Mircea Dinculescu, fostul arhitect șef al CJ Cluj și al Municipiului Baia Mare a fost condamnat definitiv pentru corupție la trei ani cu suspendare și la obligativitatea prestării de muncă în folosul comunității la AJOFM Baia Mare. el este autorul blocului ilegal din intersecţia Şapte Străzi din cartierul Gruia și a fost trimis în judecată pentru luare de mită. Procurorii DNA îl acuză că ar fi cerut o mită de aproape 40.000 de lei.

Mircea Dinculescu a primit o condamnare definitivă la 3 ani cu suspendare și 100 de zile de muncă în folosul comunității la AJOFM Baia Mare. În același dosar, omul de afaceri Florin-Mihăiță Vaida a fost și el condamnat pentru dare de mită la un 1 și 4 luni de închisoare. Instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de 2 ani la pachet cu prestarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Baia Mare.

Potrivit procurorilor, în perioada 2015-2016, inculpatul Dinculescu Mircea, în calitate de arhitect şef în cadrul Primăriei Baia Mare, a pretins de la inculpatul Vaida Florinel — Mihăiţă bani şi bunuri în valoare totală de 37.750 lei, din care a primit 300 euro şi 100 lei. Foloasele respective au fost pretinse şi primite de inculpatul Dinculescu Mircea în vederea facilitării obţinerii avizelor necesare pentru un imobil construit de omul de afaceri în municipiul Baia Mare, în condiţiile în care arhitectul şef avea cunoştinţă despre faptul că acesta din urmă nu respectase proiectul de construcţie, că modificase proiectul de structură şi despre alte aspecte care impuneau demolarea construcţiei.

În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator şi indisponibilizarea sumei de 1.350 lei, ce aparţine inculpatului Dinculescu Mircea în vederea confiscării speciale.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Maramureş, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispusă în cauză.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Direcţiei Generale Anticorupţie”.

Autorul unui bloc ilegal între case

Mircea Dinculescu este arhitectul care a executat proiectul unui bloc din cartierul Gruia din apropierea intersecţiei Şapte Străzi, care s-a edificat pe baza unei autorizaţii de construcţii de extindere a unei case. Abia anul acesta, zidul de faţadă a casei respective, care fusese lăsat de formă, a fost demolat pentru că blocul a fost terminat. Cu toate acestea, Mircea Dinculescu este asistent universitar al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism şi, la data edificării şi proiectării blocului era membru în COMISIA TEHNICĂ DE AMENAJARE A TERITORIULUI şi DE URBANISM din cadrul CONSILIULUI JUDEŢEAN CLUJ.

Pe lângă faptul că străzile din zonă nu vor putea absorbi traficul care se va crea odată cu mutarea a câtorva sute de persoane pe un spaţiu de aproximativ 3-4000 de metri pătraţi, vecinii din zonă şi-au exprimat în mod făţiş nemulţumirea faţă de acest proiect. Cu toate acestea primăria a preferat să fie de partea investitorului, în loc de cea a clujenilor care locuiesc acolo de zeci de ani şi nu au dorit ca în apropierea caselor spaţiul să fie sufocat de un bloc.

Autorizaţia de construcţie a fost semnată de primarul interimar din 2011, Radu Moisin cu girul consilierilor locali care, puşi în faţa ilegalităţilor, s-au fâstâcit ca nişte adolescenţi acneici în faţa unei matroane. Un comportament similar l-a avut şi Prefectul Gheorghe Vuşcan care a declarat că a atacat în instanţă autorizaţia de construcţie. Cu toate acestea, blocul de şapte etaje a fost edificat fără nicio problemă.

Potrivit presei băimărene, în spatele finanţatorul din spatele beneficiarilor acestui bloc ar fi edilul Cătălin Cherecheş

Articolul Fostul arhitect al CJ Cluj condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Chestorul de poliție Liviu Popa, fostul șef al Poliției Române, și foștii lui subalterni au fost achitați definitiv de ÎCCJ. Potrivit instanței, faptele de corupţie din acuzațiile procurorilor nu există, iar omisiunea lui Popa de a declara că este mason nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

În 2016, chestorul de poliție Liviu Popa făcea un accident rutier pe centura Brașovului. Mașina pe care o conducea era a lui Vasile Blaga.

În același an, DNA Oradea îi trimitea în judecată de Pe Liviu Popa, Remus Daniel Indrei, șef al Poliției municipiului Beiuș la data faptelor, acuzat de luare de mită, Dorin Ioan Vesa, acuzat de luare de mită şi instigare la această infracţiune, Gheorghe Bat, la data faptelor șef al Posturilor de Poliție Cărpinet și Pietroasa, cercetat pentru luare de mită şi complicitate, trafic de influenţă şi dare de mită, Raul Ovidiu Raj Rotar, șef al Postului de Poliție Cărpinet la data faptelor, suspectat de complicitate la luare de mită şi dare de mită şi Minodora Ioana Pătroc, consilier superior în cadrul Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, cercetată pentru luare de mită.

În aceeaşi cauză erau cercetaţi şi Nicolae Dan Bodea, la data faptei viceprimar al comunei Remetea, acuzat de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi Ioan Florian Simea, viceprimar al comunei Roșia, suspectat de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi dare de mită.

Procurorii anticorupţie susţineau că în perioada 2012 – 2014, Liviu Popa şi comisarul șef Indrei Remus Daniel, în calitate de șef al Poliției municipiului Beiuș, ar fi protejat o persoană cercetată, martor în actualul dosar.

„Popa Liviu și Indrei Remus au făcut demersuri și au exercitat atribuțiile de serviciu astfel încât să fie soluționate favorabil petițiile/reclamațiile și dosarele penale înregistrate la Poliția mun. Beiuș și la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul I.P.J. Bihor care vizau presupuse infracțiuni comise de persoana respectivă. De asemenea, cei doi inculpați s-au angajat să nu procedeze la sesizarea din oficiu și constituirea de noi dosare penale referitoare la faptele penale comise de către persoana respectivă și despre care aceștia ori subordonații lor ar fi luat la cunoștință în orice mod”, anunţa DNA printr-un comunicat de presă.

Dosarul a fost instrumentat de procurorul Ciprian Man.

Achitări pe bandă rulantă

Inițial, soluția de achitare a venit din partea instanței de fond, Curtea de Apel Oradea, dar a fost atacată la instanța supremă.

”Admite apelurile declarate de inculpaţii Galea Ovidiu Daniel, Rotar Raul Ovidiu Raj, Vesa Dorin Ioan, Indrei Remus Daniel, Pătroc Minodora Ioana, Balint Eugen Vasile şi Popa Liviu împotriva sentinţei penale nr.123 din 19 aprilie 2019 a Curţii de Apel Timişoara, Secţia Penală. Extinde efectele apelului asupra situaţiei juridice a inculpatului Simea Ioan Florian”, se arată în decizia ICCJ.

Desfiinţează în parte sentinţa penală atacată, numai cu privire la ”greşita încadrare juridică dată faptelor” reţinute în sarcina inculpaţilor Popa Liviu, Rotar Raul Ovidiu Raj, Indrei Remus Daniel, precum şi ”greşitul temei juridic al achitării inculpaţilor Rotar Raul Ovidiu Raj, Vesa Dorin Ioan, Indrei Remus Daniel, Pătroc Minodora Ioana, Balint Eugen Vasile, Popa Liviu şi Simea Ioan Florian”

Conform deciziei Instanţei Supreme, sunt vizate greşita rezolvare a acţiunii penale privind pe inculpaţii Popa Liviu şi Galea Ovidiu Daniel raportat la infracţiunea de fals în declaraţii prev. de art. 326 Cod penal, precum şi greşita obligare a inculpaţilor Popa Liviu şi Galea Ovidiu Daniel la plata de cheltuieli judiciare faţă de stat.

Instanţa reţine cauza spre rejudecare şi pe fond şi schimbă încadrarea juridică pentru mai multe fapte de care sunt acuzaţi Liviu Popa, Rotar Raul Ovidiu Raj, Indrei Remus Daniel, ulterior formulând decizii de achitare pentru chestorul Liviu Popa, fostul şef al Poliţiei Bihor, o perioadă şi al Poliţiei Române, comisarul şef Remus Indrei, fostul şef al Poliţiei Beiuş, comisarul şef Dorin Vesa, fostul şef al Poliţiei Rurale Beiuş, agentul şef Raul Rotar, şeful postului Cărpinet, Minodora Pătroc, consilier la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, foştii viceprimari din Remetea şi din Roşia, Nicolae Bodea şi Ioan Simea.

Avocatul Mircea Ursuţa, apărătorul fostului şef al Postului de poliţie Cărpinet, Raul Rotar, a declarat pentru Bihoreanul că soluţia Înaltei Curţi este una corectă. “Din toate probele administrate în timpul procesului de la Curtea de Apel Timişoara, s-a stabilit că rechizitoriul seamănă cu o poveste a lui Petre Ispirescu, o construcţie care nu are nicio legătură cu realitatea. Realitatea este cea stabilită de cele două instanţe. Iar Curtea de Apel Timişoara a făcut o cercetare judecătorească de manual, fără cusur, cum ar trebui să fie toate procesele”.

Articolul Liviu Popa, prietenul lui Vasile Blaga și fostul șef al Poliției Române, achitat de ÎCCJ apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În articolul precedent au fost scoase în evidență unele asemănări flagrante între acțiunile violente petrecute în 10 august 2018, generate și acoperite de așa-zisul miting al Diasporei, calificat de unii drept o tentativă de lovitură de stat, având unic scop căderea unui guvern ales democratic, și cele întâmplate în perioada de debut a evenimentelor din Decembrie 1989, care au dus în final la schimbarea unui regim din temelii. Fără riscul de a cădea într-o capcană a teoriilor conspiraționiste, un adevăr va ieși cu certitudine la iveală, în ambele evenimente au acționat grupuri organizate, profesioniste, care au avut drept scop, provocarea forțelor de ordine, care să genereze reacția acestora împotriva cetățenilor care protestau pașnic, care l-a rândul lor să pună în mișcare valul care să măture totul în cale. Desecretizarea raportului Jandarmeriei Române are darul de a demonta teoriile aberante ale ”gazării” oamenilor și a ”înecării în sânge” a protestului, dar în același timp, fără nici un dubiu, identifică anumite grupuri, care, printr-o violență dusă la extrem, au încercat să deturneze protestul pașnic.

S-a făcut mult tapaj pe desecretizarea raportului, care a fost clasificat la nivelul de ”secret de serviciu”, de parcă acest lucru ar fi dus automat la identificarea adevărului cu privire la evenimentele din 10 august 2018. Din contră acest lucru se pare că adâncește și mai mult misterul, ca un eveniment de protest pașnic să se transforme în unul violent. După cum era de așteptat, circa 10% din acest raport nu a fost desecretizat, el fiind pus la dispoziția procurorilor DIICOT care efectuează cercetări într-un dosar penal privind o ”tentativă de lovitură de stat”, ca urmare a unei plângeri a Jandarmeriei Române. Din primul moment al declanșării anchetei DIICOT, procurorii au avut acces la acest document, în opoziție cu unele păreri care susțineau contrariul. În orice anchetă declanșată de procurori, aceștia au acces nerestricționat la orice probe, documente, cu privire la cauza respectivă, mai ales în dosarul instrumentat de DIICOT, cu privire la evenimentele din 10 august 2018, parchet care are în atribuțiuni și cercetarea infracțiunilor care aduc atingere siguranței naționale. În mod normal procurorii DIICOT dețin certificate ORNISS privind accesul la documente clasificate, așa că nu au avut nici un impediment din acest punct de vedere.

Indicii temeinice că urma o lovitură de stat

Raportul desecretizat întocmit de jandarmerie, intitulat ”Informare privind manifestația de protest din mun. București, din data de 10 august 2018”, conține 20 de pagini și trei anexe cu referire la legislație și informările primite de la serviciile secrete privind potențiale riscuri legate de eveniment, document întocmit într-un stil concis, sec, cu un limbaj și termeni cu specific militar.

Guvernul Orban și-a făcut un titlu de glorie din desecretizarea acestui document, deși procurorii DIICOT au avut acces nerestricționat la raport. În baza acestui document, Jandarmeria Română a făcut o plângere penală către DIICOT, acuzând o ”tentativă de lovitură de stat”. În sprijinul acestui demers a principalei instituții interne de menținere a liniștii și ordinii publice, Jandarmeria Română, au stat și informațiile primite de la serviciile secrete, în special de la SRI, dar și SIE și nu numai, care nu previzionau riscuri serioase la adresa siguranței naționale, deși ulterior derularea evenimentelor au arătat cu totul altceva.

Este deja evident astăzi că fostul lider PSD Liviu Dragnea tocmai pe aceste informații din zona Jandarmeriei Române, a serviciilor secrete, și-a bazat afirmațiile privind o tentativă de lovitură de stat care arputea să aibă loc sub pretextul mitingului diasporei. Raportul desecretizat, practic confirmă declarațiile lui Dragnea, că instituțiile statului implicate în gestionarea mitingului din 10 august 2018 nu au greșit cu nimic, au acționat legal, împotriva unor grupuri de tip paramilitar, dar și faptul că protestul a avut o finanțare externă, iar în plângerea înaintată DIICOT au existat indicii temeinice cu privire la acțiuni subversive menite să vulnerabilizeze securitatea națională și autoritatea statului român.

Raportul Jandarmeriei Române arată negru pe alb că, în data de 10 august 2018, în București, în Piața Victoriei a avut loc o acțiune de protest de amploare, sub auspiciile mișcării #REZIST și a sloganului „Diaspora acasă „, în scopul exprimării nemulțumirii față de clasa politică aflată la guvernare. Ea a beneficiat de suportulcomunităților ”Ieșiți în stradă Dacă Vă Pasă”, ”Piața Victoriei”, ”Declic”, ”Inițiativa Timișoara”, ”Rezist Madrid”, ”Ștafeta Steagului Uniunii Europene”, ”Vocea Diasporei„, ”Diaspora Europeană”, ”Luptăm pentru România”, ”Evoluție în instituție”, „Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor „. Nu este lipsit de interes faptul că protestul a avut loc în imediata apropiere a Guvernului României și a vizat practic acest obiectiv de importanță strategică, păzit de către jandarmi.

Agitație mare în mediul on-line

Raportul mai scoate în evidență faptul că anul 2018 a fost unul extrem de agitat în tot felul de manifestații, având în spate persoane cunoscute, concomitent cu derularea unor campanii de promovare în mediul on-line. Valul unor asemenea manifestări au avut loc și la nivel local, fiind vizate sediile unor instituții, fiind semnalate numeroase conflicte între participanți și forțele de ordine. Treptat caracterul pașnic a fost deturnat și s-au înregistrat episoade violente.

Raportul mai reține faptul că, premergător mitingului diasporei, s-a renunțat la un moment dat la acțiunile de protest zilnice, observându-se o canalizare a eforturilor de realizare a unor evenimente unice, de amploare, dar și provocarea forțelor de ordine pentru testarea comportamentului și a obținerii unor reacții disproporționate din partea acestora. De asemenea s-a constatat o permanentizare a unor legături în rândul liderilor platformelor și comunităților on-line către un număr restrâns de lideri ai mișcării #REZIST, oarecum și utilizarea unor platforme on-line, de tip PATREON, ce permite strângerea de fonduri direct de la susținători, pentru închirierea de spații, achiziționarea de autovehicule și realizarea de materiale de propagandă.

Primele semnale, în luna iunie

Primele semnale că se pregătește ceva de amploare au venit în a doua parte a lunii iunie 2018.În acel moment,Federația Românilor de Pretutindeni a semnalat în mediul on-line intenția organizării în data de 10 august 2018, între orele 15.00 – 23.00, a unui protest în Piața Victoriei, din municipiul București, cu participarea a unui milion de persoane, precum și faptul că a solicitat Primăriei Municipiului București autorizarea acestuia. Avizul negativ primit din partea Comisiei de avizare a evenimentelor, a declanșat ca la un semnal, în mass-media și pe rețelele de socializare, o reacție extrem de virulentă, la adresa reprezentanților municipalității bucureștene. În acel moment, practic numărul celor care și-au arătat interesul pentru miting a crescut și s-a observat un proces intens de promovare pe rețelele de socializare.

În cele din urmă, la întâlnirea de lucru cu reprezentanții tuturor instituțiilor cu responsabilități în domeniul menținerii, asigurării și restabilirii ordinii publice, manifestația a fost avizată. Câteva zile mai târziu Federației Românilor de Pretutindeni a notificat Primăria Municipiului București, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și Direcția de Poliție Locală a Municipiului București că renunță la intențiile de organizare a protestului. Ulterior s-a revenit, organizatorii fiind de acord să transmită prin e-mail un protocol, în vederea asumării manifestării de protest, sens în care a fost întocmit un proiect de protocol, document care nu a mai fost semnat de către reprezentantul Federației Românilor de Pretutindeni. Imediat în spațiul virtual, s-a remarcat creșterea numărului de mesaje cu caracter radical, de incitare la violență împotriva forțelor de ordine, a Guvernului și Parlamentului României.

Violență la nivel de limbaj

Puși în fața acestor fapte și anticipând amploarea evenimentului, conducerea Jandarmeriei Române a încercatsă identifice riscurile asociate manifestării de protest și în acest sens a solicitat date și informații, atât structurilor specializate în cadrul MAI, cât și celorlalte structuri din sistemul național de securitate, respectiv serviciile secrete. Informațiile primite din această zonă și aici avem o mostră privind ineficiența serviciilor secrete și calitatea informațiilor furnizate, nu au identificat nici o situație generatoare a unei crize de ordine publică, care prin complexitate, amploare și intensitate să amenințe sau să pună în pericol viața și sănătatea populației, stabilitatea politică, economică ori socială, ordinea și valorile constituționale sau îndeplinirea obligațiilor internaționale ale statului. În context, informațiile avute la dispoziție au fost analizate la nivelul structurilor MAI, nefiind create premisele depășirii capacității de reacție a structurilor MAI, pentru gestionarea în bune condiții a manifestării de protest.

În aceste condiții, gestionarea operativă a misiunii s-a realizat, în mod nemijlocit, la nivelul municipiului București, de către DGJMB ( Direcția Generală de Jandarmerie a Mun. București), care a activat un punct de comandă înaintat în Piața Victoriei. La nivelul MAI, s-au desfășurat activități de monitorizare și raportare, nefiind activate alte mecanisme de conducere și coordonare, grupe centrale operative sau celule de criză. Acțiunea jandarmilor în perioada premergătoare s-a bazat în principal pe informații obținute din surse deschise de către structurile specializate proprii, mass-media și spațiul on-line în special, privind semnalarea la nivel național, a numeroase acțiuni, întreprinse pe mai multe zone în cadrul principalelor evenimente create pe paginile comunităților on-line. Analiștii jandarmeriei au constatat o creșterea rapidă, începând cu data de 26 iunie 2018, a gradului de adeziune al utilizatorilor on-line la evenimentele create, imediat după diseminarea în presă și în mediul on-line a informației referitoare la refuzul Primăriei Capitalei de a aviza protestul declarat de către Federația Românilor de Pretutindeni. De asemenea tot prin mijloace proprii, jandarmii au observat o intensificarea eforturilor logistice și efectuarea de deplasări în țară și în străinătate ale liderilor marcanți ai unoradintre principalele comunități, platforme și organizații civice implicate în organizarea evenimentului pentru o promovare intensă și în scopul convingerii unui număr cât mai mare de oameni să participe la miting.

De asemenea tot din surse deschise s-a constatat deplasarea românilor din Diaspora, prin constituirea unor coloane de autovehicule având ca puncte de plecare diverse orașe europene, din Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Franța, Belgia, Țările Nordice, unde comunitățile românești sunt mai numeroase, acestea unificându-se la Budapesta și intrând în țară prin punctele de trecere a frontierei Nădlac și Borș. Majoritatea acestora aveau pregătite elemente de vizibilitate: afișe, tricouri, steaguri, pancarte cu mesaje tendențioase. Mai mult, au fost culese informații privind existența unor semnale în mediul on-line privind intenția de realizare a unei acțiuni radicale, de natură a produce o schimbare la nivel politic, „revoluție”, inclusiv prin eventuale acțiuni violente.

Violența a fost promovată inițial la nivel de limbaj, ulterior la instigarea ocupării sediului Guvernului României. De asemenea, s-a mai constatat o intensificarea pregătirii acțiunilor de protest, pe fondul unei emotivități în creștere la nivel național și internațional, în statele UE în care există comunități numeroase de români, precum și existența unui potențial degenerativ superior, în condițiile în care mesajele și imaginile folosite în cuprinsul postărilor de către anumiți utilizatori din mediul on-line promovau depășirea caracterului de manifestație pașnică, dar și o posibilă implicare a membrilor galeriilor de fotbal.

Toate informațiile transmise de SRI, atât premergător mitingului cât și pe timpul derulării acestuia au provenit din surse deschise, marea majoritate din mediul on-line, cu referire în special la opinii și comentarii ale unor persoane care mobilizau ori își exprimau adeziunea la evenimentele de protest. 

Fluxul informațional pentru acest eveniment din punctul de vedere al jandarmeriei a fost coerent, atât premergător, cât și pe timpul desfășurării manifestației publice, iar evaluarea datelor a indicat faptul că promovarea organizării manifestației de protest era orientată și spre derularea unor acțiuni violente.

Va urma

Articolul Raportul Jandarmeriei Române privind mitingul din 10 august 2018 pe înțelesul tuturor apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Producătorul de beton SUT ICIM din Brașov, una dintre cele mai importante firme din acest domeniu din Transilvania cu o cifră de afaceri de peste 15 milioane de lei, a depus o cerere de insolvență împotriva Maurer Imobiliare, dezvoltatorul unuia dintre cele mai ambițioase proiecte imobiliare din Cluj Napoca, Maurer Panoramic. Reprezentanții Maurer spun că nu au plătit betonul primit pentru că era de proastă calitate. Afacerea Maurer este controlată de Simon Maurer și de Marian Băgăcean, ”proxy-ul” lui Nelu Varga, finanțatorul din umbră al echipei de fotbal CFR Cluj.

La Tribunalul Brașov se judecă cererea de insolvență depusă de SUT ICIM, unul dintre mai mari producători de beton din Transilvania, împotriva firmei Maurer Imobiliare, dezvoltatorul proiectului imobiliar Maurer Panoramic care se edifică în Piața Abator. Cererea a fost depusă în luna septembrie, însă la începutul acestei luni firma producătoare de beton a decis să retragă solicitarea depusă.

Administratorul și unul dintre acționarii firmei, MARINICA IOAN, a refuzat să facă orice comentariu vizavi de acest proces.

În replică, cei de la Maurer spun că nu au plătit contravaloarea betonului primit pentru că era de proastă calitate.

”Societatea Maurer Imobiliare S.A. a  achiziționat în perioada 05.07.2019 – 12.08.2019 mai multe cantități de beton de la acest furnizor, care s-au dovedit a avea deficiențe calitative, sens în care am informat furnizorul și am transmis probe de analiză la un laborator de specialitate.

În data de 30.08.2019 am primit din partea furnizorului notificarea de punere în întârziere nr. 264/26.08.2019 prin care ne solicită achitarea de urgență, în termen de 5 (cinci) zile, a întregii cantități de beton livrată, în valoare totală de 208.944,65 lei astfel cu rezultă din cuprinsul notificării atașată.

Deși am avut mai multe discuții cu privire la calitatea betonului livrat și am notificat furnizorul cu privire la suspendarea plății cantității afectate de vicii până la primirea rezultatelor de laborator, în data de 26.09.2019 furnizorul a înregistrat pe rolul Tribunalului Brașov cererea de deschidere a procedurii insolvenței societății noastre, sens în care s-a format dosarul nr. 3495/62/2019.

Am aflat despre respectiva cerere de deschidere a procedurii insolvenței în seara zilei de 27.09.2019 când conducerea societății a decis achitarea promptă a întregului, debit astfel încât problematică impusă de cererea furnizorului să nu comporte nicio discuție în fața instanței – plata a fost făcută în cuantumul exact impus de notificarea furnizorului (208.944,65 lei) achitând astfel integral debitul pretins de acesta.

Ca atare, cererea de deschidere a procedurii insolvenței, formulată intempestiv și neîntemeiat de acest furnizor, nu putea fi soluționată de Tribunalul Brașov altfel decât potrivit dispozițiilor art.72 alin.(5) din Legea nr. 85/2014 potrivit căruia „În cazul achitării, până la închiderea dezbaterilor, a creanței creditorului care a solicitat deschiderea procedurii, judecătorul-sindic va respinge cererea ca rămasă fără obiect, cauțiunea depusă fiind restituită în mod corespunzător.„

Ulterior, la solicitarea noastră, societatea ȘUT – ICIM S.A. a formulat și înregistrat o cerere de renunțare la judecată precum și o cerere de renunțare la calea de atac în fața primei instanțe.

La termenul de judecată din data de 07.11.2019 (primul și singurul) judecătorul sindic a constatat că litigiul este stins, a luat act de cererea de renunțare la judecată a societății ȘUT-ICIM S.A. și urmarea cererilor de renunțare la calea de atac, formulate de ambele părți hotărârea a rămas definitivă”, explică Cristina Nicodim, reprezentata Maurer.

Proiect pe ”linia” lui Paszkany

Inițial, proiectul imobiliar din Piața Abator a fost demarat de Arpad Paszkany, care a comandat un studiu de trafic pentru zona respectivă. Ulterior, proiectul a fost cumpărat de milionarul clujean Stefan Gadola, unul dintre acționarii Energobit, și acum a ajuns să fie dezvoltat de Simon Maurer, prin intermediul firmei Maurer Imobiliare. În această afacere, alături de Maurer figurează și Marian Băgăcean, proxy-ul lui Nelu Varga, finanțatorul din umbră al echipei de fotbal CFR Cluj.

”Subsemnatul Băgăcean Vasile-Marian, cetățean român (…), în calitate de asociat unic deținând 100% capitalul Social al NEVA TOWER RESIDENCE – S.R.L., o societate înființată și care funcționează în conformitate cu legislația din România, cu sediul social în România, jud. Cluj, mun. Cluj-Napoca, str. Ploiești nr. 17-19, (…) și subscrisa 2. MAURER IMOBILIARE – S.A., o societate (…), legal reprezentată de dl Creța Marius-Nelu – Administrator, în calitate de invitat și viitor asociat al Societății, având în vedere:

– Contractul de Asociere din data de 1.11.2018 încheiat printre alții de dl Băgăcean Marian și Maurer Imobiliare având ca obiect dezvoltarea de către Societate pe terenul situat în România, mun. Cluj – Napoca, Piața Abator nr. 1, în suprafață de 2.160 m.p.,(…), a unui proiectul imobiliar rezidențial si comercial „Proiectul”. (…) Se aprobă prin prezenta cesiunea, la valoarea nominală, de către asociatul MAURER IMOBILIARE – S.A. către asociatul BĂGĂCEAN VASILE-MARIAN, a unui număr de 62 de părți sociale ale Societății, având o valoare nominală de 10 lei fiecare și o valoare nominală totală de 620 lei. (…) DI BĂGĂCEAN VASILE-MARIAN deține 152 de părți sociale, având o valoare nominală de 10 lei fiecare și o valoare nominală totală de 1.520 lei, b) Dl MAURER SIMON-ANDREAS deține 248 de părți sociale, având o valoare nominală de 10 lei fiecare și o valoare nominală totală de 2.480 lei. Participarea la beneficii și pierderi a asociaților Societății este următoarea: a) Dl BĂGĂCEAN VASILE-MARIAN participă la beneficiile și pierderile Societății în proporție de 38%; b) DI MAURER SIMON-ANDREAS participă la beneficiile și pierderile Societății în proporție de 62%”, se arată într-o notă publicată în Monitorul Oficial.

Trebuie remarcat că, în afară de Simon Maurer, toți oamenii de afaceri care au avut de-a face cu acest proiect imobiliar au fost partenerii de afaceri ai lui Arpad Paszkany.

Nelu Varga pe-o mână cu Hrebenciuc

Clujeanul Nelu Varga a fost implicat în dosarul retrocedărilor frauduloase de păduri, alături de Viorel Hrebenciuc, și a fost achitat de acuzații în dosarul în care Hrebenciuc a fost condamnat.

Împreună cu omul de afaceri turdean, Costel Călugăr, ar fi cumpărat drepturile litigioase de la moștenitorul Vlad Sturdza. În 2006, Elie Vlad Sturdza, un strănepot al lui Dimitrie Ghica, a cerut în instanță retrocedarea a mai multe mii de hectare pe motivul că terenurile ar fi fost luate abuziv de Statul Român în perioada comunistă. Instanțele din Bacău i-au respins cererea pe motiv că Sturdza nu ar avea calitatea de moștenitor. Însă, procesul a fost strămutat. La Tribunalul Covasna, unde statul a pierdut procesul, Direcția Silvică Bacău a fost reprezentată de casa de avocatură „Stoica și Asociații”, după ce, în primele trei instanțe, statul a fost reprezentat de proprii juriști. Cealaltă parte a fost reprezentată în instanță de deputatul PSD de Brașov, Ioan Adam.

La doar câteva luni după decizia Tribunalului, moșia Ghica a fost promisă spre vânzare societății Prokon Hit Timber, care se angaja să plătească în schimbul ei 140 de milioane de euro. Doar că, potrivit documentelor, vânzătorul nu este moștenitorul Elie Vlad Sturdza, ci doi procuratori, clujenii Varga Ioan Gheorghe și Călugăr Daniel Constantin, care, cel mai probabil, au cumpărat titlurile de proprietate de la Sturza. Cei doi s-au angajat printr-un precontract ca, timp de doi ani, să nu înstrăineze altcuiva cele 43 de mii de hectare. Cu toate acestea, cei doi au încheiat un contract cu o companie nemțească aflată în grupul HIT Holzindustrie Torgau OHG.

Sateliții lui Paszkany

Gazeta de Cluj a prezentat în exclusivitate că Nelu Varga se află în spatele tranzacției prin care Marian Băgăcean a cumpărat pachetul majoritar al clubului de fotbal CFR Cluj. Varga a intermediat vânzarea clădirii C.I.A. din Zorilor către un cetățean german și încearcă să preia clădirea Sigma, clădirea respectivă fiind în patrimoniul lui Arpad Paszkany, fostul investitor principal al echipei de fotbal.

Articolul Un producător de beton a cerut insolvența firmei care construiește proiectul Maurer Panoramic din Piața Abator apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După ce au preluat firma UTI PARKING, șefii CITR (Casa de Insolvență Transilvania) au schimbat  numele societății și pregătesc modernizarea parcării. Chiar dacă aeroportul clujean este administrat de CJ Cluj, serviciul de parking a fost concesionat firmei private. Astfel, milioane de euro care ar fi trebuit să intre în conturile administrației județene sunt virați în conturile societății din ”suveica” CITR.

Potrivit unui anunț făcut de Goto Parking SRL (noua denumire a societății UTI PARKING & HOTEL MANAGEMENT SRL) au început lucrările de modernizare a parcării din curtea Aeroportului Internațional Cluj Napoca. Chiar dacă terenul și infrastructura parcării aparține administrației județene, ”grație” unui contract păgubos pentru CJ Cluj, parcarea este administrată de o firmă privată și, implicit, banii intră în conturile acestei societăți.

În urma unei licitații din 2010, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a câștigat contractul de construire a unei parcări supraetajate și a unui hotel în perimetrul Aeroportului Internațional Cluj Napoca. Însă CJ Cluj, administratorul aeroportului, nu a pus în timp util suprafețele de teren la dispoziția constructorului, astfel că, în 2016, firma UTI Parking & Hotel Management SRL a decis rezilierea unilaterală a contractului. Nu a fost vorba de o reziliere totală a contractului, societatea UTI păstrându-și dreptul de a administra cele 530 de locuri de parcare din incinta aeroportului pentru care plătește 66.250 euro/an. Astfel, cu investiții ”minuscule”, societatea a ajuns să câștige zeci de milioane de euro de pe urma acestei parcări.

Un loc de parcare este taxat cu 95 lei/zi, astfel că, de pe urma unui calcul ipotetic, în situația în care fiecare loc de parcare ar fi ocupat, în ultimii opt ani firma ar fi câștigat peste 32 milioane euro.

Ulterior, divizia de investiții a Casei de Insolvență Transilvania (CITR) a achiziționat firma UTI Parking & Hotel Management SRL și i-a schimbat denumirea în Goto Parkink SRL.

Firma a declarat pentru anul precedent o cifră de afaceri de 5,4 milioane de lei, un profit de 2,4 milioane de lei și 9 angajați. Unicul acționar al firmei este NPL RESOURCES SRL, una dintre diviziile CITR, societate de insolvență controlată de Andrei Cionca.

Acționarul Goto Parking prezintă o serie de date financiare care pot ridica semne de întrebare. Cifra de afaceri declarată este de 35.000 lei, profitul declarat este de 272.000 de lei, datoriile sunt însumate la 18,5 milioane de lei și nu are niciun angajat pe anul trecut!

Cea mai mare firmă de insolvență din România deține parcarea aeroportului clujean

În prima etapă, diviza CITR a achiziționat un pachet minoritar. Concret, în data de 25 mai 2019 în baza Hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor UTI GRUP, în calitate de asociat unic al UTI PARKING & HOTEL MANAGEMENT SRL s-a hotărât cooptarea unui nou asociat, respectiv NPL RESOURCES SRL, societate ce se ocupă de ”activități auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activități de asigurări și fonduri de pensii”. Ulterior, CITR Group a devenit unic proprietar al UTI PARKING & HOTEL MANAGEMENT SRL.

CIT RESTRUCTURING SRL și CIT RESOURCES SA sunt divizii a CITR. Prima dintre ele este condusă de Paul Rudolf Vizental, asociații alături de el fiind și Cristian Onețiu și Anca Manițiu. Cea de-a doua societate, CIT RESOURCES SA este administrată de Andrei Cionca, Herlea Godinca și neamțul Klaus Jocahim Wolfgang Krauth. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, societatea are zece asociați: Andrei Cionca, Andreea Lăcrămioara Cionca Anghelof, Rudolf Paul Vizental, Vasile Godinca Herlea, Michael Israeli (cetățean israelian), Radu Lucian Lotrean, Alexandru Ionuț Tănase, Adrian Florin Lotrean, Bogdan Vasile Gorde și Aurel Constantin Podariu. De asemenea, Astra Holding Gmbh, controlată de antreprenorul german Thomas Manns este asociatul juridic al firmei. Manns este cunoscut pe piața locală pentru că a cumpărat fabricile de vagoane ale lui Cristian Burci și una dintre principalele creanțe de la producătorul de lenjerie intimă Jolidon din Cluj.

Banii se pierd mimând incompetența

Dacă vă întrebați care sunt motivele pentru care CJ Cluj nu este în stare să administreze parcarea unui aeroport pe care îl deține, răspunsul este simplu: oficialii instituției au preferat să mimeze incompetența.

Administrația județeană clujeană a făcut o licitație pentru construirea unui parking și a unui hotel lângă aeroportul clujean. Câștigătorul a fost UTI Group, însă lucrările nu au început pentru că, de fapt, CJ Cluj nu era proprietarul terenurilor aferente acestui proiect.

În 2016, firma patronată de Tiberiu Urdăreanu, prin intermediul companiei ”umbrelă” UTI Group, a cerut rezilierea unilaterală a contractului. Au urmat o serie de procese, iar în decembrie anul trecut instanțele au decis să ”admită în parte recursul declarat de către pârâtul C.J. Cluj împotriva sentinţei civile nr. 1145/19.04.2018 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 7464/117/2018 pe care o casează în întregime şi rejudecând cauza: Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta UTI PARKING&HOTEL MANAGEMENT SRL, în contradictoriu cu pârâtul C.J. Cluj. Dispune anularea Notificării de încetare totală a contractului din culpa concesionarului nr. 21.001/21 iulie 2017 emisă de pârât. Fără cheltuieli de judecată în fond şi recurs. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 12.12.2018”, arată soluția Curții de Apel Cluj.

Contractul a fost modificat în sensul că firma privată nu mai avea obligația de construire a parkingului etajat până la data predării terenului ca urmare a relocării sediilor vămii, poliției de frontieră, poliției transporturi aeriene, MAI și SRI. De asemenea a fost suspendată și obligația construirii hotelului de patru stele până la predarea terenului ca urmare a soluționării definitive a unui proces dintre CJ Cluj și SC Aviatrans.

O altă modificare a contractului a fost reprezentată de suspendarea plății redevențelor pentru cele două terenuri, pe această perioadă firma urmând să achite o redevență de 125 euro/loc parcare, respectiv 66.250 euro/an, aferent celor 530 locuri de parcare existente din incinta aeroportului.

Legături cu băieții deștepți din Servicii

Tiberiu Urdăreanu este fiul fostului general de MApN Tiberiu S. Urdăreanu, un personaj destul de controversat al Revoluției din 1989. Urdăreanu-fiul a fost și el ofițer superior la Institutul de Cercetări Militare de la Clinceni și este un afacerist aflat în relații strânse cu fostul ministru PSD al Transporturilor, Miron Mitrea. Patronul UTI are relații cu foști generali din serviciile secrete române, dar și în Elveția cu un fost ofițer CIE (precursorul SIE).

Pentru reușita afacerilor sale, Tiberiu Urdăreanu s-a asociat cu alți foști ofițeri sau relații ale acestora. Astfel, pentru grupul UTI a prestat și fostul șef al STS, generalul Tudor Tănase, personaj controversat, de numele căruia se leagă mai multe scandaluri de corupție.

Modernizare de 2 milioane de lei

Potrivit comunicatului făcut de firma care administrează parcarea aeroportului clujean, investițiile de modernizare vor fi de aproximativ 2 milioane de lei. ”Aceasta presupune realizarea unor lucrări precum: instalarea unor stații de intrare Sense SI, ale unora de ieșire Sense SE, a unor bariere de acces, a unor stații de plată asistată, a unui sistem LPR (License Plate Recognition), a unuia de ghidare în parcare și a stației mobilă de plată Sense Paydroid, cu un software unic în România. Ne-am implicat în acest proiect nu doar în calitate de companie care investește pentru ca orașului să i se aducă un beneficiu economic semnificativ. Modernizarea parcării reprezintă și o inițiativă antreprenorială cu ajutorul căreia ne asigurăm că facilitățile oferite de aeroport susțin obiectivele de business ale acestuia”, se arată în comunicat.

Articolul Șefii CITR se pregătesc să pornească ”mașina de făcut bani” din curtea Aeroportului Internațional Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cazul Academiei Luceafărul încă are elemente misterioase iar declarațiile oficialilor par să fie contradictorii în unele aspecte. Reporterul Gazeta de Cluj continuă ancheta cu privire la Academia de fotbal Luceafărul U Cluj care conform surselor s-ar fi transformat dintr-o rampă de lansare a viitorilor fotbaliști, într-o afacere a managerilor care o conduc. Lucrurile rămân incerte deoarece declarațiile oficialilor schimbă puțin perspectiva situației.

Dacă articolul din numărul precedent al publicației a creat mari controverse în rândul celor implicați în această poveste, reporterul Gazeta de Cluj a încercat în continuare să aducă la lumină detaliile ascunse ale cazului dar aparent existente, pe principiul „nu iese fum fără foc”. Managerii cluburilor sportive s-au sesizat imediat invocând un drept la replică foarte bine pus la punct prin intermediul căruia au dezmințit aproape în totalitate cele afirmate în articol. Nu doar ei sunt cei care au reacționat în urma publicării materialului, ci și părinții copiilor care au confirmat informațiile noastre, plusându-le cu și mai multe acuzații la adresa managerilor. 

Mărturisirile surselor despre situație

Potrivit informațiilor primite de la surse, Academia Luceafărul își desfășoară activitatea pe patru terenuri de fotbal dintre care doar unul dintre acelea le aparține lor, iar celelalte trei ar fi puse la dispoziție de U Cluj cele 4 terenuri sunt denumite astfel: Babeș T4, Babeș Mic, Babeș T1 și Babeș T2. Pentru a clarifica această situație, reporterul Gazeta de Cluj a luat legătura cu diverse persoane implicate care să ofere informații asupra acestui fapt. 

Reacția președintelui U Cluj, Radu Constantea: 

Reporterul Gazeta de Cluj l-a contactat telefonic pe Radu Constantea, președintele U Cluj pentru a-i cere explicații cu privire la sponsorizările oferite către Academia U și la existența unui protocol de colaborare între cele două instituții, U Cluj și Academia Luceafărul U Cluj: „ Nu se oferă nicio finanțare către Academie, din partea U Cluj. Copii care au peste 14 ani sunt ai Universității Cluj. În ceea ce privește terenurile, pentru terenul patru există un protocol între Academie și Universitatea Babes-Bolyai în rest nu știu nimic, noi avem un singur teren pe care îl folosim având un protocol semnat cu Universitatea Babeș iar acela îl folosim pentru echipa mare. Noi mai avem doar o bază închiriată la Complexul Sportiv Transilvania, fosta bază Clujana, unde activează echipele U19, U17 și U16 în funcție de programul pe care îl au. ”

Reacția Directorului General Administrativ UBB, Ioan Neag: 

Domnul Ioan Neag a fost contactat de către reporterul Gazeta de Cluj telefonic inițial iar răspunsul său a fost acesta: „Noi cu Academia nu avem absolut niciun protocol sau înțelegere. Ei jucau pe terenurile UBB fără nicio aprobare, lucru care ar fi trebuit să nască ceva dosare penale. Cu clubul U Cluj avem protocol dar cu Academia nu. Ei jucau fără nicio taxă”. 

Ca urmare a discuției, reporterul Gazeta de Cluj a trimis pe email-ul domnului Ioan Neag câteva întrebări specifice care să elucideze misterul terenurilor pe care joacă cei de la Academia Luceafărul. Ziua după reporterul a fost contactat telefonic de către domnul director care a afirmat: „Nu am auzit de cele trei cluburi pe care le-ați specificat în email, UBB are un protocol cu firma MARSTAN pentru un teren sintetic unde cei de la UBB au exclusivitate până la ora 14:00 iar cei de la Marstan între orele 14:00 și 19:00”. Cât despre faptul că ziua precedentă acesta părea să știe că Academia Luceafărul joacă pe mai multe terenuri, a doua zi, întrebat despre situația celor patru terenuri trecute în orar acesta a afirmat: „Joacă pe unul singur, pe care îl împart în patru pentru a se putea antrena mai multe grupe”. 

După reacția managerului Academiei Luceafărul Cluj, Adrian Crișan, situația se schimbă: 

Declarația domnului manager, Adrian Crișan, trebuia să vina în completarea întregului cadru creat până în momentul de față, însă după spusele acestuia, povestea pare să ia o altă întorsătură. Și mai mult decât atât, unele aspecte încă rămân incerte. 

Reporterul nostru l-a întrebat pe domnul Crișan cu privire la numărul de terenuri pe care copiii celor trei cluburi joacă, acesta a afirmat că există doar un teren unde cei de la Academia Luceafărul își desfășoară activitatea. Întrebat fiind despre cele patru terenuri care apar în tabelul cu programul săptămânal de desfășurare a antrenamentelor, acesta a răspuns astfel: „Juniorii noștri, de la Academia Luceafărul, conform protocolului de la 14 ani se legitimează pe Universitatea Cluj, ei trebuie să se antreneze pe teren mare. Domnul Cosmin Irimieș, care a plecat în vară, a spus că acești copii din 2004-2005 trebuie să își desfășoare activitatea într-un teren mai mare, iar ei nu au avut teren pe care să-l pună la dispoziție. Au rămas să facă antrenamente pe terenul 4 o parte din ei și probabil din acest motiv o parte din copii au făcut pe celelalte terenuri. Pe terenul 1 au făcut antrenamentele cei din 2004-2005. Cei de la U Cluj se antrenează și pe terenul 4 care este al nostru, făcut din surse proprii de către mine și Marius Stan având un protocol cu UBB. ”

Ca o concluzie în ceea ce privește situația terenurilor este că vina principală a cade asupra Universității Cluj: „Nu vreau să se creeze o confuzie, Universitatea Cluj nu are niciun teren în parcul Babeș, pe când eu am o proprietate privată acolo. Nu știu cine a jucat pe celelalte terenuri de care spuneți, probabil că m-au rugat cei de la UBB să-i las să facă antrenamente pe terenul de tenis și să facem noi pe jumate. Sau probabil, juniori de la U Cluj au făcut și pe T1. Deci sigur pe T1 și T2 au făcut cei de la U Cluj, nu cei de la Academia Luceafărul. Pentru că U Cluj nu are nimic în parcul Babeș, doar închiriat terenul de la Clujana și acum mai nou două ore pe zi la Baza Dan Anca. Deci noi în cazul în care am făcut vreodată vreun antrenament pe terenul T1 am făcut pentru că noi suntem îmbârligați de UBB.”

Managerul Academiei Luceafărul a enumerat diversele ajutoare pe care le oferă Universității Cluj părând oarecum nemulțumit de diversele facilități pe care le oferă: „Universitatea Cluj nu are niciun drept să se antreneze pe T4, de 4 ani de zile noi îi lăsăm în regim gratuit să se antreneze atât pe juniori cât și pe cei din echipa mare, noi asta o facem benevol. Mai mult decât atât echipa mare de la Universitatea Cluj a mâncat de nenumărate rânduri la mine de zeci de mii de lei, am și facturile dovadă, bani care nu mi s-au achitat pentru că tot timpul ziceau că nu au bani și așa mai departe și am decis astfel să trecem cu vederea. Echipamentele pe care juniorii de la U Cluj le au, sunt cumpărate de mine personal. În momentul de față echipa mare de la U Cluj merge cu autocarul Academiei la antrenamente în fiecare zi în regim gratuit. Noi plătim șofer, coordonator de trafic, reparații, ITP și toate cele. Și antrenorii sunt plătiți tot de Academia noastră, nici gând ca U Cluj să dea ceva bani. De asta e supărarea noastră pentru că noi am ajutat foarte mult U Cluj și nu știm de ce s-a ajuns la probleme de genul ăsta. ”

Nemulțumirile par să fie majore în privința diverselor „datorii” neachitate de către U Cluj care se pare că mereu „își uită portofelul acasă” când e de plătit ceva: „Antrenorii noștri antrenează și echipa de la U Cluj, plătiți de noi. Acum în ultimul timp i s-a făcut un contract la unul dintre antrenorii noștri și am vorbit să-i facă și la celălalt pentru că nu e ok să plătim tot noi. Mai mult decât atât, noi plătim chirii la copii care sunt aduși din țară și îi cazăm în apartamente, plătindu-le chiria lunară. Deci copii din 2004-2005 stau în chirii plătite de noi, pentru că noi i-am adus pe copiii ăia și nu ne putem bate joc de ei. Sau încă ceva, luați legătura la Boierul și întrebați-l de când nu i s-au plătit facturile pentru masa la copii. Omul acesta este disperat pentru că are 17.000 de lei pe care nu i-a primit și a zis că nu le mai dă de mâncare la copii. Încă un aspect este acela că aproape toți copiii de la Academia Luceafărul dar și de la U Cluj mănâncă des gratis șa mine la Restaurant. Am o factură de 30 de mii de lei pe care am șters-o, pentru că nu le iau bani pentru mâncare.”

După ce au fost clarificate aceste aspecte, reporterul Gazeta de Cluj a trecut și la anumite părți legale care sunt destul de importante și trebuie clarificate. Statutul Asociației Județene de Fotbal este condus de către un Regulament de organizare și funcționare care este subordonat Federației Române de Fotbal. După caz acest regulament este completat de către dispozițiile Regulamentului de Organizare a Activității Fotbalistice, Regulamentului Disciplinar, Regulamentului privind Statutul și Transferul Jucătorilor, Legilor Jocului pentru fotbal în 11 și a altor norme specifice activității competiționale. 

Federația Română de Fotbal stabilește la articolul 3, alin. 3 al regulamentului său că: „  Structurile sportive şi oficialii acestora trebuie să se conformeze următoarelor reguli: Un acţionar la un club organizat ca societate comercială sportivă pe acţiuni nu are dreptul de a fi acţionar sau de a deţine oricare funcţie/calitate în cadrul unui alt club; Un oficial al unui club nu are dreptul să deţină acţiuni sau să ocupe o altă funcţie la un alt club; Nicio persoană fizică sau juridică nu poate controla sau influenţa mai mult de un club, un astfel de control sau influenţă însemnând: deţinerea majorităţii drepturilor de vot a acţionarilor; dreptul de a numi şi demite majoritatea membrilor organelor administrative, de conducere sau control ale clubului respectiv; capacitatea de a exercita prin orice mijloace o influenţă decisivă asupra hotărârilor clubului. 

Întrebat fiind de acest aspect inițial domnul Crișan Adrian a afirmat următoarele: „Pe SC Luceafărul e doar Marius Stan, pe Academie sunt eu iar la societatea pe acțiuni suntem amândoi. Noi am făcut aceste trei asociații, chiar dacă puteam să lucrăm pe una singură pentru că ne-am dorit să dăm șansa la copii să joace în campionatul local, județean și național. Din acest motiv am decis să deschidem mai multe cluburi și eu nu văd nicio problemă în asta, pentru că oferim copiilor posibilitatea să facă sport. Ce se întâmpla cu ceilalți copii dacă noi nu deschideam mai multe cluburi? Deci noi nu am făcut nimic rău cu asta.” 

După ce a contactat telefonic un jurist și un avocat, domnul manager a revenit cu un telefon spunând următoarele: „Nu are nicio treabă acest regulament cu ce facem noi, noi nu suntem incluși în Federația Română de Fotbal deci nu ni se aplică” 

Ca încheiere, domnul manager a ținut să transmită un mesaj către conducerea U Cluj: „Dacă ei nu vor să continuăm acest parteneriat pe care l-am făcut oricum la insistențele domnilor Neluțu Sabău, Cosmin Irimieș și Radu Constantea, pentru noi nu e nicio problemă să ne vedem de drumul nostru, muncind în continuare ca să scoatem cei mai buni fotbaliști din România”.

Articolul S-a schimbat perspectiva: Academia Luceafărul susține Universitatea Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În luna august 2018, jurnalistul Sorin Grecu a prezentat povestea Lilianei Rodica Trif, un fost medic, absolventă a două Facultăți cu nota 10 și strănepoată a lui Avram Iancu care a ajuns să doarmă pe străzi. După mai bine de un an de la articolul apărut în Gazeta de Cluj, doamna Trif ne povestește că încă se luptă în instanță pentru a-și recupera locuința.

Liliana Rodica Trif a absolvit Facultatea de Medicină și cea de Psihologie cu nota maximă. Mama sa a fost psiholog, iar tatăl a fost ani de zile președintele Tribunalului Cluj, fiind și consilier la Curtea de Apel Cluj, însă la un moment dat a fost retrogradat la funcţia de contabil de bancă pentru că a refuzat să intre în partid şi să facă politică.Aceasta povestește că și ea, la rândul ei, a refuzat să intre în partid, astfel că a ajuns să locuiască la Deva unde a stat până în 1982, când a fugit Bela Karoly în America.

”Tata, după o carieră strălucită de jurist, când au venit comuniștii, au vrut ca el să intre partid și tata a zis ”nu!”. A renunțat la o carieră strălucită. Și eu am fost refuzat și am fost răsplătită pentru că nu mi-am vândut capul. Pentru că nu am putut. M-a răsplătit Dumnezeu pentru că fiica mea și-a făcut doctoratul la Universitatea Harvard, la Facultatea de Medicină”, spune Liliana Trif.

A ajuns să locuiască și în stradă și spune dezamăgită că ”asta e România!”:

”Am două facultăți terminate cu 10 și am ajuns în stradă, iar un plutonier cu șapte clase ia într-o lună pensie cât iau eu în jumătate de an”, mai spune femeia.

Problemele pentru doamna Trif au intervenit după ce a schimbat o locuință primită de la stat pentru o locuință în Deva pentru că acolo muncea ca și medic al lotului şcolii de gimnastică al României. Fiind nevoită să se întoarcă în Cluj, Liliana Trif a ajuns să locuiască într-o casă naţionalizată, la o doamnă, pe care a îngrijit-o apoi până la moarte. Dar lovitura de graţie a primit-o de la un urmaş al foştilor proprietari, care a câştigat casa în instanţă, ajungând pe străzi!

”Când am venit înapoi în Cluj, nu aveam unde să locuiesc, iar o doamnă a aflat despre situația mea și m-a rugat să locuiesc în casa ei naționalizată. M-a rugat mult timp să mă mut cu ea, promițându-mi că nimeni nu mă va mai scoate vreodată din casă. Doamna era foarte bolnavă, pe moarte, însă a mai trăit încă șase ani, ani în care am stat cu ea. În tot acest timp, nimeni nu a venit să o viziteze, nici măcar să-i dea un pahar de apă. După o lună după ce a decedat, la locuința femeii unde locuiam eu, s-a prezentat un domn care susținea că este băiatul fratelui doamnei. Într-adevăr, doamna a avut un frate ce era avocat și a murit de leucemie, dar nu a avut copii. El voia să mă dea afară din casă susținând că el este moștenitorul. În acest sens, s-a deschis un proces pentru a mă evacua din casă. Într-un final, acesta a câștigat procesul, chiar dacă consideră că judecătoarea Simona Iuga a fost foarte incorectă.

Ulterior, aceasta povestește că a primit ajutor de la jurnalistul Claudiu Păduraru de la România Liberă care a ajutat-o să facă un recurs în anulare pe care l-a introdus la Curtea de Apel Cluj.

”Am pândit cutia poștală în fiecare zi, iar după o lună a venit hotărârea prin care mă anunță că se respinge recursul și se menține decizia Tribunalului pentru a mă evacua. Nici nu a fost anunțată când urma să fie termenul de judecată. Consultând ulterior dosarul, se menționa acolo că am primit personal înștiințarea prin care mi aducea la cunoștință când avea loc termenul de judecată, însă nici vorbă de așa ceva… Și într-o dimineață a sunat cineva la ușă: era executorul și vreo zece oameni care spuneau că mă evacuează, fără să mă înștiințeze în prealabil. M-au scos de acolo cu o plasă în mână în care aveam mâncare. M-au dat afară!”, povestește Liliana Trif.

În continuare, aceasta povestește că ”numai Dumnezeu mă știe pe unde am ajuns după”. A locuit în vreo două-trei locuri, dar a ajuns din nou în stradă. După articolul scris de Sorin Grecu în Gazeta de Cluj, doamna Trif a fost contactată de mai multe persoane care s-au oferit să o ajute, iar într-un final a acceptat să locuiască la o doamnă acasă în apropierea Bisericii ”Schimbarea la Față”, unde se află și în prezent. Nu știe cât va mai locui acolo, singura ei speranță fiind de a-și recupera casa. Încă se luptă în instanţă pentru ca să se anuleze retrocedarea sau măcar să i se înapoieze locuinţa din Cluj pe care a dat-o, la schimb cu locuinţa din Deva, motiv pentru care doamna Trif spune că acceptă ajutorul oricărui avocat care ar dori să o ajute.

”Eu am cerut anularea restituirii și rezultatul care a fost? Fiica așa-zisului moștenitor a vândut casa unui antreprenor, deși primăria a comis o ilegalitate pentru că exista un proces pe rol”, mai spune doamna Trif.

Casa respectivă se află pe strada Bolintineanu, nr. 12, adresă la care Primăria Cluj-Napoca a autorizat în februarie 2017 executarea lucrărilor de construire pentru locuință unifamilială cu regim de înălțime S+P+E. Beneficiarul autorizației de construire este nimeni altul decât omul de afaceri clujean, Gheorghe Buzdugan.

Articolul Liliana Trif, un fost mare medic şi strănepoată a lui Avram Iancu se luptă de ani de zile în instanță pentru a-și recupera locuința apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O hotărâre a Consiliului Județean Cluj din anul 2013 prin care s-au atribuit licențele de traseu a fost anulată parțial de către instanță din cauza unei greșeli săvârșite de un funcționar al CJ Cluj. Practic, acesta a introdus în mod eronat în aplicația electronică AADR-SAET punctajele pe trasee individuale, iar nu pe grupe de trasee, modificând obiectul licitației. Prin urmare, a fost organizată o altă licitație pentru atribuirea traseelor anulate prin hotărârea judecătorească ale cărei rezultate au fost validate în 2016. După ani de zile, firmele de transport încă plătesc oalele sparte de funcționarul CJ David Octavian care a viciat licitația pentru tranportul județean.

În urma acestei licitații, firma Autotrust Corporation a pierdut traseele, deoarece, pentru criteriul vechimii pe traseu, autoritatea a acordat un punctaj de 0 puncte tuturor operatorilor de transport, ca urmare a deciziei instanței care a decis întreruperea vechimii pe traseu, ca urmare o hotărârii de CJ apreciată ca fiind nelegală.

Autotrust a contestat în instanță legalitatea hotărârii CJ din 2016 prin care s-a stabilit atribuirea traseelor, motivând că acest act administrativ nu este legal deoarece elimină un important criteriu de atribuire, respectiv criteriul vechimii pe traseu, astfel că Autotrust s-a considerat discriminată pentru că nu a putut fi punctată pe criteriul de atribuire al vechimii neîntrerupte pe traseu. Practic, societatea condusă de Alin Popovici spune că depunctarea sa a fost nelegală. Astfel că, Tribunalul Cluj a decis în favorarea firmei Autotrust, prin urmare, în noiembrie 2018, astfel că firma consilierului județean Alin Popovici a recâștigat traseul de transport pe mai multe trasee din zona Turzii, inclusiv pe ruta Turda – Cluj-Napoca.

Astfel, în baza acestui proces, câștigat de Autotrust, Consiliul Județean Cluj a fost obligat să anuleze licențele date pe aceste trasee și să organizeze o nouă licitație, în care să țină cont de ”criteriul vechimii”. Traseele pierdute de Fany sunt Traseul 153 – Turda AT Sens Vest -Feleacu – Cluj-Napoca și Traseul 154 – Turda AT Sens Vest – Ceanu Mic – Aiton. Iar traseele pierdute de Agrar: Traseul 160 – Turda AT Sens Vest – Mihai Viteazu -Cornești, Traseul 161 – Turda AT Sens Vest – Mihai Viteazu – Cheia, Traseul 162 – Turda AT Sens Vest – Bogata- Călărași, Traseul 163 – Turda AT Sens Vest – Moldovenești – Badeni, Traseul 164 – Turda AT Sens Vest – Moldovenești – Podeni.

Practic, avem o situație în care o instanță anulează decizia altei instanțe. Dacă firma Autotrust a fost discriminată, de această situație ar trebui să răspundă cel ce este cu adevărat vinovat, respectiv cel ce a viciat licitațiile precedente. Practic, firmele Fany și Agrar plătesc oalele sparte de funcționarul CJ. Mai mult, firmele în cauză nu numai că au făcut investiții financiare enorme pentru a putea participa la licitațiile respective, dar nimeni nu plătește pentru daunele financiare produse din vina unei erori produse de funcționarul CJ Cluj. Cele două firme de transport au rămas fără trasee, chiar dacă au câștigat licitațiile legal.

Articolul Firmele de transport încă plătesc oalele sparte de funcționarul CJ care a viciat licitația pentru tranportul județean apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După cinci ani de la trimiterea dosarului în judecată, procesul în care Mihai Chezan, omul de afaceri acuzat de una dintre cele mai mari înșelăciuni imobiliare din Cluj-Napoca, se apropie de final. Judecătorul Marius Lupea a declarat la finalul ședinței că, în pofida faptului că a stabilit termenul de pronunțare la jumătatea lunii viitoare, cel mai probabil sentința va fi dată în cursul anului viitor. Potrivit procurorilor, Mihai Chezan este judecat pentru o înșelăciune de aproximativ 6 milioane de euro. O parte din prejudiciu a fost achitat de omul de afaceri clujean Dorin Bob, care a preluat proiectul imobiliar Tower și i-a despăgubit pe majoritatea clienților lui Chezan.

În cursul acestei săptămâni a avut loc ultimul termen din procesul penal în care Mihai Chezan, omul de afaceri acuzat de aproximativ 100 de persoane de o țeapă imobiliară de proporții, își așteaptă sentința. Chiar dacă emiterea unei sentințe a fost stabilită pentru data de 10 decembrie, judecătorul Marius Lupea a declarat la finalul ședinței de judecată că avea nevoie de mult mai timp pentru deliberare, astfel că soluția va fi dată în cursul anului viitor.

Chiar dacă prejudiciul calculat de procurorii DNA Cluj este unul consistent (5.044.042,17 euro şi 4.816.253,04 lei) există mari șanse ca omul de afaceri să scape fără să facă pușcărie.

Potrivit art. 244. Înșelăciunea din Codul Penal, ”(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”.

Însă, la aliniatul 3 al articolului respectiv se specifică faptul că ”împăcarea înlătură răspunderea penală”.

Majoritatea clienților lui Chezan au fost despăgubiți de omul de afaceri clujean Dorin Bob care, prin intermediul SC Studium Green, a preluat proiectul imobiliar Tower pentru a-l finaliza el. Iar despăgubirile, plătite de Bob și nu de Chezan, reprezintă o modalitate de ”împăcare a părților”.

De asemenea, la administrarea pedepsei se ține cont dacă inculpatul a mai suferit vreo condamnare. Pe teritoriul României, Chezan are cazierul curat. Singura condamnare primită de el este una administrată de justiția americană. Este vorba de o pedeapsă de 3 ani pentru ”complicitate și instigare la căsătorie frauduloasă”. Pentru a nu executa pedeapsa respectivă, el a fugit din SUA și, momentan, ”pendulează” între Germania și Franța. Mai mult, pedeapsa primită în SUA a fost dată pentru Michael Chezan, numele folosit de afaceristul clujean în State.

Ținând cont de aceste aspecte, sunt mari șansele ca el să primească, cel mult, o condamnare cu suspendare.

Avocatul ”artizanului” Tower este Mihai Neamț, un specialist în drept care are o rată mare a achitărilor. El susține că în cadrul rechizitoriului DNA Cluj nu există niciun element care să arată că Mihai Chezan ar fi acționat cu premeditare, teza lui fiind că ”țeapa” Tower nu ar fi fost decât o afacere proastă și că afaceristul ar fi încercat să rezolve problemele apărute, dar nu a putut.

În replică, avocatul Florin Mircea, care reprezintă Studium Green, a susținut că afacerea Tower a fost gândită ca o înșelăciune încă din start. Acesta ar fi fost și motivul pentru care Chezan și-a cumpărat mașini scumpe, pentru a da impresia unui om de afaceri potent.

A încercat să îl înțepe pe cel care a preluat proiectul Tower

Anul trecut, omul de afaceri Dorin Bob a preluat, prin intermediul firmei Studium Green, proiectul Tower de la Mihai Chezan. Odată cu preluarea proiectului, pentru a reîncepe lucrările, a trebuit să îi despăgubească pe clienții înșelați de Chezan. Inițial, el a preluat creanța bancară apoi s-a asociat cu Chezan şi cu fondul american de investiții Carpathia LLC. Ulterior, Chezan a ieșit din schemă după ce i-a vândut lui Bob fondul de investiții Carpathia LLC.

Însă, odată cu semnare acordurilor de mediere, numărul plângerilor îndreptate împotriva lui Mihai Chezan va scădea. De asemenea, prin prisma faptului că el nu s-a aflat în țară pe perioada procesului, fiind fugit în Germania și Franța, în cazul condamnării din acest dosar, el se va putea prevala de faptul că nu s-a putut apăra în proces și va obține rejudecarea cauzei până la prescripția faptei. În cazurile de înșelăciune, prescripția poate fi invocată după cinci ani de la trimiterea în judecată. Dosarul în care Mihai Chezan este acuzat de înșelăciune a fost înregistrat la Tribunalul Cluj la începutul lunii iunie 2014.

Revenind la intenția lui Dorin Bob de a resuscita proiectul imobiliar trebuie menționat că, după ce imobiliarul clujean a achitat marea parte a prejudiciului, Chezan a încercat să îl înlăture pe Bob din afacerea Tower.

Proiectul imobiliar a fost preluat prin intermediul AHQ Management SRL. În cadrul acestei firme s-au constituit, ca acționari, Dorin Bob, prin intermediul firmei Uzina de Case SRL (50%) și Via Cargo, firmă controlată de Mihai Chezan prin intermediul companiei CARPATHIA LLC din SUA. Înțelegerea dintre Bob și Chezan a fost ca în schimbul unei sume de bani și a despăgubirii părților vătămate din dosarul de înșelăciune care s-a deschis pe numele lui Mihai Chezan, cel din urmă să renunțe la afacere, proiectul urmând să fie continuat de Bob. Doar că acest lucru nu s-a întâmplat.

În cadrul firmei AHQ Management, pe lângă Dorin Bob, a fost impus ca administrator societatea Equilibrum of Equity SRL controlată de contabilul Nicolae Bocșa, unul dintre oamenii lui Chezan. În baza unor convenții, s-a stabilit ca Equilibrum of Equity SRL să primească pe perioada anului trecut 40.000 euro/lună pentru managementul afacerii Tower. După terminarea acestui contract, firma controlată de Bocșa a mai cerut o suplimentare a înțelegerii în valoare de 100.000 euro, bani care au fost plătiți din conturile firmei AHQ Management SRL. Pentru că și Dorin Bob are funcția de administrator la firmă, a retras și el 100.000 euro.  Între timp, alături de Bocșa, în acționariatul Equilibrum of Equity SRL a apărut Claudia Chezan, soția principalul inculpat din dosarul Tower.

Întrebat despre cum soția lui Chezan a ”aterizat” în această afacere, Bocșa a refuzat să comenteze.

”Acestea sunt informații publice, informați-vă la Registrul comerțului dacă vreți să aflați! Bună ziua!”, a declarat contabilul clujean.

Bocșa și Claudia Chezan au solicitat reînnoirea contractului de 40.000 euro/lună, dar a Bob a refuzat să semneze această înțelegere.

Sifon de 14 milioane de euro

Claudia, soția lui Mihai Chezan, este cunoscută în America sub trei nume: Claudia Elena Chezan, Claudia Elena Sandor și… Claudia Velez. În America ea conduce o afacere cu grădinițe, American Kidz Academy, LLC – West Loop, împreună cu avocatul Gerald Leroy Berlin, fost membru în consiliul de conducere al firmei Mox Construction, una dintre societățile care a asigurat antreprenoriatul afacerii Tower.

Pentru a vedea cum au fost sifonați o mare parte din banii pe care clienții Tower i-au plătit lui Chezan, trebuie pus în discuție faptul că firma Sterling International a facturat Mox Construction cu 14 milioane de dolari pentru servicii de consultanță. Atât Mox Construction, cât și Sterling, erau controlate de Mihai Chezan, iar tranzacția a fost acceptată ca fiind eligibilă de Casa de Insolvență Transilvania care se ocupa de insolvență.

De această afacere s-au ocupat și procurorii DIICOT, însă nu au trimis pe nimeni în judecată.

Avocatul Berlin a fost reprezentantul off-shore-ului Carpathia LLC (501 Silverside Road suite 87, Wilmington 19809, Delaware) firmă prin care Mihai Chezan a plătit un milion de dolari pentru ca Banc Post să retragă o plângere penală făcută împotriva lui Chezan.

Același off-shore este folosit acum de soții Chezan pentru a controla societatea Via Cargo, firmă care face parte din acționariatul AHQ Management SRL prin care omul de afaceri Dorin Bob încearcă restartarea proiectului imobiliar.

CCR se implică și îi dă o mână de ajutor lui Mihai Chezan

Pentru că justiția din România este, de multe ori, uimitoare, Curtea Constituțională a României a emis o hotărâre vizavi de termenul în care poate fi dispusă prescripția faptelor penale, iar unul dintre beneficiarii acestei decizii este și Mihai Chezan!

De altfel, Mihai Neamț, avocatul lui Chezan a ridicat această problemă vizavi de prescripția faptelor. În Cazul lui Chezan, dosarul de urmărire penală a fost deschis în anul 2011 și trimis la judecător în 2014. Fapta de înșelăciune pentru care este judecat, alături de alte persoane, se pedepsește cu până la cinci ani, iar termenul de prescripție intervine dacă termenul este depăşit cu încă jumătate, astfel că principalul inculpat din acest dosar s-ar putea încadra în noile prevederi ale hotărârii CCR, dacă se va statua că prescripția nu mai este întreruptă de orice act procedural.

Mihai Chezan implicat într-un tun imobiliar și în SUA

Potrivit documentelor emise de autoritățile din SUA, între iulie 2002 şi iulie 2008, Michael Chezan folosind documente false a obţinut asistenţă financiară din partea Guvernului american pentru locuinţe pe care nu le avea iar Calvin Early a omis să raporteze autorităţilor guvernamentale americane faptul că primea asistenţă financiară dublă ca şi proprietar şi ca şi chiriaş; Williams nu a raportat autorităţilor americane venituri în afara programului de asistenţă şi a folosit numărul de înregistrare al unei alte persoane (Social Security Number-SSN), şi Hon a omis să raporteze vânzarea proprietăţilor sale subvenţionate şi a adus documente false folosite de persoane care au luat împrumuturi. Împreună, inculpaţii de mai sus au obţinut aproximativ 404.218 USD în asistenţă de locuinţe şi 56.486 USD în SSA şi alte beneficii la care nu au avut dreptul”.

În martie 2010, fostul patron al afacerii Tower a fost executat silit de băncile americane, care i-au scos la vânzare o proprietate de peste un milion de dolari, deşi el ar fi estimat-o la aproape trei milioane de dolari. Confiscarea casei de secolul 19 a fost aprobată de Ministerul Justiţiei în 2009, iar după un an casa a fost scoasă la licitaţie. Astfel, banca şi-a recuperat o parte din ipoteca pe care a primit-o Chezan, de 2,6 milioane de dolari, după ce alipise imobilului care l-a costat 774.000 de dolari încă unul, de 1,1 milioane.

Rechizitoriul DNA Cluj

“În perioada decembrie 2007 — mai 2011, inculpaţii Chezan Mihai Dumitru și Bărbos Mihaela Maria au desfășurat o activitate complexă prin care au indus în eroare și au păgubit un număr mare de persoane (99 de persoane care s-au constituit parte civilă), prin intermediul SC Tower SRL și SC Tower Development SRL. Inculpații au anunțat public intenția de a edifica un ansamblu rezidențial, format din mai multe imobile, pe raza municipiului Cluj Napoca, deși nu dețineau resursele necesare executării unui astfel de proiect imobiliar. În acest sens, inculpații au efectuat o campanie agresivă de publicitate, ascunzând situația reală de fapt (privind inexistența fondurilor) și au determinat astfel numeroase persoane fizice și juridice să încheie antecontracte și acte adiționale la acestea, privind vânzarea — cumpărarea unor apartamente, spații și locuri de parcare, în clădirile care urmau a fi edificate. În temeiul acestor antecontracte și acte adiționale, promitenții cumpărători au achitat inculpaților sume mari de bani, în mod repetat. În cauză au fost luate măsuri asigurătorii, constând în indisponibilizarea bunurilor imobile aflate în proprietatea suspecților Chezan Mihai Dumitru și SC Clark International SRL Cluj Napoca, prin instituirea sechestrului. Bunurile sechestrate au fost evaluate la valorile totale de circa 275.000 euro (bunurile inculpatului Chezan Mihai Dumitru), respectiv 1.500.000 euro (bunurile inculpatei persoană juridică)”, arată procurorii.

În cadrul dosarului, ”a fost stabilit un prejudiciu total efectiv de 5.044.042,17 euro și 4.816.253,04 lei, cauzat prin acțiunile infracționale ale inculpaților”.

Preţ de dumping în Tower: 33 de apartamente la 80.000 de lei

”Prietenii” lui Mihai Chezan au cumpărat şi 33 de apartamente la 80.000 de lei, tranzacţie care iarăşi este mai mult decât bătătoare la ochi. Unii dintre păgubiţii Tower ar fi plătit 150.000 de euro pentru două apartamente, adică un preţ de 75.000 de euro per apartament. Faţă de cei 2.400 de lei cât au dat prietenii lui Chezan pe o locuinţă, preţul real se pare că era de 123 de ori mai mare. Această tranzacţie ar fi fost profitabilă dacă complexul Tower s-ar fi construit. În schimb, cei care aşteaptă cu 80.000 de lei la masa credală au mici şanse să îşi recupereze prejudiciul. Şi totul a fost făcut cu oblăduirea celor de la Casa de Insolvenţă Transilvania care au ”supervizat” toate insolvenţele din împrejurul proiectul Tower. Aşa că faptul că cei de la Mox Construction urmau să primească 1-2 apartamente în complexul Tower pare o nimica toată faţă de cele 33 de apartamente achiziţionate la preţ de dumping.

În dosar este implicat și avocatul Sorin Militarul care l-a ajutat pe Chezan să înfiinţeze Chase Global Ltd. o societate off-shore din Republica Seychelles. Acest off-shore a apărut în încercarea de a “coafa” afacerea “Tower”, când în 2009 a fost dat publicităţii ştirea că la construcţia imobilelor s-au angajat două concerne, BELGRAVIA PROPERTIES AKTIENGESELLSCHAFT şi off-shore-ul CHASE GLOBAL LTD, asociate sub emblema unui SRL înfiinţat în 2008 – SC STERLING INTERNATIONAL DEVELOPMENT SRL.

Articolul După ce a tras un tun de 6 milioane de euro, țeparul imobiliar Mihai Chezan își așteaptă sentința. Artizanul Tower ar putea scăpa de pușcărie apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

“Decizia Guvernului PNL de a tăia banii copiilor cu handicap este incalificabilă!Constat că ceea ce s-a întâmplat în Mehedinți, s-a întâmplat în mai multe județe”, a scris pe facebook președintele CJ Mehedinți, Aladin Georgescu.

Acesta a explicat luni seară la România TV că ar fi fost de 18-19 județe unde guvernul Orban a tăiat fondurile pentru copiii cu handicap, care a dat publicității pe facebook și documentul oficial prin care guvernul PNL a tăiat fondurile.

Mai exact, după trei ani în care județul Mehedinți a primit fonduri importante de la Guvernul PSD, ne trezim acum cu o rectificare bugetară negativă, cu minus 183 000 lei. Ceea ce este incredibil este că banii au fost tăiați de la capitolul ”Drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special”, mai exact sumele care presupun alocația zilnică de hrană, bani pentru îmbrăcăminte, încălțăminte, etc, a spus Georgescu.

Sursa: flux24.ro

Articolul Documentul oficial prin care Guvernul Orban taie banii copiilor cu handicap în 19 județe apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistrații Curții de Apel Cluj au decis să îl achite pe Gabriel Biriș, fost consilier județean PSD, de acuzațiile de evaziune fiscală pentru care a fost trimis în judecată.

”admite apelurile declarat de către inculpaţii Biriș Gabriel şi
GHENCIAN AUREL OCTAVIAN împotriva sentinţei penale nr. 56 din 13 iunie 2019 a Tribunalului Sălaj, pe care o desfiinţează în întregime şi, rejudecând în aceste limite: În temeiul art. 396 alin. 1 şi 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. a şi la art. 17 alin. 2 din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Biriș Gabriel cu privire la acuzaţia săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (…) dispunem restituirea către inculpatul Biriș Gabriel a sumelor de 46.039 lei achitată la data de 18.09.2018 prin chitanţa seria TS563 nr. 10000086281 şi de 7.760 lei achitată la data de 28.05.2019 prin chitanţa seria TS563 nr. 10000097385. (…) dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit în baza ordonanţei din data de 26.01.2018 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din dosar nr.518/P/2014, în vederea recuperării pagubei, asupra următoarelor bunuri: – clădire rezidențială proprietate privată, situată în localitatea…, în suprafață de 158 mp, aparținând inculpatului Biriș Gabriel, până la concurenţa sumei de 37.720 lei”, arată soluția pe scurt a instanței emisă cu titlu definitiv.

La sfârșitul lunii martie a anului 2014, procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Sălaj, împreună cu ofițerii de la poliția judiciară au efectuat 33 de percheziții pe raza județelor Sălaj, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Dolj, Prahova, Constanta și București, la mai multe persoane suspecte de săvârșirea infracțiunilor de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 5 milioane euro.  Potrivit DIICOT, începând din 2010, oamenii de afaceri au înființat mai multe societăți ce aveau un comportament tip fantomă, acestea fiind folosite de către alte societăți pentru a regla activitatea contabilă în vedererea eludării bugetului de stat.

Articolul CA Cluj achită un fost consilier județean PSD de evaziune apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O publicație din Ungaria, apropriată Guvernului de la Budapesta, lansează noi atacuri cu ocazia Zilei Naționale a României, într-un articol intitulat „Mesaj către anexatorii teroriști ai Transilvaniei: metoda Alba Iulia este reversibilă”.

Pestiscracok.hu scrie: „În urmă cu 101 ani, la 1 decembrie, cei 1228 de delegați români acceptați pe teritoriul țării noastre au anunțat de la sine putere că de acum Transilvania nu mai vrea să fie parte a Ungariei, ci a pretinsei România. Rețeta este simplă: migrezi undeva (fie că esti chemat sau nu), te înmulțești datorită nivelului de trai ridicat, iar în momentul potrivit (înfrângerea țării gazdă într-un război) anunți că anexezi acest teritoriu unui alt stat. Cu tot felul de lingușeli mincinoase și povești inventate despre presupuse abuzuri câștigi bunăvoința marilor puteri câștigătoare, care îți servesc apoi pe tavă un teritoriu cât o țară întreagă. Însă vecinul nostru din est, care sărbătorește astăzi, ar fi bine să rețină: separatismul este o cale cu dublu sens. Chiar dacă politica ungară (încă) nu și-a fixat ca obiectiv, noi, maghiarii non-politici o putem face: nu ne vom abandona niciodată frații și valorile familiale milenare”, scrie Pihal Tamas.

Autorul nu este la primul astfel de articol la adresa României. La 23 august scria despre trădările multiple ale României față de aliații săi, în timp ce la 16 noiembrie publicația elogia meritele lui Horthy în “alungarea” armatei române din Budapesta.
După ce amintește că anul trecut au fost decorate cu steaguri tricolore și excavatoarele și mașinile de gunoi, el adaugă că sărbătoarea va continua “în satele și orașele ocupate temporar din Ardeal și Ținutul Secuiesc, prin provocarea etnicilor maghiari”.

„Ziua Marii Uniri – o sărbătoare europeană comună. Râde și ficatul nostru. Vecinul nostru de la est are o abilitate aparte în a se minți fără ezitare despre istorie, sărbatoare, orice. Însă situația nu este chiar amuzantă, fiindcă își fac de cap pe teritoriul patriei noastre, chiar dacă doar pentru o perioadă evidentă de tranziție. România a luat naștere în 1862 prin unirea Munteniei cu Moldova, nici să se unească între ei nu a fost o misiune facilă pentru ei. Cu Transilvania nu a fost nici o unire, fiindcă acela nu a fost niciodată pământ românesc (cel mult în proveștile despre fanteziile daco-romane), ci un teritoriu primit pe tavă de la Occident, un cadou pentru trădarea, uneltirea și atacarea pe la spate a aliaților în timpul Primului Război Mondial”, scrie sursa citată.

Pihal oferă și o explicație istorică despre motivul care a dus la această situație. “După distrugerile otomane, statul ungar într-un mod naiv a acceptat și în Transilvania străini, români de ordinul sutelor de mii, cărora până în anii 1880 nici măcar nu le-a cerut să învețe limba țării în care au ajuns, maghiara. A fost o greșeală uriașă. Răsplata pentru ospitalitatea oferită a venit la 1 Decembrie 1918, când 1228 de delegați valahi au proclamat într-un mod terorist la Alba-Iulia unirea cu Regatul, cu așa-zisul Regat al României. Românii găzduiți în Transilvania se plângeau că nu au primit drepturi colective de la statul ungar. O minciună evidentă: aveau mai multe drepturi decât minoritatea maghiară de astăzi din Transilvania. La Alba Iulia au promis autonomie pentru toate minoritățile naționale. Au trecut 100 de ani și o tot dau”, mai scrie sursa citată.

Publicația amintită susține că 1 Decembrie nu ar trebui să fie zi de sărbătoare. “1 Decembrie nu este sărbătoarea României, ci a intrușilor ilegali. A acelora care se stabilesc în grădina îngrijită și în casa ocrotită cu sânge a vecinului lor, acolo se îngrașă din bunăvoința și naivitatea nemărginită a gazdei lor, se înmulțesc și într-o zi anunță că începând de acum casa e a lor și o anexează la teritoriul lor neîngrijit și dărăpănat.

Iar mafiotul cu Mercedes de pe strada vecină (“Occidentul dezvoltat”) după ce își dă acordul, îl strânge atât de tare de gât pe proprietarul de drept că acesta este obligat să semneze “acordul”. Drept răsplată, i se permite să se retragă în liniște lângă toaleta din fundul curții sale. Asta este povestea reală a marii adunări a valahilor de la Alba Iulia, respectiv a dictatului de la Paris și Trianon. Asa a devenit Ungaria victima mafiei anexatorilor teroriști”, consideră pestiscracok.hu.

Jurnalistul enumeră și o serie de decizii ale diplomației românești care au dus la extinderea teritorială a României. “În timpul războiului din Balcani, România și-a atacat pe la spate aliatul, Bulgaria: răsplata a fost un teritoriu bulgar de 3000 de kilometri pătrați. În timpul Primului Război Mondial au trădat Imperiul Austro-Ungar. În ciuda parafării acordului de neutralitate, au pătruns în Transilvania și au atacat Ungaria, a cărei armată lupta pe alt front. După ocuparea Bucureștiului au parafat un acord secret de pace, dar au încălcat tot ce au promis și au pătruns din nou în Transilvania, într-o țară deja ieșită din război și demilitarizată complet de regimul Karolyi, astfel că au luat tot ce putea fi luat. Și-au atins forma obișnuită și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când au trădat din nou și și-au atacat în spate aliații. Mai mult, în 1940, ei au fost cei care au cerut ca Occidentul să decidă ceea ce avea să fie al doilea Dictat de la Viena și revenirea Transilvaniei de Nord la Ungaria. Deci, românii au cerut asta, ei au și semnat acordul, luând cunoștință de decizie”.

În final, Pihal Tamas lansează o nouă serie de acuzații și jigniri. “Declarația separatistă de la 1 Decembrie, urmată de Tratatul de pace de la Paris, a creat situația de astăzi. Cel mai josnic act al istoriei mondiale a fost desenarea granițelor Ungariei prin lăsarea deliberată a teritoriilor în intregime maghiare în afara liniei de demarcație. Au fost predate unui stat artificial care ne ura nemărginit, care era invidios pe succesele, calitățile, economia și civilizația noastră, care încă de atunci își propune doar exterminarea și alungarea definitivă a maghiarilor. În replică la minciunile privind abuzurile maghiare: în 200 de ani, între 1700 și 1900, numărul românilor din Transilvania a crescut dramatic, în timp ce în ultimii 100 de ani, aproape o treime dintre maghiari au fost alungați de pe teritoriul lor natal prin metode teroriste. Acesta este un tip de epurare etnică”, notează Pihal.

“Putem să o spunem fără reținere: Transilvania a ajuns în mâini nedemne. Noua gazdă temporară timp de 101 ani n-a știut ce să facă cu ea, mai mult fiindcă mentalitatea ei balcanică o împiedică să înțeleagă lumea central-europeană, ce este și a fost acolo. În schimbul țării primite pe tavă, în loc să fie recunoscători și generoși cu cei care erau deja acolo, ei preferă să îi persecute (poate și din cauza sentimentului de vinovăție și a mustrărilor de conștiință). Dar avem o veste proastă pentru vecinii noștri care sărbătoresc amplasând steaguri tricolore pe mașina de gunoi: sărbătoarea separatismului de la 1 Decembrie este un drum bidirecțional. La momentul potrivit, când se vor alinia planetele și poziția marilor puteri, metoda Alba-Iulia va putea fi inversată. Si va funcționa, vă garantez. Așa cum ai câștigat ceva ce nu ți se cuvine, așa o să și îl pierzi. Dacă nu generația noastră, dar generația copiilor și nepoților noștri va fi martoră la acest eveniment. De ce să acceptăm situația actuală? Nu, nu, niciodată”, este concluzia celor de la pestisracok.hu.

Sursa: EVZ.ro

Articolul Presa din Ungaria: „1 Decembrie, o anexare teroristă a Transilvaniei” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Editorial scris de Cornel Nistorescu în cotidianul.ro

Săptămîna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a decorat un număr important de generali SRI şi SIE, plus directorul SRI Eduard Hellvig. Cu puţin timp înainte, au fost decorate şi o seamă de personalităţi, semn că preşedintele nostru este preocupat de recunoaşterea valorilor din toate domeniile de activitate. De ce i-a decorat Klaus Iohannis pe cei 24 de generali şi pe Eduard Hellvig în 27 noiembrie? Să fi uitat de ei în timpul campaniei electorale? Prea era plecat preşedintele prin ţară şi pe la Bruxelles şi n-a avut timp să se uite peste liste şi să semneze decretele? Doamne, ce preşedinte ocupat mai avem! Poate ar trebui ca Parlamentul să-i reducă din atribuţii!

Și, totuşi, faptul că preşedintele României a decorat pe 27 noiembrie atîţia generali cu numele ţinut la secret ne pune pe gînduri. Iată cum sună motivaţia decretului pentru omul său de mare încredere, Eduard Hellvig, singurul care a fost lăsat să scoată capul (pardon, numele!) la iveală:

“În semn de înaltă apreciere pentru excepționala contribuţie avută la consolidarea siguranţei naționale si la îndeplinirea atribuțiilor specifice instituţiei, pentru coordonarea cu profesionalism a activităţii Serviciului Român de Informaţii”

În mod normal, o asemenea decorare ar fi trebuit să se producă înainte sau pe 17 septembrie, anul acesta, cînd a încetat mandatul acordat prin votul Parlamentului. Numai că atunci era prea aproape scandalul cu semnarea protocoalelor şi decorarea semnatarului ar fi putut fi primită cu fluierături şi huiduieli. De ce a fost amînată recunoaşterea meritelor sale la „consolidarea siguranţei naţionale”? De ce, după alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie? Nu-l putea decora imediat după un succes al Serviciului, după un spion depistat sau un terorist prins cu fitilul în mînă? Nu cumva directorul SRI a avut o contribuţie la organizarea, desfăşurarea şi rezultatul alegerilor? Zic şi eu aşa, ca să încerc o explicaţie! S-a ocupat cumva în mod special de acţiuni privitoare de alegeri? Greu de crezut!? În cel mai rău caz, directorul SRI ar fi putut aproba formarea de colective speciale cum au fost cele organizate cu generălesele Emilia Cristina Postasiuc şi Elena Istodi în timpul comenduirii George Maior-Florian Coldea şi a referendumului anti-Băsescu. Sau mai corect spus, pentru dinamitarea acestuia şi salvarea mandatului marinarului ameninţat cu debarcarea.

Cam în aceeaşi perioadă a fost decorat şi profesorul Remus Pricopie! Ca din întîmplare, rectorul de la SNSPA are şi el o legătură şi cu Ziua Naţională dar şi cu alegerile din 24 noiembrie. A contribuit la organizarea dezbaterii regizate în Aula Universităţii, deşi spaţiul este al Universităţii Bucureşti, SNSPA avînd doar spaţiul fostei Securităţi din strada Povernei, plus cele închiriate de la Romexpo.

De bună seamă că legăturile nu pot fi bătute în cuie. Mai degrabă pot fi trecute la capitolul speculaţii. Cum tot la acest capitol trebuie trecute şi decorările la secret. Suntem obligaţi de preşedinte să orbecăim cu toţii în jurul decretelor sale. Să zicem că generalii SIE (13) nu puteau fi daţi publicităţii pentru că operează dincolo de graniţele ţării şi publicarea lor i-ar fi putut expune legilor din ţările în care spionează.
Dar cei 11 generali SRI nu au de ce să fie la secret. Nici activitatea şi nici decorarea lor nu este un act periculos. Dimpotrivă, pentru succesele lor în lupta împotriva terorismului şi pentru consolidarea siguranţei naţionale, ei ar avea parte de respectul şi admiraţia populaţiei. Un singur lucru ar mai putea fi la mijloc. Cei 11 generali SRI decoraţi la secret după ce Klaus Iohannis a cîştigat al doilea mandat de preşedinte al României sunt oameni implicaţi în alegerile prezidenţiale, dacă nu şi în cele europarlamentare şi în dărîmarea guvernului Dăncilă, precum şi în trecerea guvernului Orban prin Parlament. Asta, da, sună interesant! Și posibil! Și explică de ce decorarea a avut loc după victoria preşedintelui în turul al doilea. Ba, ipoteza la care decorările la secret ne trimit în mod direct ne îndeamnă şi la puţină imaginaţie. Dacă oamenii de pe listele secrete decoraţi în 27 noiembrie de Klaus Iohannis sunt politicieni şi oameni de presă, toţi ofiţeri sub acoperire implicaţi în succesele politice şi electorale pomenite mai sus? O asemenea ipoteză s-ar potrivi şi pentru cei din SIE, avînd în vedere că unii sunt pe la Bruxelles sau deputaţi în Parlamentul European sau chiar în partidele politice româneşti. N-a zis chiar Traian Băsescu despre Victor Viorel Ponta că la un moment dat a fost ofiţer SIE?

Ce mai, începînd de astăzi, pînă cînd preşedintele ne va spune numele aflate la secret, mă voi gîndi mereu cine sunt generalii decoraţi pentru merite politice în 2019. Mai ales că operaţiunea a avut loc imediat după alegeri, cînd preşedintele României a putut răsufla uşurat şi zice:
– Acum chiar merită!

Articolul ”Dacă oamenii de pe listele secrete decoraţi de Klaus Iohannis sunt politicieni şi oameni de presă, toţi ofiţeri sub acoperire implicaţi în succesele politice şi electorale?” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Chiar dacă toată lumea vorbeşte în perioada aceasta despre recursul compensatoriu şi abrogarea acestuia, noţiunea de recurs compensatoriu nici măcar nu există în legislaţia actuală, atrage atenţia avocatul Adrian Toni Neacşu. Concret, în lege există termeni precum compensare şi măsură compensatorie, însă nicidecum recurs compensatoriu, aşa cum se tot aude. În plus, niciun deţinut nu părăseşte penitenciarul exclusiv datorită acestei măsuri, mai arată specialistul.

„Bineînţeles că populismul şi demagogia decontează la greu toată dezbaterea asta despre abrogarea aşa zisului recurs compensatoriu”, a scris pe Facebook avocatul Adrian Toni Neaşcu, fost judecător şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În continuare, acesta a arătat că noţiunea de recurs compensatoriu nici măcar nu există în legislaţia actuală, în condiţiile în care Legea nr. 254/2013 şi Legea nr. 169/2017 există termenii de “compensare” şi “măsură compensatorie”.

Mai departe, avocatul a explicat că, în realitate, niciun deţinut nu iese din penitenciar exclusiv datorită recursului compensatoriu.

„Acesta nu face decât ca persoana condamnată să poată solicita mai repede liberarea condiţionată. Decizia liberării din penitenciar aparţine comisiilor de liberare condiţionată iar finalmente judecătorilor, care decid prin raportare la întregul comportament al deţinutului. Desigur că au fost şi situaţii în care, prin câştigul de 6 zile lunar, unii condamnaţi au executat mai repede pedeapsa, însă practic aceştia au ieşit la termen. Cu sau fără cele 72 de zile pe an câştigate aceştia oricum ieşeau”, a arătat Toni Neaşcu.

Totodată, avocatul vorbeşte despre măsurile populiste care au guvernat deciziile din ultimii ani, amintind cum politicienii români au agreat soluţia recompensării deţinutilor printr-o reducere a pedepselor definitive aplicate, urmând ca la fiecare 30 de zile executate să se acorde o gratificaţie de şase zile. Totul în urma condamnării României la CEDO pentru condiţii improprii de executare a pedepsei cu închisoarea în penitenciare şi pentru a evita plata unor despăgubiri.

„Logica, populistă şi ea, a fost simplă: decât să dăm bani mai bine le dăm posibilitatea să iasa mai repede cu liberarea condiţionată. În Italia compensaţia a fost de 8 euro/zi, în Ungaria de 5 euro/zi iar în Bulgaria de 3 euro/zi pentru fiecare deţinut cazat în condiţii corespunzătoare. Iniţial compensarea în zile a fost propusă de Raluca Prună, fost ministru al Justiţiei în timpul guvernării Cioloş, care a propus ca fiecare condamnat să beneficieze de 3 zile compensatorii pentru fiecare 30 de zile executate într-o suprafaţă de cazare mai mică de 3 mp”, a explicat fostul magistrat.

Sursa: monitoruljustitie.ro

Articolul Avocatul Toni Neacşu: Recursul compensatoriu nici nu există în legislaţie. Nimeni nu iese din închisoare numai datorită acestuia apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) discută miercuri dosarele a 6 judecători, printre care şi Cristi Danileţ de la Judecătoria Cluj, căruia i se reproşează că a făcut afirmaţii ofensatoare, cu implicaţii politice la adresa unor instituţii şi persoane. În aceeaşi şedinţă va fi luat în discuţie şi dosarul Crinei Muntean, judecătoare la Tribunalul Bihor, cunoscută după ce, în ultimii ani, s-a alăturat demersurilor magistraţilor pentru apărarea justiţiei.

Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM a publicat ordinea de zi pentru următoarea şedinţă, ce va avea loc miercuri, 4 decembrie 2019.

Astfel, vor fi dezbătute dosarele a şase judecători trimişi în judecată disciplinară de către Inspecţia Judiciară, printre care şi cel al lui Cristi Danileţ, judecător la Judecătoria Cluj, acuzat de săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, respectiv manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în afara exercitării atribuţiilor de serviciu.

Potrivit Inspecţiei Judiciare, judecătorul Cristi Danileţ a acordat un interviu în care a făcut afirmaţii care au avut rolul de a ofensa persoane sau instituţii, afirmaţii cu implicaţii politice sau care afectează imparţialitatea judecătorilor. ,,S-a reţinut că judecătorul, în afara programului de serviciu, a acordat un interviu în cadrul căruia a formulat afirmaţii de natură să ofenseze alte persoane sau instituţii, cu implicaţii politice sau care afecteaza imparţialitatea autorităţii judecătoresti”, explica Inspecţia Judiciară în iulie 2019.

Acum, acţiunea Inspecţiei Judiciare a ajuns pe masa Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a CSM, care va decide cu privire la raspunderea cunosctului judecător. De altfel, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM l-a mai sancţionat în trecut pe Danileţ cu diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 5%, pe o perioadă de două luni.

Articolul Cristi Danileţ, la judecată disciplinară apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Silviu Predoiu, fostul șef SIE, vorbește într-un interviu acordat Europei liberedespre poziționarea statului român și a politicienilor față de evoluțiile recente din Republica Moldova și față de strategia Ungariei în privința Transilvaniei.

Situația de la Chișinău – „România s-a aflat în parteneriat cu Rusia în ceea ce privește Moldova”

Silviu Predoiu se concentrează asupra modului în care, în vara lui 2019, s-a schimbat puterea în Republica Moldova, unde Partidul Socialiștilor, al lui Igor Dodon, și Blocul ACUM, condus de Maia Sandu și Andrei Năstase, au intrat împreună la guvernare, iar oligarhul Vladimir Plahotniuc s-a văzut nevoit să părăsească țara. Fostul șef operativ al SIE sugerează că România și Rusia au ajuns la un acord în ceea ce privește schimbarea raporturilor de forțe în Republica Moldova, în favoarea partidei pro-Moscova.

Predoiu folosește ca argument și faptul că nici Bucureștiul și nici Bruxellesul nu s-au arătat deranjați de probele video în care președintele Igor Dodon recunoștea că a beneficiat de finanțare de la Moscova.

Declarațiile fostului șef operativ al spionajului românesc pe această temă:

• Poți să definești pe cineva raportat la ce urmărești. Rusia ce poate să fie? Deocamdată, am aflat, spre exemplu, că Rusia și Bruxelles-ul sunt foarte mulțumiți de evoluțiile din Moldova.
• Și noi am fost mulțumiți de evoluțiile din Moldova, conform declarațiilor oficiale. Mă refer la defuncta alianța ACUM cu Partidul Socialiștilor.
• Bruxelles-ul a fost mulțumit și Moscova a fost mulțumită, și Bucureștiul a fost mulțumit, conform declarațiilor. De aici s-a putut înțelege că România s-a aflat în parteneriat cu Rusia în ceea ce privește Moldova, eu nu am înțeles altceva.
• Dacă toți suntem la fel de mulțumiți de evoluția din Moldova, atunci cel puțin pe Moldova să edificăm rapoartele noastre cu Rusia! Avem poziții similare, din momentul ce suntem toți la fel de mulțumiți de rezultatul de acolo: și Bruxellesul, și Moscova, și Bucureștiul. Restul, rămâne de văzut, da.
• Sunt rezultate, evident pozitive pentru partidul socialist, al cărui lider declara, filmat în secret, iarăși, în urmă cu vreo două luni și jumătate, că primește finanțare periodică de la Moscova. Nu? Dar această informație nu a deranjat nici Bruxellesul, nici Bucureștiul, cu atât mai puțin Moscova, ar fi culmea să o deranjeze, deci înseamnă că totul a fost ok, nu?

Ungaria are o strategie, nu și România

Când vine vorba de reacția României la strategia Ungariei în privința Transilvaniei, Silviu Predoiu le reproșează politicienilor responsabili și instituțiilor statului român că nu au o strategie. În timp ce, spune fostul șef operativ al SIE, Ungaria are una.

• Ce văd eu este că Ungaria are o strategie foarte clară, nu spun că e greșită. Ei au obiective lor, iar strategia se evaluează raportat la obiective, și nu vreau să vorbesc despre acest lucru. Ei au o strategie, în timp ce noi nu avem nimic sau eu, ca cetățean, nu văd.
• Ungaria și-a enunțat clar interesul de a menține legătura, de a consolida nația dincolo de frontiere, legăturile economice, culturale și așa mai departe. Totul se întinde atât cât se permite. Noi suntem mai generoși, suntem focalizați pe problemele interne. Ni s-au definit dușmanii…
• Ceea ce spun eu este că, spre exemplu, ar trebui să observăm că România se află la intersecția intereselor și a politicii externe a trei vectori foarte clari, foarte hotărâți. Unul dintre ei este Ungaria. Sunt, de asememena, Rusia și Turcia. Porțiuni din România au fost de-a lungul timpului parte a imperiilor pe care, cel puțin la nivel spiritual, le promovează liderii acestor state și ar trebui să ne dăm seama ce înseamnă asta și să căutăm: poate e un profit, poate e un lucru rău.
• Dar, dacă nu facem o evaluare atentă și rapidă, nu știm cum să reacționăm. Căci la noi când spunem atentă înseamnă „haideți să facem un grup de lucru pe vreo patru ani de zile” și la sfârșit se scoate un material de trei pagini sau de trei mii de pagini – e același lucru. Hai să facem o evaluare și să hotărâm ce poziție avem la această intersecție, între atâția lideri puternici. Ne aduce profit – putem să câștigăm? Ne aduce pierderi – în ce formă? Mai ales că între cele trei există, în mod clar, un dialog.
• Ar trebui să comemorăm și noi Trianonul, ca răspuns. Vorbesc serios. Căci Trianonul a consfințit România în forma asta, în forma mare. Cine spunea asta? Cred că Ungaria spunea. „Pierderea unora – câștigul altora”. De ce nu sărbătorim și noi Trianonul? Oricum, la o sută de ani de la Unire nu prea ne-a ieșit cu sărbătorirea, a trecut cam pe neobservatele. Poate ne iese sărbătorirea aceasta… Știți, există o vorbă: to keep a conversation interesting say a wrong thing. Adică am reușit deja

Articolul Fostul șef operativ al SIE: Ungaria are o strategie, NOI NU. România se află la intersecția intereselor Turciei, Rusiei și Ungariei care au un dialog apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Sase persoane au fost retinute in cazul parintilor care si-au violat propriii copii, pentru a oferi spectacole porno unor americani.Informatia a fost confirmata pentru Ziare.com de surse judiciare.

Amintim că, procurorii DIICOT au făcut public marți un dosar şocant. Zeci de părinţi români sunt suspectaţi de procurori că s-au filmat în ipostaze indecente alături de copiii lor, iar în felul acesta oribil au primit bani de la pedofili străini.

În cadrul sesiunilor transmise în direct pe internet au apărut inclusiv prunci nevinovaţi de numai câteva luni.

Mai multe persoane au fost trimise deja în judecată, iar alţi indivizi bănuiţi că sunt implicaţi în aşa ceva au fost ridicaţi şi duşi la audieri.

Această operaţiune a pornit după ce două femei au fost prinse că îşi băteau joc de copiii lor, un bebeluş de patru luni, o fetiţă de un an şi un băiețel de trei ani. Asta s-a întâmplat în urmă cu trei ani de zile, timp în care procurorii DIICOT, cu ajutorul celor de la Europol şi FBI, au mers pe fir şi astfel au descoperit zeci de pedofili de pe tot globul care erau abonaţi la show-urile puse la dispoziţie de români.

Au luat datele lor financiare şi au văzut tranzacţiile făcute şi aşa au ajuns la nu mai puţin de 23 de persoane, părinţi şi complici, care au fost trimişi deja în judecată. Iar marți au fost descinderi la alte 9 adrese şi aceste persoane vor fi aduse în fața procurorilor DIICOT pentru a da socoteală.

În total, nu mai puţin de 35 de copii au fost victimele părinţilor care satisfăceau plăcerile bolnave ale clienţilor care plăteau sume între 100 şi 300 de euro pentru materialele video.

La data de 3 decembrie 2019, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T., au efectuat 19 percheziții domiciliare, în municipiul București și în județele Ilfov, Prahova, Galați, Iași, Olt și Ialomița, la locuințele unor persoane bănuite de pornografie infantilă prin sisteme informatice, trafic de minori, viol, agresiune sexuală și corupere sexuală a minorilor.

Persoanele bănuite au fost conduse la sediul DIICOT, după ce pe numele lor au fost puse în aplicare mandate de aducere.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, în perioada 2014 – 2018, în cadrul unor spectacole pornografice oferite unor cetăţeni americani prin intermediul unei aplicaţii informatice, suspecţii au întreţinut acte sexuale orale cu propriii copii minori, cu vârste cuprinse între 4 ani şi 9 ani, la data săvârşirii faptelor, profitând de imposibilitatea victimelor de a se apăra şi de a-şi exprima voinţa.

Anchetatorii mai arată că suspecţii au produs şi au pus la dispoziţia cetăţenilor americani, în mod repetat, prin intermediul aceleiaşi aplicaţii informatice, materiale pornografice cu propriii copii minori, în schimbul unor sume de bani.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la domiciliul suspecţilor au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor, 13 hard-disk-uri, trei unităţi de calculator, 13 tablete, 49 de telefoane mobile şi 19 medii optice de stocare (CD, memory stick).

Activităţile au beneficiat de sprijinul FBI şi Europol.

Articolul Părinţi acuzaţi că şi-au violat copiii pentru a oferi spectacole porno unor americani. Printre victime, bebeluși de câteva luni apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Chestorul de poliție în rezervă, actualmente șeful securității la CFR Cluj, Toma Rus se plimbă de la procurori la judecători. După ce s-a ales cu o plângere penală în august, formulată de un jurnalist de la Gazeta Sporturilor care susține că a fost agresat la comanda lui Toma Rus, chestorul retras a rămas și fără permisul de conducere, scrie ziardecluj.ro.

Citește și: Chestorul de poliție (r) Toma Rus este din nou cercetat penal

Polițiștii de la Secția 1 l-au surprins pe Toma Rus în timp ce circula cu bolidul pe sens interzis, pe o stradă din Cluj-Napoca. Echipajul l-a oprit pe chestor, i-a cerut documentele și a dispus suspendarea permisului pentru 30 de zile. Deși a greșit, Toma Rus a contestat procesul verbal întocmit de polițiștii de la Secția 1, pentru ca să mai poată circula câteva luni. Potrivit legii, suspendarea permisului său se va face doar după o decizie definitivă dată de o instanță judecătorească.

Adică, Toma Rus prinde Crăciunul înca la volan, dar pe 30 ianuarie este chemat la Judecătoria Cluj-Napoca pentru a-și susține contestația procesului verbal. Tot în aceeași clădire este așteptat la audieri și de către procurorii de la Parchetul Cluj-Napoca, cei care administrează probele în dosarul penal deschis de jurnalistul Justin Gafiuc, care a fost agresat de stewarzii de la stadionul din Gruia, la finalul partidei CFR Cluj – Celtic Glasgow, scor 1-1.

Din ultimele informații primite de la cei de la Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca rezultă că din august și până în prezent cercetările s-au derulat în rem pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă. Anchetatorii susțin că Toma Rus nu a dobândit calitatea de suspect în dosar. 

Mai jos, relatarea reporterului Justin Gafiuc:

„După meciul CFR Cluj – Celtic, am trăit un episod pe care nu-l mai credeam posibil în anul de grație 2019. În timp ce mă aflam în fața intrării către sala conferinței de presă și așteptam sosirea antrenorilor, corespondam pe telefon pentru culegerea câtorva informații despre starea unui suporter scoțian, care se prăbușise înainte de partidă și fusese preluat de echipajul de pe ambulanță. Butonam pe telefon, moment în care m-am trezit lângă mine cu Toma Rus, șeful Securității de la clubul ardelean.

Cu o atitudine provocatoare, mi-a cerut pe un ton ridicat să părăsesc imediat zona și să mă refugiez în sala conferinței, fiindcă în fața clădirii, la scări, nu e permis accesul media. O enormitate, căci acolo, chiar la intrarea în clădire, jurnaliștii îi așteaptă deseori pe actorii de pe gazon pentru declarații la zona mixtă. I-am solicitat cu respect lui Rus să-mi motiveze interdicția apărută brusc, iar în locul unui răspuns civilizat a dat drumul unor reacții de peșteră.

M-a apucat cu forță de brațe, a început să mă bruscheze cu agresivitate, să mă împingă și să-mi adreseze înjurături imposibil de reprodus. Instant, le-a făcut semn câtorva stewarzi să intervină și să mă evacueze din stadion! Oamenii s-au conformat, patru indivizi cu veste galbene m-au imobilizat și au început să mă târască efectiv spre poarta arenei, în timp ce strigam să mă elibereze. În meleul format, mi-au altoit și vreo doi pumni pe dedesubt, mi-au rupt cămașa, totul desfășurîndu-se sub privirile și coordonarea lui Toma Rus și a adjunctului său, un tip cu părul scurt, alb.

Momentul în care jurnalistul e prins la mijloc și târât de cei 4 stewarzi. În stânga, cu cămașă deschisă, este Toma Rus. Iar în dreapta, cu sacou bleumarin, adjunctul său 

Adjunctul e același tip care, înainte de partidă, încercase să mă blocheze să filmez intervenția cadrelor medicale de pe ambulanță la adresa unui suporter scoțian, care se prăbușise în tribuna oaspeților și era plin de sânge pe față. «Nu scrie nicăieri, așa vreau eu să interzic!», s-a exprimat indiviul la acel moment, pentru a încheia cu o amenințare, «N-o să mai calci tu pe aici!», enervat că am reușit, totuși, să captez pe video și pe foto cazul respectiv. Nu l-am luat atunci în seamă, dar probabil omul va fi contribuit după joc la scenariul de junglă pus în practică în curtea oficială de la CFR Cluj!

După ce am fost eliberat de stewarzi, Jandarmeria, care asistase absolut impasibilă la incident, l-a legitimat pe Toma Rus doar la intervenția mea expresă, refuzând într-un mod incredibil să-i identifice însă pe ceilalți agresori! Un băiat de la jandarmi a filmat întregul dialog, normal ar fi să fi înregistrat evenimentul integral. Directorul de scouting al lui CFR, Marius Bilașco, a apărut și el într-un târziu la fața locului, s-a uitat, dar n-a scos un cuvânt pentru aplanarea și lămurirea situației.

Am explicat într-un final că doresc să ajung la conferința de presă, dar Toma Rus a dat mai departe dispoziție să fiu scos complet din stadion, fiindcă mi s-a ridicat acreditarea pe loc! M-am conformat pentru a nu escalada situația, ajunsă oricum într-un punct inimaginabil. Înainte însă de a pleca, Rus a avut grijă să mă atenționeze că «n-o să mai calci niciodată prin Cluj» și a mai dat drumul la încă un set de înjurături birjărești”.

Articolul Chestorul (r) Toma Rus, șeful securității CFR Cluj, se plimbă de la procurori la judecători apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Tribunalul Cluj a decis că rechizitoriul în baza căruia medicul ortoped clujean Florin Răcășan este valabil și inculpatul va fi trimis în judecată pentru luare de mită.

”Respinge excepţiile şi cererile cu privire la obiectul camerei preliminare invocate de către inculpatul Răcășan Florin Mihai, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (…) şi în consecinţă: Constată legalitatea sesizării instanţei prin rechizitoriul nr. 416/P/2019 emis la data de 04.10.2019 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj privind pe inculpatul Răcășan Florin Mihai, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită (…) (15 acte materiale), a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul Răcășan Florin Mihai, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (…) (15 acte materiale), urmând ca la rămânerea definitivă a prezentei, să se fixeze termen de judecată. Cu drept la contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare cu inculpatul şi cu reprezentantul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu”, arată soluția pe scurt a instanței.

Răcășan a fost prins în flagrant, la mijlocul verii, în timp ce lua șpagă de la un pacient pe care refuza să-l externeze sau opereze, până nu îi dadea mita cerută. Din iulie și până în prezent, Răcășan a fost plasat sub măsura preventivă a arestului la domiciliu, fără a mai putea activa ca medic. 

Procurorii de la Parchetul Tribunalului Cluj l-au prins în flagrant pe Racasan, în timp ce lua 700 de euro de la un pacient. Potrivit surselor, Florin Răcășan obișnuia să încaseze sume frumușele de la pacienți, în special de la cei vârstinci și nevoiași. Uneori opta pentru a interveni de mai multe ori pe un pacient, deși putea să opereze din prima toate problemele. 

Citeste si Procurorii au cerut arestarea unui faimos medic clujean

Articolul Medicul ortoped clujean Florin Răcășan trimis în judecată pentru luare de mită apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

In publicatia locala Actual de Cluj sunt furnizate informatii potrivit carora deputatii Horia Nasra si Cornel Itu i-ar fi fost bagati pe gat presedintelui PSD Cluj, Liviu Alexa. De asemenea, in aceeasi publicatie, jurnalista Cosmina Fernoaga furnizeaza, tot sub forma de fake news, faptul ca lui Alexa i s-ar fi atras atentia asupra video-ului aparut alaltaieri in publicatia G4 Media, video vechi de acum 2 ani, cand Liviu Alexa nu era in politica. In acel video, jurnalistul ironiza deschiderea unui club de fite din Capitala. O ora mai tarziu, G4 Media si-a cerut scuze punand si o erata, scrie ziardecluj.ro.

Liviu Alexa, presedintele PSD Cluj infirma total cele spuse in articol.

“Nu mi-a atras nimeni atentia in CEX asupra nu stiu carui limbaj, nu aveam de ce sa comentam impreuna subiectul unui fake news dat de G4 Media. In ceea ce priveste informatia falsa publicata de jurnalista Cosmina cum ca mi s-ar fi impus reprimirea in PSD a deputatilor Itu si Nasra, fac precizarea ca nici acest lucru nu s-a intamplat in CEX. Deputatii Nasra si Itu sunt “apartizi”, adica oameni fara de partid, niste tradatori prosti care pentru un pumn de galbeni in plus au tradat PSD fugind la Pro Romania si in prostia lor politica i-au tradat si pe tradatori plecand si de acolo. Din pacate, lipsiti de inteligenta, Nasra si Itu au crezut ca pot reveni in PSD ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, insa statutul PSD prevede in mod expres ce se intampla in situatia lor specifica. Nasra si Itu pot fi reprimiti in PSD doar peste un an si numai cu votul Biroului Permanent Judetean. Incercarile lor disperate de a insinua ca mai sunt deputati PSD sunt penibile la fel ca si incercarile unor ziare de a insinua la fiecare CEX ca as fi schimbat. Nu voi fi schimbat, nu voi exclus, nu exista niciun motiv pentru asta. Eu si echipa mea am adus filialei inapoi demnitatea politica si voturile. Itu si Nasra ar vrea inapoi la conducerea filialei dar ii intreb si eu pe toti ce au facut timp de trei ani cat au fost la conducere? Au distrus-o, au alungat voturile, au alungat militantii, au nenorocit reputatia PSD in Cluj. In doar doua luni, eu si echipa mea am revigorat filiala la nivel judetean si municipal si am dublat numarul voturilor de la europarlamentare. Secretarul general Paul Stanescu spunea ieri un lucru: pentru dumnealui, si sunt perfect de acord cu ce spune domnia sa, conteaza doar voturile, adevaratul efect al implicarii si muncii de organizare. Noi am dublat voturile si vom urma trendul ascendent pe care ni l-am impus pana la locale.

Stiu ca e greu sa faci curatenie intr-o filiala in care mirosul de lene si impotenta politica nu au mai fost eliminate de ani de zile. Deputatul tradator Itu isi pierde sinecurile si banii publici sifonati prin firmele Proxi ale fratilor sai, deputatul Nasra e disperat fiindca traiul bun din Parlament e pe cale sa expire si se va intoarce la someria de odinioara, insa PSD Cluj avea nevoie de curatenie si are nevoie de un nou suflu”, a declarat Liviu Alexa, presedinte PSD Cluj, potrivit ziardecluj.ro.

Articolul Liviu Alexa: ”Deputații Nasra și Itu niște trădători proști care pentru un pumn de galbeni în plus au trădat PSD fugind la Pro România și în prostia lor politică i-au trădat și pe trădători plecând și de acolo” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.