Părintele Ioachim coboară încet, şchiopătând, treptele de la parter spre demisol  ale I.M.L. Cluj, îndreptându-se către cabinetul de consultaţii. Cu un aer de resemnare întipărit pe figură, acesta se aşează pe un scaun aflat din sala de aşteptare şi pică într-un fel de transă, până în momentul când asistenta îl întreabă ce-l aduce la I.M.L. Cu simplitate, îi răspunde că un vecin din Băişoara, care deţine o moşie alături de schitul de maici – unde Ioachim e duhovnic – îi face viaţa amară, iar duminică acesta l-a atacat pe drum şi l-a umplut de sânge într-o clipită.

„Nu mă plâng, rolul meu e să-l slujesc pe Cel de Sus”

Luni, 31 iulie, părintele-călugăr în vârstă de 53 de ani – care datorită bărbii şi ţinutei monahale pare mai în vârstă – povesteşte că şi-a început activitatea la Mănăstirea Sâmbăta, judeţul Braşov, acolo unde fusese protosingel Arsenie Boca, între 1940 -1944. Mărturiseşte deschis că are la activ treizeci de ani de călugărie şi douăzeci de preoţie şi a contribuit prin forţele sale la ridicarea „de la iarbă” a Mănăstirii Sălciua – din judeţul Alba şi Voievozi – din Bihor din ambele fiind obligat să plece după ce a pus umărul la ridicarea lor. Observ o notă de revoltă în glas, dar remarcând curiozitatea mea acesta şi-o reprimă. Dă din mână a lehamite: „Nu am dreptul să mă plâng fiindcă rolul meu este să-l slujesc pe Cel de Sus”. Apoi se prezintă ca duhovnicul  schitului  de maici din comuna clujeană Băişoara, la organizarea căruia lucrează din plin împreună cu maica stareţă Teodora – cea cu care a plecat, în 2012, de la Mănăstirea Voivozi. Referitor la incidentul care l-a adus la I.M.L. Cluj, acesta arată că un vecin îndărătnic, Ioan Hisem, şofer la cariera de piatră din zonă le poartă de ceva vreme celor doi  sâmbetele:

„Dacă în urmă cu câteva zile maica stareţă a scăpat prin fugă după ce individul a încercat s-o lovească în cap cu o bâtă,  în schimb eu n-am scăpat de furia acestuia duminică, 30 iulie. A apărut pe neaşteptate, în timp ce mă aflam pe drum, îndreptându-mă spre schit iar maica stareţă se afla în faţa mea, la vreo cincizeci de metri, cu cele patru văcuţe. Şi, fără să stea prea mult pe gânduri mi-a ars doi-trei pumni umplându-mă instantaneu de sânge”. Părintele declară că imediat după incident a anunţat poliţia, care şi-a făcut apariţia la faţa locului iar după ce maica stareţă a confirmat veridicitatea faptelor – făptaşul fugise demult de acolo – oamenii legii l-au îndrumat spre I.M.L.Cluj. Însă – din păcate pentru părinte – acesta nu s-a prezentat la o unitate spitalicească imediat după agresiune, aşa că legiştii, negăsindu-i urme evidente l-au trimis la o clinică specializată. Ceea ce părintele Ioachim a şi făcut, astfel că miercuri, 2 august, a adus dovada că asupra sa au fost exercitate violenţe. Iar legiştii au confirmat, în scris, pe certificatul emis faptul că omul a fost agresat.

Contactat telefonic, cel acuzat, Ioan Hisem ne-a declarat pe un ton evident iritat: „Care-i problema, eu nici n-am trecut pe acolo în ziua respectivă, ca să ştiu cine l-a bătut. Asta e o părere a dumneavoastră. Eu n-am nicio apăsare şi puteţi să daţi ştirea la toate ziarele din lume: eu nu m-am întâlnit cu el, ştiu io ce face ăla”?

Istoria părintelui şi a maicii stareţe Teodora

Căutăm pe internet pentru a afla câte ceva despre trecutul părintelui-călugăr Ioachim şi a maicii stareţe Teodora astfel, curând, demersul nostru este încununat de succes: găsim un articol publicat în anul 2012 în publicaţia „Bihoreanul”, semnat de un jurnalist orădean cu experienţă, Dan Simai. Îl contactăm şi acesta ne mărturiseşte, cu amabilitate, că ambii sunt nişte oameni cu adevărat vrednici, extrem de cinstiţi şi muncitori – dar în acelaşi timp combativi şi luptători, în special stareţa –  care au fost alungaţi, nevinovaţi, din Mănăstirea Voivozi, datorită intereselor materiale ale unor feţe bisericeşti din anturajul episcopului Oradiei şi Bihorului P.S., Şofronie Drincec. Iar apoi, până şi-au găsit lăcaş la Băişoara – mărturiseşte jurnalistul – cei doi au fost găzduiţi de un credincios potent din punct de vedere financiar, undeva în zona Beiuşului. Iată, aşadar câteva pasaje din articolul din „Bihoreanul” scris în perioada scandalului care a zguduit din temelii Episcopia Oradiei şi Bihorului:

„Manager inspirat şi neobosit, stareţa a ştiut să cultive sponsori cu dare de mână, precum şeful sindicaliştilor din Petrom, Liviu Luca, şi să îşi apropie companii puternice, cum ar fi grupul de firme Repcon, iar rezultatele se văd. Construită de la zero, mănăstirea are astăzi zeci de chilii pe două niveluri, sală de mese, bucătărie, grupuri sanitare, cămări, beciuri, un atelier de pictură în ulei pe lemn, un paraclis pentru slujbe şi o biserică în construcţie. Aşezământul mai deţine o fermă cu vite, porci, capre şi găini, grădină şi solarii cu legume. Stareţa a lucrat alături de muncitori, împreună cu călugăriţele. Până ce acestea au cedat”… Apoi, ca urmare a intrigilor ţesute de către cei de la Episcopie:

„De atunci, Maica Teodora, părintele Ioachim şi sora Cosmina s-au refugiat pe la credincioşi. Nimeni nu ştie unde. Exilaţii au apelat la sponsorii mănăstirii, să medieze conflictul, iar joia trecută chiar credeau că au reuşit. „Oameni din Episcopie le-au transmis prin intermediari să se întoarcă la Voivozi pentru că nu se va lua nicio măsură împotriva lor”, povesteşte un apropiat al fugarilor. Dar, surpriză! Întorşi la mănăstire, călugăriţele şi preotul au fost din nou luaţi la bătaie. „Când am ajuns acolo, stareţul Chesarie cu încă unul şi două femei s-au repezit la maica s-o lovească. Eu am scos telefonul mobil să filmez şi atunci mi-au luat telefonul, mi-au smuls jumătate din barbă şi m-au lovit peste cap. Noi ne-am ales cu bătaia, iar ei cu munca noastră de 15 ani”, se plânge părintele Ioachim. Călugărul spune că agresorii l-au tâlhărit de telefonul mobil ca să nu poată dovedi agresiunea, aşa că s-a dus şi la medicul legist. „Avem câte 3 zile de îngrijiri medicale şi eu, şi măicuţa”. Când au ieşit de la Medicina Legală, Ioachim şi Teodora au făcut imprudenţa să povestească incidentul unui reporter de la Realitatea TV, în speranţa că povestea lor va ajunge cunoscută şi vor fi apăraţi de Preafericitul Patriarh Daniel. Dar a ieşit pe dos”!

Sperăm din tot sufletul ca sinceritatea debordantă – şi firească pentru un om al lui Dumnezeu  – a părintelui Ioachim să nu-i aducă prejudicii, la fel ca la Bihor, de aceea apelăm la cunoscuta deschidere sufletească şi fineţe intelectuală a P.S. Andrei Andreicuţ să nu-l pedepsească pe acesta pentru că a vorbit cu reporterii de la Gazeta de Cluj… Promitem că veghem pentru ca vajnicii slujitori ai bisericii, maica Teodora şi părintele Ioachim să-şi găsească în sfârşit locul pe care şi-l merită, după atâta suferinţă îndurată, la nou-înfiinţatul schit de la Băişoara!

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

“La data de 30  iulie a.c, Secţia 9 Poliţie Rurală Turda, a fost sesizată, prin plângere prealabilă, de un bărbat de 53 de ani, despre faptul că, la aceeaşi dată, în jurul orei 20:45, în timp ce se afla în localitatea Băişoara, a fost agresat de un alt bărbat. În cauză se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri sau alte violenţe, faptă prevăzută de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, ag. şef adj. Adrian Ştefan, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Post-ul Un „îndrăcit” din Băişoara, şofer la cariera de piatră, l-a bătut pe Ioachim duhovnicul viitorului schit de maici! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Vasile Mărginean, la cei 47 de ani ai săi este profund încercat de viaţă, mai ales după ce mama lui a pierdut apartamentul cu patru camere din Cluj-Napoca, ca o consecinţă nefastă a faptului că a împrumutat 10 milioane de lei vechi de la nişte escroci. Cu toate acestea, omul – devenit între timp vagabond – doarme, vara, prin parcurile Clujului şi iarna se refugiază la Năsăud, la casa părintească, iar visul său este să împlinească până la capăt pătimirile lui Isus. Idee pentru care a ajuns să interpreteze, pentru mâncare, cântece religioase, şi să-L ”promoveze” pe Domnul, prin pieţe, acompaniat de melodiile de pe telefonul său mobil.

Acum, însă, după incidentul petrecut în dimineaţa zilei de 2 august când a fost tâlhărit pe Cetăţuie, în timp ce ședea pe o bancă, mărturiseşte că nu mai poate interpreta cântece religioase pentru că negativele erau imprimate în telefon şi acesta i-a fost furat împreună cu cardul de pensie de boală. Cu toate acestea, Mărginean, care se laudă că a fost vindecat de schizofrenie paranoidă prin credinţă, spune că nu i-e teamă de viitor şi e sigur că făptaşii îşi vor primi pedeapsa într-un fel sau altul – aşa cum au păţit-o şi mulţi alţii care i-au făcut rău de-a lungul anilor. Arată toate aceste lucruri la trei-patru ore după incident, pe o bancă a sălii de aşteptare a I.M.L. Cluj, în timp ce e gardat cu simpatie de doi poliţişti, evident îngrijoraţi de starea sănătăţii lui. Fiindcă Vasile Mărginean, înainte de a fi deposedat de bunuri a încasat nişte pumni în gură alegându-se cu buzele sparte în câteva locuri. Relatează bărbatul, calm, fixându-mă cu nişte ochi de un albastru ireal, amintind de cei ai sfinţilor din icoane:

“Era aproximativ ora 5.30 dimineaţa şi tocmai primisesem de la un trecător milostiv un pachet de pufuleţi şi două sticle de bere. Mâncam pufuleţii şi lăsasem sub bancă sticlele de bere fiindcă eu, de când L-am urmat pe Domnul, în urmă cu cu zece ani, nu mai beau defel alcool. Şi au apărut indivizii şi mi-au zis: “Hai să te controlăm prin buzunare”! Şi imediat după aceea unul din ei m-a luat la pumni. Apoi, mi-au luat cardul de pensie şi telefonul – bani, din fericire nu aveam – şi duşi au fost. Eu nu m-am prea agitat, am trecut evenimentul la capitolul “patimi prin care trebuie să trec, asemeni Domnului nostru Isus Cristos” şi m-am dus la gară, cu gând să plec la Năsăud, acasă, la mama. Dar m-a văzut un poliţist din gară că eram lovit şi cu hainele pătate de sânge, aşa că m-a predat la secţie şi iată-mă acum ajuns aici”. Este poftit în cabinetul de consultaţii iar după examinare urcă scările de la demisol, spre parter, împreună cu poliţiştii – bărbat şi femeie. Mai rămâne câteva minute cu ei pentru efectuarea unor formalităţi după care, lăsat liber, se întoarce la mine ca să povestim. Îi ofer cu drag zece lei, ca să aibă măcar de-o ciorbă, sumă pe care Vasile o primeşte doar după ce-l conving că e “în numele Domnului”.

Apoi, regretă că nu mă poate răsplăti cu o cântare, deoarece nu mai are telefonul cu “negativele” şi, luându-şi punga de plastic în care-şi ţine întreaga avere, părăseşte cu paşi fermi sediul instituţiei, dar nu înainte de a-mi arunca peste umăr: “Sunt hotărât să repet până la capăt, indiferent de consecinţe, suferinţele Domnului nostru Isus”.

Îl petrec pe Mărginean cu privirea şi mă gândesc, inevitabil, la faptul că dacă Isus Cristos ar trăi astăzi printre noi, precis ar purta povara unui diagnostic de bolnav psihic şi ar fi crucificat de câte ori s-ar ivi ocazia….

“La data de 2 august a.c., în jurul orei 05:40, Poliţia municipiului Cluj-Napoca, a fost sesizată, de un bărbat de 47 de ani, din judeţul Bistriţa-Năsăud, despre faptul că, în timp ce se afla pe aleea care face legătura între strada Dragalina şi Hotel Belvedere, a fost deposedat, prin violenţă, de către persoane necunoscute, de un telefon mobil. 

În cauză continuă cercetările în vederea identificării autorilor faptei si tragerea lor la răspundere penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, faptă prevăzută de Codul penal”, a declarat pentru Gazeta de Cluj ag. şef adj. Adrian Ştefan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Destin cristic. „Alesul” Domnului, tâlhărit de cinci indivizi în timp ce şedea liniştit pe o bancă de pe Cetăţuie! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Atenție urmează imagini explicite care vă pot afecta moral. Nu și pe organizatorii Untold, organele de ordine și autorități publice locale care au dovedit că nu posedă simț moral. Pentru ei „banul vorbește”!, scrie ziardecluj,ro.

Clujust.ro ne prezintă un filmuleț-dovadă că nimic nu este imposibil când doi tineri țin morțiș să se distreze: încinși prea tare de la spectacolul de pe Cluj Arena, aceștia nu au vrut să rateze nimic, așa că au făcut sex în tribună, în văzul tuturor. Minorii prezenți într-un număr mult prea mare pentru orele târzii la care se desfășoară această discotecă ilegală în aer liber au avut ce învăța. Jos pălăria, organizatorilor, organelor de ordine și autorităților publice locale!

De altfel, genul acesta de „spectacol” ne spune multe despre scopul și durata vizitei la acest festival a multora dintre festivalieri. Vorbim despre promiscuitate. Vrem să-i învățăm pe minori să trăiască în promiscuitate?

După falimentul fizic al Cluj Arena, a intervenit, vizibil, cel moral: de la încălcarea cu bună știință a legilor, la show-uri porno și în văzul minorilor.

Credit foto: clujust.ro

Post-ul Sex pe Cluj Arena în timpul Festivalului Untold apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cele mai indragite melodii a celor de la Hurts au fost ascultate de zeci de mii de festivalieri aflati sambata pe Cluj Arena.

Duo-ul britanic a facut un show emotionant cu melodii precum Sunday, Wonderful life si Stay care de-a lungul anilor au fost in top Music Chart.

Concertul live al acestora le-a adus aplauze nesfarsite, inclusiv la terminarea show-ului cand publicul i-a incurajat pe acestia sa re-intre pe scena.

Post-ul Spectacol de exceptie marca HURTS (VIDEO) apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Vedeta festivalului UNTOLD a mixat mai mult decat era prevazut in contractul sau. Cu acest aspect Armin Van Buuren si-a obisnuit fanii inca de la prima editie UNTOLD Festival in 2015 cand a mixat cu o ora peste program.

In dimineata zilei de duminica, 6 august in timpul setului sau Armin le-a povestit fanilor aflati in extaz ca desi este platit pentru a mixa pana la ora 5 isi arata dragostea pentru muzica, Romania si implicit pentru participantii de la UNTOLD in fiecare an prin a sta cu o ora in plus fata de editiile precedente. 

`Acum trei ani am mixat pana la ora sase, anul trecut am mixat pana la ora sapte, acum este ora opt dimineata si ei ma platesc tot pana la ora cinci` a mentionat pe un ton glumet Armin Van Buuren. 

Gluma acestuia nu a ramas `nepedepsita`. Publicul l-a aclamat in sem de respect pentru dedicatia pe care a aratat-o de-a lungul celor trei editii. Cu toate acestea, Armin a continuat prin a-i instiga sa continue distractia.

Setul total al lui Armin Van Buuren a durat pana aproape de orele noua ale diminetii!

Post-ul Armin despre show-ul record:`M-au platit tot pana la ora 5` apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri sirieni din Cluj Napoca, BAZRKAN ABDUL RAHMAN, cunoscut mai curând ca fiind patronul caselor de schimb valutar Saker, a fost condamnat cu suspendare pentru comiterea unui accident soldat cu decesul victimei. În urmă cu doi ani, în timp ce conducea Saker a virat peste linie dublă continuă şi i-a tăiat calea unui motociclist care s-a izbit în maşina lui. Victima, Alexandru Nicoară a murit la spital cu organele interne zdrobite în urma impactului.

Spre sfârşitul lunii trecute, Judecătoria Cluj Napoca a emis o soluţie în procesul în care omul de afaceri BAZRKAN ABDUL RAHMAN, cunoscut în Cluj Napoca ca fiind patronul caselor de schimb valutar Saker şi unul dintre cei mai influenţi sirieni stabiliţi în Cluj Napoca, a fost judecat pentru omor din culpă. După comiterea unui accident rutier care a avut loc în urmă cu aproximativ doi ani, Saker a semnat acordul de recunoaştere a vinovăţiei care l-a făcut să beneficieze de clemenţă din partea judecătorilor. Astfel, pentru că a cauzat moartea unui om, el a fost condamnat la doi ani şi două luni cu suspendare.

Interesant este faptul că prin soluţia dată, Saker nu a fost condamnat să plătească nici un fel de daune familiei victimei şi nici vreo amendă penală. Chiar dacă membrii familiei au formulat o acţiune civilă, judecătorul a lăsat-o nesoluţionată.

Tragicul accident a avut loc în septembrie 2015 pe strada Bucureşti din Cluj Napoca.

Saker era volanul unei maşini marca Audi şi a efectuat un viraj brusc peste linia continuă dublă pentru a ajunge la sediul fast-food-ului Mama Manu. În clipa respectivă, el i-a tăiat calea unui motociclist care nu a avut timp să evite impactul şi s-a izbit de maşină. În urma impactului motociclistul a fost proiectat în aer şi s-a izbit de asfalt la aproximativ 6-7 metri de locul producerii accidentului. El a murit la spital.

”Acum aproximativ o oră a avut loc un grav accident pe strada Bucureşti, chiar lângă adresa mea. Un Audi A4 taie calea motociclistului pe linie dublă continuă, pt. a ajunge la sediul firmei la care este patron şoferul, aka la Mama Manu, asta chiar înainte cu 20 de metri de linia dublă întreruptă, de la adresa mea. Ca urmare, motociclistul loveşte violent portiera şoferului, zburând prin aer circa 6-7 metri…, impactul cu solul fiind violent. Eu am auzit impactul din casă, la circa 60 de metri de accident, fugind afară să văd ce este. Alt motociclist cu o Yamaha, model clasic a văzut pe viu totul, dar nu a mai putut rămâne, deoarece se grăbea la lucru, aşa că am rămas eu. Motociclistul era conştient, dar nu putea comunica. Nu i-am lăsat pe cei ce erau la faţa locului, să-i extragă casca. La prima vedere se putea stabili o ruptură la picior şi julituri la mâini”, scria un martor al accidentului pe site-ul motociclism.ro.

Condamnare cu suspendare pentru afaceristul sirian

Potrivit instanţei, ”în temeiul articolului 485, alin.1, lit.a din Cod de procedură penală admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi în consecinţă: În temeiul articolului 192, alin.1 şi 2 din Codul penal, condamnă pe inculpatul BAZRKAN ABDUL RAHMAN, la pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. În temeiul articolului 91 şi articolului 92 din Codul penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 3 ani şi atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor articolelor 94, 95 şi 96 din Codul penal privind modificarea obligaţiilor impuse de instanţă şi revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. În temeiul articolului 93, alin.1 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul articolului 93, alin.2, lit.b din Codul penal, impune condamnatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate; În temeiul articolului 93, alin.3 din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. Munca va fi prestată la Primăria municipiului Cluj-Napoca sau la Asociaţiei Creştină CHRISTIANA Cluj. În temeiul articolului 94, alin.1 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c)-e) se comunică Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, iar în temeiul articolului 94, alin.2 din Codul penal, supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. b), alin. (3) şi alin. (5) se face de serviciul de probaţiune. În temeiul articolului 486, alin.2 din Codul de procedură penală, lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de persoanele vătămate NICOARĂ BIANCA şi NICOARĂ DAVID, În temeiul articolului 274, alin.1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 900 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 21 iulie 2017. Document: Hotărâre  1439/2017  21.07.2017”

Doi ani cu suspendare pentru o viaţă

Potrivit Codului Penal, accidentul produs de Saker a fost încadrat de judecătorii clujeni la ”Infracţiuni contra vieţii”. El a fost condamnat în baza următoarelor baze legale.

Art. 192

Uciderea din culpă

(1) Uciderea din culpă a unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Când încălcarea dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere constituie prin ea însăşi o infracţiune se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Art. 91

Condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere

(1) Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

1. a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani;
2. b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
3. c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
4. d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Post-ul Afaceristul sirian Saker a fost condamnat la doi ani cu suspendare pentru moartea unui om apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În toamna anului trecut o ţară întreagă s-a trezit la o realitate ce rămânea la nivel de bănuială: spitalele nu te vindecă ci te omoară. Mai exact de la celebra dezvăluire despre Compania Hexi Pharma şi modul în care diluau dezinfectanţii folosiţi în spitalele din România şi până în prezent se încearcă implementarea unor măsuri pentru siguranţa pacienţilor din România. Acest material face referire la celebra sintagmă ”unde dai şi unde crapă”.

În ianuarie 2017, Gazeta de Cluj publica o ştire cum că unul dintre cei mai înrăiţi jucători de ruletă din Cluj-Napoca, Oun Ahmed a decedat după ce în urmă cu câteva luni a provocat bătaia ce avea să îl trimită în comă.

Pe scurt, afaceristul, arab la origine însă stabilit la Cluj-Napoca de foarte mulţi ani, se afla într-o sală de jocuri din oraş când a intrat Rupi Gabor cel la care Oun îi împrumutase în trecut aproximativ 100 de euro. În momentul în care Oun i-a cerut banii Rupi la refuzat şi astfel conflictul verbal a devenit fizic. Ghinionul lui Rupi a fost ca în momentul în care s-a văzut atacat să îi aplice un singur pumn în barbă lui Oun Ahmed.

Imediat după, Ahmed a fost transportat la spital unde a rămas preţ de mai multe săptămâni în comă, iar ulterior a decedat. Segmentul relevant în această poveste n-a fost dezvăluit de nimeni. Oun şi-a revenit din comă însă a murit din cauza altor factori.

Şirul întâmplărilor

Cei de la UPU asigură că nu există focare pneumonice asupra recentului internat în stare gravă, Oun Ahmed. Însă la sfârşitul lunii ianuarie lucrurile se schimbă. Din cauză că nu a fost corect îngrijit încep să îi apară pe corp răni cunoscute şi sub termenul de ”escară”. Ulterior, este operat pentru „Debridarea decizionala a părţilor”, însă  prea târziu. Infecţia îi pătrunde în corp, începe să facă febră, şi ulterior este diagnosticat cu ” Rx pulmonar. Pneumonie în plămânul stâng”. S-a încercat transferul acestuia la Boli infecţioase, lucruri ce indică faptul că şi-au dat seama de infecţia gravă, însă nu au existat locuri, astfel că a picat ideea cu transferul .Totodată, faptul că avea episoade febrile, iar acestea nu cedau la administrarea medicamentoasă arăta că deja corpul său era imun la tratament. Pe trahee Ahmed avea o infecţie cu secreţii alb-gălbui. Medici au încercat să îi cureţe puroiul însă nu au reuşit.

Spre surprinderea tuturor, în tot acest timp Ahmed îşi revenea de la lovitura primită de la Gabor, iar  în 11 ianuarie 2017 s-a trezit din comă: Evoluţia neurologica la data de 11.01.2017 este favorabila, pacientul este conştient, deschide ochii spontan, mişcări bilaterale. Desigur că în zece zile starea lui s-a agravat din cauza infecţiei. Pe 23 ianuarie se consemna faptul că respira cu greutate(din cauza puroiului), trecând printr-o semi-asfixie. Se îneca cu puroi. Ulterior…deşi i s-au aplicat manevre de resuscitare şi era monitorizat pe defibrilator, la terapie intensivă, unde i se aspirau cantităţile mari de puroi, Ahmed a pierdut lupta cu infecţia

Până şi medicilor le e groază să devină pacienţi

Pentru a releva cele prezentate mai sus am căutat consultarea unui specialist care să nu aibă legătură cu spitalele clujene sau persoanele ce i-au administrat tratamentul lui Oun. Ce am aflat de la acesta este demn de un film de groază.

Desigur cel mai important aspect pentru care am apelat la consultarea acestui specialist consta în a explica bănuielile că moartea arabului a survenit în urma infecţiilor din spital şi nu a altercaţiei purtată cu Rupi.

Cum ajungi criminal fără vină

Toate aceste aspecte sunt relevante, dat fiind că Rupi este acum suspect de lovituri cauzatoare de moarte şi nu încadrat pentru săvârşirea faptei de ”vatamare și alte violențe”. La rândul său fiind făcut public faptul că l-a omorât pe afaceristul Oun Ahmed, Rupi a primit numeroase mesaje de ameninţare iar autorităţile au emis un mandat european de arestare pe numele său.

Articolul 192 din Noul Cod Penal arată că pentru săvârşirea infracţiunii ”lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte” se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani, însă următorul articol din Lege, 193 alin 1 spune că pentru săvârşirea infracţiunii ”lovirea şi alte violenţe” pedeapsa este de închisoare între trei luni şi doi ani SAU amendă.

Post-ul Adevărul din spatele morţii regelui clujean al cazionourilor apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Recent, proprietarul unei locuinţe de pe renumita stradă Cotită din centrul Clujului –  considerată a plăcerilor carnale, în perioada dintre războaie şi până în 1948 – şi-a făcut curăţenie în pod şi a descoperit un felinar vechi şi ruginit. Omul, trecut de 40 de ani, însă bun cunoscător de la bunici al istoriei locului şi-a dat seama imediat că e vorba de unul din felinarele roşii care erau atârnate la intrarea în bordelurile ce abundau pe strada Cotită. Iar subsemnatul, aflând de eveniment, a intrat „pe fir” reuşind să refacă – prin mărturisirile vecinilor şi ale unor vechi clujeni – firul epic al unor întâmplări care astăzi pot fi considerate de domeniul istoriei Clujului.

Felinarul domnului Alin

Dl, Alin este proprietarul unei clădiri de pe Cotită, situată în spatele magazinului „Central”, moştenire de familie. În urmă cu ceva vreme, acesta, cu ocazia unor lucrări în pod a făcut o curăţenie „la sânge” şi – printre cărţi vechi, haine putrede, sticle şi multe alte nimicuri – a găsit un felinar (fost) roşu, astăzi cuprins în totalitate de rugină. Povesteşte acesta, cu amabilitate, împrejurările şi istoriile legate de strada Cotită, pe care le ştie de la vecini şi membrii familiei, dar şi din propriile investigaţii făcute în rândul vârstnicilor din zonă, mulţi plecaţi la Domnul sau în altă țară. „Acest imobil a fost cumpărat, efectiv, de bunicul meu în anul 1948. Habar n-am avut la început dacă proprietarii săi anteriori au avut vreo legătură cu cea mai veche îndeletnicire din lume, prostituţia, dar mai târziu, după câteva evenimente pe care o să vi le relatez mi-am dat seama că o legătură a existat, însă nu neapărat din partea d-lui Dragoman, cel care i-a vândut bunicului, ci posibil din cea a proprietarilor de dinainte de acesta”, începe bărbatul. Explică mai departe că de-a lungul anilor a studiat istoria străzii şi casei în care a copilărit aflând că bordeluri existau în imobilele de la numerele 2, 6, 10 – iar la numărul 5 se afla o crâşmă renumită, „La Boţoc”, un restaurant pe care îl frecventau clienţii bordelurilor – înainte sau după ce ieşeau de la „fetiţe”. „Mi-a vorbit mult despre local ginerele domnului Boţoc, ajuns între timp la vreo 90 de ani – dar acesta între timp s-a mutat în Ungaria, la copiii săi”, precizează bărbatul. Apoi nuanţează puţin problema: arată că bunicii săi doriseră ca, prin cumpărarea imobilului să-i deschidă tatălui său un cabinet privat, în care să profeseze după absolvirea facultăţii de medicină. „Tata a făcut facultatea, a absolvit-o, dar între timp comuniştii au interzis activităţile particulare şi, acesta mi-a povestit că în 1948, când s-a mutat acolo nu mai era în clădire nici urmă de bordel. Ba mai mult, fuseseră repartizaţi în imobil, pe chirii modice şi câteva familii de oameni nevoiaşi. Ţin minte, ultimul chiriaş, un bătrân de 87 de ani a plecat – prin deces – în 1986 când eu aveam deja vreo 16 ani”, explică domnia sa.  Iar referitor la felinar acesta mărturiseşte că obiectul avea forma tipică a felinarelor bordelurilor interbelice, expuse în stradă şi luminate doar de o lumânare, printr-o sticlă vopsită în roşu. „Nu-l voi arunca, fiindcă e un document extraordinar al unei epoci demult dispărute”, adaugă dl. Alin. Suntem gata-gata să ne despărţim, însă bărbatul îşi aminteşte ceva şi revine: „A, am ceva interesant de tot să vă mai povestesc. Prin 1986 – 1987 părinţii au chemat un meşter sobar ca să ne cureţe splendida noastră sobă de teracotă din salon. Acesta a demontat-o, apoi a curăţit-o şi a reclădit-o, redându-i aspectul iniţial. Meşterul era un om în vârstă, de vreo 70 de ani şi de la o vreme am remarcat că se tot uită, intrigat, prin încăpere. Apoi le-a spus părinţilor mei, fâstâcit şi uşor ruşinat: „Ştiţi, eu am mai fost în încăperea aceasta. Pe vremea tinereţii mele aici funcţiona un bordel, iar eu, mă înţelegeţi am vizita o doamnă care presta chiar în încăperea aceasta”. Apoi ne-a întrebat ce s-a întâmplat cu sursa de apă din curte, unde fetele îşi umpleau lighenele şi le duceau în camere. Fusese desfiinţată –  o ţin minte, din copilăria mea – dar între timp în clădire s-au introdus mai multe surse de apă, astfel că n-a rămas numai una singură pentru fiecare imobil, ca pe vremuri”.

„Neli te făcea ferfeniţă în cinci minute”

Cu circa zece ani în urmă realizasem un reportaj despre bordelurile interbelice şi postbelice ale Clujului, „ghidat” fiind de renumitul organizator de spectacole, boemul iremediabil Cornel Fărăianu, un personaj de-a dreptul fabulos al Clujului. Acesta – decedat din păcate în urmă cu câţiva ani – îmi povestea cu melancolie despre strada Cotită şi mai ales  de imobilul de la numărul 13, unde în 1948  se afla bordelul lui Monţi neni. Depăna acesta cu prilejul discuţiei noastre: „Atunci, în Cluj mai erau doar două case de toleranţă înscrise la camera de comerţ. Una era cea de pe strada Cotită, unde patroană era Monţi neni şi cealaltă pe Sindicatelor, lângă fostul cinematograf „Muncitoresc”, „La gaura dulce”, care o avea ca patroană pe Ciby neni. Amândouă, în luna septembrie a aceluiaşi an, în urma unei hotărâri de guvern au fost desfiinţate iar angajatele lor au fost duse la fosta fabrică de zahăr din cartierul Mărăşti (n.n. – devenită casă de corecţie) pentru reeducare şi însuşirea unei meserii serioase, în special cea de croitorie, devenind astfel viitoarele femei de nădejde ale noii societăţi”. Elev fiind arată că a fost dus pe Cotită de un coleg de clasă, Vasile, unde contra sumei de cinci lei a fost inţiat de către Neli, una din „fetiţele” celebrei Monţi neni, „posesoarea unei tehnici á la Zu-Zu, de te făcea ferfeniţă în cinci minute”. Mărturiseşte acesta: „Felinarul roşu de la poartă era aprins non stop şi am fost întâmpinat de Monţi neni, care a îmbrăţişat aceeaşi meserie la un mare local din Budapesta, unde era foarte solicitată la marii magnaţi unguri. După război a venit la Cluj şi şi-a deschis această afacere profitabilă, mai ales în perioada în care Clujul era plin de soldaţi ruşi veniţi din stepele calmuce, care umblau după femei ca şoarecii după caşcaval”. A îngheţat pur şi simplu când a aflat că Monţi neni îl cunoaşte  pe tatăl său, celebrul pe atunci actor al Naţionalului clujean, Ioan Fărăianu dar – ajutat de matroană – a trecut peste blocajul de moment provocat de evocarea tatălui şi a optat pentru Neli, în timp ce colegul lui a ales-o pe Nuţi.  Apoi – arată povestitorul – după mai multe vizite pe la Neli s-a reprofilat pe nişte liber-profesioniste din Piaţa Cipariu şi la Pirike neni, care avea un bordel clandestin în Cipariu – colţ cu Pata. Adaugă el: „Dar, deşi eram printre favoriţii ei, iarna, când puteam aduce, în loc de bani,  lemne de foc din depozitul părinţilor, aceasta mă trimitea fără menajamente acasă dacă buştenii nu erau îndeajuns de uscaţi. Şi la fel era pe Dragalina, în spate la Hotel Astoria sau pe Cetăţuie”. Însă, concluzia lui Fărăianu este fără urmă de echivoc: „Nu ştiu dacă şi alţii au avut parte de aceste plăceri la vârsta la care le-am avut eu, dar astăzi le mulţumesc lui Vasile, colegul meu, Monţi neni şi Neli, dragii mei iniţiatori în aceste taine sfinte ale omului. Fiindcă şi cel de sus a poruncit după ce l-a făcut pe om: „Trăiţi şi vă înmulţiţi”. Dar nu a specificat şi vârsta la care”.

Monţi neni, vecină la bătrâneţe cu prozatorul Alexandru Vlad

Atunci, prin 2007-2008, după apariţia în presă a reportajului dedicat maestrului Cornel Fărăianu, regretatul prozator Alexandru Vlad – vecin cu mine, de-o viaţă, în cartierul Gheorgheni – mă abordase şi-mi precizase, în stilul său concis, faptul că Monţi neni, decedată între timp, fusese odinioară şi bona fiului cunoscutului artist plastic Nora Raboca, vecină de bloc a subsemnatului. Sandu  Vlad locuise mulţi ani de zile – în perioada când era „holtei”- într-o garsonieră de pe strada Zambilei, exact vizavi de blocul unde locuiam eu şi Nora… În momentul acela nu crezusem că voi dezvolta vreodată subiectul Monţi neni, de aceea nu am insistat la renumitul prozator ca să-mi detalieze povestea ei – pe care acesta, spirit scrutător şi analitic, aşa cum îl ştiam precis a cunoscut-o la perfecție. Din păcate doar acum, după găsirea felinarului, venind vorba de Monţi neni am hotărât s-o abordez pe Nora Raboca pentru a afla mai multe amănunte legate de viaţa acesteia. Amabilă, nora mi-a povestit un episod legat de fosta matroană de bordel, care pur şi simplu m-a îngrozit. „Lui Monţi neni nu-i ştiam trecutul, doar mai târziu amicul nostru Sandu Vlad mi-a spus şi mie că pe vremuri a fost „mama curvelor din Cluj”. Pe atunci Sandu locuia pe Zambilei, fiind vecin cu Monţi neni  – însă, din păcate, eu am aflat mult prea târziu cine era ea de fapt. În urmă cu 29 de ani o  angajasem ca bonă pentru băiatul meu, când acesta avea vârsta de trei ani, totul pentru că primisem nişte referinţe excepţionale de la o familie de medici cărora femeia le făcuse menaj. Condiţia mea era a fost clară încă de la început, aceea ca bona fiului meu să fie unguroaică fiindcă doream ca băiatul să ştie limba maghiară, tatăl lui fiind ungur. Iar Monţi neni a fost extrem de convingătoare cu ocazia interviului. Apoi, o bună perioadă s-a comportat bine cu copilul meu, azi ajuns la 32 de ani. Nu ne-a vorbit niciodată de trecutul ei, dar după vreo doi ani am intrat la nişte bănuieli, şi anume că nu are grijă de băiat şi-l cam neglijează, aşa că am făcut un control inopinat pe Zambilei, la garsoniera ei. L-am găsit pe copil dormind buştean, Monţi neni, nicăieri,  iar sub pat se afla o cutie cu flacoane de rolipnol (n.n. – somnifere) aproape goală, semn că medicamentele fuseseră folosite din plin. Mi-am trezit copilul şi am aşteptat-o. A venit după o oră şi confruntată cu situaţia a negat cu îndârjire că i-ar fi dat micuţului medicamentul, iar când a venit şi soţul meu să primească explicații, i-a spus acestuia în ungureşte, enervată la culme: „Nu mă enerva, că-ţi arăt cocoaşa”! Şi ne-a arătat-o. Albă diformă, respingătoare. Asta a fost tot… Desigur, am concediat-o rapid şi de atunci n-am mai avut de-a face cu ea”.

Aflu între timp, pe măsură ce mica mea anchetă jurnalistică înaintează, că nepoţii lui Monţi neni – ea neavând copii – au continuat ocupaţia mătuşii lor: deţin la această oră bordeluri prospere în Germania, iar unul dintre ei a chiar încercat, anii trecuţi, să-şi deschidă un bordel clandestin la Cluj-Napoca. Însă a fost rapid „măturat” şi cât pe ce să fie aruncat în temniţă de către cei aflaţi în sferele puterii, oamenii „invizibili” care organizează această afacere de milioane de euro şi nu permit „păpuşilor” din Parlamentul României să legalizeze prostituţia, ca să nu piardă bani grei… Oricum, un lucru să fie clar: motoarele industriei plăcerilor carnale duduie astăzi şi le îngroaşă acestora zilnic buzunarele, fiindcă meseria n-a pierit, ba, din contră a căpătat o amploare fără precedent. Însă, desigur, sub controlul şi beneficiul „cui trebuie”, nicidecum al statului.

Iniţierea lui Cornel Fărăianu în tainele iubirii cu plată, de către prostituata Neli de pe strada Cotită, descrisă în cartea „Eu, eu şi…Ceilalţi în Clujul de odinioară – Editura MEGA, 2007”: „În camera în care era numai un pat, un dulap, o masă cu oglindă, plină cu tot felul de cosmeticale, un lavoar cu lighean, săpun şi o cană  plină cu apă, mai era un fotoliu cu o tapiţerie roasă şi tocită  de atâtea funduri care au stat pe el, am rămas numai eu cu Neli. Eu, băiat binecrescut şi la propriu şi la figurat, mă duc la ea, ca la orice doamnă, îi sărut mâna şi mă prezint. După ce se prezintă şi ea, văzând din partea mea atâta delicateţe, după ce se mai duce încă o dată la oglindă ca să-şi aranjeze fardul, îşi scoate capotul de mătase înflorată şi rămâne goală, goluţă precum Eva în rai sub pomul păcătos. Eu, când am văzut-o în faţa mea nudă din cap până în călcâie, mi s-au înmuiat picioarele şi dacă nu era fotoliul scorojit în spatele meu, cred că picam în fund pe podeaua proaspăt vopsită şi dată cu ceară. Ea, zâmbind, când a văzut cât sunt de pierdut în acel moment, m-a întrebat: – Mă, băiatule, tu n-ai mai văzut niciodată o femeie dezbrăcată? – Ba da. Dar numai în fotografii sau pe gaura cheii în vestiarul balerinelor de la operă când se dezbrăcau, şi o dată pe bunica la ţară când făcea baie într-o covată, da` de bătrână ce era, nu am văzut numai apa, covata şi zbârciturile. – Lasă că de-acuma ai să vezi destule, mai ales, dacă ai să vii mereu la mine. După aceea, m-a luat lângă ea, m-a sărutat cu multă pasiune. La un moment dat, nu mai ştiam care e limba ei care e a mea. Şi ceea ce a urmat vă închipuiţi fiecare, fiindcă toţi aţi trecut odată prin aceste clipe de neuitat, mai ales, lângă o femeie cu atâta experienţă. Necazul a fost că eu începător fiind după opt-zece minute, toată această plăcere, care mă fulgerase din creştetul capului până în călcâi se terminase. Dar dintr-o dată parcă m-am simţit alt om. Parcă pluteam ca o egretă deasupra unui lac.”

Post-ul Povestea felinarului roşu şi a prostituatelor postbelice de pe strada Cotită din Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Liga Apărării Drepturilor Omului Filiala Cluj a dat lovitura cu un proiect de tipul ”mama dolores” obţinut pe fonduri europene. Pentru mai bine de o jumătate de milion de euro, reprezentanta LADO, Ana Luduşan vrea să aducă, să instruiască şi să consilieze refugiaţi şi imigranţi de toate tipurile, ajungând până la persoane din centrul Africii. Unde? În judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş.

Pus la cale de ceva timp, planul celor de la LADO a prin contur în momentul în care au  obţinut o finanţare bi-anuala printr-un proiect ce aparent ar oferii Servicii Integrate pentru imigranţi, Comunităţi interculturale şi Solidar.

S-au pus pe treabă

Odată veniţi primii bani de la UE şi co-finanţatorii Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne Direcţia Fonduri Externe Nerambursabile şi ASSOC, au început primele demersuri. Pe site-ul oficial al LADO Cluj s-a publicat o cerere de ofertă preţ pentru ”Servicii actualizare informaţii/tehnica site”. În traducere liberă, proiectul prin care LADO are bani de trai se numeşte ”SIM CiS – Servicii Integrate pentru migranţi – comunităţi interculturale şi solidare ” LADO a dorit să facă o achiziţie directă de servicii, mai exact ca o firmă sau o persoană să fie plătită din acest proiect pentru a se ocupa de un website ce urmează să promoveze într-un anumit fel modul de desfăşurare ”TRANSPARENT” A PROIECTULUI.

Jumătate de milion de euro pe vorbe

„Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) filiala Cluj, în parteneriat cu Asociaţia Profesională Neguvernamentală de Asistenţă Socială (ASSOC) Baia Mare desfăşoară în perioada iunie 2017 – iunie 2019 proiectul „SIM-CIS 4 – Servicii integrate pentru migranţi – Comunităţi Interculturale şi Solidare”, cofinanţat prin Programul Naţional – Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare (FAMI/17.02.04).

Îmbunătăţirea procesului de integrare a beneficiarilor unei forme de protecţie (BP) şi resortisanţilor statelor terţe (RTT) aflaţi cu şedere legală în România, în Regiunea 4, prin consolidarea serviciilor integrate pentru imigranţi, a interculturalităţii şi a dialogului dintre migranţi şi actorii locali relevanţi. Proiectul se desfăşoară în judeţele Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Harghita, Sibiu, Alba. Vor fi deschise două Centre Regionale de Integrare în oraşele Cluj-Napoca şi Baia Mare, dar şi trei Puncte Regionale de Coordonare la Şomcuta Mare, Tîrgu-Mureş şi Sibiu” se laudă cei de la LADO.

Spectacol în casa Facultăţii de Ştiinţe Politice Cluj

Tot acest proiect, odată obţinut a fost prezentat nicăieri decât în interiorul prestigioasei facultăţi FSPAC din UBB Cluj. Ana Luduşan a închiriat sala de conferinţe Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, UBB Cluj, unde şi-a promovat parteneriatul cu un alt ONG din Baia Mare: ASSOC cu care va realiza proiectul.

„Obiectiv general: Îmbunătăţirea procesului de integrare a beneficiarilor unei forme de protecţie (BP) şi resortisanţilor statelor terţe (RTT) aflaţi cu şedere legală în România, în Regiunea 4, prin consolidarea serviciilor integrate pentru migranţi, a interculturalităţii şi a dialogului dintre migranţi şi actorii locali relevanţi” se arată în modul de prezentare al celor de la LADO Cluj.

Mâna dreapta a preşedintei ONG-ului de la Cluj este un tânăr din Dej ce susţine că a studiat Dreptul la UBB Cluj, Ionuţ Terec. Tot el s-a ocupat şi de evenimentul de la FSPAC, unde s-a recomandat ca fiind responsabil pe achiziţii, împreună cu asistentul de pe proiect, Florin Macavei .

Realitatea

Dacă celor de la LADO în colaborare cu ONG-uri finanţate de George Soros sau însuşi Fundaţia Soros Romania împreună cu care aceasta a semnat o ”Scrisoare deschisă privind Planul Naţional de Dezvoltare 2014-2020” continuă demersurile, în zona de nord-vest a României vor sosi peste 3000 de migranţi şi refugiaţi.

Rolul pe hârtie a LADO Cluj va fi de a asigura consultanţă şi mediere culturală pentru aceşti oameni. ONG-ul clujean nu îşi asumă nici o responsabilitate pentru siguranţa refugiaţilor sau a românilor ce vor locui în zonele din apropierea lor.

Însuşi Ana Luduşan admite:„Această chestiune pică în responsabilitatea autorităţilor locale. Guvernul trebuie să ia măsuri să nu fie afectată siguranţa naţională. (…)Nimeni nu are dreptul sa spuna cuiva ca nu are voie sa se aşeze intr-un anume loc pe pământ”.

Tot din cele spuse de Luduşan şi Terec afirmă că ei au primit bani pentru a-i ajuta pe cei aproximtiv 3000 de oameni (refugiaţi, imigranţi, sirieni, persoane din Africa). Adică să le fie de ajutor în a-i învăţa despre cultura noastră, legile Statului Român şi implicit să îi educe.

Contactaţi cu privire la ce informaţii deţin despre proiectul LADO Cluj şi implicit venirea (într-adevăr treptată) a refugiaţilor şi imigranţilor liderii de instituţii au declarat că nu au fost informaţi în acest sens.

Spre exemplu, primarul din Huedin- pentru că sursele noastre susţin că primul val va fi relocat pe teritoriul acestuia – susţine că nu a fost abordat sub nici o formă de Ana Luduşan şi că nu există posibilitatea de a ”adopta” comunităţi străine.

În altă ordine de idei şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe a afirmat un lucru similar. Fără a eticheta drept absurd proiectul de jumătate de milion de euro al celor de la LADO, Tişe s-a rezumat doar în a preciza că instituţia este străină de această informaţie.

Cum vin ?

Aici ne lipsesc nouă câteva informaţii pe care proiectul transparent al celor de la LADO nu le oferă.

Teoretic ar exista o persoană din exterior care să identifice şi să decidă cine se încadrează sau nu pentru a beneficia de relocarea pe teritoriul României şi în special în judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud sau Baia Mare.

Realizarea proiectului se va face până la finele anului 2019, timp în care acea cifră de imigranţi şi refugiaţi, teoretic ar trebui să locuiască în zona noastră, să fie educată după modul de funcţionare legislativ român şi în special să nu reprezinte un pericol pentru siguranţa naţională.

Cine îi aduce? Aceasta este o altă întrebare la care LADO Cluj nu a răspuns. Cât despre motivele din spatele acestui proiect european speculaţiile sunt numeroase, iar cea principală o reprezintă desigur – lăcomia financiară.

Post-ul Marele proiect al LADO prin care aduce mii de imigranţi şi refugiaţi la Cluj (I) apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Legea pensiilor militare a pus pe butuci sistemul de securitate națională, care se confruntă cu o criză severă de personal. În ultimul an și jumătate, peste 20.000 de angajați din serviciile secrete, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne au ieșit la pensie în baza Legii 223/2015, inițiată de fostul premier Victor Ponta.

În aprilie 2015, fostul premier Victor Ponta a inițiat legea pensiilor militare, un act normativ susținut și votat de toate partidele parlamentare. Printre susținători s-au aflat Gabriel Oprea, atunci șeful UNPR, Mircea Dușa și Ion Mocioalcă, de la PSD, Iulian Radu Surugiu, de la PNL.

Conform acestei legi, pensia ajunge să fie mai mare ca salariul. Cea mai mare pensie a ajuns astfel la 31.700 lei pe lună și acești bani îi primește un magistrat militar.

Lege menită să scape de oamenii lui Băsescu

„Prin această lege, le facem dreptate militarilor, dar facem mai mult decât atât: construim o societate solidară, un stat puternic și o Românie capabilă să stea cu fruntea sus în faţă încercărilor istoriei, oricare ar fi acestea și oricând ar putea apărea”, declara Gabriel Oprea de la tribuna Parlamentului.

Surse din cadrul Ministerului de Interne au explicat pentru „România liberă“ că, inițial, legea pensiilor militare a fost dată cu dedicație pentru a-i scoate din sistem pe greii din ministerele de Interne și Apărare, dar și din serviciile secrete: „La început, legea trebuia să se aplice timp de șase luni, apoi trebuia modificată. În cele șase luni, trebuia să se pensioneze majoritatea directorilor și generalilor promovați în regimul condus de președintele Traian Băsescu. Era foarte atractiv să te pensionezi, pentru că pensia era mai mare ca salariul. Din păcate, s-au pensionat foarte mulți specialiști tineri la 40 de ani, exact la vârsta la care aveau randamentul maxim”.

Cea mai mare pensie din Armată: 31.727 lei

Legea pensiilor militare a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. De atunci, s-au pensionat și au trecut în rezervă mai mulți generali din Armata Română, inclusiv magistrați militari. Unul dintre aceștia este generalul cu patru stele Ilie Botoș, care s-a pricopsit cu o pensie de 24.000 lei lunar. Însă cea mai mare pensie este de 31.727 lei, pe care o primește un magistrat militar.

„În luna aprilie a anului curent (2017 – n.r.), la nivelul Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale, cuantumul net al celei mai mari pensii de militar este de 12.741 lei, iar cea mai mare pensie în plata Casei este de 31.727 lei (acordată unui magistrat militari) a precizat Biroul de Presă al Armatei la solicitarea RL.

Peste 4.000 de ofițeri din Armată, în rezervă

Până în aprilie 2017, la nivelul Ministerului Apărării Naționale s-au pensionat 3.879 de cadre militare. Cei mai mulți s-au pensionat din structura centrală a Ministerului Apărării și a structurilor subordonate. Conform informațiilor furnizate de Biroul de Presă al Armatei, din structura centrală a ministerului s-au pensionat 1.413 cadre militare, 1.230 de la Statul Major al Forțelor Terestre, 543 de la Forțele Aeriene, 307 de la Forțele Navale, 300 de la Comandamentul Logistic și 86 de la Comandamentul comunicațiilor și informaticii. În ultimele patru luni, alte câteva sute de militari și-au depus dosarele de pensionare.

Ministerul de Interne: peste 11.000 de pensionari

Ministerul Afacerilor Interne se confruntă cu o criză de personal fără precedent în urma pensionărilor pe bandă rulantă. Din ianuarie 2016 până în aprilie a.c., s-au pensionat nu mai puțin de 11.467 de persoane. Numai de la Poliția Capitalei au ieșit la pensie peste 600 de polițiști. De la „Doi și-un sfert” s-au pensionat alți 600 de ofițeri, majoritatea încă tineri, cu vârste cuprinse între 40 și 45 de ani. De exemplu, un șef serviciu de la Direcția Generală de Protecție Internă a ieșit la pensie cu aproximativ 7-8.000 lei, după 20 de ani de muncă.

De la Direcția Generală Management Resurse Umane a Ministerului de Interne s-au pensionat alți 570 de ofițeri. Din structura centrală a Poliției Române s-au pensionat 420 de ofițeri, iar alte câteva mii de polițiștii au ieșit la pensie la nivel național.

Pensia lui Tobă: 18.000 lei

„Toți angajații MAI care au ieșit la pensie în ultimii ani, indiferent de vârsta acestora, au încetat raporturile de serviciu cu respectarea prevederilor actualei legi privind pensiile militare și statutele profesionale. Au existat situații în care personalul a ieșit la pensie la vârste cuprinse între 40 și 45 de ani. În toate aceste cazuri, s-au îndeplinit însă condițiile legale de pensionare și s-a respectat voința angajatului care îndeplinea aceste condiții”, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului de Interne.

Printre pensionarii de lux ai Ministerului de Interne se află chestorul Petre Tobă, care s-a pricopsit cu o pensie lunară de aproximativ 18.000 lei. Pe lista pensionarilor de lux se află și Irina Alexe, care a trecut în tabăra tehnocraților în echipa „România100”. După ce s-a pensionat, aceasta s-a transferat la Academia Română, unde este cercetător științific asociat la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”. Irina Alexe a fost cel mai tânăr chestor al Internelor, înainte de 40 de ani.

Zece generali SRI, „pensionați“ la țanc

La scurt timp după ce s-a vehiculat în mass-media că Guvernul condus de Mihai Tudose vrea să emită o ordonanță de urgență pentru a modifica legea pensiilor militare, zece generali de brigadă cu o stea din cadrul Serviciului Român de Informații au fost trecuți în rezervă. Aceștia sunt Daniel Zărnescu, Gheorghe Ceaușu, Sorin-Gabriel Cozma, Viorel-Adrian Stan, Marioara Morgoș, Vasilică Babiuc, Cornel Văleanu, Emilia-Cristina Posaștiuc, Constantin-Marius Stoica, dar și Elena Istode. Generalul Elena Istode, poreclită „Anaconda”, a fost șefa Diviziei C din SRI, divizie care  gestionează acoperiții din presă. Aceasta a intrat în atenția opiniei publice după ce au fost date publicității fotografii din vacanța petrecută de aceasta pe Coasta de Azur împreună cu familia fostului deputat Cristian Rizea.

1.337 de rezerviști a dat SRI

Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, este un alt pensionar de lux care a părăsit sistemul în urma scandalului iscat de înregistrările făcute publice de fostul deputat Sebastian Ghiță.  Potrivit informațiilor vehiculate în presă, acesta ar avea o pensie lunară de aproximativ 30.000 lei. La solicitarea „României libere“, Serviciul Român de Informații a precizat că „în evidența Casei de Pensii Sectoriale a Serviciului Român de Informații au intrat, până la nivelul lunii aprilie 2017, 1.337 de persoane”.

10% din spionii SIE s-au pensionat

Serviciul de Informații Externe (SIE) a pierdut 10% din personal după apariția legii pensiilor militare.  La solicitarea RL, Serviciul de Informații Externe a precizat că „de la intrarea în vigoare a Legii nr.223 din 2015 privind pensiile militare de stat și până în prezent, din SIE s-au pensionat anticipat aproximativ 10% din efective”.

Totodată, SIE, întrucât nu are casă proprie de pensii, a mai precizat următoarele: „Nu calculăm cuantumul pensiilor de serviciu și, în consecință, nu avem o evidență cu valorile acestora. SIE pune la dispoziția caselor de pensii la care sunt arondate fostele cadre documentele solicitate în vederea calculării drepturilor”. Pensiile ofițerilor SIE sunt plătite prin casa de pensii a SRI.

Post-ul Legea pensiilor militare i-a ”ELIBERAT” pe 20.000 de oameni apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Acum aproximativ o lună, unii dintre patronii de la Realitatea TV, Cozmin Guşă şi-a serbat ziua de naştere împreună cu directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, alături de câţiva politicieni, printre care şi un inculpat. În această ediţie, în locul lui Rareş Bogdan, Gazeta de Cluj vă prezintă, cu adevărat, jocuri de putere.

Sursele noastre spun că la sfârşitul lunii iunie, Cozmin Guşă îşi sărbătorea cei 47 de ani în ”familie”. La cheful ce a avut loc la Casa Boema din Cluj-Napoca, un local vizitat de tot felul de personalităţi, au fost prezenţi, pe lângă marele realizator şi moralizator al neamului – Rareş Bogdan, şi câţiva politicieni printre care Vasile Blaga, fostul copreşedinte al PNL, Vasile Dâncu, fostul vice-preşedinte al PSD şi vicepremier în guvernul Cioloş şi social-democratul Ioan Rus, fost ministru de Interne, vicepremier şi ministru al Transporturilor. Iar prezenţa şefului SRI, Eduard Hellvig, am putea spune că a fost cireaşa de pe tortul lui Guşă.

Nu comentăm ”fuziunea” dintre PNL şi PSD la cheful lui Guşă, însă nu este clar de ce Hellvig, liberalul propus de Klaus Iohannis pentru şefia SRI chefuieşte, retras, cu inculpatul Vasile Blaga, trimis în judecată pentru trafic de influenţă. Nu este clar nici de ce Hellvig are o relaţie atât de ”amoroasă” cu Realitatea TV, postul de televiziune care luna viitoare serbează şase ani de insolvenţă şi peste 100 de milioane de lei datorii la stat. În cadrul dosarului ce are ca obiect procedura insolvenţei, au existat din 2011 şi până în prezent 57 de termene de judecată (majoritatea amânări). Următorul termen va fi în 27 septembrie 2017.

În acelaşi cerc ”amoros”, amintim şi cum infractorul Maricel Păcuraru, patronul Realitatea TV a fost eliberat discret din închisoare, după o condamnare la patru ani de închisoare. . În acest caz, în premieră, procurorii DNA nu au contestat eliberarea condiţionată a infractorului.

Rareş Bogdan se pierde în detalii

Şi cum doream să ne lumineze cineva despre întâlnirea discretă de la Cluj şi despre aceste legături ”neortodoxe”, l-am contactat telefonic pe Rareş Bogdan care a fost în defensivă, dezminţind că la cheful de la ziua de naştere al lui Guşă au fost prezenţi politicieni.

Însă, Rareş Bogdan şi-a schimbat declaraţia în doar două minute. Realizatorul emisiunii ”Jocuri de putere” de la Realitatea TV a declarat pe un ton ferm că nu a fost prezent la ziua lui Guşă. Zece secunde mai târziu, a spus că a fost prezent la eveniment, însă a precizat că nu a stat mult. Întrebat despre cei prezenţa celor enumeraţi mai sus, Rareş Bogdan a negat faptul că aceştia ar fi fost la chef, mai puţin Ioan Rus despre care spune că a fost întâmplător în local, la masa de alături, fără să fie invitat, însă având în vedere că era sărbătorit Cozmin Guşă, Ioan Rus i-a urat acestuia ”La mulţi ani!”. Deşi puţin confuz, Rareş Bogdan a confirmat în primă fază că petrecerea a avut loc la Casa Boema.

Două minute mai târziu după ce am terminat conversaţia, Rareş Bogdan vine cu completări. 120 de secunde i-a trebuit jurnalistului să-şi schimbe afirmaţiile anterioare şi să-şi amintească că de fapt, ziua lui Guşă a fost sărbătorită pe 2 iulie la Constanţa. Şi de această dată a precizat că nu a participat mult la eveniment pe motiv că avea o emisiune de realizat. Desigur,  sintagma ”niciun politician nu a fost la ziua lui Cozmin Guşă”, a rămas valabilă.

Cinci minute mai târziu, Rareş Bogdan ţine neapărat să-mi demonstreze că ziua lui Guşă nu a fost sărbătorită la Cluj, trimiţându-mi o poza cu cei doi din data de 2 iulie (data naşterii a lui Guşă) făcută la Constanţa la ora 00:02. Tot ce a reuşit Rareş Bogdan să ne demonstreze e că a minţit şi că s-a pierdut în detalii, având în vedere că emisiunea live ”Jocuri de Putere” a fost difuzată la ora 21:00, cu trei ore înainte de poza făcută de la cheful lui Guşă. Ei, ei, Rareş, nu prea ai stat la chef?

Într-adevăr, în 2 iulie, Rareş Bogdan a prezentat în direct de pe litoral emisiunea ”Jocuri de Putere”. Însă, asta nu ne convinge că întâlnirea de la Boema nu a avut loc cu câteva zile înainte, mai ales că Rareş Bogdan a fost prezent în Cluj în 30 iunie. Faptul că din 1 iulie a fost pe litoral, nu demonstrează nimic. Noi ştim că în 2017 nu e greu deloc să ajungi dintr-o parte în alta a ţării într-un timp scurt, durata unui zbor de la Cluj la Constanţa/Bucureşti fiind de 30-40 de minute.

Am încercat să-l contactăm telefonic şi pe Cozmin Guşă, însă acesta nu a răspuns la telefon.

Şeful SRI, apropiat al Grupului de la Cluj

Cine susţine Realitatea TV şi pe Cozmin Guşă? Întrebarea, deşi este retorică, are un eventual răspuns. Nu e prima dată când Cozmin Guşă, Rareş Bogdan s-au întâlnit cu şeful SRI discret, ferit de ochii tuturor. Pe internet circula în februarie 2015 două poze care au stârnit comentarii aprige la adresa lui Eduard Hellvig, colegul de facultate al lui Rareş Bogdan.

În cele două fotografii, catalogate drept controversate de către internauţi, apar, alături de Hellvig, omul de afaceri Călin Mitică, Cozmin Guşă, Rareş Bogdan, Viorel Hrebenciuc şi Andrei Marga.

Când preşedintele Klaus Iohannis a făcut anunţul propunerii pentru şefia SRI, pe liberalul Eduard Hellvig, unii oameni sperau că acesta poate fi şansa unei reformări a SRI pentru a conduce instituţia spre normalitate.

Însă, după ce Hellvig i-a luat locul lui George Maior, un demn reprezentant al Grupului PSD de la Cluj cu exponenţi ca Ioan Rus şi Vasile Dâncu, s-a dovedit că actual şef SRI, Eduard Hellvig este tot un apropiat al Grupului de la Cluj.

Iar acum, iată-l pe Hellvig la şefia SRI. Şi, la Cluj, alături de colegul său de facultate, Rareş Bogdan, Octavian Hoandră şi Viorel Hrebenciuc, fostul deputat PSD. Interesant este faptul că cei patru au fost însoţiţi şi de fostul ministru de Externe, Andrei Marga.

Mai departe, într-o altă poză, pe plaiuri străine, de vacanţă, îi găsim pe cei trei muşchetari, fără Baronul penal PSD, dar alături de alţi penali: Călin Mitică şi Cozmin Guşă.

Călin Mitică, proprietarul ”Transferoviar Grup” şi ”Remarul 16 Februarie” a fost anchetat de DNA pentru fapte de corupţie, licitaţii trucate în sistemul feroviar de marfă şi coruperea unor oficiali din conducerea CFR Călători mai precis, el fiind chiar reţinut de DNA şi apoi plasat în arest la domiciliu. Ulterior, Călin Mitică a fost achitat.

De asemenea, în cursul anului 2013, Călin Mitică fusese achitat într-un alt dosar „Remarul 16 Februarie”,  asociat faptelor de fraudă. Totodată, Călin Mitică este cel ce a vrut să cumpere CFR Marfă însă privatizarea a eşuat, dar şi pentru faptul că a dat mită mai multor înalţi funcţionari angajaţi la firme de stat. La rândul său, Mitică Călin este un apropiat al lui Vasile Blaga, directorul unei firme a lui Mitică Călin şi membru în CA al Remarul aflându-se în staff-ul de campanie al lui Blaga în 2008, iar insăşi fiica lui Blaga fiind angajată la o firmă a lui Mitică Călin. Nici Cozmin Guşă şi Rareş Bogdan  nu este străin de Călin Mitică, potrivit presei, aceştia şi-au petrecut concedii împreună, fisemn că pe aceştia îi leagă o prietenie.

Şi ce iese din mixajul roşu cu galben?! Portocaliu parcă! Care acum e tot galben!

Şi-a băgat Realitatea TV omul la SRI?

Ovidiu Marincea a fost până în august 2015 jurnalist la Realitatea TV. După nici două săptămâni după ce şi-a anunţat retragerea, Marincea s-a făcut ofiţer de presă la SRI şi se ocupă de comunicarea Serviciului.

Jurnalista Sorina Matei a publicat pe blogul personal o anchetă ce îl viza direct pe Ovidiu Marincea care arăta că acesta este cadru militar în SRI şi, în acelaşi timp, se arată că acesta era redactor şef al unei publicaţii online – SC Just News Media SRL , concomitent cu jobul de la SRI, lucru interzis de lege.

”Aşadar, din 17 August 2015 de când a fost numit şi anunţat oficial consilier al directorului SRI, Eduard Hellvig, şi până pe 30 Mai 2016, când prin Hotărârea nr.2 a adunării generale a asociaţiilor societăţii cu răspundere limitată SC Just News Media SRL Ovidiu Marincea şi-a cesionat acţiunile deţinute, adică aproape 9 luni şi jumătate, Ovidiu Marincea a avut mai multe calităţi. Şi consilier de imagine al directorului SRI, şi purtător de cuvânt al SRI şi şef al Biroului de Presă al SRI (fiind „interfaţa SRI cu reprezentanţii presei cu presa şi publicul larg, asigurând fluxul de informaţii publice”), dar şi acţionar al SC Just News Media SRL care se ocupa de activităţile portalurilor web, prelucrare de date, administrarea paginilor web dar şi activităţi conexe”, arată Sorina Matei.

Post-ul Directorul SRI, implicat în Jocuri de Putere apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O noua editie a Festivalului Untold s-a incheiat. Dat fiind faptul ca s-au demarat procedurie de eliberare a spatiului unde a avut loc evenimnentu, s-au descoperit mai multe obiecte pierdute de participanti.

Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj a facut cateva precizari in acest sens:

„Vă informăm că obiectele pierdute în incinta festivalului UNTOLD, care nu au fost ridicate până în prezent, au fost predate de organizator în custodia Poliţiei municipiului Cluj-Napoca (str. Decebal nr. 26).

Persoanele care pot dovedi că sunt proprietarii bunurilor găsite sunt rugate să se adreseze subunităţii de poliţie menţionate” arata acestia

Post-ul Ti-ai perdut ceva de valoare la UNTOLD. IPJ Cluj iti spune unde poti sa ti-l gasesti apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ministerul Energiei a inventat o funcţie la o companie strategică unde statul este acţionar majoritar, pentru un coleg de partid al ministrului Toma Petcu. Vicepreşedintele ALDE Giurgiu, Nicu Ştefan, este de la 1 august director de investiţii şi siguranţa infrastructurii al Oil Terminal, chiar dacă nu are nicio pregătire în domeniu, scrie Jurnalul Naţional.

Politicianul are în schimb o poveste de viaţă spectaculoasă: a fost colonel SPP şi şef al gărzii premierului Nicu Văcăroiu, patron de firme de pază cu milioane de euro din contracte cu statul şi a avut un dosar penal pentru falsificarea unor acte. Ştefan a fost asociat cu o fostă Miss Panama, dar şi cu locotenenţii lui Sorin Ovidiu Vîntu.

S-a întâmplat, mai exact, între 2004 şi 2006, Nicu Ştefan a fost asociat în Petro Security Group cu celebra Petromservice SA, firma lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a lui Liviu Luca, mai scriu jurnaliştii de la Jurnalul Naţional.

Cât despre dosarul penal, fostul colonel SPP Nicu Ştefan a fost anchetat în 2013 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa pentru fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi fals în declaraţii. Politicianul a fost acuzat de falsificarea documentelor prin intermediul cărora a vândut o vilă din Agigea, cu vedere la mare, cu 76.000 de euro. Angajaţii primăriei au descoperit că Nicu Ştefan ar fi falsificat semnătura primarului şi ştampila instituţiei, motiv pentru care s-a întocmit plângere penală pe numele fostului colonel SPP, primăria constituindu-se parte civilă pentru suma de 255.820 de lei.

Contactat telefonic de Jurnalul Naţional, Nicu Ştefan a ţinut să precizeze că a fost vorba de un conflict personal cu primarul din Agigea. „Am câştigat în instanţă două procese cu primarul din Agigea cu privire la acea casă, prin sentinţe definitive, irevocabile şi executorii”, a declarat Ştefan.

Post-ul De la SPP la Ministerul Energiei. Traseul unui colonel pentru care in Minister s-a inventat o functie apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Patronii firmei  Adria International Work SRL, ŞIPOŞ IOAN și Adriana Chira, au încasat câteva zeci de mii de euro de la aproape 100 de clujeni care spun că au fost înșelați cu locuri de muncă în Italia. Magistrații clujeni i-au trimis în judecată pe oamenii de afaceri sub acuzația de înșelăciune.

Unul dintre păcăliți, Ionel Harlisca spune că a plătit 300 de euro pentru a pleca la munca la un hotel de langa Verona prin intermediul firmei menționate anterior. „Firma era închisă și nu aveau dreptul sa factureze. Au încasat de la 70 de persoane câte 300 de euro, promițându-le locuri de muncă în Italia pe durata stagiunii de iarnă. În decembrie, au încasat banii de la toți o dată. Trebuia să plecam în Italia la muncă în 20 noiembrie, dar au spus că nu a nins și că plecăm numai la începutul lui decembrie. O parte din persoane și-au lăsat locurile de muncă aici și au rămas și fără locurile de muncă și fără oferta din Italia. Ne-au dat în decembrie biletele cu denumiri de la hotelurile unde urma să plecăm, dar am sunat și am aflat că totul a fost o minciună”, a declarat clujeanul înșelat.

Până acum, instanța nu a stabilit primul termen de judecată al procesului de înșelăciune.

Post-ul Patroni trimiși în judecată pentru că au înșelat cu locuri de muncă aproape 100 de clujeni apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Potrivit postului România TV, Vasile Dîncu ar trasa umbră politica editorială la postul de televiziune DGI24 și la revista Sinteza, finanțată tot de Zoltan Teszari.

Vasile Dîncu nu a răspuns apelurilor telefonice ale reporterilor Gazeta de Cluj pentru a comenta aceste informații.

Digi 24, precizăm, a fost înființat în martie 2012 și aparține companiei RCS&RDS, controlată de controversatul miliardar Zoltan Teszari, supranumit ”omul fără chip” grație absenței cvasi-totale din spațiul public. Interesant de remarcat o coincidență: după debarcarea lui Coldea din funcție, firma RCS&RDS, ”mama” Digi TV”, a fost supusă unei ofensive de proporții a procurorilor și asta chiar în momentul listării la bursă. În urmă cu un an, conform datelor oficiale, RCS&RDS avea datorii neplătite către buget de peste 45 de milioane de ron. (B.T.I.)

Politicianul clujean nu este străin de SRI, el fiind profesor asociat la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” București, școala de cadre a SRI. El a fost ministru al Informațiilor Publice (28 dec. 2000 — 19 iun. 2003), în Guvernul Adrian Năstase. În 2003, în urma restructurării guvernamentale, când Ministerul Informațiilor Publice a fost transformat în Agenția Pentru Strategii Guvernamentale, a rămas la conducerea acesteia, până în 2004. A fost ales senator în circumscripția electorală nr.13 Cluj (2004-2008), fiind ales pe listele PSD+PUR. În cadrul mandatului, a fost vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (sept. 2006 — febr. 2008) și a făcut parte din Comisia pentru Cultură, artă și mijloace de informare în masă a Senatului. A deținut statutul de observator în cadrul Parlamentului European, activând în cadrul Grupului Partidului Socialiștilor Europeni, fiind membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (până în dec. 2006).

Post-ul Vasile Dîncu ar fi ajuns ”crainicul” lui Florian Coldea la DIGI24 apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ne ocupăm de tot şi de toate, dar cel mai puţin de supravieţuirea acestui popor al nostru care, dacă lucrurile vor merge mai departe pe linia amorsată acum, riscă să fie ameninţat, la propriu, cu o lentă, dar certă dispariţie.
Nu este rezultatul complotului vreuneia dintre multiplele conspiraţii ale oculetelor mondiale invocate adesea ca scuză generică sub lozinca misterioasă şi generică „lăsaţi, ştim noi!“. Nici nu este rezultatul unui război asimetric purtat de cei care vor să ne cotropească ţărişoara şi să ne ducă în robie, scrie adevarul.ro.

Este, cred eu, rezultatul unei combinaţii mortale între neştiinţa de guvernare a celor care au ţinut rând pe rând frâiele puterii, cu lipsa lor de şcoală şi cultură şi, pe de altă parte, de indolenţa noastră naţională care ne-a învăţat, de la îndepărtata noastră geneză daco-romană, cum că, mereu, „se poate şi aşa“.

Iată datele difuzate de World Economic Forum pentru dezbaterile de la Davos centrate în 2017 pe problemele europene. Foarte interesantă şi semnificativă tematică deoarece constituie un semnal, în avans, asupra modului în care se vor mişca în viitorul apropiat legislaţiile, naţionale şi europene, privind tratamentul migranţilor şi cum se va încerca rezolvarea marii, uriaşei şi foarte puţin discutatei la noi probleme a „migraţiei interne“. Poate explicabil datorită atenţiei care s-a concentrat exclusiv asupra valului de migraţie venit din afara UE, cu cei aproximativ 1.300.000 de oameni care au intrat în Europa de pe cele două direcţii principale, ţările din Orientul Apropiat şi cele din Magreb şi Africa neagră.

Iată graficele, prezentate cu o subliniere specială pentru Marea Britanie, fapt uşor de înţeles deoarece se aşteaptă mari mişcări în ce priveşte cetăţenii britanici care trăiesc în ţări din UE şi care, peste mai puţin de doi ani, îşi vor pierde privilegiile asigurate de cetăţenia europeană, dar care trebuie descifrate cu mare atenţie din mai multe puncte de vedere.

Ce interesează România?

Aş spune că această cifră de 3,4 milioane de români care sunt acum în afara graniţelor ţării. Cu o întrebare legată de componenţa profesională a acestui grup, pregătirea profesională, abandonarea progresivă de cetăţenie română etc. Uitaţi-vă din nou la grafice şi veţi vedea că ele sunt organizate pe criterii separate. Unul priveşte pe cetăţenii unei naţiuni care se află în afara graniţelor lor şi al doilea prezintă situaţia „expaţilor“, adică cetăţeni angajaţi în activităţi productive în afara ţării lor de origine. Diferenţa este importantă deoarece prima categorie cuprinde şi persoanele care, la pensie, şi-au cumpărat locuinţe în „ţările calde“ atractive nu numai datorită climatului, ci şi condiţiilor foarte atrăgătoare financiare, cadru fiscal şi impozitare. A doua categorie este pentru noi cu adevărat relevantă deoarece, iată, suntem a doua ţară europeană (după Polonia) ca sursă de populaţie muncitoare înregistrată la muncă în alte ţări europene. Priviţi la diferenţa dintre plutonul fruntaş Polonia-România şi următoarele cinci ţări (Germania, Italia, Marea Britanie, Portugalia şi Franţa) şi să ne gândim la diferenţa majoră de tip de activitate ocupaţională a celor veniţi din est, cu disperarea provocată de sărăcie şi lipsa de perspective de acasă, cu locul social oferit de regulă expaţilor din celelalte ţări care, de obicei, muncesc în zona de management a companiilor naţionale sau multinaţionale cu filiale sau sucursale în alte ţări din UE.

Istoria românească o ştiţi foarte bine, cea începută cu „generaţia căpşunarilor“, cei care au acceptat absolut orice condiţii, nu numai munca la negru, ci chiar situaţii de sclavie reală şi prelungită pe ani de zile, continuată chiar şi acum, dar la un nivel profesional, coordonată de filiere de acasă combinate cu reţele ale crimei organizate, incluzând acum şi un trafic foarte complex de carne vie, a se vedea cele specializate în cerşetori şi prostituţie, inclusiv infantilă. În paralel însă, odată cu intrarea României în UE şi deschiderea progresivă a pieţelor muncii şi începerea recunoaşterii diplomelor de învăţământ superior, s-a declanşat fenomenul cu consecinţele cele mai dramatice asupra României de azi: pe de o parte, exodul de spcialişti cu înaltă pregătire şi, pe de alta, apariţia unui fenomen de plecare în masă a tinerilor absolvenţi de facultate. Toţi marfă foarte uşor de exploatat în ţările occidentale deoarece acceptă în continuare tratamente salariale diferenţiate şi programe de lucru nenormate „ca în România“.

Timp în care autorităţile noastre nu au imaginat nici un fel de soluţie viabilă pentru a îndigui fenomenul, nici măcar legislaţii restrictive elementare condiţionând plecarea de o eventuală rambursare a costurilor procesului de şcolarizare… Ceea ce face ca România să aibă în acest moment este perspectiva restrângerii continue a zonei de specialişti pentru domeniile esenţiale din economia naţională, o reducere generală a forţei de muncă tinere calificate şi înalt calificate, asta în paralel cu o creştere mai mult decât îngrijorătoare a analfabetismului, fenomen generat de abandonul şcolar sau, pur şi simplu, de nefrecventarea cursurilor din cauza condiţiilor grele de viaţă, împuţinării şcolilor şi numărului mereu mai mic de profesori specializaţi.

Situaţia se va complica în viitor, fie şi numai datorită faptului că, aşa cum deja este început procesul legislativ în mai multe ţări occidentale dar şi, în general, la nivelul UE, exodul de creiere va fi favorizat prin oferirea de condiţii foarte atrăgătoare pentru „gulerele albe“, în paralel cu o restrângere a pieţelor muncii pentru „muncitorii detaşaţi“ cu pregătire inferioară sau doar cu una minimală, mai ales în sectorul construcţiilor şi agriculturii, domeniile prioritare ale exodului românesc şi polonez.

În paralel, se mai întâmplă ceva foarte interesant, tot în cadrul „migraţiei forţei de muncă în Europa“. Uitaţi-vă la modul în care „pieţele goale“ sunt umplute progresiv de personal venit din alte ţări, fie europene, fie limitrofe spaţiului UE.

Iată, folosind datele ONU din 2015, procentajul de cetăţeni străini aflaţi în fiecare dintre ţările din zona de interes european, grafice realizate de Marian Jakub şi difuzate tot de World Economic Forum în pregătirea Forumului de la Davos:

Interesantă este şi originea imigranţilor aflaţi majoritar pe teritoriul unei ţări europene. Imigranţii din Franţa, Spania şi ÎPortugalia vin din sud (Algeria, Maroc şi Angola), În cazul Greciei şi Macedoniei, imigranţii vin majoritar din Albania. Polonia şi Republica Cehă au o migraţie majoritară din Ucraina, Iar din Rusia vin cei mai mulţi imigranţi către ţările baltice, Ucraina, Belarus, Republica Moldova. Iar pentru România, sursa de migraţie majoritară o reprezintă cetăţenii veniţi din Republica Moldova. Iar românii sunt migraţie majoritară în Ungaria şi Italia.

Şi iată care au fost ţările care au produs cea mai extinsă migraţie în perioada 2010-2015, ai noştri figurând ca migraţie relevantă în Italia alături de nigerieni) şi Danemarca (alături de sirieni):

Evident, atenţia se va concentra în viitor asupra „bătăliei pentru creiere“. Unii au luat foarte serios nevoia de a crea politici naţionale pentru porevenirea fenomenului. Cei de la Foreign Affairs arată că, „începând cu 1990 până acum, din ţările din Europa Centrală şi de est au plecta aproape 20 de milioane de tineri talentaţi şi cu pregătire superioară. Şi, în cea mai mare parte, s-au îndreptat către ţările din Europa occidentală, atraşi de prosperitate, motivaţi de climatul economic stagnant postcomunist de acasă şi în contextul graniţelor deschise din UE. Dar migraţia de masă nu numai că a motivat mişcările anti-imigraţie şi anti-UE din occidentul european, dar şi împiedicat dezvoltarea economiilor ţărilor aflate în zona periferică a UE“.

Ţările din Grupul Vişegrad, spre exemplu, au decis organizarea unui Summit special pentru a imagina mai multe acţiuni pentru a preveni plecarea tinerilor, iar Letonia a lansat o campanie naţională pentru a readuce diaspora acasă, Polonia a dezvoltat un program „Întoarcerea acasă“ prin care se propun case, locuri de muncă asigurate şi asistenţă medicală gratuită celor care revin acasă, iar Ungaria promite zboruri gratuite şi sume de bani celor care vin acasă. În ultimii zece ani, ţări ca Letonia, Lituania, Ponia, Romania şi Slovacia au înregistrat plecarea a 6-9% din grupul social al tinerilor profesionişti, iar cea mai mare parte nu s-au întors niciodată acasă – afirmă un raport al Comisiei Europene publicat anul trecut. Iar dacă punem asta în contextul curbei demografice descendente din România şi a nivelului mare de mortalitate infantilă, plus recrudescenţa unor „boli ale sărăciei“ specifice ţărilor subdezvoltate, chiar avem de ce să ne îngrijorăm.

Ce fac sau ce ar vrea să facă ai noştri decidenţi politici? Imposibil de spus, asta în afara propunerilor demagogice şi uitate la câteva minute după au fost spuse. Poate fie şi numai datorită haosului care domneşte în jocurile legislative care-şi schimbă centrul de greutate de la o zi la alta. fără să existe perspectiva unei stabilizări şi a unei predictibilităţi care să permită impunerea unui program de importanţă vitală pentru întreaga naţiune. Dar cui să-i pese? Iar noi? Din ce în ce mai bătrâni, mai săraci şi mai dezinteresaţi, aşteptăm blazaţi şi indiferenţi, un viitor care se poate să nu mai vrea să vină.

Sursa. adevarul.ro.

Post-ul Cea mai mare tragedie cu care se confruntă România apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cutremurul din 1977 care a devastat Bucureştiul, exploziile din anii 1920 petrecute în minele Văii Jiului şi catastrofa feroviară de la Ciurea, soldată cu circa 1.000 de morţi, se numără printre cele mai mari dezastre din istoria recentă a României, scrie adevarul.ro.

O mulţime de dezastre naturale şi accidente colective au rămas în istoria ultimului secol din România. Iată care au fost cele mai mari catastrofe:

1916 – Accidentul feroviar de la Ciurea Cel mai grav accident feroviar din România a avut loc în data de 31 decembrie 1916, în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iaşi, pe calea ferată Bârlad – Iaşi. Sa soldat cu peste 1.000 morţi. Un convoi militar cu 26 de vagoane părăsise oraşul Galaţi, după ce Brăila fusese ocupată de trupele germane, şi se deplasa spre Iaşi. În vagoane şi pe acoperişul lor se aflau peste 1.000 de oameni. La coborârea spre Ciurea, mecanicii primei locomotive au încercat să frâneze pentru a reduce viteza însă frânele de contrapresiune ale vagoanelor nu au funcţionat. Trenul a intrat pe lina a doua a gării, iar o vagoanele au deraiat şi s-au ciocnit de mai multe cisterne de combustibil declanşând o explozie şi un incediu, cauzând tragedia. Cele mai multe dintre trupuri nu au mai fost identificate.

1917 – Mina Elena, 57 de morţi În 19 octombrie 1917, o explozie petrecută la Mina Elena din Lupeni s-a soldat cu 57 de morţi. „Explozia a fost aşa de puternică, că majoritatea celor căzuţi au fost sfărâmaţi în bucăţi, de nu s-au putut recunoaşte, numele lor s-au ştiut din registrul de mină, fiindcă se ştia cine la ce locuri de muncă muncea”, scria Petru Mihăilă, fost angajat al exploatării şi lider al minerilor în perioada interbelică.

1922, Dezastrul din Mina Aurelia, 82 de morţi

În  27 aprilie 1922, la ora 12.30, o explozie provocată în mina de cărbune Aurelia din Valea Jiului a dus la moartea a 82 de mineri şi rănirea altor 14 oameni, dintre cei circa 100 de oameni care intraseră în acea dimineaţă în şut. Tragedia a fost cauzată de acumularea de gaz metan în subteran, în galeriile care nu erau ventilate corespunzător. Cele mai multe dintre trupurile scoase ulterior din mină erau de nerecunoscut. „La casa de morţi unde să strâng toate cadavrele aceste arse pentru a fi apoi îngrijite şi aşezate în copârşeie erau 57 de cadavre care se puteau deosebi că sunt cadavre de om, însă 25, care se spunea că încă sunt cadavre, nu erau decât neşte grămezi de carne înşirată, pe neşte paie”, relata în mai 1922, ziarul Minerul

1970 – Inundaţiile soldate cu peste 50 de morţi În 14 mai 1970, Someşul a ieşit din matcă şi a pricinuit 56 de morţi, în urma inundaţiilor din Satu Mare. Alte peste 20.000 de animale au murit înecate în apele care au inundat jumătate din teritoriul oraşului. . Cele mai mari pagube s-au înregistrat în cartierul de jos al oraşului, denumit azi „14 Mai”, unde a fost măsurată şi cota maximă a apei: doi metri. Toate casele din cartier au ajuns sub ape.

1971 – Iazul de steril care a îngropat Certejul În dimineaţa de 30 octombrie 1971, iazul de decantare al minei Certej, la marginea căreia fuseseră construite mai multe blocuri de locuinţe s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc, în urma ruperii barajului. Peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră. Valul de mâl toxic a acoperit şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti şi peste 20 de gospodării şi a lăsat în urmă 89 de morţi, cei mai mulţi fiind copii. Multe dintre cadavre, cu hainele arse şi feţele tumefiate, nu au mai putut fi identificate. Cel puţin 76 de persoane au fost rănite. Comisia de cercetare tehnică a tragediei de la Certej a constatat că o posibilă cauză a prăbuşirii haldei a fost pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una din laturi.

1974 – Catastrofa aviatică din Munţii Lotrului În decembrie 1974, cu trei zile înainte de Anul Nou, un accident aviatic soldat cu 42 de morţi a avut loc în munţii Lotrului. Avionul zbura pe ruta Oradea – Bucureşti, iar la bord se aflau români, dar şi diplomaţi şi cetăţeni străini. Avionul a căzut la câteva zeci de metri de cabana Prejba şi a fost descoperit de un instructor de schi, care a alertat autorităţile. Bărbatul auzise zgomotul puternic al avionului care trecuse  deasupra cabanei. A ieşit din ea şi a urcat spre vârful Prejba, iar la 40 de metri de el a observat aparatul distrus, înfipt în zăpadă şi cu coada ruptă în sus. Rămăşiţe avionului şi cadavrele pasagerilor au fost împrăştiate pe o rază de aproape un kilometru.

Cutremurul din 4 martie 1977 – peste 1.500 de morţi

Cutremurul din seara de 4 martie 1977 a durat mai puţin de un minut, dar a făcut peste 1.500 de victime. Cele mai mari pagube au fost înregistrate în Muntenia, în zona Craiova – Bucureşti. În Capitală, 10.000 de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături, dintre care peste 1.500 nu au mai putut fi salvaţi. 32 de clădiri au fost distruse complet şi alte 130 au fost grav afectate. Printre personalităţile care au murit în urma catastrofei au fost actorul Toma Caragiu, cântăreaţa Doina Badea şi poeta Veronica Porumbacu. Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22:22 şi a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. În întreaga ţară, au fost înregistraţi 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe distruse. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km, iar unda de şoc s-a simţit în Balcani.

1977 – Avalanşa care a ucis 23 de oameni

În 18 aprilie 1977, o avalanşă înregistrată la Bâlea Lac, în Munţii Făgăraş, s-a soldat cu 23 de morţi. A fost cea mai mare tragedie montană din istoria recentă a României. 19 dintre cei prinşi de avalanşă erau elevi de liceu, aflaţi la Bâlea în ultima zi a unei tabere de schi. Alături de ei, au murit trei profesori şi un inginer din Braşov. Grupul suprins de abalanşă ieşise la baza pârtiei şi a început să urce, cu intenţia de a o bătători zăpada. Elevii şi profesorii lor au urcat foarte puţin, înainte ca avalanşa să se declanşeze. A fost atât de puternică, încât unda de şoc a trecut peste lac şi a spart geamurile cabanei Paltinul, aflată la aproximativ o jumătate de kilometru distanţă.

1989 – Nava Mogoşoaia, peste 200 de morţi

În dimineaţa de 10 septembrie 1989, nava Mogoşoaia, care efectua o cursă cu pasageri între Galaţi şi Tulcea, a intrat în coliziune cu un convoi bulgăresc de nave. Accidentul s-a petrecut în dreptul Milei 79, în condiţii de ceaţă şi a dus la scufundarea navei. Au murit în mai puţin de un minut, 213 pasageri şi nouă membri ai echipajului. Comandantul împingătorului bulgăresc a fost găsit vinovat, iar în toamna lui 1989, a fost arestat. După două luni de detenţie, acesta a fost extrădat autorităţilor bulgăreşti, care l-au pus în libertate.

1995 – Avionul prăbuşit la Baloteşti

În 31 martie 1995, un avion Airbus A310 (cursa TAROM 371), care decolase, în jurul orei 9.00, de pe aeroportul Otopeni cu destinaţia Bruxelles s-a prăbuşit, la două minute după decolare, în dreptul localităţii Baloteşti. Accidentul s-a soldat cu 60 de morţi, dintre care 11 membri ai echipajului şi 49 de pasageri. O defecţiune la motoarele avionului ar fi cauzat tragedia.

2015- Tragedia din Colectiv

Incendiul a izbucnit în seara de vineri 30 octombrie 2015 în clubul bucureştean Colectiv, în timpul concertului susţinut de trupa Goodbye to Gravity. În urma tragediei şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, dintre care 27 de persoane au murit în incendiu, 25 în spitalele din ţară şi 12 dintre răniţii transferaţi în străinătate. Conform datelor existente, focul a fost provocat de către artificiile folosite în timpul concertului, artificii care au dus la aprinderea buretelui poliuretanic (uşor inflamabil) folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii. Flăcările s-au extins foarte repede în tot clubul provocând leziuni – în unele situaţii cauzatoare de moarte, prin combustie, asfixie, intoxicaţii cu monoxid de carbon şi alte gaze, unui număr semnificativ dintre participanţii la concert.

Post-ul Dezastrele care au cutremurat România ultimului secol. Lista neagră a celor mai devastatoare evenimente apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

UPDATE 2 : In  alta ordine de idei, imobilul de la care anchetatorii l-au ridicat pe Gaetano apartinea familiei Ciurar. Infractorul dat in urmarire internationala locuia la acestia in chirie de mai bine de patru ani.

UPDATE.

Alin Rus contactat telefonic are o alta varianta a povestii:

`Nu are nici o legatura cu firmele mele si nici cu jocurile de noroc. Noi nu exploatam jocuri de noroc ci le reconditionam. Noi nu am avut niciodata dosare penale nici eu nici Ciurar Florin. In trecut italianul a fost trimis de o echipa din tara lui sa ne invete oamenii. A stat in chirie in Gherla si si-a inchiriat un spatiu de pompe funebre. Nici nu ii stiu tot numele doar numele mic, Gaetan. Din cate stiu el tot venea si pleca in Italia` explica Alin Rus.

Autoritatile clujene au efectuat mai multe descinderi la orele amiezii in Gherla si Fizesul Gherlii. Aparent, mascatii au realizat mai multe perchezitii la familii de rromi si la domiciliul unui italian urmarit international.

Potrivit surselor, grupul infractional vizat de autoritati avea mai multe firme ce desfasurau activitati ilegale atat in Romania cat si in Germania.

Ciurar Florin si Rus Alin (Fost Ciurar si-a luat numele dupa sotie Ionela Cornelia) erau in relatii apropiate cu italianului. Impreuna erau implicati in operatiuni cu reconditionarea aparatelor mecanice(jocuri de noroc). Mai exact, acestia achizitionau aparate mecanice, le reconditionau si ulterior le inchiriau salilor de noroc de pe raza.

In alta ordine de idei, tot surse apropiate anchetei sustin ca italianul retinut era cautat de mai bine de sapte ani atat de autoritati cat si de alte grupari mafiote din Italia.

Stire in curs de actualizare…

Post-ul Descinderi la Gherla. Mascatii l-au retinut pe un mafiot italian urmarit international EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gazeta de Cluj a publicat in urma cu cateva ore informatii despre italianul Gaetan capturat la Fizesul Gherlii astazi. Iata si pozitia oficiala a IPJ Cluj.

Poliţiştii din Cluj şi carabinierii italieni, cu sprijinul Biroului SIRENE din cadrul Poliţiei Române,  au localizat şi reţinut un cetăţean italian, care era căutat de autorităţile italiene, fiind condamnat la o pedeapsă de 16 ani de închisoare pentru infracţiuni de crimă organizată.  

Citeste si :

Descinderi la Gherla. Mascatii l-au retinut pe un mafiot italian urmarit international EXCLUSIV

La data de 10 august a.c., poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale şi luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj şi doi carabinieri din cadrul Grupului de Carabinieri Napoli, Italia, au depistat un bărbat, în vârstă de 66 de ani, care era urmărit de autorităţile italiene, de aproximativ 9 ani.

Poliţiştii din Cluj, împreună cu ofiţerii italieni, au efectuat astăzi descinderi în două locaţii, cel în cauză fiind depistat într-o locuinţă din localitatea Fizeşu Gherlii, judeţul Cluj.

În cursul lunii mai a.c., faţă de acesta, autorităţile italiene au  emis un mandat european de arestare, pentru infracţiuni de crimă organizată, fiind condamnat la o pedeapsă de 16 ani de închisoare.

Post-ul Capturarea italianului mafiot Gaetan stabilit la Gherla (VIDEO) apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

In urma informatiilor publicate de Gazeta de Cluj despre descinderile de astazi din zona municipiului Gherla am fost contactati de Rus Alin (fost Ciurar insa cu numele de familia luat de la sotia Ionela) care ulterior a lansat mai multe amenintari dupa ce a negat ca ar fi frate cu Ciurar Florin.

Citeste si:

Capturarea italianului mafiot Gaetan stabilit la Gherla (VIDEO)

sau

Descinderi la Gherla. Mascatii l-au retinut pe un mafiot italian urmarit international EXCLUSIV

Cu toate acestea, in comunicatul IPJ Cluj se spune ca italianul era cautat de noua ani pentru crima organizata.

Astfel se impun cateva intrebari de bun simt cu privire la momentul capturarii lui Gaetan.

1. Cum a ajuns acesta in tara fara ca autoritatiile sa-l depisteze?
2. De ce a reusit (lucru confirmat in declaratia lui Alin Rus) sa isi faca o firma de pompe funebre la Gherla, tot fara sa fie depistat?
3. Ce activitati au derulat fratii Ciurar Florin si Rus Alin cu Gaetan?
4. Cum de acestia nu stiau ca italianu era cautat de autoritati ?
5. De ce Alin Rus cand ne-a contactat a vorbit despre faptul ca l-am acuzat de evaziune fiscala cand acest lucru nu este adevarat?

Post-ul Cinci intrebari de bun simt dupa capturarea italianului Gaetan apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.