În data de 23 ianuarie Gazeta de Cluj a scris că Ştefan Tudor Cârjă NU era drogat; ca urmare a nepotrivirii celor două rezultate: rezultatul de la UPU Cluj a ieşit pozitiv, după care IML a comunicat faptul că rezultatul este negativ. Medicul Adela Golea a clarificat câteva aspecte legate de rezultatul analizelor prin care se atesta că Ștefan Cârjă ar fi consumat droguri înainte de a produce accidentul în care a murit Gabi Rîpan.

Deşi, a doua zi după accident, Poliţia Cluj a anunţat că şoferul se afla sub influenţa substanţelor psihoactive, rezultatele probelor de sânge de la IML infirmă acest lucru.

Cei de la Spitalul Judeţean au venit cu explicaţii în cadrul unei conferinţe de presă după ce nepotrivirea celor două rezultate a stârnit controverse.

Rezultatul UPU Cluj, „fals-pozitiv” la droguri

Directorul medical al Spitalului Clinic Județean Cluj, medicul Adela Golea, a spus că rezultatul analizelor preliminare făcute la UPU Cluj în cazul șoferului Tudor Ștefan Cârjă a indicat prezența moleculelor de THC, substanța activă care este întâlnită în drogurile vegetale cum ar fi hașiș sau marijuana. 

Medicul a precizat că rezultatul a fost invalidat de IML Cluj, unde s-au făcut analize detaliate. 

”Pe toate dozările ai o marjă în care ele pot fi fals-pozitive sau fals-negative. Nu este vina nimănui și nu se întâmplă nimic”, a spus medicul Adela Golea. În acest caz, comparativ cu analizele de la IML Cluj, rezultatul de la UPU a fost fals-pozitiv.

”În UPU există aparate point of care, care sunt calitative. Pe rezultate scrie prezent sau nu, da sau nu. Fac o dozare, dacă există anumite substanțe. Pe acel aparat se dozează 10 clase de substanțe, dar asta nu înseamnă că dacă acea substanță a ieșit pozitivă este într-adevăr unul dintre droguri sau poate fi o substanță sintetică, substanță care are molecule asemănătoare cu drogul respectiv. De aceea, după ce se face această dozare calitativă, se trimite la dozare cantitativă, la IML. Această dozare de la UPU se face din urină, nu s-a dozat nimic din sânge pentru că nu avem aparate care să facă acest lucru. În Cluj, laboratorul de toxicologie, care poate face dozări cantitative, adică să dozeze fiecare tip de moleculă și să spună cantitatea, pe lângă faptul că este prezentă sau nu, este la IML Cluj. Spitalul Județean Cluj pentru această parte de toxicologie nu are laborator”, a precizat Adela Golea.

Directorul spitalului a deschis o ancheta internă

În privința ratei de eroare, Adela Golea a precizat că au mai fost cazuri. 

”Sunt molecule care seamănă cu moleculele de substanțe pe care noi le urmărim și care ies pozitive. Sunt și situații în care ies elemente fals pozitive sau fals negative. Acest procent de fals pozitiv sau fals negativ există pe toate aparatele și dacă se suspicionează că sunt probleme se schimbă metoda. Din păcate THC (Tetrahidrocanabinol) are foarte multe molecule care seamănă. Spre exemplu și macul seamănă ca moleculă și arborele de cafea seamănă ca moleculă cu THC, ca să nu vorbim de toate speciile de cânepă”, a mai spus medicul.

Directorul spitalului judeţean a deschis o ancheta internă, dar nu pentru a cerceta pe cineva ci pentru a vedea dacă sunt lucruri ce pot fi îmbunătăţite. 

IML a făcut analizele pe baza probelor de sânge prelevate la o oră de la sosirea pacientului la spital, iar o altă proba a fost prelevată în timpul operaţiei. 

Rezultatul care certifica exact substanţele pe care le-a consumat un sofer sunt cele efectuate de IML, din care nu a reieşit faptul că şoferul ar fi consumat alcool sau droguri. 

Şoferului Tudor Ştefan, cercetat pentru ucidere din culpă

Astfel, Tudor Ştefan Cârjă este cercetat acum doar pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. 

Între timp, tânărul de 19 ani se află tot la Terapie Intensivă. Medicii au reusit sa ii salveze piciorul prin refacerea artificială a unor artere distruse în urma accidentului. 

Totusi, spun doctorii, următoarele zile sunt cruciale şi complicaţii încă mai pot apărea.

Articolul Cum poţi fi făcut drogat fără să consumi droguri. UPU Cluj justifică rezultatul analizelor lui Tudor Ştefan apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Consiliul Concurenței din România a atribuit licitația ”Servicii de migrare și integrare structuri de date existente” firmei clujene Zipper Services pentru suma de 1.716.095,88 lei, fără TVA.

Administratorii acestei firme sunt VIJIIANU DORU IOAN, Rădulescu Adriana Nicoleta și cetățenii maghiari, KARAKO TAMAS, MOLNAR ROBERT și PFALZGRAF BALAZS, acționariatul firmei fiind compus din SC Tipoholding SRL și firma maghiară ANY BIZTONSAGI NYOMDA NYRT.

În 2010, Kerekes Gabor, care era acționar la Tipoholding SRL și-a vândut acțiunile către  Dijbeszedő Holding Zártkörűen Működő Részvénytársaság.

În 30 martie 2009, Kerekes Gabor a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, alături de Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Firmele în care a fost implicat Kerekes Gabor au primit numeroase contracte de la statul român. În 2007, CNADNR a atribuit firmei clujene Tipoholding SRL un contract de  47,2 milioane de lei pentru tipărirea rovinietelor. În 2014, Primăria Cluj Napoca atribuia un contract de 700.000 de lei firmei Zipper Data SRL, absorbită de Zipper Services, pentru distribuirea de somaţii, iar în 2012 şi 2015 municipalitatea craioveană contracta servicii similare de 135.000, respectiv 110.000 lei. Anul trecut, CNADNR a ales firma Zipper Services pentru trimiterea de amenzi şoferilor care circulă fără roviniete, pe baza unui contract de opt milioane de lei, fără TVA.

Potrivit descrierii succinte a licitației, ”serviciile de migrare și integrare structuri de date existente au un rol deosebit de important în cadrul proiectului, arhiva de dosare de investigații fiind una din cele mai mari și diversificate surse de informații pentru Consiliul Concurenței adunate în cei peste 20 de ani de existenţă a instituției. În acest moment arhiva fizică reprezintă informații nestructurate electronic însă cu un potențial mare de procesare și corelare a cunoștințelor. Achiziționarea de servicii de arhivare electronică este necesară obținerii reproducerii fidele a documentelor aflate în arhiva fizică, catalogării acestora pentru regasirea ulterioară și integrarea documentelor electronice rezultate în cadrul Proiectului BigData. Arhivarea electronică necesită o soluţie de management al arhivei electronice care să poată fi utilizată și după finalizarea contractului, precum și servicii de instruire/formare profesionala specifice activității de arhivare. ”

Articolul Firmă din Cluj conectată la ”băieții deștepți” din Servicii câștigă peste 1,7 milioane lei de la Consiliul Concurenței apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Marţi, 22 ianuarie tânărul Paris din Fizeşu Gherlii, un rom chipeş – aşa cum sugerează de altfel şi numele lui – aşteaptă, împreună cu iubita lui în sala de aşteptare a I.M.L.Cluj. Povesteşte că în ziua precedentă a avut parte de un tratament brutal, din partea unui poliţist local, în parcul situat în centrul Gherlii! Arată că o femeie, care trecea pe acolo, l-a reclamat în timp ce-şi făcea nevoile fiziologice în spatele unui copac, considerându-l probabil exhibiţionist. Iar poliţistul, sosit de urgenţă, în loc să-l amendeze, i-a ars un pumn în gură! Acum tânărul de 20 de ani spune că va merge până-n pânzele albe împotriva omului legii – şi a făcut deja plângere penală pe numele acestuia la Poliţia municipiului!

Junele Paris o are lângă el pe iubita lui, Adela Mihaela, cu care are un copil de un an, prezentând-o drept motivul suprem pentru care nu poate fi considerat exhibiţionist. Arată acesta, teribil de indignat: „Ieri mă aflam împreună cu un prieten în parcul mare din centrul oraşului Gherla şi, brusc, am fost cuprins de nevoi fiziologice. Nu era niciun fel de toaletă în parc, iar până la toaleta de la dig era o distanţă de un kilometru. Deci, n-aş fi rezistat să merg până acolo, aş fi făcut sigur treaba mică pe mine!  Aşa că m-am pus după un copac, dar în timp ce-mi făceam necesităţile fiziologice a trecut pe alee o doamnă de vreo 55 – 60 de ani şi m-a întrebat ce fac acolo. Eu i-am zis că treaba mică. Atunci ea a zis că sună la poliţie, dar chiar în momentul acela au apărut doi inşi de la poliţia locală din Gherla, ambii în uniformă. Au venit imediat la mine, după ce doamna strigase după ei: „Uitaţi ce face după copac”! Atunci ei m-au întrebat de ce nu m-am dus până la dig dacă aveam necesităţi fiziologice iar eu le-am spus că mă trecea tare şi nu rezistam până acolo. În secunda următoare, în loc să mă amendeze, unul din ei, înalt şi chelios – cel mai rău dintre poliţiştii locali din Gherla –  mi-a ars un pumn în faţă şi m-am dus vreo doi metri până m-am proptit într-un alt copac! Am întrebat, plângând, de ce a făcut acest lucru şi am mers la un taximetrist căruia – deşi nu aveam bani – i-am spus ce-am păţit şi l-am rugat să mă ducă până la Poliţia municipiului. Iar el m-a dus”! Tânărul este poftit, între timp, în cabinetul de consultaţii dar pentru că umflătura buzei clamată de acesta nu li s-a părut vizibilă, legiştii de la Cluj l-au lăsat şi ei cu buza umflată: nu i-au recomandat, pe certificat, nicio zi de îngrijiri medicale! Adaugă apoi acesta, indignat la maximum: „Nu-i nimic, nu mă las şi merg mai departe împotriva poliţistului local, fiindcă nu permit să mi se întâmple aşa ceva! Eu sunt om serios, muncesc cu ziua pe la oameni, am o fetiţă de un an şi patru luni şi femeie. Sunt un om serios, deci n-o să permit un asemenea tratament!”

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

“La nivelul Poliţiei municipiului Gherla a fost depusă o plângere privind săvârșirea infracțiunii de ,,purtare abuzivă”. Un tânăr, de 20 de ani, din comuna Fizeșu Gherlii, a sesizat faptul că, la data de 21.01.2019, în jurul orei 16:00, în timp ce se afla în parcul din Gherla, a fost surprins de un echipaj de poliție locală în momentul în care își făcea nevoile fiziologice. Astfel, polițistul local i-ar fi aplicat o lovitură în zona feței. Polițiștii fac verificări pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care s-a produs incidentul”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Pompaş, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Articolul Paris, pocnit de un poliţist local, în Parcul municipal Gherla după ce a fost surprins că-şi făcea „necesităţile fiziologice”! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un şofer profesionist în vârstă de 48 de ani, aflat aproape în comă alcoolică, a ajuns miercuri, 23 ianuarie, în arestul poliţiei după ce a refuzat să ofere probe biologice când a fost adus de către poliţişti la I.M.L. Cluj. Ba, mai mult, a făcut show total şi în faţa medicilor şi pacienţilor aflaţi la I.M.L., dovedindu-se insensibil la rugăminţile autorităţilor de a se supune rigorilor legii. „Altădată am avut carnetul suspendat pentru doi ani şi jumătate, pentru că am acceptat să mi se ia probe – iar altu`, băut şi el, care a refuzat acest lucru şi-a pierdut carnetul doar pentru 10 luni” – perora acesta, cu îndărătnicie,  motivându-şi astfel gestul.

Şoferul beat: „Cu mama acasă nu pot să beau”!

Agitaţie fără precedent, miercuri 23 ianurie, pe coridoarele I.M.L.Cluj, în faţa cabinetului de consultaţii al instituţiei: nu mai puţin de şase poliţişti de la Secţia 4 din Mănăştur îl cărau, efectiv, în spate, pe un conducător auto pentru a-l supune prelevării de sânge şi stabilirii alcoolemiei acestuia. Omul abia se mai putea ţine pe picioare, însă refuza cu îndărătnicie până şi să ia loc pe unul din scaunele aflate lângă masa pe care pacienţii îşi îndeobşte scriu cererile de primire la consult. Aici, chiar la masa respectivă au început poliţiştii să scrie, de zor, procesul verbal de constatare al faptei, vegheaţi cu o superioritate suverană de către împricinat, care pendula ameninţător, gata-gata să se prăbuşească peste ei… Aflu curând, chiar de la acesta, că se numeşte Kiss Laurenţiu, locuieşte în Mănăştur, în gazdă – şi că munceşte pe post de şofer profesionist de circa trei decenii. După încheierea procesului verbal de constatare, Kiss este rugat de toată lumea să poftească în cabinet pentru a-i fi prelevate probe, lucru pe care acesta îl refuză cu hotărâre. Disting, printre mustrările poliţistului, care i se adresează, următoarea frază: „Ai blocat, efectiv o stradă întreagă din cartierul Mănăştur şi nimeni, nicio maşină n-a putut trece de tine pe acolo ”. Apoi îl roagă din nou să accepte analiza dar, ofuscat, omul chiar semnează că refuză acest lucru. Şi le spune poliţiştilor, „off the record”, cu aer conspirativ – asta pentru că ştie el ce ştie: „Degeaba îmi spuneţi că pedeapsa e mai mare dacă refuz să mi se ia sânge. Vă spun eu, dimpotrivă, este mai mică! Eu când am mai dat sânge odată am avut carnetul suspendat pentru doi ani şi patru luni, iar celălalt  – care a băut şi el la volan şi a refuzat  – l-a avut suspendat numai pentru zece luni. Io acuma ştiu un lucru, la prelevare, alcoolemia din sânge se dublează faţă de cea constatată la fiolă”. „Atenţie, că domnul judecător o să considere refuzul tău drept o circumstanţă agravantă”- sună un alt reproş al poliţistului, la care Kiss scoate limba, ca şi cum i-ar face în ciudă. Apoi îi dă o nouă replică: „Nu are cum să mă categorisească dacă nu ştie cât am băut. Un lucru ştiu: azi n-am lovit pe nimeni şi n-am făcut niciun accident. Plus că n-am băut mult, doar două flacoane de bere (n.n.- a doi litri şi jumătate fiecare) sau dacă vreţi, zece sticle”! Întrebarea poliţistului vine din nou, justificată: „Dar de ce n-ai băut acasă, dacă aveai chef de băut, s-o faci în linişte”? „Păi, cum să beau dacă mama era acasă”, cade rapid răspunsul lui, tăios, asemeni unei ghilotine.

“Trebuie să beau dimineaţa o bere, altfel nu pun mâna pe volan”!

Într-un moment de relativă acalmie încep să-l întreb şi eu câte ceva pe Kiss, iar omul se arată interesat să-mi răspundă ce s-a întâmplat, efectiv în dimineaţa zilei de miercuri, 23 ianuarie.  “A fost o scăpare fiindcă eu sunt şofer de peste treizeci de ani. Dacă sunteţi psiholog puteţi să mă programaţi, să stăm la poveşti, că s-au adunat multe. Am suferit azi dimineaţă o traumă la serviciu, nu mi s-au dat banii şi eu le-am zis atunci “la revedere”. Apoi m-am dus pe jos de la Piaţa Ion Meşter, c-am vrut să merg la serviciu, dar m-am enervat tare şi m-am oprit acolo. Inaiţial m-am dus să beau o cafea, dar când am văzut că nu mi s-au dat banii care trebuie să mi se deie aceasta s-a completat şi cu bere. Şi-am zis şi că, după ce am băut, nu-mi las maşina acolo, o duc acasă, ca să nu se întâmple ceva cu ea, să mi-o fure careva sau cine ştie ce să facă!  Acuma, vreau să vă mai spun şi că am o problemă: ca să pot lua volanul în mână trebuie să beau în fiecare dimineaţă o bere, că-mi tremură mâinile – şi doar după aceea urc în maşină. Credeţi-mă, numai aşa capăt cu adevărat siguranţă – şi cu o bere “la bord” conduc mult mai bine. Şi o fac excelent, de atâta amar de vreme, aşa că eu n-am călcat la viaţa mea nici măcar un câine sau o pisică”! Îl mai fotografiez pe Kiss o dată. La care, brusc, omul se înfurie şi mă ameninţă că-mi sparge aparatul. Apoi, îmi aruncă dispreţuitor că şi aşa i se „rupe” de tot ce se întâmplă aici, inclusiv de consecinţele faptelor sale. Are aerul că vine dintr-o altă lume, iar întreaga agitaţie iscată de el nu are vreo legătură cu persoana lui. Între timp, un student medicinist, care intră la toaletă găseşte un telefon mobil şi întreabă dacă acesta nu aparţine cuiva din grupul aflat pe coridor. Kiss este întrebat la rândul său dacă nu-i cumva al său iar acesta se dezmeticeşte cu mare greutate şi, într-un târziu, îşi dă seama că e vorba de telefonul său. Pare a-şi fi revenit întrucâtva în răstimpul de o jumătate de oră, cât a durat circul de la I.M.L., dar omul se bălăbăneşte în continuare pe picioare, gata oricând să se prăbuşească. Mi-a fost de ajuns ce-am văzut, aşa că mă ridic şi părăsesc repede sala de aşteptare a I.M.L.Cluj. Mulţumindu-i încontinuu lui Dumnezeu pentru că nu i-a permis acestui individ inconştient – nebun? – să provoace o adevărată tragedie chiar în centrul Mănăşturului.  

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

„Poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Cluj-Napoca au reţinut 24 de ore un bărbat, pentru ,,refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice”, faptă prevăzută de Codul penal. La data de 23 ianuarie a.c., în jurul orei 11:45, poliţiştii din cadrul Secţiei 4 Poliţie au depistat un bărbat, de 48 de ani, din Cluj-Napoca, în timp ce conducea autovehiculul pe strada Ion Meşter, având o îmbibaţie alcoolică de peste 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat. În urma solicitării organelor de poliție de a se supune recoltării probelor biologice, acesta a refuzat în mod expres, deși i s-a adus la cunoștință că refuzul recoltării de probe biologice constituie infracțiune la regimul rutier. Având în vedere probatoriului administrat, poliţiştii l-au reţinut pentru 24 de ore pe bărbat, cercetările fiind continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, faptă prevăzută de Codul penal”, a declarat, referitor de acest eveniment rutier, Biroul de Presă al I.PJ.Cluj.

Articolul Şofer profesionist reţinut după ce, beat-mort, a blocat circulaţia în Mănăştur şi a făcut show total la I.M.L. Cluj! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Pe lângă decizia CCR care intervine în domeniul prescripției și va salva pe mulți inculpați de condamnări, Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată ca în luna martie să se pronunțe vizavi de aceeași problemă: ”dacă termenul de prescripţie se întrerupe prin actele de procedură comunicate inculpatului sau acesta nu se mai întrerupe, nefiind legiferat în prezent prin ce acte se întrerupe cursul termenului prescripţiei”. Procesul în care este ridicată această problemă de drept se judecă în instanțele clujene. În cadrul dosarului, Rozalia Păcurariu, soția fostului senator clujean democrat, Iuliu Păcurariu, este judecată în Dosarul Flora pentru ”falsul în înscrisuri sub semnătură privată”. Dacă ÎCCJ va decide că termenul de prescripție nu se întrerupe prin actele procedurale, ea, soții Bor și ceilalți inculpați ar putea scăpa de acuzațiile penale.

Cu câteva zile înainte de Crăciun, Emilia și Nicolae Bor, Rozalia Păcurariu (soția fostului senator PD Iuliu Păcurariu, cunoscut și după porecla ”Peco”), Nicolae Pintea și Anca Mirela Toșa, au invocat Înalta Curte de Casație și Justiție să se pronunțe în următoarea chestiune de drept: ”Dacă termenul de prescripţie se întrerupe prin actele de procedură comunicate inculpatului sau acesta nu se mai întrerupe, nefiind legiferat în prezent prin ce acte se întrerupe cursul termenului prescripţiei. II. Dacă actele de întrerupere a cursului termenului prescripţiei răspunderii penale îndeplinite sub imperiul Codului penal anterior sau al Noului Cod penal până la data publicării Deciziei CCR nr. 297/2018 îşi produc efectele şi ulterior acestei decizii”.

Cererea a fost făcută în cadrul procesului de falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art.322 NCP) în care cei enumerați anterior sunt judecați. Acest proces face parte dintr-o lungă saga din justiția clujeană, Dosarul Flora. În cadrul proceselor, pentru că sunt zeci la număr, se dispută patrimoniul fostei societăți Flora care deține spații comerciale extrem de valoroase în tot orașul. În cadrul acestei afaceri s-au constituit două tabere: una formată din soții Bor și Rozalia Păcurariu, iar cealaltă dintr-o serie de mici acționari, reprezentați de Gheorghe Dunca. Dacă Dunca spune că sub conducerea Emiliei Bor s-au vândut ilegal spaţii comerciale şi s-au plătit avocaţi, Bor spune că Dunca a falsificat un registru prin care s-a autointitulat administrator la SC Flora.

Însă, în urmă cu doi ani Judecătoria Cluj Napoca i-a condamnat, pe fond, fără acord de recunoaștere pe cei din ”tabăra” Bor. Sentința a fost contestată de atunci, ajungându-se la sesizarea ÎCCJ.

Scandal vizavi de Palatul Justiției

Sediul social al SC Flora SA se află pe strada Dorobanţilor, vizavi de Palatul de Justiţie, iar de-a lungul anilor clujenii au putut vedea bătăile purtate între tabăra Dunca şi Bor&Păcurariu, la care au participat jandarmi, bodyguarzi şi acţionarii acestei societăţi. Pe de o parte, Gheorghe Dunca îşi acuză adversarii de falsuri şi abuzuri şi a făcut mai multe plângeri la poliţie şi parchet, însă toate au primit neînceperea urmăririi penale. La sfârşitul lunii octombrie 2010, Gheorghe Dunca a obţinut la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o sentinţă-ÎCCJ-(decizia 3608 din dosarul 230/1285/2008) favorabilă lui, în sensul că după un lung şir de procese în care se dispută “paternitatea” asupra SC Flora, Curtea decide să respingă cererea prin care să se constate că în cadrul SC Flora structura acţionariatului este următoarea: SC Elboris-51%, Rozalia Păcurariu-24,36%, Emilia Bor-0,99%. În cadrul acestui proces, Emilia Bor şi Rozalia Păcurariu au fost reprezentate de avocaţii firmei Stoica şi Asociaţii, firma de avocatură a fostului ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica, iar Gheorghe Dunca a fost reprezentat Claudiu Brehar, fostul soţ al Luciei Brehar, judecătoare în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

“S-a reţinut că acest registru al acţionarilor SC Flora SA, a fost reconstituit, potrivit dispoziţiilor legale, prin hotărârea Consiliului de Administraţie al societăţii pârâte din data de 11 iulie 2002. Ţinerea acestui registru era obligatorie, iar recurenta-reclamantă, Păcurariu rozalia are o culpă în ceea ce priveşte ţinerea acestui registru, ea nepredând actele pe care le deţinea în calitate de administrator al societăţii pârâte, după schimbarea sa din această funcţie”, se arată în motivarea sentinţei dată de ÎCCJ. Chiar dacă Dunca a obţinut această sentinţă irevocabilă, el spune nu a fost lăsat să ia actele societăţii pentru a îşi exercita calitatea de administrator.

“După această sentinţă am încercat să obţinem actele SC Flora pe care Bor şi Păcurariu le mutaseră de la sediul social de pe Dorobanţilor într-un punct de lucru că cică trebuia văruit. Când am fost cu executorul să luăm actele au venit niște derbedei şi au început să spargă geamurile şi uşa. Într-un final, cei de la firma de pază cu care eram au plecat şi derbedeii au ocupat încăperea unde sunt actele şi nu le putem lua. Am făcut şi plângeri la poliţie, da nu s-a întâmplat nimic. Sânt sigur că nu s-ar fi ajuns la situaţia asta dacă cei de la Poliţie şi Parchet şi-ar fi făcut treaba”, spune Dunca.

Acuzat că vrea să vândă “petalele” SC Flora

În replică, Emilia Bor, care prin firma Elboris ar deţine acţionariatul majoritar la SC Flora îl acuză pe Dunca că ar fi falsificat o serie de documente şi că interesul acestuia ar fi de a vinde spaţiile deţinute de Flora.

“Dunca face plângeri de opt ani pentru că scopul lui este să dizolve societatea şi să o vândă pe bucăţi. Eu sunt administrator de drept într-un registru, iar el a făcut alt registru în care el apare administrator, însă registrul ţinut de Dunca este un fals. El susţine că este acţionar cu circa 30% din acţiuni, dar majoritatea celor de la care susţine că a cumpărat acţiunile au dat în scris că nu i-au vândut niciodată acţiunile, aşa că sunt 61 de persoane care contestă modul în care Dunca a devenit acţionar cu 31%. Cine vrea să ştie  cum stau lucrurile ar trebui să întrebe oamenii. Toţi sunt mulţumiţi, în afară de el si de un grup de un grup de persoane care îl susţin. În SC Flora, preşedinte sunt eu, cu 51%, iar împreună cu doamna Păcurariu, deţinem 70% din acţiuni. Iniţial, în cadrul Flora, Dunca a fost cenzor iar apoi a devenit acţionar, dar sunt 61 de persoane care, iniţial, ne-au vândut nouă acţiunile lor pentru ca apoi să apară că i le-ar fi vândut lor. Ei compun 31%, adică acţiunile lui Dunca”, spune Emilia Bor.

În cadrul SC Flora SA există două registre de administrare paralele. Pe de o parte, conform certificatului constatator nr. 15073/07.10.2004 al ORC Cluj (Oficiul de Registru al Comerţului) se “atestă faptul că Dunca Gheorghe este administrator şi preşedinte al consiliului de Administraţie al pârâtei SC Flora”, iar pe de altă parte, conform certificatului 119740/18.11.2010 Rozalia Păcuraru este administrator al aceleiaşi societăţi.

Conform Legii 84/2010, care stabileşte regulile după care se pot face înregistrările în cadrul societăţilor comerciale la Registrul comerţului, “dacă la cererile de înregistrare sunt depuse cereri de intervenţie, directorul oficiului registrului comerţului transmite instanţei întregul dosar, care cuprinde cererea de intervenţie, precum şi înscrisurile depuse în susţinerea acestora”. Conform lui Gheorghe Dunca, la fiecare înregistrare făcută în cadrul administrării SC Flora SA de către Păcurariu şi Bor, a depus o cerere de intervenţie, însă nu a fost luată nici o măsură. 

Decizia CCR vizavi de prescripție

La sfârșitul lunii aprilie 2018, Curtea Constituțională a României a emis o hotărâre vizavi de termenul în care poate fi dispusă prescripția faptelor penale. Potrivit documentului, care a fost publicat în Monitorul Oficial, ”admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Coriolan Secară și Nela Mirela Secară în Dosarul nr. 2.635/111/2014 al Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 aprilie 2018”.

Pe de altă parte, chiar dacă a fost publicată în Monitorul Oficial, Parlamentul nu a operat modificările aduse prin hotărârea CCR în Codul Penal.

Articolul Chichițele din prescripție ar putea să o scape de penal pe soția fostului senator clujean ”Peco” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul judecător și secretar de stat în Ministerul Justiției, poate este sau nu vinovat, asta numai Dumnezeu o știe și propria lui conștiința, dar un lucru este sigur: a avut parte de un proces nedrept, incorect, care a semănat mai curând cu o execuție politică.

Probabil că activitatea în Ministerul Justiției, intenția de a candida la CSM cu un proiect revoluționar, spun unele voci avizate din justiție, a deranjat și a devenit o țintă, intrând în vizorul celebrului binom SRI-DNA, iar din acel moment șansele lui la libertate au fost egale cu zero. Efectul celebrelor protocoale SRI-DNA, baza așa-zis juridică a acestui monstruos concubinaj, i-au anulat orice șansă la apărare și la un proces corect.

Dirijarea premeditată a acestuia pe celebrele culoare, mai întâi cel media, care i-a desființat imaginea, apoi cel al justiției care l-a bagat la pușcărie pentru cinci ani de zile, au distrus practic un om și o carieră, ca de altfel în sute de cazuri asemănătoare.

Atmosfera acestor ani seamănă izbitor până la identificare cu cea a anilor ‘50 din secolul trecut, când securitatea condusă la vârf de numeroși alogeni, cu comandă externă, cu aceeași specie locală de procurori și judecători aserviți, în cadrul luptei de clasă, au umplut pușcăriile de oameni care aveau o altă viziune asupra viitorului României.

Astăzi, s-a schimbat doar pretextul, lupta anticorupție, dirijată din nou din afară și pusă în practică de uneltele din interior, procurori și judecători, slugi ai statului paralel.

SRI, implicat în dosar

Șansa la libertate a lui Ovidiu Puțura, paradoxal este oferită de implicarea nelegală a SRI în anchetă și judecata sa, dar și a unei ordonanțe de urgență pregătită pentru completurile de judecată constituite nelegal, inclusiv cele de 3 judecători.Efectele acestei Ordonanțe constituie o șansă a celor care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite începând din 2014 și care ar putea beneficia de un recurs în anulare.

Ideea luptei anticorupție, ca și cea a luptei de clasă, nu a fost una autohtonă, ea a venit și a fost impusă din exterior, din partea partenerului nostru strategic cu concursul cozilor de topor în frunte cu Traian Băsescu. Ca și sovieticii care au controlat România folosind ca instrument lupta de clasă, partenerul strategic a dorit și a implementat așa- zisa luptă anticorupție din dorința de control total a acestei zone geostrategice, în primul rând a unor interese militare și economice. Au nevoie de o asemenea structură pentru a controla decizia politică și administrativă la toate nivelurile, demers prin care își asigură accesul neîngrădit la toate resursele, la toate obiectivele economice și la o piață lipsită de concurență internă, prin preluarea afacerilor de la agenții economici români și pentru a-și asigura o protecție eficientă pentru companiile lor. Acționând la comandă politică, sub pretextul luptei anticorupție, binomul SRI-DNA au distrus elitele românești din toate domeniile.  

Acest lucru nu înseamă că în România nu există corupție și nu trebuie luptat împotriva acestui flagel. Dar trebuie acționat în concordanță cu Constituția și legile țării, în condițiile existenței unui stat de drept, democratic, nu în maniera unor reglări de conturi în stil mafiot, cu structuri paralele și protocoale care exced și adaugă la lege.

Condamnat de judecătorii… Matei

Ovidiu Puţura, de profesie judecător, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei (MJ) în mandatul de ministru al lui Robert Cazanciuc, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe 20 iunie 2017, la cinci ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi trafic deinfluenţă, decizie care a menținut sentința dată pe 20 septembrie 2016 de Curtea de Apel București.

Neșansa lui Puțura, dacă se poate spune așa, au fost doi judecători cu numele de Matei: George Matei, de la Curtea de Apel București, și celebrul Ionuț Matei de la ÎCCJ din completul de 3 judecători, care l-au ”executat” eludând cele mai elementare drepturi procesuale în desfășurarea unui proces corect.

Recent, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului General a anunțat că va cerceta maniera în care completurile de 3 judecători pentru anul 2018 au fost aprobate de șefii Înaltei Curți. Conducerea ÎCCJ este acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual, existând totodată suspiciunea că hotărârea Colegiului de conducere nr.80/2017 prin care s-au aprobat Completurile de 3 judecători nu există în realitate. Și se pare că nu există începând cu anul 2014. Ca măsură reparatorie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, prin ordonața anunțată,vrea să le permitătuturor celor condamnaţi de completurile de cinci judecători (C5) de la Înalta Curte, declarate nelegal constituite de CCR în perioada 2014 – 2018, dar și celor condamnați în aceeași perioadă de completurile de 3 judecători, să depună contestaţii în anulare. Acest lucru ar înseamna o posibilă anulare a sentinţelor, rejudecarea apelurilor şi redobândirea de către contestatari, printre care și judecătorul Ovidiu Puțura, a prezumţiei de nevinovăţie.

Puțura spune că a fost executat de SRI

În prezent, fostul judecător este deținut în Penitenciarul Jilava, conform unor surse ANP, acesta are în penitenciar o conduită ireproșbilă, participă la toate programele de reeducare, drept urmare cu prilejul sărbătorilor de iarnă, acesta a beneficiat de o permise de 5 zile pe care a petrecut-o în București cu familia venită din Bistrița.

Din detenție, Ovidiu Puțura încearcă prin toate mijloacele legale să demonstreze că a fost victima unui proces politic, în care i s-au încălcat toate drepturile procesuale, iar judecata la care a fost supus a fost o execuție politică. În acest sens s-a adresat comisiei de control a SRI, condusă de senatorul Claudiu Manda, unde pe parcursul a 6 ore de audieria încercat să demonteze și să devoaleze mecanismul diabolic care acționează sub acoperirea luptei anticorupție, își execută țintele luate în vizor la comenzi politice. Puțura a oferit explicații comisiei despre cum se procedează cu repartizarea aleatorie a dosarelor ajunse în instanțe, cum se face pe calculator și cum poate un grefier să distribuie un anumit dosar către un judecător sau complet de judecată anume stabilit, dar și cum se procedează prin metoda ”coperta” și cum se derulează lucrurile ca prin distribuția ”aleatorie” un anumit dosar să ajungă la completul de ”execuție”.

În sprijinul celor devoalate, Ovidiu Puțura a prezentat o listă de persoane, judecători de la ÎCCJ pe care îi consideră oameni ai ”sistemului”,subliniind faptul, cu subiect și predicat, că are cunoștință de anumite persoane care sunt judecători și procurori, care aveau relații cu ofițeri din servicii și uneori făceau schimb de informații”. Este de menționat faptul că în Ministerul Justiției, Ovidiu Puțura a fost responsabil al Structurii de Securitate a instituției.

Ulterior aprecizat că judecătorul (George Matei) s-a întâlnit cu generalul Dumbravă, pentru a primi soluția în plic, iar pretexul cu starea de rău în sala de judecată și nevoia de a bea un ceai a fost acoperirea acelei întâlniri.

Pe aceeași linie a devoalării binomului malefic SRI-DNA, a mai arătat că anumiții procurori cu funcții importante pentru a fi motivați în dosare deschise la comandă de către subordonați, au fost amenințați la rândul lor cu dosare penale. Referitor la propriul dosar, arătă că a fost atenționat de cineva de la SRI, că judecătorul cauzei lui la fond, la Curtea de Apel București (George Matei), va fi contactat de cineva de la SRI, pentru ca soluția să fie cea care se dorește, adică condamnare la închisoare. Astfel acesta a relatat un episod din timpul judecării la fond a cauzei. ”Când dădeam o declarație, judecătorul a solicitat o pauză. Voia să bea un ceai că nu se simpte bine, întâmplarea face ca atunci să fie și domnul general Dumbravă de la SRI acolo”, a spus Puțura.

A mai relatat faptul că ancheta și procesul în care a fost implicat au fost generate de un ”deranj” pe care l-a provocat unui oficial de rang înalt din SRI și că toate problemele lui vin din zona respectivă și că a știut că va fi condamnat și la câți ani din surse SRI.

Informații de ultimă oră arată faptul că și completurile de 3 judecători constituite începând cu 2014, se năruie, fiindcă justițiabilii nu au avut parte de repartizare aleatorie a judecătorilor, aceștia fiind puși cu mâna, iar mii de procese stau sub spectrul nulității, inclusiv dosarul în care a fost judecat și condamnat Ovidiu Puțura.

Un alt argument că Ovidiu Puțura nu a beneficiat de un proces corect este oferit de o situație cu totul absurdă. Acesta a fost condamnat pentru dare de mită de Înalta Curte, deși chiar Înalta Curte, în 7 iunie 2017, a admis cererea judecătorului și a dispus sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a art. 290 alin. (1) Cod penal privind darea de mită:„Admite cererea formulată de apelantul-inculpat Puțura Ovidiu și dispune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 290 alin. 1 Cod Penal. Definitiva”

Altfel spus, completul de 3 judecători de la ÎCCJ a dispus condamnarea lui Ovidiu Puțura pentru un articol care a fost trimis la CCR.În aceste condiții, după o logică elementară apare o întrebare. Ce s-ar fi întâmplat dacă CCR decidea ca art. 290 alin. (1) Cod penal privind darea de mita, pentru care a fost condamnat Puțura, ar fi fost declarat neconstituțional? Inevitabil,Ovidiu Puțura, ipotetic trebuia să formuleze o nouă acțiune în instanță pentru anularea pedepsei pentru dare de mită. Pe cale de consecință de aici apare o nouă întrebare. Nu era mai corect ca în cazul lui procesul din instanță să fi fost suspendat până la pronunțarea unei decizii de către CCR?

În final decizia CCR nu a fost în favoarea lui Puțura, excepția de neconstituționalitate a fost respinsă. Decizia 464/2017 referitoare la respingerea acesteia, a fost publicată în M.O al României la data de 26 octombrie 2018.

Articolul Judecătorul Ovidiu Puţura, la un pas de libertate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

A

Scandalul momentului îl are, din nou, în prim plan pe Dacian Cioloș și noul său partid înființat – PLUS. Istoricul Marius Oprea, căruia i se mai spune și ”vânătorul de securiști”, a publicat un articol în care susține că în spatele înregistrării Partidului Libertății, Unității și Solidarității condus de Dacian Cioloș se află Alexandru Iordache, fondatorul firmei de avocatură ”Iordache &Partners”, fost maior de Securitate înainte de 1989 şi coordonatorul anchetei penale împotriva istoricului. Dacian Cioloș încearcă acum să-și spele păcatele și au urmat diverse reacții din partea fostului premier: ba a declarat că sigur oricare dintre noi avem legături cu Securitatea, ba că nu asta a vrut să zică, ba că nu a știut nimic despre tatăl lui Adrian Iordache care a înregistrat partidul la tribunal. Se pare că Iordache nu este singurul cu bile negre, și fostul avocat al Mișcării România Împreună a fost acuzat de Guvernul României de abuz în serviciu, notificare ce a ajuns pe masa procurorilor DNA.

Ce susține, pe scurt, Marius Oprea

”<<Eminența cenușie>> din spatele partidului condus de Dacian Cioloș este de fapt o mai veche cunoștință: anchetatorul meu de la Securitate, fostul maior de la Direcția de cercetări penale, Alexandru Iordache”, scrie Oprea în materialul său.

„Toți fondatorii, aşa cum apar pe site-ul Tribunalului Bucureşti sunt de la Casa de avocatură „Iordache &Partners”, fondată în 1992 de Alexandru Iordache, personaj care mi-e mai cunoscut mie, lui Caius Dobrescu și Sorin Matei drept ”maiorul Alexandru” de la Securitate, coordonatorul anchetei penale la care am fost supuși în vara anului 1988. Secretarul general al partidului condus de Dacian Cioloș este Iordache Adrian Alexandru (”managingpartner” la „Iordache Partners”) și fiul fostului nostru anchetator, ”maiorul Alexandru”, de la Serviciul de anchete penale al Securității Municipiului București. Preşedintele partidului este o anume Daneş Raluca Florina (senior associate la firmă) și vicepreşedinte este Iordache Iulia (soţia secretarului general și nora lui Alexandru Iordache). Partidul Libertății, Unității și Solidarității condus de Dacian Cioloș a fost înființat, așadar, ca partid de familie al fostului meu anchetator de la Securitate”, continuă el.

Amintim că, potrivit datelor de la Registrul Partidelor Politice, Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate, denumirea prescurtată: PLUS, a fost înregistrat în urma deciziei pronunțate de Tribunalul Bucureşti în data de 26 octombrie 2018, decizie rămasă definitivă.

”Spovedania” lui Cioloș

Fostul premier Dacian Cioloş a afirmat că nu a ştiut, iniţial, cine sunt cei care înregistrează noul partid PLUS, că nu a făcut o analiză a familiei lui Adrian Iordache şi că acesta nu doreşte să facă politică, doar s-a implicat pentru a ajuta acest proiect.

Dacian Cioloş a declarat, într-o conferinţă de presă, că avocatul Adrian Iordache a înregistrat PLUS împreună cu soţia sa şi cu o angajată de la cabinetul său.

El a precizat că cei trei fondatori (Daneş Raluca Florina – președinte, Iordache Iulia – vicepreşedinte și Iordache Adrian Alexandru – secretar general) au făcut acest demers pentru a ajuta acest proiect politic, dar nu au intenţia de a face politică şi nu se vor regăsi în structurile de conducere ale partidului.

Cioloş a mai spus că nu a făcut analiza situaţiei familiei lui Adrian Iordache şi că nu ştia cine este tatăl avocatului.

”Deci domnul Adrian Iordache a fost unul din iniţiatorii acestui proiect. Este un avocat serios, profesionist, competent. Evident că noi nu am făcut analiza situaţiei familiei dânsului atunci când dânsul a luat această iniţiativă. Nu ştiam cine este tatăl dânsului şi nici nu m-a interesat, nu facem dosare de cadre pentru colaboratorii noştri, ne bazăm strict pe ce înseamnă ei, persoanele respective, competenţa lor şi nu rudeniile, familia părinţiiş.a.m.d. Eu cred că e important să înţelegem că în societatea pe care o dorim fiecare trebuie să fie responsabil pentru actele sale, pentru faptele sale. Dacă cineva din familia dânsului sau din altă parte a încălcat legea sau sunt alte probleme, cred că sunt instituţii care trebuie să îşi facă treaba şi să ia decizii în această direcţie”, a explicat Cioloş..

Fostul premier crede că este nevoie de oameni cinstiţi în politică, nu de persoane care ajung la putere să îşi corecteze cazierele sau să îşi umple buzunarele de bani.

Guvernul l-a acuzat pe Tiberiu Petrescu de abuz în serviciu

În trecut, și Tiberiu Ionuț Petrescu, avocatul care s-a ocupat de înființarea partidului Mișcarea România, s-a aflat în mijlocul unui scandal privind prejudicierea Poștei Române. Concret, în anul 2013, comisia de control a Guvernului a verificat contractele pe care Poșta Română le-a avut cu S.C Smart Telecom Solutions S.R.L, S.C PoshSolutions S.R.L și S.C G4S Cash Solutions S.R.L.

În urma verificărilor s-a stabilit că Poșta a încheiat contracte păguboase cu cele trei firme, contracte în urma cărora Poşta Română a fost prejudiciată cu peste 8 milioane de lei.

Controlul la Poşta Română a avut la bază solicitări transmise de DirecţiaNaţionalăAnticorupţie (DNA) în martie şi aprilie 2013 se arată în sinteza raportului, transmisă de Guvern. Verificările au vizat împrejurările în care au fost încheiate, puse în executare şi au încetat trei contracte: două contracte de asociere în participaţiune încheiate cu SC Smart Telecom Solutions SRL, în 2006, repectiv cu SC Posh Telecom Solutions SRL, în 2009, şi unul de prestări servicii din 2006, încheiat cu SC G4S Cash Solutions SRL.

Printre cei implicați în acest scandal a fost și Tiberiu Ionuț Petrescu care pe vremea respectivă era director adjunct al Companiei Naționale Poșta Română. Potrivit raportului de control, Tiberiu Petrescu și încă șapte angajați ai Poștei au fost reclamați pentru exercitarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi de abuz în serviciu, pentru încheierea contractului cu SC Posh Telecom Solutions SRL, cauzând o pagubă de 1.1 milioane lei în patrimoniul Companiei Naționale ”Poșta Română” SA și obținerea unui avantaj patrimonial de către SC Posh Telecom Solutions SRL.

Ancheta DNA

Tiberiu Ionuț Petrescu, precum și alți reprezentanți ai Poștei Române nu au fost trimiși în judecată. În schimb, în 2015, procurorii DNA au găsit vinovații, dispunândtrimiterea în judecată a inculpaților Ștefan Gheorghe (la data faptelor primarul municipiului Piatra Neamț și vicepreședinte al unui partid politic, pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de influență, spălare a banilor (8 acte materiale), instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul), Florin Aurelian Ciobotaru (la data faptelor director general adjunct, coordonator al Direcției comerciale din CN Poșta Română SA, pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul), Cosmin Dragoș Mihăilescu (pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul), Marian Constantinof(om de afaceri care controla printr-un interpus SC Posh Telecom Solutions SRL, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul), Dan Mihai Toader și EmmanouilSorillos(director general al CN Poșta Română SA, respectiv, administrator al SC Smart Telecom Solutions SRL, la data faptei, pentru săvârşirea infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu).

Petrescu, consilierul ministrului

În anul 2012, Tiberiu Petrescu a ajuns consilierul ministrului Răzvan Mustea-Șerban, fost Ministru al Comunicațiilor și al Societății Informaționale în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Patru ani mai târziu, începând cu 2016, Tiberiu Petrescu a fost consilierul prim-ministrului Dacian Cioloș. Tot în anul 2016, Cioloș l-a numit pe Petrescu în conducerea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, fiind în Comitetul de Supraveghere.

După ce Dacian Cioloș a fost înlocuit de Sorin Grindeanu, Tiberiu Petrescu a fost și el eliberat din funcție. Guvernul Grindeanu a desfiinţat, în prima şedinţă, prin ordonanţă de urgenţă, Cancelaria premierului, ale cărei atribuţii, activităţişi personal au fost preluate de Secretariatul General al Guvernului.

În anul 2017, Tiberiu Petrescu a solicitat înregistrarea la OSIM a mărcii „Platforma România 100” și totodată, a fost avocatul care a reprezintat în instanţăMişcarea România Împreună, formațiunea pe care Dacian Cioloș nu a reușit să o înregistreze.

De asemenea, menționăm că și fratele lui Tiberiu Petrescu este de profesie avocat, respectiv Ovidiu Petrescu. Printre clienţii reprezentativi ai acestuia, se numără Roşia Montană Gold Corporation, Deva Gold, Toyota România, Inchcapeplc, Millenium Building Development (dezvoltatorul imobiliar al proiectului „Cathedral Plaza”), BravoInternaţional, Consiliul local al comunei Snagov, Bel Profile, Transenergo Group, Sabin Ivanof, Dan Puric, Tudor Furdui.

Articolul O pată neagră și în cariera celui care s-a ocupat de înregistrarea MRÎ. Avocatul Petrescu, acuzat de Guvernul României de abuz în serviciu apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Parlamentul European a adoptat, marţi, proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Faţă de textul anunţat iniţial, plenul PE a adoptat şi câteva amendamente. Unul dintre aceste amendamente se referă la comandarea protocoalelor SRI în justiţie.

Amendamentul 12 a fost propus de Josef Weidenholzer, din partea grupului S&D. Acesta a dorit modificarea punctului 4 al rezoluţiei.

Varianta din rezoluţie: „4. Invită autoritățile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională și să evite orice ingerință care ar putea afecta sistemul de control și echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;”

Varianta propusă şi adoptată: „Pune la îndoială legitimitatea protocoalelor de cooperare semnate între Serviciul Român de Informații și instituțiile judiciare; solicită autorităților române să instituie măsuri de protecție pentru a asigura o bază transparentă și legală pentru orice cooperare instituțională și pentru a evita orice ingerință care să eludeze sistemul de verificare și echilibrare; solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații; îndeamnă autoritățile române, inclusiv președintele României, să ia poziție publică în denunțarea acestor protocoale;”.

Articolul Parlamentul European îl obligă pe Iohannis să denunțe protocoalele de colaborare dintre justiție și SRI apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Articolul Judecătoarea Florica Roman: Comisia Europeană ascunde sub preș mizeria și abuzurile împotriva românilor făcute de o justiție care s-a subordonat serviciilor secrete apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În cadrul unui proces, o firmă din Alba Iulia a cerut Curții de Apel Cluj sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene într-o cauză în care aceasta a solicitat daune interese din partea Consiliului Judeţean Alba.

Este vorba despre firma Arion Trans SRL, care a pierdut procesul cu instituţia administrativă din Alba Iulia de la care a solicitat daune de peste 3 milioane de lei. Prin aceeaşi acţiune, firma privat a cerut instanţei din Cluj-Napoca revizuirea sentinţei definitive din martie 2018. Decizia Curţii de Apel Cluj-Napoca a fost pronunţată în 8 noiembrie 2018.

”Respinge cererea de sesizare a CJUE. Respinge cererea de revizuire declarată de SC Arion Trans SRL împotriva deciziei civile nr. 1403 din 08.03.2018 pronunţată în dosarul nr. 8583/117/2013 al Curţii de Apel Cluj, pe care o menţine în întregime. Decizia este definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 07.11.2018”, se precizează în dispozitivul deciziei de la Curtea de Apel.

Firma Arion Trans SRL a solicitat Consiliului Judeţean Alba suma de 1.370.166 lei reprezentând daune interese compensatorii la nivelul beneficiului nerealizat pentru perioada 2008 – 2013, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală aferentă, respectiv 30.000 euro, echivalent în lei, la cursul de BNR din ziua plăţii, reprezentând daune morale.

În total era vorba despre mai mult de 3 milioane de lei.   Procesul a făcut parte din seria de 3 cauze în care a fost implicat Consiliul Judeţean Alba după o licitaţie controversată organizată în 2007 pentru alocarea traseelor judeţene de transport călători din perioada 2008 – 2013. Acţiunea firmei private a fost respinsă de Curtea de Apel Cluj-Napoca pe motiv că era prescrisă.   ”Respinge ca prescrisă acţiunea formulată de Arion Trans SRL în contradictoriu cu pârâţii Judeţul Alba şi Consiliul Judeţean Alba. Respinge excepţia nulităţii raportului de expertiză. Încuviinţează onorariul definitiv în cuantum de 10.000 de lei pentru expert CM şi respinge restul pretenţiilor expertului cu acest titlu. Obligă reclamanta Arion Trans SRL la plata către expert CM a diferenţei de onorariu de 8.500 de lei. Decizia este definitivă şi executorie”, se afirmă în minuta sentinţei publicată pe portalul Curţii de Apel, din 8 martie 2018.

Articolul Curtea de Apel Cluj a respins solicitarea unei firme de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Consiliul Concurenței este așteptat să dea undă verde pentru preluarea companiei clujene Net Brinel, afacerea lui Marcel Borodi, de către grupul francez SNEF.

Compania franceză cu activităţi în domeniul energetic maritim şi infrastruc­turi industriale, care deţine în România compania de instalaţii şi automatizări in­dustriale Imsat, va deveni acţionar ma­joritar al grupului clujean Net Brinel, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii şi servicii IT de pe piaţa locală, conform unui anunţ transmis de Consiliul Concurenţei, care a transmis că analizează tranzacţia.

Articolul Marcel Borodi își vinde Brinelul unui concern din Franța apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Autoritatea de supraveghere Financiară (ASF) a refuzat să valideze numirea brokerului clujean Grigore Chiș în funcția de membru al Consiliului de Administrație Broker Cluj din cauza ”trecutului financiar furtunos” al lui Chiș. El a făcut parte din consiliile de administrație a unor mari companii precum Cemacon, Napochim, Sibex sau Remat. Brokerul clujean a mai fost refuzat de ASF pe motiv că nu putea îndeplini un management corect, prudent si eficient.

La începutul acestui an, cea mai mare instituție de brokeraj din Cluj a început cu stângul. Dacă în primele zile ale anului, directorul general adjunct, Cătălin Mancaş, a demisionat din funcţie, la mijlocul lunii Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a refuzat să îl valideze în funcția de membru al consiliului de administrație pe Grigore Chiș.

El a mai fost refuzat de ASF și în trecut. Nici în 2016 fostul director general al BRK Financial Group nu a primit avizul ASF pentru numirea ca membru în Consiliul de Administrație al BRK, deoarece nu îndeplinea criteriile privind asigurarea unui management corect, prudent si eficient.

ASF explica atunci faptul că Grigore Chiș nu a îndeplinit respectivele criterii deoarece “a încălcat în mod repetat legislația pieței de capital în perioada în care a deținut calitatea de conducător/director general al BRK Financial Group și a fost sancționat de către ASF/CNVM, tipul sancțiunilor aplicate, natura și gravitatea faptelor săvârșite, fiind aspecte de natură să conducă la concluzia că buna reputație a domnului Grigore Chiș este afectată”.

În octombrie  2017, ASF  a acordat amenzi cumulate de peste 150.000 de lei la BRK Financial Group (BRK), după ce a găsit nereguli în privinţa procedurilor interne, dar şi în evidenţa unor tranzacţii la intermediarul respectiv. Atunci, conducătorii Adrian Pop şi Grigore Chiş au primit amenzi de câte 22.500 lei, iar Georgiana Sava, în calitate de reprezentant al compartimentului de control intern, 12.500 lei. Contestația lui Grigore Chiș a fost respinsă în ianuarie 2018.

Se pare că, și acum, ASF a luat în calcul sancțiunile luate de Grigore Chiș. Potrivit unor surse, ASF a mai considerat că Grigore Chiș ar fi fost în conflict de interese, în cazul unor tranzacții efectuate în perioada când conducea societatea de brokeraj cu anumite companii unde el avea interese personale.

Brokerul clujean a fost contactat de Gazeta de Cluj pentru a explica situația în care se află. Inițial, a fost stabilită o întâlnire, dar ulterior el nu a mai răspuns invitației respective pentru a își exprima punctul de vedere.

Cum dispar 5 milioane de euro

În scandalul Harinvest, în care au fost implicați șefii Broker Cluj, ASF a sesizat DIICOT pentru manipularea pieţei de capital de către un fost broker de la BCR şi în legătură cu suspiciuni legate de trei angajaţi ai băncii, însă ancheta a rămas nefinalizată chiar dacă este vorba de un prejudiciu de aproximativ 5 milioane de euro care nu a fost recuperat.

În cazul fraudei, brokerul Maria Voinea de la Harinvest ar fi vândut acţiunile din portofoliile a 48 de clienţi pentru a acoperi pierderile rezultate din tranzacţionarea de produse structurate emise de Erste şi SSIF Broker. BCR şi SSIF Broker au fost contra-părţi în tranzacţii derulate de brokerul de la Harinvest.

În privinţa Băncii Comerciale Române, controlul a inclus verificarea unor aspecte privind tranzacţiile de tip sell-out (vânzare forţată, când un broker nu poate deconta tranzacţiile – n.r.), precum şi cele corelate cu acestea, derulate de bancă în perioada aprilie 2012 – noiembrie 2013, având contra-parte SSIF Harinvest.

În sesizarea DIICOT, ASF prezintă şi indiciile privind manipularea pieţei de către o persoană care la data evenimentelor avea calitatea de ASIF (agent pentru servicii de investiţii financiare – n.r.) în cadrul Harinvest, fără să precizeze numele acesteia.

Autoritatea menţionează că va urmări implementarea de către BCR a propriilor măsuri anunţate cu privire la reglementările interne.

ASF a aplicat luni şi o amendă, de 10.000 de lei directorului general al Depozitarului Central, Adriana Tănăsoiu, în cazul fraudei de la Harinvest, deoarece „nu a asigurat respectarea prevederilor Codului Depozitarului Central şi nu a dispus măsurile necesare pentru respectarea de către Harinvest a prevederilor Codului”.

Controlul derulat de ASF a constatat că „Depozitarul Central nu a efectuat verificări şi nu a obţinut informaţii referitoare la tranzacţia iniţială de cumpărare şi data decontării acesteia cu ocazia confirmării, prin semnarea Anexei nr. 6 la Codul BVB – operator de piaţă, a necesităţii introducerii în sistemul de tranzacţionare administrat de Bursa de Valori Bucureşti a tranzacţiilor de sell-out speciale iniţiate de SSIF Harinvest şi decontate în patru zile de decontare, prin prisma îndeplinirii tuturor condiţiilor cerute de prevederile (…) Codului Depozitarului Central”, se arată în comunicatul ASF.

Cazul investitorilor păgubiţi de la Harinvest a intrat în atenţia ASF şi ulterior a organelor de cercetare penală, după ce Depozitarul Central a folosit, la jumătatea lunii noiembrie, 500.000 de euro din rezerva Fondului de garantare pentru decontarea unor tranzacţii intermediate de Harinvest, întrucât firma de brokeraj nu a avut banii respectivi în cont în data decontării.

Depozitarul a recuperat banii de la Harinvest, care a fost nevoit să vândă acţiuni din portofoliu pentru a rambursa banii utilizaţi din rezerv fondului de garantare.

Deznodământul unui tun din lumea brokerilor: Nimic pentru nimeni!

Tabelul definitiv al creanţelor Harinvest cuprinde 137 de persoane, care au solicitat o sumă de 27,48 milioane de lei, din care a fost admisă o creanţă de 23,9 milioane de lei. Însă, majoritatea persoanelor păgubite sunt extrem de nemulțumite pentru că, în pofida faptului că a trecut mai bine de un an de zile de la demascarea acestei fraude, nimeni nu a fost reținut sau pus sub acuzare de procurori și nici un păgubit nu și-a recuperat prejudiciul.

Fănel Chirtu, directorul executiv al Fondului de Compensare a Investițiilor, spune că până acum 107 persoane au depus cereri de recuperare a prejudiciului, dar nimeni nu a primit nici un ban. ”Suma estimată conform acestor cereri este de aproximativ 4,9 milioane lei (luând în considerare plafonul maxim de 20.000 euro/ investitor). Având în vedere că Tabelul definitiv al creanţelor a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă în data de 7 aprilie 2015, iar termenul de depunere a cererilor este de 30 de zile de la această dată, lichidatorul mai acceptă cereri de compensare până la 7 mai 2015”, a declarat Chirtu.

Problemele Broker Cluj

În cadrul Broker Cluj au existat în ultimii ani o serie de dispute soluţionate în mai multe procese. Pe de o parte, procurorii DNA au acuzat conducerea Broker Cluj de mai multe fapte penale, iar, pe de altă parte, unul dintre foştii şefi ai acestei companii, Petru Prunea a dat în judecată firma. În urmă cu scurt timp, Prunea a pierdut procesul împotriva companiei pe care a condus-o. De asemenea, asupra Broker Cluj şi, implicit, asupra lui Petru Prunea au mai planat o serie de acuzaţii vizavi de manipularea pieţei din partea unei societăţi concurente pe piaţa de capital, STK Financial.

În februarie 2009, CNVM a suspendat pentru două săptămâni autorizația de funcționare a Broker Cluj, pentru că directoarea de la vremea respectivă de la sucursala SSIF Broker SA din Deva, Adriana Constantin, a făcut o fraudă de 870.000 de lei. Ea a indus în eroare un număr de 271 persoane prin folosirea unor mijloace frauduloase, cu ocazia încheierii unor contracte de intermediere pentru efectuarea de investiţii pe piaţa de capital, fără a le înregistra în evidenţele contabile. Persoanele respective au fost menţinute în eroare prin prezentarea periodică a unor înscrisuri contrafăcute (portofolii client) care confirmau în mod nereal calitatea de investitor.

În această modalitate, fosta directoare a produs în dauna celor 271 de persoane un prejudiciu în sumă de 7.798.546,53 lei (echivalentul a 1.818.436,45 euro).

Articolul ASF i-a dat cu flit lui Grigore Chiș, fostul șef al Broker Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Curtea Supremă a delimitat consumatorii de traficanții de droguri

În luna septembrie 2018, procurorii DIICOT Cluj i-au trimis în judecată pe Sorin Gadola pentru deținere de droguri pentru consum propriu și pe Mircea Ionuț Morariu pentru trafic de droguri. În urmă cu câteva zile, judecătorul s-a pronunțat asupra cauzei și l-a condamnat pe Morariu la închisoare cu suspendare, iar Sorin Gadola, unul dintre fondatorii festivalului Untold a primit doar o amendă penală. Este posibil ca această sentință să vină ca urmare a unei decizii pronunțate de Instanța Supremă care arată că pedepsele sunt mai blânde pentru consumatorii care își procură drogurile pentru uz propriu, legea fiind definită mai precis.

În cazul lui Șorin Gadola și Mircea Morariu, dosarul a fost început de polițiștii BCCO Cluj-Napoca care s-au sesizat din oficiu pentru infracțiunile de trafic și deținere de droguri pentru consum propriu. Rechizitoriul a fost întocmit de procurorul Emaneula-Varvara Oltean dela DIICOT Cluj. Pe scurt, din anchetă reiese că Sorin Gadola și-a procurat timp de trei ani cannabis, unul dintre dealerii săi fiind Ionuț Mircea Morariu ce se afla deja în atenția procurorilor.

„În perioada primăvara anului 2015- luna februarie 2018,  MORARIU MIRCEA IONUȚ. i-a vândut droguri de risc – cannabis – lui GADOLA SORIN, cu preţul de 50-60 de lei/gram, o dată/săptămână, câte 5 grame de fiecare dată, cu unele intermitente, care au durat în total cel mult 9 luni (în care intră şi perioada în care cei doi au urmat un tratament de dezintoxicare la o clinică)”, se arată în rechizitoriu.

Activitatea infracțională a celor doi a fost descoperită de către un investigator sub acoperire, care a aflat de prietenia dintre Morariu și Gadola.

În ceea ce îl privește pe Morariu, ce a fost timp de un an de zile administrator al Untold SRL, procurorul DIICOT arată că timp de trei ani, acesta a procurat cannabis de mai multe ori în vederea comercializării pe care l-a vândut mai multor persoane.

Condamnările lui Morariu-Gadola

În 23 ianuarie, Tribunalul Cluj a dispus condamnarea celor doi. Mircea Morariu a primit 2 ani și 20 de zile de închisoare cu suspendare condiționată, iar Sorin Gadola a primit o amendă penală de 12.000 lei.

Instanța l-a condamnat pe Mircea Morariu pentru ”trafic de droguri de risc în formă continuată şi efectuare de operaţiuni, fără autorizaţia necesară, cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive, în formă continuată, la pedeapsa de : – 1 (un) an şi 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc”. De asemenea, a fost condamnat pentru încă două infracțiuni, respectiv ”trafic de droguri de risc în formă continuată şi efectuare de operaţiuni, fără autorizaţia necesară, cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive, în formă continuată, la pedeapsa de: – 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive, în formă continuată. infracţiunea de deţinere, fără drept, pentru propriul consum de droguri de risc în formă continuată şi în acte materiale ale infracţiunii de efectuare de operaţiuni, fără autorizaţia necesară, cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive, în formă continuată, acte materiale pentru care sunt incidente dispoziţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în privinţa procurării de către consumatorul final a unor substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive la pedeapsa de: – 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, în formă continuată”.

Astfel, Tribunalul Cluj ”constată că infracţiunile de mai sus au fost comise de către inculpat în condiţiile concursului real de infracţiuni,  aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea şi anume aceea de 1 an şi 8 luni închisoare la care adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, adică de 4 luni şi 20 de zile, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de: – 2 (doi) ani şi 20 (douăzeci) de zile închisoare”.

Totodată, instanța îi interzice lui Morariu pe o durată de un an să ocupe funcții publice, iar pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Cluj-Napoca sau a Asociației Filantropice Medical Creștine Cluj-Napoca pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare. De asemenea, instanța a mai dispus confiscarea a aproximativ 20 de grame de cannabis rămase în urma analizelor chimice de laborator, cantităţi ridicate din locuinţa lui Morariu, în timpul percheziţiei domiciliare și confiscarea sumei de 25.450 lei ca urmare a vânzării de cannabis.

În cazul lui Sorin Gadola, Tribunalul Cluj l-a condamnat pentru două infracțiuni, respectiv, deținere, fără drept, pentru propriul consum de droguri de risc în formă continuată şi de efectuare de operaţiuni, fără autorizaţia necesară, cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive, în formă continuată.

Pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, instanța l-a pedepsit pe Gadola cu 12.000 lei amendă penală, ”adică echivalentul a 120 zile amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 100 lei (120 zile x 100 lei = 12.000 lei)”, iar pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni fără autorizaţie prealabilă cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, instanța l-a achitat pe Sorin Gadola, pe motiv că ”fapta nu este prevăzută de legea penală”.

De asemenea, judecătorul a dispus și în cazul lui confiscarea a 4,5 grame cannabis, a unui grinder și a unui telefon mobil.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

ÎCCJ, clarificări între consumatori și traficanți

În septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis o sesizare formulată de Curtea de Apel Suceava prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: ”Dacă activitatea de procurare, ca modalitate alternativă a operaţiunii cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, astfel cum această noţiune este definită de art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 şi incriminată la art. 16 din aceeaşi lege, se referă la procurare ca activitate legală de import, export ori intermediere de produse sau priveşte procurarea unor astfel de produse în orice împrejurare şi cu orice titlu, inclusiv de către consumatorul final al produselor susceptibile a avea efecte psihoactive”.

În acest sens, Curtea Supremă a pronunțat o decizie cu un impact major în toate cauzele instrumentat de DIICOT. Mai precis, judecătorii de la Instanţa supremă au lămurit ce anume înseamnă cuvântul „operator” din Legea 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive şi ce înseamnă „a procura” astfel de substanţe.

”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, stabileşte că: Procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie o operaţiune cu produse în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 şi intră sub incidenţa dispoziţiilor art.16 alin.(1) din acelaşi act normativ în ipoteza în care este efectuată în cadrul unei activităţi de import, export ori intermediere de produse.

Procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop, nu constituie operaţiune cu  produse în sensul art.2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 şi nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art.16 alin. (1) din acelaşi act normativ. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 septembrie 2018”, se arată în soluția ÎCCJ.

Cu alte cuvinte, persoanele care cumpără droguri în vederea consumului propriu vor fi pedepsite mai blând față de cei care le vând. Definirea acestor termeni vine în contextul în care realitatea din sălile de judecată a arătat că tot mai mulţi tineri prinşi cu substanţe interzise erau încadraţi la trafic de droguri, infracţiune gravă și aspru pedepsită.

Articolul Sorin Gadola, achitat pe motiv că ”fapta nu este prevăzută de legea penală” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Săptămâna care s-a încheiat a adus importante informații surpriză în spațiul public, multe dintre ele venite chiar de la Dacian Cioloș care a recunoscut, în sfârșit, că este rudă cu Virgil Ardelean, fostul șef al celebrului serviciu secret al MAI, ”Doi și-un sfert”. Un alt subiect controversat și dezbătut intens în presă se referă la procesul de adopție a fiului Vioricăi Dăncilă și pe care îl vom compara cu un alt subiect, cu adevărat de interes public și ascuns sub preșul autorităților statului.

Se deschide ”Cutia Pandorei”

Una dintre surprizele vine chiar de la Dacian Cioloș. După ce și-a dat cu stângul în dreptul aproape toată viața profesională când a venit vorba despre asumarea și recunoașterea unor fapte, în al 11-lea ceas, Dacian Cioloș iese în față și recunoaște că este rudă cu Virgil Ardelean, poreclit ”Vulpea”, fostul șef ”Doi și-un sfert”. Acest subiect a fost mult dezbătut și comentat în presă, însă până acum, Cioloș nu a dat explicații cu privire la acest aspect,clasificând aceste informații drept ”zvonuri”. De asemenea, Cioloş a mai explicat că sora sa este angajată la DGIPI Sălaj, actualul serviciu secret al Internelor.

”Suntem ceva rude, e de origine din Pericei (judeţul Sălaj -n.r.) şi dânsul, dar a ocupat responsabilităţi într-o instituţie democratică controlată de Guvern, de Parlament. Cred că suntem rude de gradul 3”, a declarat Cioloș într-un interviu acordat Radio Guerilla.

Despre sora sa, fostul premier a declarat că ”lucrează la DGIPI la Sălaj, se ocupă – dacă am reţinut bine – de administrarea documentelor clasificate din instituţiile subordonate MAI, adică de verificarea modului în care instituţiile subordonate MAI respectă legislaţia în privinţa păstrării documentelor clasificate”.Cioloș a mai dezvăluit și faptul că tatăl său a fost un milițian comunist.

Așteptăm ca Dacian Cioloș să recunoască și faptul că a fost președintele PUNR Tineret, așa cum a recunoscut, după o stare de negare, că a fost membru al Junimii Vatra Românească. Gazeta de Cluj a demonstrat, cu documente, că nu a fost doar un simplu membru, ci a deținut funcții de conducere și nu era doar un simplu participant la conferințe sau evenimente culturale, așa cum el susține.

Așa cum observăm, Dacian Cioloș se pricepe cu ”datul la întors”. Un alt exemplu este tot din această săptămână când de dragul partidului său, Cioloș aproape că ne-a făcut pe toți turnători la Securitate.

„Având în vedere cât de mulţi români au colaborat sau au lucrat cu Securitatea, sigur se poate „demonstra” că există cel puţin o legătură între oricare dintre noi și Securitate”, a postat Dacian Cioloş pe pagina sa de facebook, ca o reacţie la adresa unui articol semnat de Marius Oprea, în care se spune că partidul PLUS a fost înfiinţat de fostul său anchetator de la Securitate ”fostul maior de la Direcţia de cercetări penale, Alexandru Iordache”.

Dacian Cioloş a revenit ulterior asupra declaraţiei sale despre colaborarea românilor cu Securitatea, spunând, într-un interviu pentru Pressone, că nu a vrut deloc să spună acest lucru și că îşi cere scuze dacă a ofensat pe cineva. „Departe de mine intenţia de a spune că oricine poate să fie asociat cu Securitatea”.

Înfierea copilului de către Dăncilă VS implicarea soților Iohannis în traficul de copii

Înfierea copilului de către Viorica Dăncilă acum 29 de ani a fost un alt subiect intens dezbătut în această săptămână, după ce ziarul ”Libertatea” a luat această, considerată de mulți controversată, de a publica informații despre familie premierului Dăncilă. Potrivit publicației deținute de Grupul Ringier, fiul Vioricăi Dăncilă, Victor a fost înfiat în ianuarie 1990, când premierul avea 26 de ani și era profesoara. Jurnalista a prezentat de asemenea situația familiei lui Victor care trăiesc în sărăcie. Știrea nu s-a rezumat doar la această informație, ci a sugerat că adopția ar fi fost făcută ilegal pentru că i s-a făcut certificatul de naștere direct pe noul nume. Presupusa ilegalitate ar putea fi un motiv ascuns al articolului. Ulterior, s-a demonstrat că certificatul de naștere a fost făcut legal.

Ca urmare a acestui articol au urmat diverse reacții: unii consideră că acest subiect nu este de interes public și că jurnaliștii nu au dreptul de a intra în viață privată a unui om, fie și el premier, mai ales când este vorba despre un subiect atât de sensibil. Pe de cealaltă parte, sunt voci care o acuză pe Viorica Dăncilă de cinism ca urmare a interviului acordat emisiunii Sinteza Zilei. Una dintre ele este cea a jurnalistei Ioanei Ene Dogioiu, cunoscută ca o apropiată a binomului SRI-DNA și a mișcării #rezist care acuză pe ziare.com că această poveste este ”o imensă făcătură, o imensă manipulare menită să dea un impuls puternic imaginii premierului”.

Nu știm cu certitudine care a fost adevăratul motiv al publicării respectivului articol în ziarul ”Libertatea”, putem doar bănui, însă în acest context și în această isterie națională, mă întreb, de ce unii jurnaliști de investigații pe care, observăm, că îi preocupă subiecte precum adopții, nu au investigat un caz cu adevărat îngrijorător și de interes public, respectiv implicarea soților Iohannis în traficul de copii. Ba dimpotrivă, Ioana Ene Dogioiu a recunoscut că a șters un articol din publicația online ziare.com în care erau menționate și acuzațiile de trafic de copii căruia îi sunt aduse președintelui României. Ziare.com, dezvăluia, în 2009, că între cei Klaus Iohannis și Laura Codruța Kovesi a existat o relație de iubire, motiv pentru care fostul primar al Sibiului a scăpat de dosare penale.

„Cercetat și pentru trafic cu copii și organe. Iohannis mai are și un dosar de pe vremea candin Sibiu, inspectorul scolar Iohannis era acuzat de trafic cu copii, despre care se zice ca ar fi ajuns în băncile cu organ, potrivit AIM. El ar fi fost, însă, pus la adăpost de fosta lui iubita, Laura Codruța Kovesi, acum procuror general. În zona Sibiului se spune ca la începutul anilor ’90 între baschetbalista Kovesi și tânărul profesor Iohannis ar fi fost o relație de dragoste, iar mai apoi, ca procuror, Codruța l-a protejat pe actualul primar și l-ar fi scos din tot felul de încurcături, ajutându-l în ceea ce privește cercetarea penală sub acuza traficului de copii”, scria ziare.com în 2009.

Chiar dacă textul a fost șters din publicația online, aș vrea să văd jurnaliști precum Cătălin Tolontan sau Ioana Ene Dogioiu să investigheze acest subiect, cu adevărat de interes public și ascuns sub preșul autorităților statului.

Articolul Despre marea mizerie morală a lui Iohannis, Cioloș și a tristei prese aservite apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

CNAIR, prin DRDP Cluj a făcut o plângere penală împotriva firmelor Search Corporation, Primacons Group, în calitate de consultant al proiectului centurii Vâlcele – Apahida, și al antreprenorului proiectului, asocierea Impresa Pizzarotti și Tirena Scavi. Firmele sunt acuzate că au cauzat un prejudiciu de aproape 10 milioane lei prin decontarea unor lucrări de defrișare a zonei în care s-a construit centura de est a municipiului Cluj Napoca. Cu toate acestea, procurorii și instanțele nu au văzut infracțiunile.

DRDP Cluj, prin CNAIR, a făcut o plângere penală împotriva firmelor a făcut o plângere penală împotriva Search Corporation, Primacons Group, în calitate de consultant al proiectului centurii Vâlcele – Apahida, și al antreprenorului proiectului, asocierea Impresa Pizzarotti și Tirena Scavi pentru înșelăciune, fals în înscrisuri și uz de fals.

Asocierea Impresa Pizzarotti și Tirrena Scavi a decontat situații de lucrări, prin prezentarea unor înscrisuri false, lucrări pe care nu le-a executat producând un prejudiciu bugetului de stat. De asemenea, în plângerea penală mai este vizată și asocierea Search Corporation și Primacons Group, în calitate de consultant al lucrării, care a certificat situațiile de lucrări prezentate de constructor.

Într-o anexă a contractului pentru construirea Centurii Vâlcele – Apahida, la categoria lucrări ”Terasamente” erau specificate activitățile de curățare a tufișurilor și arbuștilor, doborârea copacilor cu diametru între 10 și 40 cm și scoaterea rădăcinilor. ”Activitățile au fost clarificate printr-o adresă a Direcției Silvice – Ocolul Silvic Cluj. Activitățile de exploatare forestieră și defrișare au început în luna martie 2007, conform certificărilor făcute de consultant, și s-au încheiat în luna noiembrie 2007. Chiar dacă depășeau cu mult cantitățile prevăzute în contract, ele au fost susținute ca fiind reale. Conform art 14.7 din contract, ”achizitorul, prin consultant, are obligația în vederea decontării, să controleze pe parcursul execuției, cantitatea și calitatea lucrărilor executate și să constate conformitatea lor cu specificațiile cuprinse în anexele din contract”, se arată în plângere.

Consultanță pe teren de la 500 km distanță

În conformitate cu clauzele contractuale încheiate între DRDP Cluj și asocierea Search Corporation – Primacons Group au fost înaintate spre plată certificate interimare de plată.

Plățile făcute de DRDP Cluj erau supervizate de CNAIR care, în luna februarie 2008 a emis o adresă.

Compania de drumuri cere lămuriri referitoare la cantitățile decontate anterior către antreprenor. Potrivit documentelor, reiese o cantitate decontată cantitativ și valoric foarte mare față de cea ofertată. ”De ce apar aceste cantități suplimentare și dacă schimbarea unor soluții solicitate de antreprenor și încă neaprobate le conțin, sau nu, pe acestea”, întreabă CNAIR.

La rândul ei, direcția clujeană a cerut consultantului Search Corporation lămuriri suplimentare pentru aceste situații de plată. Reprezentanții Search Corporation au regularizat cantitățile de lemn exploatat/defrișat, însă plățile inițiale erau deja făcute.

”Având în vedere faptul că reprezentantul Ocolului silvic a semnat o situație centralizatoare cu cantități de lucrări pe care nu le-a contestat, consultanța (SC Search Corporation, n.red.) consideră că aceasta a fost de acord cu situația prezentată”, se arată în plângerea penală.

În baza acestor situații, au fost adiționate la contractul inițial, cantitățile de doborâre a copacilor suplimentare, cantitățile respective rămânând în contract până la finalizarea obiectivului.

Însă, DRDP Cluj și CNAIR au cerut Ocolului Silvic o nouă inventariere a numărului de copaci doborâți. Motivele pentru care a fost cerută această expertiză constau în faptul că din declarațiile consultantului, măsurătorile nu au fost făcute ”fir cu fir” (fiecare arbore în parte, n.red.), ci pe eșantioane de 10×10 m, prin extrapolare. În al doilea rând, numărul copacilor tăiați nu corespundea cu cel prezentat de inventarul făcut de Ocolul Silvic Cluj, adică 13.812 copaci și 493 de cioate.

Mai mult, consultantul a făcut această expertiză fără a se deplasa la fața locului, ci tocmai din București.

Ocolul cu defrișările, privații cu banii

Astfel, CNAIR și DRDP Cluj au reținut sumele respective, însă constructorul a contestat această măsură. În 2011, Impresa Pizzarotti și Tirrena Scavi dă în judecată DRDP Cluj, are de câștig de cauză și recuperează banii.

”Conform celor comunicate de Ocolul Silvic Cluj,până în noiembrie 2007 s-au defrișat 9,2 ha, plus suprafața neacoperită cu arbori nevalorificabili de 14,6 ha, în total 23,8 ha, iar în anul 2009 s-au defrișat 7,6 ha după tăierea arborilor de către Ocolul Silvic Cluj. În urma acestor precizări, care până la acea dată (data procesului deschis de antreprenor, n.red.), DRDP Cluj constată că antreprenorul a prezentat documente false, solicită o nouă valorificare a decontării lucrărilor aferente. (…) Antreprenorul a solicitat la plată nejustificat, începând cu luna martie 2007 și până în noiembrie 2007 și din iulie 2009 – octombrie 2009, cantități de lucrări de tăieri de copaci, scoatere cioate și curățire tufișuri, certificate nejustificat de consultanța Search Corporation fiind achitate de către DRDP Cluj”, se arată în plângere.

Mai mult, antreprenorul nu putea să execute tăieri de copaci întrucât nu deținea autorizația de exploatare a masei lemnoase, așa cum prevede legislația în vigoare. Exploatarea forestieră pe suprafața de 31.4 ha a fost executată de Ocolul silvic Cluj atât în regie proprie cât și pe bază de contract cu diferiți agenți economic atestați. ”În fapt, Pizzarotti – Tirena Scavi a tăiat doar 493 de arbori, pentru exploatarea cărora a fost sancționat de Ocolul Silvic Cluj, întocmindu-se proces verbal de infracțiune pentru că nu exista autorizație de exploatare care i-ar fi dat acest drept.

Cu alte cuvinte, cei incriminați în plângerea penală au declarat că au făcut lucrările de defrișare pe care, de fapt, le-ar fi făcut Ocolul Silvic Cluj.

Procurorul de caz și instanțele din Cluj nu au dat curs plângerii penale făcute de DRDP Cluj

”În baza art. 340 din C.p.p., Constată ca fiind tardivă completarea la plângere înregistrată la data de 17.10.2018 de către petenta C.N.A.I.R S.A., prin D.R.D.P. Cluj. În temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C.p.p., respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de către petenta C.N.A.I.R S.A., prin D.R.D.P. Cluj, împotriva ordonanţei din data de 03.09.2018, emisă în dosarul nr. 100/II/2/2018 de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj. În temeiul art. 275 alin. (2) şi (5) din C.p.p., obligă petenta la plata sumei de 100 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu”, arată soluția pe scurt a Judecătoriei Cluj Napoca.

Până la închiderea ediției, reprezentanții firmelor care s-au ocupat de proiectul centurii Vâlcele – Apahida nu au emis un punct de vedere.

Centura de diamant

Centura Vâlcele Apahida (24 de kilometri) a costat circa 200 de milioane de euro.  În mare parte, Emil Boc a trasat această centură pe un studiu de fezabilitate comandat de Miron Mitrea pe vremea când acesta era ministrul Transporturilor şi PSD-iştii, care conduceau Clujul, îi cereau lui Mitrea să dea bani pentru acest proiect. Traseul Vâlcele-Apahida are o lungime de 23,612 km, studiul de fezabilitate a fost făcut în 2004, adică în faza incipientă a proiectării drumului, iar în 2006 studiul de fezabilitate a fost actualizat şi avizat de CNADNR.  În pofida faptului că drumul trece prin pădure, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj a considerat că nu este necesară o evaluare a impactului asupra mediului pe care îl va avea defrişarea unei suprafeţe de peste 38,5 de hectare de pădure. Pe de altă parte, o serie de specialişti în Stiinţa Mediului care au dorit să îşi păstreze anonimatul, susţin că au atenţionat că se vor produce alunecări de teren pentru că solul de pe o porţiune din centură este alcătuit din nisipuri, gresii şi conglomerate, straturi care sunt supuse pericolului erozional.

Pe lângă proiectanţii de la DP Consult, la această centură au  mai lucrat, în calitate de consultanţi,  şi firmele  Search Corporation şi Primacons Group. În total, valoarea acestor două servicii a costat la momentul licitaţiei proiectului 60 de milioane de lei vechi (ROL).

Search banul public

SC Search Corporation este una dintre cele mai prolifice companii la ”abonamentele” pe bani publici, în special la contractele privitoare la infrastructură. Anul trecut, firma  a câștigat licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru viitoare centură ocolitoare a Zalăului pentru suma de 3.396.505,99 de lei, fără TVA.

Search Corporation a câştigat la Cluj-Napoca contractul pentru realizarea unui studiu privitor la fluidizarea traficului din centrul oraşul (unda verde, n.red) pentru care firma lui Stanciu a primit peste 900.000 lei (fără TVA). Acesta nu este primul contract obţinut de Search Corporation, societatea primind în 2005 peste un milion de lei pentru realizarea altui studiu asupra traficului clujean. De numele lui Stanciu se leagă şi studiul de fezabilitate pentru realizarea Autostrăzii Transilvania. Firma Search Corporation colaborează cu firma Primacons, condusă, potrivit unor surse, de Stanciu prin soție, firmă la care a lucrat și nepoata lui Emil Boc.

Firma lui Michael Stanciu a lucrat și pentru studiile de fezabilitate care au fost făcute la centura Vâlcele Apahida.

Articolul Plângere penală împotriva consultantului și constructorului Centurii Vâlcele – Apahida. Procurorul de caz nu vede un prejudiciu de 10 milioane de lei! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ne pregătim de cea mai urâtă campanie electorală din ultimii 20 de ani. Anul acesta se poate câştiga tot sau se poate pierde aproape tot de către toţi participanţii majori la alegeri.

Să luăm la rând primele alegeri, cele pentru Parlamentul European. Niciodată până acum aceste alegeri nu au stârnit mari pasiuni decât pentru cei ce se aflau pe poziţii eligibile care le asigură potrivi normelor europene o sumă de aproximativ un milion de euro net pentru fiecare parlamentar  şi o pensie îndestulătoare de câteva mii de euro ca asigurare pentru o bătrâneţe liniştită. Şi asta în cazul obţinerii unui singur mandat de europarlamentar la care se mai adaugă şi imunitatea  care este mult mai cuprinzătoare în ciuda tuturor dezinformărilor decât cea a unui parlamentar autohton.

Acum PSD-ul trebuie să demonstreze în frunte cu mult hulitul preşedinte Liviu Dragnea că şi-a păstrat uriaşa popularitate cu care a câştigat alegerile în 2016 în ciuda tonelor de lături varsate în capul pesediştilor de către Securitate, opoziţie şi presa ticăloasă aservită lor in ultimii doi ani. Cred că în linii mari obiectivul pe care şi-l propune  PSD-ul de a obţine un scor apropiat celui obţinut în 2016 va fi atins. Din mai multe motive: creşterea pensiilor, creşterea salariilor bugetarilor în general şi cea a salariilor dascălilor şi medicilor în special în plus creşterea PIB-ului a fost susţinută în aceşti ultimi doi ani de când PSD-ul conduce alături de ALDE România, bunăstare care se vede nu numai în buzunarele bugetarilor (chiar exagerat) ci la nivelul întregii societăţi.

Pentru prima dată în istoria modernă un român în medie a cumpărat mai multe bunuri într-un an decât un ungur sau un croat şi asta în condiţiile în care PIB/locuitor din Croaţia şi Ungaria este superior celui din România.

În plus PSD-ul are cea mai mare reţea de primari, şefi de consilii judeţene, consilieri locali şi judeţeni care sunt prezenţi pe tot teritoriul României şi care ştiu şi pot să se mobilizeze.

De cealaltă parte a baricadei, PNL-ul este istovit de lupta dintre fostele fracţiuni provenite  din cele două partide PDL şi PNL pe de o parte iar ceea ce este mai grav, baza partidului cea formată din primarii şi consilierii locali este excedată de presiunile şi dosarele penale făcute de DNA , dosare multe dintre ele inventate de către odioşii procurori DNA doar pentru a-şi justifica salariile uriaşe şi privilegiile pe care le-au dobândit de “mici dumnezei.

Nimeni din conducerea PNL nu i-a apărat, iar PNL se comportă ca un partid jalnic acaparat la vârf în întregime de către Securitate şi al cărui mesaj, la nivelul parlamentar al PNL şi la vârful acestuia, se poate traduce prin sloganul afişat în stradă “DNA să  vină  să  vă  ia!”. Acesta este şi motivul pentru care în ultima vreme foarte mulţi membri PNL au trecut la ALDE care are toate şansele să se întărească şi să depăşească bariera morţii – fatidicul procent de 5% pentru a putea să şi respire dar să poată şi pretinde o felie mai mare din “plăcinta” guvernării. S-a ajuns chiar ca organizaţii întregi PNL să migreze la ALDE ceea ce a dus la desfiinţarea lor şi la reînfiinţarea unora noi cum este cazul fostei organizaţii PNL Mureş. Părerea mea este că alegerile europarlamentare vor aduce, de acea, un scor catastrofal pentru PNL şi o creştere moderată faţă de 2016 a formaţiunii lui Călin Popescu Tăriceanu.

Dar ce se întâmplă cu formaţiunile create în laboratoarele Securităţii: USR şi PLUS.

În primul rând nu cred că USR va merge la europarlamentare pe o listă comună cu partidul inexistent PLUS. USR de bine de rău are câţiva parlamentari, ceva consilieri locali si o anumită prezenţă în teritoriu . Dar USR are un electorat volatil şi toată ţigănia şi agresivitatea de care a dat dovadă în Parlament şi în presă sau pe stradă nu cred că le-a crescut popularitatea. Electoratul lor urban, educat este si foarte influenţabil şi foarte leneş. Nu ştiu câţi se vor mobiliza să meargă la vot când nimic fundamental nu poate să se schimbe pentru ei – adică pentru alegători – nu pentru cei de pe liste care sunt pe poziţii eligibile dar sunt foarte puţini. Aşa încât “plăcinta fiind mică USR n-are de ce să o împartă cu inexistentul partid  PLUS care în afară de mincinosul Dacian “Cioleu” Cioloş cu unchiul său generalul Virgil Ardeleanu şi generalul somer Florian Coldea n-are nimic sa ofere. Nici parlamentari, nici aleşi, nici organizaţii, nici membrii. Aşa că soarta lui Cioloş mi se pare pecetluită, PLUS singur nu are nici o şansă să intre în Parlamentul European. Doar dacă cei doi generali vor obliga USR să-l ia în cârcă pe nevolnicul din Pericei o să-I mai vedem mutra lui în politica românească. Sper să nu fie cazul.

Articolul De ce PSD va crește și PNL se apropie de dispariție apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) obișnuiește să verifice trecutul oamenilor care candidează pentru diferite funcții publice, pentru a depista dacă nu cumva aceștia au fost cadre ori colaboratori ai Securității comuniste. În fiecare an, CNSAS prezintă raportul de activitate al instituției. Ca în orice raport, în documentele publice sunt prezentate acțiunile, cheltuielile și achizițiile publice făcute de CNSAS pe anii trecuți. Totodată, în aceste rapoarte se mai află liste nominale ce cuprind nume cărora instituția statului le-a propus instanței stabilirea calității de colaborator sau lucrător al Securității. Ziarul ”Gazeta de Cluj” vă prezintă în lista completă a clujenilor care au trecut prin curtea Securităţii.

Elitele colaboraționiste cu Securitatea

De acuzații că ar fi colaborat cu Securitatea nu au scăpat nici profesorii universitari, care dețin funcții înalte și astăzi. Un exemplu este cel al lui Nicolae Man, în prezent având funcția de director departament la Universitatea de Artă și Design Cluj. De asemenea, Liviu Vasile Preda a fost Prodecan al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul UBB Cluj-Napoca, în prezent fiind profesor universitar al Departamentului de Psihopedagogie Specială din cadrul aceleiași instituții, deținând totodată și titlul de ”Profesor Emerit”.

Și fostul șef al Direcției Agricole Cluj, Grigore Onaciu a fost declarat de către instanță colaborator al Securității. În prezent, acesta este profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.

Pe lista CNSAS, identificat ca și colaborator al Securității se află și Călin Radu Solovăstru. Acesta a intrat în vizorul Consiliului pe vremea când era rector al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca. În prezent, Solovăstru este profesor universitar și prorector cercetare științifică și artistică în cadrul aceleași instituții.

Un alt colaborator al Securității este Sorin Mitu care în prezent este directorul Departamentului de Istorie modernă, Arhivistică și Etnologie din cadrul Facultății de Istorie și Filozofie UBB Cluj-Napoca.

Și preoții ”ciripesc” câteodată

Și preoții ortodocși turnau la Securitate. Printre aceștia se numără Alexandru Moraru, care are parohie în centrul Clujului, la Biserica Schimbarea la față de pe Bulevardul Eroilor. Acesta a fost membru în Consiliul de administraţie al postului de radio „Renaşterea” al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, şef de catedră, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeş Bolyai”, Preşedinte al Fundaţiei Culturale „Ioan Lupaş şi Alexandru Lăpedatu Cluj”. El face parte și dintre norocoșii beneficiari ai unei ”burse” sponsorizate de fosta Securitate, astfel că, înainte de 1989, el a studiat la Oxford. În 2011, preotul Moraru a fost deconspirat că făcea parte din tagma turnătorilor la Securitate, însă, la scurt timp de la publicarea deciziei care atesta calitatea de colaborator, ca între colegi, Patriarhul Daniel i-a conferit Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie acordată de Biserica Ortodoxă Română, pentru „importanta contribuţie la viaţa Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania”. Potrivit unui articol publicat în evz.ro, colaborarea cu ofiţerii de securitate a început în 1973, când Alexandru Moraru (pe atunci Găină, Moraru fiind numele de familie al soţiei, pe care l-a preluat la căsătorie) era un tânăr absolvent al Institutului Teologic de la Sibiu ce s-a angajat ca pedagog la Seminarul de la Curtea de Argeş. Securiştii au considerat că le poate da informaţii despre „numărul mare de turişti şi delegaţii culturale” care vizitează mănăstirea şi despre „foşti condamnaţi contrarevoluţionari” cu care acesta intra în contact.

În prezent, Alexandru Moraru este profesor dr. universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul UBB Cluj și totodată membru în Biroul Consiliului Profesoral, membru în Consiliul Facultății și membru în Biroul Consiliului de Catedră.

Un alt preot colaborator al Securității este Ioan Vasile Leb, care în prezent este profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Preotul Leb a fost recrutat în perioada liceului, iar relația s-a păstrat și ulterior. În perioada în care turna la securitate, Leb ținea predici și la Radio Europa Liberă.

De la Securitate la Psihiatrie

Și în cazul lui Mihai Traian Neamțu, instanța a stabilit că a fost colaborator al securității. Acesta a fost președintele Asociației foștilor deținuți politici din România (AFDPR), filiala Cluj. CNSAS a arătat în instanță că Mihai Traian Neamțu a fost condamnat la închisoare pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale, acesta fiind de fapt unul dintre semnatarii unei scrisori dușmănoase adresate Partidului Muncitoresc Român precum și lui Gheorghiu Dej. Încă din perioada detenției, ofițerii Serviciului 3 din cadrul Direcției Regionale Cluj au luat legătura cu Neamțu, care, în urma discuțiilor purtate, a fost de acord să sprijine în mod voluntar organele de securitate sub numele conspirativ de ”Musoara/Musora Ioan”, urmând să fie folosit în mediul foștilor condamnați politic. În acest sens, la data de 10.06.1964, a dat o declarație olografă. La data la care a fost pus în libertate, 31.07.1964, avea deja deschis dosarul de rețea nr. R 189283

În 1970, după absolvirea Facultății de Medicină Cluj, este repartizat în comuna Sintereag, motiv pentru care Inspectoratul Județean Bistrița-Năsăud solicită Securității Cluj trimiterea dosarului personal al lui Neamțu, apreciind că este util în munca informativă. Este preluat sub un nou nume conspirativ, anume ”Moraru Eugen” și folosit până în 1974 când revine la Cluj-Napoca la un curs de specializare. Astfel, la data de 27.11.1974 Serviciul I din cadrul IJS Cluj îl preia în legătură pe Neamțu, inițial pentru a fi folosit în dosarul deschis asupra numitului M.J., ulterior pentru cunoașterea activității unor persoane aflate în baza de lucru. Va rămâne ca sursă a acestei structuri a fostei Securități până în 1988.

În prezent, Mihai Traian Neamțu este medic psihiatru, având un cabinet particular. Până în 2015, acesta a lucrat și la Spitalul Clinic Județean Cluj, însă a fost dat afară:  ”Traian Neamțu, medic psihiatru și fost deținut politic a fost dat afară de la Spitalul Clinic Județean Cluj”, aflăm din presa locală.

Doi magistrați clujeni, dovediți de CNSAS că au colaborat cu Securitatea

Pe lista CNSAS se află mai mulți magistrați, însă doar unul era din Cluj, respectiv Lucian Cristea, fost judecător la Curtea de Apel Cluj. După ce a primit sentința de colaborator al Securității, acesta s-a pensionat, dar a trecut în avocatură, unde activează și în prezent.

”Pârâtul a fost recrutat în martie 1982 în calitate de colaborator, având numele conspirativ ”Puiu”, în vederea supravegherii informative a Colegiului de Avocați din Cluj, semnând chiar un angajament olograf cu acest nume. Din notele date de pârât rezultă că a reținut și furnizat informații ofițerului de legătură asupra unor aspecte relevate de către unele persoane cu privire la manifestări și atitudini contrare regimului de partid și statului, care și-au exprimat convingeri de a părăsi țara și a pleca în străinătate; care au denigrat aspectele de îngrădire a informațiilor din partea instituțiilor comuniste; a relatat aspecte exprimate verbal de colegi privind situația politică din țară și din alte țări comuniste, care minimalizau instituția țării noastre, relatau emisiuni ascultate la posturi străine de radio, cum ar fi de pildă Vocea Americii și Europa Liberă. (…) În calitatea sa a declarat și a semnalat aspecte ce contraveneau regulilor impuse de regimul comunist, furnizând informații privind elemente dușmănoase la adresa regimului. (…) Pârâtul a depus întâmpinare prin care a arătat că după ce a intrat la Facultatea de Drept din Cluj Napoca a fost repartizat să efectueze stagiul militar de 9 luni în Cluj, iar la terminarea stagiului a dobândit calitatea de sergent, în această calitate fiindu-i solicitate deseori serviciile asupra unor cazuri de corupție din România, iar, la vremea respectivă, a procedat în consecință, fiind ofițer de securitate în rezervă, însă această activitate este specifică gradului militar dobândit”, se arată în motivarea hotărârii.

Fostul procurorturdean Dan Grigore Dragoste (nume conspirativ: Gelu) a fost declarat colaborator al Securității de către Înalta Curte de Casație și Justiție. În 2015, magistrații ÎCCJ l-au condamnat definitiv pe fostul procuror al Parchetului Judecătoriei Turda la o pedeapsă de 6 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, producerea clandestină de produse accizabile, marcare cu timbre false și fals sub semnătură privată.

Și cu investitorii, și cu securiștii

Unul dintre foștii cei mai înalți funcționari publici din Ministerul de Finanțe, clujeanul Andrei Ioan Haas a colaborat înainte de 1989 cu Securitatea, potrivit unei hotărâri a instanței din februarie 2012. Andrei Haas a ocupat una din cele mai înalte demnități din Ministerul de Finanțe, și anume director la Direcția Mari Contribuabili din cadrul ANAF. Presa locală scrie că ascensiunea lui Haas a fost strict legată de evoluția politică a lui Emil Boc. Haas era director adjunct la Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Cluj, iar pe lângă această poziție, Haas a ocupat o serie de poziții publice ca și reprezentant al Consiliului Local Cluj-Napoca, în asocierea pentru construirea Cartierului Tineretului, o afacere care nu a avut succes. În prezent, Andrei Haas este consultant fiscal și administrează firma HCA Consulting SRL.

Lista Securității locale

La începutul lunii noiembrie 2011, Ioan Sallai a primit de la Curtea de Apel București verdictul de ”colaborator al Securității”. Tot același verdict a fost dat și de Înalta Curte de Casație și Justiție în martie 2013. Ioan Sallai este primar în comuna Sic 1996 și încă ocupă aceeași funcție.

Sallai a fost recrutat de Securitate în 1984, şi a trebuit să raporteze despre ”problema naţionaliştilor maghiari”. Potrivit documentelor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Sallai s-a ocupat de ”supravegherea persoanelor cu antecedente penale şi politice şi documentarea activităţii unor persoane naţionaliste maghiare din comună şi a activităţilor desfăşurate de turiştii străini care frecventează des comuna Sic, în special cei din Republica Populară Ungaria”.

Cazul edilului din Sic nu este singular. În aceeași perioadă electorală, ca urmare a depunerii candidaturii, CNSAS  a înregistrat la Tribunalul București o acțiune în constatare privind colaborarea cu Securitatea a fostului primar al comunei Mociu, Marton Horvath. Acesta a fost declarat oficial colaborator al Securității prin sentință definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit arhivelor, Horvath a semnat un angajament şi a dat note sub numele conspirativ de Chezan Dorel. O notă invocată de CNSAS în dosarul de constatare a calităţii de colaborator este cea semnată în 21 ianuarie 1985, în care Horvath, zis Chezan, a relatat o “ieşire duşmănoasă” a unui consătean în birtul satului. Acesta ar fi “cântat cântece vechi maghiare” şi ar fi adus injurii “comuniştilor din România”.

Acuzaţi de CNSAS că ar fi colaborat cu Securitatea în timpul regimului comunist sunt și Viorel Moldovan, fost consilier local din comuna Cătina și viceprimarul din Pănticeu, Ioan Vlaic. Pentru cel din urmă, instanța a hotărât că a fost colaborator al Securității, însă în cazul lui Viorel Moldovan nu figurează nicio mențiune despre parcursul procesului în care a fost implicat. În prezent, Viorel Moldovan este viceprimarul comunei Cătina.

Unul alt turnător la Securitate deconspirat de CNSAS este Andrei Attila Barta, fost membru C.L. la Mănăstireni. Potrivit notelor date de Barta, la ”modă” erau turnătoriile date împotriva Martorilor lui Iehova. Așa cum rezultă din cuprinsul Notei de Constatare nr. 01/1/3399  din 03.11.2009, pârâtul a fost recrutat la data de 18.12.1984, pentru supravegherea informativă din cadrul  C.A.P. Mănăstireni. A semnat angajament, preluând numele conspirativ de colaborator „DINU”. Ceea ce l-a recomandat  pe pârât ca fiind pretabil la recrutare, a fost faptul ca era „membru al grupei de sprijin a organului local de miliție, în care calitate și-a adus un aport substanțial la prevenirea și descoperirea  unor fapte antisociale. A dat dovadă de fermitate și vigilență, combativitate revoluționară față de cei care au fost pretabili ori au comis astfel de fapte. Susnumitul a furnizat până în prezent date de interes  pentru organele noastre, date ce au fost verificate și exploatate în luarea unor măsuri preventive”, arată referatul securistului.

Și în cazul fostului primar al Floreștiului, Gligor Gherman, instanța a atestat calitatea de colaborator al Securității. Potrivit documentelor, Gherman a avut numele conspirative de ”Cuc” și, ulterior, ”Flacăra”. Potrivit acelorași documente, Gherman avea ca loc de întâlnire unul dintre birourile UBB și pentru că a turnat la greu, Securitatea l-a recompensat cu 900 de lei.

Un alt proces câștigat de CNSAS este cel împotriva lui Ioan Burciu, fost membru al Consiliului Local Viișoara. Acesta a fost recrutat la data de 22.03.1985, ”pentru supravegherea informativă a unor elemente aflate în atenția noastră pe raza localității Viișoara”, arată notele de la Securitate. A semnat angajamentul, având numele conspirativ de colaborator ”Someș”.

Un alt fost consilier local declarat colaborator al Securității este Ionel Cobârzan din Măguri Rătăcău. Ionel Cobârzan a fost și președintele PSD Măguri Rătăcău, funcție din care s-a retras în februarie 2016.

Pe lista ”rușinii” se află și Ilea Ardeșean, fost consilier local din Rîșca care a pierdut procesul cu CNSAS. Cu toate acestea, Ilea încă este  membru în Consiliul Local din comuna Râșca, potrivit declarației de avere ce poate fi găsită pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.

Un alt colaborator al Securității a fost și Eugen Jecan. Până în 2011, acesta a fost membru în cadrul Consiliului Local din Dej și a făcut parte din Comisia de Învățământ – Cultură. De fapt, el a funcționat și înainte de 1989 în comisia de Învățământ, doar că în cadrul Securității clujene, unde a fost racolat ca informator ca să își toarne colegii de facultate și de muncă.

A fost recrutat de către lnspectoratul Județean de Securitate Cluj, pentru încadrarea informativă a unui coleg de facultate, iar ulterior, în anul  1984, a fost reactivat ca informator de către Securitatea Municipiul Dej pe linia problemei ”Învățământ”. În perioada 1985 – 1986, Jecan a fost reînregistrat în  calitate de colaborator de către lnspectoratul de Securitate al Municipiului Sibiu, după care, în anul 1987, a revenit la Dej și a fost reînregistrat în evidențele Securității Municipiului Dej. A semnat angajamentul, având numele conspirative de colaborator ”SPIC7”, ”SPIK” și ”MIRCEA”.

Tot pe lista ”neagră” a CNSAS se află și Călin Ioan Otvoș care deține și în prezent funcția de consilier local PNL în Baciu. Potrivit sentinței civile publicată în 18 ianuarie 2011, Otvos „a fost recrutat de către Inspectoratul de Securitate Cluj, la data de 04.12.1977, sub numele conspirativ <MARIN> pentru încadrarea informativă a colegilor săi de la Grupul școlar al Ministerului Industriei Ușoare. La aceeași dată a semnat angajament olograf.” Cu alte cuvinte, Otvos semnala organelor de securitate orice comentariu sau gest efectuat împotriva sistemului.

Cu toate că instanța a decis că Vasile Labor este colaborator al Securității, acesta este și în prezent consilier local la Chiuiești din partea PSD. Tot consilieri locali  încă în funcție, aflați pe lista ”neagră” a CNSAS sunt Ștefan Bakos (UDMR) din CL Chinteni și Laszlo Balazs din Săvădisla care a pierdut irevocabil procesul cu CNSAS.

Alți foști consilieri locali deconspirați de CNSAS ca fiind colaboratori ai securității sunt: Alexandru Kovacs din Ungurași, Florin Cornel Moldovan din Negreni, Simon Zolti din Tritenii de Jos, Vasile Nelu Roba din Măguri Rătăcu, Pascu Vomir din Ciurila, Ioan Boroș (fost candidat la Consiliul local Săvădisla), Iacob Câmpean din Cojocna, Mihai Trif din Jichișu de Jos. Nici fostul candidat  PER la Primăria Cluj-Napoca, Elemer Antal nu a fost lipsit de CNSAS.

La nivel județean, Teofil Pop fost membru PD-L și fost consilier județean a fost trimis și el în instanță de către CNSAS. Și în privința fostului consilier județean, Dorel Matiș, instanța a stabilit că acesta a fost colaborator al Securității. Pe această listă se regăsește și Axente Husar, fost consilier județean din partea PP-DD și fost șef la Pază și Protecție Cluj. Aceste este posesorul unei sentinţe definitive din partea ÎCCJ care admite faptul că Axente Husar a făcut poliţie politică. În 2016, acesta a demisionat din funcțiile pe care le deținea la CJ Cluj.

Pe lista CNSAS se află și Ioan Claudiu Cărpineanu, fost inspector șef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj.

Procese pierdute de CNSAS

În vizorul CNSAS s-a aflat și Bogdan Manole Decebal, fostul președinte PC Cluj. Verificările în cazul acestuia au fost începute după ce Decebal și-a depus candidatura la funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj. CNSAS a arătat la Tribunalul București că în perioada când era barman-ospătar la restaurantul-complex Cetate din Alba Iulia, liderul PC a fost recrutat de către ofițerii Securității. Astfel, pe 23 iunie 1988, Decebal Manole Bogdan a semnat un angajament, primind  numele conspirativ „DOINARU”. Acesta a transmis organelor fostei Direcții a Securității Statului note informative despre legăturile localnicilor din Alba și ale angajaților complexului Cetate cu turiștii străini, precum și atitudinea „nepotrivită” a unor colegi. În momentul în care era contactat de ofițerii de securitate, sursa Decebal Manole Bogdan se lăuda în fața acestora că este un vechi colaborator al Securității încă de pe vremea când era elev la Liceul Industrial nr. 4 Alba Iulia și apoi în timpul stagiului militar (1986-1988, UM 01750 și UM 01625 Aiud). Cu toate acestea, procesul a fost pierdut irevocabil de CNSAS.

Pe lista colaboratorilor ai Securității  s-a aflat și Florin Radu Borza, fost consilier județean PDL. Clujeanul a câștigat procesul cu CNSAS, însă, din păcate, în anul 2013 Radu Borza a decedat.

Articolul Lista completă a clujenilor deconspirați de CNSAS. Vezi unde și-a plantat Securitatea oameni și câți dintre ei ocupă în prezent funcții importante apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Lukacs Miklos Arthur, clujeanul acuzat de corupere sexuală a minorilor, a fost condamnat de judecătorul Ionuț Borlan de la Judecătoria Cluj Napoca cu suspendare și la plata a 4.000 euro cu titlu de daune. Chiar dacă a fost găsit vinovat, iar pedeapsa pentru această infracțiune se încadrează între 1 și 5 ani de închisoare, magistratul clujean a dispus eliberarea din arestul preventiv a clujeanului care și-a dat pantalonii jos în fața unei școli din cartierul Mănăștur pentru a-și arăta organele genitale unor eleve minore.

În cursul anului trecut părinții din Cluj Napoca au fost isterizați de faptul că un bărbat de 36 de ani, Lukacs Miklos Arthur, a fost surprins de profesorii și elevii de la Școala  Iuliu Hațieganu din cartierul clujean Mănăștur. Cadrele didactice au chemat poliția care l-a reținut preventiv pentru 24 de ore. Ulterior, din dispoziția judecătorilor și pe baza probelor de la dosar, el a fost arestat preventiv și trimis în judecată pentru infracțiunea de corupere sexuală a minorilor.

Dosarul a fost distribuit judecătorului Ionuț Borlan, care a fost numit în funcție prin decret prezidențial la Judecătoria Cluj Napoca în 2017. Dosarul a fost înregistrat la mijlocul anului trecut, iar în luna octombrie a început procesul pe fond. Procesul a durat aproximativ o lună de zile și, pe parcursul a trei termene, tânărul magistrat a decis să îl condamne pe Lukacs Miklos Arthur la o pedeapsă de 2,4 ani cu suspendare pe o perioadă de patru ani. Cu alte cuvinte, bărbatul care, potrivit declarațiilor de la dosar, nu se afla la prima abatere sau sub influența băuturilor alcoolice, ci era conștient de ceea ce făcea a fost lăsat liber. Cu condiția să plătească suma de 4.000 euro cu titlu de daune!

Cum scapă de pușcărie un bărbat condamnat pentru coruperea sexuală a minorilor

”În baza art. 396 alin. 2 şi 10 C.proc.pen. condamnă inculpatul LUKACS MIKLOS ARTHUR, în prezent arestat la Penitenciarul Gherla, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de coruperea sexuală a minorilor în formă continuată (două acte materiale), (…) interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a se afla la mai puţin de 100 de metri de unităţi de învăţământ în care sunt încadraţi minori (creşe, grădiniţe, şcoli şi licee) sau de cluburi culturale sau educative pentru minori, de a comunica cu persoanele vătămate Moldovan Augustina-Maria şi Florea Diana-Maria şi cu membrii familiilor acestora, de a se apropia de acestea la mai puţin de 100 de metri, de a se apropia de locuinţele şi şcoala persoanelor vătămate la mai puţin de 200 de metri (…) În baza art. 396 alin. 2 şi 10 C.proc.pen. condamnă inculpatul LUKACS MIKLOS ARTHUR, în prezent arestat la Penitenciarul Gherla, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri în formă continuată (…). În baza art. 38 alin. 1 – 39 alin. 1 lit. b) C.pen. contopeşte pedepse aplicate mai sus (2 ani închisoare, 1 an închisoare), aplicând pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din durata celeilalte pedepse, rezultând pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare. (…). În temeiul art. 91 C.pen. suspendă executarea pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare sub supraveghere pe o durată de 4 ani, termen de supraveghere stabilit conform art. 92 C.pen., care se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.  (…) impune inculpatului executarea următoarelor obligaţii, pe durata termenului de supraveghere: a) să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, b) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală în cadrul Asociaţiei Filantropice Medical Creştină Christiana.  În temeiul art. 93 alin. (3) C.pen., cu reţinerea art. 404 alin. 2 C.proc.pen., impune inculpatului, pe parcursul termenului de supraveghere, obligaţia prestării unei munci neremunerate în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile, în cadrul Primăriei mun. Cluj-Napoca sau în cadrul Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca. (…) În temeiul art. 399 alin. 3 lit. b) C.proc.pen. dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului Lukacs Miklos Arthur, dacă nu este deţinut, arestat sau reţinut în altă cauză, soluţie care se comunică Penitenciarului Gherla. (…) obligă inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 2000 de Euro (echivalentul în lei la data plăţii) cu titlu de daune morale. (…) admite acţiunea civilă exercitată de Ministerul Public în numele părţii civile FLOREA DIANA-MARIA, şi, în consecinţă, obligă inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 2000 de Euro (echivalentul în lei la data plăţii) cu titlu de daune morale. În temeiul art. 249 alin. 5 şi 7 rap. la art. 252 C.proc.pen. instituie măsura sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului în vederea reparării pagubei, până la concurenţa sumei de 4.000 de Euro. (…) În baza art. 112 alin. 1 lit. b) C.pen. confiscă de la inculpat în favoarea statului telefonul mobil marca Huawei, model ALE-L21, aflat în posesia organelor de cercetare penală. În baza art. 162 alin. 4 C.proc.pen. dispune restituirea către inculpat a cartelei telefonice SIM Orange cu seria 1510192009236A02 cu nr. de telefon 0748200415, aflată în posesia organelor de cercetare penală, la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe. (…) Executorie privind constatarea încetării de drept a măsurii arestării preventive, punerea de îndată în libertate a inculpatului şi luarea măsurii asigurătorii”, arată soluția pe scurt a instanței.

Statistică îngrijorătoare: majoritatea celor găsiți vinovați scapă de pușcărie

La nivel național sunt înregistrate peste 6.000 de dosare în justiție care au ca obiect al infracțiunii ”actul sexual cu un minor”. Multe dintre victime sunt fete și băieți, cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani, care cad pradă abuzurilor sexuale. Copiii ajung în brațele pedofililor prin diverse metode: sunt șantajați, păcăliți, constrânși, plătiți, etc, iar în cele mai multe dintre cazuri impactul emoțional și fizic pe care îl suportă este devastator pentru dezvoltarea lor.

În instanțele din județul Cluj și din jurisdicția Curții de Apel Cluj există 89 de cazuri de ”act sexual cu un minor”, iar în 58 dintre aceste cazuri pedeapsa dată de judecători a fost cu suspendare. Cu alte cuvinte, peste 60% dintre adulții care întrețin acte sexuale cu un copil scapă nepedepsiți!

Procentul ar trebui să fie îngrijorător pentru societatea românească, însă aceste situații par să fie acceptate în mod tacit.

Un vis împlinit!

La investirea în funcție, judecătorul Ionuț Borlan a declarat că abia așteaptă să ”intre în pâine”.

”Pentru mine e mai puțin important faptul că voi fi numit în funcție de către Președintele României la Judecătoria Cluj-Napoca. Ceea ce are însemnătate este că îmi voi definitiva un vis pe care mi l-am împlinit după absolvirea Institutului Național al Magistraturii și pe care l-am avut încă din primul an de facultate, respectiv acela de a fi judecător, cu toate consecințele și responsabilitățile care decurg de aici.”, a declarat pentru clujust.ro judecătorul Ionuț Borlan la investirea în funcție. El a absolvit Facultatea de Drept UBB Cluj și a urmat un master în științe penale la Universitatea București.

Până la 5 ani de pușcărie

Coruperea sexuală a minorilor

(1) Comiterea unui act de natură sexuală, altul decât cel prevăzut în art. 220, împotriva unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani, precum şi determinarea minorului să suporte ori să efectueze un astfel de act se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, atunci când:

a) minorul este rudă în linie directă, frate sau soră;

b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;

c) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.

d) fapta a pus în pericol viața minorului.

Articolul Justiția clujeană lovește din nou: Pedofilul din Mănăștur condamnat și eliberat din pușcărie apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Mai mulți clujeni, membri în partidul PLUS sunt revoltați de faptul că
pe lista Consiliului National al partidului PLUS a fost numit Sandu Băbășan, un om de afaceri controversat.

”Am primit astazi si am analizat lista cu membrii echipei propuse de Dacian Ciolos in calitate de candidat la conducerea PLUS. In aceasta lista regasim cu regret un nume care ridica mari probleme pentru imaginea partidului si a presedintelui sau. Este vorba de Sandu Babasan.
Acesta a fost o persoana cu un rol important intr-un partid nefrecventabil (PRM), fiind mandatar financiar al partidului. De asemenea este fratele lui Sergiu Babasan (fost candidat PRM la primaria Satu-Mare, inculpat penal). In acest caz insa asocierea dintre Sandu Babasan si Sergiu Babasan rezulta din rolul lui Sandu Babasan in cadrul SC KYO INC SRL. Inculparea lui Sergiu Babasan in urma scandalului care implica aceasta firma si primariile vatamate duce la
suspiciuni asupra implicarii administratorului firmei, Sandu Babasan, in actiuni nelegale. (Aceste date sunt mentionate in trimiterea la dosare la finalul mailului.)
Am intrat in acest partid convinsi de integritatea si competenta lui Dacian Ciolos, dovedita deja in timpul guvernarii sale, si continuam sa ne exprimam increderea si sustinerea deplina fata de el.
Consideram ca asocierea numelui lui Dacian Ciolos si a partidului PLUS cu persoane asupra carora planeaza suspiciuni rezonabile, si care au avut un rol important in PRM ridica mari probleme de imagine, cu un mare potential de discreditare a lui Dacian Ciolos si a PLUS. Este
posibil ca aceste suspiciuni sa fie ulterior inlaturate, dar este nefericita introducera unui nume problematic intre responsabilii la cel mai inalt nivel ai partidului, cu o mare expunere mediatica, despre care o simpla cautare pe internet aduce informatii nefavorabile. Aceasta persoana ar
aduce asadar un prejudiciu major de imagine. Asocierea cu PRM poate fi scanteia unui alt scandal mediatic – deloc favorabil imaginii partidului.
Am intrat in acest partid cu convingerea ca este diferit de vechile partide , si este format din oameni onesti si competenti, si am putut constata aceasta realitate in cursul implicarii noastre. Am decis sa ne implicam in platforma Romania 100 si in acest partid motivati de aceasta convingere si am investit in aceste activitati mult efort si timp pentru a construi o alta Romanie.
Acesta este si motivul pentru care alegatorii vor dori sa voteze PLUS la alegerile urmatoare. Prin urmare consideram ca ar fi o decizie inteleapta si responsabila ca o persoana asupra careai planeaza suspiciuni sa se retraga din aceasta echipa cu o foarte mare vizibilitate.
Desi am investit timp, energie, si am contribuit financiar la toate activitatile, nu facem aceste observatii din dorinta de a obtine functii, ci din sincera ingrijorare pentru imaginea lui Dacian Ciolos si a partidului. Nu dorim sa se poate afirma ca PLUS este la fel ca si restul partidelor.
Desigur este demotivant pentru membrii GIJ implicati cu trup si suflet sa nu beneficieze de recunoastere. Intelegem in acelasi timp ca aceasta structura este temporara. Trebuie insa sa fim sinceri si sa aratam ca in cazul in care o persoana cu o reputatie problematica beneficiaza
de totala incredere, astfel de semnale demoralizeaza puternic pe cei care au pus umarul la construirea structurilor in teritoriu, s-au dedicat campaniilor Fara penali in functii publice si Oameni noi. Oamenii valorosi, care nu accepta suspiciunea imposturii vor parasi partidul sau
alegatori derutati nu il vor vota la alegeri. Informatiile care sustin afirmatiile de mai sus sunt preluate de pe portal.just.ro si din presa
locala:

conform dosar 7958/296/2016 (archive) judecatoria Satu Mare http://portal.just.ro/296/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=29600000000129688&id_inst=296 . Firma Kyo Inc. SRL a fost mentionata in scandalul contractelor cu primarii (http://www.gazetademaramures.ro/scandalul-kyo-ramificatii-in-maramures-13523) (archive).
Acest scandal a dus la inculparea lui Sergiu Babasan, fratele lui Sandu Babasan (conform dosar 8480/200/2018/a1 jucatoria Buzau –
http://portal.just.ro/200/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=20000000000236291&id_inst=200)
(archive).
Listă cu toate dosarele în care este implicată societatea KYO INC SRL:
http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=KYO%20INC
Sandu Babasan a fost administratorul firmei (link) (archive)

Gazeta de Cluj a încercat să îl contacteze pe Sandu Băbăsan pentru a își exprima un punct de vedere, dar acesta nu a putut fi gasit.

Articolul Clujenii lui Cioloș revoltați că în PLUS ia decizii un traseist politic apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Printre firmele care s-au înscris la licitația pentru modernizarea zonei La Terenuri din Mănăștur se numără și asocierea firmelor Napotech Proiect, controlată de Mircea Abrudean (secretar general al PNL Cluj, n.red.) și Arhi Box, firmă care are în portofoliu realizarea mai multor ansambluri rezidenţiale sau pensiuni, patronată de LADA CALIN FLORIN, un agent de asigurări din Șimleul Silvaniei, județul Sălaj.

Abrudean a fost implicat în dosarul de corupție al fostului șef al CJ Cluj, liberalul Horia Uioreanu.

Pe lângă aceste două firme, au mai depus oferte Hentza Business, o firmă din Ilfov, care are contracte câştigate cu municipalităţile din Sibiu şi Braşov pentru amenajarea unui parc și a unei piste de biciclete. 

Cea de-a treia ofertă a fost depusă de Tehno Consulting Solution, companie din Bucureşti, care a realizat proiecte pentru diverse oraşe din România privind modernizarea de drumuri, staţii de epurare sau iluminat public.

Articolul Firma secretarului general al PNL Cluj vrea să modernizeze zona La Terenuri din Mănăștur apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.