În luna aprilie, Gazeta de Cluj dezvăluia faptul că Tomasz Kluz, coordonator de proiecte la Institutul Polonez care funcționează sub girul Ambasadei Poloniei și a guvernului Polonez, a fost arestat. Kluz este fratele lui Piotr Kluz, fost viceministru al Justiției în Guvernul Tusk.

La data publicării știrii, autoritățile din România și reprezentanții guvernului polonez nu au avut nici o reacție.

Până acum, procesul a fost la stadiul de cameră preliminară, iar luna trecută judecătorul a emis următoarea sentință. ”În baza art. 346 alin. 1 C proc pen. constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 1631/D/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Sec?ia de Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a Criminalității Informatice. Dispune începerea judecăţii în cauză, cu privire la inculpatul KLUZ TOMASZ PAWEL, trimis în judecată pentru săvârșirea infracţiunii de pornografie infantilă prev. de art. 374 al. 1, 2 ?i 3 C.p. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare, pentru procuror şi pentru inculpat. Pronunțată în camera de consiliu, în data de 09.06.2017. ”

Potrivit surselor judiciare, la domiciliul lui Kluz au fost găsite sute de filme porno în care erau implicați minori, în jurul lui fiind creată o adevărată rețea de distribuție a materialelor pornografice în toată Europa. În vârstă de 39 de ani, Kluz s-ar fi lăudat pe rețelele de profil că în România poate avea acces la zeci de minori.

Judecătorii par extrem de binevoitori cu Kluz pentru că au dispus judecarea lui sub control judeciar, chiar dacă pe numele lui există emis un mandat de arestare.

Post-ul Regele pedofililor judecat în România în libertate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Mai multe loturi cu prezervative sparte și expirate au fost puse pe piață în Cluj-Napoca, de două firme distribuitoare. Totul a ieșit la iveală când un cumpărător s-a prezentat la OPC cu un prezervativ spart, aata cei de la Ziar de Cluj.

Comisarii din cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Cluj au verificat doi distribuitori de prezervative Durex după ce un client a reclamat faptul că prezervativul pe care l-a folosit s-a spart. Este vorba despre un prezervativ extra safe marca Durex. Au fost făcute verificări, iar ceea ce a reclamat consumatorul s-a confirmat.

„În urma unei reclamații pe care am înregistrat-o la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Cluj, reclamația avea ca obiect un prezervativ care prezenta orificii, deci era spart, prin urmare echipa desemnată de către comisarul șef să cerceteze reclamația a mers la întreprinzător și mergând pe lanțul de distribuție din Cluj, respectiv firma de distribuție și cel care a pus pe piață acest produs. Practic, au fost verificați până la ora actuală trei operatori economici. Spre surprinderea și nefericirea unora, am costatat că ceea ce a reclamat consumatorul se adeverește, respectiv produsul reclamat cu lotul respectiv, în urma verificării lotului respectiv cu apă, s-a constatat că produsele sunt neconforme și prezintă orificii”, a declarat Lucian Rus, comisar superior în cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Cluj.

În prezența jurnaliștilor, Lucian Rus a făcut o testare a unui prezervativ din lotul cu probleme. După ce l-a umplut cu apă, prezervativul s-a transformat într-o adevărată stropitoare. Apa țâșnea din mai multe găuri.

Lotul verificat de comisarii CJPC Cluj care a prezentat găuri are numărul 0010815033, cu termen de valabilitate 2020/09. De asemenea, prin extinderea cercetărilor s-a identificat  pe lanțul de distribuție același produs care pe ambalajul din carton avea înscris lot 20108512 cu termen de valabilitate 2020/07, iar pe ambalajul prezervativului existent în cutie era lotul 0010815033, cu termn de valabilitate 2020/06, care prezenta aceleași neconformități.

De asemenea, pe alt ambalaj din carton era înscris lotul 20108492 cu termen de valabilitate 2020/04, iar pe ambalajul prezervativului este inscripționat lot 2015-04 și termen de valabilitate 2020/01.

Până mâine, cele două firme distribuitoare au termen să adune de pe piață tot ce au distribuit cu numărul lotului respectiv.

S-au aplicat trei sancțiuni contravenționale în valoare de 30.000 lei, dispunându-se măsura opririi definitive și distrugerii produselor neconforme.

Sursa Ziar de Cluj

Post-ul Durex, prins de OPC Cluj cu prezervative cu găuri apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La 6 iulie 2017 se împlinesc 67 de ani de la cel de-al doilea şi cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia şi Nordul Bucovinei, când peste 35.000 de persoane, majoritatea femei şi copii, au fost trimise în cele mai îndepărtate regiuni ale fostei Uniuni Sovietice, precum Siberia sau Kazahstan.

Deportările din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, operaţiune denumită conspirativ ‘IUG’, s-au făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 ”Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, membrilor partidelor politice, gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.

Conform documentelor de arhivă, la această operaţiune au participat 4.496 de ‘lucrători operativi’ ai Ministerului Securităţii de Stat al URSS, inclusiv aduşi din alte republici, 13.774 de ofiţeri şi soldaţi şi 4.705 de activişti de partid din Moldova. Pentru asigurarea transportului intern al celor ce au fost ridicaţi au fost mobilizate 4.069 autovehicule, iar pentru transportarea basarabenilor în Siberia şi RSS Kazahă au fost pregătite 30 de eşaloane de tren, respectiv 1.573 de vagoane de vite.

„Chiaburii- duşmanii poporului”  Cine sau cum arăta acesta?

Criteriul principal care a stat la baza depistării şi deportării elementelor periculoase — a “chiaburilor”, a “duşmanilor poporului” — a fost atitudinea acestor oameni faţă de regim. Orice manifestare de nesupunere faţă de noul regim social şi politic era pedepsită cu deportarea.

Erau persoane care au fost activi membri de partide antisovietice, au colaborat cu antisovieticii, au avut relaţii cu puterea de ocupaţie, au emigrat în România, au sprijinit regimul româno-fascist de ocupaţie şi influenţează economic şi politic ţăranii săraci, nu dădeau pîinea la stat, refuzau să se conformeze sistemului sovietic, erau contra construcţiei colhozului şi consolidării structurii puterii sovietice, au folosit munca lucrătorilor sezonieri au avut venit de la mori, oloiniţe, rîşniţe. Nu e de mirare pentru că fiecare om care avea cel puţin una din aceste caracteristici, imediat era trecut în rândul chiaburilor sau duşmanilor poporului, naţionalişti etc. Deseori cînd i se incrimina omului că este chiabur, el nici nu ştia ce prezintă acest cuvînt şi de ce i se zice aşa. Pentru a scăpa de chiaburi a şi fost folosită a două rundă de deportări intitulată operaţiunea IUG cu scopul, , izbăvirii, , RSSM de elemente chiabureşti.

-17 mai 1949, V. Ivanov, preşedintele Biroului CC al P.C. din toată Uniunea pentru R.S.S.M. şi N. Coval, secretarul al CC al P.C., G. Rudi preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S.M., trimit lui Stalin un document prin care cer permisiunea acestuia şi nemijlocit a partidului din toată Uniunea pentru organizarea deportării din R.S.S.M. a chiaburilor, activiştilor partidelor profasciste.

-6 aprilie 1949, Biroul politic al C.C. al P.C. din toată Uniunea adoptă hotărîrea , , Cu privire la deportarea de pe teritoriul R.S.S.M. a chiaburilor, foştilor moşieri, marii comercianţi, complicii ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu germanii şi romînii, membrii partidelor şi organizaţiilor profasciste, membrii sectelor ilegale cît şi familiile celor indicaţi mai sus, , .Aceştia urmau să fie deportaţi pe veci şi nu aveau voie să se întoarcă în locurile natale. Dacă fugeau din locurile stabilite de deportare riscau 20 de ani să stea la ocnă.

-28 iunie 1949, Confirmarea listelor de către Consiliul de miniştri al R.S.S.M şi a unui consiliu special.

-30 iunie 1949, Consiliul de miniştri al republicii adoptă hotărârea, , Cu privire la confiscarea şi realizarea averii deportaţilor de pe teritoriul R.S.S.M. Astfel toate bunurile mobile şi imobile erau confiscate şi trecute în proprietatea statului.

-5 spre 6 iulie 1949, se declanşează operaţiunea IUG. Zeci de persoane mobilizate şi înarmate până în dinţi în toiul nopţii scoteau familii întregi din case îi încărcau în maşini şi îi duceau la cea mai apropiată cale ferată de unde se pornea trenul morţii pentru mii de familii.

Din punct de vedere legal această operaţiune a fost explicată în baza decretului Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 8 martie 1941 care prevedea redobândirea cetăţeniei sovietice de către locuitorii din Basarabia. Conform acestuia românii de la est de Prut erau declaraţi cetăţeni sovietici şi că au colaborat în anii războiului cu administraţia românească şi astfel au trădat patria sovietică. Cel mai straniu a fost că nimeni nu a acordat cetăţenie sovietică basarabenilor şi nimeni nu a cerut cetăţenie sovietică, dimpotrivă în 1941 când erau românii sate întregi, inclusiv popoulaţia din Ciucur-Mingir scriau cereri ca să li se acorde cetăţenie română, îşi schimbau familiile rusificate în cele româneşti (cazul lui Anatolie Cernov, fiul lui Sezonte Cernov, care în 1941 era institutor la o şcoală din Chişinău, şi cere primarului din sat (Isidor Teleagă) ca acesta să confirme că familia lui este Ciornei sau cum se spune în popor Şiornei, familie pe care ruşii bolşevici i-au rusificat-o deoarece doreşte să scape de această familie rusificată străină pentru sufletul lui). Doar românii în septembrie 1941 după ce au eliberat teritoriul Basarabiei au promulgat un decret lege privind reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia. Articolul I din lege prevedea, , Au fost şi sunt romîni, , :

1. Toţi locuitorii din teritoriile dezrobite care potrivit legilor în vigoare la 28 iunie 1940 se bucurau de naţionalitate română
2. Copii născuţi la 28 iunie 1940 sau după această dată pe teritoriile dezrobite, din tată şi mamă necunoscuţi. Copii găsiţi pe teritoriile dezrobite ce au fost născuţi pe acele teritorii. În acest scop la 1942 au fost întocmite liste de locuitori a comunelor, conform depoziţiunilor art. 25 din Regulamentul privitor la constatarea cetăţeniei romîne a locuitorilor din Basarabia după constatarea Comisiunei respective. Astfel pentru comuna Ciucur-Mingir în listă au fost înregistraţi 555 de familii, persoane. Listă confirmată de primarul comunei I. Teleagă şi notarul C. Linescu.

Acum ne punem întrebarea ce fel de redobândire a cetăţeniei inexistente sovietice poate fi vorba? Prin amploarea lor, deportările au avut efecte nemaivăzute atât la nivel psihologic, dar şi cultural, economic, demografic. Omul rămas era cu frica în oase, fiind conştient că fiece vorbă poate duce la un dosar şi eventual exil în orce moment poate fi declarat duşman al poporului şi posibil ultima dată să vadă vatra casei strămoşeşti. După dezgheţul hruşiovist şi apoi epoca lui Brejnev multe familii au revenit în sat cum ar fi cazul familiei lui Surdu Alexandra şi Iacob, iar alţii au rămas cu trupul în exil dar cu sufletul tot în Ciucur-Mingir. Întorşi acasă au început totul de la capăt deoarece statul le-a luat şi ceaunele din pod, au continuat să trăiască viaţa zi cu zi dar calvarul acelor vremuri din exil a rămas o urmă adîncă în familiile lor, neamul lor şi nemijlocit în istoria satului. Au fost aleşi deoarece erau gospodari care ştiau să preţuiască fiece petec de pământ, aveau copii învăţaţi şi pricepuţi, au demonstrat că pot mânui şi calul de căpăstru şi arma pe front, nu se temeau să îşi împărtăşe opiniile politice să adere la partide, dar cînd e un amestec de toate aceste calităţi inevitabil devii duşman pentru sovietici nu conta că erai femeie ori bărbat.

Dezrădăcinarea, deznaţionalizarea şi dezmoştenirea celor deportaţi a avut consecinţe grave asupra evoluţiei ulterioare a spaţiului dintre Prut şi Nistru.

În total, în acea zi, au fost deportate 11.293 de familii – 35.796 de persoane, din care 9864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii.

Dintre aceştia, 7620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte au fost acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”.

Cum au dispărut sute de mii de oameni în 6 ani

Procesul de arestare şi deportare nu a avut nevoie de mult timp. După ocuparea Basarabiei între 28 iunie-iulie 1940, listele cu persoanele care trebuie urgent deportate erau deja gata. După instaurarea regimului sovietic încep reforme şi paşi concreţi:

1. 28 iunie-iulie 1940, arestarea foştilor poliţişti, agenţi ai siguranţei şi ofiţeri ai armatei române
2. 9 iulie 1940, V. Molotov, preşedintele Guvernului sovietic, semnează hotărârea, , Cu privire la activitatea tribunalelor militare pe teritoriul Basarabiei”, conform căreia tribunalelor le revenea sarcina examinării dosarelor vizînd „crimele contrarevoluţionare şi banditismul”;toţi cei învinuiţi de activităţi contrarevoluţionare erau reprimaţi conform art.58 (1-18) din Codul penal.
3. 7 mai 1941, este numit împuternicit al Moscovei în R.S.S.M. S. Goglidze, care îşi propune detectarea duşmanilor regimului sovietic, întocmeşte listele şi deportările aşa zişilor duşmani. În opinia lui, duşmanii sunt, , activul partidelor burgheze, moşierii, ofiţerii armatei albe, marii comercianţi şi proprietari de case, diverse elemente antisovietice”. Pe lângă aceasta, el crează un nou element şi anume agenţii secreţi, care reprezentau legătura dintre popor şi conducere, aveau menirea de a reproduce orice frază zisă la adresa regimului şi să caute pretutindeni duşmanii. Se deghizau ca să nu fie recunoscuţi, aveau anumit limbaj. Tot Goglidze cere lui Stalin ca aceste persoane să fie deportate împreună cu familiile lor. Cu aceasta începe primul val al deportărilor;astfel în clasa deportaţilor au fost primari, mari proprietari de case, comercianţi, ofiţeri ai armatei române, poliţişti şi jandarmi, moşieri, membrii partidelor politice.

Astfel Balmuş Alexe a fost deportat deoarece a deţinut funcţia de primar şi membru al Partidului Naţional-Ţărănesc, Grîu Serafim pentru că a fost gardian public la poliţia Comrat, Cernov Leonte a fost radiotelegrafist în Aeronautică în România, Cernov Sezont deoarece avea casă mare şi era adept al românismului, Ciobanu Mavtei notar, moşier. Acest lucru e valabil şi pentru ceilalţi deportaţi din 1941. Din categoria moşierilor erau deportaţi cei care deţineau suprafeţe de pământ mai mari de 15-20 hectare.

4. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, efectuarea operaţiunii cu scopul deportării membrilor organizaţiilor contrarevoluţionare şi a elementelor antisovietice. Oamenii erau deportaţi pe termen de 20 de ani. În baza, , Regulamentului cu privire la modul de aplicare a deportării faţă de unele categorii de criminali” erau deportate familiile fără capul familiei, adică soţia şi copii. Deoarece în opinia regimului comunist aceasta era ostilă faţă de regim, partid etc.

Conform documentelor de arhivă, la această operaţiune au participat 4496 de „lucrători operativi” ai Ministerului Securităţii de Stat al URSS, inclusiv aduşi din alte republici, 13.774 de ofiţeri şi soldaţi şi 4705 de activişti de partid din Moldova. Pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicaţi au fost mobilizate 4069 autovehicule, iar pentru transportarea basarabenilor în Siberia şi RSS Kazahă au fost pregătite 30 de eşaloane de tren, respectiv 1573 de vagoane de vite.

www.timpul.md

Post-ul Arhivele nu ard! Operaţiunea IUG: Ne-au luat în trenuri de vite şi ne-au dus apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

M-am tot gândit zilele acestea la Ioan Lascu. Procurorul Ioan Lascu. Ce-o fi în sufletul lui de tată când îşi vede fiica, Laura Kovesi, atacată din toate părţile, părăsită de toţi aliaţii, jucându-şi cariera şi viitorul de om liber ca un vânat hăituit pus cu spatele la zid, cuprins de panică, înşirând greşeală după greşeală şi afundându-se iremediabil în zmoala destrămătoare a propriilor greşeli.

Existenţa oricui e presărată cu greşeli. Dar există greşeli şi greşeli. Dintre toate, cele mai opresive şi greu de iertat sunt cele care distrug, cu bună ştiinţă, vieţi nevinovate. Aici se încadrează Laura Kovesi, prin multe dintre păcatele ce-i sunt reproşate în ultima vreme.

Ion Lascu înţelege foarte bine acest gen de păcate. Ca fost procuror comunist le-a comis în toate formele lor, de la cele mai perverse până la cele mai chinuitoare. Trebuia să ştie, deci, când şi-a împins fiica spre iadul numit „justiţia patronată de tartorul Băsescu”, la ce pericol uriaş o expune. A ştiut, dar setea bolnavă de putere a fost mai puternică decât prudenţa şi dragostea paterne.

Acum, ce sfat i-o da? Perseverează, fato! Luptă-te până la capăt, chiar dacă acest capăt este un hău imens în care dă toboganul alunecării tale! Un fel de „tata lui Ştefan cel Mare”, dar nu în versiune patriotică ci în versiune hormonalo – bolşevică (bolşevism: regim dictatorial […] bazat pe demagogie şi teroare… Cf. DEX).

Părinţii omului nou la care visa Ceauşescu! Iresponsabili, lacomi, mutilaţi de putere. Avem nenumărate exemple, produse de „şcoala ceauşistă de caractere”, de „om nou” ieşit din incubatoarele partidului şi securităţii atotputernice.

Traian Băsescu şi fiicele, Viorel Hrebenciuc şi fiul, Dorin Cocoş şi fiul, Mircea Băsescu şi fiul; sunt doar primele exemple care-mi vin în minte, de părinţi iresponsabili, care au ales să-şi tragă copiii în mizeria parvenirii lor vremelnice şi să-i expună dezonoarei, dacă nu chiar puşcăriei.

Dacă aş fi tatăl Laurei Kovesi aş sfătui-o, cu cele mai bune, afectuoase, devotate intenţii (deh, aşa înţeleg eu destinul de tată), să se extragă de urgenţă, cât mai este posibil, din centrifuga scaunului ei de roată de iarmaroc de care se cramponează cu disperarea dezorientatului şi să caute, cât mai este posibil, o sinecură de refugiu unde, pentru o vreme, să i se piardă urma şi să i se uite păcatele.

I-aş spune: fata mea, ai ajuns într-o situaţie în care înţelept nu e să vrei să continui ci să poţi să te opreşti.

Ce nu înţelege Laura Kovesi, în marasmul ce a cuprins-o, este secretul nisipurilor mişcătoare: cu cât te agiţi mai tare să scapi, cu atât ele te înghit mai repede şi mai fără de speranţă.

Şi mai e ceva ce nu înţelege şefa DNA: cu cine se luptă în acest moment. A rămas blocată mintal la adversarii romantici din apusa ei glorie: afaceriştii veroşi, politicienii corupţi pe care societatea îi detesta in corpore. Ea şi instituţia pe care o conducea erau, în vremurile lor bune, un fel de plici pentru enervantele muşte, pentru agasanţii ţânţari. Erau „izbăvitorul plici”, pe care, mai toată lumea, îl iubea.

Acum lucrurile s-au schimbat radical: Laura Kovesi nu se mai luptă cu muşte bezmetice şi ţânţari bâzâitori ci cu drone de asalt instituţional, sofisticat conduse. Căci să lămurim ecuaţia momentului: atacurile concertate împotriva şefei DNA au fost preluate de instituţii, care, mai mult sau mai puţin la vedere, folosesc o muniţie pe care nu au avut-o niciodată la dispoziţie atacatorii pe persoană fizică ai domniei sale.

Oare domnul tată Lascu, având atâta experienţă în tehnicile instituţiilor de forţă de demonizare şi eliminare a ţintelor prestabilite, să nu-şi fi dat seama că asaltul asupra fiicei sale şi-a schimbat comandamentul? Că a fost preluat, de la „lupii singuratici ai gherilei urbane” gen Sebastian Ghiţă, Dan Andronic, Traian Băsescu, de către o unitate mult mai profesionist organizată, cu strategi, scenarişti şi artificieri de alt calibru?

Din momentul apariţiei înregistrării audio cu Laura Kovesi incitându-şi subalternii la încălcarea Constituţiei şi a legilor ţării, un om cu experienţa şi instinctul de vulpe  ale lui Ioan Lascu ar fi trebuit să priceapă imediat intrarea în joc, întru eliminarea de la conducerea DNA a fiicei sale, a perfidului SRI. Şi s-o avertizeze instant, cu frenezia paternă a unei astfel de cumpene: „draga mea, fii înţeleaptă şi retrage-te, cu ăştia nu te poţi pune!”.

În schimb, noi ce-am văzut? Tăcuta, ascunsa, introvertita Laura, amăgită şi de nişte isonari mediatici nătângi, care i-au creat iluzia că încă ar beneficia de spate instituţional si de susţinere publică pe gradenele din Piaţa Victoriei, s-a dezlănţuit brusc, în gesturi pe cât de agresive pe atât de stupide, împotriva propriilor subordonaţi. A reuşit astfel ceea ce strategii distrugerii sale abia dacă îndrăzneau să spere: declanşarea unei revolte interioare în cadrul DNA.

Revolta în masă a procurorilor, atragerea în dispută a CSM şi a Inspecţiei Judiciare, ameninţarea cu alte înregistrări compromiţătoare, mult mai grave decât primele, reprezintă doar faţă vizibilă a clocotului din DNA. De fapt, efectul devastator al acestui nou asalt vine din schimbarea completă a asediatorilor Laurei Kovesi: aceştia nu mai sunt pesediştii, penalii, duşmanii luptei anticorupţie, cei asupra cărora fusese asmuţită masa atât de uşor manipulabilă a tefeliştilor sutamiişti ci alţii, care până mai ieri erau consideraţi de fanaticii susţinători ai doamnei Kovesi ca făcând parte din tabăra „bună”: eroicii procurori DNA.

Acum, după ce SRI l-a îndepărtat pe Florian Coldea şi a intrat în lupta anti-Kovesi aproape făţiş, trecerea în pasivitate a lui Sebastian Ghiţă capătă o nouă semnificaţie: ea pare a fi, cel mai probabil, consecinţa unei înţelegeri a lui Ghiţă cu SRI. I s-a cerut lui Ghiţă să înceteze cu dezvăluirile (care produceau nepermis de multe victime colaterale) şi, în schimb, SRI s-a angajat să se ocupe el, ca instituţie, cu dotarea şi resursele umane specifice, de eliminarea Laurei Kovesi de la DNA. După care vor fi identificate modalităţi ca Ghiţă să fie reevaluat juridic, astfel încât, într-un timp relativ rezonabil,  să se poată întoarce liber în ţară, la familia şi afacerile lui.

Dar declanşatorul acestui articol  a fost nu situaţia critică a Laurei Kovesi ci iresponsabilitatea unor părinţi. Care sunt gata să-şi nenorocească copiii îndemnându-i să fure, să încalce legea, să parvină indiferent de consecinţe.

Ştiu, mulţi copii se pricep foarte bine să-şi rateze viaţa singuri, pe cont propriu, fără „ajutorul” unor părinţi iresponsabili. Poate acesta este şi cazul Laurei Kovesi.

Totuşi, nu mă pot opri a mă întreba: oare ce sfat i-o da Laurei, în aceste zile, fostul procuror şef Ioan Lascu, întâmplător şi tatăl dânsei? O îndemna-o să reziste până în pânzele albe sau …?

Greu să fii tată în ziua de azi, mai ales când ai copii care cred că te-au depăşit de mult şi ca performanţe profesionale şi ca inteligenţă.

Sursa:

www.flux24.ro

Post-ul Ce nu înţelege Laura Kovesi apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Surse din CSM ne-au confirmat că magistraţii au decis să amâne pronunţare pe cele două dosare în care judecătorul de la Curtea de Apel Cluj, Leon Sergiu Rus este implicat. 

Însă surpriza a venit din partea celor de la Human Rights Romania care au cerut celor de la CSM să intervină în proces în favoarea judecătorului clujean. Cu toate că aceştia au formulat o solicitare detaliată prin care arătau că este necesar, înainte ca cineva să se pronunţe pe cele sesizate de Inspecţia Judiciară, să fie prezentate faptele reale şi nu  doar o încadrare legislativă ce i-ar putea afecta cariera judecătorului Leon Rus.

Cu toate acestea completul de judecători de la Curtea Superioară a Magistraturii a respins cererea celor de la Human Rights România. Totodată, potrivit surselor, Leon şi-a construit o apărare ce le-a dat de gândit celor de la CSM, motiv pentru care, în loc să se pronunţe acum, magistraţii au decis să amâne cauza pentru luna septembrie în vederea analizării tuturor probelor şi explicaţiilor din perioada de judecată a celor două dosare.

În altă ordine de idei, cei de la CSM au comasat dosarul din 2017 cu cel din 2016, astfel că pronunţarea va fi una singulară pentru fapte sesizate de Inspecţia Judiciară timp de doi ani consecutiv. Potrivit ordinii de zi a CSM, Leon Rus este judecat pentru „Art. 99 lit.a) şi c) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”

Judecătorul suspendat, Leon Rus nu a dorit să facă o declaraţie cu privire la cele enumerate mai sus.

S-a luptat cu sistemul

Judecătorul de la Curtea de Apel Cluj, Leon Rus a depus, în trecut, o sesizare la Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii, referitoare la câteva semnături false pe un convocator de şedinţă. Potrivit acestuia, magistratul Antoniu Simon ar fi semnat în numele colegilor săi.

În rândul magistraţilor de la Curtea de Apel Cluj au luat naşteri mai multe tensiuni pe fondul noilor ”bisericuţe” formate după ce judecătoarea Denisa Beldean a preluat funcţia de preşedinte a acestei instituţii, urmată de Valentin Mitea pe poziţia de vicepreşedinte.

Gazeta de Cluj a intrat în posesia sesizării făcute de magistratul Leon Rus către CSM. Potrivit acestei adrese, şedinţa la care au participat magistraţii Curţii de Apel Cluj a avut un convocator cu semnături false.  Sesizarea disciplinară întocmită de Sergiu-Leon Rus a fost întocmită împotriva judecătorului Simon Antoniu.

„Sesizarea vitează falsificarea Convocatorului Adunării Generale a judecătorilor Curţii de Apel Cluj pentru data de 8 septembrie 2016, convocator în care fiecare judecător care a dorit convocarea adunării generale şi-a trecut olograf numele şi semnătura, cu o singură excepţie. Poziţiile 19 şi 20 au fost scrise de numitul Simon, mai întâi cu propriu nume şi cu propria semnătură, iar apoi trecând numele judecătorului Radu Rareş Duşa şi semnând în fals o semnătură pe care i-a atribuit-o acestuia(falsul este uşor vizibil)”, se arată în sesizarea disciplinară.

Post-ul Surpriză de proporţii în dosarul de la CSM al judecătorului Leon Rus apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În cadrul Broker Cluj, Dan Gherghelaş a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al BRK Financial Group, iar Cristian But a fost nominalizat pentru ocuparea poziţiei de membru provizoriu în consiliul de administraţie. Gherghelaş a fost şef în cadrul APIA şi Hidrotarniţa, două ”vaci” de stat bune de muls. Grigore Chiş a fost (re)numit în funcţia de director general al casei de brokeraj, deţinută anterior de Adrian Pop, care a anunţat că demisionează din ”motive personale”.

Dan Gherghelaş, unul dintre foştii şefi ai APIA şi fostul CFO al companiei de stat Hidrotarniţa, aflată de ani buni la stadiul de proiect, a fost numit în funcţia de vicepreşedinte la compania clujeană de brokeraj, Broker Cluj.  Gherghelaş a fost dir adj. la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). La sfârşitul lui 2007,  Dacian Ciolos, care ocupa atunci funcţia de Ministru al Agriculturii l-a numit pe Gherghelaş în funcţia de dir.gen. al APIA(1.10.2007). ”La 10 zile de la numire, într-o flagrantă incompatibilitate, Gherghelaş cesionează procentele din două firme, S.C. DDH WINDPOWER S.R.L. şi S.C. DDF ENERGY & UTILITIES S.R.L către Dragoş Apostol, Managing Partner la Wieser Consult România. În 2009, Dragoş i le da înapoi, că deh, Dan nu mai era dir. gen. la APIA. Wieser Hermann-asociat cu Gherghelas -, taticu’ firmei de consultanţă amintite mai sus, devine foarte activ pe perioadă directoratului lui Dan, făcând la greu consultanţă cu fermierii din bază de date IACS (vezi site-ul firmei la Portofoliu – http://www.wieserconsult.ro/portofoliu.php). Reclama Wieser era asigurată tot de către APIA”, se arată pe blogul antoniupoienaru.finantare.ro.

Dan Gherghelaş a fost numit director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)  în octombrie 2007, după ce a câştigat un concurs la care ar fi fost singurul candidat. Contracandidatul său, Doru Nechiti, care asigura pe atunci interimatul la APIA, a renunţat să se prezinte la probe.

Gherghelaş şi-a dat demisia în urma unui control al Ministerului Agriculturii care a evidenţiat deficienţe în activitatea instituţiei cum ar fi întreruperi dese ale sistemului informatic şi suprapuneri de atribuţii la nivelul aparatului central al instituţiei, ceea ce a condus la ineficienţă. Însă, nu a stat mult timp fără o sinecură pentru că în 2012 a fost desemnat să ocupe o poziţie în cadrul consiliului de supraveghere de la Complexul Energetic Oltenia. De asemenea, anul acesta, numele lui a fost vehiculat pentru ocuparea unei funcţii de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii condus de Achim Irimescu, însă numirea nu a avut loc.

Dosar penal cu un prejudiciu de 22 milioane de euro

Din Consiliul de Administraţie al Broker Cluj se remarcă Cătălin Mancaş, unul dintre acţionarii importanţi de la SIF Muntenia care, iniţial, şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie al Broker Cluj şi a fost director general al BCR România. Însă, acţionarii l-au ales în noul consiliu de administraţie.

De asemenea, Mancaş a fost administrator la SC Brânduşa SRL, firmă aflată în reţeaua de influenţă a fostului general DIE, Dragoş Florian Diaconescu. În această firmă, soţia generalului, Florentina Diaconescu, a fost asociată cu Aurel Şaramet, fostul şef al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), o instituţie prin care s-au sifonat câteva milioane bune. Şaramet a fost cercetat în dosarul mafiei creditelor ilegale care ar fi prejudiciat statul cu peste 22 mil. Euro. În urma verificărilor efectuate asupra cheltuielilor realizate de Fondul Român de Contragarantare în perioada 2009 – 2013, Corpul de control al premierului a stabilit că s-au oferit duble garanţii în perioada 2010 – 2013, atât de către FRC, cât şi de FNGCIMM, „reprezentând 94,97% din totalul contragaranţiilor acordate în perioada amintită”. În 2012,  procurorii de la Crimă Organizată au demarat o anchetă în care ar fi fost implicaţi oficiali din cadrul Ministerul Economiei, ai  Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi ai băncilor, prin care s-a încercat fraudarea statului cu aproximativ 22 mil. euro.

În urma celor 50 de percheziţii domiciliare, efectuate la locuinţele şi firmele învinuiţilor, printre care şi Aurel Şaramet, director al Fondului de Garantare, au fost aduse la audieri 100 de persoane, unele dintre ele având funcţii importante în cadrul Ministerului Economiei.

Noul şef este cel vechi

La începutul lunii aprilie, Adrian Pop a anunţat că demisionează din ”motive personale” din funcţia de şef al Broker Cluj. În 2010 el a fost condamnat cu suspendare într-un dosar penal în care au fost implicaţi oficiali BT şi jucători importanţi din piaţa de capital clujeană.

Acum conducerea firmei clujene de brokeraj este asigurată de Grigore Chiş, care a mai ocupat acest post în perioada 2009 – 2015. Chiş ”a fost demisionat” pentru că soţia lui, Maria Chiş, a cumpărat un pachet de acţiuni (464.500 acţiuni) de la compania Cemacon Zalău. Conform unor surse din domeniul finanţelor, Maria Chiş ar fi tranzacţionat o parte din acţiunile respective din conturile clienţilor Broker Cluj în cele proprii. Cu două zile înainte de această tranzacţie, Cemacon fusese notificată de BCR că, o parte (12 milioană de euro) din creditul pe care firma zălăoană îl avea faţă de bancă a fost vândut către Business Capital for Romania Opportunity Fund, iar, conform informaţiilor deţinute de reporterii Gazeta de Cluj, Maria Chiş ar fi beneficiat de informaţii din interior (inside trading, n.red.).

Pe de altă parte, reprezentanţii Broker spun că informaţiile prin intermediul cărora s-a făcut această tranzacţie ar fi fost vizibile pentru orice broker interesat de această companie.

Broker Cluj a fondat BVB

SSIF Broker SA a fost înfiinţată ca societate pe acţiuni la data de 26 Octombrie 1994 sub denumirea iniţială de SIVM Broker SA. SSIF Broker SA este membru fondator al Bursei de Valori Bucureşti, acţionar la Sibiu Stock Exchange (Sibex), Depozitarul Sibex, Casa Română de Compensaţie Sibiu, Bursa Română de Mărfuri, Casa de Compensare Bucureşti şi Fondul de Compensare a Investitorilor. Sediul central al societăţii se află la Cluj-Napoca în timp ce prezenţa pe întregul teritoriu al României este asigurată prin intermediul sucursalei din Bucureşti şi a încă 7 agenţii în cele mai importante oraşe precum: Timişoara, Iaşi, Craiova, Ploieşti, Suceava, Botoşani şi Piteşti.

Fostul şef a luat cu suspendare

Adrian Pop a fost condamnat pentru violarea corespondenţei la doi ani cu suspendare. Practic, din dosarul lui procurorii DIICOT Cluj au instrumentat mai multe dosare cu obiectul unor infracţiuni la piaţa de capital. Este vorba de un alt fost director al BT Securities, Rareş Nilaş, sau de oamenii de afaceri Gicu Gânscă Agenor sau Horia Ciorcilă. Însă, dosarele disjunse din cel al actualului şef al Broker Cluj s-au soldat cu achitări, în mare parte din cauza neprofesionalismului procurorilor care au instrumentat cazurile respective.

a fost luat în vizorul procurorilor DIICOT Cluj în anul 2008, când a şi fost deschis un dosar penal împotriva lui, pentru că Pop accesa ilegal mail-urile colegilor lui de la BT Securities, unde era şef. Pe baza informaţiilor obţinute în acest mod, Pop efectua diverse tranzacţii extrem de profitabile.

După ce a fost condamnat, el nu a atacat decizia de condamnare pentru a nu face valuri. În acest dosar au fost martori nume importante din piaţa de capital cum ar fi Rareş Nilaş, Mircea Pinte, Ţaica Radu sau avocatul Rusa Victor. Ultimul nume a fost introdus artificial în rechizitoriu pentru ca dosarul să poată ajunge la Curtea de Apel Cluj, unde procurorii DIICOT Cluj care anchetau cazul, Mircea Hrudei (fostul şef al DIICOT Cluj) şi Daciana Deritei, aveau o ”pilă”.

Post-ul Dan Gherghelaş, un sinecurist convins, numit în conducerea Broker Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Tot mai dese sunt cazurile de înşelăciune pe piaţa locurilor de muncă. Mai mulţi oameni acuză că au fost înşelaţi de Anca Deac, aceasta promiţându-le un loc de muncă în străinătate, însă după ce oamenii au plătit câteva sute de lei firmei de mediere, aceştia nu au mai primit niciun semn, rămânând şi cu banii luaţi şi fără un loc de muncă. Anca Deac, împreună cu partenerii şi-a deschis un nou punct de lucru, în centrul Clujului unde atrage din nou oameni cu promisiunea unui loc de muncă în străinătate.

Sătmăreanca Bodea Deac Anca Adela a fost acuzată în nenumărate rânduri că a înşelat persoane promiţându-le acestora locuri de muncă în străinătate în schimbul unor sume de bani. Aceasta a deschis în Cluj-Napoca mai multe firme prin intermediul cărora dă ţepe. Într-o ediţie trecută, Gazeta de Cluj relata povestea unor oameni care spun că au fost înşelate de Anca Deac prin intermediul mai multor firme la care femeia este asociat şi administrator. Este vorba despre Intact Secretary SRL şi Work Sure SRL cu sediul pe strada Regele Ferdinand nr. 6, firme de care Anca Deac se folosea pentru a câştiga un comision de aproximativ 600 de lei de la persoane care credeau că prin intermediul acestor firme îşi vor găsi un loc de muncă. Deşi poliţia a deschis o ancheta şi Deac a fost amendată, aceasta îţi continuă afacerea, însă cu ajutorul unor noi firme, împreună cu vechii parteneri de afaceri.

Noua denumire a firmelor înşelătoare

În aceste zile, numărul victimelor ţeparei Deac s-a mărit cu încă trei persoane. Recent, trei bărbaţi din Iaşi au fost amăgiţi că vor avea un loc de muncă în Austria, iar după ce a semnat contractul de mediere şi au plătit câte 700 de lei fiecare, reprezentanţii firmei conduse de Anca Deac nu au mai răspuns la telefon.

”Am găsit anunţul de angajare pe OLX.ro în care era prezentat un loc de muncă în Austria la o fabrică de medicamente (ambalat şi ataşare etichete). În acel anunţ era prezentat faptul că munca se plăteşte cu 1.550 euro net, iar în funcţie de orele efectuate, se putea câştiga şi mai mult. Totodată, fiecare angajat beneficia de cazare, mâncare şi asigurare de sănătate. După ce am sunat la numărul din anunţul de angajare, o doamna mi-a prezentat detalii despre job. Mi-au cerut chiar şi certificatul de naştere al copilului, spunându-mi că angajatorul îmi va plăti alocaţie pentru el. După ce mi-a explicat tot ce ar trebui să cuprindă dosarul, în 15 iunie am plecat la Cluj împreună cu alţi doi bărbaţi pentru a semna contractul. Am plătit 700 de lei din care 550 lei către Londoneye Human Ressources SRL, ce reprezenta suma pentru contractul de prestări servicii de secretariat şi 150 de lei către SC VISION SECRETARY SRL pentru contractul de mediere. Mi s-a spus că prima plecare e în 28 iunie şi urma să fim contactaţi în data de 26 iunie. După două ore după ce am ieşit din sediu, m-a sunat un reprezentat al firmei şi am susţinut un interviu în limba engleză, după care mi s-a propus un job în Olanda, dar am refuzat. Mi s-a spus că nu e nicio problemă şi că rămâne să fiu contactat înainte de plecare. Pentru că nu am primit niciun semn din partea firmei, am încercat să-i contactez eu la numărul de mobil pe care am mai vorbit, însă nu mi s-a răspuns. Am încercat apoi pe fix unde mi s-a spus că nu a ajuns contractul de la angajator din Austria, de aceea nu am primit niciun semn. După câteva zile, am mai încercat să sun atât pe fix, cât şi pe mobil, însă în zadar. Ei îmi cunoşteau numărul de telefon şi nu îmi mai răspundeau, însă când sunam de pe alte numere răspundeau. Când mi-am dat seama că e o ţeapă am cerut banii înapoi, însă deşi am insistat, au refuzat să mi-i dea, negând şi faptul că ar fi o ţeapă.

M-am resemnat într-un fel, însă modul în care ei gestionează situaţia e mult mai supărătoare decât banii pierduţi. Eu mi-am dat demisia de la job, mi-am făcut planuri, nu e normal ce se întâmplă”, spune unul din bărbaţii din Iaşi ţepuiţi.

Pe contractul de mediere scrie că angajatorul este APS Austria Personalservice, însă această firmă nu are pagină web.

Cercetaţi pentru înşelăciune

Potrivit Monitorul Oficial, SC Vision Secretary SRL a fost fondată de către sătmăreanca Bodea Deac Ana Adela şi arădeanca Alexandra Roxana Ardelean. Firma înfiinţată în aprilie 2017 are sediul pe strada George Bariţiu nr. 22, parter, apartamentul 2 şi se ocupă cu ”activităţi de fotocopiere, de pregătire a documentelor şi alte activităţi specializate de secretariat”.

Cealaltă societate către care cei trei bărbaţi din Iaşi au efectuat plăţi este Londoneye Human Ressources SRL care a fost fondată de către Anca Deac, împreună cu clujeanul Daniel Goja, administrator fiind Andrei Vasile Ailenei din Cluj-Napoca. Firma înfiinţată în martie 2017 se ocupă de ”activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă”.

În 2015, Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj a deschis dosare penale pe numele societăţilor administrate de Daniel Goja şi Vasile Georgiu care au fost acuzaţi de clienţi de înşelăciune. Cele două societăţi care funcţionau în Galeriile Ferdinand şi promiteau locuri de muncă în străinătate sunt SC Mainstream Identity Management şi SC Blue Dream Consulting.

Mărturiile persoanelor înşelate de către cele două societăţi le cereau clienţilor în jur de 500 de lei, spuneau oamenii, cu diferite pretexte, ba pentru traducerea actelor, ba pentru transport. În realitate, contractele semnate erau de mediere şi nu garantau un loc de muncă, după cum explicau reprezentanţii firmelor. Apoi nu mai primeau niciun semn de la firmă, iar dacă cereau informaţii, erau amânaţi: ba că dosarul e la procesare, ba că nu au găsit jobul potrivit, scria la acea vreme Ziar de Cluj.

Lista firmelor ţepare

Nu e prima dată când Anca Deac colaborează cu Daniel Goja şi Vasile Andrei Ailenei. Aceştia şi-au început ”afacerile” de ani de zile şi s-au ascuns mereu în spatele unor contracte foarte bine puse la punct şi probabil au înşelat sute sau chiar mii de oameni cu promisiunea unui loc de muncă în străinătate, însă se pare că autorităţile nu au reuşit să oprească această metodă ingenioasă de a stoarce oamenii simpli de bani.

Sunt atât de multe firme înfiinţate şi apoi radiate, încât e greu să le ţii şirul. Vă enumerăm câteva dintre ele: SC Ofiice Work Consulting SRL (fostă SC Office Work Management SRL şi fostă SC Mainstream Identity Management SRL), Job Peofessional Consulting SRL, SC Qmv SRL, SC Excelent Profesional Consulting SRL, SC Intent Office SRL, SC Quality Professional Advice SRL, SC Colosseumul Muncii Externe SRL, SC Job Select SRL, SC Dreamjob Recruiting Company SRL, SC Work Sure SRL, SC Qalifizierte Mitarbeiter Vermittlung SRL, SC Blue Dream Consulting SRL, SC Intact Secretary SRL. Cele mai recente sunt SC Londoneye Human Ressources SRL şi Vision Secretary SRL.

Post-ul Ţepari vechi cu firme noi. Anca Deac înşeală, în continuare, oameni promiţându-le locuri de muncă în străinătate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Medicul Teofil Pop, directorul general al Centrului Medical Interservisan, a fost dat în judecată în 2007 de către urmaşii lui Constantin Costea, pacient al lui Teofil Pop care a murit în urma unei intervenţii chirurgicale pentru scoaterea polipilor. La sfârşitul lunii iunie s-a reluat audierea lui Teofil Pop, după ce la ultimul termen de judecată audierea inculpatului a fost amânată din cauza spiritelor încinse între avocatul apărării şi judecător, iar şeful Interservisan nu a fost capabil să-şi susţină în continuare cauza.

Dosarul în care Teofil Pop este acuzat de ucidere din culpă a făcut prima pagină a ziarelor, după ce, în data de 7 februarie 2007, Constantin Costea s-a prezentat la Clinica Interservisan, deoarece avea probleme de respiraţie, decedând la doar o lună, ca urmare a unui şoc septic şi a unei meningite care nu a mai putut fi tratată.

Operaţia de polipi a fost efectuată de către medicul ORL-ist Teofil Pop, la Clinica Interservisan din Cluj-Napoca. Constantin Costea, în vârstă de 68 de ani, fusese operat pe 8 februarie 2007 şi a intrat în comă patru zile mai târziu. Pacientul a fost internat din nou la Clinica de Neurochirurgie din Cluj Napoca, cu diagnosticul “şoc septic şi meningo-encefalită”. Pacientul este, apoi, reoperat de alţi doi medici, Silviu Albu şi Tiberiu Maior, care au constatat că osul etmoid, situat la baza craniului, fusese rupt în timpul operaţiei efectuate de medicul Teofil Pop, fapt ce a permis intrarea aerului în cutia craniană. După deces, procurorii au deschis o anchetă faţă de medicul Teofil Pop. Din lipsă de probe, dosarul a fost însă închis. Familia victimei nu s-a lăsat şi a cerut o expertiză medico-legală, eliberată în 31 august 2011, la mai bine de trei ani de la decesul bărbatului. Documentul arată că există o cauzalitate între operaţia de polipi efectuată de dr. Pop şi decesul pacientului. Pe baza acestei expertize, ancheta penală pe numele medicului a fost redeschisă.

După mai multe termene în care au avut loc abţineri, sesizări la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi mai multe amânări, judecătorii clujeni au dispus în septembrie 2016, în mod definitiv, faptul că plângerea formulată de către persoana vătămată Bizo Costea Marinela a fost în mod corect admisă, dispunându-se trimiterea în judecată, după ce judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Circul de la Judecătorie

De la jumătatea lunii iunie, Teofil Pop a renunţat la serviciile avocatului Eugen Iordăchescu, iar cel care i-a luat locul acestuia este avocatul Pavel Abraham, fost chestor de poliţie care a îndeplinit funcţia de inspector general al Poliţiei Române.

Dacă la termenul de judecată din 18 mai, audierea lui Teofil Pop a fost realizată doar parţial din cauza unui conflict dintre judecătorul Lucian Buta şi avocatul Pavel Abraham, la termenul din 22 iunie, situaţia s-a schimbat la 180 de grade.

Concret, la prima apărare a lui Teofil Pop susţinută de către Abraham am asistat la un adevărat circ în sala de judecată care s-a lăsat şi cu o amendă de 1.500 de lei aplicată avocatului. Dacă la termenul de atunci Abraham, extrem de nervos, l-a acuzat pe Lucian Buta că nu cunoaşte dosarul şi susţinea sus şi tare că se simte dator să intervină în timpul declaraţiei inculpatului pe motiv că nu vrea să-l lase pe judecător să greşească, la ultimul termen, Abraham a fost un îngeraş căruia nu i-am auzit vocea. Şi nu pentru că amenda de data trecută l-ar fi speriat pe Abraham şi i-ar fi domolit acestuia comportamentul, ci pentru că atitudinea judecătorului s-a schimbat în favoarea inculpatului Teofil Pop.

Audierea acuzatului de omor

Aşadar, la ultimul termen s-a continuat audierea lui Teofil Pop unde judecătorul a înşiruit câteva dintre acuzaţiile care i se aduc inculpatului. Una dintre ele se referă la atitudinea medicului de neglijenţă şi indiferenţă crasă faţă de înrăutăţirea stării pacientului după operaţie. Rezumând declaraţia şefului de la Interservisan, reiese că starea bolnavului s-a complicat din cauza că nu a respectat tratamentul dat, iar decesul lui Constantin Costea s-a produs din cauza suflării excesive a nasului.

” Bolnavul a fost operat într-o zi de joi, starea postoperatorie fiind bună. Pe parcursul zilei de vineri, sâmbătă, duminică, în jurul orei 12:00 mi s-a solicitat de către fiica decedatului să îl externez la domiciliu. Am fost de acord cu externarea şi am atras atenţia bolnavului şi fiica acestuia să nu îşi mai sufle nasul, întrucât avea acest obicei, ci să i se administreze picăturile nazale pe care i le-am prescris (…)

A doua zi după externare, deci luni în jurul orei 11:00 am fost sunat de fiica inculpatului care mi-a spus că acesta se simte rău că are dureri de cap. Fiind şi hipertensiv, i-am explicat situaţia sa în acest mod, fapt confirmat de echipajul de pe ambulanţă care a fost solicitat şi care l-a transportat pe bolnav la secţia Medicală III, apoi bolnavul a fost trimis la Neurochirurgie întrucât printr-o fistulă a etmoidului, inculpatului îi intra aer în endocraniu. Acest lucru s-a petrecut ca urmare a faptului contra recomandării tratamentului. Am vorbit la telefon cu şeful secţiei de Neurochirurgie, Tiberiu Maior care mi-a comunicat că va rezolva problema pacientului şi că a fost chemat dr. Albu Silviu să examineze cazul. Am vorbit şi cu acesta din urmă care mi-a comunicat că problema s-a rezolvat şi că în câteva zile va fi bine. Am întrebat dacă este nevoie să mă deplasez şi eu, însă mi s-a răspuns în mod ferm că nu este nevoie, întrucât problema s-a rezolvat. Într-adevăr, după trei zile, starea generală a bolnavului era bună”.

Întrebat de cauza decesului, Teofil Pop a declarat că „după aproximativ o lună de la intervenţia chirurgicală, bolnavul a făcut o criză de hipertensiune intracraniană urmată de hemoragie”. Totodată, inculpatul a spus că Prof. Univ. Dr. Călăraşu şi dr. Beliş au indicat cauza morţii fiind suflarea excesivă a nasului.

 Judecătorul susţine minciunile lui Teofil Pop?

După întrebarea procurorului dacă înainte de externare, Teofil Pop a consultat pacientul personal şi după răspunsul dat de inculpat că ”da, de trei ori în aceeaşi zi”, au urmat întrebările avocatei Vomir Bizo Daniela ce apără interesele familiei ce a suferit o tragedie în urma intervenţiei chirurgicale efectuate de Teofil Pop. Surpriza vine când întrebările puse inculpatului au fost respinse rând pe rând, judecătorul considerând că nu sunt fondate. ”Să nu încercăm să tot complicăm…”, a fost una dintre afirmaţiile judecătorului Lucian Buta, când avocata părţii vătămate continua să pună întrebări.

Dacă faptul că Teofil Pop a minţit şi asta nu are nicio importanţă într-un proces care se judecă de un deceniu, atunci cred că nu putem vorbi despre un proces echitabil.

Concret, prin întrebarea ”Dacă e adevărat că, contravaloarea radiografiei a fost achitată de familia victimei?” avocata Daniela Bizo Vomir a vrut să scoată în evidenţă nesinceritatea lui Teofil Pop în luarea declaraţiei, având în vedere că la dosarul de urmărire penală se află copia chitanţei în valoare de 40 de lei plătită de familia bolnavului, iar Teofil Pop susţinea la termenul anterior că aceştia nu au avut bani şi a achitat din buzunarul lui. Totuşi, judecătorul a considerat că nu este fondată această întrebare.

O altă întrebare relevantă cauzei, dar totuşi respinsă de către Lucian Buta se referă la recomandările pe care Teofil Pop susţine, în apărarea sa, că le-ar fi făcut bolnavului – ”De ce nu au fost consemnate în Foaia de observaţie clinică recomandările pe care dânsul susţine că le-a făcut oral familiei?”. De ce? Nu ştim! Ştim doar că întrebarea este nefondată chiar dacă Teofil Pop a declarat că starea bolnavului s-a complicat tocmai că nu s-au respectat recomandările făcute.

Alte întrebări respinse ca nefondate:

• ”Dacă a fost făcut examen endoscopic ulterior operaţiei?”
• ”Dacă există posibilitatea ca fistula LCR să fie sesizată clinic sau radiologic ulterior efectuării operaţiei?”
• „Raportat la susţinerile lui Pop Teofil că fistula ar fi putut apărea prin suflarea nasului, cum îşi explică acest lucru, în condiţiile în care existau tampoane nazale până înainte cu o zi de externare?”.

O singură întrebare a fost admisă care demonstrează că răspunsul inculpatului este în contradictoriu cu raportul de expertiză. Concret, la întrebarea ”Dacă tampoanele nazale erau simple sau unse cu antibiotic?”, Teofil Pop susţine că aveau antibiotic, însă medicul legist şi expertul parte spun în Raportul de expertiză că nu erau unse cu antibiotic şi nici nu este consemnat în Foaia de observaţie acest lucru.

Pentru că şi răbdarea are limitele ei, avocata Vomir Bizo Daniela a vrut să se retragă din proces din cauza faptului că toate întrebările i-au fost respinse ca nefondate (exceptând una). Nu am vrea să credem că judecătorul are o atitudinea părtinitoare faţă de marele Prof. Univ. Dr. Teofil Pop care a efectuat peste 80.000 de operaţii…

Post-ul Miroase a blat în Judecătoria Cluj-Napoca. Minciunile acuzatului de omor din culpă, Teofil Pop, susţinute de instanţă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Firma Premier Serv SRL este beneficiarul investiției unui complex care va fi edificat pe Dealul Feleacu. Patronul firmei este Popa Flaviu, care deține și hotelul Premier din Cluj Napoca.

Inițial, anunțul despre acest proiect a fost făcut Facebook de Managerul General al companiei Aquatica Experience, Daniela Mariscu care a refuzat să spună cine este beneficiarul acestei investiții, firma Aquatica fiind constructorul proiectului.

În ediția de print a Gazetei de Cluj vom oferi mai multe detalii despre această investiție.

Post-ul Flaviu Popa, patronul hotelului Premier face piscina de 1.000 de mp pe Dealul Feleacu apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Elevii de clasa a VIII-a din Cluj au aflat la ce licee au fost repartizați, pe baza mediilor de la examenul de Evaluare Națională.

TOPUL LICEELOR în funcție de media de admitere la fiecare profil are pe primul loc LICEUL TEORETIC „AVRAM IANCU” CLUJ-NAPOCA, cu specializarea Matematică-Informatică, unde ultima notă de intrare a fost 9.69, arată stiridecluj.ro.

Pe locurile doi și trei sunt specializările Științele Naturii (9.67) și Matematică-Informatică (9.56), de la LiceulTeoretic ”Nicolae Bălcescu”, iar pe patru este Colegiul Național ”Emil Racoviță”, cu specializarea Matematică-Informatică, unde ultima medie de intrare a fost 9.52.

Top cinci este încheiat de Colegiul Național ”Andrei Mureșanu” din Dej, specializarea Matematică-Informatică, unde s-a intrat cu 9.51.

La polul opus, cea mai mică medie de intrare la un liceu din judeţul Cluj după repartizarea computerizată a fost de 3,77, înregistrată la specializarea Protecţia mediului de la Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny” Cluj-Napoca, unde s-au ocupat 26 de locuri din cele 28 existente.

Post-ul Admiterea le liceele din Cluj Napoca Topul liceelor în 2017 apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urmă cu două săptămâni, Gazeta de Cluj anunța care au fost motivele ce au stat la baza excluderii din DIICOT a cândva-șefului de la CLUJ, procurorul Mircea Hrudei. Astăzi însă vă prezentăm în exclusivitate fragment din decizia luată de completul magistraților CSM de la Secția pentru Procurori.

„În motivarea solicitării procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se învederează exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției de către domnul procuror Hrudei Mircea Lucian, concretizată în esență prin deficiențe în activitatea de urmărire penală, tergiversarea nejustificată a soluționării cauzelor repartizate, neîndeplinirea obligației legale de a dispune măsuri asiguratorii în dosare cu prejudicii mari, adoptarea unor soluții apreciat ca nelegale și netemeinice, infirmate ca atare de către procurorul ierarhic superior, nerespectarea confidențialității în dosarele în curs de soluționare, exercitarea de activități de cercetare în afara unui cadru procesual legal, dar și aspecte ce pot conduce la o posibilă imixtiune în activitatea altui procuror” se arată în documentul obținut de Gazeta de Cluj. 

Mai multe despre cine au fost cei care l-au controlat, ce acte s-au depus la dosarul de executare a lui Hrudei și cum a încercat să se apere acesta în fața celor de la CSM, citiți în ediția tipărită de sâmbătă.

Până atunci, nu uitați….cum procurorii dau comunicate despre suspecți, noi am ales să dăm știrea despre soluționarea unui dosar pe care l-am urmărit în ultimele luni cu atenție. Și pe această cale îi urăm spor la muncă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin. 

Citește și:

Man, Alexa şi Paszkany vs rechizitoriile eşuate cu ştampila Hrudei

Post-ul Gazeta de Cluj a avut dreptate în cazul Hrudei. CSM a avizat cererea lui Horodniceanu din motivele prezentate de noi acum doua saptamani! EXCLUSIV DOCUMENT apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Anei-Maria Trancă, judecătoarea Curții de Apel București care judecă dosarul de abuz în serviciu al lui Horia Georgescu, fost șef al Agenției Naționale de Integritate, i-a explodat o bombă în față: i s-a cerut recuzarea, arată cei de la Români Liberă. Deși nu e prima oară când i se cere recuzarea, e prima oară când Trancă a admis cererea. Motivul: Acum nouă ani, când era judecătoare la Judecătoria Sectorului 1, Trancă a fost amandată de ANI pentru in incident de integritate.

CSM: Trancă nu și-a depus la timp declarațiile de avere și interese

Conform unui document publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, judecătoarea Ana-Maria Trancă nu și-a depus declarațiile de avere și interese pentru anul 2007 în termenul legal. Conform legii de funcționare a ANI valabile în acel moment (legea 144/2007), „Nedepunerea declarației de avere și a declarației de interese în termenele prevăzute de lege constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei și declanșarea din oficiu a procedurii de control” (articolul 54, alineatul 1).

Cerere de recuzare admisă

La ultimul termen de până acum al procesului lui Horia Georgescu (vineri, 14 iulie a.c.), acesta a invocat documentele menționate și, pe baza acestora, a cerut recuzarea judecătoarei. În ciuda unor respingeri anterioare a altor cereri de recuzare, de data aceasta, Trancă a admis cererea. Astfel, un alt complet de judecată va analiza dacă judecătoarea sa află în conflict de interese ca magistrat în dosarul lui Georgescu, secretar-general al ANI în 2008, când instituția a amendat-o pe Ana-Maria Trancă. Dacă judecătorii vor constatat existența conflictului de interese, Trancă va trebui să lase un alt magistrat să ia decizia în cazul fostului șef al ANI. În același timp, Georgescu a făcut și cerere de strămutare a dosarului la altă instanță, cerere care va fi judecată de către Înalta Curte de Casație și Justiție pe 20 iulie a.c.

De altfel, dosarul este aproape de final. Totuși, Trancă a decis ca următorul termen să fie pe 14 septembrie a.c.

Controverse

Anamaria Trancă a devenit o vedetă națională după ce, împreună cu judecătorul George Dorel Matei, a decis condamnarea Marianei Rarinca, în 2015, la trei ani de închisoare cu suspendare. Aceasta din urmă fusese acuzată de către Livia Stanciu, șefa Înaltei Curți la acea vreme, de șantaj, dar achitată. Cazul a suscitat foarte multe dezbateri publice și a ridicat semne de întrebare în legătură cu hotărârea finală luată de Matei și Trancă. Judecătorii Trancă și Matei fac parte din sfera de influență a unui personaj toxic din justiția din România: rectorul de la „Dimitrie Cantemir“, Corina Dumitrescu, soția senatorului PSD Cristian Dumitrescu, fostă secretar general al Ministerului Justiției în mandatul pesedistei Rodica Stănoiu și fostă, până recent, membră a Consiliului Superior al Magistraturii pe unul din locurile destinate societății civile.

Recent, Trancă a încercat să se substituie Curții Constituționale și a fost „sancționată” chiar de către CCR. Aici puteți citi mai multe.

Judecătoare este suspectă și de abateri de la etica universitară, așa cum reiese din această dezvăluire.

Sursa Romania Libera

Post-ul Se cere recuzarea judecătoarei din dosarul lui Mihnea Iuoraș ! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Incidentul a avut loc duminică, 9 iulie, la ora trei dimineaţa, pe DN 1 C,  când un tânăr de 30 de ani împreună cu iubita lui se întorcea acasă, la Bonţida, cu automobilul, după o noapte de discotecă în localitatea învecinată Fundătura. Acesta însă n-a apucat să evite o maşină oprită, inexplicabil, aproape în mijlocul şoselei. Din acel moment cei doi au fost atacaţi de doi băieţi şi-o tânără din Cluj-Napoca, la care şi ei au ripostat.De pe urma încăierării bărbatul de 30 de ani s-a ales cu maxilarul fracturat în două locuri, iubita sa cu contuzii, iar clujeanul, la rândul său cu o serie de vânătăi în zona feţei.

Luni, 10 iulie la prima oră Mirela, o tânără în vârstă de 19 ani, din comuna clujeană Bonţida, se afla la I.M.L. Cluj împreună cu tatăl ei pentru a fi examinată de medici. Povesteşte că, din fericire, ea nu a fost foarte tare bătută, însă iubitul ei în vârstă de 30 de ani se află internat la Clinica de Chirurgie Maxilofacială, cu maxilarul fracturat în două locuri. Arată aceasta: „În noaptea trecută am trecut prin cea mai mare spaimă a vieţii mele. Duminică dimineaţă, în jurul orei trei ne întorceam spre casă de la discoteca din Fundătura când prietenul meu a evitat în ultima clipă ciocnirea cu o maşină parcată aproape pe mijlocul şoselei. N-a fost mare scofală, doar s-au frecat oglinzile însă noi am coborât să vedem ce s-a întâmplat şi să ne înţelegem cum rezolvăm treaba cu asigurările. Însă, spre marea noastră uimire am fost atacaţi de o fată şi doi băieţi, aflaţi în automobil, astfel că prietenul meu s-a ales cu maxilarul rupt în două locuri, iar eu cu o mulţime de vânătăi. El se află la această oră internat intră astăzi în operaţie, ca să i se repare maxilarul rupt în două locuri. Acum am venit să vedem ce avem de făcut şi să-mi scot şi eu certificat medico-legal după bătaia încasată ieri dimineaţă. Cu el ne vom prezenta aici abia după ce va fi externat de la Maxilofaciale”. Abia părăseşte tânăra incinta instituţiei, cu certificatul în mână, că-şi face apariţia Mihai, un tânăr în vârstă de 29 de ani, destul de şifonat şi el. Face parte din cealaltă taberă şi susţine, după cum era de aşteptat, contrariul: „Noi ne îndreptam spre Cluj când ne-am trezit depăşiţi pe partea dreaptă de un tip care a intrat direct cu oglinda stângă în stopul meu din spate. Şoferul n-a oprit, doar mai târziu, şi atunci am realizat că-i mort de beat. Prietena mea a sunat la 112 şi după sosirea poliţiei s-a constatat că omul avea o alcoolemie de 0,78. Deci nici vorbă că am fi provocat vreo bătaie, dimpotrivă, ei ne-au atacat”.

Însă, în ciuda patetismului lui Mihai, punctul de vedere al poliţiştilor clujeni pare a fi cu totul diferit decât al acestuia. “La data de 9 iulie a.c., în jurul orei 03:00, Poliţia a fost sesizată cu privire la faptul că un bărbat, de 30 de ani, din Bonţida, în timp ce se afla pe DN1C, pe raza localităţii Fundătura, a fost agresat de un şofer, în urma unui conflict spontan în trafic. La faţa locului, poliţiştii au constatat faptul că şoferul care l-ar fi agresat se afla sub influenţa alcoolului. În continuare se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, fapte prevăzute de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj. 

Post-ul Bătaie cu trei răniţi, pe DN 1 C, la Fundătura,după un accident de circulaţie produs din vina unui tânăr băut! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Marian, un băieţel frumos şi dezgheţat în vârstă de 7 ani din comuna Floreşti este însoţit de părinţi la I.M.L.Cluj pentru a fi consultat de medici. Furioşi, aceştia spun că micuţul lor a fost potopit de palme de către un vecin, pocăit, care urăşte atât de mult copiii încât îi bate imediat ce-i prinde în preajma porţii lui. Ei declară că băiatul lor este doar una din multele victime ale bărbatului şi promit că-şi vor uni forţele împreună cu părinţii celorlalţi copii bătuţi de acesta apoi,pe lângă plângerea penală pe care i-o vor face, îl vor acţiona şi în justiţie.

Băiatul, încă apatic, de pe urma loviturii încasate în faţă, povesteşte sub privirile protectoare ale mamei şi ale tatălui cum a avut loc toată tărăşenia: „Duminică, pe la amiază,m-am jucat cu un băiat pe strada Bălcescu, aproape de casă, când acesta la un moment dat s-a frecat de peretele casei domnului Adam, un nene de vreo 50 de ani. Numa` ne-am trezit cu el peste noi, fiindcă eu cred că stătea la pândă şi după ce n-a reuşit să-l prindă pe prietenul meu m-a apucat pe mine, care n-am făcut nimic. Apoi mi-a dat o palmă atât de tare peste faţă, că n-am mai ştiut de mine”. Intră în discuţie şi mama lui, Cerasela: ”Vecinii mi-au spus ce i se întâmplase băiatului pentru că lui Marian i-a fost, efectiv, frică să ne spună ce i s-a întâmplat şi stătea singur pe drum, speriat. Am sunat urgent la poliţie şi la faţa locului a venit un echipaj de poliţie care a constatat faptele petrecute, după care l-am dus pe copil la U.P.U.” Îmi arată biletul de ieşire din clinică, pe care scrie clar: „Contuzie temporo-mandibulară stângă, contuzie pavilion. Afirmativ agresiune. Recomandăm tratament medicamentos”. Intervine şi tatăl copilului: „Asta nu-i prima oară când acest individ ne bate copilul. A mai făcut-o şi acum două luni când băiatul a scăpat pe stradă, în faţa porţii lui, o hârtie de caramea. De asemenea a sărit de câteva ori şi la oameni maturi, dar cert e faptul că în momentul când vede copii în preajma casei lui parcă înnebuneşte. Chiar mă întreb cum e posibil ca un asemenea om să pozeze în pocăit şi să participe şi la întruniri… Oricum, după acest eveniment noi, mai mulţi părinţi din zonă suntem hotărâţi să ne unim forţele şi să-i deschidem un proces la Tribunal, fiindcă nu este admis ca o asemenea situaţie să persiste şi copiii noştri să fie în pericol chiar în apropierea casei. De asemenea, pot să vă spun că până şi poliţiştii au fost impresionaţi în momentul când au văzut cât de roşu era copilul la obraz şi de aceea ne-au trimis la I.M.L.. Totodată  avem de gând să ne adresăm şi la Protecţia copilului, ca să se facă odată ceva împotriva acestui individ”! Curând, după ce copilul le-a fost consultat şi medicii i-au eliberat acestuia un certificat, cei trei părăsescgrăbiţi incinta instituţiei medicale.

“La nivelul Secţiei 6 Poliţie Rurală Floreşti a fost depusă o sesizare de către mama unui minor care a reclamat faptul că fiul său a fost agresat de un vecin. Poliţiştii desfăşoară activităţi pentru lămurirea aspectelor sesizate în vederea luării măsurilor legale care se impun”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Post-ul Un pocăit din Floreşti bate copiii cum îi prinde! Ultima sa victimă a fost un copil de 7 ani! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Adrian este un tânăr în vârstă de 20 de ani din Turda care a avut ghinionul să nimerească în zona de influenţă a doi fraţi care consideră că fac legea în zona Turda şi Câmpia Turzii Astfel, după mai multe întâlniri anterioare cu aceştia, în care a scăpat ca prin urechile acului, de data aceasta i s-a înfundat: aceştia l-au încercuit şi unul dintre fraţi i-a scos doi dinţi din gură dintr-un singur pumn, bine ţintit!

Tânărul, un bărbat cu o constituţie fizică robustă, mărturiseşte joi, 13 iulie pe culoarele I.M.L. Cluj că bătaia care a încasat-o în noaptea trecută i se pare cel mai iraţional lucru care i s-a întâmplat vreodată, fiindcă nu-i înţelege deloc motivul. Povesteşte că a mai avut câteva ciocniri cu agresorii săi – fraţii Martinovici, boxeri din Câmpia Turzii – însă acestea s-au mărginit la „contre” verbale, iscate în special când aceştia, băuţi bine, încercau să facă legea prin diferite discoteci. „N-am crezut că mi se poate întâmpla ca la o oră atât de înaintată, după miezul nopţii, în momentul în care am coborât din maşină ca să-mi cumpăr un hamburger de la un fast-food din Micro 3 Turda să am parte de o asemenea „întâmpinare”. Am coborât din maşină, împreună cu un prieten şi, brusc, am  fost interceptat de unul din cei doi fraţi, celălalt şi alţi doi amici de-ai lor stând în apropierea unei maşini parcată în apropiere. Când ne-a văzut, acesta i-a strigat fratelui său: „Adă, adă!” Şi acesta a scos, rapid, din maşină o bâtă sau o ţeavă, nu ştiu exact. Cu ea l-a atacat pe prietenul meu. Acesta însă a reuşit să pareze lovitura, dar totodată a reuşit să scape prin fugă”. În schimb, Adrian a încasat un pumn în gură şi s-a trezit, instantaneu,lipsit de doi dinţi din faţă, iar alţi doi fiindu-i înfundaţi în gingie. După plecarea triumfală a agresorilor, Adrian, cu dinţii într-o batistă, s-a deplasat la poliţie unde a semnalat cazul şi a făcut plângere penală, apoi s-a prezentat la secţia de urgenţă a Spitalului Municipal, pentru a i se acorda îngrijiri medicale. Tânărul este invitat la consult şi, după circa zece minute minute se întoarce cu un certificat în care i-au fost recomandate câteva săptămâni de îngrijiri medicale. „Merg până în pânzele albe şi nu-l iert pe individ, îl fac să plătească – deoarece nu ne aflăm în Vestul Sălbatic ca să baţi pe oricine ţi se năzare, doar când îl vezi pe stradă”, a adăugat acesta, cu o expresie de îndârjire întipărită pe figură.

“La data de 12 iulie a.c, Poliţia municipiului Turda, a fost sesizată, prin plângere prealabilă, de un bărbat de 20 de ani, din Turda, despre faptul că, la data de 12 iulie a.c., în jurul orei 00:30, în timp ce se afla la intersecţia străzilor Calea Victoriei şi Lianelor, a fost agresat de către un grup de persoane necunoscute. În cauză se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri sau alte violenţe, faptă prevazută de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj ag. şef adj. Adrian Ştefan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Doi dinţi scoşi, dintr-un pumn, după un conflict petrecut în faţa unui fast-foood din Turda apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urmă cu două săptămâni Gazeta de Cluj publica pe varianta online dorinţa a doi poliţişti clujeni cu un trecut ce lăsa de dorit: candidatura la funcţii executive pentru Poliţia Municipiului Cluj-Napoca. Însă, concursul a avut loc, iar noi avem rezultatele. Despre cei doi candidaţi cu pricina şi omul care a obţinut funcţia lăsându-i pe ceilalţi mască, citiţi în cele ce urmează.

Ciprian Rus

Comisarul Ciprian Rus făcea parte dintr-o grupare de tipul ”3 muşchetari”, alături de Raul Vaida şi Valentin Tătar(care îi e şi naş de cununie). Pe Tătar, dacă vă amintiţi, l-au săltat pentru că divulga informaţii din trei dosare penale extra-mega-cunoscute printre care şi cel al lui Horea Uioreanu. Tot Tătar făcea concurenţă vrăbiuţelor noastre, şi zbura cu vorba pe la alţi parlamentari, nu dăm nume (Alexandru Cordoş) pentru a da raportul cu privire la ce telefoane sunt interceptate de DNA Cluj. Aşa că i-au tăiat aripile lui Tătar. Iar sub efectul „domino”, ceilalţi doi comisari ce lucrau în instituţia anticorupţie de la Cluj ca poliţişti judiciari au plecat de pe o zi pe alta şi ei, tot în 2014, din instituţie. Aşa bine s-au împrăştiat că Ciprian Rus a stat aproape trei ani pe tuşă ba la Serviciul Poliţiei Economice, ba la Secţia 4, ba la Secţia 5 şi ulterior la Secţia 3 din oraş. Era şef peste tot.Acum, Ciprian Rus a candidat pentru o funcţie în executivul Poliţiei Municipale Cluj-Napoca.

Mircea Rus

Trecem la cealaltă vedetă: eminentul Mircea Rus. Nu mă pot abţine să nu vă povestesc că şi la urechile acestuia zboară vrăbiuţe…şi nu ale noastre. În trecut, Mirciulică a fost şef la Biroul de Investigaţii Criminale(în Cluj-Napoca). Apoi l-au împuternicit să fie şăf la Serviciul de Investigaţii Criminale(adică pe judeţ). Şi cum pe funcţie nu este pentru că a demonstrat că e capabil, ci pentru că nu aveau pe cine să pună, IPJ Cluj a organizat examen pentru definitivarea şefiei SIC. Cred că trei e numărul de basm în poliţia clujeană, că şi aici avem o gaşcă mai inofensivă de trei muşchetari. Mai exact, la examenul din primăvara acestui an s-au înscris Bogdan Ioan, Claudiu Hurducaş şi  şmecheraşul de gardă Mircea Rus. Suuuubit, Mirciulică s-a îmbolnăvit fix în ziua examenului şi nu s-a mai prezentat. Au mers în schimb ceilalţi doi: Hurducaş şi Ioan, care au căzut examenul(nota minima de promovare era şapte) cu note de 5 şi 6, astfel că Mircea a rămas în continuare împuternicit pe funcţia de la SIC de unde protejează bodyguarzii de la Seven. Mircea Rus a candidat şi el pentru o funcţie în executivul Poliţiei Municipală Cluj-Napoca.

De la cabinetul purtătorului de cuvânt la executivul Cluj-Napoca

Cabinetul ce se ocupă de relaţiile cu mass-media era compus până de curând din comunicativa Carmen Jucan, comisarul Boie şi…comisarul Graur. Potrivit surselor, domnul Boie s-a pensionat recent, iar comisarul Daniel Sorin Graur s-a decis să le facă o surpriză colegilor săi şi s-a pregătit pentru concursul cu pricina.

Daniel Sorin Graur a devenit noul adjunct al Poliţiei Municipale Cluj-Napoca.

Noua gardă stă la poartă

Atât comisarul Ciprian Rus în calitate de şef cât şi adjunctul său Daniel Sorin Graur au trecut cu brio probele, însă în prezent nu vor activa pe funcţie. Potrivit procedurii, există o perioadă de acomodare în care celor doi li se va aloca dreptul de semnătură pentru funcţia dobândită precum şi efectuarea protocoalelor de ocupare a acesteia.

Se impune şi menţiunea că până în prezent, Poliţia Municipiului Cluj Napoca a fost condusă de comisarii  Mariana Ilieş(şef) şi Daniel Petruş(adjunct) ambii împuterniciţi pentru aceste funcţii, nefiind definitivaţi, motiv pentru care s-a şi  organizat concursul mai sus menţionat.

Următorul care se pregăteşte de examen este ”venitul de peste Ocean”, şeful IPJ Cluj, Ciprian Miron  care în iarnă a fost împuternicit pentru a prelua funcţia pe o perioadă de şase luni. IGPR are posibilitatea să prelungească acest drept sau să scoată la concurs acest post, unde Miron şi alţi doritori se pot înscrie pentru a da examenul de definitivare.

Post-ul Noua ”Gardă” din Poliţia Municipiului Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urmă cu o lună preşedintele Iohannis a promulgat o propunere legislativă prin care se aduc schimbări esenţiale Legii administraţiei locale 215 din 23 aprilie 2001. Propunerea a fost iniţiată de un grup de deputaţi liberali şi cuprindea doar două amendamente, însă pe parcurs, Comisia juridică a Senatului a făcut o serie de alte propuneri care îi fac pe şefii primăriilor sau consiliilor judeţene să tragă tunuri după tunuri fără a fi traşi la răspundere. Amendamentele adoptate dau o putere discreţionară baronilor locali, în contextul în care Ministerul Dezvoltării a adoptat, tot în urmă cu o lună alocări în valoare de 30 de miliarde de lei în cadrul Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2 care vizează edificarea a aproape 10.000 de obiective (şcoli, grădiniţe, etc).

Pe 15 iunie, Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o serie de amendamente prin care Legea Administraţiei Locale a fost schimbată, iar Ministerul Dezvoltării a aprobat aproape 10.000 de cereri de finanţare venite în cadrul Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2, în judeţul Cluj fiind vizate investiţii în valoare de peste 267 de milioane de lei.

Cele două evenimente au legături între ele pentru că prin amendamentele adoptate la legea Administraţiei Locale, ”baronii” de judeţ sau cei locali pot dispune, aproape discreţionar, de aceşti bani fără a fi traşi la răspundere.

Iniţiatorii propunerii legislative au dorit să introducă două amendamente: primarii, viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene sau vicepreşedinţii să răspundă în faţa legii dacă actele pe care le emit nu au avize de legalitate. Cel de-al doilea amendament îi viza pe secretari sau pe cei angajaţii din cadrul birourilor juridice care erau vizaţi de răspundere în faţa legii pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor care le revin. În septembrie 2016 propunerea a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi trimisă la Senat.

Aici, propunerea de devenit o struţo-cămilă legislativă cu ajutorul membrilor din comisia juridică a Senatului, comisie în care majoritari sunt membrii PSD.

Emanaţiile juridice ale lui Şerban Nicolaie, şeful acestei comisii, şi ale colegilor lui au făcut ca , spre exemplu, actele emise de primari şi preşedinţii de CJ-uri să producă efecte juridice depline chiar şi fără note de fundamentare, semnături şi avize de legalitate! În mod bizar, opoziţia minoritară nu a reclamat nimic!

Alocări de fonduri cu gargară

Articolul 1 din Legea 140/2017 publicată în Monitorul Oficial pe data de 20 iunie, prevede că „actele autorităţilor administraţiei publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalităţii produc efecte juridice depline, iar în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor” (alineatul 5).

Adică, se pot aloca fonduri, se pot repartiza lucrări din bani publici fără să mai fie nevoie de niciun fel de semnătură, notă de fundamentare, aviz tehnic sau de legalitate din partea aparatului de specialitate din primărie/CJ.

Potrivit modificărilor adoptate de senatori, aceştia pot fi constrânşi să avizeze actele emise de primari/şefi de CJ-uri sub ameninţarea răspunderii civile sau penale. „(6) Refuzul funcţionarilor publici şi al personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean de a semna, respectiv de a contra-semna ori aviza actul administrativ, precum şi eventualele obiecţii cu privire la legalitate se fac în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii actului, şi se înregistrează într-un registru special destinat acestui scop. (7) Persoanele prevăzute la alin. (6) care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze ori să avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate, fără acoperire susţinută de temeiuri juridice, răspund administrativ, civil sau penal, după caz, în condiţiile legii”, se arată în paragrafele următoare.

Procurorii sau inspectorii curţii de conturi nu prea mai au ce face dacă, din întâmplare, ar descoperi vreo neregulă. „Aprecierea necesităţii şi oportunitatea adoptării şi emiterii actelor administrative aparţin exclusiv autorităţilor deliberative, respectiv executive şi nu pot face obiectul controlului altor autorităţi. Întocmirea rapoartelor prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate şi semnarea notelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuţiile specifice”, se mai arată în alin. 3 al Legii pentru modificarea art. 128 din Legea administraţiei publice locale.

Acelaşi act specifică şi că funcţionarii care refuză să semneze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate, „fără acoperire susţinută de temeiuri juridice“, răspund administrativ, civil sau penal, după caz, în condiţiile legii.

Iniţiatorii propunerii legislative

Ichim Paul – senator PNL; Luchian Ion – senator PNL; Paşca Liviu-Titus – senator PNL; Rădulescu Cristian – senator PNL; Calimente Mihăiţă – deputat ALDE; Ciurariu Florin – deputat PNL; Coman Gheorghe – deputat PP-DD; Cozmanciuc Corneliu-Mugurel – deputat PNL; Crăciunescu Grigore – deputat PNL; Doboş Anton – deputat PNL; Dobrinescu Traian – deputat PNL; Dolha Nechita-Stelian – deputat PNL; Guran Virgil – deputat PNL; Hărău Eleonora-Carmen – deputat PNL; Lupu Mihai – deputat PNL; Motreanu Dan-Ştefan – deputat PNL; Niculae Aurel – deputat Independent; Oltean Ioan – deputat PNL; Oros Nechita-Adrian – deputat PNL; Palăr Ionel – deputat PNL; Popa Octavian-Marius – deputat PNL; Săpunaru Nini – deputat PNL; Surdu Raluca – deputat PNL; Surugiu Iulian-Radu – deputat PNL; Tămâian Ioan – deputat PNL; Teju Sorin – deputat PNL; Teodorescu Cătălin-Florin – deputat PNL; Toader Mircea-Nicu – deputat PNL; Zlati Radu – deputat PNL.

Membrii Comisiei juridice care au schimbat drastic Legea Administraţiei Locale

Şerban Nicolae, Robert Cazanciuc, Liviu Tit Brăiloiu, Adrian-Nicolae Diaconu şi Marian Pavel – PSD.

Alina Gorghiu, Daniel Fenechiu şi Nicoleta Pauliuc – PNL.

George-Edward Dircă – USR.

Csaszar Karoly Zsolt – UDMR.

Ionuţ Sibinescu – ALDE.

Post-ul PSD s-a şters la fund cu Legea administraţiei locale apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Instanţa clujeană a dispus din nou, după rejudecare, anularea contractelor de zeci de milioane de lei încheiate între administraţia clujeană şi sponsorul PDL Garden Center Grup. Contractul pentru întreţinerea spaţiilor verzi din Cluj Napoca, cu o valoare de aproape 70 de milioane de lei, nu poate demara pentru că cei de la Rosal au contestat licitaţia prin care administraţia clujeană a atribuit lucrările firmei bucureştene Garden Center Grup, o societate abonată la contractele cu statul, în special la cele girate de Andrei Chiliman, unul dintre primarii portocalii din Capitală.

În cursul acestei săptămâni, Tribunalul Cluj a dat o nouă sentinţă în procesul dintre Rosal Grup şi Garden Center Grup SRL, privitor la administrarea spaţiilor verzi din Cluj Napoca. Dacă în primul proces, judecătorii au anulat contractele încheiate între municipalitatea clujeană şi Garden Center Grup SRL, la rejudecarea procesului, sentinţa a fost un a aproximativ similară, adică contractele au rămas anulate. ”Respinge excepţia inadmisibilităţii şi a nulităţii cererii completatoare, invocate de pârâta Mun. Cluj-Napoca, prin primar. Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Garden Center Grup SRL, şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocate de pârâta Garden Center Grup SRL. Admite excepţia autorităţii de lucru judecat a petitului 3 din acţiunea formulată. Respinge petitul privind obligarea autorităţii contractante să continue procedura de atribuire prin licitaţie publică deschisă în vederea atribuirii acordurilor-cadru de servicii pentru „întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi de pe raza Municipiului Cluj-Napoca” pentru loturile I şi II, pentru autoritate de lucru judecat. Admite în parte acţiunea formulată şi completată de reclamantul Rosal Grup SA, în contradictoriu cu pârâtele MUN. CLUJ-NAPOCA, prin primar, G C G R SRL, A B S E, SC R SRL, F P COM SRL, A G E SRL. Anulează Acordurile cadru nr. 75716/24.02.2016 şi 75718/24.02.2016. Respinge petitul 4 al acţiunii ca inadmisibil. Compensează cheltuielile de judecată. Ia act de declaraţia reprezentantei reclamantului de solicitare a cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocaţial pe cale separată”, arată soluţia pe scurt a instanţei clujene.

Rosal a cerut anularea procedurilor

Înainte de a deschide acest proces, cei de la Rosal au contestat rezultatul licitaţiei la CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, unde contestaţia celor de la Rosal a fost respinsă.

Potrivit documentelor, cei de la Rosal au cerut ”anularea procedurii de atribuire pentru lotul I şi obligarea autorităţii contractante de a relua procedura de atribuire de la faza de depunere a ofertelor şi, în subsidiar, anularea rezultatului procedurii de atribuire pentru lotul 1; anularea în parte a raportului procedurii de atribuire, în ceea ce priveşte declararea ca admisibile a ofertelor clasate pe locurile 1 şi 2, declararea ca şi câştigătoare a ofertei GARDEN CENTER GRUP S.R.L., declararea ca necâştigătoare a ofertei subscrisei; anularea adresei nr. 476452/ 23.12.2015 prin care a fost comunicat subscrisei rezultatul procedurii 1 de atribuire şi a tuturor adreselor de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire către restul participanţilor la procedură, precum şi anularea tuturor actelor subsecvente; obligarea autorităţii contractante la refacerea raportului de atribuire cu reevaluarea ofertei GARDEN CENTER GRUP S.RL. şi a celei depuse de ofertantul clasat pe locul 2 şi la continuarea proceduri; cheltuieli de judecată”.

Cine stă în Garden

Garden Center Grup şi este deţinută, prin intermediul ECO HORTICULTURA, de Ion Olteanu şi Adrian Cobzaru. Cele două firme, Garden Center Group şi Eco Horticultura, au contracte cu majoritatea administraţiilor locale din România. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, cele două firme sunt titulare în peste 200 de contracte publice  cu administraţiile locale din România şi cu cele sectoriale din Bucureşti. În 2009, un contract încheiat între SC Eco Horticultura şi Administraţia Domeniului Public sector 1 (primărie condusă de Andrei Chiliman) a făcut obiectul unui control al Curţii de Conturi. Verificările au constatat că firma Eco Horticultura a mărit preţurile, iar primarul Andrei Chiliman a plătit mai mult decât făcea pentru amenajarea spaţiilor verzi. La data respectivă bugetul lui Chiliman a fost de aproape 23 de milioane de euro. În 2009, Curtea de Conturi recomanda ”extinderea verificărilor privind lucrările efectuate de Geca Impex şi Eco Horticultura pentru identificarea tuturor cazurilor de nerespectare a clauzelor contractuale prin decontarea unor preţuri mai mari faţă de cele din devizul ofertă sau de nerealizare a lucrărilor contractate şi achitate”, însă rapoartele Curţii de Conturi nu s-au finalizat cu nici un dosar.

Adrian Cobzaru, partenerul de afaceri al lui Olteanu, face parte din cercul de apropiaţi al lui Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, fiind prieten cu fiul edilului bucureştean, Mircea Oprescu.

Primăria face abonamente la licitaţii

Primăria Cluj Napoca a atribuit contractul ”Material dendrologic pentru municipiul Cluj Napoca” firmei SC Garden Center Grup SRL, valoarea cu care această firmă a câştigat această licitaţie a fost de 626.640 de lei, în situaţia în care municipalitatea estimase valoarea contractului la 885.240 de lei.

În urmă cu şase ani primăria clujeană a încheiat un contract cu SC Rosal Grup SRL şi S.C. Rasimo Impex SRL pentru cumpărarea şi plantarea a 500 de  tei, 300 de mesteceni, 4.000 de fire de trandafir japonez, 2.000 bucăţi de  iasomie, 5.000 de… ploaie de aur (nu este visul diurn al primarului, ci un arbust denumit  FORSYTHIA SUSPENSA care poate ajunge la o înălţime de 5 metri şi are flori galbene, n.red.) şi 300.000 de bucăţi de lemn câinesc.

De asemenea, în anul 2007, primăria clujeană a mai făcut o serie de achiziţii pentru plantarea de arbori în centrul oraşului; însă de atunci şi până acum copacii s-au uscat.

Pe lângă achiziţiile de arbori şi arbuşti, administraţia locală a dat bani şi pe celebrele panseluţe. anul trecut primăria a cheltuit 130.000 de lei pentru florile ornamentale care vor fi plantate în special în sensurile giratorii, scuaruri, în ghivecele aşezate în zona pietonală de pe Bulevardul Eroilor sau pe alte străzi din zona centrală.

Probleme cu mascaţi la Miercurea Ciuc

Potrivit procurorilor DNA, viceprimarul din Miercurea Ciuc, Domokos  Szoke a aprobat plata către firma Garden Center Group pentru lucrări pe o suprafaţă de 100 de ori mai mare decât cea reală.

„După executarea lucrărilor, Szoke Domokos a semnat şi avizat documentaţii justificative prin care au fost acceptate plăţile pentru lucrări aferente unei suprafeţe de teren de 100 de ori mai mare decât cea reală. Respectivele centralizatoare conţineau şi articolul de deviz (…) pentru o suprafaţă de 184.500 metri pătraţi, în loc de 1.845 metri pătraţi, rezultând plăţi nejustificate de minim 188.011 lei, pentru terenul lipsă de 182.655 metri pătraţi”, se precizează în referat.

Post-ul Sentinţă cu dedicaţie: contractul Garden Center anulat din nou apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gentilia Construct, firma fostului consilier judeţean PSD Traian Florinel Cuc, a intrat în insolvenţă acumulând datorii de aproximativ 12 milioane de lei. Reprezentanţii firmei au cerut intrarea în insolvenţă în situaţia în care compania era abonată la contractele pe bani publici. În paralel, Traian Florinel Cuc şi-a deschis firma DEPOZITUL ARHIVELE TRANSILVANIA SRL, care se ocupă de arhivarea documentelor, şi anul trecut a primit un contract de peste jumătate de milion de lei de la Vasile Dîncu, care la vremea respectivă era ministru şi vicepremier. Agenţia Naţională de Integritate l-a declarat pe Cuc incompatibil pentru faptul că administraţia judeţeană avea contracte cu Gentilia Construct, în timp ce soţia fostului consilier făcea parte din acţionariatul firmei.

Chiar dacă firma Gentilia Construct a obţinut numeroase contracte plătite din bani publici, firma a reuşit să acumuleze, până acum, datorii faţă de aproximativ 240 de creditori, la finalul anului trecut cifra datoriilor fiind de aproape 12 milioane de lei, cu o pierdere de 1,3 milioane de lei la o cifră de afaceri de 7,7 milioane de lei.

De altfel, din 2014 până în 2016, firma a mers pe pierderi destul de masive, cea mai mare fiind de 3,5 milioane de lei înregistrată în 2014.

Acest lucru se întâmplă în situaţia în care firma a câştigat în această perioadă de timp cel puţin un contract de 3,2 milioane de lei, fără TVA, de la Primăria Comunei Mihai Viteazu, un alt contract de aproximativ 7 milioane de lei de la USAMV, iar lista poate continua. Între anii 2008-2010, firma a câştigat aproximativ 30 de licitaţii cu lucrări pentru autorităţi locale şi judeţene, instituţii sau regii autonome.

Firma a câştigat licitaţii în Turda, la Spitalul Municipal, în comunele Tureni, Viişoara, Mihai Viteazu, Chinteni, Corneşti, Băişoara, Ciurila, Cămăraş, Câmpia Turzii, dar şi la Cluj-Napoca, la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), Palatul Copiilor, unde director era colegul său de partid din Consiliul Judeţean Cluj, Valentin Cuibus, Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), pentru construirea unui adăpost de animale, şi Centrul de Administrare a Creşelor.

Potrivit sentinţei Tribunalului comercial Cluj, ”admite debitoarei SC Gentilia Construct SRL. Dispune, în condiţiile art. 66 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, conexarea dosarului nr. 232/1285/2017, având ca obiect cererea de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei SC Gentilia Construct SRL, formulată de creditoarea SC Electra Instal SRL, cerere care, în raport de dispoziţiile aceluiaşi articol, devine declaraţie de creanţă în prezentul dosar. Dispune deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei SC Gentilia Construct SRL. Desemnează în calitate de administrator judiciar provizoriu TRANSILVANIA MASTER INSOLV IPURL (practician în insolvenţă Andrei-Petru MUREŞAN, n.red.) , care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 58 din Legea nr. 85/2014, instrumentând prezenta procedură de insolvenţă până la eventuala sa confirmare sau schimbare, în condiţiile Legii nr. 85/2014. Stabileşte în favoarea administratorului judiciar provizoriu un onorariu provizoriu lunar de 1.000 lei + eventual TVA plus un onorariu de succes de 5% + eventual TVA din sumele recuperate în cadrul procedurii, plafonat la suma de 3.000 lei + eventual TVA în ipoteza prevăzută de art. 89 alin. 1 lit. a din Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă. Ia act de intenţia debitoarei de a depune un plan de reorganizare. (…) Fixează termenul limită pentru depunerea de către creditori a opoziţiilor la hotărârea de deschidere a procedurii pentru data de 12.09.2017, precum şi termenul de soluţionare a opoziţiilor pentru data de 19.09.2017. Fixează termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanţelor la data de 10.08.2017, termenul limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea, comunicarea şi publicarea în BPI a tabelului preliminar al creanţelor la data de 30.08.2017, termenul pentru depunerea contestaţiilor faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute, sau, după caz, netrecute de lichidatorul judiciar în tabelul preliminar de creanţe, de 7 zile de la publicarea tabelului preliminar de creanţe în BPI şi termenul pentru soluţionarea eventualelor contestaţii şi pentru definitivarea tabelului creanţelor la 19.09.2017. Dispune desfăşurarea primei şedinţe a adunării creditorilor la sediul administratorului judiciar provizoriu, la data de 04.09.2017, ora 12:00. (…)”, arată soluţia pe scurt a Tribunalului Comercial Cluj.

NUP pentru Cuc

Însă, chiar dacă ANI l-a declarat incompatibil pe Florinel Cuc, iar colegii lui din PSD au făcut un memoriu prin care i-au cerut pesedistului să demisioneze din funcţiile publice, procurorii clujeni i-au dat lui Cuc neînceperea urmăririi penale în dosarul în care a fost cercetat.

”SC GENTILIA CONSTRUCT SRL din Câmpia Turzii, jud. Cluj a fost înfiinţată în anul 1998 şi părţile sale sociale în proporţie de 50% sunt deţinute din 08.10.2007 de către numita Cuc Daniela Cristina, care are şi calitatea de administrator (f.70-vol.II).

Numita Cuc Daniela Cristina este soţia numitului Cuc Traian Florinel (f.81-vol.II) care începând din anul 2004 are calitatea de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, fiind reales în anul 2008 în aceeaşi funcţie (f.16-19-vol.II).

Pe baza rezultatului licitaţiei deschise, la data de 22.12.2008, Consiliul Judeţean Cluj reprezentat de preşedintele Alin Tişe a încheiat acordul contractual nr. 72 cu SC GENTILIA CONSTRUCT SRL din Câmpia Turzii, jud. Cluj, reprezentată de administratorii Cuc Daniela Cristina şi Cuc Alexandru.

La data de 18.03.2009 Consiliul Judeţean Cluj, format din consilierii judeţeni aleşi printre care se afla şi Cuc Traian Florinel, a adoptat hotărârea 30 privind aprobarea bugetului general propriu pe anul 2009. În anexa 4 a hotărârii respective era prevăzută suma de 120.000 lei pentru finanţarea investiţiei „amenajare drum acces la Gospodăria de Apă din loc. Cămăraşu, com. Cămăraşu, jud. Cluj”.

Pe baza ordinului de începere a lucrărilor din 06.04.2009 (f.137-vol.I) emis de Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, SC GENTILIA CONSTRUCT SRL din Câmpia Turzii a demarat lucrările la obiectivul convenit în acordul contractual nr. 72/22.12.2008, iar la data de 06.07.2009 lucrările executate au fost recepţionate de o comisie formată din Creţu Alexandru, Moceanu Iancu Marcel, Rotaru Angela, Ciortea Teofil şi Fărcaş Vasile (f.104-106-vol.I).

După recepţionarea lucrării, Consiliul Judeţean Cluj prin ordinul de plată din 13.07.2009 a plătit preţul lucrării în valoare de 130.200 lei către SC GENTILIA CONSTRUCT SRL (f.103-vol.I).

Faţă de cele de mai sus considerăm că în cauză nu se impune începerea urmăririi penale faţă de numitul Cuc Traian Florinel pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese prev. de art. 2531 din CP deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, mai precis lipseşte latura obiectivă şi anume participarea susnumitului la luarea acelor decizii în urma cărora SC GENTILIA CONSTRUCT SRL a realizat un folos material. Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că numitul Cuc Traian Florinel nu a făcut parte din comisia care a ales oferta cea mai avantajoasă în cursul procedurii de achiziţie publică, nu a participat la semnarea acordului contractual nr. 72/2008 şi nu a făcut parte nici din comisia de recepţie. Folosul material a fost realizat de SC GENTILIA CONSTRUCT SRL pe baza acordului contractual nr. 72/22.12.2008, prin care beneficiarul se obliga să plătească preţul de 130.219,32 lei şi nu pe baza hotărârii Consiliului Judeţean nr. 30/2009 prin care s-a adoptat bugetul propriu al acestei autorităţi locale”, arată procurorii în rezoluţia NUP.

Un pic de la Fati

Gentilia Construct a primit şi de la Primăria Apahida un contract de 1,6 milioane de lei. Primarul PSD al comunei, Grigore Fati, a atribuit contractul “Construire infrastructură de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor”, adică ridicarea unor maluri de pământ, pentru suma menţionată mai sus. În 2011, SC Gentilia Construct a câştigat un contract cu Primăria comunei Mociu, pentru un proiect finanţat în mare parte din banii Consiliului Judeţean Cluj. Cu câteva zile înainte de această atribuire, ANI îl declarase incompatibil pe Cuc.

Un pic de la Dâncu

Anul trecut, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a atribuit licitaţia ”Achiziţionarea de servicii de depozitare/arhivare documente elaborate în cadrul AM POR şi structurile suport” firmelor Certsign din Bucureşti şi SC DEPOZITUL ARHIVELE TRANSILVANIA SRL, firmă patronată şi administrată de turdeanul Traian Florinel Cuc. Estimarea contractului a fost de 780.000 de lei, fără TVA, dar cele două firme au câştigat licitaţia cu o ofertă de 644.757 de lei, fără TVA.

Ministerul era condus de PSD-istul tehnocrat clujean Vasile Dîncu, care a ocupat şi funcţia de vicepremier în Guvernul Cioloş.

Post-ul Cu milioane de lei câştigate de la stat, o firmă de-a PSD-istului clujean Florinel Cuc intră în insolvenţă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gazeta de Cluj vă prezintă în exclusivitate decizia CSM de excludere din DIICOT a lui Mircea Hrudei. Mai exact, infracţiunile comise de acesta şi semnalate de DCCO, inspecţia judiciară sau alţi procurori colegi de la Cluj.

Astăzi însă vă prezentăm în exclusivitate fragment din decizia luată de completul magistraţilor CSM de la Secţia pentru Procurori.

„În motivarea solicitării procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se învederează exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de către domnul procuror Hrudei Mircea Lucian, concretizată în esenţă prin deficienţe în activitatea de urmărire penală, tergiversarea nejustificată a soluţionării cauzelor repartizate, neîndeplinirea obligaţiei legale de a dispune măsuri asiguratorii în dosare cu prejudicii mari, adoptarea unor soluţii apreciat ca nelegale şi netemeinice, infirmate ca atare de către procurorul ierarhic superior, nerespectarea confidenţialităţii în dosarele în curs de soluţionare, exercitarea de activităţi de cercetare în afara unui cadru procesual legal, dar şi aspecte ce pot conduce la o posibilă imixtiune în activitatea altui procuror” se arată în documentul obţinut de Gazeta de Cluj.

Executat în timp, spaţiu şi din toate direcţiile

Aparent, excluderea lui Hrudei din DIICOT s-a făcut după mai multe dăţi în care acesta a fost- sună ironic, dar adevărat- investigat şi verificat. Pentru a-i convinge pe cei de la CSM, şeful DIICOT România, Daniel Horodniceanu a depus la dosarul cu pricina mai multe acte doveditoare de abaterile efectuate de Hrudei.

Printre acestea se numără un proces-verbal întocmit după controalele tematice şi operative efectuate de către procurorii desemnaţi din cadrul structurii centrale a direcţiei a dosarelor repartizate spre soluţionare domnului Hrudei. Tot la dosar există ordonanţele prin care procurorul şef al DIICOT Cluj(Florin Mornăilă) a infirmat soluţiile de clasare dispuse de Hrudei.

Potrivit surselor, cele susţinute de Mornăilă au fost întărite prin referatele întocmite de cei de la IGPR, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din municipiul nostru.

Încercând sa plece cu minim de demnitate din instituţie, Hrudei a depus după sesizarea lui Horodniceanu si el o  cerere la CSM prin care cerea să îşi înceteze activitatea. Însă, magistraţii de la CSM i-au refuzat acest prilej respingând cererea şi admiţând propunerea sefului structurii centrale.

Cu toate acestea completul CSM a analizat cererea lui Horodniceanu de a-l revoca „obligat-forţat” pe Hrudei din DIICOT CLUJ, avizând-o favorabil.

Nu i se poartă ranchiună ci mai degrabă milă

Întrebat de către Răzvan Dumitrescu, afaceristul Arpad Paszkany a intervenit telefonic în direct la emisiunea de la NCN pentru a explica ce prejudiciu a suferit în urma cercetărilor făcute de Hrudei la adresa sa şi pentru care ulterior patronul echipei de fotbal CFR a fost achitat.

„Ceea ce s-a întâmplat în aşa-zisul dosar Gazeta- pentru că aşa a fost poreclit- cred că a fost cunoscut de către toţi. Prejudiciul personal este greu de cuantificat. În primul rând, încă din momentul în care eşti cercetat public, mai ales de către un departament care sună pompos: Direcţia de Investigare a Crimei Organizate şi Terorism, care dacă apare la noi o asemenea informaţie imediat face înconjurul ţărilor europene, în alte ţări nu se întâmplă astfel de lucruri. Mai ales, dacă eşti un cetăţean român cercetat de DIICOT, lângă numele tău apare un steguleţ. Aşa ştie lumea, mediul de afaceri sau cel bancar din jurul tău. Tu deja eşti tratat ca un suspect. Prima problemă care se pune e câţi ani primeşti. Aceste acţiuni îţi distrug reputaţia. Instituţiile mass-media îşi pierd interesul să mai scrie dacă eşti achitat pentru acele acuzaţii.

Cred totuşi că domnul Hrudei este o victimă a sistemului. Dacă cei superiori lui nu i-ar fi cerut să producă un număr de dosare la fiecare 3-7-12 luni, atunci nu ar exista această manieră de a face rechizitorii ce pot fi demontate. Punându-se această presiune pe ei procurorii nu au de ales.  Dacă procurorul nu are cunoştinţă în real de fapte comise de persoane, atunci apelează la o listă cu oamenii cunoscuţi în anumite medii de afaceri, oameni cu notorietate. Au această libertate, în sensul de a nu avea nici o răspundere pentru actul de incriminare, în afară de faptul că eventual după 10-12 ani pot fi înlăturaţi din sistem, altceva nu păţesc. Din când în când mai trebuie şi câte o victimă în acest sens. Adică, eu cred că domnul Hrudei este la rândul său o victimă a sistemului. Ca şi el, cu alt nume şi prenume există şi alţi procurori.

Din proprie experienţă vă spun că în momentul în care câştigi împotriva DIICOT, reprezentanţii instituţiei respective prind ură pe tine şi devii mult mai vânat. Eu ştiam de la cunoştinţe că în fiecare lună, în mod neoficial, după ce am câştigat se cereau informaţii despre conturile mele bancare. Nu că aş avea ceva de ascuns, dar nu mi se pare normal. La ce să îi mai dau în judecată? Te judeci cinci-opt ani, plăteşti avocaţi şi la sfârşit chiar dacă o sa câştigi nu plăteşte procurorul ci Statul din banii plătitorilor de taxe şi impozite. Ar trebui copiat sistemul occidental sau american, care este incomparabil mai corect decât cel din România. Cunosc foarte mulţi procurori care ulterior au ales să devină avocaţi, procurori care au fost şi judecători şi au ajuns în avocatură  dar împărtăşesc părerea mea şi anume că acest sistem legal şi în acelaşi timp abuziv nu a existat nici pe vreme lui Ceauşescu sau a fostei Securităţi ” afirmă Arpad Paszkany.

Întrebat dacă în opinia sa, actualul dosar instrumentat de DIICOT la adresa sa, a clubului CFR şi a lui Iuliu Mureşan este o răzbunare pentru că a obţinut achitare după rechizitoriul întocmit de Hrudei, acesta a mai precizat: „Cu siguranţă acel câştig împotriva lui Hrudei nu era de fapt aşa ci era o victorie împotriva unei chestiuni injuste şi împotriva sistemului. Dacă citiţi documentul ce a generat recenta acţiune realizaţi că mi s-au reproşat chestiuni precum că am dat prea mulţi bani pentru achiziţia unui judecător. CFR a fost întreţinut, din punct de vedere financiar, în mod exclusiv din fonduri private. Acest club nu a beneficiat de nici un leu sau euro din partea unor entităţi publice precum Consiliul Local, Consiliul Judeţean, Minister sau altele. Acuzaţiile principale sunt de delapidare şi evaziune fiscală. Adică mi-aş fi furat propriii bani, în vreme ce eu puteam oricum să ridic bani să îi dau administratorului. De un an jumătate nu sunt trimis în judecată. Încă nu mă pot apăra. Dânşii spun că în şase ani şi jumătate din transferurile de jucători  s-ar fi plătit înapoi prin diferit entităţi peste opt milioane de euro. Ce logică ar avea ca eu să plătesc mai mult pentru un produs, în cazul acesta un jucător, ca să obţin înapoi plusul. Ei au calculat după asta o evaziune fiscală de 16% la 8,5 milioane de euro, în condiţiile în care Clubul CFR avea o pierdere de 40 milioane de euro . După un calcul foarte rapid ei au construit un prejudiciu de aproape un milion de euro în condiţiile în care pierderile sunt mult mai mari. Cu toate acestea, dosarul actual nu mai este făcut de către Hrudei. Deducem de aici, din nou, că aceste dosare vin din comenzi de la centru, de la superiorii lor. Procurorii au de ales: ori merg în avocatură ori rămân la parchete şi fac ce li se cere”.

Schimbări la Huedin

Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin stă din ce în ce mai bine la capitolul procurori. În luna februarie un nou magistrat a ajuns la Huedin, iar începând cu 4 iulie, Hrudei îşi va desfăşura activitatea în oraş.

Primul care a ajuns la Huedin în acest an, în luna februarie, este un procuror nou, aflat în primii ani de profesie. Adrian Drăgan se numeşte el şi este originar din Moineşti judeţul Bacău.

Colegii acestuia, poliţiştii şi alte părţi care au fost în contact cu Adrian Drăgan s-au arătat surprinşi de integritatea şi imparţialitatea de care dă dovadă noul procuror. Magistratul nu locuieşte în Huedin, spun gurile rele, pentru că ar vrea să stea departe de anturajele şi grupurile de interese din oraşul în care lucrează. Decizia i-a fost respectată, iar procurorul primeşte bani de navetă. Cât despre Hrudei, la Huedin se va simţi ca acasă, chiar dacă această funcţie reprezintă un pas înapoi în cariera fostului şef al DIICOT Cluj.

După 2002, Hrudei a plecat cu delegaţie la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi de acolo la DIICOT Cluj. La DIICOT Cluj Mircea Hrudei a fost două mandate la conducerea serviciului.

Post-ul Procurorul Hrudei fusese la rândul său anchetat de alte instituţii şi colegi din DIICOT apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.