Consiliul Superior al Magistraturii va discuta mâine, 30 ianuarie, în ședința de plen cererea de pensionare depusă de Daciana Deritei, procuror DIICOT Cluj.

Daciana Deritei a instrumentat mai multe dosare cu cântec care nu s-au concretizat cu vreo condamnare.

Dosarul Gazeta, unul dintre cele mai mari eşecuri ale procurorului Deritei

Despre dosarul „Gazeta”, din care a fost disjuns dosarul omului de afaceri Arpad Paszkany, şi despre dosarele întocmite de către Mircea Hrudei și Daciana Deritei, ziaristul Liviu Man, patronului publicaţiei „Gazeta de Cluj” a avut de precizat următoarele: „Dosarul Gazeta a fost o înscenare a procurorilor Mircea Hrudei şi Daciana Deritei, născută Pop, prin care au vrut să închidă gura presei independente, în speţă a publicaţiilor Gazeta de Cluj şi Bună Ziua Ardeal. Întreaga înscenare a fost  realizată cu scopul de a-şi satisface interesele de familie, familia POP, şi cele de business, pe filiera Iulius Mall al lui Iulian Dascălu”, declara  Liviu Man.

Articolul Procurorul Daciana Deritei își ia tălpășița din DIICOT Cluj EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul adjunct al IPJ Cluj, Constantin Cristian Ilea este noul șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Cluj. Ilea a fost și șeful DIPI Cluj și este un apropiat al lui Virgil Ardelean, zis ”Vulpea”, fostul şef al serviciului secret al MAI, celebrul „Doi şi-un sfert“. 

Citește și: Constantin Cristian Ilea a devenit inspector temporar al IPJ Cluj

Adjunctul IPJ Cluj, Constantin Ilea, conduce o mașină furată din Italia! Ce au răspuns reprezentanții instituției

Avocata Monica Ilea, soția adjunctului IPJ Cluj ascunde mizeria sub preș

Comisarul Ilea, în dosarul Uioreanu

Numele lui Ilea a apărut în scandalul de corupție care se referă la fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu condamnat pentru luare de mită. În acest dosar de corupţie, procurorii DNA au atașat o stenogramă în care Horea Uioreanu și șeful său de cabinet, principalul martor al acuzării, adică al DNA, Răzvan Pop, vorbesc despre șeful DIPI Cluj, comisarul Constantin Cristian Ilea, ca despre un om care este chemat, oricând și oriunde pentru a primi ordine pe diferite teme. În discuția dintre cei doi, Uioreanu îl chestionează pe Pop despre interceptările din alt dosar de corpuție în care ultimul a fost prins în flagrant primind mită.

Articolul Generalul Virgil Ardelean și-a pus șef la BCCO Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Anda Gânscă, fiica omului de afaceri Gicu Gânscă a lansat în Statele Unite o afacere în domeniul IT, o platformă numită ”Knotch”, adică “scrijelitura” în traducere. Ieri, clujeanca a anunțat pe Facebook că a primit o finanțare de 20 milioane de dolari de la fondul de investiții New Enterprise Assicuates.

Citește mai multe AICI

„Această rundă de finanțare va accelera oferta de produse a Knotch și relațiile cu clienții, va crește prezența în America de Nord și va porni expansiunea globală”, arată compania.

”Knotch s-a lansat pe piață în 2015 cu misiunea de a aduce date specialiștilor în marketing în timp real și permite brandurilor să măsoare și să optimizeze conținutul digital bazat pe date ca audiență și comportament, implicare, dar și atitudinea acestora față de informație. Cele 20 de milioane de dolari atrase ar urma să ajute produsul să ajungă pe piețe globale. „Brandurile au dorința să înțeleagă eficiența conținutului lor digital distribuit pe mai multe canale, o nișă care nu fusese acoperită înainte de Knotch”, spune Hilarie Koplow-McAdams, de la fondul de investiții. 

„În urmă cu câțiva ani Knotch era lansat ca să ofere marketerilor soluții ca să înțeleagă transparent impactul conținutului lor pe canale digitale din punct de vedere emoțional, comportamental, demografic și, în final, din punct de vedere al busines-ului. În ultimii ani am dezvoltat și scalat seria de produse ca să putem integra planificarea, bornele și măsurătorile necesare”, spune Gânscă.

Citește și: Romsilva îi dă aproape un milion de euro afaceristului clujean Gicu Gânscă

Gicu Gansca si Ciorcila au fost achitati. Urmeaza DEMISIA lui Hrudei?

Gansca vrea sa-l faca pe seful DIICOT Cluj sa spuna “Fapta nu exista!”

DIICOT Cluj a dat-o-n bara cu Gansca

Articolul Fiica lui Gicu Gânscă pune mâna pe 20 de milioane de dolari apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Într-un document dat publicității, sindicaliștii din cadrul Aeroportului Internațional Cluj Napoca arată adevăratele probleme cu care se confruntă aeroportul clujean.

Articolul Sindicaliștii de la Aeroportul Internațional Cluj Napoca arată adevăratele piedici puse în calea dezvoltării aeroportului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Administratorii sau directorii a 12 societăți comerciale cu nume recunoscute în Sibiu – printre care nume precum Concefa, Compa, Euroconf sau Trident Trans Tex – au fost trimiși în judecată de către procurorii DIICOT. Sub acuzațiile de evaziune fiscală în formă continuă, oamenii de afaceri din dosarul DIICOT sunt acuzați că au păgubit statul cu echivalentul a aproximativ trei milioane de euro, ocolind plata unor contribuții sociale pentru angajați, scrie Turnul Sfatului din Sibiu, citat de flux24.ro.

Unul din cei menționați e cunoscut ca omul de casă al președintelui Klaus Iohannis.

Printre oamenii de afaceri care au profitat cel mai mult, la nivel național, de această schemă este Horațiu Cercel, cel care controla în acea perioadă firmele de construcții Concefa SA, dar și Tunele SA sau Transferoviara SA.

CE SCRIA PRESA ÎN 2004 DE CERCEL:

Societatea Concefa, controlata de catre Horatiu Cercel, si-a adjudecat executarea celor mai ample si mai costisitoare proiecte ale municipalitatii sibiene. O explicatie a relatiei speciale dintre Horatiu Cercel si primarul Klaus Johannis consta in faptul ca ei doi sunt parteneri la Asociatia Sportiva Sibiu. 

Anul trecut, in numai o luna si jumatate, societatea Concefa a castigat doua licitatii pentru executarea lucrarilor finantate din bani publici la sediul Primariei din Piata Mare si Podul Garii, in valoare totala de aproape 170 miliarde de lei. Firma condusa de Horatiu Cercel este considerata favorita si la licitatia pentru amenajarea pavajului si a iluminatului in Piata Mare, proiect a carui valoare se ridica la 119 miliarde de lei.

Surse apropiate conducerii municipalitatii sustin ca usurinta cu care Concefa castiga licitatiile importante ale municipalitatii este legata de faptul ca firma ar sponsoriza, cu sume insemnate, Asociatia Sportiva Sibiu, al carei presedinte este primarul Johannis, iar Horatiu Cercel este unul dintre membrii fondatori. 

Conducerea primariei are, se pare, o slabiciune pentru societatea Concefa, care a castigat cele mai ample si costisitoare proiecte ale municipalitatii sibiene. Anul trecut, in numai o luna si jumatate, firma condusa de Horatiu Cercel a castigat doua licitatii, pentru executia unor proiecte in valoare de aproape 170 miliarde de lei. Pe 15 mai 2003, primaria a atribuit societatii de constructii contractul pentru reabilitarea sediului Primariei din Piata Mare. Costul proiectului, ce este finantat integral din bugetul local, adica din banii sibienilor, a fost estimat, initial, la 34 miliarde de lei, dar a fost apoi ridicat la 47 miliarde de lei, fiind invocate lucrari neprevazute. Un alt mare proiect pe care Concefa si l-a adjudecat, pe 28 iunie 2003, prin licitatie, este constructia Podului Garii. Costurile totale ale lucrarii se ridica la 120 miliarde de lei, din care primaria trebuie sa cotizeze cu un sfert. 

Potrivit unor surse apropiate conducerii municipalitatii sibiene, societatea Concefa este, practic, abonata la marile proiecte finantate de primarie si are legatura cu faptul ca Horatiu Cercel, managerul firmei, este coleg cu primarul Klaus Johannis in Asociatia Sportiva Sibiu (ASS), infiintata chiar in vara anului 2003. Din profitul obtinut in urma executarii lucrarilor atribuite de primarie, Cercel ar sponsoriza cu sume importante FC Sibiu, care tine de ASS, al carei presedinte este Johannis. 

Echipa merge bine, la fel si afacerile firmei lui Cercel. Astazi, primaria trebuie sa anunte castigatorul licitatiei pentru refacerea pavajului si a iluminatului in Piata Mare, lucrari ce vor diminua bugetul local cu 119 miliarde de lei. Concefa, ce concureaza pentru proiect cu alte doua firme de constructii, este considerata marea favorita la atribuirea lucrarii.

Articolul DIICOT a dat atacul la omul de casă al lui Iohannis apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Alexandru Moldovan Bîrlean, tânărul din Câmpia Turzii care a fost prins în aprilie 2018 că ridica aproape 10 kg de cannabis aduse de un autocar din Spania scapă din Penitenciarul Gherla. Curtea de Apel Cluj a dispus marți, 29 ianuarie, înlocuirea arestului preventiv cu cea a controlului judiciar. De asemenea, pe timpul cât se află în control judiciar, Alexandru trebuie să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la în faţa instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată instanţa de judecată cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la organul de poliţie din cadrul Poliţiei mun. Cluj Napoca, jud. Cluj, desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de acesta.

d) să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată;

e) să comunice, periodic, informaţii relevante cu privire la mijloacele sale de existenţă.

În cazul în care inculpatul încalcă obligațiile menționate mai sus, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu cea a arestului la domiciliu sau a arestului preventiv.

Ce spunea DIICOT

”La data de 01.04.2018  procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj au dispus reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpatului MOLDOVAN BÎRLEAN ALEXANDRU, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc.

În cauză, există suspiciunea rezonabilă că la data de 01.04.2018, în jurul orelor 01,00 – 02,00, inculpatul Moldovan Bîrlean Alexandru a fost surprins în flagrant pe raza municipiului Cluj-Napoca, în timp ce ridica un colet trimis din Spania care conținea cantitatea de 9,94 kg cannabis.

La aceeaşi dată, cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuinţa inculpatului au fost identificate mai multe bunuri, respectiv pungulițe cu urme de substanțe, semințe de cannabis, precum și un cântar electronic.

Inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului Cluj cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul ofiţerilor de poliţie din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca”, transmitea DIICOT anul trecut.

Articolul Curtea de Apel Cluj l-a scăpat de arest pe tânărul prins cu 10 kilograme de droguri apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, a solicitat Tribunalului Cluj recuzarea judecătorului Ioana Nora Boiciuc, însă instanța a respins ieri cererea edilului, cercetat pentru luare de mită.

”În temeiul art. 68 al. 5 şi 7 rap. la art. 64 al. 1 lit. f C.p.p. respinge cererea de recuzare a doamnei judecător I N B, ce compune completul VI F NCP, formulata de inculpatul C C, cercetat în dosarul cu numărul de mai sus pentru săvâşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă inculpatul petent să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 20 lei. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţa publică din 30.01.2019”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului Cluj.

Articolul Cătălin Cherecheș a cerut recuzarea judecătorului Nora Boiciuc apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

DNA a trimis-o în judecată pe Vanessa Amal Youness, pentru trafic de influență, ea fiind acuzată că ar fi primit un milion de euro de la un om de afaceri pentru a interveni pe lângă un înalt demnitar în vederea aprobării unor documente ce priveau licențele IT pentru produse utilizate de către Ministerul Educației Naționale în școli. Aceasta este o cauză din amplul dosar Microsoft,scrie cancan.ro

În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător, asupra mai multor bunuri imobile (patru terenuri, șase apartamente, două garaje etc.) ale Vanessei Youness, despre care a circulat, mult timp, zvonul că ar fi amanta lui Emil Boc, fost prim-ministru al României, în prezent primar al municipiului Cluj-Napoca.

Deși până acum procurorii au refuzat să divulge identitatea demnitarului, surse judiciare au dezvăluit reporterilor de la Cancan faptul că înaltul demnitar la care se referă acest dosar este Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Bruneta folosea o mașină de la Partidul Democrat, pe care Emil Boc, fost președinte în perioada 2005-2012, a avut-o la dispoziție. Și pe care, la rândul lui, i-a pus-o la dispoziție Vanessei Youness.

În afara faptului că circula cu un Volkswagen Passat, Vanessa Amal Youness purta, mândră, pe braț, o geantă Hermes în valoare de nu mai puțin de 5.000 de euro. Semn clar că femeia acuzată acum de DNA că ”rotit” șpaga de 1.000.000 € se învârtea în cercuri înalte, unde nu multe persoane au acces.

În plus, Vanessa Youness a fost implicată, de-a lungul timpului, în diverse tranzacții cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în urma cărora a obținut beneficii și contracte, grație legăturii strânse cu Emil Boc, atât în primul mandat al acestuia, cât și în cel actual.

Dosarul în care Vanessa Amal Youness este cercetată pentru trafic de influenţă și acuzată că ar fi primit șpagă de un milion de euro a fost trimis spre judecare Tribunalului București. DNA a oferit și detalii despre caz.

„În perioada februarie – august 2011, inculpata Youness Amal Vanessa a pretins și ulterior a primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro, promiţând că va interveni pe lângă un înalt demnitar în vederea aprobării unor documente ce priveau licențele IT pentru produse utilizate de către Ministerul Educației Naționale în școli. Documentația respectivă a fost aprobată la data de 6 iulie 2011, independent de presupusele demersuri ale inculpatei, menționate mai sus.

Cu toate acestea, inculpata a primit banii pretinși, în două tranșe, printr-un intermediar, astfel: suma de 720.621 euro a fost virată în contul unei societăți controlată de Youness Amal Vanessa, exact în ziua în care Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a primit confirmarea oficială a aprobării documentelor respective (14.07.2011); restul sumei i-a fost înmânată inculpatei în numerar”, a arătat DNA, într-un comunicat de presă.

Articolul Presupusa amantă a lui Emil Boc, cercetată de DNA pentru trafic de influenţă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La şedinţa de Consiliu Judeţean din 31 ianuarie 2019, a fost retras de pe ordinea de zi proiectul prin care urma să fie schimbat Consiliul de Administrație al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.

Aşadar, încercarea lui Alin Tişe de a schimba membrii Consiliului de Administraţie de la Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a eşuat deoarece comisia care trebuia să işi dea avizul de legalitate asupra proiectului nu a vrut sa emită niciun punct de vedere.

Citește și: Sindicatul Aeroportului Cluj: Este absolut îngrijorător modul în care ne sunt reprezentate interesele de către Consiliul Judeţean Cluj

Sindicaliștii de la Aeroportul Internațional Cluj Napoca arată adevăratele piedici puse în calea dezvoltării aeroportului

Articolul Alin Tişe a eşuat în schimbarea administraţiei Aeroportului Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Supraimpozitarea clădirilor neîngrijite, program ce funcționează din 2016, dă roade la Cluj-Napoca. Până la sfârșitul anului trecut au fost reabilitate în centrul istoric al municipiului 450 de imobile, iar măsura impozitului de 500% este menținută și în 2019. Anul acesta au fost propuse spre supraimpozitare un număr de 25 clădiri, pe listă aflându-se și clădirea de pe strada Universității nr. 3 a cărei Asociație de Proprietari a pierdut recent un proces intentat de un clujean care primește despăgubiri de 1.000 euro după ce a fost lovit la cap de o tencuială care s-a desprins de pe fațada imobilului respectiv.

Multe dintre clădirile vechi ale Clujului se dezintegrează, iar bucăți de tencuială de pe fațadele clădirilor se desprind și cad pe trotuare, fiind un adevărat pericol pentru pietoni. Astfel de incidente se întâmplat deseori în Cluj-Napoca, acesta fiind unul dintre motivele pentru care reprezentanții primăriei au demarat proiectul de ”marea refațatizare”, astfel că proprietarii care nu își renovează clădirile, plătesc un impozit majorat de cinci ori. Cu toate acestea, mulți dintre proprietari preferă să plătească un impozit mai mare decât să facă lucrări de reparații care sunt mult mai costisitoare.

Asociația de Proprietari scoate bani din buzunar

La sfârșitul lunii decembrie 2018, consilierii locali au votat un nou proiect de hotărâre pe această temă, astfel că un număr de 25 de clădiri au fost propuse spre impozitare în 2019. Pe listă se află și clădirea de pe strada Universității nr. 3 a cărei stare de degradare este avansată și a cărei Asociație de Proprietari a fost dată în judecată, după ce un clujean a fost lovit de o tencuială ce s-a desprins de pe imobilul respectiv. Acțiunea în judecată a fost inițiată de către Alexandru Banyai în octombrie 2016, dosar ce are ca și obiect ”acțiune în răspundere delictuală”, iar chemat în garanția a fost și Uniqua Asigurări SA prin sucursala Cluj. În mai 2017, Judecătoria Cluj-Napoca a admis în parte cererea de chemare în judecată, obligând Asociația de Proprietari strada Universității nr. 3 să-i plătească lui Alexandru 1.000 euro daune morale.

În aprilie 2018, Asociația de Proprietari a făcut apel, însă în decembrie 2018, Tribunalul Cluj a respins apelul declarat, astfel că instanța a menținut sentința dată de Judecătoria Cluj-Napoca. Alexandru Banyai a fost reprezentat în instanță de către avocații Anamaria Bota şi Roxana Talpeş din cadrul SCA Chiriţă şi Asociaţii.

”În urma admiterii acţiunii în răspundere civilă delictuală, prin Sentinţa civilă nr. 3333/2017, Judecătoria Cluj-Napoca a dispus obligarea Asociaţiei de Proprietari str. Universităţii Cluj-Napoca, la plata sumei de 1.000 euro, constând în daune morale cauzate petentului ca urmare a încălcării dreptului la sănătate, integritate fizică şi psihică.

În fapt, în timp ce reclamantul se deplasa pe trotuarul din faţa cinematografului Arta, a fost lovit la cap de o masă dură compusă din tencuiala  care s-a desprins de pe faţada principală a imobilului situat în Cluj-Napoca, str. Universităţii nr. 3. În urma impactului, reclamantul a fost preluat de un echipaj Smurd şi transportat la Spitalul de urgenţă, constatându-se că acesta prezenta leziuni traumatice care necesitau 3-4 zile de îngrijiri medicale.

Analizând condiţiile angajării răspunderii civile delictuale, instanţa a constatat că, fapta ilicită de a nu efectua lucrări de reparaţie şi întreţinere necesare asupra imobilului a determinat prejudicierea drepturilor reclamantului, respectiv lezarea sănătăţii, integrităţii fizice şi psihice a acestuia. Pe cale de consecinţă, instanţa a apreciat că leziunile suferite şi neplăcerile asociate acestora, teama, şocul psihic şi nesiguranţa resimţite la momentul incidentului, justifică acordarea sumei de 1.000 euro cu titlu de daune morale.

Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea recursului de către Tribunalul Cluj, în data de 13 decembrie 2018”, arată societatea de avocați Chiriță și Asociații.

Proprietar amendat cu 4.000 lei

În martie 2017, Poliția Locală Cluj-Napoca a aplicat sancțiuni contravenționale pentru doi proprietari din zona centrală, din cauza neîntreținerii corespunzătoare a imobilelor, în urma unor incidente care au avut loc la un interval de câteva ore. Unul dintre proprietarii sancționați cu 4.000 lei locuiește tot în imobilul de pe strada Universității nr. 3.

“Este vorba despre imobilul de pe strada Universității nr. 3, unde în cursul zilei de luni (n.r. 27 martie 2017) a căzut o bucată de sticlă din geamul clădirii, deteriorând un autoturism parcat în zonă și cel de pe strada Memorandumului nr. 3, unde în dimineața zilei de ieri au căzut bucăți de tencuială din fațada clădirii.  Au fost întocmite două procese verbale de constatare a contravenției, fiecare dintre acestea în valoare de 4000 de lei”, precizează reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca.

Aceştia mai spun că ambii proprietari sancționați, au fost, în prealabil, somați de municipalitate în cursul anului 2016.

“Primăria municipiului Cluj-Napoca atenționează proprietarii clădirilor din zona de protecție istorică a orașului să ia măsuri pentru întreținerea corespunzătoare a acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța lor și a trecătorilor”, se mai arată în documentul citat.

Marea refaţadizare se extinde spre cartierele Clujului

Pe lista clădirilor propuse spre suprimpozitare în 2019 se regăsesc următoarele clădiri:

• Horea nr. 94
• Iuliu Maniu nr. 40
• Constanța nr. 16
• Constanța nr. 17
• Croitorilor nr. 6
• Croitorilor nr. 27
• Dobrogeanu Gherea nr. 22
• 21 Decembrie 1989 nr. 88
• Arany Janos nr. 13
• Ploiești nr. 31
• Pitești nr. 5
• Andrei Șaguna nr. 8
• Albert Einstein nr. 3
• Albert Einstein nr. 4A
• Calea Dorobanților nr. 38
• Piața Muzeului nr. 5
• Cloșca nr. 1
• Cloșca nr. 6
• Ștefan Ludwig Roth nr. 17
• Regele Ferdinand nr. 14
• 21 Decembrie 1989 nr. 98
• Baba Novac nr. 8
• Universității nr. 3
• Eroilor nr. 1
• Tipografiei nr. 21

”Am început încă din 2016 şi sistemul funcţionează destul de bine. Au fost identificare şi propuse spre supraimpozitare 117 clădiri (cu 1.154 de proprietari). Situaţia este îmbucurătoare. 40 dintre acestea (cu 551 de proprietari) au fost retrase de la supraimpozitare, proprietarii şi-au făcut refaţadizarea. Mai sunt încă 400 de clădiri care nu au fost propuse spre supraimpozitare şi care au fost reabilitate. Deci, la nivelul municipiului avem 450 de clădiri, care din 2016 şi până în prezent au fost refaţadizate”, a declarat viceprimarul Clujului, Dan Tarcea. 

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca spun că programul de supraimpozitare cu 500% a clădirilor degradate va continua şi în anii următori, iar aria de influenţă va fi extinsă şi spre cartierele oraşului. 

Articolul Un clujean a primit despăgubiri de 1.000 euro, după ce a fost lovit în cap de tencuiala căzută de pe o clădire din centrul municipiului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Firma Drum Construct, care aparține omului de afaceri Dumitru Ardelean, a câștigat contractul ”Amenajare sens giratoriu DN1 km 639+350”, organizată de CNAIR prin DRDP Cluj.

Valoarea licitației a fost de 1.114.979,13 lei, fără TVA.

Dumitru Ardelean apare într-un dosar de corupție instrumentat și trimis în judecată de DIICOT Sălaj. Însă, la sfârșitul anului trecut, judecătorul Gheorghe-Valentin Chitidean de la Curtea de Apel Cluj, a dispus anularea rechizitoriului făcut de procurorii DIICOT Sălaj și a tuturor probelor din dosarul în care sunt vizați mai mulți oameni de afaceri, polițiști și un judecător.

În dosar au fost trimiși în judecată afaceriştii Ioan Huluban şi Ioan Galiş, fiica acestuia din urmă, Ioana Malvina Pop-Galiş, lichidatorii Sorin Cosma şi Răzvan Traian Zăvăleanu, colaboratoarea celui din urmă, Ramona Fărăianu, poliţiştii Marius Felician Fărcaş şi Gheorghe Vasile Zaha, fostul inspector şcolar general Ioan Abrudan, omul de afaceri Dumitru Ardelean, judecătorul Patriţiu Dărăban, fratele acestuia, Ionel Dărăban, şi finul lui Galiş, Petru Daniel Pop.

Potrivit avocatului Radu Chiriță, care i-a reprezentat pe Galiș și Huluban, cei de la DIICOT Sălaj ar fi făcut acest dosar din dorința de a se remarca.

Potrivit rechizitoriului, inculpaţii, printre care şi un fost poliţist, se foloseau de unele societăţi fantomă, administrate de diverse persoane fără adăpost, pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat. Banii obţinuţi din activităţile de evaziune fiscală şi delapidare intrau în posesia administratorilor societăţilor beneficiare, care controlau şi firmele fantomă. Potrivit magazinsalajean.ro, unii administratori care figurau în acte, după efectuarea controalelor de către organele fiscale, au fost sancţionaţi fără să aibă cunoștință însă despre fraudele fiscale desfăşurate cu ajutorul acestor societăţi de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerţului, la diferite unităţi bancare, unde semnau actele de cesiune, de deschidere de conturi, ulterior actele societăţii fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare şi codurile PIN aferente. De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanţe şi facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfăşurarea unor activităţi economice fictive, respectiv achiziţionarea de bunuri, prestări servicii sau vânzarea unor bunuri.

Un exemplu elocvent este preluarea unei societăţi comerciale de către o persoană fără adăpost din oraşul Tăşnad, județul Satu Mare, care trăia într-un garaj, fără apă curentă şi electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în sumă de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune şi eliberarea documentelor bancare, unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum şi codul PIN. În perioada desfăşurării activităţii infracţionale pe această societate într-o singură lună liderii grupului de crimă organizată au rulat sume de zeci de mii de euro.

Articolul Firma unui om de afaceri judecat la Cluj pentru corupție a câștigat un contract de peste 1,1 milioane euro de la DRDP Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La Cluj-Napoca, „febra de sîmbăta seara” face numeroase victime în fiecare weekend! Din mulţimea de agresiuni petrecute la sfârşitul săptămânii,  un capitol aparte este fără îndoială dedicat celor din localurile de noapte ale municipiului, alimentate din plin de „carne” nouă şi proaspătă – tineri plini de adrenalină care-şi consumă energia prin aceste localuri!  Şi, pentru că disputa verbală a dispărut aproape complet din limbajul românilor, singurul argument în susţinerea adevărului fiecăruia a rămas puterea suverană a pumnului!

Rupt în bătaie pentru un capac de hărtie igienică, la „After-Eight”!

Zoli este un tânăr înalt, în vârstă de 24 de ani, cu alură de sportiv şi faţă de om educat, domiciliat în Cluj-Napoca. Este însoţit la I.M.L.Cluj de tatăl său care veghează, tăcut, efectuarea preparativelor necesare consultului acestuia la cabinetul instituţiei medicale. Mărturiseşte Zoli, cu sinceritate, dar numai după ce se consultă pentru câteva secunde cu tatăl său: „În noaptea de sâmbătă spre duminică am mers cu nişte prieteni la clubul „After-Eight” din centrul Clujului, ca să petrecem nişte momente de neuitat. Şi aşa a şi fost, dar în sens negativ! Rămas singur, după ce prietenii mei au plecat, duminică dimineaţa, pe la ora 3.30 am intrat puţin în toaleta clubului şi am ridicat puţin mai brutal capacul dispozitivului de hârtie igienică, să văd dacă mai este hârtie – iar acesta s-a rupt. Imediat, a apărut un bodyguard, alarmat de sunetul produs de distrugerea capacului şi m-a întrebat dacă eu am l-am rupt. I-am răspuns afirmativ, oferindu-mă să-l plătesc pe loc. Curând a mai apărut un coleg de-al lui care, în momentul când am vrut să intru în sală m-a împins în pisoar, acolo unde nu sunt camere de supraveghere. Apoi, mi-a pus piedică şi m-a pus la pământ, începând să dea cu picioarele în mine, în timp ce primul doar privea. Eu, după ce am încasat o mulţime de picioare, pe tot trupul – nu replicasem deloc, deşi vedeţi că nu sunt chiar slăbuţ – l-am întrebat de ce a făcut-o şi l-am rugat, politicos, să cheme un şef. Atunci, turbat de furie, acesta m-a mai pocnit de câteva ori, cu pumnul, ca să fie tacâmul complet”. Necăjit, Zoli s-a dus acasă şi s-a culcat, însă s-a trezit cu o durere insuportabilă la cotul stâng, aşa că s-a deplasat la secţia de Urgenţă a Clinicii de Ortopedie. Acolo, medicii au constatat că avea o contuzie şi l-au îndrumat spre poliţie şi I.M.L. Cluj. Şi, deşi era duminică, a consultat un avocat , după care, în jurul orei 15.00 a mers la poliţie şi a făcut plângere pe numele bodyguardului, acuzându-l de abuz în serviciu. Este invitat între timp în cabinetul de consultaţii şi se întoarce la scurt timp cu un certificat în care legiştii i-au recomandat între 3 şi 4 zile de îngrijiri medicale. „Pentru gestul său deplasat cred că nu e cazul să-l iert pe bodyguard, mai ales că tot timpul am vorbit frumos cu el şi m-am arătat dispus să plătesc paguba pricinuită localului. De aceea o să merg împotriva lui până-n pânzele albe şi-o să-l determin să răspundă pentru fapta lui”, explică acesta înainte să părăsească instituţia.

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

“La nivelul Secţiei 1 Poliție se fac cercetări privind săvârşirea infracţiunii de ,,purtare abuzivă”, în urma unei sesizări făcute de către un bărbat. Acesta a reclamat faptul că a fost agresat de către agenţii de securitate ai unui local public, în noaptea de 27.01.2019, în jurul orei 03:30 – 4:00”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Pompaş, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Barurile de pe Piezişă, târâmul bătăilor ca-n filme!

După plecarea tânărului bătut la “After Eight”, la I.M.L îşi fac apariţia alte trei persoane agresate în noaptea de sâmbătă spre duminică: un cuplu şi un alt tânăr, separat de cazul lor, de data aceasta pe strada Piezişă! Strada Piezişă, o zonă extrem de periculoasă a Clujului, unde nu există noapte lăsată de la Dumnezeu care să nu se sfârşească printr-o “bătălie” de proporţii! Îl abordez pe Ciprian, un clujean în vârstă de 25 de ani, însoţit de prietena lui, bătută și ea cu acea ocazie! Mărturiseşte că în dimineaţa respectivă cei doi au fost victima unei situaţii absolut bizare, provocată de un tânăr tulburat de alcool. Detaliază el: “Duminică, pe la ora trei, un individ s-a lipit de grupul nostru de prieteni şi dansa cu tupeu în cercul nostru. Eu l-am rugat frumos să se retragă, la care acesta a sărit la mine să mă lovească. Aflată în apropiere, prietena mea a sărit ca să mă apere, însă individul a pocnit-o, fără menajamente, în plină figură! Apoi, conflictul s-a aplanat, n-am mai făcut nimic, însă când am ieşit din local ca să ne îndreptăm spre casă, ajunşi în stradă m-am trezit atacat, pur şi simplu, de câţiva tineri din grupul individului respectiv, cu el aflat în frunte. Am ieşit destul de şifonat, fiindcă mi-au dat câţiva pumi, fără să pot riposta în vreun fel”. Nu-şi încheie bine fraza şi cei doi sunt poftiţi în cabinetul de consultaţii, de unde se întorc, fiecare ţinând în mână un certificat cu o recomandare cuprinsă între 2 şi 3 zile de îngrijiri. Cu toate acestea, aceştia îmi mărturisesc, la plecare, că nu s-au decis deocamdată să facă sau nu plângere penală împotriva atacatorilor.

După ce-mi iau rămas bun de la cei doi mă îndrept spre celălalt tânăr agresat pe Piezişă. Acesta e un băiat de 18 ani, domiciliat într-o comună clujeană,  îndesat la trup şi extrem de independent – după felul “nervos” în care se manifestă. Are patru dinţi lipsă în gură şi o fractură de piramidă nazală şi-mi recunoaşte, fără nicio ezitare, că în dimineaţa zilei de duminică, 27 ianuarie, era bine “aghesmuit”. Culmea, agresarea lui a avut loc tot între orele 3.00 şi 4.00, ca şi-n cazul precedent şi s-a petrecut pe aceeaşi stradă Piezişă. Explică acesta: “Tocmai ieşisem din local şi, din greşeală, m-am frecat de unu` Paul, pe care-l ştiam dinainte. Am început să ne contrăm, prin vorbe. Fusesem în localuri diferite, deci nu avusesem clinciuri acolo, ci numai în stradă și a fost spontan. Cei din grupul meu mi-au strigat să-l las în pace, că-i amic de-al lor – iar eu i-am ascultat şi am dat să plec.  Moment când am fost atacat pe la spate de acesta. M-a distrus. Cu o serie de pumni m-a pus repede la pământ, după care a plecat mai departe ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. După ce mi-am mai revenit puţin m-am deplasat, pe picioare, la U.P.U., unde mi s-a acordat primul ajutor, ajungând curând la Chirurgie Maxilofacială, cu un dinte scos şi alţi trei fracturaţi pe jumătate, dar şi cu nasul rupt. Acum am venit să-mi scot certificat pentru că vreau să-l pedepsesc pe acest Paul, prea a fost brutal cu mine”! Intră în cabinetul de consultaţii şi, după câteva minute de şedere se întoarce ţinând în mână un certificat în care medicii i-au recomandat aproape trei săptămâni de îngrijiri. Apoi, împăturindu-l părăseşte instituţia clujeană, urmat îndeaproape de mama sa…    

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

“Un tânăr în vârstă de 18 ani a sesizat Poliţia municipiului Cluj-Napoca-Secţia 6 Poliţie cu privire la faptul că, în noaptea de 27.01.2019, în jurul orei 03:00, în timp ce se afla pe strada Piezișă, a fost victima unei agresiuni. În cauză se efectuează verificări pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prevazută de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Pompaş, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Punctul de vedere al conducerii clubului After Eight

În data de 27.01 la ora 04:27 oamenii de ordine angajați al clubului nostru au intervenit în toaleta băieților auzind zgomote puternice. În urma intervenției au constatat că un individ a vandalizat una dintre toalete. Dupã ieșirea lui din cabină s-a iscat între ei o altercație verbală urmată de o îmbrâncire. S-a depus plângere atât împotriva angajaților noștri cât și împotriva individului în cauză. Luni vor fi transmise către poliție înregistrările video și documentele solicitate după care se va decide cine a greșit.

Articolul „Febra de sâmbătă seara”: tânăr stâlcit de bodyguarzi la clubul „After Eight” şi bătăi, din greu, pe Piezişă! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj a fost acuzat de reprezentanții Sindicatului Independent al Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj că vrea să schimbe ilegal Administraţia. Proiectul a fost retras joi, 31 ianuarie din şedinţă.

Alin Tișe a eșuat în încercarea de a schimba membrii Cosiliului de Administrație de la Aeroportul Internațional Cluj. Consiliul Judeţean trebuia să discute joi schimbarea tuturor membrilor Consiliului de Administrație de la Aeroportul Internaţional Cluj. Trei dintre ei sunt acuzați că și-au încălcat obligațiile contractuale. Comisia care trebuia să își dea avizul de legalitate asupra proiectului a refuzat să emită un punct de vedere. Astfel, proiectul Consiliului Județean Cluj a fost retras de pe ordinea de zi. Proiectul va fi repus pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare a Consiliului Judeţean Cluj.

“Doresc să retrag de pe ordinea de zi proiectul de la punctul 10, nu se poate discuta, deoarece comisia de specialitate nu a reușit să dea un aviz favorabil sau negativ acestui proiect de hotărâre. Dacă comisia vrea să blocheze proiectele și acțiunile Consiliului Județean să o spună acum. Dar, la modul acesta proiectul nu poate fi dezbătut”, a precizat în debutul ședinței, vicepreședintele CJ, Marius Mânzat.

“Din totalul de 5 membri ai comisiei, trei nu au votat, unul a votat împotrivă și unul s-a abținut. Colegii spun că nu vor să ne întâlnim să dăm un aviz”, a spus președintele Comisiei nr. 4, Andro Marinel.

“Poate comisia să se întrunească acum, că trebuie să dea un aviz? Că de aia sunt consilieri județeni să își asume pro sau contra un proiect. Asta ar însemna să nu vă mai plătim dacă ați fost absenți. Nu vor, atunci o să vă rog ca la prezență să fie absenți”, a spus Tișe.

“Nu puteți face abuzuri”, a spus Secară, membru în Comisia nr. 4.

“Nu e în regulă să numim, să votăm, să ne asumă răspunderea pentru niște nume înșiruite pe hârtie fără să îi cunoaștem pe acei oameni, fără să ni se dea posibilitatea să le studiem CV-ul, să analizăm și noi ce competențe au în domeniu. Eu nu pot să votez o listă de nume, oameni pe care nu îi cunosc. Nu am nimic personal cu acești oameni, nu îi cunosc. Nu votez acest proiect și nu l-am votat nici în comisia de specialitate”, a mai spus Secară.

Din Comisia nr.4, cea de patrimoniu, fac parte Dorel Secară şi Marinel Andro (PNL), Nati Arion şi Petre Pop (PSD) şi Enyedi Tamas (UDMR).

Directorul aeroportului clujean, David Ciceo, a declarat că, anul trecut, aeroportul a avut profit de 4 milioane de euro.

“Am încheiat anul 2018 cu rezultate excepționale, aproximativ 4 milioane de euro profit, avem în continuare un plan de dezvoltare coerent. Suntem convinși că vom dezvolta în continuare aeroportul, vom dezvolta numărul de destinații. Nu existau motive pentru demiterea consiliului de administrație. Sub conducerea celor patru membri din Consiliul de Administrație a fost o creștere de aproape 50% a traficului, am avut în fiecare an profit de 4 milioane de euro. Cel mai vechi membru, Pop Ioan, e membru în Consiliul de Administrație din 2004 când aveam 70.000 de pasageri. Inclusiv sub coordonarea lui Pop Ioan, aeroportul a cunoscut o creștere de la 70.000 de pasageri la aproape 3 milioane, de la un aeroport mic la un aeroport regional. Din aceste motive pentru toți cei patru membri am considerat că nu sunt motive întemeiate pentru revocarea lor. Mai mult, nu erau îndeplinite condițiile legale pentru acest punct. Aceste scandaluri au un impact negativ pentru că principala noastră preocupare este siguranța și securitatea. Angajații aeroportului trebuie să nu aibă constrângeri sau presiuni astfel încât să nu fie puse în pericol viețile omenești”, a declarat directorul aeroportului David Ciceo.

Ciceo a mai spus că cel mai important proiect e extinderea pistei, iar în 5 ani ar putea exista și un zbor Cluj-New York.

“Ne cerem scuze la pasageri din cauza parcării auto, nu gestionăm noi parcarea, ci Consiliul Județean prin UTI, am făcut demersuri. Solicităm de 2-3 luni să punem pe ordinea de zi această problemă importantă. Cum să explicăm la 6 milioane de oameni, care trec prin parcare faptul că este stricată și noi nu avem niciun cuvânt de spus. E rușinos pentru Cluj că avem așa parcare auto la aeroport, e rușinos pentru România, pentru că 80% din trafic e internațional. Pista este în condiții foarte bine. Capacitatea portantă a pistei e cea mai bună din lume. Avem pista cea mai rezistenta  din lume pentru aeroporturile civile”, a mai spus Ciceo.

Alin Tișe, reproșuri la adresa administrației aeroportului

Potrivit proiectului de hotărâre, Alin Tişe a dorit să îi revoce pe Irimie Popa (PSD), Konnert Agnes (UDMR) și Viorel Federiga (PNL) „datorită încălcării obligațiilor contractuale”. Potrivit unui document al CJ, în activitatea celor trei „s-au constatat unele disfuncționalități care afectează în mod grav relația cu autoritatea tutelară (Consiliul Județean Cluj – n.r.) a căror reprezentanți sunt, aceștia încălcându-și obligațiile stabilite prin contractul de mandat”.

Alin Tişe le-a reproşat celor trei că nu i-au comunicat mai multe informaţii referitoare la 24 de amenzi contravenţionale aplicat Aeroportului de ANRMAP în legătură cu procedurile de achiziții publice aferente realizării obiectivelor Pista de 3.500 m și APRON 4, în cuantum total de 400.000 lei, și nu au luat măsuri „în vederea recuperării prejudiciilor”, se arată în proiectul de hotărâre.

Potrivit documentului citat, în locul celor trei ar fi urmat să fie numiţi în Consiliul de Administraţie de la aeroport Alina Mirela Petre – reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, Daniel Perșu – reprezentant al Consiliului Județean Cluj şi avocatul Mihai Răzvan Lăpușan. În privința desemnării lui Mihai Lăpușan în Consiliul de Administrație al Aeroportului Cluj ar putea exista un conflict de interese, având în vedere că l-a reprezentat pe Alin Tişe într-un proces personal.

Într-o adresă trimisă consilierilor județeni, directorul Aeroportului Internațional Cluj, David Ciceo, spune că prin acest proiect “se încalcă în mod flagrant prevederile OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă”.

Mai mult, Aeroportul a sesizat toate instituțiile abilitate cu privire la nelegalitatea documentelor întocmite de către Consiliul Județean.

Articolul Alin Tișe a eșuat în încercarea de a schimba ilegal administrația aeroportului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După ce Guvernul Dăncilă s-a lăudat în vara anului trecut că a tăiat bugetul SRI, după o rectificare bugetară, se pare că în noul an s-a revenit la anormalitate și bugetele tuturor serviciilor de informații au crescut.

Toți prim-miniștrii României au umflat pușculița Serviciului Român de Informații, între anii 2012 și 2018, bugetul SRI a crescut de la 989 de milioane la 2,3 miliarde de lei. Când credeam că a venit momentul normalității, după ce Guvernul Dăncila a anunțat vara trecută o tăiere a fondurilor SRI, se pare că anul acesta bugetul Serviciului Român de Informații este în creștere din nou, ajungând la 2,4 miliarde.

Mărinimia prim-miniștrilor

În 2011, Guvernul Boc a scăzut bugetul SRI cu 22,53%  față de anul precedent, ajungând la 907 milioane lei. În total, s-a cheltuit 1,1 miliarde lei cu serviciul secret pentru că alte 285 milioane de lei au fost alocate separat prin bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru pensiile speciale ale angajaților din sistem.

După Emil Boc, în 2012 a ajuns premier Victor Ponta (PSD) care a alocat 1,360 miliarde de lei, prin buget și prin rectificările bugetare. Bugetul SRI a depășit un miliard de lei, din care 729 milioane cheltuieli de personal, iar separat au fost alocate 324 milioane pentru asistență socială.

În 2013, SRI a primit, prin bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat, 1,452 miliarde de lei. Deja bugetul propriu-zis al instituției a ajuns la 1,1 miliarde, din care 878 milioane cheltuieli de personal, iar cele pentru pensii la 341 milioane lei.

În 2015, tot cu Ponta premier, cheltuielile pentru serviciul secret au ajuns la 1,931 miliarde de lei –  bugetul SRI a fost de 1,55 miliarde, din care 896 milioane pentru salarii. Separat, s-au plătit 376 milioane pentru pensii. Până în 2015, SRI a fost condus de George Maior, fost membru al PSD, nașul de cununie al lui Victor Ponta. În 2015, șefia serviciului a fost preluată de Eduard Hellvig, propus de Klaus Iohannis.

Odată ajuns la Palatul Victoria, în 2016, premierul Dacian Cioloș a stabilit bugetul total al SRI la 1,887 miliarde lei. Pentru prima dată, cheltuielile pentru pensiile speciale au fost incluse în bugetul SRI, și nu în bugetul asigurărilor sociale de stat. Guvernul a crescut suma pentru pensii la 448 milioane de lei și a menținut cheltuielile de personal la 887 milioane.

În 2017, SRI a primit 2,035 miliarde de lei – 1,7 miliarde prin bugetul de stat și 298,8 miliarde prin rectificarea bugetară aprobată de Guvernul Mihai Tudose (PSD). 1,577 miliarde au fost cheltuite  pentru salarii și pensii.

Pentru anul 2018, prin proiectul de buget întocmit de Guvernul Tudose, SRI avea prevăzute credite de 2,3 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde pentru salarii și 623 de milioane pentru pensii.

În august 2018, Guvernul Dăncilă a anunțat că în urma rectificării bugetare Serviciul Român de Informaţii va rămâne fără 113 milioane lei, dintr-un buget de 2,3 miliarde de lei.

Și când credeam că lucrurile intră în normalitate, tot Guvernul Dăncilă a anunțat proiectul de buget pe anul 2019 care prevede creșteri de buget pentru toate cele trei mari servicii secrete față de 2018, SRI (creștere de 4,8%), SIE (8,5%) și SPP (20%).

SRI a ajuns fruntaș în NATO la buget și număr de angajați

Bugetul SRI s-a dublat în ultimii șapte ani de zile, depășind procentul din PIB al unor țări cu tradiție în domeniu. Chiar dacă numărul de angajați este secret, cifrele neoficiale indică un raport agenți-locuitori mult mai ridicat comparativ cu alte țări NATO. Cu alte cuvinte, bugetul SRI este de peste 500 milioane de euro. România are cheltuieli-record, comparativ cu alte nouă țări NATO, potrivit unui studiu realizat de romaniacurata.ro. SRI a reușit astfel să depășească chiar și la cheltuiala absolută țări precum Polonia (120 milioane de euro), Spania (250 milioane), Franța (300 milioane),  Germania (350 milioane), Turcia (371 milioane), Canada (400 milioane). Potrivit studiului, există doar două țări, din cele analizate, care depășesc România în cifre absolute. Și în acest caz țara noastră le depășește la capitolul procentelor din PIB. Astfel, în Marea Britanie, bugetul MI5 este echivalent cu 2,4 miliarde de euro, adică 0,33% din PIB. În România, bugetul SRI este 0,45% din PIB. În SUA, FBI are un buget echivalat cu 6,5 miliarde de euro, adică 0,13 % din PIB.

Potrivit autorilor analizei, din toate țările verificate, doar SRI ține secret numărul angajaților. Turcia, Polonia şi Italia furnizează către presă măcar cifre aproximative, în timp ce restul sunt publice.

Acum câțiva ani de zile, cotidianul italian „La Repubblica“ a avansat cifra de 12.000 de angajaţi ai SRI, fiind citat Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). O cifră similară a fost oferită și de Claudiu Săftoiu, și el fost director al SIE. Oficialii SRI s-au ferit să dea date, fostul director George Maior rezumându-se să spună că serviciul are 3.000 de ofițeri operativi, dar refuzând să precizeze cifra totală a angajaților.

Autorii analizei citate folosesc cifra de 12.000 de angajați, luând ca reper bugetul de salarii. O primă observație. Chiar luând drept reper cifra de 3.000 de ofițeri operativi, România depășește la număr total serviciile secrete din țări precum Italia (1.600), Canada (2.449) sau Germania (2.641). Dacă luăm drept reper cifra de 12.000 de angajați, SRI depășește serviciile similare din Franța (3.300), Spania (3.500), Marea Britanie (3.961), Polonia (5.000), Turcia (8.000). Dacă luăm în calcul numărul de angajați ai serviciului secret la 100.000 de locuitori, România – cu 60 – ocupă detașat primul loc. Polonia are 12,8 la 100.000 de locuitori, SUA – 11,3, Turcia – 10,4, iar numărul cel mai mic se regăsește în Italia – 2,7.   

Discrepență între SRI și celelelate servicii secrete Spre deosebire de SRI, celelalte servicii secrete au un buget considerabil mai mic. Spre exemplu, SRI va avea un buget de 2,44 miliarde de lei, Serviciul de Protecţie şi Pază de 233,801 milioane de lei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale de 604,149 milioane de lei, iar Serviciul de Informaţii Externe un buget de 309,583 milioane de lei.

Articolul SRI, din nou în ”paradis financiar” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Alexandru Bisioc este un turdean în vârstă de 48 de ani care, luni 28 ianuarie, s-a prezentat mai mult mort decât viu la I.M.L.Cluj. Povesteşte că a fost atacat fără vreun motiv, cu o furcă, de un cunoscut recidivist din zonă.  Însă, se pare că Bisioc a venit degeaba la Cluj: înspăimântaţi de gravitatea rănilor lui, legiştii i-au cerut să se întoarcă rapid la postul de poliţie din Turda şi să aducă o ordonanţă, pe baza căreia să fie consultat. Victima s-a întors la Turda dar, neclintiţi, poliţiştii au trimis-o din nou la I.M.L. Cluj unde a doua zi scena s-a repetat. Indignat la culme, fratele său a promis că se prezintă direct la Parchet, unde va face plângere și  împotriva poliţiştilor, temându-se de o eventuală încercare de muşamalizare a cazului!  

„În ciuda actelor medicale poliţiştii n-au considerat fapta prea gravă!”

Rareori am văzut un om mai distrus în bătaie decât Alexandru Bisioc şi mai ales acest lucru să rezulte şi din actele medicale pe care le deţine! Practic, conform acestora, omul are două găuri în cap şi cheaguri de sânge pe creier, existând posibilitatea ca Bisioc să intre în orice clipă într-o comă profundă! Acesta, picat într-o adâncă somnolenţă datorită severităţii agresiunii suferite este însoţit de fratele său, îngrijorat şi acesta la culme. Alexandru îmi povesteşte, monosilabic, împrejurările în care a fost distrus în bătaie cu o furcă de către un recidivist cunoscut: „Săptămâna trecută am fost în vizită la mama, în cartierul Poiana şi acolo mă aştepta acest Cichiri, înarmat cu o furcă. Cred că era beat, fiindcă altfel nu cred că mă lovea. Dar a făcut-o în momentul când am trecut pe lângă el. Vă, jur, n-am avut niciodată vreo ceartă cu el, deci tot ce-a făcut a fost absolut gratuit! M-a pocnit tare de tot cu furca pe care o ţinea în mână, direct în cap, iar eu am leşinat imediat. Şi m-a tras apoi la el în curte, ca să se „scoată” probabil şi să zică la poliţie că eu am intrat neinvitat la el în curte şi i-am violat domiciliul! Atunci, ieşite din casă – şi speriate când m-au văzut în ce hal sunt, mama şi sora mea au anunţat rapid poliţia şi ambulanţa. Eu m-am trezit din leşin doar în ambulanţă, pe drumul spre Unitatea de Primire a Urgenţelor din Cluj. Ajuns acolo, medicii mi-au acordat primul ajutor şi apoi m-au internat pentru patru-cinci zile la Clinica de Neurochirurgie, unde am fost suspus unor îngrijiri competente”. Intervine în discuţie fratele său, indignat la culme: „Acum Alexandru are pungi de sânge închegat pe creier, de la înţepăturile încasate în zona capului – şi vă rog să mă credeţi că poate intra oricând în comă! Pe deasupra nu mai vede cu ochiul stâng, unde a fost înţepat serios, tot cu furca”. Despre agresorul fratelui său mărturiseşte: „Cichiri ăsta a mai făcut treburi asemănătoare prin oraş – din câte mi s-a spus – şi nici vorbă să ne fi căutat ca să-şi ceară scuze, ceva. De-aia nu-l vom ierta şi dacă scoate să ne ofere toţi banii din lume. Plus că frate-meu e un om cu totul inofensiv, iar Cichiri l-a atacat, beat fiind, dându-se mare şi zicând că de-aia face ce face fiindcă el e şeful Turzii”! Nu-şi încheie vorba şi cei doi sunt poftiţi în cabinetul de consultaţii, însă după câteva minute aceştia se întorc, disperaţi. Explică din nou fratele lui Alexandru: „Rănile sunt foarte grave şi i-au pus fratelui meu viaţa în pericol – însă poliţiştii n-au considerat important acest lucru şi ne-au spus că e de ajuns să prezentăm la I.M.L.Cluj doar foaia de ieşire din spital… Şi acuma cei de la Cluj ne-au trimis înapoi la ei, ca să se emită ordonanţă, fiindcă acest caz necesită o anchetă serioasă!” Apoi, dezolat, îşi ia rămas bun – şi luându-şi fratele de braţ părăseşte instituţia medicală clujeană.

Poliţiştii turdeni, de neclintit. Muşamalizare sau amatorism?

A doua zi, marţi 29 ianuarie, cei doi fraţi îşi fac din nou apariţia la I.M.L.Cluj, de data aceasta cu un licăr de speranţă în priviri. Fratele lui Alexandru îmi relatează că luni, imediat după ce au ajuns în Turda s-au prezentat la Poliţia Municipiului iar cei de acolo i-au asigurat, pe propria lor răspundere (?!?) că nu e nevoie de ordonanţă, deoarece cazul nu e foarte serios. Aşa că s-au întors, cu chiu cu vai – şi cu fratele aflat tot în stare gravă – la I.M.L.Cluj pentru a fi examinat şi a-i fi emis acestuia un certificat medico-legal. Însă, după câteva minute, văzându-i fără actele cerute, d-na doctor a rămas mască. Şi, pentru a nu încălca legea, a fost nevoită să-i „afluiască” înapoi spre Poliţia Turda, insistând că e neapărat nevoie de emiterea ordonanţei cerute de instituţia pe care o reprezintă. „Regretăm. Fără ordonanţă nu vă primim, pentru că problema e mai gravă. Trebuie să vă dea poliţia o hârtie pentru noi deoarece e nevoie de o lucrare mai grea şi mai costisitoare pentru noi, plus că poliţia – aşa cum v-am spus ieri – trebuie să facă anchetă”, adaugă d-na doctor, iritată şi evident şocată de atitudinea total nepotrivită a autorităţilor turdene. Noul refuz de a fi consultat îi dărâmă efectiv pe cei doi. Într-o primă fază se prăbuşesc pe  bancheta din sala de aşteptare a I.M.L. apoi, după ce-şi mai revin puţin, sentimentul revoltei îşi face loc pe chipul celor doi. Arată fratele lui Alexandru, de data aceasta cu o determinare neobişnuită: „Să vă spun ce o să fac de-acum. Observ că Poliţia Municipiului Turda vrea să ne „ajute” să ne lăsăm păgubaşi şi să nu mai facem plângere înpotriva lui Cichiri, asta pentru că fără certificatul medico-legal este absolut imposibil să înceapă o anchetă împotriva lui! Dar eu o să mă prezint, curând de tot, la Parchetul Turda şi o să fac plângere împotriva poliţiştilor, arătând că aceştia refuză să emită ordonanţă. De fapt, eu cred că blochează astfel cât mai mult ancheta cazului în care fratele meu a fost nenorocit pe viaţă! Plus că nu ştiu dacă nu cumva acesta moare sau intră în comă până ajunge din nou acasă!”     

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

„În acest caz s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, cu autor cunoscut. Cercetările continuă în vederea clarificării tuturor aspectelor care au condus la producerea faptei”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Traian Morar, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Articolul Rănit grav cu furca de un recidivist. Poliţiştii turdeni minimalizează fapta şi poartă victima pe drumuri! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După ce Mircea Hrudei, fostul șef DIICOT Cluj a fost demis din funcție după numeroase abateri comise în calitate de procuror, a venit și rândul Dacianei Deritei să părăsească structura specializată în combaterea și investigarea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism. Despre cei doi procurori, presa a semnalat de-a lungul timpului modul periculos și abuziv în care aceștia au instrumentat dosare care, în fața instanțelor de judecată s-au ”dezumflat” total.

Secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au discutat în ședința de plen din 30 ianuarie, cererea de pensionare depusă de Daciana Deritei, procuror DIICOT Cluj. În urma ședinței, ”secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a doamnei DERITEI DACIANA CLAUDIA, procuror la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul teritorial Cluj”.

La mijlocul anului 2017 și Mircea Hrudei a plecat din funcția de conducere a DIICOT Cluj după ce a fost revocat de către Daniel Horodiceanu ca urmare a mai multor nereguli comise de Hrudei. Potrivit Secţiei pentru Procurori a CSM, „în motivarea solicitării procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se învederează exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de către domnul procuror Hrudei Mircea Lucian, concretizată în esenţă prin deficienţe în activitatea de urmărire penală, tergiversarea nejustificată a soluţionării cauzelor repartizate, neîndeplinirea obligaţiei legale de a dispune măsuri asiguratorii în dosare cu prejudicii mari, adoptarea unor soluţii apreciat ca nelegale şi netemeinice, infirmate ca atare de către procurorul ierarhic superior, nerespectarea confidenţialităţii în dosarele în curs de soluţionare, exercitarea de activităţi de cercetare în afara unui cadru procesual legal, dar şi aspecte ce pot conduce la o posibilă imixtiune în activitatea altui procuror”.

Pentru a-i convinge pe cei de la CSM, şeful DIICOT România, Daniel Horodniceanu a depus la dosarul cu pricina mai multe acte doveditoare de abaterile efectuate de Hrudei. Printre acestea se numără un proces-verbal întocmit după controalele tematice şi operative efectuate de către procurorii desemnaţi din cadrul structurii centrale a direcţiei a dosarelor repartizate spre soluţionare domnului Hrudei. Tot la dosar există ordonanţele prin care procurorul şef al DIICOT Cluj, Florin Mornăilă a infirmat soluţiile de clasare dispuse de Hrudei.

După ce fostul șef al DIICOT Cluj, procurorul Mircea Hrudei, a pierdut procesul pe fond pentru demiterea lui din funcție, la mijlocul anului trecut el a făcut recurs la ÎCCJ pentru revizuirea sentinței. La această instanță, dosarul a așteptat, în procedura de filtru, jumătate de an pentru a primi un prim termen de judecată. La începutul acestui an, magistrații ÎCCJ au stabilit ca procesul să înceapă abia peste doi ani, în februarie 2021.

Eşecul a devini o constantă pentru duo-ul Hrudei-Deritei

De numele lui Mircea Hrudei și a Dacianei Deritei se leagă o serie de eșecuri în cariera lor de procurori, după ce au instrumentat mai multe dosare stufoase care s-au  finalizat cu soluții de achitare. Printre eșecurile lui Mircea Hrudei se află dosarul în care au fost acuzați trei oameni de afaceri din Cluj, Sorin Fotache, Iosif Francis Șandor și Gabriel Oliver Turcsa, achitați definitiv de instanță. Tot pe lista eșecurilor a lui Hrudei se află și dosarul ”Grenadierul”, în care Victor Zăgrean, Manuel Ovidiu Vance. Septimiu Mihai Moldovan și Francisc Szasz au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv şi au fost achitaţi de magistraţii ICCJ. Fostul șef DIICOT Cluj i-a acuzat pe cei patru de terorism și au executat șase luni de arest preventiv.

Gicu Agenor Gânscă de la ACI, împreună cu Rareş Nilaş, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascăl şi Horea Ionut Bobos, au fost achitaţi, şi ei, definitiv în 2013 de către judecătorii de la ICCJ. Dosarul lui Gânscă a fost disjuns din cel al lui Horia Ciorcila și a fost instrumentat de procurorii Mircea Hrudei și Daciana Deritei. Și Horia Ciorcilă, șeful Băncii Transilvania a fost achitat, împreună cu ceilalți oameni de afaceri clujeni, de acuzațiile de spălare de bani.În acest dosar, alături de Ciorcilă au mai fost judecați penteru aceleași acuzații și oamenii de afacaeri Georgios Christofourou, Mărioara Doina Cojocaru, Dan Sergiu Dascăl, Anastasios Isaakidis, Codruț Radu Jurkovan, Mirela Silaghi și Iuliu Eugen Claudiu Silaghiu. Toți au fost achitați definitiv, însă, din păcate, pe parcursul anchetei, Claudiu Silaghi a murit.

Un alt dosar răsunător făcut de Mircea Hrudei și Daciana Deritei este cel al lui Paszkany Arpad Zoltan, celebrul dosar Gazeta II. Paskany a fost acuzat de șantaj și sprijinirea unui grup infracțional, însă, în cele din urmă, Arpad Paskany a fost achitat definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Acuzațiile din acest dosar s-au evaporat încă de pe parcrusul procesului, martorii nu și-au susținut în fața instanței declarațiile date în faza de urmărie penală, mulți dintre aceștia susținând că au fost forțați de procurori să spună că Paszkany este vinovat.

Dosarul Gazeta, unul dintre cele mai mari eșecuri ale procurorilor Hrudei și Deritei

Probabil cel mai răsunător eșec al procurorilor Hrudei și Deritei este dosarul Gazeta, în care mai mulți ziariști au stat după gratii, însă care a avut același final: achitare! „Șapte jurnaliști au fost arestați preventiv, fără niciun fel de dovezi, pe baza așa-ziselor probe puse la cale de procurorii Mircea Hrudei şi Daciana Deritei”, spunea Liviu Man, directorul ziarului Gazeta de Cluj.

Gravele nereguli din dosar au fost arătate și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a admis în 2012 plângerea făcută de Liviu Man împotriva statului român. CEDO a arătat gravele nereguli și încălcări ale drepturilor fundamentale garantate de catre Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, incalcari survenite in timpul urmaririi penale şi a detenţiei jurnaliştilor “Gazeta de Cluj” şi “Buna Ziua Ardeal”. În decembrie 2017, Curtea de Apel Galați a dispus achitarea tuturor inculpaților din dosarul ”Gazeta”, dosar ce a durat mai bine de 11 ani. Maistrații au arătat că dosarul întocmit de DIICOT Cluj a fost ”în afara legilor penale”, iar ”procurorul și-a întemeiat acuzația de șantaj doar pe simple presupuneri, fără a strânge și fără a administra și alte probe, atât în favoarea cât și în defavoarea inculpaților, fără a efectua minime demersuri pentru a stabili veridicitatea afirmațiilor martorilor”.

Articolul Se continuă ”curățenia” la DIICOT Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, a solicitat Tribunalului Cluj recuzarea judecătorului Ioana Nora Boiciuc, însă instanța a respins ieri cererea edilului, cercetat pentru luare de mită.

”În temeiul art. 68 al. 5 şi 7 rap. la art. 64 al. 1 lit. f C.p.p. respinge cererea de recuzare a doamnei judecător I N B, ce compune completul VI F NCP, formulata de inculpatul C C, cercetat în dosarul cu numărul de mai sus pentru săvâşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă inculpatul petent să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 20 lei. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţa publică din 30.01.2019”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului Cluj.

Articolul Cătălin Cherecheș a cerut recuzarea judecătorului Nora Boiciuc apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Pe strada Constantin Brâcuși s-a emis de către reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca o nouă autorizație de construire pentru un imobil de șase etaje, cu toate că în ultima vreme s-au primit mai multe reclamații cu privire la construcțiile de pe strada respectivă, fiind o zonă de case. Mai mult, în luna septembrie 2018, Curtea de Apel Cluj a suspendat o Hotărâre de Consiliu Local prin care se autoriza  un plan urbanistic al unui imobil cu șapte nivele pe strada Constantin Brâncuși.

Consiliul Local Cluj-Napoca a emis pe strada Constantin Brâncuși nr. 119 – 119A o autorizație de construire imobil cu șase etaje: S (subsol) +P (parter) +5E (cinci etaje) +ER (etaj retras). Beneficiarul construcției este societatea Covaciu Construct SRL, deținută de Mihai Ioan Covaciu, despre care Gazeta de Cluj a mai scris în urmă cu trei ani că nu a respectat autorizațiile de construire a patru imobile pe care le-a edificat pe strada Nicolae Colan, motiv pentru care atât el, cât și partenerul său de afaceri (SC Digger Contractor, condusă la acea vreme de Ovidiu Moldovan) au fost sancționați de către Primăria Cluj-Napoca și Inspectoratul de Stat în Construcții.

Cu toate că deseori s-au înregistrat reclamații și sesizări la Primăria Cluj-Napoca cu privire la construcția de blocuri pe strada Constantin Brâncuși, se pare că beneficiarul viitoarei construcții a avut noroc pentru că vecinii notificați nu au făcut sesizări.

Probabil că acest caz este unul singular, pentru că locul unde se va construi respectivul imobil se află exact între Q Clinic și un proiect imobiliar demarat de partenerul de afaceri al lui Mihai Covaciu, respectiv SC Digger Contractors, firmă ce acum este condusă de Ovidiu Moldovan și Liviu Borodi.

Autorizaţie de construcţie pe strada Constantin Brâncuși, suspendată în instanţă

Cu toate acestea, construirea de blocuri pe strada Constantin Brâncuși este încă o problemă pentru mulți clujeni care au făcut numerase sesizări cu privire la acest fapt, ba chiar uniii dintre ei au ajuns în instanță. Un astfel de caz este cel de pe strada Constantin Brâncuși nr. 98, proiect imobiliar al cărui beneficiari sunt societăţile Romdesign SRL şi SC Teresa Construct SRL, cea din urmă fiind condusă de Florin Mureşan. Romdesign este patronată de Liviu Septimiu Mărghitaş şi Octavian Victor Mărghitaş – fii fostului rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole, Liviu Alexandru Mărghitaş, preşedinte al Senatului USAMV în vremea când şi Sorin Apostu era profesor acolo, şi primar. Cele două societăți beneficiare împreună cu Consiliul Local Cluj-Napoca au fost date în judecată de către locuitorii din vecinătate, printre care se numără și Călin Văduva, fondatorul colosului Fortech. Vecinii respectivului proiect imobiliar s-au luptat cu municipalitatea pentru a stopa viitoarea construcție, însă reprezentanții primăriei au trecut cu vederea peste neregularitățile expuse de clujeni, astfel că au dat în judecată municipalitatea și pe frații Mărghitaș.

Călin Văduva, împreună cu soţia Alina-Mirela şi încă cinci clujeni (Ildiko Nagel, Cristian Scuturici, Ramona Scuturici, Corina Corpadea, Ovidiu Pop) au dat în judecată firmele Romdesgin, Teresa Construct şi Consiliul local. Aceştia au cerut în instanţă suspendarea autorizaţiei de construire, iar în martie 2018 magistraţii clujeni au dispus suspendarea hotărârii Consiliului Local, prin care se autoriza un plan urbanistic al unui imobil cu cinci etaje, în beneficiul familiei Mărghitaş.

”Admite cererea. Dispune suspendarea efectelor executorii ale HCL nr. 808/2017 de aprobare PUD în vederea construirii imobilului mixt S+P+3E+2R în Cluj-Napoca, str. C. Brâncuşi, nr. 98 înscris în CF 313136 Cluj până la pronunţarea instanţei de fond. Cheltuieli de judecată în sarcina pârâţilor, 50 lei. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj. Pronunţată în şedinţa publică din data de 07.03.2018”, se arată în soluţia pe scurt a Tribunalului Cluj.

Consiliul Local Cluj-Napoca și Romdesign SRL au făcut recurs, însă în septembrie 2018 Curtea de Apel Cluj le-a respins cererea, menținând sentința Tribunalului Cluj. Deciza este definitivă.

În decembrie 2017 a fost înregistrat un alt dosar pe rolul Tribunalului Cluj, părțile fiind aceleași menționate mai sus. Dosarul are ca și obiect ”anulare act administrativ” , procesul nefiind finalizat, următorul termen de judecată are loc în martie 2019.

Clujenii i-au pus beţe-n roate și lui Voicu Oprean, patronul de la AROBS

Un alt proiect imobiliar controversat de pe strada Constantin Brâncuși este cel demarat de către Voicu Oprean, patronul firmei de IT, Arobs, împreună cu soția sa, Delia Adina Oprean care vor să construiască o clădire de birouri de șase etaje (2S+P+5E+R) pe strada Constantin Brâncuși nr. 57-59.Acest proiect a fost prezentat în şedinţa de Consiliul Local din vara anului trecut pentru aprobarea planului urbanistic de detaliu (PUD), însă vecinii din zonă au fost nemulţumiţi de imobilul ce urma să fie construit în apropierea casei lor, deoarece nu li s-a solicitat acordul pentru această lucrare. O altă reclamaţie a locatarilor este faptul că imobilul este prevăzut cu două subsoluri ceea ce înseamnă că săpăturile pentru realizarea acestora le va afecta fundaţia caselor. Un alt motiv pentru care unul din vecini nu este de acord cu această construcţie este faptul că acest nou imobil îi va lua însorirea locuinţei sale.

Articolul În ciuda nemulțumirilor clujenilor, autorizațiile de construire pe strada Constantin Brâncuși continuă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Doi membri importanți ai partidului PLUS au fost forțați să demisioneze ca urma a unor tensiuni iscate de declarațiile unui membru important din Cluj. Este vorba de profesorul USAMV Cluj Napoca Avram Fițiu, unul dintre prietenii lui Dacian Cioloș, care a fost acuzat de extremism de George Gima, un alt membru al formațiunii politice. În urma scandalului cei doi au fost obligați să demisioneze. Tot de la Cluj au pornit o serie de acuzații împotriva unui alt membru care ia decizii în PLUS, Sandu Băbășan, un om de afaceri, fost membru PRM care a fost implicat într-o serie de procese penale.

Doi dintre membrii PLUS care făceau parte din Consiliul Național al partidului au fost obligați să demisioneze în urma unui scandal în care au fost făcute acuzații extremiste. George Gima l-a acuzat de extremism pe Avram Fițiu, profesor la USAMV Cluj și fost șef de cabinet pe vremea când Cioloș era premier.

”Am demisionat din partid, dar nu vreau să vă spun de ce. Le-am spus tot ce trebuie colegilor din conducere. Vă mulțumesc, o zi bună!”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Avram Fițiu, unul dintre foștii colegi de facultate de-a lui Dacian Cioloș.

În același timp, și Gima a fost obligat să își prezinte demisia pentru că nu a discutat despre acuzațiile de extremism în cadrul partidului, cu ușile închise, ci și-a lansat acuzațiile în mod public.

”În urma postării de ieri (în care anunțam că o persoană de extrema dreaptă a ajuns în conducerea PLUS – iar alți colegi semnalaseră deja asta anterior, fără ca nimic să se întâmple), Dacian Cioloş mi-a solicitat în mod ferm să renunț la a mai fi membru în Consiliul Național al PLUS și să îmi dau demisia și din partid.

Precizez că nu am demisionat. Nu cred că politica altfel se face excluzând colegii care apără valorile organizației și ale societății, în România membră UE în 2019”, a declarat Gima.

Cu toate acestea, la câteva ore după această declarație, ”Biroul Național al PLUS a luat act de decizia domnilor Avram Fițiu și George Gima de a se retrage din pozițiile ocupate în cadrul Consiliului Național al partidului”, se precizează într-un comunicat PLUS.

Astfel că și Gima a demisionat din partid.

Ulterior, Cioloș a detaliat motivele pentru care a cerut cele două demisii.

”Pe Avram Fițiu îl cunosc de mult timp. I-am apreciat pasiunea pentru agricultură și viața țăranului român. Pozițiile sale publice din ultimii ani sunt în clară contradicție cu valorile noastre și cu principiile expuse în codul nostru etic și în statutul PLUS. Pentru mine, decizia de retragere din Consiliul Național și din partid e fără întoarcere. (…) În ceea ce-l privește pe George Gima, consider că răbdarea și reflexul organizațional de a te consulta cu colegii înainte de ieșirile publice pe subiectele de interes ale partidului sunt calități necesare pentru un membru în Consiliul Național. Avem nevoie de mecanisme funcționale și eficiente, pe lângă pasiune și entuziasm”, se arată în poziția lui Dacian Cioloș.

Derapaje politice menținute la Congresul PLUS

Membrii PLUS Cluj au mai sancționat public un derapaj care a avut loc în cadrul partidului lui Dacian Cioloș. Este vorba de numirea Este vorba de numirea lui Sandu Băbășan în conducerea partidului PLUS. ”Acesta a fost o persoană cu un rol important într-un partid nefrecventabil (PRM), fiind mandatar financiar al partidului. De asemenea este fratele lui Sergiu Babasan (fost candidat PRM la primăria Satu-Mare, inculpat penal). În acest caz însă asocierea dintre Sandu Băbălan și Sergiu Băbășan rezultă din rolul lui Sandu Babasan în cadrul SC KYO INC SRL. Inculparea lui Sergiu Băbășan în urma scandalului care implică această firmă și primăriile vătămate duce la suspiciuni asupra implicării administratorului firmei, Sandu Băbășan, în acțiuni nelegale. (…) Considerăm că asocierea numelui lui Dacian Cioloș și a partidului PLUS cu persoane asupra cărora planează suspiciuni rezonabile, și care au avut un rol important în PRM ridică mari probleme de imagine, cu un mare potențial de discreditare a lui Dacian Cioloș și a PLUS. Este posibil că aceste suspiciuni să fie ulterior înlăturate, dar este nefericită introducerea unui nume problematic între responsabilii la cel mai înalt nivel ai partidului, cu o mare expunere mediatică, despre care o simplă căutare pe internet aduce informații nefavorabile. Această persoană ar aduce așadar un prejudiciu major de imagine. Asocierea cu PRM poate fi scânteia unui alt scandal mediatic-deloc favorabil imaginii partidului”, arată o parte din membrii PLUS Cluj într-o scrisoare deschisă.

În pofida publicării acestor informații, Băbăşan a fost numit de Cioloş pe lista propusă pentru Consiliul Naţional şi validată ulterior de Congres.

Reprezentanţii PLUS susţin că Sandu Băbăşan nu a fost membru PRM, iar conducerea partidului le-a cerut contestatarilor să se adreseze Comisiei de Integritate.  ”Din informaţiile pe care le deţinem, Sandu Băbăşan nu a fost membru PRM şi nici în alt partid. Procedural, orice persoană care solicită să devină membru PLUS trebuie să declare pe proprie răspundere dacă a mai făcut parte dintr-un partid politic. Validarea ca membru PLUS se face după o analiză a activităţii politice şi în funcţie de modul în care această activitate corespunde cu principiile şi cu valorile PLUS, ţinându-se cont de criteriile de integritate. În cazul în care în declaraţia pe proprie răspundere se constată un fals, persoana în cauză va ajunge în faţa Comisiei Naţionale de Integritate şi Arbitraj, care are posibilitatea de a-l exclude din partid. Toţi membrii PLUS care consideră că principiile partidului au fost încălcate se pot adresa acestei Comisii pentru a clarifica situaţia, potrivit statutului”, arată răspunsul oficial al partidului.

BOX

”Decalogul” lui Fițiu

– dreptul la avort poate fi adus în discuție în Uniunea Europeană în 2019

– Secularizarea și laicizarea se plătesc cu moartea

– imigrația musulmană și romă e putreziciune

– ”noua cruciadă” poate fi soluția împotriva refugiaților, care vin să distrugă Europa

–  tot ce iese din cadrul „familiei normale” trebuie blamat sau jignit

– „trebuie să trimitem la abator clasa politică a României”

– educația sexuală în școli ar fi periculoasă

– există conspirații contra agriculturii românești sau contra poporului român

– produsele tradiționale sunt vindecătoare de boli incurabile pentru moment

BOX

Clujeanul Valentin Naumescu pleacă și el din PLUS

În urma demisiei lui Gima și clujeanul Valentin Naumescu, venit de la liberali în partidul lui Dacian Cioloș, a anunțat că își dă demisia din PLUS.

”În acest moment, prin derapajele grave de la valorile şi standardele unui partid de esenţă liberală, DACIAN CIOLOŞ SE PLASEAZĂ MULT SUB NIVELUL MAJORITĂŢII MEMBRILOR PLUS! Decizii discreţionare, ultracentralizare, lipsă de transparenţă decizională, încercarea de promovare la nivel central şi local a unor prieteni personali, pe care nimeni din partid nu-i văzuse până atunci. Am fost 10 zile membru al PLUS şi am demisionat înainte de Convenţia Naţională, când am aflat câteva dintre propunerile locale ale Liderului, pentru Consiliul Naţional. Am semnalat pe pagina personală de Facebook, cu o zi înainte, ceea ce a spus ieri George Gima. Nu ne-am consultat unul cu celălalt. George nu văzuse postarea mea, nefiind publică. Rămân ataşat valorilor şi principiilor de esenţă liberală menţionate în Manifestul Platformei România 100. Sunt membru fondator al România 100 Cluj-Napoca şi am fost primul moderator al comunităţii locale a Platformei civice. (…) pentru Dacian Cioloş am intrat, din cauza lui Dacian Cioloş am ieşit. Am crezut sincer şi mult în Dacian. Nu este însă ceea ce părea a fi. Nu regret că am crezut în acest proiect. Era corect formulat. Din nefericire, PLUS mi s-a părut în ziua demisiei chiar „Partidul lui Cioloş” (şi numai al lui), făcut pe persoană fizică. Acum ştiu că m-am înşelat: PLUS este partidul lui George Gima şi al celor care gândesc liber şi demn, întocmai ca George. Pe mine mă vor ataca acum exaltaţii şi naivii care mai cred în capacitatea lui Dacian Cioloş de a fi în primul rând un lider credibil pentru propriul partid.”

Articolul PLUS-ul lui Cioloș intră pe minus din cauza tensiunilor de la Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Tragedie petrecută sâmbătă 26 ianuarie, în comuna clujeană Chinteni, iar victimă i-a căzut un bărbat de 39 de ani dintr-o localitate din judeţul Olt! Acesta urma să lucreze la o firmă de construcţii din Cluj-Napoca şi aştepta efectuarea formalităţilor de angajare, când un prieten l-a rugat să-l ajute la dezmembrarea unei barăci de lemn, ale cărui scânduri urma să le ducă apoi la domiciliul colegului său, la Floreşti. Amabil, Iulian Danciu l-a ajutat, bucuros, pe acesta însă destinul l-a pândit perfid: în plin proces de dezmembrare – o bârnă, acoperită cu un strat de zăpadă, ce măsura 40 de centimetri, s-a prăbuşit în capul său omorându-l pe loc.

Aparţinătorul decedatului, fratele acestuia a sosit la I.M.L. Cluj, direct din judeţul Olt, pentru a ridica trupul neînsufleţit al lui Iulian. Este însoţit de patronul firmei unde urma să fie angajat acesta, om săritor şi cu inimă mare, fără vreo legătură cu incidentul, însă hotărât să-l ajute pe bărbat în demersurile sale, mai ales pentru că tragedia s-a petrecut într-un judeţ străin de cei doi. Povesteşte patronul, cu amabilitate: “Iulian a mai lucrat la mine anii anteriori, şi urma să-l angajez pe şantierul meu. Însă, până să finalizez actele, un coleg l-a rugat să-l ajute la dezmembrarea unei barăci de lemn, oferite lui de un sătean care dorea s-o vadă dispărută de pe terenul său şi să construiască apoi ceva acolo. Omul a sărit în ajutorul prietenului şi, la un moment dat, o grindă acoperită de un start gros de zăpadă i-a căzut în cap. A murit după 15 minute, chiar în momentul când a ajuns la el ambulanţa venită de la Cluj-Napoca”. Întrebat despre decedat, fratele său, gâtuit de durere, a fost în stare să ne spună că, din fericire, Iulian nu avea copii, doar o soţie care-l iubea nespus şi care la această oră e dărâmată, efectiv, din punct de vedere psihic. Nu apucă să-mi povestească prea multe şi cei doi sunt invitați la biroul instituţiei medicale, pentru a întocmi actele necesare ridicării trupului neînsufleţit al bărbatului, aşa că îşi cer scuze şi se depărtează, grăbiţi.

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

“Polițiștii efectuează investigații pentru stabilirea circumstanțelor exacte în care a survenit decesul unui bărbat, de 39 de ani, din județul Olt. Conform primelor verificări, la data de 26 ianuarie a.c., bărbatul se afla pe raza localității Chinteni, unde, împreună cu alte persoane, ajuta la dezasamblarea unei barăci din lemn. În acest context, baraca ar fi cedat și s-ar fi dărâmat peste bărbat, acesta rămânând prins sub grinzi de lemn. Trupul bărbatului a fost transportat la IML Cluj pentru efectuarea necropsiei”, a declaratpentru Gazeta de Cluj, Biroul de Presă al I.P.J.Cluj.

Articolul Ucis de o grindă, la Chinteni. Aceasta i-a căzut în cap în timp ce victima încera să dezmembreze o baracă de lemn! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.