Mircea Dumitru, fostul ministru al Învăţământului, a fost recrutat, pe vremea când era student, de către Securitate, în scopul încadrării informative a studenţilor din Facultatea de Filosofie, se arată într-o adeverinţă eliberată de către CNSAS.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a eliberat Adeverinţa nr. 2065/ 22 iunie 2017 prin care se stabileşte faptul că lui Mircea Dumitru, fost ministru al Învăţământului, nu i se poate atribui calitatea de lucrător/ colaborator al Securităţii, scrie adevarul.ro.

Conform legii, „calitatea de colaborator nu poate fi reţinută decât în privinţa persoanelor care au furnizat informaţii prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului“.

Totuşi, la CNSAS, se află dosarul R 79832, „prin care domnul Mircea Dumitru a fost recrutat de Securitate în scopul încadrării informative a studenţilor din Facultatea de Filosofie din Bucureşti şi a semnat la data de 23.10.1980 un angajament olograf, fiindu-i atribui numele conspirativ NEGULESCU II.“

La fila 5 din dosar, se arată în adeverinţa eliberată de CNSAS, se regăseşte o notă de relaţii nedatată, olografă, în care domnul Dumitru Mircea a declarat că «Mă aflu în relaţii mai apropiate cu Ş.M., S.M., C.L.F., O.I.R.». La fila 9 a aceluiaşi dosar este arhivat un plan de dirijare a sursei NEGULESCU, întocmit la data de 19.04.1983 de către cpt. Danilevici Dumitru din cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti, document în care se consemnează propunerea de folosire a sursei pe lângă studentul chilian V.O.D.M., „în scopul realizării următoarelor sarcini: stabilirea relaţiilor pe care şi le-a creat în rândul studenţilor români şi străini din cadrul facultăţii, poziţia actuală a cetăţeanului chilian faţă de politica partidului şi statului nostru, dacă şi în prezent face comentarii negative la adresa ţării noastre. În funcţie de evoluţia situaţiei operative în caz, Negulescu va fi dirijat cu noi sarcini concrete“.

Cpt. Danilevici Dumitru a întocmit şi două note de analiză privind pe colaboratorul Negulescu, în care a consemnat: „Până în prezent, Negulescu a avut un aport informativ scăzut, furnizând doar 5 note informative cu valoare pentru organele de securitate“, „Pe perioada colaborării a dat dovadă de solicitudine, furnizând informaţii utile muncii noastre“.

În octombrie 2016, după ce Adevărul a publicat pe surse faptul că miniistrul a avut un angajament de colaborare cu Securitatea, el a declarat: „Resping orice fel de acuzaţie care mi-a fost adusă că aş fi fost membru al securităţii. Nu am avut niciodată contacte cu Securitatea statului regimului comunist, nu am semnat niciun angajament, documentele nu sunt produse de mine”, a declarat ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, într-o conferinţă de presă.

Acesta a explicat că în  2007 a avut o discuţie cu membri ai CNSAS, prilejuită de faptul că presa a cerut o verificare a sa. „În urma discuţiilor, am fost chemat, solicitat să am un dialog cu membri ai CNSAS, am dat un document scris, holograf, pentru a se putea face o expertiză grafologică, rezultatul este acela care se află în dosarul meu personal de la Universitatea din Bucureşti, e vorba de o decizie dată în 2007. Decizia spune foarte limpede despre mine că nu am fost agent colaborator al poliţiei politice comuniste”, a completat Dumitru, precizând că a solicitat CNSAS să vină cu un punct de vedere oficial referitor la statutul său.

„Ceea ce s-a întâmplat este o calomnie la adresa mea, voi acţiona în instanţă pe cei care au făcut aceste afirmaţii defăimătoare în spaţiul public. M-am angajat să militez pentru anumite principii clare, principalul fiind acela al apărării integrităţii. Ceea ce am făcut cu sigurnaţă că a deranjat pe multă lume. Nu îmi vor înfrânge dorinţa de a avea un sistem public mai curat”, a conchis oficialul.

Post-ul Dovada că Mircea Dumitru, fost ministru al Învăţământului, a semnat un angajament cu Securitatea apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Dan Voiculescu părăsește astăzi închisoarea… ieșind din spital. Tribunalul București a decis astăzi definitiv ca fostul senator să fie eliberat condiționat, după ispășirea a trei ani de închisoare. El a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare.

„Am avut un sindrom de ocluzie intestinală mecanică, provocată de o strangulare a intestinului subțire. Aceste episoade sunt foarte periculoase pentru că dacă nu ești operat în șase ore se sparge intestinul și totul intră în organism. Mulțumesc doamnei doctor Petrescu de la Pușcăria Rahova și lui Sorin Oprescu. Doamna doctor aproape m-a obligat să vin la spital, iar dl. Oprescu a reușit printr-un cocktail de No-Spa să mă liniștească câteva zile. Am avut un fel de preinfarct dar pe intestin ”, a spus el, despre starea de sănătate, adăugând că „sigur” va fi operat.

Fondatorul Partidului Conservator a făcut și ironii în legătură cu dosarul în care a fost condamnat la zece ani de închisoare, ispășind doar trei. Despre acest dosar, el a susținut în reptate ori că a fost condamnat prin „telepatie”.

„Rugămintea e să închidem ochii ca să continui. Eu am vrut prin telepatie să ne teleportăm la poartă la Rahova. Acum suntem acolo, despre Rahova pot să vă spun că indiferent de vorbe mie mi-au fost furați 3 ani din viață. Acești ani nu mi-i mai dă nimeni chiar dacă intră Băsescu la închisoare sau dacă va plăti toată lumea pentru abuzurile făcute”, a susținut el.

„A început să-mi placă acest cuvânt, pușcărie. Am avut multe sentimente profunde, dar două au ieșit în evidență. Primul era un sentiment de durere. Mă dureau foarte tare pleoapele, stăteam mai mult de jumătate de zi cu ochii închiși. Mi-am creat un biotop al meu, acvariu în care am încercat și am reușit să trăiesc cât poate trăi un om într-un acvariu. (…) Al doilea sentiment, și poate mai greu de suportat, a fost regretul că 12 familii au avut de suferit din cauza mea, pentru ca eu să ajung la închisoare”, a adăugat el, potrivit digi24.ro.

„Am să vă rog să ne teleportăm din nou, ca să vedem cauza pentru care am pierdut trei ani din viață. Să ne teleportăm la Băseescu în birou și să auzim cum spunea el: mâine luăm judecătprul X, mâine o băgăm pe Camelia Bogdan, cum știau cu câteva zile înainte, o să-i dăm 10 ani. Cât de mult regretă Camelia Bogdan că n-a putut să-mi dea 20 ani din cauza Codului Penal”, a mai spus fostul senator.

„Ultima abordare a mea e legată de viitor. La orizont eu văd în continuare o luptă pe viață și pe moarte pe pușcărie. Voi continua cu toate forțele mele, mai ales că determinarea mea acum e întărită de cei 3 ani de pușcărie, să lupt cu abuzurile”, a adăugat el.

Întrebat despre prejudiciul din dosarul ICA, care nu a fost recuperat, el a spus că „nu este niciun prejudiciu acolo”și că „decizia din 8 august 2014 va fi demontată de justiția română”.

El a plecat de la Spitalul Universitar după ce vineri seară a fost internat cu o ocluzie intestinală.

Post-ul Dan Voiculescu a fost eliberat: Mi-au fost furați trei ani din viață apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Sediile a mai multor firme din județele Cluj și Mureș sunt percheziționate de polițiști într-un dosar în care prejudicul estimat este de 250.000 de euro.

Potrivit unui comunicat de presă al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), la percheziții participă 58 de polițiști din cadrul Inspectoratelor de Poliție Județene Mureș și Cluj, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș.

„Activitățile se desfășoară într-un dosar penal în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Din cercetări a reieșit că, în perioada decembrie 2013 — august 2016, reprezentanții unui agent economic din județul Mureș ar fi efectuat tranzacții comerciale fictive cu 14 societăți din județele Mureș și Cluj, valoarea livrărilor ridicându-se la peste 2.750.000 de lei. În fapt, societatea din Târgu Mureș ar fi creat un circuit în care ar fi fost angrenate societăți de tip ‘fantomă’, prin care ar fi obținut deduceri fiscale ilegale”, se arată în comunicatul IGPR.

Potrivit IGPR, în urma perchezițiilor vor fi puse în aplicare 19 mandate de aducere, persoanele respective urmând să fie conduse la audieri.

Post-ul Percheziții la Cluj într-un dosar cu prejudiciu de 250.000 de euro apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Bogdan Buta și-a făcut rost de o minunata afacere privata din bani publici la finele anului 2014, cand Emil Boc si Consiliul Local i-au pus pe tava, prin intermediul Federatiei Share, circa 900.000 de Euro in doua transe, din bani publici, fara licitatie si cu dedicatie. Imediat dupa prima editie, Bogdan Buta a aparut intr-o conferinta de presa alaturi de Sorin Gadola, baiatul milionarului Stefan Gadola, vestind un parteneriat frumos, in care Sorin Gadola, la randul sau om de afaceri, era anuntat ca proprietar a 51% din Untold SRL, scrie ziardecluj.ro.

Este evident ca Bogdan Buta avea nevoie de numele foarte bine vazut in piata al lui Gadola, ca sa-si recredibilizeze reputatia afectata de dezvaluirile pe care Ziar de Cluj le-a facut demonstrand ca Buta s-a capatuit in mod ilegal pe bani publici pentru UNTOLD. Lucru sustinut de altfel, in 2016, de concluziile raportului Curtii de Conturi Cluj, care au intarit dezvaluirile publicatiei noastre, spunand ca finantarea Consiliului Local si a Primariei au fost ilegale.

Ziar de Cluj publica dovada suprinzatoare a iesirii omului de afaceri Sorin Gadola din SRL-ul care gestina festivalul Untold. Potrivit informatiilor noastre, in octombrie anul trecut chiar, Sorin Gadola a cesionat pachetul de 51% din Untold SRL catre Bogdan Buta, care devine astfel stapanul absolut al festivalului cu 100% din actiuni.
Societatea UNTOLD – S.R.L.
HOTARAREA NR. 1/03.10.2016
a adunarii generale a asociatilor UNTOLD – S.R.L.

Subsemnatii, GADOLA SORIN, cetatean roman, nascut in mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj la
data de 01.03.1987, domiciliat in Cluj-Napoca, jud. Cluj, identificat prin CI
[***date personale***] eliberata de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 16.01.2014, CNP
[***date personale***] si
BUTA IOAN-BOGDAN, cetatean roman, nascut in Blaj, jud. Alba la data de 08.03.1988,
domiciliat in mun. Cluj-Napoca, identificat prin CI [***date personale***] eliberata
de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 17.03.2015, CNP [***date personale***],

in calitate de asociati ai UNTOLD – S.R.L., cu sediul in mun. Cluj-Napoca, Parc
Central Simion Barnutiu, Restaurant Parc, ap. 1, jud. Cluj, J12/3105/2015, CUI
35113711,
in sedinta AGA din data de 03.10.2016, am hotarat urmatoarele:

1. Numirea in calitate de administrator a domnului FERENT SEBASTIAN-DOREL,
concomitenta cu revocarea din functia de administrator a dlui MORARIU MIRCEA-IONUT,
si

2. Perfectarea urmatorului Contract de Cesiune

Subsemnatul GADOLA SORIN am hotarat sa ma retrag din societate, cesionand cele 51
parti sociale a cate 10 lei fiecare in valoare totala de 510 lei in favoarea
asociatului BUTA IOAN-BOGDAN, pierzand astfel calitatea de asociat al societatii.

Pentru partile sociale cesionate am fost despagubit la valoarea lor nominala, astfel
incat nu mai am nicio pretentie fata de societate si fata de cesionar.

In urma perfectarii contractului de cesiune, actul constitutiv al societatii
comporta urmatoarele modificari:

1. Preambulul Statutului va avea urmatorul continut:
Asociatul unic este: BUTA IOAN-BOGDAN, cetatean roman, nascut in Blaj, jud. Alba la
data de 08.03.1988, domiciliat in Cluj-Napoca, jud. Cluj, identificat prin CI
[***date personale***] eliberata de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 17.03.2015, CNP
[***date personale***].

2. Art. din statut referitoare la aportul de capital, la partile sociale si la
participarea la beneficii si pierderi vor avea urmatorul continut: „Capitalul social
subscris si varsat este de 1000 RON, divizat in 100 parti sociale egale, a cate 10
RON fiecare care se repartizeaza astfel:

BUTA IOAN-BOGDAN 1000 lei, reprezentand 100 parti sociale. Cesiunea totala sau
partiala a partilor sociale se poate face pe baza deciziei asociatului unic, in
conditiile prevazute de lege sau in caz de deces, partile sociale se transmit
mostenitorilor legali prin succesiune

3. Articolul din Statut se modifica astfel: Participarea asociatului unic la
beneficii si pierderi este egala cu cota procentuala de participare la capitalul
social:

BUTA IOAN-BOGDAN – 100%.

4. Articolul din Statut se modifica astfel: Atributiile privind administrarea si
reprezentarea societatii in relatiile cu institutiile de stat, de credit, partenerii
de afaceri si personalul salariat vor fi exercitate de administratorul neasociat
FERENT SEBASTIAN-DOREL, cetatean roman, nascut in mun. Cluj Napoca, jud. Cluj, la
data de 20.12.1991, domiciliat in mun. Cluj-Napoca, identificat prin CI [***date
personale***] eliberata de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 11.02.2011, CNP [***date
personale***], pe perioada nedeterminata, acesta urmand sa administreze societatea
cu puteri depline si sa actioneze in conformitate cu prevederile actului Constitutiv
si ale dispozitiilor legale in vigoare.
Celelalte clauze si prevederi ale Statutului raman neschimbate.

Explicatiile ciudate ale iesirii lui Gadola
Surse apropiate lui Bogdan Buta si Sorin Gadola ne-au relatat ca, in fapt, intrarea lui Sorin Gadola in Untold fost negociata inca de a inceput ca fiind pe perioada limitata pana „se pune Buta pe picioare”: „Cei doi sunt foarte buni prieteni si Sorin Gadola l-a sprijinit pe Buta sa-si faca un capital de lucru, sustinandu-i financiar proiectul in primul an, practic al doilea de existenta, cand festivalul a devenit total privat. Sorin Gadola este o fire mai speciala, pare un gest ciudat de generos din partea lui si sa stiti ca asa si e, de fapt. Gadola si-a sustinut pritenul cand a avut nevoie si a iesit din societate.” O alta sursa de incredere a Ziar de Cluj, din anturajul celor doi, ne-a declarat ca Sorin Gadola nu a mai rezistat presiunii organizarii acestui festival. „Sorin este o fire foarte linistita si foarte low profile. Expunerea lui, anul trecut, a fost neobisnuita pentru el. Si presiunea si tensiunile pe care organizarea unui asemenea festival le genereaza, l-au afectat. Pe de alta parte, nu toate lucrurile au fost in ordine intre ei in anumite momente, dar nu vreau sa-ti dau alte detalii. Oricum, Gadola trebuia sa stie ca-si asuma un risc reputational aasociindu-se cu Buta, mai ales dupa scandalul declansat de tine. Insa a fost barbat si l-a ajutat pe Bogdan intr-un moment esential.”
Din partea Ioanei Racu ne-a parvenit si o explicatie oficiala, care oglindeste pozitia lui Bogdan Buta. „Este o reorganizare temporara iesirea lui Sorin Gadola. El ramane un partener al proiectului Untold, dar in toata ecuatia vor avea loc schimbari majore: se va infiinta un SA si vor mai fi si alte entitati implicate” a declarat Ioana Racu. Iesirea lui Sorin Gadola este una surprinzatoare si, cu siguranta, semnele de intrebare pe care le ridica sunt importante. Sursele Ziar de Cluj ne-au povestit si despe faptul ca niste oameni potenti financiari din Cluj – Napoca au vrut sa preia proiectul sau sa se asocieze cu Gadola, dar ca discutiile nu au mai inaintat deoarece „proiectul arata bine pe hartie, pare si foarte profitabil, dar riscul investitional este enorm. Un festival de acest gen poate deveni maine o gaura neagra din cauza unor evenimente conexe- vreme rea, line-up gresit, accidente, retragerea unor sponsori. Sa stii ca un mare sponsor al UNTOLD , prezent anul acesta la festival, nu va mai semna cu ei anul viitor” a declarat o persoana avizata si la curent cu discutiile.

Alte semne de intrebare se ridica inclusiv despre incasarile acestui festival si felul in care ele sunt sau nu reflectate in finaciarele Untold-ului. Anul trecut, o stire facea inconjurul Romaniei (informatiile provenind de la organizatori) si anume faptul ca festivalul a  avut incasari de 23 de milioane de Euro. Cu toate acestea, Untold SRL, asa cum ne arata Ministerul Finantelor, a avut anul trecut o cifra de afaceri de 34.181.005 lei la un profit de 3.479.601 lei, adica 7,5 milioane de Euro cifra de afaceri si abia 750 de mii de euro profit. Fiindca suntem baieti atenti, ne-am uitat si la Asociatia Untold, vehiculul financiar de tip ONG detinut de Gadola si Buta, prin care festivalul incaseaza sponsorizari de la entitatile care se descarca fiscal in acest fel. Asociatia UNTOLD, cu C.U.I. 35297096 a avut pe 2016 venituri din sponsorizari de 3324995 lei, adica doar 750 de mii de Euro, din care au cheltuit cam 45% pe diverse activitati, ramanandu-le un excedent de aproximativ 400 de mii de euro.

Unde sunt restul de milioane de euro pana la 23? In ce alte entitati comerciale sau de tip ONG lucreaza Untold in general? Sunt intrebari la care vom incerca sa va raspundem in zilele urmatoare.

Sursa: ziardecluj.ro

Post-ul Gadola Junior a ieșit din afacerea UNTOLD! Bogdan Buta este stăpânul total al festivalului. Mișcarea ridică semne de întrebare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a făcut o vizită neanunțată pe șantierul porțiunii de autostradă Sebeș – Turda, însă acolo nu era nici un angajat al DRDP Cluj.

„Astăzi, împreună cu șeful de la CNAIR, Ștefan Ioniță, am inspectat stadiul execuției la Autostrada Sebeș-Turda. Chiar dacă lucrurile au evoluat față de situația pe care am găsit-o în aprilie, sunt convins că mobilizarea ar putea fi mult mai bună pe tronsoanele 1 și 2. Am găsit prea puțini oameni pe șantier, deși vremea este bună pentru construcții. Culmea este că, de pe teren, nu lipseau doar muncitorii, ci și angajații DRDP Cluj. Cu siguranță, un astfel de incident, nu se va mai repeta. Am cerut angajaților de la Transporturi, care asigură supravegherea lucrărilor pe teren, să fie mereu la datorie, pe șantiere!”, a subliniat Răzvan Cuc.

Proiectul „Construcția autostrăzii Sebeș-Turda” presupune execuția a 70 de kilometri de autostradă, asigurând o legătură directă și rapidă între Autostrada A1, Sibiu — Sebeș — Orăștie — Deva — Timișoara — Arad — Nădlac, parte din Coridorul IV Pan-European, și Autostrada A3, Brașov — Făgăraș — Târgu Mureș — Turda — Cluj Napoca — Oradea — Borș, numită și Autostrada Transilvania.

Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș — Turda are o lungime de 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeș, până la Pârâul Iovului, iar lotul 3 tranzitează județul Alba, având o lungime de 12,45 km — de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea, km 41+250 — km 53+700.

Loturile 1 și 3 sunt proiecte cu o valoare totală de peste 962 milioane de lei, fără TVA. Constructorii sunt Asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA Pomponio Construcții SRL și, respectiv, Tirrena Scavi SpA — Societa Italiana per Condotte D’Acqua SpA.

Lotul are 24,3 kilometri, pornind de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud. Constructorii sunt Asocierea Aktor SA — SC Euroconstruct Trading SRL, iar costul este de 549,332 milioane lei, fără TVA.

Lotul 4 al Autostrăzii Sebeș — Turda — km 53+700 — 70+000, sector km 53+700 — 53+900, km 60+550 — 60+700 — are o lungime de 16,3 kilometri. Traseul se dezvoltă pe raza județului Alba, în stânga DN1, pe teritoriul administrativ al comunei Miraslău și pe cel al comunei Unirea, la vest de râul Mureș și la sud de pârâul Ciugud. Constructorul este Asocierea Porr Construct SRL, Porr Bau GmbH, iar costul tronsonului ajunge la 470,005 milioane de lei, fără TVA.

Post-ul Ministrul Cuc a ajuns pe șantierul Sebeș – Turda în timp ce angajații DRDP Cluj frecau menta apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un bărbat în vârstă de 72 de ani din Dej a murit miercuri, 19 iulie, la Clinica de Neurochirugie din Cluj-Napoca după ce vineri,14 iulie, a încasat un pumn de la un vecin, chiar în subsolul blocului unde locuia. Acesta încerca să repare o conductă şi vecinul, băut, l-a atacat, dându-i un singur pumn şi trimiţându-l direct la spital. Acolo, după o agonie de cinci zile, victima a decedat, în ciuda efortului disperat al medicilor de a-l salva.

Distrusă de durere, Lucreţia Bucin, sora decedatului s-a  prezentat joi, 20 iulie, la I.M.L. Cluj, pentru a ridica trupul neînsufleţit al lui Valer Baiaş, bărbatul de 72 de ani decedat cu o zi în urmă la Clinica de Neurochirurgie din Cluj-Napoca. Aceasta ne-a povestit şi împrejurările în care s-a petrecut teribila agresiune asupra fratelui său, un om cumsecade şi onorabil, care o viaţă a muncit pe post de operator chimist la o firmă din Dej.

Povesteşte aceasta: „Fratele meu era foarte priceput la majoritatea lucrărilor ce trebuia efectuate într-o gospodărie şi vineri acesta a fost solicitat să repare o ţeavă de la subsolul blocului unde locuia. Respectuos, s-a prezentat la vecinul care deţinea cheile şi apoi, după ce le-a obţinut s-a apucat de lucru. Nu au trecut însă decât vreo câteva minute că acelaşi individ a venit la el, teribil de supărat şi s-a răstit la el, întrebându-l cine i-a dat permisiunea să intre, aşa, de capul său, la subsolul blocului. Apoi i-a ars un pumn şi fratele meu, în cădere, a dat cu capul de dunga uşii, pierzându-şi imediat cunoştinţa. A ajuns până la urmă la Clinica de Neurochirurgie din Cluj, unde a decedat după cinci zile de chinuri groaznice. După câte am înţeles, făptaşul este cercetat acum, în libertate, pentru lovituri cauzatoare de moarte”.

Femeia este rugată să mai aştepte câteva ore deoarece, conform legii cadavrul nu poate fi autopsiat decât după 24 de ore de la momentul morţii, aşa că femeia, însoţită de soţul său, se retrage pentru a se întoarce mai târziu, după ce autopsia va fi gata.

”La data de 14 iulie a.c., în jurul orei 13:50, poliţia a fost sesizată cu privire la comiterea unei agresiuni pe raza municipiului Dej. La data de 20 iulie a.c., am fost anunţaţi, de către unitatea medicală că, bărbatul, în vârstă de 72 de ani, victima a agresiunii, a decedat. În cauză, cercetările sunt continuate de către Parchet”, a declarat pentru Gazeta de Cluj, ag. şef. adj. Adrian Ştefan, purtător de cuvânt al IPJ Cluj.

Post-ul Mort după ce a încasat un pumn de la un vecin. Victima repara o conductă la subsolul blocului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cristian Pomohaci, preotul-cântăreţ acuzat şi cercetat de racolare de minori în scopuri sexuale, apare pe afişul Festivalului Internaţional de Folclor „Serbările Transilvane“ de la Cluj. Directorul manifestării, Tiberiu Groza, spune că el a fost cel care l-a invitat pe Pomohaci la Cluj şi că există posibilitatea ca acesta să nu vină la Cluj.

Numele preotului-cântăreţ Cristian Pomohaci apare pe afişul Festivalului Internaţional de Folclor „Serbările Transilvane“, însă directorul manifestării nu exclude posibilitatea ca acesta să nu fie prezent săptămâna viitoare. Festivalul începe pe 28 iulie.

Directorul „Serbărilor Transilvane“, Tiberiu Groza, spune, pentru „Adevărul“, că a mai avut colaborări cu Cristian Pomohaci: „Dânsul a fost invitat prin martie, aprilie. Noi am avut colaborări, chiar şi-n februarie, aici, la Cluj, spectacole caritabile. Eu colaborez cu interpretul Cristian Pomohaci de vreo 15 ani“.

Invitaţia adresată lui Pomohaci de a participa la festival s-a făcut în cursul lunii februarie, anul acesta. Confirmarea a venit prin martie sau aprilie. Tiberiu Groza spune că a mai fost o discuţie chiar înainte de a face afişul. Întrebat dacă acel dialog legat de punerea numelui lui Pomohaci pe afiş a fost înainte de a i se aduce acuzaţii că ar fi homosexual, Tiberiu Groza a afirmă că „a fost cam în aceeaşi perioadă“.

Groza completează: „Noi l-am chemat ca şi artist şi în funcţie de evoluţia evenimentelor pe care le urmărim vom lua o decizie legat de participarea dânsului sau neparticiparea la festival care va trebui să fie în interesul festivalului şi al publicului clujean. Nu dorim să scindăm publicul nici în pro Pomohaci, nici în contra Pomohaci. (…) Există posibilitatea ca domnia sa să nu dorească să vină săptămâna ce vine ţinând cont de acest scandal şi de linşajul mediatic la care este supus de nişte gazete, chiar din Cluj, dar există şi varianta noastră ca şi organizatori de a evita să polarizăm publicul şi să nu-l mai introducem în programul festivalului“.

Potrivit directorului festivalului, luni va avea loc o discuţie şi se va lua o decizie. Acesta adaugă că ideea invitării preotului-cântăreţ i-a aparţinut.

Preotul Cristian Pomohaci de la Moşuni este cercetat de autorităţile din judeţul Mureş pentru racolare de minori în scopuri sexuale, după ce în spaţiul public a apărut o înregistrare audio din care reiese că preotul ar fi promis unui adolescent, minor la data înregistrării, că îl va plăti dacă vor face sex. Autorităţile bisericeşti – Arhiepiscopia de Alba Iulia – i-au interzis să mai slujească dându-i un termen prin care să-şi probeze nevinovăţia. El are parohie în judeţul Mureş şi este subordonat Arhiepiscopiei Albei care ţine de Mitropolia Ardealului de la Sibiu.

Înregistrarea a apărut vineri, 23 iunie şi a fost publicată în exclusivitate de ziardecluj.ro.

Post-ul Tiberiu Groza îl aduce la Cluj pe Pomohaci, preotul acuzat de racolare de minori: Colaborez cu el de vreo 15 ani apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Scenă incredibilă de sex şi violenţă, luni dimineaţă, în hotelul „Danezul” din municipiul Dej! După ce un client de 47 de ani, cam afumat, fusese convins de către o prostituată de 23 de ani din Hunedoara că nu-i nicio problemă dacă e prezent în timpul partidei de sex şi peştele ei, cei doi l-au jefuit de portofel pe client şi de suma de 600 de lei şi 150 de euro, plus taxa iniţială de 150 de lei, rămasă neonorată. Pe deasupra, după ce i-a cărat şi câţiva pumni naivului, peştele – un tânăr de 19 ani din Căşeiu – i-a smuls acestuia cercelul de aur din ureche, fără să-l mai desfacă!

Ioan este un bistriţean de 47 de ani care de mai mulţi ani munceşte pe bani buni în Germania. Aflat în noaptea de duminică spre luni în municipiul Dej – şi după câteva pahare –  acesta s-a înţeles cu un taximetrist să-i facă rost de o prostituată. Ceea ce taximetristul a şi făcut, aducându-i o tânără originară din Hunedoara, care-şi făcuse sălaşul prin oraş. S-au şi înţeles la sumă, 150 de lei pentru o partidă de sex, la hotelul „Danezul”, însă prostituata l-a convins pe Ioan că va trebui să-l accepte în cameră şi pe prietenul ei, care nu se va implica în niciun fel în „acţiune”, ci se va mulţumi să-i asigure integritatea şi să se uite la televizor.

Uşor băut, Ioan a acceptat oferta şi, aflaţi tustrei în camera de hotel, în timp ce tânăra îi făcea un sex oral pentru „trezire” – şi peştele se uita la televizor, de pe celălalt pat, aşa cum promisese – a observat cum aceasta şi-a vârât la sân portofelul său aflat în pantalonii lăsaţi în spatele ei, pe noptieră. N-a apucat să protesteze prea mult, că a şi intrat în „scenă” peştele fetei, care l-a redus la tăcere dintr-un pumn şi apoi i-a smuls şi cercelul de aur – direct din ureche, fără să i-l mai desfacă. Apoi ambii au spălat putina.

Povesteşte bărbatul, sosit la I.M.L. Cluj, într-o clipă când poliţistul sosit cu el de la Dej a urcat la birourile instituţiei pentru a rezolva problemele legate de ordonanţa care fusese emisă:

„Am rămas şi neterminat şi jefuit de bani. Am sesizat poliţia şi vreau să merg mai departe, până la capăt împotriva celor doi – fiindcă nu e normal să plăteşti pentru o partidă de sex şi-n schimb să te trezeşti bătut, jefuit şi pe deasupra şi cu cercelul smuls în ureche”, a mărturisit, bărbatul, cu o mină de profundă dezamăgire întipărită pe figură.

“La data de 17 iulie a.c., în jurul orei 02:25, Poliţia municipiului Dej a fost sesizată de un bărbat, de 47 de ani, din judeţul Bistriţa-Năsăud, despre faptul că, în timp ce se afla în incinta unei unităţi de cazare de pe strada Ion Pop-Reteganul, a fost deposedat, prin violenţă, de către două persoane, de bani şi alte bunuri. 

În urma sesizării şi a verificărilor efectuate, poliţiştii de investigaţii criminale au reuşit identificarea persoanelor implicate, stabilind că este vorba despre un tânăr de 19 ani, din Căşeiu, şi o femeie, de 23 de ani, din judeţul Hunedoara. 

Faţă de cei doi continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie calificată, faptă prevăzută de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, ag. şef adj. Adrian Ştefan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Client bătut şi tâlhărit de prostituată şi peştele ei, în timpul unei partide de sex oral într-un hotel din Dej! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Adrian este un băieţel de 10 ani din municipiul Turda, sosit la I.M.L. Cluj împreună cu mama lui pentru a fi consultat de către medicii legişti. Acesta povesteşte cum săptămâna trecut, joi, a încasat o bătaie cruntă de la bunicul unui coleg de joacă pentru un motiv incredibil: ocupase locul unde se putea folosi gratuit internetul, situat lângă blocul în care amândoi locuiesc. Pentru că a refuzat să părăsească locul respectiv, micuţul s-a trezit cu coasta fisurată de către bunicul rivalului său.

D-na Marinela, mama copilului povesteşte că joi, pe la ora amiezii fiul ei se certase cu Ionuţ, un băiat din vecini, cu un an mai mare decât Adrian. “S-au certat pentru că Adrian ocupase locul marcat printr-un bolovan, de la colţul unui bloc de pe strada Lotus, din cartierul Micro 3 Turda – singurul unde se poate folosi gratuit internetul”, mărturiseşte aceasta.

Intervine în discuţie şi Adrian, cu voce plăpândă: “Mi-a zis să plec de acolo, că-i locul lui, dar eu i-am răspuns că-i locul unde toţi copiii din zonă se joacă – aşa că nu-l las, fiindcă mă jucam deja cu vreo șapte-opt prieteni de-ai mei. Atunci el m-a ridicat şi m-a împins după care m-a lovit cu pumnii. Eu m-am apărat dar nu ştiu cine i-a zis lui bunicu-său că ne certăm şi acesta a venit chiar când băiatul m-a pus jos, pe pământ şi mă ţinea să nu pot mişca. Acesta, în loc să îl ia de pe mine m-a lovit rău cu piciorul şi apoi mi-a dat şi o palmă şi m-a împins în gard”.

Mama băiatului arată mai departe că – sosită într-un suflet la faţa locului – a dat telefon după salvare, după care copilul a fost transportat la Spitalul Municipal, unde medicii au descoperit o fisură la coasta numărul 9.

“Soţul meu a făcut chiar în acea seară plângere la poliţie şi suntem hotărâţi să mergem până la capăt împotriva acelui individ, nu ne împăcăm cu el şi de ne-ar da toţi banii din lume. Asta, fiindcă nu e normal să dai într-un copil ca într-o vită – chiar dacă se certa cu nepotul său”. Copilul este poftit în cabinetul de consultaţii al I.M.L., de unde se întoarce după câteva minute cu un certificate medico-legal în care i-au fost recomandate între opt şi nouă zile de îngrijiri medicale.

“La data de 13 iulie a.c., Poliţia municipiului Turda a fost sesizată, prin plângere prealabilă, de un bărbat de 42 de ani, din Turda, despre faptul că, fiul său minor, în vârstă de 10 ani, în timp ce se afla pe strada Lotus, a fost agresat de părintele unui copil, cu care ar fi avut anterior un conflict. În cauză se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri sau alte violenţe, faptă prevăzută de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, ag. şef adj. Adrian Ştefan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Un bunic a bătut bestial un copil la Turda! Motivul: acesta îi ocupase nepotului său locul de internet gratuit, lângă un bloc! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Până nu demult localitatea Muntele Rece, comuna Măguri-Răcătău părea neatinsă de viciile şi metehnele oraşului, aici funcţionând din plin legile nescrise ale omeniei. Iată însă că un incident neobişnuit a tulburat curgerea lină a vieţii sătucului din Munţii Apuseni: fără ştirea celor opt nepoţi ai săi, un strănepot al unchiului lor – un bătrânel de 82 de ani – l-a obligat în urmă cu ceva vreme pe acesta să-i doneze apartamentul pe care-l deţinea în Cluj-Napoca şi totodată să-i lase şi cardul de pensie, ridicându-i în fiecare lună suma de 1.250 lei. Urmările n-au întârziat: bărbatul a ajuns rapid cerşetor, spre indignarea locuitorilor din zonă.

„I-a dat de băut şi apoi l-a pus pe bătrân să semneze donaţia”

Escrocheria – declară rudele bătrânului – a fost descoperită în urmă cu câteva zile când, însoţit de unul din nepoţii săi, bătrânul a făcut o vizită la apartamentul său cu o cameră din Cluj-Napoca, situat pe Calea Mănăştur, şi l-a găsit cu broasca schimbată, iar la afişierul blocului apărea şi numele noului proprietar: Vasile Mariş. Nimeni altul decât strănepotul pensionarului, în situaţia în care bătrânul mai are opt nepoţi în sat, cei îndrituiţi de fapt să ia o decizie în cazul unchiului lor, persoană lipsită de discernământ. Toate acestea le aflăm încă din primele clipe, povestite dintr-o suflare de către oamenii indignaţi la culme, la magazinul alimentar din Muntele Rece, proprietatea lui Iuliu Bordea, nepotul pensionarului escrocat. Acesta e şi locul  unde am fost „convocaţi”, prin nenumărate telefoane, ca să constatăm cu propriii noştri ochi grozăvia. E limpede că pentru marele oraş un asemenea incident, mai bine zis „ţeapă”, pare ceva banal, însă în Apuseni – unde funcţionează încă legile nescrise ale omeniei şi există nişte standarde de moralitate – acest lucru a fost ridicat la cote aparent hiperbolizante, ca şi cum ar fi vorba de un lucru de maximă importanţă. De fapt,  cei de aici au până la urmă dreptate fiindcă aceste principii ar trebui să funcţioneze şi la oraş, doar că ele s-au depreciat în zona citadină, odată cu trecerea timpului – dar şi cu inversarea rapidă a scării valorilor. Îşi începe rapid „pledoaria” însuşi iniţiatorul acţiunii, Iuliu Bordea, sub privirile aprobatoare ale sătenilor aflaţi în magazinul sătesc: „Toată povestea a început cam de anul trecut când Vasile Mariş, strănepotul lui Vasile Bordea l-a dus pe ascuns pe bătrân la un notar şi şi-a făcut „rânduiala”: l-a pus să-i doneze apartamentul cu o cameră din Cluj-Napoca pe care acesta îl deţinea în Cluj-Napoca, încă din vremea comuniştilor, dar pe care l-a cumpărat după 1989. Badea Vasile n-are copii şi a muncit o viaţă ca şofer în cooperaţie, la Cluj. Vreau să ştiţi că are de asemenea şi pensie – şi nu una oarecare – care se ridică la suma de 1.250 de lei. Însă cardul de pensie i l-a luat de asemenea strănepotul, acesta bazându-se pe faptul că, în mod evident, bătrânul nu are discernământ. De fapt, bătrânul şi acum susţine că n-a dat garsoniera nimănui şi nu are habar să fi semnat ceva pentru strănepotul său”. Intervine, nerăbdător, în discuţie un sătean: „Un vecin mi-a povestit că în urmă cu câteva luni s-au făcut hârtiile respective, iar evenimentul s-a petrecut după cum urmează: Mariş i-a luat bătrânului nişte bani din portofel, apoi i-a dat de băut şi l-a pus să semneze nişte hârtii în prezenţa unei persoane necunoscute. Îmi pare rău că vecinul nu-i aici, e plecat la Cluj dar poate să confirme oricând acest lucru”!  Îşi reia Iuliu Bordea firul povestirii: „Treaba cu locuinţa de la Cluj n-a fost remarcată de bătrân, însă faptul că i-a cedat cardul lui Mariş a dus la consecinţe triste de tot pentru acesta: rămas fără bani bătrânul hălăduia pe uliţele satului şi prin barul nostru cerşind mâncare, ţigări şi băutură. Îi dădeam pe cont dar acasă continua să trăiască într-o mizerie ieşită din comun, murdar şi neîngrijit. Eu sunt nepotul lui dinspre mamă, care i-a fost soră şi mai am încă şase fraţi şi un văr, cu toţii indignaţi la culme de situaţia în care a ajuns bietul bătrân”.

Poliţiştii din zonă – în slujba lui Mariş?

Explică în continuare Lucia Bordea, soţia lui Iuliu, cea care se ocupă de treburile curente ale magazinului: „Într-o seară a venit bătrânul şi mi-a zis că doarme în magazin şi că preferă să stea aici decât să mai meargă acasă. Numai de la noi cumpăra, până nu demult – şi ştiu cu exactitate câţi bani cheltuia. De pildă, îi ajungeau pentru mâncare circa 400 de lei pe lună, pentru că îşi lua în vreo două rânduri mărfuri în valoare de o sută-două, dar de la un timp a ajuns să cerşească mâncare, ţigări şi băutură, fiind lipsit de bani.  Deci e limpede că cineva îi lua pensia, aşa că  toată iarna – fiindu-ne rudă apropiată – a stat numai la noi, unde l-am şi hrănit. Apoi am aflat că omul care-i ridica banii era nimeni altul decât strănepotul său, Vasile Mariş, singurul care-i ştia PIN-ul. Asta până zilele trecute, fiindcă a mers soţul la individ, împreună cu verii săi şi i-au luat cardul, după care i-au schimbat PIN-ul, astfel că din acest punct de vedere bătrânul e rezolvat”. „Mai rămâne să recuperăm pentru bătrân apartamentul din Cluj-Napoca şi în acest sens am apelat deja la un avocat de la Cluj, pentru ca împreună cu el să facem demersurile ca donaţia să devină nulă”, adaugă Iuliu Bordea. Apoi se înnegurează brusc şi-şi aminteşte un fapt îngrijorător pe care ni-l împărtăşeşte: „Săptămâna trecută au fost poliţiştii din Măguri-Răcătău la noi şi ne-au întrebat dacă nu cumva l-am sechestrat pe unchiul, după care s-au dus şi-au vorbit cu bătrânul. Noi suntem teribil de indignaţi pe această temă, şi ne tot întrebăm cum de poliţia din Măguri-Răcătău vine şi ne anchetează pe noi – şi nu pe Mariş, cel care este autorul acestei escrocherii cunoscută deja toată lumea”. (Nota noastră – Am verificat aceasta la I.P.J. Cluj şi răspunsul, sosit cu promptitudine, prin intermediul purtătorului de cuvânt al inspectoratului, a fost următorul: „Referitor la aspectele semnalate pe raza localităţii Muntele Rece, conform cărora o persoană ar fi fost lipsită de libertate în mod ilegal, vă comunicăm faptul că, în urma verificărilor efectuate, nu a fost confirmată o astfel de situaţie. De asemenea, nu a fost depusă nicio plângere penală în acest sens”.) “Credem că acest Mariş a auzit de prin sat că noi, nepoţii bătrânului ne unim sa să-l salvăm şi atunci a sesizat poliţia că l-am sechestrat pe bătrân. Am aflat şi că i-au luat acestuia o declaraţie, însă ne întrebăm ce-or fi consemnat poliţiştii acolo, bătrânul fiind complet lipsit – cum vă spuneam şi adineaori – de discernământ?  Ca urmare a acestui fapt, să credem cumva că poliţiştii au acţionat la intimidare împotriva noastră, fiind în slujba lui Mariş – şi nu a adevărului şi dreptăţii”? – se întreabă, îngândurat, Iuliu Bordea.

Relatările sătenilor

Mai mulţi săteni se înghesuie să ne prezinte şi ei diverse aspecte legate de situaţia bătrânului. Vasile Culda, un alt nepot al acestuia ne-a declarat următoarele: “Toţi ne-am ocupat de el, l-am schimbat – de ruşinea satului – plus că l-am găsit cerşind, lucru anormal când omul dispune de o asemenea pensie – de vis pentru zona noastră! E limpede că Mariş a făcut totul pe ascuns, asta până când vărul Iuliu a aflat ce se întâmplase. Iar după ce i-am recuperat cardul şi am schimbat PIN-ul, uite că bătrânul are şi acum pensia, neatinsă, în portofel”.  Cere cuvântul și Marcel Roşu, un tânăr de 30 de ani, ca şi cum ar fi hotărât să tranşeze problema doar din vorbe: “Să vă spun cum stau lucrurile. De câte ori am trecut pe la magazinul acesta al familiei Bordea, l-am găsit pe bătrân tot aici: aici dormea, aici mânca, iar acasă n-avea foc şi lemne. Trăia într-o mizerie de nedescris pentru că strănepotul îl părăsea imediat după ce-i lua banii, că numai la el putea fi pensia bătrânului”. O altă localnică, Maria Husar afirmă, la rândul său, următoarele: “L-am văzut după ce i s-a luat cardul: nespălat cu lunile, puţea îngrozitor iar de mâncat mânca direct din conserve, nu mai avea răbdare să meargă acasă – deşi locuieşte la doar două minute de locul ăsta – într-atât era de înfometat. Ba, mai mult, ajunsese să bea din paharele clienţilor barului şi să fumeze chiştoacele lăsate în scrumieră, cerşind totodată şi cafea de la oameni”. “A venit la mine acasă fiindcă n-avea bani nici de pâine, deşi luase pensia de o săptămână. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu el fiindcă întotdeauna banii îi prisoseau, cineva îi ridică. Oricum, e mare păcat fiindcă omul e şi bolnav psihic”, adaugă la rândul său un alt consătean, Dumitru Lăpuşan.

Victima: “Amu` s-o băgat abuziv cineva acolo, în garsonieră”

Hotărâm să-i facem o vizită bătrânelului, ca să constatăm cu ochii noştri dacă lucrurile relatate de rude şi săteni se adeveresc, sau nu. Aşa că pornim cu toţii spre casa bătrânului, situată la maxim două sute de metri de magazin. Ajunşi acolo, îl găsim pe bătrânel stând în faţa casei sale, “ca la fotografie”, curat şi în haine noi, totul prin grija unei alte nepoate care-l aranjase puţin în vederea vizitei noastre. Vasile Bordea nu înţelege nimic din ce-l întrebăm, şi nu realizează nici că locuinţa din Cluj-Napoca i-a fost luată de către strănepot: “Amu` s-o băgat cineva abuziv acolo, în garsonieră, nu l-am putut găsi. L-am căutat, dar nu am dat de el…Îl ştie Dumnezeu, că io nu-i ştiu numele. Io am păstrat locuinţa să locuiesc mai târziu în ea şi până acum mai stăteam acolo când mergeam la Cluj, la cumpărături. Dar sigur că vreau casa înapoi, e a mea cât oi trăi şi ştiu că n-am vândut-o la nimeni… Dacă o vindeam, o vindeam, era a ăluia care a cumpărat-o, că am dat bani mulţi pe ea, dar n-am vândut-o. Cât despre card, i l-am mai dat lui Mariş, el îmi scotea banii, că eu nu ştiu cum să-i scot”. La care, şocat, un sătean nu rezistă şi concluzionează în modul cel mai frust cu putinţă: “Vorba aia, cum te f… neamul, nu te f… nime`”. Renunţăm să-l mai întrebăm ceva pe bătrân deoarece e limpede că omul nu pricepe nimic din ceea ce se petrece în jurul său şi hotărâm să ne deplasăm, însoţit de-un sătean, până la gospodăria lui Vasile Mariş. Aceasta e situată şi ea în apropierea casei bătrânului. Nu intrăm în curte, ca să nu ne trezim cumva acuzaţi de violare de domiciliu, aşa că aflaţi în drum îl zărim pe bărbat lucrând ceva în grădina de zarzavaturi de lângă casă. Îl strigăm pe nume şi ne prezentăm “regulamentar”. Însă acesta, în ciuda eforturilor noastre, necatadixind măcar să-şi schimbe poziţia ne-a concediat scurt, arătând că nu are ce vorbi cu presa. Aşa că, dezamăgiţi, părăsim zona.  Apoi ne întoarcem la “bază” unde sătenii ne aşteaptă, curioşi. La răspundem că n-am reuşit să smulgem nici un fel de mărturie şi după câteva strângeri de mână şi salutări de rămas bun pornim în trombă pe drumul de întoarcere spre Cluj-Napoca.

LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI:

Înainte de intrarea numărului la tipar, ne sună dl. Iuliu Bordea, care ne comunică pe un ton optimist: “Am reuşit, prin priceperea avocatei noastre să dăm şi de notarul care a făcut actele de donaţie ale apartamentului cu o camera al unchiului, aşa că de-acum urmează doar confruntarea în justiţie cu Vasile Mariş. Sper să reuşim să demonstrăm judecătorului de caz justeţea cauzei noastre şi faptul că dorim, fără a avea niciun interes personal, să-l ajutăm pe bătrânel să reintre în posesia locuinţei. Însă cel mai important lucru este, pentru început, să dovedim printr-un examen psihiatric faptul că bătrânul este complet lipsit de discernământ şi a fost victima unei escrocherii venite din partea strănepotului – şi nu numai”.

Post-ul Pensionar din Muntele Rece, ajuns cerşetor după ce un strănepot i-a luat apartamentul şi cardul de pensie! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistratul clujean Ioana Morar de la Curtea de Apel Cluj a emis o soluţie în cadrul unui proces penal în care obligă DIICOT Sălaj să finalizeze cercetările într-un dosar cu o evaziune de cinci milioane de euro până în luna octombrie. Este vorba de un caz în care sunt implicaţi judecători, poliţişti şi oameni de afaceri din Sălaj. Dintre aceştia pot fi enumeraţi vicepreşedintele Tribunalului Sălaj, Patriţiu Dărăban, şi a doi cunoscuţi oameni de afaceri din zonă, Ioan Huluban şi Ioan Galiş. Cercetările au început în 2014, iar dosarul presupune o reţea formată din aproximativ 40 de persoane.

În cursul acestei luni, Curtea de Apel Cluj a dat verdictul în plângerea formulată de mai mulţi inculpaţi dintr-un dosar de corupţie în care sunt implicaţi judecători, poliţişti şi oameni de afaceri din Sălaj. Oamenii contestă durata procesului în care sunt anchetaţi, iar judecătorul clujean Ioana Morar a dat o soluţie favorabilă lor dispunând procurorilor DIICOT Sălaj să finalizeze cercetările din dosar până în luna octombrie. De asemenea, magistratul a dispus şi sesizarea Curţii Constituţionale.

”În baza art.29 din Legea 47/1992 dispune sesizarea Curţii Constituţionale – prin încheiere separată – în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a disp. art. art. 488 indice 6 alin.1 şi 3 Cp.p invocată de către d-l avocat Radu Chiriţa apărătorul inculpaţilor Galiş Ioan, Galiş Malvina , Huluban Ioan şi Cosma Sorin. În baza art. 488 ind. 5 rap. la art. 488 ind. 6 alin. 1 C.proc.pen., admite contestaţia formulată de către inculpaţii Galiş Ioan, Galiş Malvina , Huluban Ioan şi Cosma Sorin cu domiciliul procesual ales la SCA ,,Chiriţă şi Asociaţii”, privind durata urmăririi penale derulată în dosarul nr. 67/D/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Sălaj şi, în consecinţă, dispune ca procurorul ce instrumentează dosarul penal nr. 67/D/P/2015, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Sălaj să rezolve cauza, potrivit art. 327 C.proc.pen., până la data de 10.10.2017, termen până la care o nouă contestaţie privind urmărirea penală în prezenta cauză nu poate fi formulată. Stabileşte în favoarea Baroului Cluj suma de 130 de lei onorariu pentru apărător din oficiu pentru inculpatul Dărăban Ionel ce se va avansa de la FMJ pentru d-na avocat P. L. şi suma de 65 de lei onorariu parţial pentru apărător din oficiu pentru inculpatul Abrudan Andrei Alin ce se va avansa de la FMJ pentru d-na avocat R. C. – C. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Fără nici o cale de atac. Pronunţată în Camera de Consiliu”, arată soluţia pe scurt dispusă de magistratul clujean.

Mită pe bandă rulantă

Tot în cadrul acestui dosar, Curtea de Apel Cluj a decis să strămute cazul de pe rolul Tribunalului Sălaj pe cel al Tribunalului Cluj deoarece în dosar este implicat cel puţin un judecător sălăjean, vicepreşedintele instanţei sălăjene, Patriţiu Dărăban. În acest dosar sunt acuzate de evaziune fiscală 40 de persoane, iar trei dintre ele, afaceriştii Ioan Huluban şi Ioan Galiş, administratorii Eurocard 2000 şi Eurocard 2007, şi Marinel Baidoc au cerut Curţii de Apel Cluj strămutarea dosarului, iar instanţa a aprobat această solicitare.

Pe lângă judecătorul sălăjean, în dosar mai sunt implicaţi fostul inspector şcolar general, actual consilier judeţean PNL şi director al Şcolii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Zalău, Ioan Abrudan, fratele deputatului liberal Lucian Bode, inspector vamal Dumitru Ioan Bode, doi oameni de afaceri din Zalău, Ioan Huluban, Ioan Galiş, şi fiica acestuia din urmă, Malvina, şi doi poliţişti, Vasile Zaha şi Marius Fărcaş.

Magistratul este acuzat de luare de mită (15 acte materiale), constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu, iar Galiş şi Huluban, de instigare la dare de mită în formă continuată, dare de mită în formă continuată, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Toate aceste fapte, susţin procurorii DIICOT Sălaj, ar fi fost comise pentru ca oamenii de afaceri să poată prelua patrimoniul firmei Eurocard 2000, aflată în insolvenţă.

Cum funcţiona reţeaua evazionistă

Potrivit rechizitoriului, inculpaţii, printre care şi un fost poliţist, se foloseau de unele societăţi fantomă, administrate de diverse persoane fără adăpost, pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat. Banii obţinuţi din activităţile de evaziune fiscală şi delapidare intrau în posesia administratorilor societăţilor beneficiare, care controlau şi firmele fantomă. Potrivit magazinsalajean.ro, unii administratori care figurau în acte, după efectuarea controalelor de către organele fiscale, au fost sancţionaţi fără să aibă cunoştinţă însă despre fraudele fiscale desfăşurate cu ajutorul acestor societăţi de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerţului, la diferite unităţi bancare, unde semnau actele de cesiune, de deschidere de conturi, ulterior actele societăţii fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare şi codurile PIN aferente. De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanţe şi facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfăşurarea unor activităţi economice fictive, respectiv achiziţionarea de bunuri, prestări servicii sau vânzarea unor bunuri.

Un exemplu elocvent este preluarea unei societăţi comerciale de către o persoană fără adăpost din oraşul Tăşnad, judeţul Satu Mare, care trăia într-un garaj, fără apă curentă şi electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în sumă de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune şi eliberarea documentelor bancare, unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum şi codul PIN. În perioada desfăşurării activităţii infracţionale pe această societate într-o singură lună liderii grupului de crimă organizată au rulat sume de zeci de mii de euro.

Judecătorii au pus beţe în roate dosarului

În cadrul Tribunalului Sălaj s-a ajuns la situaţia atipică în care nici un judecător al acestei instanţe nu a vrut să judece acest dosar de evaziune. Toţi judecătorii au refuzat pe rând să judece acest caz, iar judecătorul de rezerva Nicolae Chiş, căruia i-a fost repartizat dosarul a ajuns din judecător martor în alt proces în care sunt judecaţi cei doi afacerişti.

De asemenea, pe parcursul dosarului, până să facă cereri de recuzare, judecătorii sălăjeni au încercat să pună beţe în roate dosarului. În luna aprilie, magistraţii au considerat că au fost omise din rechizitoriu “elementele concrete de individualizare, de timp, loc, mijloace, scop” şi au retrimis dosarul la DIICOT. Anchetatorii au remediat neregularităţile sesizate de către judecătorul de cameră preliminară şi au trimis dosarul instanţei. Judecătorul de cameră preliminară a invocat art. 346 din Noul Cod Penal care spune că “rechizitorul este neregulamentar întocmit , iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut, dacă neregularitate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitele judecăţii”, precum şi art. 6 din CEDO, ce stipulează dreptul fiecărui individ la un proces echitabil.

Discuţii private

În dosar mai este implicat şi judecătorul sălăjean Nicolae Chiş, care iniţial a fost desemnat să judece procesul de evaziune, dar ulterior a devenit martor în dosarul de corupţie. Chiş a fost audiat în 15 martie 2016 ca martor, după ce, spun procurorii, „şi-ar fi exprimat părerea cu privire la soluţia pe care ar putea-o da în dosar, într-o discuţie privată purtată cu Patriţiu Dărăban”.

„S-a reţinut că aceste împrejurări ale cauzei sunt suficiente pentru a crea aparenţa că imparţialitatea judecătorilor Tribunalului Sălaj ar putea fi afectată, motiv pentru care, în aplicarea prevederilor art.71 şi art.74 alin.2 Cod de procedură penală, s-a dispus strămutarea cauzei de la Tribunalul Sălaj la Tribunalul Cluj”, a precizat judecătorul Costin Moldoveanu, purtătorul de cuvânt al instanţei sălăjene.

Post-ul Judecătorul Ioana Morar obligă DIICOT să finalizeze în patru luni cercetările dintr-un dosar de cinci milioane apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un clujean a devenit cunoscut printre inspectorii de la Serviciul Control Urbanism al Primăriei Cluj-Napoca după ce a ridicat imobile fără a cere niciun fel de autorizaţie din partea municipalităţii. Cazul a ajuns în instanţă, iar primăria a fost obligată în cele din urmă la emiterea autorizaţiei de construire, asta după ce unul dintre imobile era deja finalizat şi cu unele apartamente vândute. Însă, cu autorizaţia în mână, clujeanul tot nu se conformează legii.

Imobilele pe care le-a construit clujeanul Pintea Ovidiu Ionuţ au fost toate cu probleme. Pe Calea Turzii nr. 241E (corp A) a răsărit aproape peste noapte un bloc. Ferit de ochii lumii, blocul a fost iniţial ridicat fără niciun fel de autorizaţie de construcţie. Inspectorii Primăriei Cluj-Napoca l-au atenţionat pe constructor de când era la stadiul de fundaţie, însă Pintea nu s-a dat în lături de la nimic pentru a-şi finaliza construcţia. Primăria a sesizat la acea vreme instanţa şi poliţia şi clujeanul s-a ales doar cu o amendă modică. Acest lucru l-a declarat şi purtătorul de cuvânt al Primăriei, Oana Buzatu, în 2010 când construcţia era în fază incipientă:

“În spatele imobilului de pe Calea Turzii, de la numărul 241D, este o lucrare fără niciun fel de autorizaţie de construcţie. Investitorul Ovidiu Ionuţ Pintea a fost amendat în 30 martie 2009 cu suma de 3.000 de lei, atunci când construcţia era în fază incipientă, la fundaţie. S-a dispus atunci sistarea lucrărilor şi intrarea în legalitate”.

În data de 12 aprilie 2010 s-a efectuat un control de către reprezentanţii municipalităţii, iar aceştia au constatat că Ovidiu Ionuţ Pintea nu s-a conformat măsurilor dispuse în 2009 şi au decis să sesizeze instanţa şi poliţia.

“S-a depus plângere penală la poliţie pe numele constructorului şi s-a cerut la judecătorie desfiinţarea blocului”, a mai precizat Oana Buzatu.

Într-un final, în 2016 Ovidiu Pintea cu Nicolaie şi Maria Pintea au primit autorizaţie de construire în urma unei decizii din 2015 pronunţată de Tribunalul Cluj, devenită irevocabilă prin decizia pronunţată de Curtea de Apel Cluj.

”Obligă pârâtul Primarul Mun. Cluj Napoca la emiterea autorizaţiei de construire pentru imobilul situat în str. Calea Turzii nr. 241/E, Cluj Napoca”, se arată în soluţia pe scurt.

Autorizaţia prevede ”executarea lucrărilor de construire pentru locuinţe colective D+P+4E+E retras (corp A) şi S+D+P+3E (corp B), amenajări exterioare”.

Aşadar, lipit de imobilul cu probleme prezentat mai sus, a răsărit o altă construcţie deja ridicată, însă deşi în condiţiile de realizare a proiectului se cere respectarea acestuia, lucrurile nu stau întocmai aşa. Concret, proiectul ”construire locuinţe colective, cu garaj la subsol, amenajare teren, împrejmuire, racorduri şi branşamente şi operaţiuni notariale de alipire şi dezlipire”, prevede ”construire 2 imobile de locuit cu regim de înălţime D+P+4E+ ER (demisol + parter + 4 etaje + etaj retras) şi S+D+P+3E+ER (subsol + demisol + parter + trei etaje + etaj retras). Imaginile vorbesc de la sine şi ne arată că Pintea a ignorat legea încă o dată, iar în loc de etaj retras a construit un etaj normal, etaj care nu este prevăzut în acte.

Vecinii, deranjaţi de construcţie

De asemenea, vecinii au sesizat şi ei problema imobilului Corp A, făcând o sesizare la primărie prin care au reclamat că s-a depăşit regimul de înălţime:

”Subscrisa, Asociaţia de proprietari Calea Turzii Nr. 241D, C.IF. 25734010, din municipiul Cluj-Napoca, strada Calea Turzii Nr.241 D, solicităm verificarea autorizaţiei de construire, şi respectarea de către constructor a celor prevăzute în autorizaţia de construire, pentru construcţia situată în judeţul CLUJ, municipiul CLUJ-NAPOCA, Calea Turzii Nr. 241E, edificată imediat în vecinătatea noastră, deoarece regimul de înălţime a construcţiei în curs de edificare depăşeşte deja cota D+P+4E+E5 restrâns, depăşind cu mult regimul de înălţime a imobilului nostru, respectiv a clădirilor din zonă. Construcţia depăşeşte regimul de înălţime al imobilului nostru, luând lumina locatarilor din imobil”.

Referitor la sesizarea Asociaţiei de proprietari Direcţia de Urbanism şi Dezvoltare Urbană au comunicat că proprietarul a fost sancţionat pentru că Pintea nu s-a conformat în ceea ce priveşte legalitatea:

”Pentru lucrările executate fără autorizaţie de construire pe terenul aflat la est de imobilul din Calea Turzii nr. 241D, domnul Pintea Ovidiu Ionuţ, în calitate de proprietar a fost sancţionat contravenţional de către inspectorii Serviciului Control Urbanism şi Disciplină în Construcţii, prin procesul verbal de constatare nr. 2021/2009.

Cu ocazia unui control ulterior s-a constatat că nu s-a respectat măsura de oprire a lucrărilor dispusă prin procesul verbal mai sus menţionat, fapt pentru care au fost sesizate organele de urmărire penală conform art. 24 alin. 1, lit. b, coroborat cu art. 25 din Legea nr. 50/1991-republicată.

Întrucât contravenientul nu s-a conformat în termenul dispus prin procesul verbal în ceea ce priveşte intrarea în legalitate, potrivit art. 28, alin. 1, coroborat cu art. 32, lit. b din Legea nr. 50/1991-republicată, au fost sesizate instanţele judecătoreşti.

Având în vedere cele prezentate, considerăm că instituţia a luat măsurile care s-au impus conform atribuţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare”.

Clujean: ”Primăria a eliberat autorizaţia de construcţie după ce blocul a fost dat deja în folosinţă”

Pintea Ovidiu Ionuţ s-a făcut mare imobiliar începând cu 2006, când pe strada Mihai Românul nr. 5 a extins un imobil pe două laturi, fără a deţine autorizaţie pentru extindere. Mai mult, Primăria a eliberat autorizaţia de construcţie după ce blocul a fost dat deja în folosinţă. Pentru acest imobil, mai mulţi clujeni au făcut o sesizare Primăriei, acuzându-l pe primar că s-a făcut un mare abuz:

”Domnule primar, cred că s-a făcut un mare abuz la imobilul de pe strada Mihai Românul nr. 5. Aţi eliberat autorizaţie de construire după ce blocul a fost dat în folosinţă parţial. De ce, domnule primar? Cred că s-a făcut un mare abuz şi s-a creat un precedent. De ce nu aţi lăsat cazul să îşi urmeze cursul normal, adică să hotărască dacă a fost construit ilegal. Dacă acest cetăţean era corect, îşi depunea documentaţia la timp, înainte de a construi blocul, nu? Acest bloc este cu vreo 55-60 de apartamente a câte două camere care au fost deja vândute. Dumneavoastră aţi fost informat că sunt birouri şi apartamente colective. Să fim serioşi, domnule! Nu credeţi că protejaţi pe cei care încalcă legea? Pe un post TV aţi declarat clar ”Nu voi accepta niciodată blocuri construite între două case şi ilegal”. Ruşine! Una spuneţi, alta faceţi. Acum trebuie să îi ajutaţi pe toţi cei care au construit ilegal, să nu-i lăsaţi să ajungă la tribunal, doar ei sunt cu bani mulţi şi au de dat la toată lumea. Domnule primar, mai răriţi din angajaţii de la urbanism care sunt mână-n mână cu mafia. În final, vă invit să vizitaţi acest bloc”, a sesizat Claudiu Mureşan.

O altă clujeancă, Popa Maria, îi dă dreptate acestuia susţinând şi ea că ”acest Pintea Ovidiu Ionuţ a sfidat autorităţile şi legile în anul 2006 şi continuă să o facă şi acum. Lângă blocul de pe strada Mihai Românul nr.5, a construit un alt bloc de cinci etaje fără autorizaţie de construcţie şi promite aceste apartamente spre vânzare, încasând sume cuprinse între 20.000-40.000 euro. Cine din acest oraş protejează oamenii cinstiţi de acest Pintea?”.

Pentru acest lucru, în data de 23 februarie 2009, Pintea a primit o amendă de 30.000 de lei şi s-a dispus revenirea la starea iniţială a construcţiei. În acest caz, Pintea şi-a prezentat poziţia la instanţă:

“Menţionez că am acordul notarial al tuturor vecinilor de pe strada Mihai Românul nr.5. Din motive necunoscute, domnul Chichişan Simion, arhitect la biroul de proiectare Chibo, nu reuşeşte din 2006 să dobândească autorizaţia de construcţie”.

Post-ul Un clujean consideră că legea e făcută doar pentru proşti. Autorizaţii de construire, date a treia zi după Scripturi apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistraţii de la Tribunalul Cluj au dat verdictul în procesul de fond în care clujeanul JENEI MIKLOS-BALAZS, patronul firmei distribuitoare de cafea Cortina România SRL, a fost acuzat de o evaziune fiscală în care Finanţele clujene s-au constituit parte civilă pentru suma de aproape 12 milioane de lei. Judecătorii l-au condamnat pe JENEI MIKLOS-BALAZS la patru ani de puşcărie cu executare şi la plata unor despăgubiri în valoare de aproape cinci milioane de lei.

La începutul anului, procurorii DNA Cluj l-au trimis în judecată în stare de libertate pe JENEI MIKLOS-BALAZS, patronul firmei Cortina România, un distribuitor de cafea la nivel naţional.

Finanţele clujene au calculat că distribuitorul de cafea ar fi cauzat un prejudiciu de aproape 12 milioane de lei, dar judecătorii clujeni l-au condamnat la plata unor despăgubiri în valoare de 4.935.121 lei şi la patru ani de puşcărie cu executare.

”Constată că potrivit criteriului aprecierii globale conform Deciziei nr. 265/06.05.2014 pronunţată de Curtea Constituţională a României, legea penală mai favorabilă aplicabilă în prezenta cauză este Codul Penal de la 1969. Admite în parte cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului, din infracţiunile de evaziune fiscală in formă continuată (64 de acte materiale), evaziune fiscală în formă continuată (98 de acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (100 de acte materiale) şi spălare de bani (64 de acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (100 de acte materiale) şi spălare de bani, formulată de către inculpatul JENEI MIKLOS-BALAZS, prin avocat ales. Condamnă pe inculpatul: JENEI MIKLOS-BALAZS la următoarele pedepse : – 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (64 de acte materiale) – 3 ani şi 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală in formă continuată (98 de acte materiale) – 10 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (100 de acte materiale) – 3 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani. În temeiul art. 33 lit.a , art. 34 lit. b C.pen. contopeşte pedepsele mai sus în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani şi 6 luni închisoare, pe care o sporeşte cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de : -4 (patru) ani închisoare, cu executare în regim de detenţie. (…) interzice inculpatului pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice. (…) admite în parte acţiunea civilă a Statului Român, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin DGFP Cluj şi în consecinţă obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Cortina SRL să plătească în favoarea părţii civile următoarele sume reprezentând despăgubiri civile, astfel: – suma de 918.431 lei despăgubiri civile reprezentând accize (rezultate din comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată), precum şi penalităţi de întârziere şi dobânzi până la data plăţii efective; – suma de 4.016.690 lei despăgubiri civile din care 3.217.284 lei reprezentând TVA şi 799.406 lei reprezentând impozit pe profit(rezultate din comiterea infracţiunii de evaziune fiscală in formă continuată) precum şi penalităţi de întârziere şi dobânzi până la data plăţii efective. (…) Dispune confiscarea specială de la inculpat a sumei de 8.265.317 lei, rezultată din procesul de spălare a banilor. (…) obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 2500 lei”, arată soluţia pe scurt.

Facturi false de 16 milioane de lei

Potrivit procurorilor clujeni, ”în perioada martie 2008 – decembrie 2011, inculpatul JENEI MIKLOS-BALAZS, în calitate de asociat unic şi administrator al unei societăţi comerciale, nu a declarat şi nu a evidenţiat în actele contabile ori în alte documente legale un număr total de 64 de operaţiuni comerciale, constând în achiziţii intracomunitare de cafea verde şi cafea solubilă, în scopul sustragerii de la plata accizelor către stat.

De asemenea, inculpatul a evidenţiat în contabilitatea societăţii un număr de 98 operaţiuni fictive, reprezentând pretinse achiziţii de cafea de la mai multe societăţi comerciale de tip „fantomă” de pe teritoriul ţării, în scopul diminuării bazei de calcul pentru impozitul pe profit şi deducerii nelegale de TVA.

Pentru a disimula adevărata natură a  provenienţei veniturilor obţinute din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, inculpatul a întocmit şi înregistrat în contabilitatea societăţii  un număr de 100 facturi care atestau în mod nereal achiziţii de cafea de la aceleaşi tipuri de societăţi comerciale.

Valoarea de 16.376.009 lei a acestor facturi a fost virată de inculpat din contul firmei pe care o administra în conturile societăţilor “furnizoare”, de unde, ulterior, a fost retrasă în numerar de persoane neidentificate până în prezent.

Inculpatului JENEI MIKLOS-BALAZS i-a fost restituită suma de aproximativ 12.282.007 lei,  aceasta fiind folosită la reluarea procedeului infracţional ori reintrodusă în circuitul financiar al societăţii cu titlul ”creditare firmă”.

Prin acţiunile sale inculpatul a produs bugetului de stat un prejudiciu de 5.875.992 lei.”, arată DNA Cluj.

Profit de 10 milioane de lei la afaceri de patru milioane de lei

Firma Cortina România a fost deschisă în 1999 în localitatea Tureni din judeţul Cluj. Administratorul şi asociatul unic al firmei este JENEI MIKLOS-BALAZS. Anul trecut, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 4,7 milioane de lei şi o pierdere de peste 800.000 de lei. Însă în 2015, societatea a declarat, la o cifră de afaceri similară cu cea din anul trecut, un profit de peste 10 milioane de lei! Societatea are, în medie 10 angajaţi.

Post-ul Clujeanul JENEI MIKLOS-BALAZS a plătit pentru ”un cafe” peste un milion de euro şi patru ani de puşcărie apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O familie din Cluj a rămas cu ochii în soare după ce a dat peste 200.000 de euro pentru un apartament. Oamenii au muncit ani de zile în Irlanda pentru a-şi realiza visul şi şi-au pus încrederea în doi prieteni de familie, care au luat banii, dar i-au lăsat fără locuinţă. Unul dintre aceştia este profesor universitar în Cluj-Napoca. După ce aceştia s-au ales cu o plângere penală, organele de cercetare pun nejustificat beţe-n roate cazului.

Lectorul universitar de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai(UBB), Voicu Cosmin Nistor, împreună cu asociatul său, Bogdan Florin Coţa Kadar, au o plângere penală pentru o ţeapă imobiliară de 1,2 milioane de lei. Cel care a depus plângerea la parchet este Popa Ioan Petru, cetăţean român stabilit în Irlanda, care le-ar fi trimis 288.000 de euro celor doi şi le-ar fi făcut diverse servicii şi transporturi pentru care nu a fost niciodată plătit. Când tatăl reclamantului a aflat cum a fost ţepuit fiul său, acesta a făcut infarct şi a murit.

Povestea familiei Popa, stabilită în Irlanda, a început în anul 2004. Cei doi soţi au început să-i trimită bani naşului fetiţei lor (Bogdan Florin Coţa Kadar), care le-a promis un apartament în imobilul pe care acesta îl construia împreună cu un asociat, în prezent profesor universitar în Cluj. În total, au trimis aproape 224.000 de euro ca să ajute la ridicarea imobilului în care urmau, spun ei, să primească apartamentul. Însă, când au ajuns la Cluj nu au fost lăsaţi să intre în imobil. După ce familia Popa i-a acţionat pe ţepari în instanţă, în timpul desfăşurării urmăririi penale au întâmpinat piedici nejustificate.

Parchtul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca doarme

Marele profesor de la UBB Voicu Cosmin Nistor, patron a patru firme, s-ar ocupa de ţepe de rang universitar. Aproape 1,2 milioane de lei a investit prietenul lor Ioan Petru Popa în el şi în Bogdan Florin Coţa Kadar, naşul lui Popa. Promisiunea a fost că acesta va realiza o investiţie imobiliară şi va primi un apartament. Nu a primit nimic, doar promisiuni. Din acest motiv la începutul acestui an i-a făcut o plângere penală. Mai rău, tatăl lui Ioan Petru Popa când a auzit ce ţeapă a primit fiul său a făcut atac cerebral şi a murit.

2005-2011 au fost nişte ani prolifici pentru românii din Irlanda. Din acest motiv Ioan Popa a putut să le dea bani prietenilor săi şi partenerilor săi de afaceri. A crezut că vine acasă şi îşi găseşte un apartament ca la carte. A observat ulterior că a luat ţeapă chiar de la naşul său, Bogdan Coţa şi de la profesorul Voicu Cosmin Nistor.

”În ianuarie 2014 am făcut o plângere penală prin care am solicitat tragerea la răspundere penală a numiţilor Coţa Kadar Bogdan şi Nistor Voicu (profesor universitar UBB Facultatea de Ştiinţe Economice) pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Menţionez faptul că, cu respectivii am avut o relaţie de prietenie, încredere şi rudenie (mi-a botezat fetiţa) şi la propunerea lor am intrat în anul 2004 într-o afacere imobiliară în care am investit peste 200.000 de euro cu promisiunea lor de a avea un apartament şi profit.

În data de 24.06.2015 s-a dispus soluţia de clasare a cauzei. În data de 2.12.2015 prin încheierea penală nr.1540/2.12.2015 emisă în dosarul nr. 16032/211/2015 al Judecătoriei Cluj Napoca a fost admisă plângerea şi redeschiderea urmăririi penale.

În timpul desfăşurării urmăririi penale s-au întâmplat următoarele: am avut patru cereri de studiere a dosarului de urmărire penală şi am fost refuzaţi să ne vedem dosarul; am cerut schimbarea poliţistului de caz Horia Chiovari pentru că în timpul unei manifestaţii paşnice organizate de noi pentru a ne susţine cauza acesta a venit şi ne-a agresat verbal (a spus „Staţi degeaba, vă faceţi de ruşine, nu influenţează cu nimic cauza”, iar apoi s-a antepronunţat cu privire la soluţia cazului nostru – „nerespectare de contract, abuz de încredere”); martori şi probe refuzate; iar acuzatul Nistor Voicu – profesor universitar a zis că nu am nici o şansă oriunde aş merge că are pile şi relaţii peste tot.

În tot acest timp drepturile mele civile şi procesuale au fost grosolan încălcate chiar procurorul care a clasat acum cazul ordonanţa din 22.06.2017 admite că nu a fost administrat întreg probatoriu. Mi s-a refuzat in mod nejustificat strămutarea cauzei. Organele de cercetare penală mi-au încălcat dreptul de a manifesta public, s-a încercat intimidarea mea de către agentul şef.

Doresc să fac reclamaţie împotriva următorilor: poliţistul de caz Horia Chiovari şi procurorului de caz Şimon Oana.

Pe parcursul procesului am făcut manifestaţii de protest împotriva organelor care nu-si fac datoria şi continui cu acestea inclusiv în zilele de luni 17.07.2017, joi 20.07.2017 şi vineri 21.07.2017 la Judecătoria Cluj Napoca”, ne transmite Ramona Popa.

Se pare că procurorii de la Judecătoria Cluj-Napoca nu se chinuie prea tare să facă dreptate în acest caz, deşi a fost admisă plângerea redeschiderii urmăririi penale. Astfel familia Popa, nu are parte de un proces competent şi echitabil.

Imobilele ţeparilor şi afacerile inexistente

Cei doi ţepari, Voicu Cosmin Nistor şi Bogdan Coţa, au construit mai multe apartamente: unul pe strada Donath 180, unul pe Bisericii Ortodoxe 30, altul pe Gutinului 13.

Cosmin Voicu Nistor, lectorul de la FSEGA deţine societăţile Service Center SRL (falimentată), ServiceCenter SRL, Ilanco SRL (falimentată) şi My Artd Farm SRL.

Societatea Service Center, cea falimentată a avut în toţii anii cifre de afaceri consistente, dar profituri negative. Suntem curioşi cum de un service de pe Calea Turzii nu reuşea să facă afaceri prolifice.

Cealaltă firmă cu nume identic SC ServiceCenter SRL (scris legat), dar care se ocupă de ”activităţi ale portalurilor web”. Nici firma aceasta, înfiinţată în 2012, nu pare a fi generatoare de profit. În 2014 a înregistrat un profit negativ de – 4.043 lei, singura cifra remarcabilă fiind în anul 2016 când a avut profit de aproximativ 11.000 lei.

Voicu Nistor pare să fie un client al firmelor care nu realizează rulaj sau sunt pe profit. O altă firmă unde dumnealui este administrator este My Art Farm, care este deţinută de Maria Friciu. Societatea a avut în 2013 o cifră de afaceri de 0 lei, iar profitul a fost unul negativ de -2.278 de lei. În 2014, tot un profit 0 lei. Abia în 2015 a început să mai mişte, când a avut un profit de aproximativ 7.000 lei.

El mai este asociat şi în cadrul Ilanco, care este acum în faliment unde a avut o cifră de afaceri în 2014 de 73. 252 de lei şi profit de aproximativ 49.000 de lei. În cadrul acestei firme, Voicu Nistor ar fi beneficiat de un apartament de la acelaşi Ioan Popa. Voicu Nistor mai deţine şi societatea ServiceCenter cu o cifră de afaceri de 622.890 lei şi 11.292 de lei profit.

Cota Kadar Florin Bogdan este asociat în cadrul societăţii Izumi Properties. Societatea a avut o cifră de afaceri în 2016 de 0, şi aproape în toţii cei 11 ani de când funcţionează, profitul a fost pe minus. El mai este şi administrator al societăţii CKP Cement Kraft Professional deţinută de Viorica Boldiş. Culmea este că ultima societate îşi are sediul pe strada Donath 180 în cadrul apartamentului 1, construcţie despre care acesta spunea că nu e finalizată.

Oricum, Judecătoria Cluj-Napoca nu pare să-l oprească nici pe el, nici pe profesorul universitar.

Post-ul Ţeapă de rang universitar. Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj nu se chinuie prea tare să facă dreptate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Pe durata festivalului Untold, administrațioa locală va închide accesul mașinilor și pietomnilor în mai multe locații din zona stadionului Cluj Arena și a Parcului Central Simion Bărnuțiu. De asemenea, pe durata festivalului circulația tramvaielor va fi suspendată.

Compania de Transport Public va operaurmatoarele modificari de programe si trasee, ca urmare a restrictionarii circulatiei rutiere pe Spl. Independentei in intervalul 25.07.2017 (ora 4:30) – 26.07.2017 (ora 24:00):

1. Circulatia tramvaielor pe linia de tramvaie nr. 102 se suspenda. Tramvaiele vor fi inlocuite in acest interval cu autobuze, care vor circula pe linia 101A (traseu deviat in ambele sensuri din Spl. Independentei pe str. Uzinei Electrice – Al. Stadionului – G. Cosbuc – Card. I. Hossu –  Horea – P-ta Garii). Se suspenda statiile Cluj Arena si Parcul Central.

2. Linia metropolitana M26 va fi deviata din Spl. Independentei pe str. Uzinei Electrice – Al. Stadionului – G. Cosbuc.

• restricţionarea secvenţială şi parţială a circulației rutiere (în cazul în care situaţia o impune) pe Splaiul Independenţei, de la podul Garibaldi până la intersecţia cu strada George Coşbuc din data de 25 iulie ora 00:00, până în 1 august ora 00:00 și din 8 august ora 04:30 până în 9 august ora 04:30 (cu excepţia Tramvaielor CTP, în datele de 27, 28 29, 30, 31, iulie şi 8 august);

• închiderea circulaţiei rutiere pe Aleea Stadion, din data de 29 iulie, ora 00.00, până în data de 9 august, ora 23.00;

• restricţionarea circulaţiei rutiere pe strada George Coşbuc, de la Splaiul Independenţei până la intersecţia cu strada Cardinal Iuliu Hossu, din data de 1 august, ora 00.00, până în data de 8 august, ora 04.30;

• închiderea circulaţiei rutiere pe Splaiul Independenţei de la podul Garibaldi până la intersecţia cu Pod Napoca, din data de 1 august, ora 00.00, până în data de 8 august, ora 04.30;

• din 1 august, ora 00.00, până în 7 august, ora 20.00, pentru siguranţa participanţilor şi buna desfăşurare a manifestării, se restricționează accesului pietonilor în zona Sălii Polivalente, a stadionului Cluj Arena și în Parcul Central „Simion Bărnuţiu”, extremităţile restricţionării accesului fiind str. Uzinei Electrice, Aleea Stadion, str. George Coşbuc, de la intersecție cu str. Cardinal Iuliu Hossu, până la intersecția cu Splaiul Independenței, str. Cardinal Iuliu Hossu, Splaiul Independenţei, de la Pod Garibaldi până la Pod Napoca, str. Cişmigiu şi str. Arany Janos de la numărul 17, până la numărul 21.

Post-ul Boc interzice accesul în Parcul Central pentru Untold apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După aproape un an de judecată, Judecătoria cluj Napoca i-a condamnat cu suspendare pe frații Ioan și Domin Pașca din Alba Iulia care au agresat mai mulți polițiști anul trecut la Festivalul Untold.

Decizia din dosarul de fond a fost pronunţată în 12 iulie 2017 la Judecătoria Cluj-Napoca şi nu este definitivă. În cadrul sentinței, Paşca Ioan Vasile a primit 1 an şi 8 luni cu suspendare, iar Paşca Irimie Domin a fost condamnat la 1 an şi 4 luni cu suspendare.

Polițiștii bătuți sunt unul de la Rutieră, care a căzut inconștient după ce a primit o lovitură de pumn în cap, o femeie polițist de la Secția 1 Poliție Cluj Napoca a căzut și ea inconștientă după loviturile primite, iar alți doi polițiști au avut hemoragii nazale în urma loviturilor primite de la frații Pașca.

”În data de 07 august 2016, în jurul orei 09:00, suspectul Paşca Ioan Vasile a exercitat acte de agresiune asupra agentului de poliţie P.A. din cadrul Secţiei 1 Poliţie Cluj-Napoca, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ocazia punerii în executare a procedurii de încătuşare, acţiuni prin care i-au fost cauzate persoanei vătămate leziuni traumatice vindecabile în 1-2 zile de îngrijiri medicale. Suspectul Paşca Ioan Vasile a exercitat acte de agresiune asupra agentului de poliţie B.V.M., aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ocazia punerii în executare a procedurii de încătuşare, acţiuni prin care i-au fost cauzate persoanei vătămate leziuni traumatice vindecabile în 2-3 zile de îngrijiri medicale.  suspectul Paşca Ioan Vasile l-a ameninţat pe agentul de poliţie A.O.A. cu acte păgubitoare (,,vezi tu ce păţeşti când ne întâlnim”), aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ocazia punerii în executare a procedurii de încătuşare. Suspectul Paşca Irimie-Domin a exercitat acte de agresiune asupra agentului de poliţie O.A., aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ocazia punerii în executare a procedurii de încătuşare, acţiuni prin care i-au fost cauzate persoanei vătămate leziuni traumatice vindecabile în 2-3 zile de îngrijiri medicale. Suspectul Paşca Irimie-Domin a exercitat acte de agresiune asupra agentului de poliţie D.M.G., aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ocazia punerii în executare a procedurii de încătuşare, acţiuni prin care i-au fost cauzate persoanei vătămate leziuni traumatice vindecabile în 3-4 zile de îngrijiri medicale. În cauză s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunii de ultraj, prev. de art. 257 alin.1 şi 4 raportat la art. 206 alin.1 Cod Penal față de persoana vătămată L.S.F. având calitatea de jandarm.

Persoanele care în acest moment au calitatea de persoane vătămate se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îndeplinind funcția de agenți de poliție în cadrul IPJ Cluj – Secția 1 de Poliție, PPC Săcuieni, PPC Măguri Răcătău, IPJ Bistrița Năsăud – PPC Rodna, IPJ Mureș – PPC Fântânele, respectiv jandarm în cadrul GMJ Cluj-Napoca.

Așa cum s-a reținut și în actul de acuzare, faptele descrise au fost săvârșite în data de 07.08.2016 în jurul orei 09:00, la punctul de ieșire din perimetrul îngrădit al evenimentului Untold 2016 dinspre strada Emil Isac din Cluj-Napoca, în contextul îndeplinirii de către jandarmul L.S.F. a atribuțiilor de serviciu și ulterior în contextul opunerii prin exercitarea de violențe de către suspecți la procedurile de încătușare puse în executare de agenții de poliție indicați mai sus”, arăta IPJ Cluj în urmă cu un an.

Pe de altă parte, în rechizitoriu scrie că ”acţiunea agentului de poliţie a declanşat o reacţie nejustificată şi disproporţionată a celor doi inculpaţi. Astfel, Paşca Ioan-Vasile a început să se întoarcă şi să se smucească, iar Paşca Irimie-Domin a intervenit în ajutorul fratelui său şi a încercat să-i îndepărteze pe poliţişti pentru a nu-l încătuşa”.

Paşca Ioan Vasile a mai fost obligat să plătească 3.000 de lei daune morale uneia dintre părţile vătămate, în timp ce fratele acestuia, Paşca Irimie Domin, trebuie să achite 6.000 de lei către doi dintre poliţiştii agresaţi. De asemenea, fiecare trebuie să plătească cheltuieli judiciare în valoare de 700 de lei.

Post-ul Frații Pașca bătăușii de polițisti de la Untold condamnați cu suspendare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca a emis un comunicat prin care transmite că în dimineața zilei de miercuri, pe zborul Cluj – Londra al Wizzair, unul dintre pasageri a făcut afirmat că are o „bombă în bagajul de cabină”.

„Având în vedere gravitatea situaţiei create au fost declanşate procedurile specifice. Zborul a avut o întârziere de 2 ore și 45 de minute. Pasagerului i-a fost întreruptă călătoria şi a fost preluat pentru cercetare de către organele abilitate. Alarma s-a dovedit a fi falsă. Celelalte zboruri nu au fost afectate şi se desfăşoară conform programului”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul Aeroportului „Avram Iancu” din Cluj.

Post-ul Amenințare cu bombă la bordul unui avion care a decolat de pe Aeroportul Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Generalul Marian Ureche face noi dezvăluiri despre arhiva SIPA. Războiul pentru dosarele magistraților a început încă de pre vreme lui Adrian Năsstare, conform EVZ.ro. În materialul publicat de aceștia, din spusele lui Ureche rezultă că SIPA se ocupa de marea corupție, nu de dosarele magistraților.

Dar de unde interesul brusc al unor grupări din PD pentru SIPA în 2003? Este vorba de informațiile pe care le deținea serviciul. Surprinzător, nu este vorba de șantajarea magistraților, ci de un fenomen despre care aflăm în ultima vreme că este judecat discreționar:corupție la nivel înalt, anunță cei de la EVZ.ro.

„Am prezentat( ca director al SIPA-n.r.) ministrului Justiției, Procurorului General, Președintelui și Primului Ministru note și analize pe teme de corupție la nivel înalt, de tendințe de contaminare sau de cangrenare a unor instituții sau entități ale statului, a semnelor de protejare a marilor corupți de către persoane ce dețineau importante demnități publice. În intervalului februarie 2001- noiembrie 2003 am prezentat 150 de astfel de analize” arată Marian Ureche.

Ureche îl identifică pe Gabriel Oprea ca fiind un membru al celebrului grup de la Cluj. În 2003, clujenii aveau trei oameni în Guvern: Vasile Dâncu, ministrul Informațiilor Publice, Vasile Pușcas, negociatorul șef în relația cu Uniunea Europeană și Ioan Rus, ministrul de interne. În perioada despre care vorbește Ureche, Gabriel Oprea tocmai devenise ministrul Administrației Publice, înlocuindu-l pe Octav Cozmâncă.

Post-ul Grupul de la Cluj, gruparea care controla totul apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Val de pensionări în armată, lucru confirmat chiar şi de ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu. Militarii ar fi recurs la treceri în rezervă masive după ce au apărut zvonuri potrivit cărora pensiile ar urma să scadă, potrivit România TV.

Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, a dat asigurări, miercuri, că algoritmul de calcul va fi menţinut, iar pensiile nu vor scădea.

„În situaţia modificării actualei legi a pensiilor militare, suntem de părere că trebuie păstrat acelaşi algoritm de calcul al pensiilor. Lucrul acesta este convenit şi cu prim-ministrul, Mihai Tudose, este convenit şi cu doamna Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, convenit şi la nivel politic cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea”, a spus Ţuţuianu.

„Considerăm că valoarea pensiei nu trebuie să depăşească 100% din baza de calcul şi nu vom afecta în niciun fel pensiile aflate în plată, acestea rămânând la valoarea actuală”, a subliniat ministrul Apărării.

Solicitat să precizeze de ce există acest val de pensionări în Armată, Ţuţuianu a răspuns: „Oamenii au auzit diverse discuţii în spaţiul public despre sistemul pensiilor militare de stat, foarte mulţi au auzit că se poate schimba baza de calcul şi că ar putea să ia pensii mai mici”.

„Am simţit nevoia să venim şi să spunem că algoritmul de calcul se va păstra. Media pensiei în sistemul militar este undeva la 3.000 lei. Sunt nişte pensii mari în sistemul militar, cele mai mari sunt la magistraţii militari, care sunt pe acelaşi nivel cu ale magistraţilor din sistemul ÎCCJ”, a subliniat Ţuţuianu.

El a arătat că speră ca acest val de pensionări să nu se menţină.

„Noi sperăm ca oamenii să rămână pe loc, pentru că sunt oameni la 47, 48 de ani, 50 de ani, în deplina capacitate tehnică, profesională şi extrem de utili pentru centrele de comandă ale Armatei Române”, a mai spus Ţuţuianu.

El a arătat că la nivelul MApN există o casă de pensii sectorială, iar pensiile sunt în plata MApN.

„Este nevoie să dăm un semnal corect către cei din sistemul militar, pentru că foarte mulţi stau în aşteptare să vadă cum se modifică cadrul legislativ şi dacă pleacă sau nu din sistem. Pensiile militare sunt plătite din bugetul MApN, nu din cel al asigurărilor sociale, aşa cum este în toate statele NATO şi UE”, a spus ministrul Apărării.

Post-ul Val nou de pensionari pentru cei din MApN apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Compania Națională de Administrarea a Infrastructurii Rutiere a reziliat contractul de proiectare și execuție a tronsonului de autostradă Nădășelu-Mihăilești (Cluj), în valoare de 100 de milioane de euro, cu compania italiană Impresa Construzioni Giuseppe Maltauro, contract încheiat anul trecut în mai.

Înștiințarea despre rezilierea unilaterală a contractului a fost făcută marți, 25 iulie, când partea română a transmis faxul către conducerea companiei italiene. Informația ne-a fost confi rmată astăzi de către Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR. „Motivul este simplu, a spus Șerbănescu, neexecutarea obligațiilor și a plângerilor acumulate până în momentul de față raportat la termenii și condițiile contractuale.”. În felul acesta, a început măturarea de pe autostrăzi a Grupării Kovesi-Serafi ni-Borzea, denunțată la DNA pentru dezastrul de pe șantieru Autostrăzii Sibiu-Oraștie și nu numai.

Ca o scurtă recapitulare, compania italiană Impresa Construzioni Giuseppe Maltauro, în asociere cu Viaponte Rom, a câștigat licitația pentru proiectarea și execuția unui tronson de 17 km din Autostrada Transilvania, între Nădășelu și Mihăilești, pe raza județului Cluj.

Minunea italiană de pe lista neagră

Oferta financiară a fost de 446 de milioane de lei, adică 100 de milioane de euro și 18 luni de execuție, din care 6 luni proiectarea și 12 luni execuția propriuzisă. Suma propusă de italieni a fost aproape jumătate din bugetul estimat de către partea română, de 825 milioane lei, ceea ce a creat controverse dar și contestații. După soluționarea contestațiilor, pe 25 mai 2016, contractul a fost semnat și totă lumea a așteptat minunea italiană.

Doar că în entuziasmul generat, beneficiarul, adică partea română, nu a ținut cont de două lucruri și anume, unu, cine este Maltauro în Italia și doi, de cine este reprezentată Maltauro în Romania.

Despre cine este Maltauro Italia, presa din Romania a scris încă de la acea vreme, atrăgând atenția că se afla pe lista neagră a Uniunii Europene. Este vorba despre o firmă de familie, a cărei patron a fost arestat pentru șpăgi și licitații trucate. Enrico Maltauro, CEO și patron al ICG Maltauro, a fost arestat în 2013 pentru licitație aranjată și pentru corupție, scrie evz.ro.

O șpagă de 1,2 milioane de euro

Licitația a fost organizată pentru lucrările de la Expo Milano 2015, reprezentând apă și canalizare, în valoare de 100 de milioane de euro, pentru care șpaga a fost, conform procurorilor italieni citați de celebrul cotidian Corriere della Sera, de 1,2 milioane de euro. Mita a fost plătită, 600 de mii euro în cash iar 600 mii euro ca promisiune. În anul 2014, la cererea Procuraturii Republicii din Milano (Tribunalul din Milano), firma Maltauro este „comisariată” extern, adică este pusă sub controlul unui profesor universitar de la Politehnica din Milano, pentru a se evita relația cu criminalitatea organizată și pentru a-și putea duce la îndeplinire contractele în derulare.

Cu alte cuvinte, statul italian arestează pentru corupție patronii unei companii private, dar îi numesc un management de tranziție astfel încât acea firmă să nu-și piardă contactele. Acesta este un subiect care merită tratat separat.

Maltauro-Impregilio

În anul 2015, se termină perioada de control al statului asupra Maltauro, iar la conducerea companiei, acționarii îl aduc pe Alberto Liberatori, fost membru în managementul companiei Impregilio. Iar de acum încolo vom putea explica cine este Maltauro Romania și de ce ar fi trebuit să existe suspiciuni rezonabile fată de această companie.

La prima vedere, Maltauro Romania pare a fi un pui al celebrei Impregilio. Aproape toți cei de la Impregilio, implicați în povestea autostrăzii scufundate, Sibiu- Orăștie, se regăsesc în managementul Maltauro Romania. Domenico Serafini, fostul director comercial al Impregilio Romania, cel care accepta plățile, accepta subcontractorii și a fost considerat capul grupului de la Sibiu, este șef al Maltauro Romania și Balcani. El este în bune relații cu noul CEO al Maltauro Italia, Alberto Liberatori. Despre Serafini se știe că îi plac avioanele și femeile. Tot el, împreună cu Dan Stratan, organiza vacanțe pe yachturi pentru cei care devalizau bugetul șantierului Sibiu-Orăștie, dar și acesta este un alt subiect. Este cunoscut ca fiind cel care a facilitat Grupului Kovesi-Borzea-Andrenacci să facă mulți bani nemeritați din autostrada Sibiu-Orăștie, acceptându-i ca subcontractori, fără calificare. Hop și Kovesi!

Alături de Serafini, din Impregilio în Maltauro Romania a mai venit, pentru o vreme, Carlos Scopel, cel care a fost șeful de șantier de la Sibiu-Orăștie. Despre el am scris și în episoadele trecute ale serialului nostru despre implicarea fostului soț al Laurei Codruța Kovesi, Eduard Kovesi, în fraudele sesizate și uitate în nelucrare la DNA. Conform spuselor celor din șantier, Scopel semna de primire atât cantitativ cât și calitativ pentru materialul de balastieră și pentru pământul de umplutură din terasamentul scufundat. El este cel direct nominalizat de către martori pentru acceptarea materialelor neconforme dar și pentru umflarea cantităților trimise la decontare. El a semnat de accept pentru masa vegetală vândută de firma lui Bebe Kovesi ca fiind pământ de terasament. Surse din interiorul Maltauro afirmă că între timp Scopel a părăsit compania pentru a-și înființa împreună cu fosți „parteneri” de la Sibiu-Orăștie, balastiere și gropi de împrumut pentru șantierul de la Nădășelu-Mihăilești. Cu alte cuvinte, grupul de la Sibiu pregătea un nou tun la Cluj, dacă CNAIR nu ar fi reziliat contractul.  „A zburat puiul cu ața!”

În Maltauro Romania, din Impregilio, au mai venit Pirolo, Coscione, Cimiotti. Nu știm dacă au fost implicați sau nu direct în dezastrul de la Sibiu-Orăștie, dar aș vrea să citez un fost șef din Impregilio cu care am reușit să vorbesc câteva minute: „Este incredibil cum o firmă așa de puternică a rămas prinsă într-o capcană așa de mare, pregătită de Serafini și prietenii lui!”. În încheierea unui articol, care nu făcea parte din serial, dar care vine în completarea lui, aș mai adăuga câteva dintre declarațiile lui Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR. L-am întrebat dacă, după reziliere, a apărut vreo presiune, știut fiind că grupul Serafini-Borzea-Kovesi s-a bucurat de o mare susținere. Mi-a răspuns că „a zburat puiul cu ața!”. L-am mai întrebat dacă motivul rezilierii are la bază și faptul că cei din Maltauro Romania sunt dintre cei care au generat dezastrul de la Sibiu-Orăștie. Mi-a răspuns în termeni diplomatici (Alin a fost și purtător de cuvânt la MAE) că „nu este o acțiune de retaliere, dar este evident că toți din zona respectică dau rasoale!”.

Sursa: evz.ro.

Post-ul Domnia pe autostrăzi a Grupului Kovesi-Serafini-Borzea, aproape de final. Compania de Drumuri a reziliat contractul de la Cluj de 100 de milioane de euro apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.