Paul Iamandi. În noiembrie 2015, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a stabilit că Dan-Paul Iamandi a fost recrutat de organele de contrainformații militare „pentru încadrarea informativă a militarilor în teren și a cadrelor din unitatea să „în scopul prevenirii unor abateri disciplinare de la ordinea și disciplină militară””. Potrivit CNSAS, Iamandi a folosit numele conspirativ „Ioan Popă”, dar nu a semnat un angajament și nici nu a transmis informații către Securitate, astfel că nu i se poate atribui calitatea de colaborator sau lucrător al Securității.

Articolul Conexiunile ”băieților din SRI” câștigă zeci de milioane de euro de pe ”tarlaua” lui Raed Arafat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urma dezvăluirilor oferite de către sursele Gazeta de Cluj acum două săptămâni, ancheta privind cazul Academiei de fotbal U Cluj-Luceafărul a continuat prin identificarea unor informații noi, dar și printr-un schimb de replici oficiale. Mai mult decât atât, unii părinți ai copiilor înscriși la acest club au decis să-și exprime punctul de vedere în ceea ce privește modul de funcționare și organizare al clubului sportiv, prezentând astfel realitatea văzută prin ochii lor și ai copiilor.

În numărul de săptămâna trecută, reporterul Gazeta de Cluj a luat legătura cu persoanele direct implicate în acest caz pentru a putea prezenta un punct de vedere oficial în ceea ce privește cazul Academiei Luceafărul.

În urma declarațiilor făcute de Adrian Crișan, managerul Academiei Luceafărul U Cluj, mai mulți părinți ai copiilor înscriși la club s-au sesizat și au solicitat un drept la replică. Prezentăm, în continuare, declarația unuia dintre părinți, care ne-a solicitat să-i păstrăm anonimatul.

„Doresc doar să se afle odată pentru totdeauna ce se petrece în această ogradă, cum se cresc copiii și de ce se ajunge cu fotbalul unde se ajunge. Ce se întâmplă aici se întâmplă peste tot. Se promovează doar cei care sunt fiii lui x și y, că „trebuie să ne înconjurăm de părinți cu influență, dacă vrem să supraviețuim în lumea asta”. Nimic nu e spre binele copiilor, adică a tuturor copiilor cotizanți, ci doar spre binele copiilor unora. Acesta e crudul adevăr, deși, poate acești copii, ai unora de „sus”, nu au nicio treabă cu fotbalul, dar sunt băgați în față, pentru că cotizează mămica și tăticul. În primul rând, și la U se percepe taxă lunara și, mai grav, e că nu se dă întotdeauna chitanță pentru taxa de 150 lei. Echipamente primite, nici în vis! Taxă la turnee, deplasări – tot părinții. Și la U se juca după prietenii: putea copilul să fie Messi, dacă nu aveai influență, pa! S-a făcut uniunea, dar tot aceiași antrenori, aceeași Marie!.

S-a făcut uniunea asta, copiii buni, pardon, de familie bună, cu părinți cu influență, treceau la echipa 1, ceilalți, muritorii de rând, la a 2-a sau a 3-a, ăștia din urmă ținuți doar pentru cotizație, că no, să ne mândrim că avem peste 600 de copii, dar ei nu sunt duși pe la turnee, nu cumva să eclipseze vedetele  de la prima echipă! Dacă mai scăpa și un muritor de rând pe la echipa 1, era mazilit în cazul în care strălucea în fața vedetelor (uneori dat afară de la echipă, făcut de râs în fața colegilor etc.) Mulți copii extraordinari au plecat și joacă în afară sau la alte echipe de renume unde strălucesc efectiv.

Cei de la Luceafărul își construiesc echipele după influență și după cel care dă mai mult să joace. Se fac selecții naționale, bineînțeles, cei care dau mai mult, apar selectați. Se știe că patronii au donat la AJF Cluj ca să se organizeze la Cluj tot felul de finale regionale, fiind mână în mână!

Legat de echipamente la Luceafărul, se cumpără pe banii părinților chiar și un tricou amărât de antrenamente, cu prețuri umflate, că dacă comandai direct de la sursă, mai luai 2 bucăți. Nu mai zic de echipamente și treninguri, tot cu scoruri umflate. Taxe de turnee și turnee, pe banii părinților, că se stă la 4-5 stele. Și alte echipe participau la aceleași turnee, dar aveau alt preț. Dacă o cameră de hotel costa 150 lei, se luau bani de la 2-3 copii, deși ei stăteau în aceeași cameră. Aici se fac bani. Au participat și la turnee gratis organizate și tot strângeau bani de la copii. S-au câștigat atâtea cupe și medalii, pe munca copiilor și banii părinților, iar alții se laudă!

Au câștigat turnee, iar copiii nu primeau nici măcar o minge, deși erau date la premii. Aici merge zicala: ai bani – joci, nu ai – stai acasă. Anual, vin copii, stau un pic și pleacă. Nu se complac situației de a se linguși pe lângă patroni și a le face tot felul de favoritisme. La început îți promit luna de pe cer, dar dacă văd că ești un om simplu, îți fac repede vânt. Cum? Copilul tău nu mai joacă, deși a jucat și a strălucit. Nu mai joacă nici măcar pe la amicale, e trimis la a 3-a echipă din varii motive, te fac efectiv să pleci sau să renunți. În campionat s-au înscris echipe și sub numele de U și de la Luceafărul, dar se știe că sunt tot de la Luceafărul, deci imposibil să nu știe cei de la U ce și cum se întâmplă, după cum ați spus în articol.

Apoi, nu mai vorbim de unii copii și antrenori. Copiii copiază agresivitatea antrenorului. Aici antrenează antrenori fără licență, fără un pic de psihologie. Cum să îți lași copiii pe mâna unora care nu au un pic de pedagogie? Unii copii, foarte buni, s-au lăsat de acest sport minunat. Tocmai pentru că antrenorul îi făcea să renunțe, făcându-i să se simtă umiliți și, mai grav, sunt încurajați colegii lor să îi tortureze psihic, să îi facă în toate felurile posibile, amenințări etc. Apoi, nu mai vorbim de copiii care nu sunt legitimați, deși sunt înscriși. Atâtea echipe în campionat…. se practică tot aceeași joacă pe la toate. Cum am mai spus: unii trebuie să joace mult, alții deloc, chiar dacă sunt la echipa a 3-a”.

Cum comentează managerul Academiei aceste acuzații

„Credeți că dacă se mergea pe pile și relații la noi în club mai aveam aceste rezultate? Suntem cea mai bună Academie din România. Eu cred că nu este vorba de niciun părinte, ci acel punct de vedere este de la un club rival care este invidios pe noi pentru că tot timpul câștigăm. Noi chiar facem performanță, iar astea sunt doar minciuni. În fiecare club sunt, probabil, părinți nemulțumiți că nu le joacă copiii sau nu le joacă la prima echipă, ci la echipa a doua; acolo, strict antrenorii sunt cei care fac regulile. De ce nu fac și alții ce facem noi, să avem grijă de copii și să obținem rezultatele astea, pentru că niciun club din oraș nu are rezultatele noastre și, normal, că invidia este mare? De ce persoana respectivă nu a venit la noi să ne spună sau la antrenor, pentru a-l întreba de ce nu joacă copilul lui? Pentru a i se putea răspunde direct părintelui respectiv! Să ajungi să arunci cu noroi într-un club care are cele mai mari performanțe din țară este urât! Nu știu de ce publicați declarațiile tuturor nebunilor pentru că, se știe, până și la naționala României se întâmplă nemulțumiri din astea, să fim sinceri acum!”, a declarat Adrian Crișan, managerul Academiei U Cluj-Luceafărul.

Articolul Curg acuzațiile părinților către Academia de fotbal Luceafărul apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ultima ședință a Consiliului Județean s-a lăsat cu scandal din cauza nemulțumirilor proprietarilor de terenuri ale căror parcele vor fi expropriate în vederea extinderii pistei Aeroportului din Cluj.  Mai mulți proprietari au asistat la ședință pentru a-și exprima punctul de vedere cu privire la „sumele derizorii” care li se oferă drept despăgubire pentru terenurile pe care urmează să fie extinsă pista. Cele două părți implicate, pe de-o parte proprietarii de terenuri, iar de cealaltă parte, autoritățile publice, vor ajunge în fața instanței care va stabili o sumă corespunzătoare. 

Mai mulţi proprietari de terenuri au fost prezenţi la şedinţa Consiliului Judeţean pentru a lupta contra autorităților locale care, spun ei, îi de suma pe care aceștia o merită, în vederea extinderii pistei aeroportului clujean. Pentru a putea realiza lucrările de extindere a pistei și, implicit, de amenajare a Someşului, e nevoie de expropierea unui număr de 334 de parcele. Parcelele cu dimensiunile cele mai mari au aproximativ două hectare, una fiind deținută de către Comuna Apahida și Parohia Ortodoxă, iar cea de-a doua de către o persoană fizică.

Suma oferită proprietarilor de terenuri din Comuna Apahida este de aproximativ 45 de bani pe metru pătrat, iar pentru cei din Cluj-Napoca este de 89 de bani. Prețul a fost considerat derizoriu de către proprietari, care au participat la ultima ședință a Consiliului Județean pentru a-și exprima nemulțumirile, având în vedere tarifele actuale ale terenurilor din Cluj:  “Nici nu pot califica ceea ce vreţi să faceţi aici. Consiliul Judeţean are la dispoziţie 47.000 de euro, iar voi ce vreţi să faceţi cu banii aceştia? Să expropriați 40 de ha de teren, la prețul de 45 de bani mp și 80 de bani mp de teren? Mie îmi expropriați 1.000 de m. Știți ce înseamnă 1000 de m de teren? 450 de lei, conform cu ceea ce vreţi să votaţi aici!”, a spus unul dintre participanții la ședință.

După o lungă dezbatere pe acest subiect, decizia de expropriere a fost amânată, la propunerea celor de la UDMR. Lucrarea „Amenajarea râului Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, pe raza localităților Cluj-Napoca și Apahida – etapa a II-a„ se află încă în așteptare. Dintre cei prezenți la ședință, consilierul judeţean PNL, Viorel Secară, a ținut să precizeze faptul că nu va susține un proiect de hotărâre care să nu despăgubească corespunzător proprietarii de terenuri și totodată a subliniat faptul că, într-un final, se va ajunge în instanță pentru a putea lua o decizie corespunzătoare.

De ce se va prelungi pista Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj?

În 2013, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj a finalizat prima etapă de construire a unei noi piste de 2100 metri, care urmează să fie continuată acum, prin prelungirea acesteia până la 3500 metri, pentru a permite aterizarea și decolarea avioanelor transatlantice. Pentru această lucrare este necesară devierea râului Someș.

Directorul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj, David Ciceo, a afirmat că după finalizarea extinderii pistei aeroportului până la 3.500 de metri vor putea fi introduse zboruri intercontinentale şi estimează că, peste şapte-opt ani, vor exista curse aeriene de la Cluj-Napoca spre New York. “Continuăm demersurile de extindere a pistei până la 3.500 de metri, iar după finalizarea acestui proiect vom avea zboruri Cluj-Napoca – New York; există potenţial în acest sens şi estimăm că în şapte-opt ani vor putea fi operate primele astfel de zboruri. Se lucrează acum la devierea râului Someş, parte a proiectului de extindere a pistei”, a declarat Ciceo. Demersurile în acest sens au început deja, prin lansarea licitației privind contractarea unui studiu de fezabilitate pentru extinderea pistei, contractul fiind estimat la 1.740.000 lei.

Directorul Aeroportului a mai afirmat, în declarațiile sale anterioare, că multe companii aeriene își schimbă flota, iar noile avioane nu vor mai putea ateriza pe aeroport decât cu restricții în ceea ce privește numărul de pasageri. Prin urmare, un astfel de proiect devine imperios necesar, chiar vital, pentru dezvoltarea acestui obiectiv. Lucrările pentru dezvoltarea acestei piste au început încă din anul 2011, când pista a ajuns la o dimensiune de 2.100 metri și la costuri de 78 de milioane de euro. Finalizarea lucrărilor în ceea ce privește prima etapă a dezvoltării proiectului au durat doi ani din cauza unor probleme tehnice și a lipsei finanțărilor din partea Administraţiei Naţionale Apele Române. Lucrările au fost realizate de o asociere între firmele SCC Napoca SA, SC ICCO Systems SRL şi SC Geo Arc SRL. Inaugurarea a avut loc în 26 octombrie 2013.

Demersurile pentru realizarea celei de-a doua etape a proiectului au început deja, însă este dificil de estimat un termen de finalizare, având în vedere dificultatea întâmpinată cu proprietarii de terenuri care nu vor să accepte sumele oferite pentru expropriere. În acest sens, Iuliu Pop, director general adjunct la Aeroportul Internaţional Cluj a declarat că “extinderea pistei este deosebit de importantă şi noi credem în acest proiect. Este un beneficiu pentru clujeni să poată face zboruri peste Ocean. Din studiile pe care le avem, extinderea ar trebui să fie la 3.450 de metri, undeva aproape de 3.500 de metri. Acum avem 2.100 metri. Ar putea fi legat Clujul direct de Statele Unite, Canada, Asia. Alte beneficii ar fi că, odată cu extinderea pistei, ar creşte interesul şi pentru zborurile cargo, care sunt aeronave mari”.

Articolul Proprietarii de terenuri, nemulțumiți de prețul oferit pentru extinderea pistei Aeroportului Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Desecretizarea raportului Jandarmeriei Române, indiscutabil, demontează practic teoriile aberante ale ”gazării” oamenilor și a ”înecării în sânge” a protestului, susținute în special de cei aflați în prezent la putere, care încă de atunci intenționau să preia guvernarea prin mijloace mai puțin ortodoxe, lucru reușit în luna noiembrie 2019. De asemenea raportul disculpă în totalitate acțiunile jandarmilor, care, în acea zi de 10 august 2019, nu au făcut altceva decât datoria: să apere ordinea și siguranța publică, în limitele oferite de legile în vigoare. Cu siguranță, o întrebare va rămâne, deocamdată fără un răspuns: cui a folosit și mai folosește și în prezent demonizarea Jandarmeriei Române, principala forță publică, alături de poliție, la apărarea liniștii și ordinei publice?

Înainte de a trece la descrierea dinamicii evenimentelor petrecuteîn data de 10 august 2019, este necesar să fie amintită o declarație recentă a premierului Ludovic Orban la o întâlnie a liderilor PPE, care demonstrează că nimic nu este întâmplător din ceea ce se întâmplă pe scena politică internă. Pentru asemenea gen de declarații, Biblia are o zicere care spune că ”gura păcătosului adevăr grăiește”, oferind în plus și o scurtă explicație, în sensul că ”omul SUPUS spune numai adevărul, este sincer”, sau că îți recunoști păcatele în fața lui Dumnezeu și te căiești pentru ele.Iar un proverb românesc arată că ” prostul nu-i prost destul, dacă nu-i și fudul”. Sigur, este dificil să încadrezi declarația lui Ludovic Orban la zicerea Bibliei sau a proverbului,adevărul este poate undeva la mijloc, dar premierul, cu subiect și predicat,a declarat că Guvernul Dăncilă a fost schimbat cu unul de dreapta pentru ca România să poată oferi un comisar european PPE-ului. Acesta a mai precizat că era o situație injustă, deoarece PPE nu avea majoritate pentru noua Comisie Europeană. Vrând, nevrând, declarația lui Ludovic Orban, explică multe din necunoscutele ultimelor evenimente, dar și ce s-a petrecut în realitate în 10 august 2019.

Au tăcut și au fost avansați

În cadrul comandamentului constituit de jandarmerie pentru gestionarea mitingului a existat și un reprezentant al SRI, care, urmând aceeași linie a calității informațiilor furnizate, a oferit anumite date punctuale, din surse deschise, metodă la care au apelat și jandarmii, care se refereau la opinii și comentarii ale unor persoane care mobilizau ori își exprimau adeziunea la evenimentele care urmau să aibă loc, în mass-media și pe rețelele de socializare.

Poate și ca urmare a acestui lucru, la SRI, cu prilejul Zilei Naționale, a avut loc o adevărată ”ploaie de stele”: 15 colonei au fost făcuți generali cu o stea, iar la SIE, 13 colonei au fost înălțați la aceeași demnitate.Jandarmeria Română, precum și alte structuri ale MAI, respectiv Poliția Română și ISU au fost sărite din schema avansărilor de Ziua Națională, sau mai bine spus ”ploaia de stele” a fost extrem de redusă.

Informațiile furnizate de SRI indicau linște

Este bine de știut că Jandarmeria Română este o structură de tip militar, iar în îndeplinirea misiunilor specifice  de apărarea liniștii și ordinii publice, are nevoie de informații. Acestea îi sunt puse la dispoziție de structurile proprii, într-o mică măsură, prin exploatarea informațiilor din surse deschise – mass-media, rețelele de socializare de pe internet. Jandarmeria nu este serviciu de informații, nu creează rețele informative care să lucreze cu surse umane. În mod normal informațiile trebuie să le primească de la serviciile de informații, respectiv SRI, SIE, DGIA și ”doi și un sfert”.

După cum am arătat în prima parte a articolului, în etapa premergătoare a mitingului din 10 august 2019, informațiile primite de la aceste structuri nu numai că au fost de o calitate extrem de slabă, ci mai mult, au indus în eroare unitățile care au participat la gestionarea mitingului. Informațiile furnizate de SRI, principalul serviciu de securitate internă, au provenit din mass-media și rețelele de socializare, prin care previzionau că totul este în regulă și că nu există nici un pericol ca la miting să se producă acțiuni violente. Este evident pentru toată lumea că, dacă în unele momente jandarmii au acționat greșit, din punctul de vedere a celor care îi acuză și îi demonizează, o mare parte din culpă revine structurilor de informații, respectiv SRI-ului. Este nu numai ciudat, greșit, dar și criminal să acuzi in corpore Jandarmeria Română lăsând la o parte activitatea specifică a SRI și a celorlalte structuri informative legate de mitingul din 10 august 2019.

Probleme au început după-amiaza

Primul semn că lucrurile vor degenera a avut loc în jurul orei 14.10, când jandarmii au descoperit o persoană care avea asupra ei un lanț, iar ceva mai târziu o persoană care avea asupra ei un pistol cu electroșocuri.

În acel moment în Punctul de Comandă Înaintat erau prezenți prefectul și viceprimarul Capitalei. În jurul orei 16.00, un grup de circa 100 de persoane, perfect organizate și coordonate, la care s-au alăturat și alți manifestanți, au forțat dispozitivul de jandarmi, cu intenția clară de a intra în sediul Guvernului.

În acel moment s-a dat ordin de înlocuire a acestui dispozitiv fără mijloace de protecție și materiale de intervenție(pentru că SRI informase că va fi liniște), cu efective dotate corespunzător care au efectuat acțiuni de împingere a manifestanților care forțau intrarea în sediul Guvernului. Nucleul dur al acestui grup a început să arunce în jandarmi cu pietre și sticle, iar în urma acestor acte de violență a fost rănit serios un ofițer de jandarmi, care a fost transportat la spital.

Începând cu acea oră, efectivele Jandarmeriei Române au folosit materialele și mijloacele de dotare, inclusiv substanțe iritant-lacrimogene, punctual, pe direcția unde se aflau persoane care se manifestau violent, în scopul împiedicării pătrunderii în obiectiv, asigurării protecției personalului, respectiv realizarea manevrei de forțe și extragerea acestora din mulțime.Nu trebuie uitat un lucru: pe tot timpul mitingului, echipe de dialog specializate ale jandarmilor au încercat să comunice cu masa de manifestanți.

Pentru jandarmii aflați în dispozitiv, dar mai ales pentru comandanții acestora aflați în Punctul de Comandă Înaintat, începutul violențelor a constituit o surpriză, fiindcă datele și informațiile puse la dispoziție nu indicau sub nici o formă că lucrurile vor degenera. Actele de violență, agresiunile împotriva jandarmilor s-au manifestat de-a lungul întregului dispozitiv, cu o mobilitate crescută, atât în zona de contact cât și în rândurile 2 și 3 din adâncime. Ar fi interesant de știut dacă DIICOT a încercat să identifice aceste persoane, mai ales pe cele circa 100, organizate și coordonate după reguli militare?

Raportul mai devoalează un aspect: începând cu ora 18.00 în Punctul de Comandă Înaintat și-a făcut apariția celebrul procuror militar activist Pârlog, care, doct, le-a trasat sarcini șefilor de la jandarmerie, precizând că odată cu căderea întunericului acțiunile violente vor escalada, recomandând în același timp că în situația unei intervenții pentru restabilirea ordinii publice să fie avute în vedere aspectele de legalitate a intervenției, precum și de probare a acțiunilor proprii prin intermediul filmărilor operative.

Efectivele jandarmeriei, suplimentate

În faza de generalizare a manifestărilor violente au fost suplimentateefectivele din dispozitiv, iar negociatorii jandarmilor, prin intermediul mijloacelor de amplificare sonoră, au îndemnat în mod repetat participanții să se manifeste în mod paşnic şi civilizat şi, totodată, să nu încurajeze sau să adere la acţiunile violente exercitate, inclusiv cu manifestanții care spărgeau pavajul şi bordurile din zona Pieţei Victoria pentru a arunca cu acestea înspre forţele de ordine.

Pentru respingerea atacurilor grupurilor violente, în scop defensiv, jandarmii aflaţi în zona de contact au utilizat mijloacele şi materialele din dotare, inclusiv sprayurile individuale cu substanţe iritant lacrimogene şi pulverizatorul de capacitate mărită.În jurul orei 20.00, având în vedere numărul mare de persoane care se manifestau în piaţă, precum şifaptul că acţiunile violente îndreptate către forţele de ordine se amplificaseră şi se desfăşurau concomitent în mai multe zone, comandantul acţiunii a prezentat situaţia prefectului municipiului Bucureşti, informându-l cu privire la iminenţa unei intervenţii în forţă pentru restabilirea ordinii publice. În acest context, prefectul și-a exprimat acordul cu privire la o astfel de acțiune.

În jurul orei 22.00, jandarmii au efectuat o ultimă somație, fără nici un rezultat, din contră, acțiunile grupurilor violente au degenerat prin vandalizarea mobilierul stradal din zona Muzeului Naţional de Istorie Naturală „GRIGORE ANTIPA”, ale gardului împrejmuitor şi ale uşilor de acces în incintă. În jurul orelor 22.20, în zona respectivă, jandarmii au fost atacați cu obiecte contondente și sticle.

La ora 23.05, la solicitarea reprezentantului Direcției Generale de Poliție a Municipiului București aflat în punctul de comandă, jandarmii au acționat pentru scoaterea din mulțime a efectivelor de poliție din zona unui magazin din apropierea guvernului. Astfel, au fost direcționate în zonă două detașamente de jandarmi, pe timpul deplasării spre locul intervenției fiind agresați fizic doi dintre aceștia, un bărbat și o femeie, prin lovituri repetate, în mod violent, exercitate de către un grup de protestatari.Pe timpul agresiunii, unul dintre așa-zișii manifestanți pașnici a sustras un pistol Carpați și încărcătorul cu 6 cartușe, calibru 7,65 mm. Cei doi jandarmi agresați au fost internați de urgență la Spitalul Floreasca.

Intervenția în forță a jandarmilor a intervenit la ora 23.11, cu un singur scop:restabilirea ordinii publice în contextul apariției și persistenței acțiunilor grave de tulburare a ordinii publice. A fost necesar acest lucru, deoarece numărul persoanelor care se manifestau violent, dispersate printre manifestanții pașnici, era extrem de mare, iar caracterul pașnic și civilizat al manifestației fusese compromis.Mai mult, forțarea continuă a cordoanelor de ordine, exercitarea constantă de violențe care au pus în pericol iminent integritatea corporală și sănătatea forțelor de ordine și a celorlalți manifestanți prezenți în zonă, precum și existența indiciilor temeinice de săvârșire a unor fapte de natură penală, au cântărit extrem de mult în luarea deciziei de intervenție.

Contrar a ceea ce susțin unii sau alții, jandarmii au acționat gradual, fiind extrase când a fost posibil persoanele turbulente din mulțime. Zona unde s-a tulburat ordinea publică a fost izolată, fiind luate măsurile legale împotriva celor care au comis acte de violență, precum și pentru protecția participanților care se manifestau în mod pașnic și civilizat.

În sprijinul ipotezei că ceea ce s-a întâmplat la mitingul din 10 august 2019 a fost o acțiune premeditată, dirijată de cineva din umbră cu un scop precis – căderea guvernului – stau și acțiunile violente împotriva intervențiilor echipajelor de pompieri solicitați să intervină pentru stingerea numeroaselor incendii puse intenționat în zona desfășurării mitingului. Astfel, autospecialele de intervenție a pompierilor au fost atacate cu pietre fiind puse în imposibilitate să intervină, astfel că a fost necesară protecția jandarmilor.

Ordinea publică fost restabilită la ora 01:15. La ora 02:14 s-a dat ordinul de regrupare a efectivelor,iar dispozitivul a fost redimensionat începând cu ora 02:22.

Calvarul nu s-a terminat

Calvarul jandarmilor participanți la evenimentele din acea zi de pomină a continuat și după evenimente, unii dintre ei fiind anchetați pentru a-și acuza proprii colegi și a demonstra teza ”gazării” și ”înecării în sânge” a manifestanților pașnici.

Situația persistă și în prezent, actuala conducere a Jandarmeriei este acuzată de ministrul de Interne, Marcel Vela (despre care gurile ”rele” din Caransebeș spun că înainte de lovitura de stat din Decembrie 1989 ar fi avut ceva relații nu tocmai ortodoxe cu Securitatea), că a tergiversat livrarea convorbirilor desecretizate legate de 10 august 2018 și a anunțat că va trece la demiteri. 

Doru Costin

Articolul Raportul Jandarmeriei Române privind mitingul din 10 august 2018 pe înțelesul tuturor! Dinamica desfășurării evenimentelor (II) apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătorii Iuliana Moldovan şi Viorel Virgil Andreieş de la Curtea de Apel Cluj au motivat, în hotărârea de achitare a doi țepari imobiliari din oraș, că ”intervenția crizei imobiliare mondiale” înlătură răspunderea penală, însă autorii înșelăciunii au fost puși să plătească păgubiților un prejudiciu total de peste 1,8 milioane de lei. Patronii firmei de construcții DeBeCo, Marcel Clețiu și italianul DE ANGELIS ALBANO sunt judecați tocmai din anul 2014. Pe parcursul a 6 ani de procese au fost condamnați o dată și achitați de două ori. Printre cei înșelați de cei doi se numără și procurorul clujean Rica Leordean care va fi despăgubită cu peste 150.000 de lei.

În urmă cu câțiva ani, clujeanul Marcel Clețiu și italianul de Angelis Albano, reprezentanții firmei de construcții DeBeCo, au încheiat mai multe contracte de vânzare-cumpărare pentru apartamentele dintr-un ansamblu imobiliar pe care spuneau că îl vor construi. Oamenii au plătit avansuri, dar nu am primit locuințele.

Cei doi au fost acuzați de înșelăciune, iar procesul a durat aproximativ 6 ani. Pa parcursul judecății ei au fost condamnați și achitați în instanțele clujene. Ultimul verdict, emis de Curtea de Apel Cluj dispune că omul de afaceri italian și Clețiu sunt achitați de acuzațiile penale de înșelăciune, dar sunt puși să plătească un prejudiciu de peste 1,8 milioane de lei.

”Instituie măsura sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului CLEȚIU MARCEL-IOAN, inculpatului DE ANGELIS ALBANO și părții responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia în vederea reparării pagubei, până la concurența sumei de 1.831.861,85 lei”, se arată în motivarea instanței.

Potrivit rechizitoriului, firma DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca a încasat din transferuri externe suma de 241.000 euro de la DE BE CO SRL Italia, bani din care a cumpărat terenul pe care ar fi urmat edificarea proiectului imobiliar și că a transferat suma de 750.000 euro către DE BE CO SRL Italia. ”Se reține faptul că DE BE CO SRL Italia Sucursala Cluj a încasat de la DE BE CO SRL Italia suma de 95.000 euro și a achitat acestei societăți suma totală de 768.000 euro, cu începere din 2007 până în 2010. Prin urmare, s-a făcut un calcul simplu la sold, s-a concluzionat că DE BE CO SRL Italia a investit în complexul rezidențial 336.000 euro și adăugându-se avansul încasat de la promitenții cumpărători, în sumă de 579.268,40 euro, s-a calculat o diferență 602.731,6 euro despre care s-a afirmat că reprezintă profit pentru persoana juridică DE BE CO SRL Italia. (…) s-a concluzionat că inculpații au indus în eroare promitenții cumpărători, prin aceea că i-au amăgit cu privire la faptul că blocurile vor fi terminate și vor dobândi proprietatea asupra apartamentelor. Cu alte cuvinte, s-a reținut că inculpații au acționat cu rea credință, în sensul că au încasat de la cumpărători bani cu titlu de avans pentru locuințe, dar nu au intenționat să și finalizeze construcțiile, așa cum și-ar fi asumat prin contractele preliminare”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.

Criza imobiliară i-a scăpat de o condamnare penală

Însă, magistrații au considerat că, în pofida faptului că cei doi au acționat rea credință, răspunderea penală trebuie înlăturată din cauza ”crizei economice mondiale”

”Intervenția crizei economice mondiale, cauzele de ordin financiar sau un management defectuos în administrarea afacerilor în condițiile de piață existente, care au dus la imposibilitatea finalizării construcțiilor exclud reținerea vreunei culpe a inculpaților, care să atragă răspunderea penală a acestora, în raport exclusiv cu promitenții cumpărători”, se arată în motivare.

Potrivit aceluiași document, sumele încasate în urma încheierii antecontractelor au fost folosite în cea mai mare parte pentru restituirea împrumuturilor primite de cele două firme, ce a italiană și subsidiara clujeană, dar și pentru achitarea ratelor aferente contractului de credit încheiat cu BANCPOST, facturilor curente de utilități, salariilor, obligațiilor bugetare, etc.

Concludentă este declarația de martor dată de consilierul juridic al firmei DeBeCo din Cluj Napoca. El a explicat că fiecare potențial client care și-a manifestat interesul pentru cumpărarea unui apartament primea din partea firmei un set de documente printre care se afla un extras de CF care nu era actualizat, iar negocierile privind prețul și apartamentul care urma să fie cumpărat erau purtate în marea majoritate a cazurilor de către inculpatul Albano de Angelis, iar inculpatul Clețiu era singurul care semna din partea DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca, antecontractele de vânzare – cumpărare, după ce anterior, acestea erau trimise spre avizare inculpatului De Angelis, în Italia.

În realitate terenul pe care ar fi trebuit să se edifice proiectul a fost plătit de către DE BE CO SRL Italia, administrată de inculpatul Albano de Angelis, suma fiind virată în contul DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca, iar apoi această societate administrată de inculpatul Clețiu a virat banii în conturile vânzătorilor, prin conturile bancare.

Cum au fost trași în piept clienții

Potrivit rechizitoriului, în perioada 19.08.2006 – 30.07.2009, Clețiu și De Angelo ”au indus în eroare prin acte repetate persoanele vătămate, cu prilejul încheierii a 13 antecontracte de vânzare – cumpărare a unor apartamente și a terenului aferent în cote indivize”. De asemenea, cei doi le-au ascuns clienților că pe terenul respectiv era instituită o ipotecă în valoare de 1.500.000 de euro. ”Din acest împrumut, suma de 750.000 euro a fost virată într-un cont al societății comerciale italiene DE BE CO SRL (Spa) Italia al cărei asociat unic era inculpatul De Angelis Albano. (…) prin aceste manopere, li s-a cauzat persoanelor vătămate un prejudiciu total de 1.858.861,85 lei, reprezentând sumele plătite cu titlu de avans, iar în unele cazuri, chiar prețul integral al apartamentelor. S-a reținut că fapta s-a comis cu intenție directă, în scopul obținerii sumelor de bani care au fost virate prin operațiuni de transfer extern în conturile bancare ale DE BE CO SRL (SPA) Italia, acționarul majoritar al promitentului vânzător. Ca o relevanță deosebită în analiza vinovăției inculpaților, s-a reținut că suma de 750.000 euro din credit a fost virată la un timp foarte scurt de la obținerea creditului bancar, iar la data transferului bancar extern, în 21.01.2008, erau executate doar lucrări de săpături și drenuri, factura nefiind însoțită de situații de lucrări. Se afirmă că această sumă nu a fost folosită în interesul blocurilor de locuințe, iar dacă ar fi fost utilizată în acest scop, locuințele ar fi fost finalizate”. 

Nicoară le-a făcut lobby lui Clețiu și partenerului italian

Marcel Clețiu este un personaj cunoscut în mediul de afaceri clujean și unul dintre cunoscuții lui Marius Nicoară, fostul șef al CJ Cluj. În 2005, când administrația județeană era condusă de Nicoară, firma De.Be.Co era în cărți să construiască stadionul Cluj Arena. La vremea respectivă, practic, Nicoară făcea lobby pentru ca această firmă să edifice proiectul.

„Nu prea văd nici o altă firmă (este vorba de SC De.Be.Co, n.red.) care să vină cu un proiect mai ieftin și la aceleași standarde. Locația unde se află actualul stadion este centrală. Italienii mi-au explicat că nu se construiesc stadioane în zona centrală din cauza fluenței circulației, cât și a vandalismelor de după meciuri. În plus, demolarea va duce la creșterea prețului cu aproape douăzeci la sută. Totuși, avem variante în Gheorgheni sau în Făget pentru noua construcție. Amplasamentul actual va fi valorificat și vom scoate niște bani pentru noul proiect!, explica la vremea respectivă Nicoară. Însă afacerea nu le-a ieșit, iar Nicoară a devenit senator, părăsind postul de șef al administrației județene clujene.

Însă, italienii tot au pișcat ceva de CJ Cluj.

În 2007 ei au câștigat, fără licitație, contractul de renovare a hotelului Univers T aflat în administrarea CJ Cluj. După doi ani, când consilierii județeni au văzut că cei de la De.Be.Co cheltuiesc cele trei milioane de euro, care era valoarea contractului, pe altceva decât pe renovarea Univers T au făcut o… comisie, care nu a concluzionat nimic.

Prima dată a fost cu achitare

În 2014, la Judecătoria Cluj Napoca a fost deschis procesul penal de înșelăciune care îi are ca inculpați de clujeanul Marcel Clețiu și italianul De Angelis Albano. Primul este un fost recepționer la Hotelul Victoria, fieful băieților cu ochi albaștri, care a fost cooptat de italian să facă parte, ca administrator și acționar în cadrul societății constructoare De.Be.Co SRL. În Italia, firma respectivă este specializată pe edificarea de arene sportive.

Din 2014 până la jumătatea anului 2016 în cadrul procesului, care s-a ținut la Judecătoria Cluj Napoca, au fost administrate 13 termene, majoritatea dintre ele fiind amânări pe diferite motive, pentru ca în final instanța să îi achite pe Clețiu și italian în baza stingerii acțiunii penale.

Însă, la apel, surpriză!, instanța dispune casarea sentinței și rejudecarea cauzei.

Articolul Criza imobiliară îi scapă pe doi imobiliari de pușcărie, dar nu și de achitarea unui prejudiciu de aproape 2 milioane de lei apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul șef al FPS, Radu Sârbu, împreună cu doi lectori UBB de la Facultatea de Business a UBB, Cristina Rodica Pușcaș și Monica Maria Coroș, vor să construiască o clinică medicală pe Calea Turzii nr 50. Vecinii sunt nemulțumiți de faptul că proiectul prevede doar 6 locuri de parcare, fapt care va duce la blocarea zonei. Radu Sârbu a mai fost implicat în afaceri imobiliare cu ”cântec” în Cluj Napoca, a avut și plângeri penale, dar a scăpat fără să suporte vreo consecință.

Radu Sârbu, fostul șef al Fondului Proprietății de Stat (FPS), urmează să edifice o clinică medicală cu trei etaje pe o parcelă de 400 mp. Vecinii sunt extrem de nemulțumiți și spun că viitorul proiect de servicii medicale va duce la blocarea zonei.

“Pe latura sudică, în cazul realizării construcției propuse cu subsol, nu pot fi întrunite condițiile tehnice care se impun pentru realizarea de subzidiri (având în vedere faptul că spațiul este foarte îngust, construcția propusă este prevăzută cu subsol, în timp ce casa proprietatea subsemnaților nu are subsol, având regimul de înălțime P+1E+M). Este obligatorie întocmirea unui studiu de însorire care să stabilească în mod obiectiv dacă mai sunt îndeplinite condițiile de însorire minimă conform prevederilor legale, având în vedere regimul de înălțime propus exagerat, considerăm noi. Pe latura vestică reținem un gard, care efectiv s-ar prăbuși în timpul realizării săpăturilor la imobilul vecin propus. În caz de avizare favorabilă PUZ în forma actuală, subsemnații proprietari ai imobilului vecin de pe Calea Turzii nr. 48 declarăm că ne rezervăm dreptul de a acționa în instanță atât inițiatorii documentației PUD cât și Primăria municipiului Cluj-Napoca”, a declarat unul dintre vecini pentru ziardecluj.ro.

Vizat de o plângere penală pentru distrugerea unui case

În urmă cu câțiva ani, fostul șef al BNR Cluj, Grigore Bâce, a făcut o plângere penală împotriva lui Radu Sârbu, fostul șef al Fondului Proprietății de Stat (FPS) și a soției lui, Patricia, pentru distrugere. Procurorii au dat neînceperea urmăririi penale, iar judecătorii au menținut această soluție, în pofida faptului că, potrivit plângerii, soții Sârbu i-au distrus acestuia o locuință.

Radu Sârbu a fost inculpat într-un proces penal care a avut ca obiect vânzarea frauduloasă a unui hotel din București. Însă, în 2014, a fost achitat de instanța de fond a Tribunalului București împreună cu ceilalți inculpați. Dosarul a fost tergiversat din anul 2001, când a Sârbu pierdut funcția de șef al FPS, care administra Hotelul București. Potrivit procesului, privatizarea însăşi a Hotelului Bucureşti este, după cum pretinde inculpatul Radu Sârbu, una politică, căci, în Consiliul de Administraţie al F.P.S. din 29.11. 2000, acesta îi încura­ja pe membrii C.A. să aprobe semnarea unui Act Adiţio­nal (o nouă privatizare, de fapt) deoarece el personal i-a cunoscut pe izraelieni „la ei acasă“ şi aceştia „sunt tari”. Interogat de instanţă, Radu Sârbu a declarat: „Îi cunoşteam pe cumpărători în sensul că în ianuarie-februa­rie [2000], am participat la o vizită în cadrul delegaţiei preşedinţiale în Israel, unde, printre altele, am avut întâlnire şi cu oamenii de afaceri evrei vorbitori de limba ro­mână­; în această conjunctură l-am cunoscut şi pe d-l Eliahu Rasin, pe care însuşi ata­şatul comercial în Israel mi l-a prezentat…” (declaraţie de inculpat, pag. 83, vol. I, dosar penal nr. 42002/3/2012). În declaraţia martorului Alexandru Boariu, dată în faţa instanţei la data de 17.12.2013, arată că Radu Sârbu pretindea că jocurile sunt poli­ti­ce, făcute la nivel foarte înalt (ceea ce sugera implicarea preşedintelui Emil Constantinescu): „Am studiat dosarul care s-a aflat în judecată la Î.C.C.J. şi am constat că nu sunt depuse toate actele la dosar, aspect care m-a determinat să îl contactez iarăşi pe preşe­dintele F.P.S., d-l Radu Ovidiu Sârbu… acesta a motivat că nu poate da înapoi, întrucât sunt raţiuni de natură politică în menţinerea contractului” (declaraţie de martor, pag. 302, vol. I, dosar penal nr. 42002/3/2012).

Articolul Fostul șef al FPS, Radu Sârbu, își face clinică medicală în casa părintească apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Dosarul în care fostul șef AJOFM Cluj, Daniel Don, este judecat pentru corupție s-a împotmolit în cadrul unor dispute juridice privitoare la constituirea completului specializat de judecată. La cererea lui Don, judecătorul cazului, Marius Lupea, a cerut Colegiului de Conducere al Tribunalului Cluj o situație a completelor care pot judeca dosarele de corupție, însă răspunsul arată că toți magistrații sunt specializați, chiar dacă ei nu au urmat niciun curs de specializare.  

Procesul fostului șef AJOFM Cluj, Daniel Don, se află pe ultima sută de metri. Dacă magistratul Marius Lupea nu va emite o decizie în prima parte a anului viitor, fapta se va prescrie.

La ultimul termen de judecată din dosarul fostului șef AJOFM Cluj, Daniel Don, magistratul Marius Lupea a solicitat Colegiului de conducere al Tribunalului Cluj să trimită hotărârile anuale ale Colegiului de conducere, începând cu anul 2007 şi până în prezent, prin care judecătorii Secţiei penale au fost desemnaţi ca şi completuri specializate pentru soluţionarea cauzelor având ca obiect infracţiuni de corupţie. Cererea vine în contextul unor discuții vizavi de legalitatea completului de a judeca dosarele de corupție.

”Vă solicităm să ne comunicaţi, în extras, hotărârile anuale ale Colegiului de conducere, începând cu anul 2007 şi până în prezent, prin care judecătorii Secţiei penale au fost desemnaţi ca şi completuri specializate pentru soluţionarea cauzelor având ca obiect infracţiuni de corupţie, conform art.29 alin.1 din Legea nr.78/2000, cu precizarea că, în cauză, s-a acordat termen de judecată la data de 22 noiembrie 2019, sala 16, ora 11:00, termen până la care vă rugăm să ne onoraţi solicitarea”, arată cerere magistratului.

În răspunsul trimis, Colegiul de Conducere al Tribunalului Cluj nu a pus la dispoziția judecătorului hotărârile prin care au fost constituite completurile, ci a arătat că toți judecătorii au fost specializați, chiar dacă ei nu au urmat niciun curs de specializare.

”La nivelul Tribunalului Cluj au fost constituite completuri specializate pe infracțiuni de corupție, terorism și fapte asimilate acestora, începând din anul 2006. Prin hotărârile colegiului de conducere s-a stabilit că toți judecătorii care funcționează în secția penală sunt specializați și în infracțiuni de corupție, completurilor inițial constituite fiindu-le atașate în sistemul informatic Ecris, obiectele privind infracțiunile specifice de corupție, terorism și celor asimilate acestora. (…) Odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri penale, au fost reorganizate funcțiile juridice în materie penală, cu păstrarea specializării privind infracțiunile de corupție de către toți judecătorii care funcționează la secția penală, prin atașarea infracțiunilor de corupție tuturor completurilor care soluționează în această materie. Prin Ordinul 1539/04.07.2019, Președintele Tribunalului Cluj a procedat la formalizarea înființării completelor specializate”, arată răspunsul instituției.

Niciun judecător clujean nu s-a instruit la INM pe tema combaterii corupției

Problema dosarelor de corupție judecate în instanțele clujene constă în faptul că niciun judecător nu a urmat vreun curs de formare profesională pentru judecarea cazurilor de corupție, lucru obligatoriu pentru magistrați.

Principala problemă care survine din această hibă a instanțelor clujene, care judecă dosarele de corupție, constă în faptul că un magistrat, care primește un astfel de dosar, poate administra sau nu probele cu discernământ.

Multe dintre dosarele de corupție aflate pe rolul Tribunalului Cluj sunt judecate de un singur magistrat, și nu de doi, așa cum arată legea.

Legea prevede că dacă un judecător se dovedește că nu este specializat pe judecarea cauzelor de corupție, întregul proces trebuie rejudecat iar acest procedeu duce, de cele mai multe ori, la achitare.

Vizavi de specializarea magistraților pe judecarea faptelor de corupție, în instanțele clujene informațiile sunt ”secrete” sau… nu există.

Potrivit unui răspuns oficial, ”Tribunalul Cluj nu păstrează o evidență a cursurilor de formare profesională și a seminariilor la care au participat judecătorii instanței, astfel, ne aflăm în imposibilitatea de a vă comunica informațiile solicitate”.

Răspunsul oficial venit din partea purtătorului de cuvânt al Curții de Apel Cluj, Mihăiță Marian Lucian, arată că… mapele profesionale ale colegilor lui sunt aproape goale.

Judecătorul, care este și președintele secției penale, spune că toți colegii lui sunt specializați pe judecarea faptelor de corupție, printr-o decizie interioară. Acest document este semnat de președintele de instanță. În cazul Curții de Apel Cluj, este vorba despre Denisa Bâldean, judecător pe latură civilă.

”La nivelul curții de Apel Cluj nu deținem o asemenea situație statistică”, arată răspunsul oficial furnizat de magistratul Marian Mihăiţă-Lucian.

Don reclamă că nu avea atribuții de serviciu pentru faptele de care este acuzat

Unul dintre aspectele reclamate de fostul șef AJOFM Cluj constă în faptul că el este judecat pentru luare de mită în situația în care el nu avea atribuții de serviciu în acest sens. Jurisprudența arată că actul de corupție trebuie să aparţină competenţei funcţionarului. Potrivit unuia dintre puținele cursuri de specializare pe teme de combatere a corupției organizate de Institutul Național de Magistratură, ”condiția ca fapta funcționarului să fie săvârșită în legătură cu îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu este realizată și în situația în care îndeplinirea actului cade în atribuțiile altui funcționar”, astfel că Don ar fi putut fi acuzat, cel mult, de înșelăciune. ”Fapta de a pretinde și primi bani, inducând în eroare persoana vătămată cu privire la împrejurarea că actul pentru a cărui neîndeplinire făptuitorul a pretins și primit banii privește îndatoririle sale de serviciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, iar nu pe cele ale infracțiunii de luare de mită”, se arată în prezentarea cursului.

Rechizitoriul fostului șef AJOFM Cluj este bazat exclusiv pe declarații luate în ziua percheziției care a avut loc la sediul instituției. Procurorii nu au făcut niciun flagrant în care Don să fi fost surprins luând bani, nu au descoperit niciun cont cu sume de bani provenite din mită sau alte bunuri care să nu poată fi justificate. De asemenea, la dosarul cauze nu există nicio expertiză contabilă, ci doar un raport făcut de procurorii DNA.

Mai mult, un raport al DLAF arată că, în cadrul proiectului ”Bancomate de joburi în mediul rural”, Marian Moteoc, principalul martor al acuzării din dosarul lui Daniel Don, ”sifona” fondurile din proiect. Potrivit DLAF, neregulile intră în categoria fraudă. În mod atipic, în urma raportului procurorii nu au deschis niciun dosar împotriva lui Moteoc.

Cine colecta banii din Dosarul lui Don?

Potrivit rechizitoriului, începând din anul 2012, inculpatul Don Daniel a fost sprijinit în obținerea foloaselor bănești de către inculpatul Moteoc Marcu Marian, șoferul său, care a colectat lunar banii pretinși. Sumele de bani respective au fost remise, de regulă, în sediul instituției, de cele mai multe ori în plicuri.

După colectare, banii au fost înmânați inculpatului Don Daniel sau, la indicațiile sale exprese, au fost depuși fie în autoturismul de serviciu folosit de către acesta din urmă, fie într-un cont bancar deținut de directorul Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Cluj.

Inculpatul Don Daniel, în calitate de funcționar public, are obligația declarării activelor financiare cu ocazia completării declarației de avere, sub sancțiunea atragerii răspunderii penale pentru infracțiunea de fals în declarații,

Urmare a analizării declarațiilor de avere completate de către Don Daniel la data de 14.04.2014, aferent veniturilor obținute pe parcursul anului 2013, respectiv la data de 08.04.2015, corespunzător veniturilor obținute în anul 2014, s-a reținut că funcționarul public nu a declarat sumele identificate în conturile bancare la categoria activelor financiare.

Însă, procurorii nu au reușit să depisteze averea lui Don care ar fi putut proveni din activitatea infracțională de care este acuzat.

Articolul Prin dosarul de corupție al fostului șef AJOFM Cluj suflă vântul prescripției apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După revenirea în țară, Elena Udrea a intrat într-un binemeritat con de umbră. Are parte de apariții sporadice în presa tabloidă, face turul instanțelor și este preocupată de averea familiei.

Ea încearcă să își elimine un fost partener de afaceri, pe Lia Stanca, din afacerea Băi Boghiș. Luna trecută, ea a făcut o cerere prin care solicită eliminarea Liei Stanca din tabelul creditorilor firmei Băi Boghiș și notarea ei. Miza constă într-o creanță de aproape 2 milioane de lei.

Elena Udrea are 50% din acțiunile firmei Băi Boghiș, care administrează complexul balnear care are același nume. Co-acționarii lui Udrea sunt Lia Stanca, cu 10%, și fiica ei, Magda, care controlează 40% din pachetul de acțiuni. Pentru că împotriva acestei firme au fost depuse mai multe cereri de executare silită, societatea a cerut intrarea în insolvență, procedură acceptată de judecători.

Lia Stanca este fosta soție a lui Nicolae Viorel STANCA, fost parlamentar PDL și general SRI în rezervă.

În 2015, SC Băi Boghiș a girat plata cauţiunii în valoare de cinci milioane lei stabilite pentru ca Elena Udrea să rămână în libertate în dosarul în care a fost judecat omul de afaceri din domeniul energiei Bogdan Buzăianu.

Elena Stanca a declarat că cererea de intrare în insolvență vine ca urmare a sechestrelor puse de procurori în dosarele în care Udrea a fost condamnată.

”Într-adevăr, avem active foarte importante, dar din cauza sechestrelor puse de procurori pe bunurile companiei avem probleme financiare. Din cauza acestor sechestre nicio bancă nu vrea să deschidă nici măcar un cont pentru acordarea de împrumuturi pentru societate. Avem obiective în care dorim să investim, dar nu putem face lucrul acesta din cauza sechestrelor instituite”, a declarat Elena Stanca pentru Gazeta de Cluj.

Spre finele lunii trecute, firma de insolvență care se ocupă de procedurile pentru redresarea SC Băi Boghiș a primit o adresă din partea Elenei Udrea prin care se cere notarea în tabelul creditorilor a faptului că a fost desființat contractul de cesiune de creanță încheiat la data de 30 ianuarie 2019, între Udrea și Veronica Elena Stanca. Potrivit documentului respectiv, Udrea solicită înlocuirea creditoarei Veronica Elena Stanca de la masa credală, în tabelul de creanțe, cu Elena Gabriela Udrea, pentru suma de 1.990.597,03 lei.

Potrivit ultimei declarației de avere semnată de Elena Udrea în 2017, la rubrica „plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate, dacă valoarea de piață însumată a tuturor acestora depășește 5.000 de euro” este notat faptul că a creditat SC Băi Boghiș SRL cu suma de 220.000 de euro și cu suma de 803.620 de lei.

Referitor la această cerere, Lia Stanca spune că nu cunoaște detalii.

”Este o cerere adresată administratorului judiciar, care, la rândul lui a solicitat mai multe detalii, dar mai mult nu vă pot spune pentru că nu știu. Este dreptul fiecăruia să facă cereri. Așteptăm să vedem decizia instanței”, a mai declarat Stanca.

Udrea a finanțat Băile Boghiș din poziția de ministru al Turismului

Stațiunea Băi Boghiș a beneficiat de sprijin guvernamental, pe vremea când Elena Udrea conducea Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, localitatea primind fonduri de dezvoltare, direcţionate cu prioritate. În 2013, s-a înţeles imediat şi care au fost resorturile direcţionării acestor fonduri, deoarece o jumătate din capitalul social al SC Băi Boghiş SRL a fost achiziţionat de Elena Udrea în persoană. Pentru ca, în 2014, Elena Udrea să intre, la vedere, în această companie, în calitate de asociat persoană fizică.

SC Băi Boghiș SRL și-a anunțat intrarea în insolvență în data de 28 februarie 2019, în timp ce Elena Udrea se afla în Costa Rica. Așa cum se precizează în Raportul de activitate întocmit de administratorul judiciar, la data de 17 octombrie a fost actualizat tabelul preliminar al creanțelor, în care au fost admise o creanță certă de 364.399 de lei (reprezentând 4,16% din total masă credală) a Direcției Generale a Finanțelor Publice Cluj-Napoca – Agenția Județeană a Finanțelor Publice Sălaj, o creanță garantată de 5.793.403,55 lei (reprezentând 66,16% din total masă credală) a SC Construcții Erbașu SA, precum și o creanță a fiicei Veronicăi Elena Stanca, Nadine Magda Stanca, în valoare de 13.333.984,55 lei, însă aceasta nu are drept de vot în comitetul creditorilor.

Au mai fost înscrise în tabelul preliminar actualizat creanțe salariale garantate de 6.448 de lei (reprezentând 0,08% din totalul masei credale), la care se adaugă creanțe bugetare, în cuantum de 224.649,11 lei (reprezentând 2,58% din total masă credală) și creanțe chirografare de 3.169.701,17 lei.

Mai există, de asemenea, și o creanță subordonată, cu care s-a înscris Veronica Elena Stanca, în valoare de 1.215.521,15 lei.

Fostul soț, fost șef la SRI

În cadrul Vidalis Impex SRL, o altă firmă de-a Veronicăi Stanca care se află în insolvență, în tabelul preliminar al creditorilor, Nicolae Viorel STANCA, fost soţ al Veronicăi STANCA, fost parlamentar și general SRI în rezervă, figurează cu două creanţe garantate, în valoare totală de 8,55 milioane lei, dar cea mai mare este sub condiţie suspensivă, reprezentând, de fapt, o garanţie pentru obligaţii financiare asumate de fosta soţie.

Articolul ”Duamna” Udrea vrea la Băi apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Să pornim de la banala, dar perfect adevărata expresie „Viaţa bate filmul”! Este și cazul soților Lung, din Gherla, ce au fost victimele unui furt de bani, respectiv 160.000 lei, după ce locuința lor a fost spartă. De doi ani de zile se încearcă mușamalizarea cazului, deși se cunosc făptuitorii din primele zile. De ce? Pentru că în jaf ar fi implicat și fiul unui magistrat din Cluj.

Povestea începe în 12 decembrie 2017, când locuința familiei Lung, din Gherla, a fost spartă și le-a fost furată suma de 160.000 lei, bani ce i-au strâns pentru a-i cumpăra fiicei lor un apartament în Cluj. Deși au trecut doi ani de la momentul jafului și până în prezent, în tot acest timp, polițiștii și procurorul de caz par să nu fi făcut altceva decât să împiedice soluționarea cazului.

Ioan și Daniela Lung acuză că, încă din prima zi, s-a încercat mușamalizarea anchetei, neluându-se nicio măsură. Cu toate că autorii au fost surprinși de camerele de supraveghere din spatele blocului, persoanele fiind identificate de mai mulți martori, nu s-a făcut niciun demers în acest caz. Spre exemplu, din imginile surprinse de camerele de vederi din preajma blocului unde locuiește familia Lung, a fost recunoscut Călin Retegan, fiul preotului din satul Orman, Liviu Retegan.

Deși polițiștii care se ocupau de caz i-au asigurat pe soții Lung că vor merge în satul Orman și vor face cercetări în ceea ce îl privește pe Călin Retegan, polițiștii au spus că nu l-au găsit pe fiul preotului. Nici în ziua de azi acesta nu a fost audiat, chiar dacă există filmări care l-ar putea propulsa în calitatea de suspect, fiind surprins cu punga de bani în mână.

”În momentul în care, în ziua furtului, polițistul de caz Petru Pop ne-a cerut numele persoanelor la care ne-am gândi că ar putea fi implicate și am menționat trei persoane, printre care și pe fiul preotului din satul Orman, Călin Retegan. Pe acesta l-au omis cu bună știință. La două-trei zile după ce a avut loc furtul, polițiștii Raul Man, Rotar și Emilian Marius Gavriș s-au prezentat la Iclod, la firma noastră, prezentându-ne pe un smartphone înregistrările surprinse în spatele blocului, surprinzând cei doi hoți care pătrund în bloc și ulterior, după 13 minute, ieșind cu o pungă de bani. În acel moment, l-am recunoscut pe cel care ducea punga de bani ca fiind Călin Retegan, comunicându-le acest lucru polițiștilor. Cu toate acestea, polițiștii nu au întocmit niciun proces verbal de recunoaștere”, povestesc soții Lung.

”Din acest moment am constatat faptul că lucrurile au început să stagneze”, spun dezamăgiți soții Lung.

Făptuitorul, protejat de directoarea liceului

În 15 decembrie 2017, subcomisarul Marius Gavriș și agentul Daniel Bucur s-au prezentat la Liceul Teoretic Petru Maior pentru a verifica dacă Călin Retegan a fost prezent la cursuri în ziua jafului. În urma vizionării camerelor de supraveghere, aceștia au consemnat în procesul-verbal că fiul preotului a intrat în sala de curs la ora 8:20, însă fără să menționeze intervalul de timp petrecut de acesta în cadrul liceului. Soții Lung cred că această omisiune s-a făcut în mod voit.

O lună mai târziu, polițistul de caz Petru Pop a consemnat faptul că, în urma vizionării camerelor de luat vederi din cadrul liceului, Călin Retegan a pătruns în sala de clasă la ora 9:20:06 (ora reală fiind 8:20:06 datorită setării la ora de vară a echipamentului de înregistrare). La intervalul afișat 9:52:19 (ora reală 9:52:19) acesta părăsește sala de clasă, fiind surprins de camerele video pe holul liceului la intervalele 10:00:43, 10:07:00 și 10:08:17 (orele reale fiind 09:00:43, 09:07:00 și 09:08:17).

”Cu toate că ora în care s-a produs furtul este 9:30-10:00 și acest polițist a omis cu bună știință să se focalizeze pe intervalul de interes în care a avut loc furtul, tocmai pentru a nu-l incrimina pe Călin Retegan”, spun soții Lung.

Alibi pentru făptaș

După 17 zile de la momentul furtului, poliția a cerut predarea pe suport optic sau alt mijloc de stocare înregistrările din ziua furtului. Ca urmare a acestei solicitări, directoarea Liceului Petru Maior, Cosmina Fort, a transmis organelor penale faptul că, în ziua respectivă, Călin Retegan a participat în intervalul orar 08:00 – 12:00 la cursurile instituției, creându-i astfel un alibi lui Retegan.

”Acest fapt este în opoziție cu declarația profesorului de informatică Adrian Mocian care a mărturisit că a reușit să copieze pe suport extern doar imaginile în intervalul 08:00-08:15, pauza de la ora 09:00 și cea de la 11:00, motivând că restul ar fi fost șterse, imaginile din clasă fiind păstrate în sistem doar 4-5 zile”, mai arată soții Lung.

”O altă persoană care a împiedicat desfășurarea corectă a acestei ancheta este directoarea liceului, Cosmina Fort. Aceasta i-a creat un alibi lui Călin Retegan, atât prin răspunsul dat poliției, cât și prin declarația acesteia care nu poate fi probată prin intermediul înregistrărilor pe care ea susține că le-a predat poliției în intervalul 08:00-12:00. La poliție nu există decât înregistrări de la 09:00 și pauzele de la ora 09:00 si 11:00. Aceasta s-a incriminat în mod direct prin neconcordanța dintre declarațiile și faptele în sine”, spun soții Lung.

Polițistul, acuzat că a manipulat martorii

Familia Lung spune că polițistul de caz Petru Pop ”nu a făcut altceva decât să împiedice buna desfășurarea a anchetei”.

”Afirm aceste lucruri pentru că acest polițist Petru Pop a manipulat martorii, încercând să-i convingă de faptul că implicarea lui Călin Retegan în acest furt este imposibilă. Spre exemplu, în momentul în care a fost audiat martorul Gabriel Mic, polițistul l-a întrebat cum poate să afirme că îl recunoaște din imagini pe Călin Retegan, în condițiile în care acesta era prezent la școală, fapt ce nu îl poate proba prin înregistrări. Tot acest polițist nu consemna aspectele care îl incriminau în mod direct pe Călin Retegan, distorsionând adevărul. Petru Pop încerca să manipuleze martorii și nu consemna ce spuneau aceștia. Acest lucru se poate proba din declarațiile martorilor. Mai mult, după câteva zile de la momentul furtului, am obținut înregistrări de la vecinul care avea montate în spatele blocului camere de filmat. Poliția ne-a interzis să facem publice înregistrările, comunicându-ne că vom fi sancționați”, mai afirmă aceștia.

Magistratul, ”lupul paznic la oi”

Călin Retegan este protejat de anchetatori, deoarece în spatele jafului s-ar afla fiul unui magistrat din Cluj, acesta fiind și motivul pentru care ancheta este tergiversată, iar funcția înaltă pe care o deține magistratul în cauză pune în continuare piedici în desfășurarea anchetei. Deocamdată, nu vom dezvălui numele acestora.

În fapt, însuși magistratul a împiedicat buna desfășurare a acestei anchete, situația fiind de așa natură încât prin prisma faptului că magistratul și soții Lung se cunosc, cei din urmă, în ianuarie 2018, au fost trimiși de către magistrat la subcomisarul Ioan Bogdan în încercarea de a găsi o rezolvare. Culmea, acesta i-a avertizat pe soții Lung să nu-l mai implice pe Călin Retegan în această poveste pentru că familia acestuia îi poate da în judecată.

Mai mult, în aprilie 2018, soții Lung au apelat din nou la magistrat pentru a-i cere să le recomande un avocat.

”Ni i-a recomandat pe Ștefan Hosu și Lucian Cristea, avocați care cât timp s-au ocupat de dosar au încercat să ne convingă cu tot dinadinsul de faptul că Retegan Călin nu este cel implicat în furt și au încercat să ne ducă pe piste greșite”, spun soții Lung.

În acest context, amintim că avocatul Lucian Cristea, fost judecător la Curtea de Apel Cluj, a fost unul dintre cei mai prolifici turnători clujeni din rândul avocaților. Acesta dădea note informative sub numele de ”Puiu”.

De fapt, întreaga comunitate vorbește despre faptul că fiul magistratului este implicat în furt. Potrivit unor surse, inclusiv la un chef între polițiști, aceștia vorbeau despre caz și despre faptul că ancheta nu se îndreaptă spre o soluționare corectă, tocmai că băiatul magistratului este implicat în furt.

Cazul a ajuns în Cluj-Napoca. Și stagnează!

Văzând că pe plan local se mușamalizează totul, soții Lung au cerut în nenumărate rânduri ca acest caz să fie mutat la Cluj.

”Având în vedere faptul că am fost tratați cu indiferență de domnul prim-procuror, am mers în ziua următoare, respectiv în 25 octombrie 2018 în audiență la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, la doamna procuror Ana Maria Edu. Acesta a fost momentul în care am întâlnit o persoană care ne-a ascultat și ne-a înțeles cu adevărat durerea, întrucât până atunci am fost tratați cu indiferență, ca și cum suma de 160.000 de lei n-ar fi reprezentat nimic. Doamna procuror ne-a promis că va reanaliza dosarul cu pricina, fapt care, de altfel, s-a și întâmplat. Am fost surprins profund de felul în care am fost primit de către doamna procuror general Ana Maria Edu deoarece, până atunci, toate ușile ne erau închise în față”, mai spun soții Lung.

Clujenii spun că, deși cazul a fost mutat la Cluj, procurorul de caz nu a fost schimbat, ci doar polițistul, ce a fost înlocuit cu Alexandru Ciontescu.

”În tot acest timp, polițistul nu ne-a comunicat în ce stadiu este ancheta aflată încă în desfășurare”, afirmă soții Lung.

”Am fost în nenumărate rânduri în audiență, atât la șeful Judiciarului pe județ, Ioan Bogdan, cât și la comandatul IPJ Cluj, Mircea Ioan Rus, comunicându-le acestora faptul că nu suntem luați în considerare și aducându-le la cunoștință faptul că polițiștii aflați sub coordonarea lor mușamalizează întreaga anchetă. Am depus numeroase sesizări la IPJ Cluj, însă nu au fost luate în seamă, răspunzându-ni-se evaziv la unele sesizări. Ulterior, comandatul Mircea Ioan Rus nici nu ne-a mai primit în audiență, iar Bogdan Ioan se scuza în mod repetat că procurorul care ”conduce nemijlocit ancheta” ne-a propus de câteva ori să cerem mutarea cazului la București, aparent pentru că la Cluj nu se poate rezolva.

Noul procuror de caz, Adrian Domnariu nu a luat legătura cu noi timp de aproape un an, de când i s-a dat spre soluționare dosarul, ignorând numeroasele sesizări în care îi ceream răspunsuri la tot ce s-a întâmplat în decursul anchetei, la ignoranța organelor de cercetare penală față de noi și la cererile spre audieri a unor martori-cheie care, aparent, nu s-au dorit a fi audiați de o bună perioadă de timp”, mai arată aceștia.

În încheiere, Ioan Lung se întreabă dezamăgit: ”Dacă e implicat un copil de preot și un copil de magistrat, nu merit să mi se facă dreptate? Am fost tratați în bătaie de joc, făcându-se atâta nedreptate, cunoscându-se făptuitorul din primele zile, tot orașul știind cine este și neluându-se nicio atitudine”!

Articolul Cum se încearcă la Cluj mușamalizarea unui caz în care ar fi implicat fiul unui magistrat și al unui preot apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Revoltător! De trei luni, directoarea Amalia Gurzău constrânge circa 30 de învățătoare să se ocupe și de curățenia din clase! Gurzău neagă cu nonșalanță acuzațiile, deși informațiile noastre sunt confirmate din mai multe surse independente.

De la începutul anului școlar 2019-2020, învățătoarele de la Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu din Cluj-Napoca sunt responsabile nu numai pentru educația copiilor, așa cum este normal și legal, ci și pentru efectuarea serviciilor de igienă și curățenie în sălile de clasă în care își desfășoară activitatea! 

Inițiativa acestei manevre manageriale uimitoare îi aparține Amaliei Gurzău, proaspăt numită directoare a liceului, fără concurs, fost inspector școlar pentru activități extrașcolare până în vara acestui an. Astfel, la scurt timp după preluarea funcției, aceasta a reușit formidabila performanță de a pasa problema igienei și curățeniei în instituție, din sarcina personalului nedidactic, în sarcina cadrelor didactice! Inițial, au fost vizate toate învățătoarele, iar în prezent doar cele care fac after-school! 

Potrivit informațiilor noastre, în septembrie 2019, Amalia Gurzău le-a solicitat celor peste 30 de învățătoare din unitate “să se descurce” pe cont propriu cu curățenia din clase, până când va fi contractată o firmă de profil. Ceea ce părea a fi o chestiune de zile s-a transformat într-un abuz de durată. 

Pe cont propriu înseamnă că, de trei luni, unele învățătoare din Liceul de Informatică mătură, spală, șterg praful și duc gunoiul din sălile de clasă; altele – că au angajat între timp, din bani proprii, pe cineva care să facă acest serviciu. Pe cont propriu mai înseamnă că, de trei luni, există părinți de „serviciu” care dau cu mopul ori șterg băncile în unele clase! Situația pare ireală, cu atât mai mult cu cât aceste lucruri se întâmplă nu într-o școală din vârf de munte, ci într-un liceu de elită din Cluj-Napoca, unde se intră cu medii peste 9 și unde toți elevii își iau bacalaureatul! 

Sursele noastre ne-au dezvăluit că decizia aberantă a directoarei Amalia Gurzău vine în contextul în care școala nu a reușit, în timp util, să încheie un contract cu o firmă de curățenie sau să suplimenteze, prin angajare directă, numărul de femei de serviciu existente deja în instituție. Nereușita este valabilă și azi, la trei luni de când Gurzău a preluat mandatul. 

Se apropie finalul primului semestru, iar femeile de serviciu ale Liceului de Informatică fac (pseudo) curățenie peste tot, mai puțin în clasele în care se derulează programul after-school! Dacă ținem cont de faptul că, potrivit site-ului liceului, în unitate funcționează un număr de 52 de clase, dintre care 32 la nivelul ciclului primar, rezultă că școala asigură servicii de igienă și curățenie pentru mai puțin de jumătate din clase! De igiena și curățenia claselor din învățământul primar se ocupă învățătoarele, părinții ori diverse persoane din afara școlii plătite din banii cadrelor didactice ori a părinților! În acest ritm, nu e exclus ca, în curând, cadrele didactice și părinții să fie solicitați să igienizeze și grupurile sanitare din școală! Și, de ce nu, să facă și menaj în locuința directoarei Amalia Gurzău! 

Din informațiile noastre, substratul acestei manevre dubioase este oarecum explicabil: programul after-school este la limita legii, deși este răspândit în toată țară, la solicitarea părinților elevilor din ciclul primar! Fiind insuficient reglementat, acest program este mai degrabă tolerat în școli decât susținut și promovat, totul cu știința ministerului și a inspectoratelor școlare. Cu alte cuvinte, programul after-school poate constitui prilej de „șantaj”. 

Dar, dincolo de aceste explicații, este cât se poate de evident că direcțiunea școli este responsabilă pentru asigurarea efectuării lucrărilor de igienizare și curățenie în întreaga instituție! În fiecare clasă! Directorul școlii este cel care are în subordine toate compartimentele, inclusiv compartimentul administrativ, care cuprinde personalul nedidactic din unitate: administrator de patrimoniu, femei de serviciu, electricieni etc. 

Potrivit art. 90 lit. b din Regulamentul de Organizare și Funcționare al Unităților de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP), una dintre atribuțiile compartimentului administrativ – subordonat directorului – este “realizarea reparațiilor, care sunt în sarcina unității, și a lucrărilor de întreținere, igienizare, curățenie și gospodărire a unității de învățământ”. 

Firește că nu e treaba profesorilor să facă lucrări de igienizare și curățenie în sălile de clasă! Acestea trebuie realizate de către personalul nedidactic, cu respectarea strictă a unor norme de igienă și sănătate publică, potrivit legii! 

Sursele noastre ne-au declarat că atât profesorii implicați, cât și părinții elevilor din ciclul primar care cunosc situația sunt foarte revoltați. Ei cataloghează atitudinea directoarei ca fiind disprețuitoare, insultătoare și abuzivă. 

Într-adevăr, este inadmisibil ca, de trei luni, un director să pună în pericol sănătatea elevilor și a profesorilor! Este inacceptabil ca un director să insulte zeci de cadre didactice și să disprețuiască sute de copii și părinți! Astfel de practici denotă cel puțin incompetență managerială. 

Contactată telefonic, directoarea Amalia Gurzău spune că instituția asigură servicii de curățenie în toate clasele și că, probabil, învățătoarele care rămân mai târziu în școală le ajută la curățenie pe femeile de serviciu. Declarația acesteia se bate cap în cap cu informațiile noastre care, repetăm, sunt confirmate nu dintr-o sursă, ci din mai multe surse independente: în clasele cu after-school, femeile de serviciu ale școlii nu au mai intrat din luna septembrie 2019, din ordinul său direct. 

Deci, nu se pune problema că învățătoarele le-ar ajuta voluntar pe femeile de serviciu din școală! Dimpotrivă! Învățătoarele au fost puse într-o situație aproape fără ieșire! Au fost și sunt nevoite să curețe clasele ori să angajeze, pe cheltuiala lor ori a părinților, femei de serviciu din exterior. Ce alte opțiuni aveau învățătoarele? Să își desfășoare activitatea în mizerie, riscând apariția unor focare de infecție și punându-și în pericol propria sănătate și sănătatea elevilor? Să refuze să intre la clasă? 

Manager, menajeră, menaj? 

Iată transcrierea conversației telefonice cu Amalia Gurzău, directoarea Liceului de Informatică Tiberiu Popoviciu din Cluj-Napoca: 

Reporter: „De ce se ocupă profesorii de curățenie? 

Amalia Gurzău: Nu este vorba despre a se ocupa profesorii de curățenie, Doamne ferește! Noi, în acest moment, suntem pe o achiziție pe o procedură prelungită în ceea ce privește analizarea serviciului de curățenie, o procedură care este pe rol și nu depinde de conducerea unității de învățământ ca această procedură să aibă timpii de finalizare mai scurți. E pe achiziții publice, e ban public și, știți bine, în ce privește transparența cheltuirii banului public, lucrurile trebuie făcute în temei și conform legii achizițiilor, în momentul acesta, pe tot ce înseamnă spații de învățământ! În Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu tot personalul de care dispunem asigură efectuarea serviciului de curățenie în toate spațiile de învățământ. În egală măsură, am realizat demersurile pentru ca în unitatea noastră să putem avea posibilitatea să angajăm prin concurs, ca urmare a obținerii posturilor pentru acest segment, personal conform normativelor de care școala dispune și are dreptul. 

Reporter: Întrebarea este simplă: profesorii fac sau nu curățenie în unele clase? 

Amalia Gurzău: Nu fac profesorii curățenie! Nu fac profesorii curățenie! 

Reporter: Mă refer la clasele de after-school. 

Amalia Gurzău: Probabil că învățătoarele îi ajută, având în vedere că unele învățătoare desfășoară activități până în jurul orei 16.00 în unitatea de învățământ, astfel că îi ajută pe cei de pe sectorul respectiv la curățenie. Probabil le dau o mână de ajutor, în ideea în care se întâmplă ca în acele săli în care se desfășoară semi-internat să fie nevoie de un anume timp de rezolvare a situației, în sensul de a face curățenie. Și atunci, cum în aceste clase activitățile sunt prelungite mai mult decât în celelalte clase care se eliberează, cu siguranță dau o mână de ajutor. Dar asta este la decizia învățătorilor și este voința lor, nu le-a impus nimeni să facă acest lucru. 

Reporter: Deci, spuneți că școala asigură servicii de curățenie în toate sălile de clasă? 

Amalia Gurzău: Evident! Evident! Cu 1727 de copii, credeți că ne-am putea permite să nu asigurăm acest serviciu de curățenie? Igiena este primul lucru pe care trebuie să-l asigurăm cu privire la derularea optimă a educației și a tot ce înseamnă desfășurarea procesului de educație într-o școală.”  

Vom reveni!

Sursa foto: ziardecluj.ro

Articolul Învățătoare-menajere la Liceul de Informatică din Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj  a sărbătorit anul acesta 100 de ani de la înființare. Cu această ocazie, Alexandru Irimie, rectorul Universității, a acordat un interviu publicației Gazeta de Cluj în care a vorbit, în detaliu, despre ceea ce reprezintă școala clujeană de medicină, istoricul, etapele de evoluție prin care a trecut și, mai mult decât atât, despre viitorul studenților abolvenți ai Universității.

Ce reprezintă în zilele noastre școala clujeană de medicină?

De la înființarea ei, școala de medicină clujeană a însemnat devotamentul corpului academic și al medicilor de a oferi tuturor o viață mai bună, de a aduce sănătate prin cunoștințele lor profesionale, dar mai mult decât orice a fost o școală a inovării, a adaptării permanente la noile tehnici si metode de diagnostic și tratament, devenind adevărați mentori și deschizători de drumuri pentru studenți. E o calitate a școlii clujene pentru ca în cei peste 100 de ani de existență, ne-am păstrat acest suflu al inovării și al deschiderii și aspirării spre performanță. Au fost 100 de ani de adaptare la istorie, iar ca parte a istoriei noastre, universitatea a ridicat în permanență ștacheta atât pentru studenți, cât și pentru profesori. Întotdeauna s-a intrat greu la medicină la Cluj, la fel se intră și azi. Nu doar profesia onorantă și respectată de medic sau farmacist formează coadă la înscrieri la admitere, ci mai ales calitatea mentoratului și deschiderea spre cercetare, oportunitățile oferite studenților, parteneriatele internaționale, curricula mereu reînnoită și adaptată nevoilor pacientului, dar și nevoilor pieței. A fi medic a fost și a rămas o dorință a multor tineri, generație după generație, iar la Cluj, la UMF, este locul unde se formează adevărați profesioniști în sănătate, adevărați lideri. Clujul este și datorită studenților de la UMF o citadelă a freneziei, a zâmbetului tânăr, a căutărilor și întrebărilor, e un oraș care crește împreună cu studenții noștri.

Ce schimbări de mare impact s-au produs în ultimii ani în învățământul superior medical clujean? 

Pentru rectorul Alexandru Irimie, ultimii opt ani au însemnat, așa cum spuneam, devotament pentru universitate. Sigur că nu este suficient să vrei să faci ceva, să schimbi, să aduci nou și să deschizi noi oportunități pentru studenți și pentru tinerii cercetători dacă nu ai sprijin. Și sprijinul acesta nu îl aștepți niciodată doar de la prieteni, ci de la cei care înțeleg de ce e nevoie ca mereu să fim capabili să învățăm, să creăm noi profesii, să înțelegem cât de mult avansează cercetarea medicală în lume; e un sprijin de care ai nevoie în fiecare zi pentru a forma profesioniști pentru care această meserie e pasiune. Fără pasiune e greu să realizezi ceva important pentru semenii tăi. Astfel, am reușit să identificăm și câștigăm fondurile necesare dezvoltării primelor centre de cercetare destinate întregii universități, doctoranzilor, post-doctoranzilor dar și corpului academic care poate găsi un spațiu cu dotare state-of-the art unde ideile pot fi experimentate, validate și, nu în ultimul rând, brevetate și publicate. Mă repet desigur, dar o fac cu bucurie, căci spuneam nu demult că în acești ani am reușit să publicăm articole cu un factor de impact cumulat de peste 15.000 de puncte. Probabil nu e o măsură perfectă a cercetării noastre, dar e un etalon la nivel național și încercăm să creștem această măsură la nivelul țărilor europene. E un prim pas pe un drum lung și deseori cu multe greutăți. Aceste lucruri nu se fac în câteva luni sau în 2-3 ani, e nevoie de multă muncă și determinare să reușești. Noi încercăm să ardem anii care ne separă de vestul Europei, ceea ce e foarte bine, dar e un drum lung. Cercetătorii pe care îi aducem alături de noi pentru a face descoperiri trebuie să găsească aici ceea ce ar găsi oriunde în altă parte: mentori competenți, infrastructură de nivel internațional și posibilitatea de a se dezvolta ca profesioniști, dar și personal, în așa fel încât mirajul plecării într-o lume mai bună să-și piardă din putere.

Care sunt proiectele majore pentru Universitate în 2019 și în anii care urmează?

Tot ceea ce am realizat în acești ani în care am reușit să creăm o cultură a cercetării medicale va trebui să crească, să se dezvolte, să atragă finanțare națională și internațională, să genereze descoperiri și inovare. Noi am creat un început, cei ce ne vor urma îl vor consolida. Universitatea se clasează azi printre primele din țară în domeniul sănătății și am intrat pentru prima oară în topurile internaționale care contează cu adevărat. Ne-am propus să ocupăm o anumită poziție acum 8 ani, iată că scopul nostru a fost atins, să contăm ca universitate europeană. Dar acesta e doar un început. Ani de muncă și de dedicare vor trebui să urmeze pentru a nu pierde aceste realizări! Investiția acestor 8 ani este în oameni, studenți, corp academic, cercetători. Ei sunt cei care contează, pentru ei facem tot ceea ce ne stă în puteri, pentru o pregătire de nivel internațional, pentru o carieră împlinită, pentru o calitate a vieții cât mai bună a pacienților noștri.

Prin ce considerați că atrage UMF studenții?

Azi, universitatea noastră este pregătită cu adevărat la nivel european să își primească studenții: atât pe cei români, cât și pe cei din țările din ce în ce mai numeroase care apreciază formarea lor ca profesioniști în domeniile sănătății. Este o universitate adaptată nevoilor pieței muncii.  Absolvenții noștri își fac meseria în toate colțurile țării sau ale Europei, fără a simți diferența în pregătire față de colegii lor. Tot mai mult, universitatea devine o comunitate în care cercetarea se adresează studenților la nivel de licență sau doctorat. Mediul în care studiază, accesul la facilități moderne în care s-au investit zeci de milioane de euro, calitatea educației, prestigiul universității la nivel național și internațional, relațiile de colaborare cu clinicile universitare și spitalele partenere unde tineri noștri se formează ani la rând, prestigiul profesorilor și al cercetătorilor, toate fac din UMF Iuliu Hațieganu o universitate dorită de tot mai mulți studenți. Nu în ultimul rând, Clujul, inima citadină a Transilvaniei, completează dorința studenților de a-și petrece această importantă parte a vieții lor aici. Un oraș academic, inovativ care îi ajută să înțeleagă mai ușor spiritul european.

În virtutea numărului mare de candidați, după înmatriculare, toți își continuă studiile? Care este rata de abandon la UMF Cluj?

Universitatea noastră nu are rată de abandon. Sunt foarte rare situațiile când studenții renunță la facultate, și doar din motive de sănătate. În rest, studenții noștri își finalizează studiile. Admiterea se face în continuare pe baza unui examen de admitere foarte serios, care permite celor mai bine pregătiți să ne devină studenți. În ultimii ani, am atras și mulți olimpici naționali și internaționali care ne-au trecut pragul și care, la rândul lor, atrag alți olimpici.

Ce fac studenții după absolvirea universității: câți lucrează în spitalele din Cluj, câți pleacă la București sau peste hotare? Câți pleacă în privat?  

Studenții noștri nu au probleme cu găsirea unui loc de muncă. Sigur, din păcate, piața muncii nu le poate oferi tuturor un loc în Cluj, deși mulți dintre ei și-ar dori. Dar, mediul privat se dezvoltă de la un an la altul și viitorul este promițător pentru absolvenții noștri. Mai mult chiar, unii doresc să urmeze o carieră în cercetare și acest lucru arată că începem să creăm un mediu potrivit dezvoltării de medici-cercetători, o cultură extrem de răspândită în marile centre universitare din Europa și din lume. Sigur că nu este totdeauna ușor ca absolvenții nostri să-și găsească locul pe care și–l doresc, dar există premisele ca prin performanță și implicare să ajungă să-l obțină destul de rapid. Dorința mea a fost și este ca absolvenții noștri să își dorească să rămână acasă, aici unde suntem legați prin multe fire spirituale de familie și de un mediu pe care îl cunoaștem și îmi doresc ca acești tineri să fie pregătiți pentru a transforma locul acesta într-unul căutat pentru serviciile de sănătate oferite.

Care sunt dotările UMF?

Într-o oarecare măsură v-am răspuns deja la această întrebare. Ca rector, dorința mea a fost să fac din această universitate egala universităților europene de prestigiu. Fără îndoială, deși poate părea mult, 8 ani înseamnă foarte puțin atunci când construiești. În primul rând pentru că nu poți construi de unul singur, iar dacă nu ai o echipă de încredere care să își dăruiască timpul și energia alături de tine, șansele de reușită devin foarte mici. Funcția de rector înseamnă, așa cum spuneam la început, mult devotament pentru instituție, dorința de a face bine și de a oferi mai mult studenților noștri, cercetătorilor noștri și corpului academic. Sunt ani de muncă, zi de zi, pentru a crea centrele de cercetare care au doar câțiva ani de când și-au deschis porțile și care învață în fiecare zi să facă cercetare de calitate. Sigur, am avea nevoie de mai mult, ne-am dori să avem centre de cercetare pentru fiecare patologie, dar e un început. Centrele noastre funcționează nu doar pentru proiectele de cercetare câștigate de cercetătorii care lucrează în ele, ci și ca facilități pentru întreaga universitate. Aici se pot dezvolta proiecte în orice domeniu molecular, există facilități de analiză genomică, transcriptomică, proteomică, microscopie electronică și confocală, analiză bioinformatică, screening terapeutic, facilități pentru studii in vitro și in vivo, inclusiv o facilitate pentru animale modificate genetic. Peste 80 de studenți doctoranzi își desfășoară acolo o parte din studii, avem contracte de colaborare cu alte universități, institute de cercetare, mediul privat și suntem din ce în ce mai căutați de grupuri de cercetare europene.

Liviu Man

Articolul Interviu cu Alexandru Irimie, rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca cu ocazia centenarului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.