Grupul de Comunicare Strategică a raportat vineri (14 august) 1.415 de noi infecții cu coronavirus și 44 de decese, centralizate în ultimele 24 de ore. Numărul total de cazuri urcă astfel la 68.046, dintre care 2.904 și-au pierdut viața. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 611 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

31.920 pacienți au fost declarați vindecați și 7.497 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.431 Dintre acestea, 473 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.478.056 de teste. Dintre acestea 22.914 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.439 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 9.475 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 4.873 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 14 august.

Comunicat oficial:

Până astăzi, 14 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 68.046 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

31.920 pacienți au fost declarați vindecați și 7.497 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.415 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 611 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

Până astăzi, 2.904 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 13.08.2020 (10:00) – 14.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 44 de decese (29 bărbați și 15 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov, Caraș – Severin, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 13 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 8 decese la categoria de peste 80 de ani.

43 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.431 Dintre acestea, 473 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.478.056 de teste. Dintre acestea 22.914 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.439 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 9.475 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 4.873 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 14 august.

Pe teritoriul României, 8.799 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.179 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 24.859 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 77 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.093 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 636 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 1059 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 336.975 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 5 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.630 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.891 în Italia,  570 în Spania, 124 în Franța, 2.672 în Germania, 157 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  111 în Austria, 19 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 19 în Grecia, 2 în Cipru  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 123 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia și unul în Republica Congo, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 189 au fost declarați vindecați: 159 în Germania, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Articolul Este a treia zi consecutivă cu peste 1.400 de cazuri, după ce joi s-au înregistrat 1.454 cazuri și miercuri 1.415 apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Liderul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a anunțat zilele trecute că urmează să depună luni, 17august, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban. Moțiunea, spune Ciolacu, este răspunsul PSD la gestionarea precară de către Guvernul Orban a crizei sanitare, precum și a economiei care se află într-o continuă scădere. Pentru ca această moțiune să treacă, ea trebuie să fie votată de 233 de parlamentari în ședința comună de luni .

Păcatele guvernului Orban

Este justificat gestul PSD de a da jos guvernul în acest moment? Trebuie să ținem cont, totuși, că ne aflăm într-o situație de instabilitate fără precedent. Pandemia cu care ne confruntăm a pus la pământ, rând pe rând domeniile sanitare, economice și de educație. O schimbare de manament al țării, dată de această moțiune de cenzură, poate crea și mai mult haos.
La baza justificării moțiunii, liderul PSD invocă argumentul sanitar precum și cel economic; ambele fiind vizibile cu ochiul liber.

Din punct de vedere al pandemiei de coronavirus, România nu a stat niciodată mai rău. Joi, 13 august, a fost înregistrat un nou record absolut, de 1454 de infectări în 24 de ore. Acest record este secondat de încă unul, acesta referindu-se la numărul de decese înregistrate în aceeași zi, în număr de 53. Pe deasupra, numărul cazurilor de la Terapie intensivă a început să crească și el la 478.
La aceste cifre nefericite, se adaugă proasta gestionare a echipamentelor sanitare și de protecție: Multiple scandaluri cu măști și viziere vândute la suprapreț de către stat instituțiilor lui sunt anchetate de DNA. Cazuri de fraudă investigate de curtea de conturi privind banii cheltuiți pentru carantinarea și izolarea bolnavilor. La acestea se adaugă o multitudine de alte gafe de comunicare și administrație impardonabile. Toate aceste evenimente nefericite au lăsat să se vadă gradul ridicat de corupție din instituțiile administrației

Mai mult decât atât, economia nu pare să meargă nici ea mai bine. Chiar dacă Guvernul Orban a inițiat mai multe programe de redresare economică precum IMM Invest acestea nu par să dea randament deocamdată. Statistica comunicată de la Institutul Național de Statistică este îngrijorătoare. Aceasta ne arată că, în comparație cu anul trecut, România a avut pierderi de 12,3% din PIB. Rata de șomaj a crescut iar o mulțime de business-uri mici și mijlocii au fost nevoite să se închidă sau se reprofileze din cauza condițiilor vitrege create de pandemie. Pe de altă parte, această scădere pare să fie normală, întreaga Europă confruntându-se cu perioade de recesiune și scădere a produsului intern brut.

La ce ne folosește moțiunea

Odată ce am concluzionat justificare unei moțiuni de urgență trebuie să ne gândim și la utilitatea ei. Momentul depunerii moțiunii nu putea fi ales mai prost de către PSD. La o lună de la începerea anului școlar, o lună și jumătate de alegerile locale, și mai puțin de 5luni până la eventualele parlamentare, moțiunea pare să aibe mai mult un rol simbolic. Cele mai importante evenimente programate pentru restul anului au fost deja schițate, ce e drept în linii mari, de către Guvernul actual.

O moțiune de cenzură ar îngreuna procesul administrativ și ar pune într-un blocaj birocratic, tipic românesc de altfel, desfășurarea acestor evenimente. Pe deasupra, chiar și dacă schimbarea guvernul se va face cu maximă celeritate iar premierul va fi dat de o majoritate PSD-ALDE-Pro România, alterarea deciziilor și programelor luate de Guvernul Orban nu va face altceva decât să creze și mai multă incertitudine în rândul populației.

De luat în considerare este și faptul că moțiunea de cenzură în România prezintă anumite particularități. Poate cea mai importată dintre acestea este faptul că inițiatorii moțiunii nu trebuie să pună pe masă alternative de guvernare sau să numească un potențial candidat în locul celui cenzurat.

În unele țări, cum ar fi Spania, Germania și Israel, inițiatorii moțiunii trebuie să propună șefului statului un candidat pe care îl doresc numit șef al guvernului în locul celui demis pentru ca moțiunea să poată începe. Deocamdată, în spațiul public nu este vehiculat nicio soluție concretă la problemele pe cu care guvernul Orban nu a putut face față. Rămâne de văzut care vor fi propunerile de înlocuire precum și programul de guvernare “de criză”.

Așadar, această moțiune este mai mult o reacție întârziată, dar firească, a opoziției din parlament la modul de guvernare Orban. Fără un astfel de demers, PSD și-ar fi pierdut și mai mult din credibilitate eșuând să obțină un scor onorabil la următoarele două tururi de alegeri.

Moțiune la limită?

Suporterii și criticii moțiunii sunt împărțiți într-o formulă cel puțin interesantă. Majoritatea PSD-ProRomânia ar putea aduce câștigul moțiunii la limită și cu ajutor din partea reprezentanților minorităților.

Victor Ponta a declarat că partidul său va susține moțiunea fără echivoc pentru a opri, după spusele acestuia “un haos fără precedent”

“Ca să nu se mai încurce nici cu românii, nici cu Parlamentul – Guvernul Lucovid Orban PNL taie și spânzură fără să mai ceară niciun vot și încălcând direct legea! Soluția ProRomânia – MOȚIUNE DE CENZURĂ Noi semnăm și votăm! Ne sprijină și altcineva?”, a scris Victor Ponta, miercuri dimineață, pe pagina sa de socializare.

De cealaltă parte, alături de PNL ar putea apărea și Partidul Mișcarea Populară, care încă nu a anunțat public ce va face. Acesta însă, fiind un partid conservator, e destul de improbabil să susțină o moțiune înaintată de PSD.

Despre parlamentarii USR-PLUS nu se pot face încă pronosticuri. Este de știut că în interiorul partidului există tabere cu idei contradictorii și că disciplina de partid nu se reflectă în votul din parlament. Rămâne de văzut cum vor motiva liderii partidelor susținereau sau respingerea moțiunii de cenzură.  

Așadar, oricare ar fi rezultatul, ne așteptăm să fie unul strâns. Cât despre viitorul României, oricine va veni acum la guvernare va avea avantajul experienței predecesorului. Mai exact, greșelile, fraudele și programele ineficiente devin cu atât mai grave și de neiertat în condițiile în care, în aceste momente de criză, actualul guvern a încercat, uneori și pur exeperimental, să vină cu soluții pentru a menține țara pe linia de plutire.

Articolul Sfârșitul guvernului Orban? Ce semnifică moțiunea de cenzură programată luni apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Chiar dacă pandemia a lovit din plin industria organizării de evenimente culturale, asociațiile nu vor să renunțe la aceste adunări, marea majoritate jucând deja un rol de tradiție în comportamenul multora dintre Clujeni. În mai puțin de jumatea de an rămasă, peste 60 de proiecte culturale se anunță a fi desfășurate în județul Cluj, proiecte variate ce țintesc toate categoriile sociale și de vârstă.

A doua sesiune de finanțare locale în regim de urgență s-a încheiat săptămâna trecută în cadrul ședinței Consiliului Local de pe 3 August. Ședința a avut ca scop principal aprobarea mai multor finanțari de la bugetul local pentru diferite asociații clujene care își desfășoară activitatea în domeniul cultural.

Așa se face că, dintr-un buget total alocat de 2.88 milioane de lei, primaria a oferit acest ajutor financiar la peste 60 de asociații culturale care se vor ocupa de organizarea unor evenimente pe perioada următorului an.

Printre evenimentele mari ce se vor organiza se numără renumitul Jazz In The Park. Deși considerat la nivel un festival mic, jazz in the park reprezintă un eveniment major pentru clujenii care vor să se relaxeze pe in parc și să se bucure de muzică bună.În 2019, ultima ediție de Jazz in The Park a adus festivalului titlu de Cel mai bun festival Eropean de dimensiuni mici.
Asociația “Fapte”, cea care se ocupă de organizarea festivalului, ne-a declarat că sunt în “curs de perfectare” al/a tuturor aspectelor legate de siguranță. Aceștia au mai precizat că evenimentul va avea dimensiuni mai mici față de anii trecuți iar locația va fi, de asemenea, schimbată.

”Deocamdată nu am finalizat desfășurarea evenimentului, zilele astea perfectăm toate detaliile pentru ca totul să se desfășoare în condiții de maximă siguranță pentru cei care participă.

În acest moment vă pot spune că va fi un eveniment de mici dimensiuni, care va avea loc în aer liber, dar nu în Parcul Central, și care va respecta cadrul legal impus de autorități. Voi reveni însă la începutul săptămânii viitoare cu un răspuns complet la ce ne-ați întrebat, după ce știm exact cum se va desfășura totul”, a declarat Laura Laurențiu din partea Asociației Fapte.  

Pe lângă jazz, un alt festival îndrăgit de clujeni este cel de Street Food, acesta a primit și în anul 2020 finanțare de la bugetul local 45.000 de lei pentru desfășurarea în condiții optime și la capacitate maximă. Festivalul aduce împreună restaurante din toate colțurile României și nu numai într-o combinație de gusturi și arome la care cu greu poți rezista.

Președintele asociației, Constantin Covaliu, ne-a declarat că încă analizează posibilitatea organizării unui astfel de eveniment, deoarece fondurile totale par să fie insuficiente. Acestia vor reveni în scurt timp cu o decizie publică.

În plus, evenimentele culturale de dimensiuni mici nu au fost nici ele neglijate. De la evenimente cu caracter cultural, menite să facă istoria Clujului conoscută printre cetățeni și până la competiții de poezie sau tango, toate acestea vor avea loc în Cluj în următoarea perioadă așa că fiți cu ochii pe ele

Cu toate că aceste evenimente se vor desfășura în condiții cât mai sigure pentru cetățeni, din cauza contextului actual, clujenii trebuie să țină cont și de măsurile individuale pe care aceștia le pot lua pentru a se proteja pe ei cât și pe cei dragi. Gazeta de Cluj recomanda purtarea măștii de protecție, spălarea și dezinfectarea mânilor periodica precum și păstrarea unei distanțe corespunzătoarea față de cei din jur.

Atașat veți găsi lista cu toate firmele ce au primit finanțare, precum și sumele alocate acestora, în ordine descrescătoare.

1. 480.000lei – Fundația Corvineum „Corvineum Alapitvany”

• 200.000 lei Asociația Culturală Opera 2 You

• 110.000lei- Asociația Fapte

• 110.000lei – Asociație Culturală Româno-Germană

• 110.000lei- Asociația Playfield

• 100.000lei – Asociația Scena Urbană

• 100.000lei -Asociația Consorțiul Studenților din România

• 100.000lei- Federația Tinerilor din Cluj

• 90.000lei- Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială Transilvania,

1. 90.000lei -Filiala Transilvania a Asociației Române pentru Industria Electronică și de Software

1. 80.00lei- Uniunea Studențească Maghiară din Cluj

1. 70.000lei- Asociația Cultural Artistică HARA

1. 70.000lei-Asociația Alpha IT Events

1. 60.000lei-Asociația Launloc

1. 60.000lei- Asociația Consorțiul Studenților din România

1. 50.000lei -Societatea Română Mozart

1. 50.000lei-Asociația Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”

1. 45.000lei-Asociația Why Not Us

1. 40.000lei -Asociația Produs de Cluj

• 40.000lei -Asociația Playfield

• 35.000lei-  Asociația de Chitară TRANSILVANIA

• 34.350lei- Asociația ARTA în dialog -150

• 30.000lei – Asociația Amicii Operei Maghiare din Cluj

• 30.000lei- Asociația Culturală Pro Transilvania

• 30.000lei-Asociația Artis

• 30.000lei-Asociația Folclorică Someșul Napoca,

• 30.000lei- Asociația MiniMASS

• 30.000lei- Asociația Urbannect

• 28.700lei- Create.Act.Enjoy

• 25.000lei Asociația Technology Cluj

• 25.000lei- Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu

• 25.000lei- Fundația Etnostar

• 20.000lei-Asociația Transylvania Art and Science

• 20.000lei- Asociația Reactor de creație și experiment

• 20.000lei- Societatea Culturală Myrobiblion

• 20.000lei -Asociația Vechiul Cluj

• 20.000lei -Asociația Trib’Art

• 20.000lei- Asociația Compania de Tango Cluj

• 20.000lei- Asociația Centrul de Resurse pentru Eficiență Energetică

• 20.000lei- Asociația Grupul Pont/Pont Csoport/Pont Group

• 20.000lei -Asociația Confest Egyesület

• 20.000lei- Asociația Oameni Mici și Mari

• 17.300lei-Asociația Open Your Heart

• 15.000lei -Asociația de prietenie Korunk

• 15.000lei-Asociația Wello

• 15.000lei-Asociația pentru Înfrumusețarea Clujului

• 15.000lei-Asociația Fotopia

• 15.000lei- Asociația Ördögtérgye

• 15.000lei-Asociația MVSEVM TRANSILVANIAE

• 15.000lei- Asociația Egyházzene- Kolozsvár

• 15.000lei- Asociația PhotoRomania

• 10.000lei – Asociația Casa de Cărți de Știință

• 10.000lei- Asociația Teatrală Shoshin

• 10.000lei – Fundația Culturală Terrarmonia, Filiala Cluj

• 10.000lei Asociația Culturală Szint Kulturális Egyesület

• 10.000lei- Fundația Bibliotecară Heltai Gáspár

• 10.000lei-Asociația LegalTech

• 10.000lei-Asociația Clubul Media Corbul Alb

• 10.000lei-Fundația culturală și de caritate pentru protecția patrimoniului cultural național

• 10.000lei- Organizația Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai

• 10.000lei- Asociația 20 + Generation

• 10.000lei- Asociația Niște Oameni

• 7.500lei- Asociația Filmtett,

• 5.000lei – Asociația Studențească Philohistoriss

3150lei-Asociația Kifor

Articolul Evenimentele culturale nu se opresc la Cluj. Află cât alocă primăria asociațiilor și ce proiecte organizează acestea apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În luna februarie a acestui an, un clujean a fost condamnat în primă instanță la închisoare cu suspendare, după ce și-a hărțuit fosta colegă de muncă. Timp de aproximativ jumătate de ani, bărbatul a sunat-o pe femeie de sute de ori și i-a transmis numeroase mesaje, ba chiar o urmărea la plecarea spre serviciu și seara la întoarcere de la muncă sau din oraș. Tânărul le-a spus anchetatorilor că o place pe femeie, de aceea a recurs la aceste gesturi, însă în vara anului trecut, clujeanul a fost trimis în judecată pentru hărțuire. În vara acestui an, bărbatul a fost condamnat definitiv, iar în motivare, judecătorul arată că mesajele transmise femeii nu au fost jignitoare sau amenințătoare, ci doar agasante.

Florin Cristian Ghiță are 30 de ani și este de profesie IT-ist. A fost trimis în judecată, după ce Dana Mureșan a depus împotriva acestuia plângere penală pentru hărțuire, fiind deranjată de insistențele bărbatului. Femeia a arătat că bărbatul, fost coleg de muncă, o urmărea ziua și noaptea, la locul de muncă și acasă și îi trimitea mesaje de pe diferite numere de telefon.

Condamnare, daune morale și muncă în folosul comunității

După plângerea penală, bărbatul a fost trimis în judecată, iar în februarie a fost condamnat la 3 luni și 20 de zile de închisoare. Dosarul a ajuns ulterior la Curtea de Apel Cluj, unde în iunie a Cristian Ghiță a rămas cu condamnarea. În plus, bărbatul trebuie să-i plătească femeii daune morale de 10.000 de lei și să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Primăria Municipiului Cluj- Napoca sau Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj.

Judecătorul arată că în decembrie 2018 – mai 2019, bărbatul a efectuat sute de apeluri telefonice către fosta sa colega și i-a transmis numeroase mesaje scrise cu caracter agasant, care prin frecventa și conținutul i-au cauzat acesteia din urmă o puternică stare de temere. El a imaginat diverse ipoteze și scenarii fanteziste (romantice, de vacanță, de petrecere a timpului liber etc.) în care erau implicați cei doi, pe care i le-a comunicat prin mesaje scrise, alături de alte gânduri personale și aspecte din viața lui cotidiană, socio-profesională și familială, care nu aveau legătură cu femeia și pe care aceasta nu le înțelegea, în condițiile în care contextul relațiilor dintre ei nu le justificau.

”Comisarul comisarilor”

Mai mult, bărbatul a folosit aplicații informatice care-i permiteau să inițieze apeluri cu numere noi de telefon și chiar cu numere din agenda telefonului femeii, pentru a o induce în eroare cu privire la identitatea apelantului și pentru a o determina să răspundă la apel.

După ce a depus plângere, ea a fost apelată de pe numărul atribuit în agenda telefonică unui agent de poliție din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca- Secția 6, care a efectuat primele activități în dosarul penal. Apelantul s-a prezentat ca fiind ”comisarul comisarilor”, dar femeia l-a recunoscut după voce pe fostul său coleg și a înregistrat întreaga convorbire.

În timpul anchetei, bărbatul a fost întrebat de ce a apelat-o de pe alte numere de telefon și i-a trimis mesaje scrise în condițiile în care aceasta i-a spus explicit că nu dorește să vorbească cu el sau să-l vadă, dar a răspuns simplu: ”îmi place de ea”.

Una dintre prietenele ei a asistat la un moment dat la o scenă în care IT-istul o aștepta în fața blocului și i-ar fi transmis că: ”data viitoare o va lua pe sus, indiferent de cine este însoțită”. Într-un alt mesaj, bărbatul i-a transmis Danei: ”ieși pe balcon să îți cânt o serenadă pentru corason”. Bărbatul i-a transmis chiar și flori la domiciliu prin intermediul unei firme de curierat. Cu toate că bărbatul nu era agresiv, însă având în vedere că o urmărea atât ziua, cât și noaptea și o aștepta de multe ori în scara blocului în care femeia locuia, de frică, Dana s-a mutat în apartamentul părinților.

IT-ist: ”Dar tu ești conștientă că eu te hărțuiesc și tu nu faci nimica?”

În motivare, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj că ”elementul material al infracțiunii de hărțuire este realizat de acțiunile din perioada decembrie 2018-mai 2019. Este vorba de efectuarea de apeluri telefonice (sute de apeluri telefonice) și comunicări prin intermediul mijloacelor de transmitere la distanță, care, atât prin frecventa (peste 50 de mesaje), cât și prin conținut (”Poți bloca toate numerele de pe care te sun” sau ”Dar tu ești conștientă că eu te hărțuiesc și tu nu faci nimica?”) i-au cauzat femeii o stare de temere”.

Judecătorii mai arată că ”este de luat în calcul împrejurarea ca inculpatul a supravegheat locuința persoanei vătămate atât în timpul zilei, cât și în timpul nopții, atât din exterior, cât și din casa scării, unde a reușit să pătrundă la data de 18 februarie 2019, tulburând prin prezența sa nedorită liniștea locatarilor.

În plus, s-a avut în vedere că inculpatul a dovedit că nu a considerat o piedică în activitatea sa infracțională faptul că persoana vătămată era însoțită, dar și consecințele asupra persoanei vătămate, care s-a simțit nevoită să se mute la o altă adresă”.

Magistrații spun că, conduita inculpatului a escaladat, acesta ajungând să folosească o aplicația specială pentru a apela pe femeie cu numere pe care aceasta din urmă le avea în telefon, ”împrejurare de natură a-i crea o puternică stare de neliniște, persoana vătămată neputând fi sigură dacă este sunată, cu adevărat, de pe numărul indicat pe ecranul telefonului”.

Pe de altă parte, instanța a constatat că ”mesajele transmise persoanei vătămate nu au fost jignitoare sau amenințătoare, ci doar agasante și inadecvate prin raportare la atitudinea refractară și defensivă a persoanei vătămate, de care inculpatul era conștient.

Astfel, inculpatul își imagina diverse ipoteze și scenarii fanteziste în care erau implicați cei doi, respectiv că ar putea merge împreună în Maldive sau Dubai, că persoana vătămată ar putea ieși pe balcon pentru a-i cânta o serenadă etc”.

Expertiză medico-legală: Tulburări de personalitate și comportament anormal

Judecătorii au mai arătat că ”bărbatul a săvârșit infracțiunile deduse judecății pe fondul unei stări de fragilitate psihică, din cuprinsul raportului de expertiză medico-legala psihică întocmit în cursul urmăririi penale reieșind că bărbatul prezintă tulburări de personalitate de tip borderline, un tipar de comportament anormal caracterizat prin relații instabile cu alte persoane, simț instabil al sinelui și emoții instabile.

S-a dus din proprie inițiativă la psiholog

Magistrații mai arată că tânărul este la primul contact cu legea penală, are studii superioare și este angajat ca programator la o societate comercială.

”În plus, inculpatul a avut în mod constant o conduită sinceră, recunoscând săvârșirea infracțiunilor și manifestând regret față de cele întâmplate. Acesta a fost sub control judiciar pentru aproape 7 luni, perioadă în care a respectat obligațiile aferente măsurii preventive și nu a mai contactat persoana vătămată.

De asemenea, din înscrisurile depuse la dosar reiese că inculpatul este o persoană integrată în societate, care are interacțiuni normale cu alte persoane, chiar daca infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite pe fondul unui stări de fragilitate psihică și a unor tulburări de personalitate de tip bordeline, așa cum s-a arătat anterior. Mai mult, din proprie inițiativă, inculpatul a urmat consiliere psihologică”, mai arată instanța.

Daune morale de 10.000 lei pentru că ”a stat într-o  constantă stare de stres”

În ceea ce privește plata daunelor morale, în cuantum de 10.000 de lei, magistrații arată că femeia a suferit un prejudiciu moral ”ca urmare a faptelor săvârșite de către inculpat, constând atât în trauma suferită în mod inevitabil prin restrângerea posibilităților de efectuare a activităților cotidiene, uzuale, cât și derivând din afectarea vieții sociale, persoana vătămată trăind într-o constantă stare de temere și agitație”.

”Persoana vătămată a trăit într-o constată stare de stres, aceasta experimentând sentimente de neliniște, dar și de neputință, în condițiile în care inculpatul nu doar că a continuat să o sune ulterior sesizării organelor judiciare și aducerii la cunoștință a acuzației, ci a ajuns ca, în aparență, folosind o aplicație, să o contacteze de pe numărul de telefon atribuit organului de cercetare penală”, se mai arată în motivare.

După decizia Curții de Apel, Ghiță Cristian Florin a depus în iulie 2020 contestaţie în anulare (o cale extraordinară de atac). Primul termen de judecată a fost stabilit în septembrie și se va judeca la Curtea de Apel Cluj.

Articolul Clujean condamnat pentru hărțuire după ce și-a agasat colega de muncă: urmăriri și sute de apeluri presărate cu flori și invitații în Maldive sau Dubai apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Curtea de Conturi a întocmit un raport special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență. Controlul s-a desfășurat în perioada mai-iulie 2020 la 949 de entități din administrația publică centrală și locală. Abaterile financiar contabile estimate sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,8 milioane de lei. Vă prezentăm ce au găsit inspectorii Curții de Conturi în județul Cluj în perioada stării de urgență și câți bani a cheltuit Clujul pentru combaterea epidemiei de COVID-10.

”Curtea de Conturi a României, ca instituție supremă de audit, și-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgență și să sprijine instituțiile publice în a-și crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susținut la nivelul tuturor structurilor Curții de Conturi, ținând cont de context, de restricțiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acțiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanțare fizică. În toate acțiunile noastre am urmărit să nu compromitem eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19. Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorități de a îmbunătăți procedurile specifice unei situații de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

MAI a primit cele mai mari donații

O primă măsură adoptată de Guvern pentru a combate pandemia și a amortiza șocul economic a fost Rectificarea bugetară pe anul 2020 prin care au fost suplimentate bugetele unor ordonatori principali de credite cu atribuții speciale în perioada stării de urgență.

La sursele de finanțare a cheltuielilor destinate prevenirii și combaterii pandemiei se adaugă și donațiile și sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituțiile publice din administrația publică centrală pe parcursul stării de urgență, în sumă totală de 55.179 mii lei, la care se adaugă suma de 159.570 mii lei reprezentând donații și sponsorizări, în bani și în natură primite la nivelul administrației publice locale

Pe lângă materiale sanitare și dezinfectanți, instituțiile publice au primit și donații și sponsorizări.

• Ministerul Afacerilor Interne – 19.832 mii lei
• Ministerul Sănătății – 17.261 mii lei
• Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor – 6.298 mii lei
• Ministerul Apărării Naționale – 5.777 mii lei
• Serviciul Român de Informații – 5.701 mii lei
• Ministerul Justiției – 177 mii lei
• Academia Română – 78 mii lei
• Serviciul de Telecomunicații Speciale – 35 mii lei
• Serviciul de Protecție și Pază – 20 mii lei

Spitalul Clinic CF Cluj-Napoca, din subordinea MTIC a primit cele mai putine donații

La fel ca în cazul spitalelor din cadrul rețelei Ministerului Sănătății, au existat unele spitale care au avut atribuții specifice în perioada declarată stare de urgență, în această categorie aflându-se Spitalul CFR Galați, Spitalul CF Craiova, Spitalul CF 2 Timișoara, Spitalul CF Iași, Spitalul General CF Brașov, Spitalul CF Ploiești din subordinea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor care au fost organizate ca spitale suport pentru pacienți COVID-19 pozitiv.

În perioada supusă controlului, la nivelul MTIC și al instituțiilor publice subordonate au fost primite donații în bani și în natură, în cuantum de 6.298 mii lei, constând în: echipamente/dispozitive medicale, medicamente, produse pentru prevenirea și/sau combaterea infectării cu coronavirus COVID-19.

O parte din spitalele aflate în rețeaua sanitară proprie a MTIC au primit donații în bani și în natură, în cuantum total de 6.006 mii lei, dintre care Spitalul Clinic CF Cluj-Napoca a primit cel mai puțin, respectiv 10 mii lei.

Propuneri în legătură cu optimizarea activității în situații de urgență în sistemul de sănătate

Pe parcursul misiunilor de control au fost formulate propuneri în legătură cu optimizarea activității în situații de urgență atât de către echipele de control, cât și de către entitățile controlate. Una dintre propuneri se referă la asigurarea unei colaborări eficiente cu DSU din cadrul MAI având în vedere că pot exista cazuri precum cel de la Cluj-Napoca unde, la debutul stării de urgență, conducerea IML s-a adresat DSU pentru obținerea materialelor de strictă necesitate, însă distribuirea echipamentelor s-a făcut în cantitate redusă după mari insistențe și o perioadă destul de îndelungată de timp, de aproximativ 3 săptămâni.

Prejudiciile provocate de abaterile de la legislație în cadrul plăților realizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în măsurile speciale de sprijin a angajaților realizate în timpul stării de urgență reprezintă aproximativ 0,05% din totalul plăților efectuate. Potrivit raportului, se menționează că ”în perioada stării de urgență pentru ANOFM au fost instituite atribuții specifice constând în plata unor categorii de drepturi, în plus față de cele plătite în mod curent și anume: indemnizația plătită salariaților ai căror angajatori au redus sau întrerupt activitatea, total sau partial;  indemnizația decontată din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, aferentă părinților cărora li s-au acordat zile libere pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ”.

Astfel, în urma controalelor realizate de agențiile județene ale ANOFM, Curtea de Conturi a stabilit că plățile reprezentand indemnizațiile acordate angajatorilor, precum și indemnizațiile aferente părinților, au fost în valoare de 3 miliarde de lei. Conform raportului, dintre acestea, prejudiciile totale identificate sunt în valoare de 1,6 milioane de lei și provin din aplicarea eronată a cadrului legal de către entitatea verificată și reprezinta circa 0,05% din totalul plăților, potrivit raportului Curții de Conturi.

După București, Clujul a avut cei mai mulți beneficiari ai ajutorului de șomaj

Cei mai mulți angajați cărora li s-a suspendat contractul individual de muncă din inițiativa angajatorului și care au beneficiat de indemnizație plătită de la bugetul asigurărilor pentru șomaj au fost în regiunea București-Ilfov (470.827), cu o pondere de 23% din total și regiunea Nord-Vest (324.903 beneficiari – 16% din total).

La nivelul județelor componente ale acestor regiuni, cei mai mulți beneficiari au fost în municipiul București (404.904) și Cluj (110.205).

Cele mai multe cereri aprobate din cele depuse au fost în regiunea Nord-Vest (41.187) și București-Ilfov (40.810). În cadrul acestor regiuni cel mai mare număr de cereri aprobate s-a înregistrat în județul Cluj (15.383) și Municipiul București (33.527). La polul opus, cel mai mic număr de cereri s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest (17.300) și regiunea Vest (22.569). Județele care au înregistrat cel mai mic număr de cereri sunt Mehedinți (2.192), Olt (2.487) și Caraș-Severin (2.695).

Nereguli la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca 

O serie de aspecte semnificative legate de deficiențele sistemice și dificultățile întâmpinate la derularea procedurilor de achiziție în condițiile speciale impuse de starea de urgență, în cadrul verificărilor efectuate, se referă la faptul că la unele unități sanitare, prețurile de achiziție a materialelor sanitare în perioada stării de urgență s-au menținut, deoarece furnizorii cu care spitalul avea acorduri – cadru în derulare au încheiat contractele subsecvente și au livrat produsele la prețurile din acordurile cadru. Însă,  la alte unități sanitare s-a înregistrat refuzul unor operatori economici, cu care unitățile sanitare aveau acorduri – cadru în derulare, de a încheia contracte subsecvente la prețurile adjudecate într-o procedură de atribuire competitivă, respectiv licitație deschisă. Prin urmare, achiziția acestor produse s-a realizat prin achiziție directă sau prin procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare, fie de la aceeași furnizori, fie de la alți furnizori, cu precizarea că, în toate cazurile, prețul acestora a crescut semnificativ.

Unul dintre exemple este la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca manageriat de Cornel Aldea unde inspectorii Curții de Conturi au constat că pentru achiziția de materiale sanitare (combinezoane, masca chirurgicală cu elastic și masca FFP2) ”prețul de achiziție a produselor a evoluat diferit, având niveluri maxime în diferite perioade de timp. Prețul maxim la care spitalul a achiziționat combinezoane a fost de 78 lei/combinezon în 13.04.2020, de 3,5 ori mai mare decât prețul de achiziție din 09.04.2020, pentru ca în data de 14.04.2020 prețul să fie de 22,30 lei.

Prețul de achiziție la măști chirurgicale cu elastic a fost fluctuantă, de la 0,08 lei/bucata la 14,25 lei/bucata, ceea ce reprezintă o creștere de 178,13 ori. Evoluția prețului de achiziție pentru masca FFP2 este oscilantă, prețul maxim de achiziție fiind înregistrat la mijlocul lunii aprilie, de 37,90 lei”.

Abateri la Spitalul Clinic Municipal și la Primăria Cluj-Napoca

Cu ocazia misiunilor de control efectuate la unitățile administrativ teritoriale, precum și la unitățile sanitare aflate în subordinea acestora, s-au evidențiat o serie de deficiențe care au generat prejudicii aduse bugetelor locale, respectiv abateri financiar-contabile, dar și exemple de bune practici. Spre exemplu, inspectorii Curții de Conturi au constatat că ”achiziționarea pe perioada stării de urgență a unor echipamente medicale destinate spitalelor din subordinea unităților administrativ-teritoriale, pentru care nu s-au întocmit documente de transmitere a dreptului de utilizare/proprietate, pentru a fi înregistrate în evidența operativă și cea contabilă a entității -Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca și UATM Cluj-Napoca”.

Clujul, printre județele cu valorile cele mai mari ale cheltuielilor cu asistența medicală

Ca urmare a analizei cheltuielilor în domeniul asistenței medicale, s-a constatat faptul că nivelul cheltuielilor angajate a fost de 982.144 mii lei, din care: 25.182 mii lei pentru achiziții de medicamente, 354.310 mii lei pentru achiziții de echipamente/dispozitive medicale, 244.186 mii lei pentru achiziții de materiale sanitare, 262.826 mii lei cheltuieli determinate de acordarea unor drepturi salariale specifice pe perioada stării de urgență (ore suplimentare, sporuri, stimulente etc.) și 95.640 mii lei alte cheltuieli (inclusiv cheltuieli de transport persoane și bunuri).

Pe județe, valorile cele mai mari ale angajamentelor de cheltuieli în domeniul asistenței medicale s-au înregistrat la Municipiul București (178.517 mii lei), urmat de județele Bihor (66.623 mii lei), Timiș (45.188 mii lei), Cluj (43.381 mii lei), Arad (42.216 mii lei), Bacău (41.884 mii lei), Brașov (36.958 mii lei), Suceava (31.638 mii lei), Hunedoara (29.785 mii lei) și Constanța (28.923 mii lei).

Spitalul de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, printre cele mai mari cheltuieli cu achiziții de medicamente

În perioada stării de urgență, cheltuielile angajate pentru achiziții de medicamente au fost în sumă de 25.182 mii lei, reprezentând 2,6% din totalul cheltuielilor cu asistența medicală. Cheltuielile decontate au fost în sumă de 10.111 mii lei, reprezentând 40,2% din sumele angajate și au fost acoperite în proporție de 82,3% din surse provenite de la bugetul FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate).

Cele mai mari sume angajate pentru achiziționarea de medicamente la unitățile sanitare, de interes local, verificate s-au regăsit la Spitalul Clinic Municipal „Dr.Gavril Curteanu” Oradea, Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, urmat de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca.

În general, medicamentele utilizate în perioada stării de urgență au fost achiziționate în baza contractelor subsecvente aferente acordurilor cadru încheiate în perioadele anterioare, la prețurile și în cantitățile prevăzute în aceste acorduri.

Spitalul de Recuperare Cluj, cele mai mari majorări salariale

Cheltuielile determinate de acordarea unor drepturi salariale suplimentare, specifice pe perioada stării de urgență, la nivelul entităților verificate, se ridică la suma de 262.826 mii lei, din care au fost plătite 175.776 mii lei, reprezentând 66,9% din drepturile aprobate. Peste 80,3% din aceste cheltuieli, reprezentând drepturi salariale suplimentare, au fost finanțate din bugetul FNUASS.

Cele mai mari cheltuieli determinate de acordarea unor drepturi salariale specifice au fost la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj.

La Spitalul Clinic de Recuperare Cluj, potrivit analizei indicatorului privind serviciile spitalicești furnizate în regim de spitalizare continuă, respectiv numărul lunar de cazuri externate, s-a constat că în perioada ianuarie – martie 2020, a avut loc o evoluție ascendentă a numărului de bolnavi cronici internați. Începând cu a doua parte a lunii aprilie, pe fondul epidemiei de COVID-19 și a măsurilor luate pentru prevenirea și combaterea coronavirusului, în spital au fost internate numai cazuri de bolnavi diagnosticați cu virusul SARS-CoV-2, conform Ordinului nr. 555/2020.

Potrivit reglementărilor legale, în perioada instituită privind starea de urgență, valoarea serviciilor medicale a fost decontată de către Casa de Asigurări de Sănătate Cluj la valoarea contractată și nu la valoarea realizată, la care s-au adăugat și cheltuielile suplimentare efectuate pentru combaterea epidemiei, în special majorările salariale acordate personalului direct implicat în prevenirea și combaterea COVID-19 (stimulente de risc, ore suplimentare, personal angajat fără concurs pe perioadă determinată).

Spitalul Județean de Urgență și UMF Cluj-Napoca, exemple de bune practici

Un exemplu de bună practică îl constituie modul în care autoritățile publice locale și Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, s-au implicat activ în gestionarea și suportul acordat în prevenirea și combaterea propagării infecției cu COVID-19. Astfel, Universitatea a pus la dispoziția autorităților publice spațiile de cazare aflate în proprietatea sa pentru cazarea personalului medical, asigurând astfel, gratuit, 43 de camere. În acestea au fost cazate 137 persoane, suportând integral costurile pentru utilități, întreținere și reparații aferente acestor spații.

De asemenea, este de remarcat modul în care autoritățile publice locale ale municipiului Cluj-Napoca au colaborat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, care a asigurat cazarea gratuită a unui număr de 121 persoane în imobilul aflat în proprietate, respectiv Clinica de Medicina Muncii.

Clujul, printre județele cu cele mari cheltuieli privind dezinfecția

Conform datelor centralizate în situația privind cheltuieli cu dezinfectare pe perioada stării de urgență în cazul entităților publice locale supuse auditului de conformitate au fost angajate cheltuieli cu dezinfecția în valoare totală de 97.684 mii lei, pentru care au fost efectuate plăți în sumă de 55.472 mii lei, înregistrându-se angajamente legale rămase de plătit de 42.212 mii lei.

Sumele angajate cu această destinație, în cuantum de 97.684 mii lei, au fost supraevaluate raportat la cheltuielile efectiv realizate, întrucât inițial s-a estimat o intervenție mai amplă, mai îndelungată, precum și o adresabilitate mai mare, prioritară în acel moment fiind asigurarea cadrului de acțiune pentru o situație cu o evoluție imprevizibilă.

Astfel, la data efectuării controlului, plățile în cuantum de 55.472 mii lei reprezentau 56,8% din sumele angajate, rămânând obligații de plată în sumă de 42.212 mii lei, respectiv 43,2% din sumele angajate.

Valorile cele mai mari ale cheltuielilor cu dezinfecția, potrivit graficului de mai jos, se înregistrează la Municipiul București – 30.772 mii lei, județul Ilfov – 6.948 mii lei, județul Mureș – 5.253 mii lei, județul Cluj – 4.422 mii lei și județul Suceava – 3.763 mii lei.

Județul Cluj a primit cei mai mulți bani de la stat pentru combaterea epidemiei

După Municipiul București, județul Cluj a primit cei mai mulți bani de la stat pe perioada stării de urgență pentru combaterea epidemiei. Cei mai mulți bani de la bugetul local a avut județul Iași, respectiv 85.662 lei, mai mult decât București care a avut 73.037 lei.

Cele mai multe sponsorizări (în bani) a primit județul Suceava – 3.791 lei, urmat de Sibiu – 3.058, Dâmbovița – 2.249, Alba – 2.212 și Cluj – 2.114.

Situația în județul Cluj privind resursele alocate pentru combaterea epidemiei pe perioada stării de urgență la unitățile administrativ-teritoriale și entitățile din subordinea acestora

• Total resurse (venituri) la 31.05.2020 – 1.382.383 lei
• Resurse pentru combaterea epidemiei pe perioada stării de urgență – 64.932 lei
• Sursele de finanțare a resurselor pentru combaterea epidemiei:

– buget local – 18.127 lei

– buget de stat – 18.945 lei

– buget FNUASS – 20.733 lei

– donații și sponsorizări (în bani)- 2.114 lei

– donații și sponsorizări (în natură, exprimate valoric) – 5.013 lei.

Situația județului Cluj privind cheltuielile în domeniul asistenței medicale efectuate pe perioada stării de urgență de către unitățile administrativ-teritoriale și entitățile din subordinea acestora

Achiziții de medicamente

• Angajamente legale – 2.230 lei
• Plăți efectuate – 809 

din care:

• de la bugetul FNUASSS – 687
• de la bugetul de stat – 0
• de la bugetul local – 100
• din donații și sponsorizări – 22

N.R. – După Sibiu (2.791 lei), cele mai multe achiziții de medicamente a făcut județul Cluj (2.230 lei).

Achiziții de echipamente/dispozitive medicale

• Angajamente legale – 9.010 lei
• Plăți efectuate – 4.587

din care:

• de la bugetul FNUASSS – 1.508
• de la bugetul de stat – 160
• de la bugetul local – 2.042
• din donații și sponsorizări – 877

Achiziții de materiale sanitare

• Angajamente legale -8.845 lei
• Plăți efectuate – 5.064

din care:

• de la bugetul FNUASSS – 1.134
• de la bugetul de stat – 0
• de la bugetul local – 2.876
• din donații și sponsorizări – 1.054

Drepturi salariale specifice acestei perioade

• Angajamente legale – 20.915 lei
• Plăți efectuate – 19.769

din care:

• de la bugetul FNUASSS – 14.941
• de la bugetul de stat – 4.476
• de la bugetul local – 346
• din donații și sponsorizări – 6

Cheltuieli de transport persoane și bunuri

• Angajamente legale – 1
• Plăți efectuate – 0

din care:

• de la bugetul FNUASSS – 0
• de la bugetul de stat – 0
• de la bugetul local – 0
• din donații și sponsorizări – 0

Alte cheltuieli

• Angajamente legale – 2.380
• Plăți efectuate – 1.730

din care:

• de la bugetul FNUASSS – 80
• de la bugetul de stat – 4
• de la bugetul local – 1.607
• din donații și sponsorizări – 39

Cât a cheltuit județul Cluj cu carantina pe perioada stării de urgență

Carantinare în spațiile special amenajate pe bază de contract

• Nr. persoane carantinate – 999
• Angajamente legale – 3.671
• Media cheltuielilor angajate cu carantina lei/persoană – 3.675
• Plăți efectuate pe perioada stării de urgență – 1.763
• Total cheltuieli decontate de D.S.P. – 2.307
• Angajamente legale rămase de plată – 1.908

Carantinarea în spații puse la dispoziție în mod gratuit

• Nr. persoane carantinate – 41
• Angajamente legale – 69
• Media cheltuielilor angajate cu carantina lei/persoană – 1.683
• Plăți efectuate pe perioada stării de urgență – 30
• Total cheltuieli decontate de D.S.P. – 30
• Angajamente legale rămase de plată – 39

N.R.: Cele mai multe persoane carantinate au fost în județul Bihor, respectiv 4.141, mai multe decât în București (3.279). Urmează Suceava (2.701, Mehedinți(2.428),Iași (2.323), Bacău (2.304,Teleorman (2.276). În restul județelor au fost sub 2.000 de persoane.

Cât s-a cheltuit în județul Cluj cu dezinfectarea pe perioada stării de urgență (pentru prevenirea și combaterea COVID-19)

Cheltuieli cu achiziționarea/ montarea de dispozitive cu soluții dezinfectante

• Angajamente legale – 1.473 lei
• Plăți efectuate – 1.262
• Angajamente legale rămase de plată – 211

Cheltuieli cu dezinfectarea periodică a lifturilor, casei scărilor și altor spații comune

• Angajamente legale – 2.030 lei
• Plăți efectuate – 738
• Angajamente legale rămase de plată – 1.291

Cheltuieli cu dezinfecția spațiilor din domeniul public al UAT-urilor

• Angajamente legale – 473 lei
• Plăți efectuate – 389
• Angajamente legale rămase de plată – 84

Alte tipuri de cheltuieli cu dezinfecția

• Angajamente legale – 446 lei
• Plăți efectuate – 278
• Angajamente legale rămase de plată – 168

Alte tipuri de cheltuieli finanțate de autoritățile administrației publice locale pentru combaterea epidemiei pe perioada stării de urgență

Cheltuieli cu alocația de hrană și cu indemnizația de cazare pentru personalul din serviciile sociale aflat în izolare preventivă la locul de muncă

• Angajamente legale – 520
• Plăți efectuate – 419
• Angajamente legale rămase de plată – 101

Cheltuieli pentru implementarea măsurilor de sprijin a persoanelor vulnerabile aflate în izolare la domiciliu

• Angajamente legale – 2
• Plăți efectuate – 0
• Angajamente legale rămase de plată – 2

Cheltuieli cu contractarea unor specialiști pentru acordarea de consiliere

• Angajamente legale – 0
• Plăți efectuate – 0
• Angajamente legale rămase de plată – 0

Cheltuieli cu identificarea de spații pentru izolarea persoanelor fără adăpost

• Angajamente legale – 0
• Plăți efectuate – 0
• Angajamente legale rămase de plată – 0

 Cheltuieli cu încheierea de contracte de voluntariat

• Angajamente legale – 0
• Plăți efectuate – 0
• Angajamente legale rămase de plată – 0

Alte tipuri de cheltuieli

• Angajamente legale – 382
• Plăți efectuate – 265
• Angajamente legale rămase de plată – 118

Articolul Clujul a primit cei mai mulți bani de la stat pentru combaterea epidemiei. Cât a cheltuit județul în starea de urgență apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

 În goana după urbanizare, Primăria Clujului încalcă din nou dreptul fundamental la proprietate al cetățenilor. De data aceasta, “masterplanul Sopor”cum a fost numit acesta, riscă fragmentarea mai multor terenuri ai căror proprietari nu au primit nicio explicație. 

 Aprobat încă de la sfârșitul anului trecut, masterplanul Sopor, este acum dublat, pe site-ul Primăriei Cluj, de un Plan de Urbanizare Zonal ( PUZ) care nu este în conformitate nici cu Planul de Urbanizare General(PUG), votat în 2014 și nici măcar cu condițiile agreate la aprobarea proiectului inițial. 

La discuțiile organizate în toamna anului trecut, dezvoltarea cartierului trebuia realizata pe o cotă comună cedată de asociațiile formate din proprietarii terenurilor. Aceste asociații ar fi primit toate autorizațiile în comun cedând spațiile necesare pentru utilitățile publice. Apoi, era posibilă contractarea unui dezvoltator sau construirea în regie proprie locuințele, în conformitate cu PUZ. La final, profitul este împărțit proporțional de membrii asociației. 

Însă, la aproape un an de la aprobare, vedem cum unii proprietari din Sopor sunt lipsiți de dreptul la proprietate în detrimentul celui comunitar.

Păgubitul în cauză poartă numele de Vasile și a sesizat deja, după spusele lui, de mai multe ori Primăriei Cluj-Napoca pentru o explicație la nedreptățile pe care le-a resimțit. 

Acesta susține că în momentul elaborării primului plan pentru Sopor, proprietarii ar fi trebuit sa cedeze individual, în funcție de poziția geografică, până la 25% pentru trame stradale sau instituții și 10% cotă fixă pentru spatii verzi. 

De la „cedat amiabil” la expropriat fără vreo explicație

Se pare că acum, după noul PUZ preliminar, Vasile urmează să fie expropriat dacă nu cedează primăriei, în schimbul unor despăgubiri nerentabile, terenul peste care este proprietar. 

„Nu se punea problema exproprierilor, ci al procentului dat de fiecare proprietar. Acum mi se spune că voi fi expropriat. Astfel, eu voi primi peste ani și ani câțiva euro și vecinii vând acum cu sume imense. Era vorba că cedam toți un procent de pana la 20 % pentru drum și 10 % cotă fixă pentru spațiu verde, cu care sunt absolut de acord, dar nu să fiu expropriata în tot pentru parc, patinoar, drumuri. Înțeleg dreptul comunitar, dar nu în detr imentul total al dreptului individual. Eu nu accept să fiu despagubit și să creez plus valoare terenului altuia. Pe deasupra, lipsește baza de date a proprietarilor, pentru a ne putea organiza, pentru a ne putea asocia, pentru a putea comunica. Am trimis primăriei date personale pe o aplicație în acest sens și nu ni se pune la dispoziție”, a declarat Vasile

Tot domnul în cauză ne povestește cum a încercat să ia legătura direct cu proiectantul pentru mai multe explicații, dar fără succes. A fost direcționat către o dezbatere ce va avea loc abia în septembrie. 

„Am luat legatura cu greu, cu proiectantul, dar m-a trimis la dezbaterea din septembrie. Nu mi se pare corect și legal sa fiu trimis într-o unde nu mă pot face înțeles când, prin lege, autoritățile, respectiv proiectanții trebuie să răspundă în acest demers al consultării publice. Chiar era absolut necesar să aibă program cu publicul în primărie sau, chiar mai bine, măcar un reprezentant doar pe acest aspect care sa ne asculte. Dezbaterea este doar o formalitate bifată. Cu greu mă adresez chiar și primăriei. Nu știu cu cine trebuie să iau contact”, a precizat acesta

Am încercat la rândul nostru să luăm legătura telefonic cu proiectantul planului de urbanizare însă fără succes. Ni s-a menționat că de la biroul de arhitectură că acesta ar fi în concediu.

 Lista cerințelor din sesizarea domnului Vasile este cât se poate de justificată. Printre acestea se numără căi clare de comunicare cu un reprezentat avizat al primăriei, un raport concret care să motiveze deciziile luate de primărie care îl pun în această situație neplăcută, precum și punctul de vedere al proiectantului. 

Cu toate acestea, sesizarea în cauză rămâne fără vreun răspuns de la Primărie, care nu pare că ar vrea să mai dea vreun semn de colaborare cu proprietarul în cauză.

“Doresc o justificare a nerespectării PUG și a Master Planului câstigator . Aș dori să mi se aducă la cunoștință un studiu de fundamentare sau o motivare a dispariției blocurilor de pe terenul meu și motivul acelei străzi nou trasate, atât timp cât există două drumuri mari pe lângă Becaș și paralel cu Becaș. Deci am drum la cele două capete ale terenului. Nu se justifică acel drum care pur și simplu îmi taie proprietatea.Doresc o explicație a existenței spațiului verde de asemenea dimensiuni uriașe lângă Parcul Est. Peste tot sunt scuaruri, doar la noi apare încă un parc. Lângă parcul mare est. Este ,dacă nu inexplicabil, cel puțin dubios. Dispar blocuri și apar parcuri imense de 6 ha. Plus patinoar. Așadar, nu este drept și nici corect ca proprietatea să îmi fie în întregime schimbată”, ne comunică proprietarul.

Primăria nu este la prima abatere

Nu este prima oară când Primăria Cluj se află în astfel de conflicte, a devenit deja un obicei ca, din dorința de dezvoltare și urbanizare a Clujului, demnă de înțeles de altfel, Primăria să sară sau să ignore niște etape menite să îi mulțumească și pe proprietarii terenurilor. Astfel, de foarte multe ori se întâmpla ca aceste neînțelegeri să fie disputate în instanță. De-a lungul anilor, Primăria nu a reușit să câștige procese la care s-a înhămat. Cel mai recent exemplu este chiar cel de la sfârșitul lunii trecute, când Curtea de Apel Cluj a decis câștig de cauză pentru firma de medicamente Terapia S.A după ce Direcția Generală de Urbanism Cluj a stabilit punerea terenului de pe Strada Fabricii în utilitate publică. În spațiul public, primăria este acuzată de cetățeni că “naționalizează terenuri” pentru a duce la bun sfârșit promisiunile de amenajare urbană pe care le-a făcut în 2016. 

Astfel de manevre, fie ele și bine intenționate, încalcă dreptul la proprietate al cetățenilor, drept fundamental, recunoscut și ocrotit de Constituția României. Se pare totuși, că evenimentul acesta nu va fi ultimul de acest gen. Mai există în Cluj destule zone cu potențial de reurbanizare la care primăria nu are acces din cauza proprietarilor de terenuri. 

Articolul Urbanizare cu forța! Primăria fărâmițează terenurile proprietarilor din Sopor pentru reamenajare urbană apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Garda de Mediu se spală pe mâini după ce Gazeta de Cluj a prezentat în mai multe rânduri că firma ce pregătește terenul pentru viitorul magazin Kaufland de pe Calea Baciului nr. 101 a escavat ilegal terenul și a depozitat pământul respectiv pe o proprietate privată, pământ despre care menționam că există posibilitatea să fie contaminat, având în vedere că pe acea parcelă au existat în trecut bazine de hidrocarburi.

Pe Calea Baciului nr. 101 (fosta nr. 2-4) se va deschide un nou magazin Kaufland. Terenul care va găzdui hipermarketul a aparținut firmei Punctual Invest condusă de Călin și Vasile Mureșan (cel din urmă conduce și Punctual Comimpex, cel mai mare distribuitor de ţigări din Transilvania). Punctual Invest se ocupă de pregătirea parcelei pentru că terenul trebuie preda către Kaufland în condiții optime. Deși deocamdată nu există vreo autorizație emisă de autorități care să permită efectuarea unor lucrări pe terenul respectiv, lucrările au fost puse în mișcare. Luna trecută, Punctual Invest a escavat terenul de pe Calea Baciului și a transportat pământul pe o proprietate privată la ieșite din comuna Baciu fără să aibă vreun aviz în acest sens. Pe lângă acest aspect, surse ne-au informat că terenul respectiv este posibil contaminat.

Cu toate că și în certificatele de urbanism pentru elaborarea PUZ-ului, Primăria Cluj-Napoca menționează faptul că terenurile de pe Calea Baciului nr. 101”prezintă un nivel variabil de contaminare în urma activităţilor industriale ce s-au desfăşurat aici”.

De altfel, pe acel teren sunt 11 corpuri (construcții, hale, chioșcuri, depozite etc), iar potrivit cărții funciare, există pe acel teren mai multe rezervoare subterane și stație de pompe alimentare cu combustibil, motiv pentru care, inclusiv autoritățile spun că ”prezintă nivel variabil de contaminare”.

La Baciu ilegal, la Cluj-Napoca legal

Garda de Mediu mai spune că ”la data controlului pe amplasament nu se desfășurau activități de demolare/desființare și nici nu erau prezente utilaje specifice”. Asta, cu toate că Gazeta de Cluj a prezentat fotografii de la fața locului care demonstrează că la adresa respectivă se efectua lucrări de escavare și ulterior pământul a fost transportat în comuna Baciu. Inclusiv viceprimarul comunei Baciu, Cosmin Maier a declarat că Punctual Invest nu a avut autorizație de la Primăria Baciu în vederea modificării terenului pe care s-a depozitat pământul respectiv. În schimb, Garda de Mediu ne transmite că firma familiei Mureșan ”deține contracte de valorificare/eliminare deșeuri cu societăți autorizate, precum și acorduri scrise pentru depozitare pământ încheiate cu diverși proprietari/deținători de terenuri”. Practic, reprezentanții comunei Baciu spun că lucrările s-au efectuat ilegal, cei din Cluj-Napoca spun că totul este perfect legal. Totodată, Garda de Mediu nu a menționat când a fost efectuat controlul, însă putem presupune că după data de 30 iulie 2020, având în vedere că instituția ne-a transmis că la acea dată a fost emisă autorizația de desființare pentru construcțiile existente pe acel teren. Practic, Garda de Mediu Cluj a avut nevoie de aproape o lună să se deplaseze pe Calea Baciului nr. 101 pentru a verifica informațiile furnizate de jurnaliști care au sesizat instituția la începutul lunii iulie.

Cu toate acestea, Garda de Mediu Cluj ne-a transmis faptul că la data controlului ”s-a constatat existența unei săpături pe o suprafață de cca. 200 mp, vizual, apa rezultată în urma săpăturii realizare (freaticul) nu prezenta pelicule și nici miros specific. Garda Națională de Mediu nu are în competență efectuarea de analize pentru determinarea calității apei și/sau a solului”. Adică, după o lună după ce au fost sesizați, Garda de Mediu a făcut un control, au mirosit, au plecat și au concluzionat că ”lucrările sunt în conformitate cu legislația specifică în vigoare și cu asigurarea trasabilității deșeurilor de la generare până la valorificarea/eliminarea acestora”.

Atribuțiile Gărzii Naționale de Mediu

Pe site-ul Gărzii Național de Mediu sunt specificate atribuțiile instituției în domeniul controlului gestiunii deșeurilor, substanțelor și amestecurilor periculoase. Vă prezentăm câteva dintre ele: GNM ”monitorizează producătorii, importatorii și distribuitorii de substanțe și preparate periculoase; controlează activităţile operatorilor economici privind transportul deşeurilor, controlează realizarea importului, exportului şi tranzitului de substanţe şi amestecuri periculoase, verifică respectarea condițiilor specifice prevăzute în autorizațiile eliberate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice pentru substanțele incluse în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei; controlează respectarea prevederilor legislației specifice privind substanțele care epuizează stratul de ozon”.

Indiferent dacă Garda de Mediu are sau nu atribuții în a determina calitatea solului sau a apei, instituția ar fi trebui să sesizeze o altă instituție abilitată, cu atât mai mult cu cât există posibilitatea ca acel teren să fie contaminat, teren pe care urmează să se realizeze un magazin Kaufland și pământul escavat este depozitat în diferite locuri în Cluj.

Articolul Garda de Mediu Cluj, inodoră, insipidă, ca apa sfințită! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După peste 4 ani de zile de cercetări, dosarul grădinii zoologice din Turda în care procurorii au depistat un prejudiciu de peste 1,7 milioane de lei a fost retrimis la parchet pentru refacerea anchetei. În cadrul investigației, procurorii au trimis în judecată o singură persoană, pe fostul arhitect al Primăriei Turda, Iosif Dumitru, care a fost diriginte de șantier în cadrul proiectului de reconstruire a grădinii zoologice. La sfârșitul lunii decembrie 2019, Guvernul Orban aproba o ordonanță de urgență (87/2019) în cadrul căreia se prevedea suplimentarea fondurilor pentru finalizarea proiectului de extindere a grădinii zoologice din Turda.

La începutul acestei luni, magistrații de la Tribunalul Cluj au dispus retrimiterea dosarului la procuror în cadrul anchetei care vizează investițiile de refacere a grădinii zoologice din Turda.

”În temeiul art. 345 C.proc.pen., admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de către inculpatul Dumitru Iosif, prin apărător ales, şi pe cale de consecinţă: Constată neregularitatea actului de sesizare a instanţei – rechizitoriul emis la data de 11.03.2020 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, în dosarul cu nr.84/P/2016, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Dumitru Iosif pentru săvârşirea infracţiunilor de participație improprie în modalitatea instigării la săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunii de abuz în serviciu (…) (5 acte materiale); în formă continuată a infracțiunii de fals în declarații (…) (2 acte materiale); a infracțiunilor de fals intelectual, toate comise în concurs real conform (…), sub aspectul descrierii în mod necorespunzător, din perspectiva tipicităţii, a infracţiunilor imputate. Respinge, ca nefondate, celelalte cereri şi excepţii formulate de către inculpat. În temeiul art. 345 alin. 3 C.proc.pen., prezenta încheiere se comunică Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare a instanţei şi să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă se menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori se solicită restituirea cauzei la parchet. Cu cale de atac odată cu încheierea pronunţată în condiţiile art. 346 C.proc.pen. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu , azi 06.08.2020. În temeiul art. 29 al.4 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de către inculpatul Dumitru Iosif, în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 21 al.1 C.pen”, arată soluția pe scurt a instanței.

Potrivit documentului, procurorii sunt puși în situația să spună dacă își mențin acuzațiile împotriva lui Dumitru Iosif sau refac ancheta.

Dirigintele de șantier singurul găsit vinovat

Proiectul grădinii zoologice a atras atenția și procurorilor DNA Cluj care, după ani de cercetări, au reușit să trimită un judecată un dosar în care fostul arhitect șef al primăriei turdene, Dumitru Iosif, care era și dirigintele de șantier al proiectului a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de participație improprie în modalitatea instigării la săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, participație improprie în modalitatea instigării la săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, în formă continuată, participație improprie în modalitatea instigării la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual și participație improprie în modalitatea instigării la săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În perioada 2010-2012, în contextul asigurării managementului subprogramului ”Extindere și reamenajare parc zoologic și de agrement Turda”, inculpatul, în calitățile menționate mai sus, ar fi procedat la certificarea executării unor lucrări care nu fuseseră în realitate executate, prin vizarea unor documente (situații de plăți, înscrisuri intitulate „Realizare lucrări contractate” etc.) emise de două societăți comerciale, în calitate de executant al lucrărilor.

Ulterior, în baza documentelor respective, persoane din cadrul primăriei municipiului Turda ar fi completat, fără vinovăție, la rândul lor alte înscrisuri care au permis decontarea cheltuielilor pretins executate. Acționând în această manieră a fost produs patrimoniului primăriei municipiului Turda un prejudiciu în sumă de 1.711.236 lei concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru firmele respective. Primăria municipiului Turda a formulat pretenții civile în cuantum de 2.257.881 lei. În cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpatului”, arată rechizitoriul DNA Cluj.

Inițial, cei de la DNA i-au cercetat și pe Daniela Adace, actualul director economic al Primăriei Turda și Mate Csaba, directorul parcului zoologic, dar procurorii nu i-au trimis în judecată pe cei doi.

Pe parcursul a patru ani, Primăria Turda a plătit suma de 9,2 milioane de lei pentru lucrările de la Grădina Zoologică. Din această sumă, circa 8,39 milioane de lei a fost plătită firmei Benzoat Har, principalul constructor. Alți 807.838 de lei au fost plătiți firmei Romabelt, care avea un contract de asociere cu firma Benzoat. Romabelt a fost implicată direct după ce Benzoat și-a anunțat falimentul.

Procesul de recuperare a prejudiciului de la firma constructoare pus pe pauză

Primăria Turda a deschis un proces împotriva uneia dintre firmele care a contractat lucrările, ROMABELT IMPORT EXPORT, însă instanța a respins cererea administrației turdene.

În cadrul procesului, Primăria Turda cerea ca firmă să restituie suma de 1.163,691,56 lei, reprezentând prejudiciu constatat de Camera de Conturi Cluj.  

”În urma unui control, auditorii Camerei de Conturi Cluj au constatat și consemnat în procesul verbal de constatare faptul că prin contractele de servicii de atribuire directă în favoarea pârâtei (Romabelt Import Export, n.red.) au fost contractate două lucrări, astfel consecutiv în doi ani, respectiv în anul 2014 și 2015 au fost decontate de la bugetul local lucrări suplimentare, de aceeași natură și pentru același obiectiv, în valoare de 829.988 lei fără TVA, deși contractul inițial prevedea în mod expres că nu se admit lucrări suplimentare iar „diferențele de cantități de lucrări față de cele ofertate se vor suporta de către executant”. Tot controlorii prin procesul de constatare mai sus menționat au mai constatat faptul că, în ipoteza în care aceste lucrări suplimentare erau necesare, acestea trebuiau executate și trebuiau plătite de către executant, în conformitate cu obligațiile asumate prin contractul inițial care prevede în mod expres faptul că nu se admit lucrări suplimentare, iar diferențele de cantități față de cele ofertate se vor suporta de către executant. Astfel s-a constatat faptul că au fost efectuate plăți fiind cauzat un prejudiciu Municipiului Turda în suma de 1.163.691,56 lei”.

Pe de altă parte, reprezentanții firmei spun că ei nu au nicio legătură cu auditul făcut de Curtea de Conturi la Primăria Turdeană. ”Lucrările au fost plătite în baza unor contracte valabil încheiate, pentru lucrări real executate”, arată poziția Romabelt.

Milioane tocate degeaba

Gazeta de Cluj a prezentat de curând că, la sfârșitul lunii decembrie 2019, Guvernul Orban aproba o ordonanță de urgență (87/2019) în cadrul căreia se prevedea suplimentarea fondurilor pentru finalizarea proiectului de extindere a grădinii zoologice din Turda. Din 2010 și până acum în proiectul extinderii și reamenajării grădinii zoologice din Turda au intrat bani serioși, însă fără ca proiectul să se apropie de final. Valoarea totală a proiectului este peste 9,7 milioane de lei: 6.995.000 de lei vin de la Ministerul Mediului și 2.735.000 de la bugetul local al administrației turdene.

Dezastrul de la zoo Turda

De-a lungul anilor, proiectul a fost verificat de mai multe comisii. Experții au constatat pentru majoritatea clădirilor faptul că acestea nu au fost racordate la rețeaua de ape pluviale fapt care a dus la deteriorarea parțială a zidurilor și fundațiilor. În unele cazuri nu s-au făcut intervenții minime de conservare a clădirilor. Spre exemplu unele dintre acestea nu aveau luminatoarele montate astfel că apa din precipitații au distrus pardoselile și zidurile interioare. În unele cazuri s-au cumpărat chiar și instalațiile termice, de ventilare și climatizare.

Articolul Dosarul fraudei de la grădina zoologică din Turda a fost retrimis la procurori pentru că a fost făcut ”pe genunchi” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Foștii șefi de la Salina Dej au scăpat de procesul în care li se cerea plata unui prejudiciu de 300.000 de lei. După ce Tribunalul Cluj a declinat dosarul către instanțele din București, cei de acolo au constat că, de fapt, faptele care li se impută sunt prescrise ! În paralel cu acest proces, Curtea de Apel Cluj a anulat dosare întregi de probe și interceptări realizate de procurorii DNA Cluj, în tandem cu ofițerii SRI, care vizau o anchetă făcută la Salina Dej. Pus în fața unui dosar ”gol” procurorul de caz a închis dosarul pe motiv că ”fapta nu există”.

Societatea Națională a Sării a deschis un proces împotriva foștilor șefi de la Salina Dej, Mihuț Georgel, TORPENYI FRANCISC ALBERT, Hărănguș Maria și Pop Zenu, în care se cere atragerea răspunderii patrimoniale pentru un prejudiciu de 300.000 de lei.  Valoarea prejudiciului a fost stabilită de un raport al Curții de Conturi Cluj și de un control al SNS.

Inițial, procesul a fost deschis la Tribunalul Cluj în primăvara anului trecut. Însă, instanța a considerat că dosar ar trebui judecat la Tribunalul București și a declinat judecarea cazului.

”Admite excepţia necompetenţei teritoriale. Declină competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamanta SOCIETATEA NAŢIONALĂ A SĂRII SA prin Sucursala Salina Ocna Dej în contradictoriu cu pârâţii MIHUŢ GEORGEL, HARANGUŞ MARIA, TORPENYI FRANCISC şi MOLDOVAN RAREŞ DUMITRU în favoarea Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a litigii de muncă şi asigurări sociale”, arată soluția pe scurt a instanței clujene.

Tribunalul București a preluat dosarul la jumătatea anului 2019 și după câteva luni decide că fapta de care foștii șefi ai Salinei Dej sunt acuzați sunt prescrise.

”În cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii patrimoniale a salariaților având în vedere că reclamanta invocă în susținerea pretențiilor sale un prezumtiv prejudiciu pe care nu îl dovedește în nici un fel și pe care 1-a descoperit și l-a fixat de o manieră arbitrară după 3 ani de la semnalarea unor neregularități. Nu se poate stabili, în concret, din referat sau din raport care a fost și în ce a constat fapta ilicită. Se susține că aceștia ar fi încălcat atribuțiile de serviciu, fără a se specifica care anume atribuții au fost încălcate și în ce mod. În cauză, nu s-a probat existența vinovăției salariaților. Reclamanta afirmă vinovăția pârâților prin raportare la un presupus prejudiciu și nu la o faptă de încălcare a obligațiilor contractuale derivând din raportul de muncă. Nu se pot imputa subsemnaților și celorlalți salariați așa-zise prejudicii rezultate ca urmare a unor interpretări privind oportunitatea încheierii unor contracte sau cheltuieli efectuate în condiții de legalitate și cu respectarea normelor și procedurilor interne”, arată o parte din motivarea Tribunalului București.

Rapoartele SNS și ale Curții de Conturi arătau modalitatea în care au fost făcute o serie de plăți către firma Vasrom patronată de Vasile Pop, om de afaceri din anturajul deputatului PSD din Dej, Cornel Itu.

Acum societatea se află în insolvență.

Contractul Vasrom

În urma unui control, Curtea de Conturi Cluj a decis că șefii SNS ar trebui să stabilească „întinderea prejudiciului cauzat Sucursalei Salina Ocna Dej prin plata către Vasrom SRL D a facturilor emise în baza contractului 18/04.07.2014 în condițiile în care societatea nu a făcut dovada pentru personalul pus la dispoziție că este apt de muncă și că are cu acesta un contract de muncă încheiat în condițiile legii; a facturilor emise în baza contractului 23/18.08.2014 în condițiile în care societatea nu a făcut dovada pentru personalul pus la dispoziție că este apt de muncă și are cu acesta un contract de muncă încheiat în condițiile legii, iar numărul de ore prestate este superior celor stabilite prin contract respectiv de 8ore/schimb/zi;durata contractului a fost prelungită nelegal peste termenul pentru care a fost aprobată contractarea serviciului; pentru servicii și activității care nu au făcut obiectul contractului 23/18.08.2014.”

Prin Raportul nr.721/31.01.2019, privind punere a în aplicare a recomandărilor din raportul de control al Camerei de Conturi Cluj nr. 3774/05.04.2016, a Deciziei nr. 14/2016, a încheierii nr.78/2016, si a Raportului de follow-up nr. 103 60/2018, punctul 6 s-a stabilit întinderea prejudiciului de către comisia numită prin Decizia nr.78/20.04.2018 și anume, valoarea plăților nelegale este de 308.459,51  lei   (49.290 lei efectuate în baza contractului   nr. 18/04.07.2014, si 259.169,51 lei în baza contractului nr. 23/18.08.2014). Consecințele   economico-financiare ale abaterii de la legalitate și regularitate au constat în prejudicierea reclamantei cu suma de 308.459,51 lei.

Cum se îngroapă un dosar

Dosarul DNA a fost ”dezamorsat” de Curtea de Apel Cluj în primăvara acestui an. Instanța clujeană a dispus definitiv eliminarea a nu mai puțin de 161 de file conținând interceptări efectuate de către DNA Cluj cu sprijinul SRI. El a fost acuzat de procurori de luare de mită în formă continuată și complicitate la spălare de bani în formă continuată.

Potrivit procurorilor în perioada 07.07.2011 – 11.12.2013, Mihuț Georgel a luat o mită de la un om de afaceri, în nouă tranșe succesive, în valoare de 87.841,59 lei pentru a sprijini interesele unei firme private în relația cu Salina Ocna Dej. Acest „sprijin” consta în obținerea atribuirii, de la autoritatea contractantă Societatea Națională a Sării SALROM SA sau de la Salina Ocna Dej (structură din cadrul acestei societăți naționale), a unor contracte de lucrări și servicii, precum și derularea acestora în condiții favorabile intereselor societății private.

Și în privința acestui dosar există o serie de controverse. Dacă Tribunalul Cluj considera că probele în baza cărora fostul șef al Salinei Dej a fost trimis în judecată sunt concludente, Curtea de Apel Cluj a avut o opinie diametral opusă.

Pe de altă parte, procurorii DNA Cluj susțin ”cu privire la nelegala administrare a probelor rezultate din activitățile de supraveghere tehnică, s-a invocat că mandatele au fost declasificate numai parțial astfel că nu se poate verifica legalitatea acestora, nici raportat la compunerea completului de judecată, nici raportat la autoritatea care le-a pus în executare. Și această susținere a fost nefondată, neexistând nici o încălcare a dispozițiilor legale, astfel că nu sunt incidente prevederile art.281 alin.1 lit.a Cod procedură penală. Mandatele contestate nu au fost emise în temeiul Codului de procedură penală, ci au fost emise și aplicate în baza dispozițiilor Legii nr.535/2004.

S-a susținut că la dosarul cauzei nu se regăsesc actele procesuale în baza cărora  au fost emise mandatele de siguranță națională și nici actele procedurale din care să rezulte modul în care au fost puse în executare, astfel că nu s-a putut verifica dacă încheierile prin care au fost autorizate aceste interceptări și înregistrări au fost date cu respectarea legii.

Susținerea că nici unul dintre inculpați nu este acuzat de săvârșirea vreunei infracțiuni împotriva securității naționale este nerelevantă și provine dintr-o confuzie realizată între categoriile distincte de infracțiuni împotriva securității naționale și amenințări la adresa securității naționale, în sensul art.3 din Legea 51/1991.

10 km pătraţi de sare la Salina Dej

Zăcământul de sare din Dej are o suprafaţă de circa 10 km pătraţi, fiind dispus sub forma unei lentile. Potenţialul de exploatare al acestui zăcământ este de cel puţin 100 de ani. Rezervele sunt dispuse pe şapte nivele, iar în prezent exploatarea se face abia în miezul “lentilei”. Dacă sarea extrasă din alte unităţi are un procent de NaCl de 2-3%, cea din Ocna Dej are o concentraţie de 98-99%. Deși salina ar putea produce 600.000 de tone de sare anual, capacitatea este folosită doar la jumătate şi are o rentabilitate de 20%.

Un mason și un ”client” DNA printre șefii Salinei Dej

Francisc Torpenyi, fost director al Ocnei Dej, face parte din Loja Masonică Dej, RL Lucian Blaga nr 276 oraș Dej. Un alt șef al Salinei Dej este Mihuț Georgel. El a fost implicat într-un dosar penal instrumentat de DNA, fiind și reținut în urmă cu câțiva ani. Gazeta de Cluj a publicat câteva articole despre modul în care se făceau afaceri la poarta Salinei Dej cu girul directorului instituției, Georgel Mihuț. Firmele preferate de Georgel Mihuț cumpărau sarea la prețuri preferențiale, pentru ca, ulterior, să o revândă la un preț mai mare chiar la poarta instituției.

Articolul Justiția s-a spălat pe mâini de prejudiciul de 300.000 făcut la Salina Dej apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După 14 ore de percheziții, fostul comisar de la Crimă Organizată Cluj, Liviu Șipoș, a fost reținut și dus la DIICOT București pentru audieri.

Sâmbătă, la locuința acestuia au început perchezițiile procurorilor de la DIICOT la ora 6 dimineață și au fost finalizate după 14 ore, scrie cluj24.ro.

Șipoș s-a pensionat din Poliție în urmă cu mai mulți ani și a lucrat în ultima perioadă ca șef al securității la firma Fujikura Automotive din Cluj.

Liviu Șipoș a fost specializat în lupta antidrog.

Articolul După 14 ore de percheziții la casa unui fost comisar de la Crima Organizată Cluj, Liviu Șipoș a fost reținut apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul comisar șef de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Cluj, Liviu Șipoș, a fost reținut pentru 24 de ore de către foștii colegi pentru șantaj și lipsire de libertate în mod ilegal. Potrivit unor surse judiciare, Șipoș este acuzat că a coordonat o rețea de crimă organizată care se ocupa șantajarea oamenilor de afaceri.

La data de 16.08.2020, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea pe o perioadă de 24 de ore a unui număr de 4 inculpați, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, violarea sediului profesional, acces ilegal la un sistem informatic, transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic, fals informatic și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată.

În cauză s-a stabilit faptul că, în perioada decembrie 2019 – august 2020, pe raza județului Cluj, a acționat un grup infracțional organizat, format din 6 persoane, coordonat de către un inculpat, fost lucrător în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a desfășurat activități de identificare a unor oameni de afaceri pe care i-a supravegheat, utilizând inclusiv mijloace tehnice neautorizate (dispozitive GPS și dispozitive de interceptare și înregistrare a convorbirilor purtate în mediul ambiental) și, sub diferite pretexte, le-a solicitat remiterea unor sume importante de bani.

În ceea ce privește modul de operare utilizat de către membrii grupării, acesta consta în identificarea unor persoane care ar putea fi pretabile la implicarea în activități infracționale din sfera traficului internațional de droguri. Posibilele suspiciuni ale membrilor grupării erau generate în două modalități: fie persoana vizată avea antecedente penale în acest sens, fie în urma verificărilor efectuate de către aceștia au rezultat informații conform cărora anumite persoane fizice sau juridice au obținut venituri mari într-o perioadă scurtă de timp deși obiectul lor de activitate nu era în opinia acestora generator de astfel de profituri financiare.

Liderul grupării era cel care identifica potențiali oameni de afaceri șantajabili, iar ulterior coordona membrii grupării să monteze pe autovehiculele persoanelor vătămate dispozitive de urmărire de tip baliză/dispozitive GPS, unele dintre acestea având și funcția de microfon prin care se poate realiza ascultarea și înregistrarea discuțiilor purtate de către victime, să pătrundă fără drept în spații private și să monteze dispozitive de interceptare și înregistrare a discuțiilor purtate în mediul ambiental, să realizeze activități de acces ilegal la sisteme informatice precum și, cu ajutorul relațiilor pe care le aveau în cadrul structurilor MAI, să efectueze verificări în bazele de date ale acestora.

De asemenea aceștia procedau chiar și la închirierea unor apartamente situate în proximitatea locuințelor persoanelor vizate și de unde ar putea observa programul acestora sau asculta prin utilizarea unor mijloace tehnice performante discuțiile purtate în interior.  Toate aceste activități erau derulate în scopul obținerii unor eventuale date și informații compromițătoare în baza cărora să poată percepe ulterior sume de bani de la persoanele vătămate.

Având în vedere experiența profesională dobândită în anii în care și-a desfășurat activitatea în cadrul structurilor operative ale M.A.I., liderul grupului îi instruia periodic pe membrii grupării în vederea adoptării în mod constant a unor măsuri de contracarare a unor eventuale acțiuni derulate de organele de urmărire penală și care să îi vizeze. În acest scop membrii grupării comunicau în permanență în timpul activităților de filaj îndreptate împotriva victimelor, transmițându-și eventuale autoturisme suspecte care se interpun între cele ale lor și cele conduse de persoanele vizate și de asemenea procedau la verificarea autovehiculelor pe care le foloseau pentru a identifica eventuale mijloace tehnice de monitorizare.

Într-unul din cazuri, membrii grupării au procedat la abordarea directă a persoanei vătămate, amenințarea acesteia cu o armă de foc și, sub pretextul că ar fi polițiști pe linia antidrog, i-au solicitat acesteia ca în schimbul mușamalizării unui dosar fictiv ce ar fi fost deschis împotriva ei să le achite suma de 200.000 Euro.

La data de 14.08.2020, procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO au efectuat o acțiune de prindere în flagrant a inculpaților care, cu ocazia interceptării ilegale a convorbirilor purtate de către mai multe persoane vătămate, în biroul unei societăți comerciale pe care o administrau, au luat la cunoștință despre o eventuală tranzacție financiară pe care au apreciat-o ca fiind de natură ilicită și au planificat intrarea în mod fraudulos în sediul firmei în scopul sustragerii unei sume impresionante de bani despre care aceștia considerau că s-ar fi aflat în incintă.

Asupra lor a fost descoperit un dispozitiv tip microfon și ustensile destinate instalării și disimulării acestuia, iar în sediul firmei au mai fost identificate un dispozitiv de ascultare ilegală asemănător montat în biroul unde administratorii firmei își desfășurau activitatea, precum și 2 balize GPS montate pe autovehiculele utilizate de către aceștia. La aceeași dată, procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO au efectuat un număr de 6 percheziții domiciliare în urma cărora au fost înscrisuri, medii de stocare și suporți optici conținând date cu caracter clasificat, sumele de 26.805 euro, 36.165 USD, 26 de telefoane mobile, 19 stick-uri de memorie, 3 tablete, 4 dispozitive tip microfon de interceptare a discuțiilor în mediul ambiental, 1 baliză GPS, 2 camere video disimulate în borsete, 1 pistol de 9 mm deținut legal, 83 de cartușe și un autoturism de teren.

Una dintre persoanele pe care gruparea lui Șipoș o avea în vizor este actualul primar din Turda, liberalul Cristian Matei.

În cursul zilei de astăzi, inculpații vor fi prezentați Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile.

sursă- https://foaiatransilvana.ro/2020/08/16/2936/

Articolul Șantaj și trafic de informații: Șipos, fost comisar, reținut de DIICOT. Primarul din Turda este și el pe lista neagră apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un judecător de la Tribunalul București a dispus arestarea fostului comisar șef Liviu Șipoș, de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog Cluj, pentru 30 de zile.

Se pare că cei vizați de DIICOT sunt Șipoș Liviu, Groșan Adrian, Neagu Nicolae, Zahiu Ionel Cosmin, Lupea Emil Iulian, patru dintre aceștia fiind reținuți de procurori, inclusiv fostul șef de Crimă Organizată Cluj.

Patru persoane au fost arestate pentru 30 de zile fiind acuzate de șantaj, potrivit foaiatransilvana.ro.

La data de 16.08.2020, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea pe o perioadă de 24 de ore a unui număr de 4 inculpați, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, violarea sediului profesional, acces ilegal la un sistem informatic, transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic, fals informatic și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată.

În cauză s-a stabilit faptul că, în perioada decembrie 2019 – august 2020, pe raza județului Cluj, a acționat un grup infracțional organizat, format din 6 persoane, coordonat de către un inculpat, fost lucrător în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a desfășurat activități de identificare a unor oameni de afaceri pe care i-a supravegheat, utilizând inclusiv mijloace tehnice neautorizate (dispozitive GPS și dispozitive de interceptare și înregistrare a convorbirilor purtate în mediul ambiental) și, sub diferite pretexte, le-a solicitat remiterea unor sume importante de bani.

Articolul Cine sunt persoanele reținute de procurori, alături de fostul șef de la Crimă Organizată Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Municipiul Cluj-Napoca a încheiat un contract de restructurare cu niște investitori imobiliari, unul dintre ei fiind și Radu Taica. Pe cei 31.000 de metri pătrați se vor construi mai multe clădiri cu diferite înălțimi, între 5 și 11 etaje. Practic, pentru ca investitorii să poată să schimbe destinația terenurilor unităților industriale, trebuie încheiat un contract între municipalitate și proprietarii terenului, prin care cei din urmă sunt obligați în realizarea unor beneficii publice pentru folosul comunității locale: de la lărgirea unor străzi până la construirea unei grădinițe.

Incinta fostei fabrici clujene Fimaro se transformă în ansamblu imobiliar

Pe strada Corneliu Coposu nr. 167 și 167A se va construi un ansamblu imobiliar mixt. Beneficiarii viitorului ansamblu de locuințe sunt Fimaro Invest SA, Fimaro Development (deținute de Radu Taica), Carmen și Florin Uță, Mona și Cătălin Dumitru, care au propus printr-un PUZ restructurarea incintei Fimaro, parcelarea acesteia și dezvoltarea unui ansamblu mixt. Terenul vizat este de 31.011 metri pătrați.

Pe cele 3,1 hectare se dorește ridicarea mai multor clădiri cu regim diferit de înălțime, între 5 și 11 etaje, cu o înălțime maximă admisă de 48 de metri. Deoarece parcela se învecinează și cu pârâul Nadăș se propune o retragere de minim 13 metri.

Contract între municipalitate și beneficiari

Consiliul Local a aprobat în ultima ședință un contract între municipalitate și beneficiarii proiectului. Este nevoie de un astfel de contract deoarece prin noul PUG teritoriile industriale existente își păstrează destinația actuală. Astfel că, restructurarea zonei sau schimbarea destinației terenurilor unităților industriale se face doar pe bază de contract între Consiliul Local și proprietarii unităților industriale. Practic, investitorii trebuie să poarte negocieri cu administrația locală pentru a se stabili noul profil funcțional și obiectivele de interes public necesare în zonă (infrastructură, spații verzi, locuri de joacă, piațete, instituții publice de învățământ, sănătate, locuințe sociale etc.). Totul pe cheltuiala investitorilor!

Ce obligații au investitorii

– lărgirea străzii Corneliu Coposu între str. Stănescu Popa și str. Strungarilor precum și a străzii Strungarilor în vederea decongestionării traficului

– amenajarea fâșiei adiacentă pârâului Nădaș pe toată lungimea parcelelor, cu dotări edilitare corespunzătoare. Zona va fi organizată ca promenadă cu acces public nelimitat. Se vor putea organiza trasee pietonale și velo, locuri de odihnă etc.

– construirea unei unități de învățământ de interes public (grădiniță) cu acces separat și curte pentru activități în aer liber

– activarea unui areal subutilizat și deblocarea unei zone cu caracter de barieră urbană

– condiții atractive pentru investiții/locuri de muncă prin asigurarea profilului mixt (locuințe, birouri, comerț și servicii, dotări, cercetare etc.)

– înscrierea în modelul urban al traseelor scurte (evitarea multiplicării traficului generat de deplasări la și de la locul de muncă)

– asigurarea unei zone active și atractive pe tot parcursul zilei

– dezvoltarea și extinderea rețelei de spații exterioare și verzi cu acces public din cartier (alei, pasaje, piațete, scuaruri, promenada) pe baza unor proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane, asigurarea unor spații exterioare pietonale de calitate prin asigurarea parcărilor la nivelurile subterane ale construcțiilor propuse, mobilarea pe baza unui concept coerent pentru imaginea urbană a spațiilor cu acces public

– construirea de locuințe de calitate în cadrul unui ansamblu coerent care va fi edificat pe baza unui proces integrat de restructurare

Taica găzduiește temporar polițiștii clujeni

La aceeași adresă, pe strada Corneliu Coposu nr. 167 funcționează temporar din 28 noiembrie 2019 și sediul Poliției Municipiului Cluj-Napoca ca urmare a renovării clădirii în care funcționează instituția.

Pentru chirie, Poliția Municipiului plătește lunar suma de 143.677 lei plus TVA, adică aproximativ 30.000 de euro (fără TVA). Contractul expiră la sfârșitul lunii august 2021, ceea ce înseamnă o chirie totală de aproximativ, 3.000.000 lei (628.500 euro) la care se adaugă TVA.

Firma câștigătoare, Fimaro Invest SA, este deținută de dezvoltatorul imobiliar Vector Capital SRL, controlat de omul de afaceri Taica Radu Horațiu.

Vector Capital, companie profilată pe dezvoltarea imobiliară, se află 100% în posesia lui Țaica, om de afaceri cu dețineri în societățile Altius Capital, Citius Capital sau Arena Statistics.

De-a lungul timpului a mai avut dețineri în firmele Avantgarde Finance, Capital Imobiliare, Decorint SRL, Target Imobiliare, Arcada Houses, Target Administrarea Activelor, Observator SA. Țaica este implicat și în proiectul inițiat pe fosta platformă industrială Fimaro.

Până în 2016, în Consiliul de Administrație al Fimaro Invest a făcut parte și Claudiu Liviu Sugar și Pinte Mircea Gheorghe, însă aceștia au fost revocați din funcție, rămânând doar Radu Taica cu un mandat de patru ani.

Cei trei au dezvoltat mai multe proiecte imobiliare în Cluj, iar în 2018. Claudiu Sugar este și unul dintre fondatorii proiectului Crama La Salina din Turda. Sugar a făcut în trecut afaceri și cu Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul șef al serviciului secret cunoscut și sub numele ”Doi și-un sfert”.

Claudiu Sugar a fost unul dintre sponsorii campaniei electorale al lui Emil Boc din anul 2008. De asemenea, potrivit presei naționale, și Radu Taica ar fi fost un om de bază al primarului.

Despre Fimaro

Fabrica Fimaro a fost fondată în 1924, ca atelier mecanic şi turnătorie de fontă, devenind după al Doilea Război Mondial, un producător de utilaje şi echipamente pentru cantine, precum şi de utilaje pentru procesare a produselor alimentare.După anul 1960 Fimaro a dezvoltat maşini şi linii pentru industria textilă şi a pielăriei. Din 1998 Fimaro a început să ofere diverse servicii de fabricaţie pentru industria auto, industria lemnului, industria metalurgică, amenajare spaţii verzi, instalaţii de condiţionat şi purificat aer, instalaţii de ventilare. Activitatea industrială iniţială a încetat sau s-a restrâns considerabil. În prezent o parte din spaţii sunt închiriate micilor întreprinderi pentru activităţi de producţie şi servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, depozitare etc .

Articolul Fimaro a reușit să obțină restructurarea zonei și să construiască blocuri până la 11 etaje în urma unui contract încheiat între investitori și municipalitate. Care sunt obligațiile apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La Câmpia Turzii, americanii își modernizează baza militară NATO în cadrul unui proiect de aproximativ 284 de milioane de euro, fără TVA. Până în momentul de față contractul este licitat de cinci societăți comerciale. Unele dintre ele reprezintă afaceri din domeniul construcțiilor la nivel european sau mondial, iar altele sunt conectate la o serie de afaceri mioritice care au cochetat cu anchetele procurorilor. Chiar dacă statul american este administratorul bazei militare, beneficiarul lucrărilor este Ministerul Apărării Naționale care va alege câștigătorul licitației.

Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii este vizată de un proces amplu de modernizare pentru că, potrivit unor demersuri ale Forţelor Aeriene SUA, urmează să devină un punct strategic pentru operațiunile armatei americane în sud-estul Europei.

Valoarea investiției din cadrul acestui proiect, care presupune o reconfigurare a bazei militare, este de 284 de milioane de euro, fără TVA. În cursa pentru obținerea acestui contract s-au înscris cinci societăți de construcții: Strabag, Danya Cebus Rom, Leviatan Design, Intrakat și Concelex. Criteriile pe care societățile trebuie să le respecte vor fi evaluate până pe 28 octombrie 2020, după care companiile selectate îşi vor putea transmite ofertele de participare. Durata de execuţie a lucrărilor este de 67 de luni de la data semnării contractului de proiectare şi execuţie.

Grupul Strabag este deținut de Raiffeisen Bank Austria. Este greu de găsit vreo primărie din ţară care să nu fi avut, de-a lungul timpului, măcar un contract atribuit austriecilor de la Bitunova, firmă din cadrul grupului. Pe de altă parte, există numeroase credite contractate de Ministerul Transporturilor ori de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) SA de la Raiffeisen Bank, tocmai pentru lucrări de construcţii de drumuri.

Pentru a vedea care este traseul banilor din infrastructură trebuie arătat că, spre exemplu, Raiffeisen Bank Austria, partener al BERD în co-finanțarea lucrărilor la Autostrada București-Brașov, este acționar majoritar al uneia dintre cele trei firme constructoare, societatea austriaca Strabag AG, care a primit fără licitație din partea statului român, în urma unui parteneriat public-privat, un tronson al Autostrăzii București-Brașov, în valoare de peste 300 de milioane de euro. STRABAG AG Austria a câștigat lucrările de execuție pe primul tronson al autostrăzii București-Brașov, secțiunea capitala – Ploiești.

Danya Cebus Rom este divizia din România a unui grup din Israel care activează în domeniul construcțiilor din Statele Unite, Rusia şi ţări din Europa Centrală şi de Est.

La noi, compania este cunoscută pentru construcţia clădirilor de birouri din proiectul AFI Cotroceni, dar şi a mallului cu acelaşi nume din București.

De asemenea, această companie a construit și baza militară americană de la Deveselu.

Afaceri grecești pe plaiuri românești

Compania Intrakat face parte din grupul grecesc Intracom, cunoscut în România pentru două afaceri răsunătoare: una cu Loteria Română și alta cu Ministerul Justiției, ambele fiind controversate.

Intrasoft și Intrarom, două dintre companiile grupului menționat anterior, au câștigat contracte de zeci de milioane de euro în România, în asociere cu firme precum Siveco, de la Ministerul Justiției sau Loteria Română. Ițele acordării acestor contracte trec prin filiera Udrea – Cocoș – Bittner, detaliile afacerilor fiind publicate în mai multe serii de anchete jurnalistice. De asemenea, afacerile respective sunt tangențiale și cu dosarul Microsoft.

În 25 iulie 2007, Centrul Naţional SIS a atribuit Intrarom SA, prin negociere directă, un contract în valoare de 1.074.312,4 lei fără TVA, pentru furnizarea de servicii de mentenanţă evolutivă. În 21 decembrie 2012, Intrarom primeşte, tot prin negociere directă, un contract de 2.397.556,59 lei fără TVA, pentru furnizarea de servicii software. Contractele au continuat şi după plecarea Corinei Artopolescu de la conducerea Centrului Naţional SIS. În 30 aprilie 2014, prin licitaţie, Intrarom este desemnată să livreze servicii de mentenanţă şi suport tehnic pentru echipamentele de comunicaţii şi securitate, în valoare de 4.078.722 lei fără TVA. Un contract similar, în valoare de 1.357.437 lei fără TVA, a fost încheiat în 9 mai 2014. În 30 aprilie acelaşi an, Intrarom mai primeşte un contract, în valoare de 8.833.996 de lei fără TVA, pentru mentenanţă şi suport tehnic pentru produsele hardware şi software IBM instalate şi configurate, iar, în 16 mai 2014, aceeaşi companie primeşte de la Centrul Naţional SIS un alt contract, în valoare de 3.523.489 lei fără TVA.

Intrarom, alături de Fujitsu Siemens, a participat la mai multe proiecte ale Microsoft România, începând cu anul 2003.

Intrarom SA, clientul Centrului Naţional SIS, deţine, din 2001, acţiuni la o companie denumită Lotrom SA. La momentul respectiv, din Lotrom mai făceau parte, ca acţionari, Intralot SA Gecia, Morton Fininvest Holding Luxemburg, doi greci (Tsoukalidis Konstantinos şi Antonopoulos Constantinos), Switel Corporation din Liechtenstein, precum şi controversatul personaj Ion Petre, paravan al lui Dorin Cocoş şi Alexandru Bittner în zeci de firme.

În cursul anului 2013, Curtea de Conturi a României şi Consiliul Concurenţei au constatat grave nereguli cu privire la modul în care Compania Naţională Loteria Română a încheiat mai multe contracte cu un grup de trei firme, în perioada 2003-2013. Este vorba despre Intralot SA, Intracom SA şi Lotrom SA, care, în 2013, împreună cu Loteria Română, au fost amendate cu 3,8 milioane de euro, după ce Consiliul Concurenţei a constatat că au realizat o înţelegere privind implementarea programului videoloterie în România, stabilind o obligaţie de neconcurenţă în cadrul contractului de credit-furnizor.

Americanii bagă bani serioși în baza militară de la Câmpia Turzii

Baza aeriană de lângă Turda, unde își au casa o parte din vechile avioane de luptă MiG-21 Lancer ale României, va deveni un „nod” strategic al operațiunilor aeriene desfășurate de Armata SUA în Europa pe flancul de sud-est al NATO, în cadrul programului European Deterrence Initiative (EDI, Inițiativa Europeană de Descurajare), prin care trupe și aeronave americane sunt rotite permanent, cu scopul de a descuraja operațiuni militare agresive ale Rusiei, precum cea din Crimeea, din 2014.

În baza de la Câmpia Turzii SUA a investit 14 milioane de dolari în ultimii cinci ani.

Acum, este însă vorba de o sumă mult mai mare: 130,5 milioane de dolari, cea mai mare sumă pe care Forțele Aeriene SUA o solicită Congresului, pentru investiții în infrastructura bazelor din Europa, în cadrul bugetului pentru anul fiscal 2021 (care începe în octombrie 2020).

Baza de la Câmpia Turzii poate fi folosită pentru transport aerian de suport al liniei de front, dar și pentru misiuni de supraveghere și recunoaștere mai de anvergură, explică generalul Bălăceanu.

„Adâncimea îți asigură rezerva, când cei de pe prima linie își pierd capacitatea de reacție, atunci se intervine pe principiul luptei din adâncime, înspre front. O bază din prima linie trebuie să aibă în primul rând aeronavele care acționează în timp scurt și care pot ieși la interceptare, chiar și elemente de cercetare și supraveghere aeriană, dar în general capacitățile legate de transportul aerian, de capacitățile de întărire a celor din prima linie vin tot din adâncime. Și pentru misiunile complexe de cercetare și supraveghere, cu echipamente performante, care acoperă o zonă foarte mare, poți să vii tot din adâncime”, explică generalul.

Misiunile de recunoaștere și supraveghere par să devină un punct important al bazei aeriene din județul Cluj. În ianuarie 2020, din Polonia la Câmpia Turzii au fost aduse pentru a doua oară drone MQ-9 Reaper ale Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, făcând presa din România să titreze că drona care l-a ucis pe generalul iranian Soleimani a venit în România.

„Scopul mutării MQ-9 Reaper este să continuăm să strângem informații, supraveghere și recunoaștere pentru forțele aliate. Suntem aici să dezvoltăm abilitatea de a ne muta între baze rapid și de a avea infrastructura necesară”, explica în februarie, la Câmpia Turzii, generalul de brigadă Michael Koscheski, șeful operațiunilor US Air Force in Europe, cu ocazia exercițiului româno-american „Dacian Reaper 20”, explica cadrul militar.

În 2018, guvernul României a aprobat o investiție de 1,6 miliarde de lei (peste 330 de milioane de euro) pentru extinderea și modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, în ideea că acolo vor veni următoarele cinci avioane F-16 pe care România le cumpără din Portugalia.

Suma cuprindea și exproprierea a peste 370 de hectare de teren din comuna clujeană Luna, unde se află baza aeriană. Statul le-a oferit celor 1.326 de proprietari despăgubiri de circa 1,18 milioane de lei, însă mai mulți proprietari au dat statul în judecată pentru că au considerat sumele prea mici.

Până în martie 2020, din proiectul de investiții al României la Câmpia Turzii, etapizat pe 5 ani, se realizase doar împrejmuirea noului perimetru al cazarmei 1833 Câmpia Turzii.

Afaceri cu abonament

Firma Concelex, înscrisă și ea în cursa pentru contractul de construire a bazei NATO de la Câmpia Turzii, a declarat pe anul trecut o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de lei, un profit de 36.9 milioane de lei, datorii de 64.9 milioane de lei și peste 400 de angajați.

Firma este administrată de Visan Beniamin Cătălin și deținută de Daniel Pițurlea, om de afaceri din domeniul imobiliar care derulează afaceri în tandem cu Cristian Erbașu. Societatea lui Pițurlea a fost în topul preferințelor unor primari controversați din București care au fost acuzați că au cheltuit nejustificat banii. De asemenea, Erbașu este unul dintre oamenii de afaceri controversați care deține societăți comerciale abonate la contractele publice ale instituțiilor statului. În urmă cu câțiva ani, sediul companiei Erbașu a fost ținta anchetatorilor de la Direcția Generală Antifraudă și politie. Au fost ridicate acte contabile, iar proprietarul Cristian Erbașu a fost dus la audieri, în calitate de martor. Compania pe care au anchetat-o autoritățile pentru o posibilă fraudă a fost moștenită de la tatăl lui, Mihail Erbasu, care s-a sinucis în urmă cu mai mulți ani, în condiții misterioase, în vila sa din Snagov. Potrivit anchetatorilor, afacerea vizată avea ramificații în aproape jumătate de țară. 116 firme au fost urmărite penal pentru evaziune fiscala și spălare de bani. Prejudiciul estimat se ridica la aproximativ 30 de milioane de euro, dar sumele spălate de suspecți erau estimate la 100 de milioane de euro.

Însă, Erbașu nu a fost trimis în judecată și, mai mult, firmele sale și-au revenit spectaculos.

Portalul instanțelor de judecată a fost dat pe mâna grecilor

În anul 2006, Ministerul Justiției a încheiat contractul pentru Ecris IV cu o altă firmă grecească. Din motive care nu au fost făcute publice, Ministerul Justiţiei a renunţat la serviciile societăţii care lucrase până atunci la Ecris şi a ales o firmă grecească European Dynamics pentru realizarea sistemului Ecris IV şi societatea Total Soft pentru mentenanţa Ecris-ului. SC Total Soft este administrată de grecul Kiakidis Theodoros, acţionarii minoritari sunt Dan Liviu Drăgan şi Florin Manea, iar principalul acţionar este SC Smart Investment Software Solution, un SRL deţinut de off-shore-ul grecesc Ferabosco Investments LTD. Cu alte cuvinte, contractul în valoare de 1.650.000 de euro din Fonduri Phare a ajuns la greci. Pe lângă suma contractului, de la bugetul de stat se mai plătesc lunar peste 40.000 de lei societăţii Total Soft pentru mentenanţa sistemului.

Acuzații de spionaj

Socrates Kokkalis, unul dintre fondatorii grupului Intracom, a fost acuzat că a colaborat cu structura STASI. El a fost și președintele clubului sportiv grecesc Olympiakos, iar în cadrul acestei organizații, mâna lui dreaptă era grecul TSOUKALIDIS KONSTANTINOS. Kokkalis s-a născut în Atena, în 1939, apoi a emigrat împreună cu familia în Iugoslavia și ulterior în România, unde și-a petrecut o bună parte din viață.

După absolvirea liceulului „I.L.Caragiale” din București, a plecat în Rusia unde și-a început studiile universitare, pe care le-a continuat la Universitatea Humboldt din Berlin, obținând masteratul în fizică și electronică. A înființat societatea Intracom în 1967, iar Intrarom a fost prima filială a acestei societăți. El a fost acționat în justiție sub acuzațiile de „spionaj în favoarea STASI, spălare de bani și însusire de bunuri date spre păstrare”. În instrumentarea cazului au prevalat acuzațiile parlamentarului Panayioti Kammenou, care a prezentat procurorului documente din care reiese că Socrates Kokkalis a fost agent al Stasi și a venit în Grecia pentru a aduce tehnologie occidentală în țările din blocul răsăritean.

Acuzațiile de spălare de bani, escrocherie și însusire de bunuri date spre păstrare sunt legate de cazul jocului de loto organizat în Rusia.

”Noi ne-am străduit!”

Firma Leviatan Design este o companie administrată de Cătălin Podaru, care este și unicul acționar. Pentru anul trecut, compania a declarat o cifră de afaceri de 12,5 milioane de lei, un profit de 5 milioane și 31 de angajați. Unul dintre reprezentanții firmei spune că s-au străduit să îndeplinească criteriile de eligibilitate. ”Dacă ne-am înscris noi ne-am străduit să îndeplinim toate criteriile pentru a deveni eligibili și să fim acceptați în cadrul procedurii restrânse pentru atribuirea contractului”. Compania se ocupă de construirea unui colegiu militar din România, un hangar din cadrul Aeroportului Otopeni, de studiul de prefezabilitate al bazei aeriene de la Câmpia Turzii, etc.

Articolul Greii construcțiilor și imobiliari conectați la afaceri penale vor 300 milioane de euro pentru construirea bazei NATO de la Câmpia Turzii apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Clujeanca Simeda Ungureanu suferă de o boală extrem de rară (Paniculită prin Deficit de Alfa 1 Antitripsină), iar tratamentul ei costă aproximativ 3.000 de euro/săptămână. Pentru că nu își permite medicamentul, a apelat la instituțiile de sănătate publică din Cluj pentru a i se deconta tratamentul, la fel cum se întâmplă, spre exemplu, în cazul persoanelor care suferă de diabet. Șefii DSP Cluj, CJAS Cluj și celelalte instituții de resort i-au întors spatele, lăsând femeia să se descurce singură. Femeia a deschis un proces împotriva instituțiilor clujene, iar instanța a obligat i-a obligat pe șefii DSP Cluj și CJAS Cluj să îi aprobe decontarea tratamentului.

După ce a stat ani de zile prin spitale și a suferit peste 100 de intervenții chirurgicale, Simeda Ungureanu, o clujeancă diagnosticată cu o boală rară, a găsit un tratament adecvat pentru afecțiunea ei. Însă, prețul medicamentului (Prolastin sau Respreeza, n.red) este prea mare, așa că s-a adresat CASEI JUDEŢENE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE CLUJ, condusă de Brustur-Chirilă Lucia Luminita, și DIRECŢIEI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI CLUJ, condusă de MIHAI MOISESCU – GOIA, pentru a găsi o posibilitate prin care statul să îi deconteze tratamentul, așa cum se întâmplă în cazul altor boli. Însă, femeia s-a izbit de refuzul și incompetența reprezentanților instituțiilor care i-au transmis că acest tratament nu se poate deconta pentru că nu figurează pe listele cu medicamentele decontate prin sistemul național.

”Din martie 2001 până în acest moment am 150 intervenții chirurgicale, 99 sunt la nivelul membrelor superioare, de: excizie a țesutului fibrozat, reconstrucții cu lambouri locale și la distanță, grefe de piele, neuroliza nervilor, tenoliza tendoanelor, fasciotomii extinse, amputarea degetului III mână dr., reconstrucție de arteră cubitală și brahială, excizia arterei brahiale dr. și 51 la nivelul maxilarului, mandibulei și feței, de excizie a ulcerațiilor și țesutului fibrozat. În prezent singurul tratament posibil constă în terapia de augmentare cu Alfa 1 Antitripsină, care nu este accesibil în țara noastră. Este o boală rară care încă nu este inclusă în lista bolilor rare din România. Prețul tratamentului pentru 10g / săptămâna este de 3660 EURO / săptămână. Costul este unul prea mare că să poată fi susținut pe cont propriu și în aceste condiții simt cum liniștea a închis ambii ochi. Complicațiile fiind tot mai mari, în anumite etape evolutive ale bolii am fost nevoită să-mi procur tratamentul din fonduri proprii, ulterior din donațiile oamenilor și sponsorizări pentru o evoluție postoperatorie favorabilă. Întreruperea tratamentului sau doza mică pe care am reușit să o susțin financiar a dus la recidivarea simptomatologiei și alte intervenții chirurgicale. În absența tratamentului de substituție beneficiul intervențiilor chirurgicale este limitat, iar fiecare intervenție chirurgicală atrage după șine o altă intervenție de amploare mai mare, mai mutilantă, că urmare a sacrificiului de țesuturi impus de actul chirurgical”, explică femeia situația în care se află.

Reprezentanții instituțiilor de sănătate publică din Cluj s-au făcut că plouă

În aceste condiții, a deschis un proces prin care să oblige instituțiile de sănătate publică de resort să facă demersuri pentru a asigura decontarea în sistemul național al tratamentului. Din fericire, Curtea de Apel Cluj i-a dat câștig de cauză, în decursul unui proces care a durat două luni, și a obligat DSP Cluj, CJAS Cluj și AGENŢIA NAŢIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROM NIA să facă demersuri pentru a include tratamentul pe lista verde a decontărilor din domeniul sănătății.

Însă, toate instituțiile au contestat decizia instanței!

În cadrul procesului, Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj și celelalte instituții implicate în proces au depus întâmpinare, solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Direcția de Sănătate Publică a Jud. Cluj, respingerea cererii de ordonanță președințială.

În opinia reprezentanților instituțiilor de sănătate, ”deținătorului de autorizație de punere pe piață a medicamentelor Prolastin sau Respreeza îi revine dreptul exclusiv și decizia de a solicita AGENŢIEI NAŢIONALE A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE autorizarea și evaluarea medicamentului anterior menționat în vederea includerii în Lista de medicamente și ulterior extinderii indicațiilor terapeutice ale acestuia și pentru afecțiunea de care suferă reclamanta din prezenta cauză”, arată documentele de la dosar.

Concret, reprezentanții DSP Cluj spun că dacă producătorul medicamentului nu face o cerere, ei nu pot face demersuri pentru includerea tratamentului în lista medicamentelor decontate.

Tratament cu uși închise în nas

Potrivit actelor de la dosar, femeia a apelat la CJAS Cluj și DSP Cluj din 2018, când a depus la DSP Cluj un dosar care cuprindea toată situația ei medicală. Însă, DSP Cluj nu i-a trimis niciun răspuns, astfel că ea a formulat un memoriu către Ministerul Sănătății în care cerea finanțare pentru tratamentul pe care trebuie să îl facă și includerea deficitului de alfa-1 antripsină în programul bolilor rare, pentru a putea beneficia de asistența medicală aferentă asigurării sociale de sănătate.

Concomitent, a solicitat o audiență la Ministerul Sănătății, în urma căreia a primit, printr-un e-mail, o serie de documente privitoare la boala de care suferă și i s-a propus să ia legătura cu alți pacienți cu același diagnostic, în vederea formulării unui memoriu unic către Comisiile de Specialitate ale Ministerului Sănătății.

Solicitarea formulată pe calea cererii mai sus amintită a fost redirecționată către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), fiind însoțită de un aviz favorabil al Comisiei de Genetică Medicală din cadrul Ministerului Sănătății, aceasta din urmă susținând introducerea deficitului de alfa-1 antitripsină în Programul bolilor rare și asigurarea tratamentului necesar pentru bolnavii cu această afecțiune.

”La data de 12.10.2018, o comisie de medici a formulat un memoriu în completarea cererii din 25.07.2018, în care s-a evidențiat din nou necesitatea administrării urgente a tratamentului de substituție cu alfa-1 antitripsină, atestând că în perioadele în care nu a beneficiat de acest tratament, boala a recidivat, iar tulburările de vindecare ale plăgilor postoperatorii au revenit și, totodată, au atestat faptul că tratamentele alternative administrate nu au generat o ameliorare a simptomatologiei”, se arată în documentele de la dosar.

Abia la sfârșitul anului 2018, Ministerul Sănătății a confirmat că există un proiect de ordin pentru constituirea unei Comisii pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, precizându-se că la acel moment se lucra la „actualizarea a textului inițial publicat pe site-ul Ministerului Sănătății, precum și la constituirea componenței Comisiei”. În același răspuns, Ministerul a anexat punctul de vedere al ANMDM, prin care această autoritate publică a concluzionat că „legislația națională nu permite rambursarea medicamentelor ale căror indicații terapeutice nu au fost aprobate național sau de către Agenția Europeană a Medicamentului. Situația compensării acestor medicamente va fi soluționată, după adoptarea de către instituțiile implicate în rambursare, a proiectului de completare a legislației naționale, demarat în cursul acestui an, care prevede implementarea unui mecanism de rambursare individuală a medicamentelor prescrise și decontate off-label pentru diferite afecțiuni pentru care nu există alternative terapeutice sau pentru care alternativele terapeutice sunt considerate depășite”.

Însă, practic, niciun reprezentant al vreunei autorități de resort nu a mișcat un deget pentru a veni în ajutor.

Ajutorul Ministerului Sănătății vine la calendele grecești

În corespondența purtată între clujeancă și reprezentanții Ministerului Sănătății, femeii i s-a promis că ordinul va fi finalizat și aprobat în perioada ianuarie-februarie 2019. Cu toate acestea, până în momentul de față proiectul de ordin nu a fost finalizat și nu a intrat în vigoare, cu toate că, ministrul sănătății a declarat în nenumărate rânduri că legislația pentru utilizarea off-label a medicamentelor de uz uman va finalizată în cursul anului 2019.

DSP Cluj și CJAS Cluj obligate să acorde tratamentul medical

La mijlocul anului trecut, Simeda Ungureanu a revenit cu o cerere făcută către DSP Cluj în care cerea aprobarea pentru obținerea tratamentului. Însă și de această dată a fost refuzată, șefii DSP Cluj motivându-și refuzul pe inexistența unui cadru legal care să permită o asemenea operațiune. La scurt timp, starea ei s-a înrăutățit drastic și a trebuit să fie internată pentru a putea să trăiască.

O atitudine flagrantă a reprezentanților instituțiilor (Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Cluj și Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj) implicate în proces constă în faptul că ei au cerut respingerea cererii de chemare în judecată pe motiv că nu ar avea vreo calitate procesuală în dosar. Însă Curta de Apel Cluj a considerat că cererile reprezentanților instituțiilor publice sunt neîntemeiate, astfel că judecătorii au decis că instituțiile ”au calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât au atribuții în ceea ce privește procedura de includere a unor medicamente pe lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate”.

Pe aceste considerente, instanța a dispus să ”Oblige pârâții, fără somație și fără trecerea unui termen, la asigurarea către reclamantă a tratamentului de substituție cu alfa-1 antitripsină (medicament denumit Prolastin sau Respreeza), în  regim de compensare 100%, fără contribuție personală, până la soluționarea plângerii prealabile formulate către pârâți”.

Articolul O clujeancă a reușit să oblige DSP Cluj și CJAS Cluj să îi asigure tratamentul medical pentru o boală devastatoare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un bistrițean, care locuiește de câțiva ani în comuna Florești din județul Cluj, a fost trimis în judecată luna trecută pentru viol în formă continuată, pornografie infantilă în formă continuată, corupere sexuală a minorilor în formă continuată şi rele tratamente aplicate minorului. Și-a drogat și violat propriul copil, iar pe celălalt l-a pus să asiste la grozăvii. Este vorba despre Lucian Gelu Rebrean, care este cunoscut printre bistrițeni drept țepar, după ce în urmă cu circa 9 ani a înșelat mai multe persoane cărora le-a promis că le asigură contracte pentru munca în străinătate.

Lucian Gelu Rebrean are se pare înclinații spre comiterea de infracțiuni și dovedește că nu îi pasă de viața altor persoane. Ultimele sale fapte întăresc și mai mult această presupunere, în condițiile în care nu i-a păsat că este vorba despre proprii copii. A călcat pur și simplu “cu bocancii” peste sufletele lor, distrugându-le, doar ca să îi fie al lui fericit. I-a drogat, i-a abuzat sexual, i-a filmat în timpul actelor sexuale, după care a distribuit filmulețele unor alți dezaxați ca și el.

Ai noștri investigatori habar nu aveau! Au trebuit să vină americanii să le bage sub nas cazul

Noroc că a fost descoperit! Nu de ai noștri anchetatori, ci de FBI, care, i-au sesizat pe cei de la Combaterea Criminalității Organizate din cadrul Poliției Române, care la rândul lor i-au sesizat “din oficiu” pe cei de la DIICOT.

În aprilie, Rebrean a fost arestat preventiv. La acea vreme, DIICOT comunica faptul următoarele:

“La data de 23.03.2020 a fost înregistrată la DIICOT – Structura Centrală o sesizare din oficiu a organelor de cercetare penală din cadrul D.C.C.O. – S.C.C.I., din conținutul căreia rezultă că, acestea au fost sesizate de către FBI cu privire la faptul că, în urma unor investigații desfășurate de către agenți din cadrul FBI pe o rețea de socializare, a fost identificat un utilizator care a transmis prin intermediul rețelei, atât pe diferite grupuri publice cât și în cadrul unor conversații private, mai multe fișiere, dintre care unele reprezentând materiale pornografice cu minori, în care apare o persoană majoră de sex masculin alături de doi minori.

În urma cercetărilor efectuate a rezultat faptul că, în perioada februarie – martie 2020, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a întreținut în mod repetat acte sexuale orale cu fiul său minor, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra și de a-și exprima voința, producând și distribuind, în mod repetat, prin intermediul unei aplicații informatice, materiale pornografice cu acesta.
La data de 07.04.2020, procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO – Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice au efectuat o percheziție domiciliară în urma căreia au fost ridicate 2 telefoane mobile, o tabletă, un stick de memorie, un HDD, un DVD și două casete video”.

Ororile unui dezaxat asupra propriilor copii

Câteva luni mai târziu, mai precis la finele lunii iulie, procurorii DIICOT anunțau, într-un comunicat, că au dispus trimiterea în judecată a lui Lucian Gelu Rebrean, pentru săvârşirea infracţiunilor de viol în formă continuată, pornografie infantilă în formă continuată, corupere sexuală a minorilor în formă continuată şi rele tratamente aplicate minorului.

Conform documentului, postat pe site-ul DIICOT pe data de 28 iulie și mai apoi șters (noroc că mai rămân urme pe internet), Rebrean avea metehne de felul acesta de câțiva ani buni. În prima fază, el a procurat materiale pornografice cu minori. Pe parcursul a 6 ani a adunat câteva sute.

“Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că, în perioada 24.10.2014 – 01.04.2020, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul R.L.G. a procurat în mod repetat materiale pornografice cu minori de pe internet, prin intermediul unor aplicații de filesharing, pe care ulterior le-a stocat în conținutul unui hard-disk, cu ocazia percheziției informatice fiind identificate 479 fișiere de tip imagine și 82 fişiere de tip înregistrare video-audio, care constituie materiale pornografice cu minori”, au arătat procurorii DIICOT.

Anul acesta, sau măcar atât au putut proba procurorii, și-a îndreptat poftele asupra propriilor copii, în vârstă de doar 6, respectiv 7 ani. Ceea ce procurorii arată în actul de sesizare, indică faptul că cei doi băieți au trecut prin momente groaznice din cauza abuzurilor tatălui lor, care vor lăsa urme adânci în psihicul lor.

“În perioada februarie – aprilie 2020, inculpatul R.L.G. a utilizat o aplicație de mesagerie online, prin intermediul căreia a transmis, în mod periodic, către alți utilizatori, în cadrul unor discuții private cât și în cadrul unor grupuri din care făcea parte, mai multe fișiere de tip foto și video, reprezentând materiale pornografice cu o persoană vătămată minoră, fiul inculpatului, în vârstă de 6 ani. În schimbul acestor fișiere, inculpatul a primit, la rândul lui, alte materiale pornografice cu minori.

În aceeași perioadă, pe fondul consumului de substanțe psihoactive, inculpatul a întreținut în mod repetat acte sexuale orale cu fiul său, de cele mai multe ori, în prezența celuilalt fiu minor, în vârstă de 7 ani.

De asemenea, în urma vizualizării fișierelor foto și audio-video, identificate cu prilejul percheziției informatice, precum și a celor transmise de către FBI, s-a mai reținut faptul că inculpatul s-a masturbat în mod repetat în prezența celor doi minori, a ejaculat pe fața și în gura persoanei vătămate minore, în vârstă de 6 ani, a urinat în gura acesteia, pe fața și în mâinile sale, a urinat în mâncarea celor doi minori, i-a oferit părții vătămate minore, în vârstă de 6 ani, bucăți de ciocolată, după ce, în prealabil punea spermă și/sau urina pe ele și le-a administrat celor doi minori substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive”, ar arătat procurorii DIICOT, în comunicat.

Rebrean are patru copii, toți băieți, doi fiind dintr-o căsătorie anterioară și care sunt sub tutela exclusivă a fostei soții.

Dosarul în care este inculpat bistrițeanul de către procurorii DIICOT a ajuns pe rolul Tribunalului Cluj, în prima etapă intrând pe cameră preliminară. Totodată, magistrații clujeni au menținut măsura arestului preventiv aplicată acestuia încă din luna martie și prelungită la fiecare 30 de zile.

În Bistrița, cunoscut drept țepar

Lucian Gelu Rebrean nu este pentru prima dată implicat într-un scandal. E drept nu de o astfel de amploare și gravitate. În 2011, bărbatul a fost la un pas să fie linșat de niște bistrițeni pe care i-a înșelat promițându-le locuri de muncă în străinătate, pentru care oamenii au scos niște bani din buzunare – mulți la vremea aceea.

Rebrean deținea la acel moment, împreună cu soția sa Mariana, o firmă – Kronos Holding SRL, care își avea sediul pe strada Ursului din Bistrița, în fostul sediu al Institutului de Proiectări, acum clădire privată, în care își au sediul mai multe SRL-uri din municipiu.

Bărbatul le-a promis câtorva sute de persoane că le trimite la muncă în străinătate. Dar, nu a fost nici pe departe așa. După ce au achitat o sumă de 190 de lei, oamenii au încercat zadarnic să ia legatura cu cei care le eliberaseră chitanțele. Asta, în condițiile în care, termenele stabilite pentru plecarea în Spania, Olanda, Italia sau Irlanda trecuseră de multă vreme.

O parte dintre bistrițenii care s-au trezit cu banii dați, dar fără locurile de muncă promise în străinătate, au încercat să ia legătura cu Rebrean, mai întâi telefonic. Degeaba însă, acesta nu mai răspundea la apeluri. L-au căutat apoi la sediul firmei de pe Ursului. Și acolo, tot degeaba, biroul era închis, iar sigla de pe ușă dispăruse și ea. Rebrean intrase parcă în pământ.

Printre păgubiți s-au numărat atunci și soții Prodan Cristian și Emanuela din Figa, care și-au strâns bruma de bani pe care o aveau și au achitat împreună 380 de lei, sumă măricică pentru acea vreme, când salariul minim pe economie era de 670 lei, adică dublu din cât dăduseră ei lui Rebrean. Li s-a promis, ca tuturor de altfel, locuri de munca în Spania, cazare, masa și, evident, transport gratuit, plus salarii de peste 1.000 de euro pe lună.

,,Nu mai am bani nici de benzină să vin toată ziua în Bistrița ca să îi găsesc pe acești nemernici. Și-au bătut joc de noi! Nu ne răspund nici măcar la telefon. Credeam că vom avea un loc de munca în Spania, așa cum ne-au promis”, povesteau cei doi soți din Figa.

Macavei Ioan, din Livezile se și vedea constructor pe unul din șantierele iberice. Și el s-a trezit repede din reverie, când data la care trebuia să plece spre Spania se apropia și nimeni nu l-a mai contactat. Acesta spunea la acea vreme că i s-a promis un salariu de 1.100 de euro.

O altă femeie spera să ajungă în Grecia: ,,Măcar de ajungeam să văd Grecia. Acolo mi-au promis loc de muncă. Chiar dacă nu aveam de lucru și veneam înapoi cu mâinile goale. Cum au reușit oare să ne prostească așa?”.

Oamenii au depus plângeri la poliție, însă de atunci nu s-a mai auzit nimic de soarta dosarului.

Liana Mureșan

Articolul Ororile unui dezaxat care și-a nenorocit proprii copii! Un bărbat ce locuiește în Florești, trimis în judecată pentru viol și corupție sexuală, după ce a fost descoperit de FBI apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

733 de cazuri noi, în ultimele 24 de ore, din 6.862 de teste (10,6%). Numărul pacienților aflați în stare gravă (la ATI) a urcat la 497, în timp ce 38 au decedat.

Comunicat oficial:

Până astăzi, 17 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 71.194 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

32.759 pacienți au fost declarați vindecați și 8.072 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 733 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 223 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

Până astăzi, 3.029 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 16.08.2020 (10:00) – 17.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 38 de decese (21 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Bihor, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Iași, Prahova, Suceava, Timiș, Tulcea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 la categoria 50-59 ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 12 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 9 decese la categoria de peste 80 de ani.

36 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 2 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.472. Dintre acestea, 497 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.520.750 de teste. Dintre acestea 6.390 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.518 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 1.872 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 472 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 17 august.

Pe teritoriul României, 9.604 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.509 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 26.442 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 192 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 660 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 1.723 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 456.851 de lei.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 338 au fost declarați vindecați: 308 în Germania, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Articolul 733 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore. Numărul pacienților de terapie intensivă continuă să crească apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Procurorii din cadrul DIICOT București au anunțat că între persoanele spionate de firma de detectivi a lui Liviu Şipoş, fostul șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj, se numără și celebrul traficant de droguri Sfârlea Torino, care acum a devenit victima șantajului și amenințării cu arma.

Anchetatorii spun că Șipoș afla de la angajaţi din Poliţie adresele celor pe care îi şantaja, numerele de înmatriculare ale maşinilor acestora şi alte informaţii care să ajute în activitatea grupării. Mai departe, Şipos şi oamenii lui montau dispozitive de urmărire, unele având şi microfoane, pe maşinile victimelor sau chiar în sediile firmelor acestora. După ce îi supraveghea, Şipos le spunea celor şantajaţi că are înregistrări cu ei şi le cerea bani să nu meargă la poliţie, scrie Mediafax.

”Având în vedere experienţa profesională dobândită în anii în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul structurilor operative ale MAI inculpatul Ş.L. (Şipoş Liviu, n.red.) îi instruieşte periodic pe membrii grupării în vederea adoptării în mod constant a unor măsuri de contracarare a unor eventuale acţiuni derulate de organele de urmărire penală şi care să îi vizeze„, explică procurorii. 

Șipoș s-a pensionat acum 15 ani din MAI, dar încă pretindea că este polițist. În decembrie 2019, aceştia s-au dus direct la un bărbat şi l-au ameninţat cu un pistol, iar sub pretextul că ar fi poliţişti antidrog, i-au solicitat ca în schimbul muşamalizării unui dosar fictiv ce ar fi fost deschis împotriva lui să le achite 200.000 Euro. Potrivit surselor, bărbatul ameninţat este Sfârlea Torino, care la începutul anilor 2000 a condus reţeaua Torino, care ar fi traficat 2 tone de heroină. În 2003, reţeaua a fost destructurată chiar cu contribuţia lui Liviu Şipoş, cel care conducea Brigada Antidrog din Cluj la acea vreme.

”Se reţine faptul că inculpaţii au constituit un grup de criminalitate organizată, care s-a substituit autorităţilor statului, iar membrii acestei grupări s-au erijat în organe de cercetare penală, în procurori şi judecători„, scrie în referatul procurorilor, care arată că lăsarea inculpaţilor în libertate ar provoca o stare de nesiguranţă printre oameni, creându-se impresia că acţiuni ca interceptarea convorbirilor telefonice efectuate în mod ilegal, prin plasarea de mijloace tehnice în spaţii private, ar fi manifestări de o gravitate redusă, fapt ce ar încuraja desfăşurarea de acţiuni similare şi de către alte persoane.

Sindicatul Europol a reacționat, spunând că Liviu Șipoș „a vrut să facă pe Robin Hood, însă fără să împartă prada cu săracii”.

”Fostul şef BCCO Cluj a vrut să facă pe Robin Hood, însă fără să împartă prada cu săracii. Comisarul-şef Liviu Şipoş, plictisindu-se la pensie, s-a gândit să identifice persoane care încalcă legea şi realizează venituri consistente, să îi şantajeze, spunându-le că îi va deferi justiţiei. Diferenţa este că a făcut acest lucru nu pentru a da săracilor banii luaţi de la răufăcători, cum făcea Robin Hood, ci urmărea să se îmbogăţească el şi cu gruparea lui. Ne intrebam retoric, cât de integri erau atunci când trebuiau să dovedească activitatea grupărilor infractionale?! Cum spune o veche zicală românească: „peştele de la cap se împute””, scrie în postarea publicată pe Facebook de Sindicatul Europol.

Articolul Printre persoanele spionate de Șipoș se numără și celebrul traficant de droguri Torino apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Șeful Circumscripței electorale Izvorul Crișului, Gabriel Oltean, a trăit experiența vieții sale, după ce a constatat că a validat candidaturile unor persoane, pe listele PMP, care de fapt nu-și dăduseră acordul să devină candidați la Consiliul Local.

Gabriel Oltean a confirmat pentru Actual de Cluj că a sesizat organele de cerecetare penală, inclusiv Biroul Electoral Județean.

„Sâmbătă am fost sesizat că una dintre persoanele înscrise pe lista de candidați, o femeie, habar nu avea că fusese inclusă. I-am contactat pe toți cei înscriși pe listă. 10 dintre cele 11 persoane au spus că nu și-au dat acordul și că nu știau că sunt candidați la Consiliul Local. Oamenii au venit și au depus contestații. Eu, în calitate de președinte de circumscripție electorală, am fost la judecătorie cu contestațiile, am sesizat organele de cercetare penală și am anunțat și Biroul Electoral. O anchetă este acum în desfășurare așa că asta este tot ce pot să vă spun”, a precizat Gabriel Oltean.

Potrivit informațiilor Actual de Cluj, descoperirera fraudei s-a petrecut într-un mod de-a dreptul amuzant. Reprezentantul PMP din localitate s-a deplasat cu dosarele candidaților la circumscripția electorală Izvorul Crișului, pentru înscrierea candidaturilor la Consiliul Local. Cum toate documentele păreau să respecte prevederile legale, candidaturile au fost validate, conform Hotărârii semnate de președintele Circumscripției electorale.

Unul dintre membrii circumscripției a observat, ulterior, că pe listă se afla și mătușa sa. Șocat de descoperire a sunat-o pe mătușă să o întrebe: „Mătușă, tu candidezi la Consiliul Local?”. Mătușa s-a arătat la rândul ei șocată. Ea a povestit că un localnic, reprezentant PMP, ar fi venit să-i ceră o semnătură pentru susținere, spunându-i că vrea să candideze la Consiliul Local Izvorul Crișului. Femeia a spus că semnează pentru el și chiar dacă n-a înțeles de ce i se cere și o copie de buletin, i-a dat-o omului, fiind vorba despre o persoană pe care o cunoștea. După ce a fost informată că oficial este candidată la Consiliul Local, femeia s-a prezentat revoltată la Circumscripția electorală pentru a depune contestație.

Între timp, președintele Circumscripției electorale i-a contactat pe toți ceilalți candidați de pe lista PMP, dovedindu-se că 10 dintre cei 11 înscriși habar nu aveau că datele lor de identitate fuseseră utilizate pentru a fi întocmite liste de candidaturi la Consiliul Local Izvorul Crișului, la alegerile programate în 27 septemebrie. Toți cei 10 au depus contestații chiar de sâmbătă. Oamenii au fost luni să dea declarații la parchet, spun sursele Actual de Cluj.

Cum arătau dosarele falșilor candidați

Conform prevederilor legale, fiecare candidat are obligația să semneze/completeze un set de declarații, respectiv declarațiile de avere/interese, declarația de acceptare a candidaturii și declarația pe proprie răspundere cum că persoana nu a colaborat cu securitatea. Candidații fictivi ai PMP aveau completate toate aceste declarații, spun sursele Actual. O singură persoană ar fi completat și semnat în numele tuturor candidaților fictivi. În ce privește declarațiile de avere – care implică declararea bunurilor/proprietăților/veniturilor – la toate categoriile erau trasate linii/spații libere, de parcă cei 10 candidați ar fi săraci lipiți pământul. O parte dintre acești candidați fictivi ar fi de origine maghiară, mai spun sursele Actual de Cluj.

Principalul avantaj al unui partid, prin desemnarea unui număr mare de candidați îl constituie posibilitatea desemnării unor reprezentanți în secțiile de votare. „Dacă frauda va fi dovedită, PMP Cluj își poate lua adio de la această campanie electorală și de la cele care vor urma”, a comentat o sursă din cadrul Biroului Electoral Județean.

PMP este partidul care pentru luna august a încasat de la Autoritatea Electorală Permanentă suma de 201.667,44 de lei, conform prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Dosarele de candidaturi fictive au fost însușite, prin semnătură și parafă de partid, de președintele PMP Cluj, senatorul Vasile Cristian Lungu, cel care se prezintă un mare susținător al valorilor creștine. În presă, Lungu a fost descris drept „teologul” care a mutilat Legea Educației și a interzis „activitățile de răspândire” a unei teorii în instituțiile de învățământ din România: cea care studiază identitatea de gen. Același Lungu a venit în 2019 în  Parlament în scaun cu rotile, pentru a atrage atenția presei, acuzând o situație „delicate”: o operație care nu suporta amânare, dar care, totuși, nu l-a putut împiedica să participe la votul de demitere a premierului PSD de la vremea respectivă, Viorica Dăncilă

Contactat de Actual de Cluj, senatorul Vasile Lungu a transmis că el a semnat candidaturi pentru 130 de organizații, și din județul Sălaj, și din Cluj, și că nu avea cum să-i verifice pe toți. „Omul care a adus candidații in Izvorul Crisului să își asume situația”, a spus Lungu, adăugând totodată că: „poate cineva i-a forțat pe oameni să se retragă”. La întrebarea cine ar fi putut să-i forțeze, Lungu a răspuns: „nu știu ce s-a întâmplat”.

„Persoana acesta, Albert Kovacs (candidatul PMP din Izvorul Crișului) – n.red) a venit în urmă cu 2 luni la noi în Birou să ne spună că vrea să candideze. Noi nu aveam pe nimeni la Izvorul Crișului și am acceptat. I-am spus să-și facă listele de candidați și să-i dea drumul la campanie. Mai mult nu știu. Eu acum sunt ocupat cu candidatura mea la Consiliul Județean Cluj. Sunt la Biroul Electoral Județean”, a comentat Lungu.

Sursa: Actual de Cluj

Articolul Candidați fictivi pe listele PMP într-o localitate din județul Cluj. Au fost sesizate organele de cercetare penală apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În această perioadă, în Cluj Napoca se testează un dispozitiv radar fix pe strada Dorobanților, urmând ca pe viitor să fie montate cel puțin 10 aparate pentru detectarea vitezei.

„Radarele fixe vor fi utile pe toate străzile și bulevardele principale din Cluj-Napoca. Lucrurile se află la acest moment în test, cum puteți observa și pe Dorobanților, acea cameră care este montată acolo are un indicator adițional „echipament în test”.

La momentul în care toate detaliile tehnice vor fi puse la punct, cu siguranță vor fi date în funcțiune”, a spus, la EBS Radio, șeful Biroului Rutier al Poliției Cluj-Napoca, Sergiu Dan Iurian.

Radarul de pe Dorobanților este amplasat la al doilea semafor de pe strada respectivă, în direcția de deplasare dinspre Teatrul Național.

Articolul La Cluj se resuscitează afacerea radarelor fixe apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.