Supraimpozitarea clădirilor neîngrijite, program ce funcționează din 2016, dă roade la Cluj-Napoca. Până la sfârșitul anului trecut au fost reabilitate în centrul istoric al municipiului 450 de imobile, iar măsura impozitului de 500% este menținută și în 2019. Anul acesta au fost propuse spre supraimpozitare un număr de 25 clădiri, pe listă aflându-se și clădirea de pe strada Universității nr. 3 a cărei Asociație de Proprietari a pierdut recent un proces intentat de un clujean care primește despăgubiri de 1.000 euro după ce a fost lovit la cap de o tencuială care s-a desprins de pe fațada imobilului respectiv.

Multe dintre clădirile vechi ale Clujului se dezintegrează, iar bucăți de tencuială de pe fațadele clădirilor se desprind și cad pe trotuare, fiind un adevărat pericol pentru pietoni. Astfel de incidente se întâmplat deseori în Cluj-Napoca, acesta fiind unul dintre motivele pentru care reprezentanții primăriei au demarat proiectul de ”marea refațatizare”, astfel că proprietarii care nu își renovează clădirile, plătesc un impozit majorat de cinci ori. Cu toate acestea, mulți dintre proprietari preferă să plătească un impozit mai mare decât să facă lucrări de reparații care sunt mult mai costisitoare.

Asociația de Proprietari scoate bani din buzunar

La sfârșitul lunii decembrie 2018, consilierii locali au votat un nou proiect de hotărâre pe această temă, astfel că un număr de 25 de clădiri au fost propuse spre impozitare în 2019. Pe listă se află și clădirea de pe strada Universității nr. 3 a cărei stare de degradare este avansată și a cărei Asociație de Proprietari a fost dată în judecată, după ce un clujean a fost lovit de o tencuială ce s-a desprins de pe imobilul respectiv. Acțiunea în judecată a fost inițiată de către Alexandru Banyai în octombrie 2016, dosar ce are ca și obiect ”acțiune în răspundere delictuală”, iar chemat în garanția a fost și Uniqua Asigurări SA prin sucursala Cluj. În mai 2017, Judecătoria Cluj-Napoca a admis în parte cererea de chemare în judecată, obligând Asociația de Proprietari strada Universității nr. 3 să-i plătească lui Alexandru 1.000 euro daune morale.

În aprilie 2018, Asociația de Proprietari a făcut apel, însă în decembrie 2018, Tribunalul Cluj a respins apelul declarat, astfel că instanța a menținut sentința dată de Judecătoria Cluj-Napoca. Alexandru Banyai a fost reprezentat în instanță de către avocații Anamaria Bota şi Roxana Talpeş din cadrul SCA Chiriţă şi Asociaţii.

”În urma admiterii acţiunii în răspundere civilă delictuală, prin Sentinţa civilă nr. 3333/2017, Judecătoria Cluj-Napoca a dispus obligarea Asociaţiei de Proprietari str. Universităţii Cluj-Napoca, la plata sumei de 1.000 euro, constând în daune morale cauzate petentului ca urmare a încălcării dreptului la sănătate, integritate fizică şi psihică.

În fapt, în timp ce reclamantul se deplasa pe trotuarul din faţa cinematografului Arta, a fost lovit la cap de o masă dură compusă din tencuiala  care s-a desprins de pe faţada principală a imobilului situat în Cluj-Napoca, str. Universităţii nr. 3. În urma impactului, reclamantul a fost preluat de un echipaj Smurd şi transportat la Spitalul de urgenţă, constatându-se că acesta prezenta leziuni traumatice care necesitau 3-4 zile de îngrijiri medicale.

Analizând condiţiile angajării răspunderii civile delictuale, instanţa a constatat că, fapta ilicită de a nu efectua lucrări de reparaţie şi întreţinere necesare asupra imobilului a determinat prejudicierea drepturilor reclamantului, respectiv lezarea sănătăţii, integrităţii fizice şi psihice a acestuia. Pe cale de consecinţă, instanţa a apreciat că leziunile suferite şi neplăcerile asociate acestora, teama, şocul psihic şi nesiguranţa resimţite la momentul incidentului, justifică acordarea sumei de 1.000 euro cu titlu de daune morale.

Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea recursului de către Tribunalul Cluj, în data de 13 decembrie 2018”, arată societatea de avocați Chiriță și Asociații.

Proprietar amendat cu 4.000 lei

În martie 2017, Poliția Locală Cluj-Napoca a aplicat sancțiuni contravenționale pentru doi proprietari din zona centrală, din cauza neîntreținerii corespunzătoare a imobilelor, în urma unor incidente care au avut loc la un interval de câteva ore. Unul dintre proprietarii sancționați cu 4.000 lei locuiește tot în imobilul de pe strada Universității nr. 3.

“Este vorba despre imobilul de pe strada Universității nr. 3, unde în cursul zilei de luni (n.r. 27 martie 2017) a căzut o bucată de sticlă din geamul clădirii, deteriorând un autoturism parcat în zonă și cel de pe strada Memorandumului nr. 3, unde în dimineața zilei de ieri au căzut bucăți de tencuială din fațada clădirii.  Au fost întocmite două procese verbale de constatare a contravenției, fiecare dintre acestea în valoare de 4000 de lei”, precizează reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca.

Aceştia mai spun că ambii proprietari sancționați, au fost, în prealabil, somați de municipalitate în cursul anului 2016.

“Primăria municipiului Cluj-Napoca atenționează proprietarii clădirilor din zona de protecție istorică a orașului să ia măsuri pentru întreținerea corespunzătoare a acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța lor și a trecătorilor”, se mai arată în documentul citat.

Marea refaţadizare se extinde spre cartierele Clujului

Pe lista clădirilor propuse spre suprimpozitare în 2019 se regăsesc următoarele clădiri:

• Horea nr. 94
• Iuliu Maniu nr. 40
• Constanța nr. 16
• Constanța nr. 17
• Croitorilor nr. 6
• Croitorilor nr. 27
• Dobrogeanu Gherea nr. 22
• 21 Decembrie 1989 nr. 88
• Arany Janos nr. 13
• Ploiești nr. 31
• Pitești nr. 5
• Andrei Șaguna nr. 8
• Albert Einstein nr. 3
• Albert Einstein nr. 4A
• Calea Dorobanților nr. 38
• Piața Muzeului nr. 5
• Cloșca nr. 1
• Cloșca nr. 6
• Ștefan Ludwig Roth nr. 17
• Regele Ferdinand nr. 14
• 21 Decembrie 1989 nr. 98
• Baba Novac nr. 8
• Universității nr. 3
• Eroilor nr. 1
• Tipografiei nr. 21

”Am început încă din 2016 şi sistemul funcţionează destul de bine. Au fost identificare şi propuse spre supraimpozitare 117 clădiri (cu 1.154 de proprietari). Situaţia este îmbucurătoare. 40 dintre acestea (cu 551 de proprietari) au fost retrase de la supraimpozitare, proprietarii şi-au făcut refaţadizarea. Mai sunt încă 400 de clădiri care nu au fost propuse spre supraimpozitare şi care au fost reabilitate. Deci, la nivelul municipiului avem 450 de clădiri, care din 2016 şi până în prezent au fost refaţadizate”, a declarat viceprimarul Clujului, Dan Tarcea. 

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca spun că programul de supraimpozitare cu 500% a clădirilor degradate va continua şi în anii următori, iar aria de influenţă va fi extinsă şi spre cartierele oraşului. 

Articolul Un clujean a primit despăgubiri de 1.000 euro, după ce a fost lovit în cap de tencuiala căzută de pe o clădire din centrul municipiului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O parte dintre angajații Penitenciarului Gherla au sesizat o serie de nereguli în cadrul cărora îl indică pe directorul adjunct Dumitru Constantin ca fiind ”principalul actor”. Reclamațiile au fost rezolvate chiar de directorul adjunct, incriminat în cadrul plângerilor, care a prins o perioadă în care l-a înlocuit pe Gheorghe Iftinca, directorul general al penitenciarului. Dumitru i-a chemat în birou pe ”reclamagii” și i-a pus, ca la școală, să răspundă la un chestionar tip ”quiz”. Oamenii au făcut plângere și la Administrația Națională a Penitenciarelor dar, de la București, nimeni nu a văzut nimic!

Mai mulți angajați ai penitenciarului din Gherla îl acuză pe directorul adjunct al instituției, Dumitru Constantin, că își acordă în mod nelegal majorări salariale, că folosește forța de muncă din cadrul penitenciarului pentru a-și renova casa și că are un comportament preferențial cu unii dintre angajați, în detrimentul altora.

Oamenii nemulțumiți au formulat mai multe sesizări în cadrul cărora atrag atenția asupra neregulilor.

Una dintre plângeri, adresată comisarului şef al penitenciarului, Gheorghe Iftinca, a ajuns să fie rezolvată de adjunctul Dumitru Constantin care, potrivit angajaților, se autoproclamă ”moldoveanul neînfricat”.

”Va aducem la cunoștință de presiunea și stresul la care suntem supuși de domnul comisar șef Dumitru Constantin de mai mulți ani. În luna mai am reluat solicitarea obținerii normei B12 suplimentare de hrană pe timpul programului de vară, în anii trecuți refuzată ilegal, pe care o solicităm retroactiv. Sprijiniți de liderul de sindicat Ovidiu Bota cu foarte mare greutate s-a acordat acest drept. Considerând această solicitare ca un act de îndrăzneală și nesupunere, domnul Dumitru a trecut la represalii. Ne scoate din serviciu de la centrala termică înlocuindu-ne cu titularul de la spălătorie, iar noi ne completăm orele de muncă în alte locuri. Suntem supuși la discriminare pentru că nu am fost de acord cu privilegiile acordate pentru Dreve Petre, care i-a executat lucrări în construcții fără temei legal la casa particulară a domnului Dumitru din Ocna Dej”, arată sesizarea făcută de angajații penitenciarului.

Cei care atrag atenția asupra neregulilor din cadrul penitenciarului din Gherla amintesc despre starea deplorabilă în care se află centrul terapeutic ”Lotus” și popota deținuților sau despre montarea unor termopane pe clădiri ale penitenciarului, care fac parte din categoria monumentelor istorice.

”Moldoveanului neînfricat” le dă test angajaților nemulțumiți

Oamenii spun că de rezolvarea plângerii s-a ocupat chiar directorul adjunct al penitenciarului care a prins câteva zile în care directorul general al penitenciarului a fost plecat, iar atribuțiile de conducere au fost preluate de Dumitru Constantin.

El i-a chemat în birou pe autorii reclamației, ca la școală, și i-a pus să ”argumenteze cu înscrisuri, fapte consemnate în vreun document, etc., care să susțină cele menționate (”de mai mulți ani” sunteți supuși la ”presiune și stres”). Ați afirmat că ”în luna mai am reluat solicitarea obținerii normei 12B suplimentare de hrană pe timpul programului de vară”. Vă rog să argumentați cu înscrisuri, fapte consemnate în vreun document, care să susțină că anterior acestui an ați mai înaintat o asemenea solicitare. Vă rog să arătați prevederea legală încălcată de către comisarul șef Constantin Dumitru prin care dumneavoastră nu ați beneficiat de acest drept, respectiv suplimentul de hrană 12B. Vă rog să argumentați cu înscrisuri fapte consemnate în vreun document care să susțină cele menționate astfel: argumentați ”răzbunarea”, argumentați ”ostilitatea”, argumentați ”disprețul”, argumentați ”ignoranța”, argumentați ”discriminarea”. Vă rog să detaliați ”Dreve Petre … i-a executat lucrări în construcție fără temei legal și moral la casa particulară a domnului Dumitru din Ocna, Dej”. Dvs ați menționat că ”așteptăm analiza faptelor de mai sus a conducerii…”. Pentru a vă îndeplini această cerință și a vă arăta întreaga noastră disponibilitate și implicare în identificarea eventualelor neconformități și luarea măsurilor ce se impun, vă rog ca raportul dvs să conțină răspunsuri, justificări, argumente, documente, etc, la toate întrebările adresate. Dacă există situații în care să nu aveți răspuns la întrebare, vă rog să menționați expres acest lucru”, arată Dumitru Constantin în răspunsul la plângerea care îl vizează.

Directorul administrativ al penitenciarului își încheie ”testul grilă” atrăgându-le semnatarilor reclamației că dacă nu pot dovedi cele afirmate pot fi trași la răspundere. ”Vă asigur că nu vom lăsa ca eventualele fapte, atitudini, afirmații, etc, care încalcă în vreun fel orice prevedere legală, să nu fie identificate și sancționate! Vă mulțumesc pentru înțelegere și sprijin!”, semnează Constantin Dumitru, director adjunct economic administrativ al Penitenciarului din Gherla.

Salarii de excepție

După ce plângerea a ajuns în mapa directorului adjunct al penitenciarului din Gherla, angajații povestesc prin ce trec.

”El (Dumitru Constantin, n.red.) a prins o zi sau două în care a trebuit să țină locul directorului. A luat tot felul de măsuri împotriva noastră, ne-a amenințat! Și-a depășit atribuțiile și a făcut abuz în serviciu. De atunci ne șicanează mereu. La noi, pe trimestru se acordă un salariu de excepție în funcție de vechimea fiecărui angajat. Pe noi, care am făcut plângerea asta, ne-a ocolit mereu chiar dacă nu a avut nici cel mai mic motiv. Dimpotrivă, am avut multe realizări. Mai mult, caută să ne întoarcă unii împotriva altora. Spre exemplu, în sectorul administrativ s-a angajat un băiat cam de un an, iar el a primit! Tot timpul are răutăți împotriva noastră! Mai mult, directorul administrativ a încasat de vreo șase ori salariul de excepție!”, spun autorii sesizării.

”În plângerea respectivă noi am sesizat că a acordat fără motive o serie de facilități unui coleg de-al nostru. Semnalând această neregulă am ajuns să fim persecutați! Mai este o firmă din Nireș, satul de unde este soția domnului Dumitru, care a fost angajată să pună faianță și gresie la penitenciar. Am stat de vorbă cu unul dintre angajați care ne-a spus că într-o seară a fost pe la casa lui ca să îi lucreze la o terasă. Noi am făcut o hârtie împotriva lui și el o rezolvă! El se proclamă moldoveanul neînfricat și a demontat fiecare acuzație pentru că nu sunt dovezi!”, mai spun autorii petiției.

BOX

De la București nu se vede nimic

Plângerea a ajuns și în atenția Administrației Naționale a Penitenciarelor, care a răspuns că acordarea majorării salariale de până la 50% pentru directorul adjunct este de competența directorului general al Administrației Penitenciarelor din România. De asemenea, în răspuns se arată că directorul adjunct al Penitenciarului Gherla a fost verificat de procurori, care au dispus soluții de clasare în privința plângerilor care l-au vizat.

”Acordarea de majorări salariale de până la 50% unui angajat care s-ar fi prezentat sub influența băuturilor alcoolice și care ar fi introdus telefoane mobile în penitenciar, verificările efectuate nu au relevat date care să confirme aspectele semnalate”, se arată în răspunsul ANP. În același document se arată că, într-adevăr, ”spațiile care alcătuiesc blocul alimentar prezintă o stare avansată de degradare atât din punct de vedere tehnic, cât și funcțional”, astfel că s-a propus amenajarea unui nou bloc alimentar pentru că nu se pot executa lucrări de reabilitare la cel vechi”.

Referitor la faptul că directorul adjunct a folosit forță de muncă de muncă din penitenciar la renovarea casei lui, cei de la ANP spun că au verificat, dar nu au găsit date care să confirme aceste lucruri.

Până să ajungă în funcția de director adjunct la Penitenciarul Gherla, Constantin Dumitru a fost directorul Direcției Inspecție Penitenciară din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul ”Moldoveanul neînfricat”, directorul adjunct al Penitenciarului Gherla, își rezolvă reclamațiile făcute împotriva lui apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ioan Drăghici – zis “Blondul” – deşi nu a împlinit decât 27 de ani, are o poveste de viaţă desprinsă parcă dintr-un film de aventuri. Mi-o relatează, pe larg, în sala de aşteptare a I.M.L.Cluj unde s-a prezentat, bătut de nişte romi, montaţi de patronul unei săli de jocuri din Floreşti, drept răzbunare fiindcă – supărat că pierduse două mii de euro, sâmbăta trecută – i-a distrus acestuia două aparate! Însă gestul nu a fost gratuit, deoarece “Blondul” ştie din surse sigure că, atunci când apare câte un fraier cu mulţi bani, un angajat trece într-o încăpere alăturată şi  – atent la camerele de supraveghere – conduce jocurile printr-un computer legat la aparatele din sală, setându-le atât de bine încât clientul rămâne la final “ras, frezat şi bărbierit”!   

“Cam de pe la douăzeci de ani am prins pasiunea jocurilor”

Cu o sinceritate debordantă, Ioan Drăghici reacţionează favorabil, imediat după ce-l întreb despre scopul vizitei sale la I.M.L.Cluj. Mărturiseşte – pus, evident, pe făcut confesiuni – că are multe de povestit despre împrejurările care l-au adus aici, însă istoria lor e mult mai lungă, numai să am răbdarea s-o ascult. Plus că are convingerea că tot ce-mi va relata îi va ajuta şi pe alţii să nu aleagă calea pe care el a ales-o, culmea, din plictiseală! Îl asigur că sunt numai ochi şi urechi, aşa că tânărul în vârstă de 27 de ani – ins extrem de abil şi inteligent, în ciuda vârstei fragede – îşi  începe, vioi, confesiunea: “Eu sunt născut la Bucureşti, dar am făcut şcoala gimnazială la Buzău, de unde era originar tata şi ceva ani de liceu la Iaşi, de unde era mama. Deci am trăit succesiv, în cele trei oraşe, cu menţiunea că la Bucureşti am locuit, cu intermitenţe, în diverse perioade ale vieţii mele. Am avut vreo patru-cinci domicilii până la vârsta asta – dar în Cluj locuiesc de zece ani, am aici familie şi un băiat în vârstă de patru ani!” Arată în continuare că rebel fiind, de când se ştie, a dorit întotdeauna să fie independent financiar – aşa că a început să muncească, în construcţii, încă de la paisprezece ani. “Acum lucrez la aceeaşi firmă de zece ani. Am vechime şi sunt foarte bun în ceea ce fac, în domeniul structurilor – ele înglobând, practic, meseriile de fierar betonist, tâmplar, dulgher şi zidar. Şi acum am o echipă compusă din zece oameni – unii chiar depăşind şaizeci de ani, cu peste patruzeci de vechime în muncă – dar, ce să fac dacă respectivii nu-s la fel de buni ca mine şi nu pot avansa… Câştig bine şi cam de pe la douăzeci de ani am prins pasiunea asta a jocurilor”. Nu-şi încheie bine fraza şi mă conving rapid că omul nu e un fanfaron, asta după ce îi sună insistent telefonul. Se depărtează puţin şi discută, preţ de câteva minute cu cineva, dându-i cu glas ferm indicaţii de natură tehnică. Evident, referitoare la o lucrare ce trebuie înfăptuită pe parcursul zilei, când el va lipsi de la muncă. “Avem de pus la punct o vilă din Cluj şi oamenii nu ştiau cu exactitate ce urmează să facă. Dar i-am lămurit, aşa că sper să meargă bine treaba şi în lipsa mea. Am multe de rezolvat azi, inclusiv o plângere la Poliţia Floreşti”, se justifică tânărul, parcă intimidat puţin de postura în care l-am surprins.

“Angajatul resetează aparatul, aducând câştigul la zero”

Apoi, tânărul se concentrează din nou asupra relatării şi continuă: “Pasiunea asta a jocului mi-o exercit lângă casă, în sălile din Floreşti, şi “acordeonul” (nota noastră – păcănelele), ruleta, pokerul şi celelalte le cunosc deja la perfecţie. Recunosc, aceasta e deja o boală, ca şi ţigara sau alcoolul – şi numai anul trecut am pierdut 80.000 de lei. Dar, trebuie să ştiţi că eu nu beau deloc, nu am viciul ăsta, dar avându-l pe cel al jocurilor numai de la începutul anului am ras deja vreo 30.000 de lei. Şi în seara zilei de sâmbătă, 26 ianuarie, până la ora şapte seara pierdusem deja vreo 2.000 de euro. Intrasem acolo pentru că se promitea drept mare premiu un bolid scump, pe un banner uriaş, pus afară tocmai ca să atragă fraierii. Ştiam mai demult o chestie de la un văr, fost bodyguard la un astfel de local, şi anume că atunci când intră jucătorul în club acesta e repede filat de conducere şi un angajat îl urmăreşte prin camerele de supraveghere. Apoi respectivul umblă în computerul legat la reţeaua de jocuri electronice şi-l “face” pe client numai din taste. De asemenea, eu, având experienţă în domeniu, m-am prins că nu pot să pierd asemenea sume fără să câştig măcar un mic procent. Şi atunci, nervos fiind, după ce mi-am pierdut aproape toţi banii, m-am enervat teribil şi am spart două aparate – unul cu pumnul şi celălalt cu cotul”. Îi văd pumnul, scrijelit în câteva locuri – de la loviturile pe care le-a aplicat aparatelor, dar şi de la incidentul care a avut loc ceva mai târziu. Adaugă apoi că managerul, pe lângă faptul că a chemat poliţia a pus pe nişte romi din zonă să-l bată, drept răzbunare pentru aparatele distruse. “Intrasem într-un bar din vecini şi după câteva minute m-am trezit atacat de vreo şase inşi, veniţi cu două maşini. M-au rupt în bătaie, cu pumnii şi picioarele, învineţindu-mi ochiul şi umplându-mă pe tot corpul cu vânătăi. Nu i-a ajuns patronului că poliţia mi-a făcut dosar penal pentru distrugere şi lui i-am spus, frumos, că am avut o scăpare dar îi voi plăti cu vârf şi îndesat aparatele… Acum, colac peste pupăză, aflu că din ziua aceea am primit şi interdicţie pentru toate sălile de joc din comună, dar probabil că şi din Cluj-Napoca, fiindcă firmele care funcţionează la Cluj sunt aceleaşi cu cele din Floreşti”, adaugă el.

“E vorba de adrenalină aici – şi de risc”!

“Blondul” este poftit, curând, în cabinetul de consultaţii al I.M.L., de unde se întoarce, după câteva minute, cu un certificat în care legiştii i-au recomandat o săptămână de îngrijiri medicale.  Adaugă tânărul, pregătindu-se de plecare: “Eu o să urmez căile legale împotriva lor şi patronul o să vină şi el la rând pentru acuzaţia de lovire sau alte violenţe –  după ce probabil că mie mi-a deschis dosar pentru distrugere. Mi-am angajat deja doi avocaţi şi o să studieze domniile lor ce variantă mai bună avem, asta pentru că ei ştiu legile mai bine decât mine… Însă, până atunci am un sfat pentru alţi fraieri: LA ACESTE JOCURI NIMENI N-O SĂ IASĂ PE PLUS FIINDCĂ-S MĂSLUITE, INCLUSIV RULETA! Eu ştiu perfect acest lucru fiindcă am încercat toate tipurile de jocuri”. Îl întreb, totuşi, de ce continuă să joace dacă înţelege la perfecţie aceste lucruri. După un scurt moment de gândire îmi mărturiseşte cu un zâmbet resemnat: “E vorba de adrenalină aici şi de risc – şi mie-mi place enorm să risc. Am fost pentru câteva zile şi la Clinica de Psihiatrie, la nişte şedinţe de terapie ţinute de rezidenţi. Dar le-am abandonat repede, fiindcă ce sfaturi să primesc eu de la nişte rezidenţi, care cu toată facultatea lor nu au “absolvit” facultatea vieţii? Şi la mine, să ştiţi, totul vine din plictiseală: o fac să-mi omor timpul. Soţia îmi tot zice să mă las de acest viciu, dar eu nu pot pentru că la jucătorii ca mine aici nu-i vorba de câştig, ci de riscul de care vă vorbeam. De pildă au fost zile când am câştigat 20.000 de lei şi a doua zi m-am prezentat înapoi la sală şi i-am “ras” pe toţi. O singură dată doar până acum mi-am cumpărat un BMW şi mi-am finisat casa, din 10.000 euro câştigaţi, în rest am rispit averi”. Şi-mi spune că, oricum, în cazul lui situaţia nu-i atât de gravă cum a fost în cel al unui coleg de muncă, găsit spânzurat după ce-i furase mamei sale suma de 5.000 de lei.  Apoi, concluzionează: “Mă pot lăsa oricând, că au fost şi şase luni când nu am jucat, deci consider că nu-s neapărat dependent. Dar am un principiu ferm: banii trebuie să circule – şi de-aceea după ce-i pierd, întotdeauna ei vin înapoi la mine. Cred, de altfel, că şi băiatul meu în vârstă de patru ani m-a moştenit, fiindcă a ajuns as în jocuri – ce-i drept, pentru copii, pe care le are pe telefon”. Apoi îşi ia rămas bun şi părăseşte, cu paşi mari, instituţia medicală clujeană.

“S-a întocmit un dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, iar dosarul are autori cunoscuţi. Cercetările continuă în vederea clarificării tuturor aspectelor care au condus la comiterea faptei”, ne-a declarat, referitor la violenţa comisă asupra lui Ioan Draghici, Traian Morar, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj. Totul, în condiţiile în care proprietarul sălii de jocuri probabil n-o fi apucat să depună plângerea pentru distrugere pe numele lui Draghici având, însă, în continuare, două luni la dispoziţie pentru a face acest lucru.

“Dependenţa de jocurile de noroc este o tulburare legată de controlul impulsurilor. Cel ce are o asemenea dependenţă nu-şi poate controla impulsurile de-a juca, deşi este conştient că jocul are  consecinţe negative asupra sa, a persoanelor apropriate lui, dar şi asupra finanţelor sale sau a serviciului, etc. Jocul patologic de noroc este caracterizat prin următoarele simptome: pacientul este preocupat obsesiv să joace sume crescânde de bani, în vederea obţinerii excitaţiei dorite, face repetate eforturi nereuşite de a controla, reduce sau stopa jocul. Apoi, după pierderea banilor la joc revine în altă zi în sala de jocuri pentru a-şi recupera banii pierduţi, minte pe toată lumea, inclusiv pe membrii familiei şi alte persoane pentru a-şi ascunde implicarea în jocul patologic de noroc. De asemenea, comite acte ilegale – precum fals, fraudă, furt pentru a-şi finanţa jocul. Tratamentul dependenţilor de jocuri de noroc este un tratament  psihologic, social şi, în funcţie de caz, medicamentos. Tratamentul medicamentelor se referă mai degrabă la patologic, asociată dependenţei, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de comportament sau dependenţa asociată de alcool sau droguri. Tratamentul psihologic constă într-un tratament psiho-terapeutic, cel care la noi în clinică se desfăşoară sub forma integrării pacientului în comunitatea terapeutică, implicarea familiei prin terapie familială, terapia cauzelor care au condus la dezvoltarea lui într-o anumită formă de personalitate. O altă formă de tratament este managementul datoriilor. Acesta este o formă suplimentară de tratament a jocurilor de noroc prin care se încearcă cuantificarea tuturor datoriilor făcute de pacienţi într-un anumit interval de timp, iar apoi, cu ajutorul psihoterapeutului, se încearcă gestionarea acestor datorii prin luarea legăturii cu fiecare creditor şi găsirea unei formule prin care să se retituie, în mod gradual, datoria respectivă. Am avut, până zilele trecute, în clinica noastră, un pacient cu datorii de peste 250.000 de euro. Acesta a început prin pierderi la “păcănele”, ulterior a ajuns să joace la ruletă iar în momentul în care starea de excitabilitate pe care ţi-o dă senzaţia de câştig sau pierdere s-a dezvoltat a iniţiat o formă de joc piramidal de tip “Caritas” prin care a luat împrumuturi de la rude şi apropiaţi – de 30-40.000  de euro, ajungând la final la peste 250.000 de euro, pe care în momentul în care împrumuta de la una din rude restituia celuilalt datoria – dar îi rămânea, tototdată datoria veche. A fost extrem de convingător în demersurile sale, astfel încât a atras fondurile respective, de 250.000 de euro. Noi am reuşit –  într-o fază a terapiei, după ce s-a prezentat la noi împreună cu soţia, pe care a minţit-o în legătură cu amploarea şi gravitatea sumelor – să-l determinăm să-i comunice, de faţă cu terapeutul, amploarea datoriilor şi a consecinţelor acestora. Ce-am realizat noi prin terapie au fost următoarele lucruri: să-i stabilizăm atitudinea suicidară, pentru că dorea să-şi pună capăt zilelor, apoi să-l determinăm să-şi dezvăluie toate datoriile. Totodată, după o terapie de numai o săptămână am reuşit să facem în aşa mod încât familia să îl ajute în relaţia sa cu creditorii. Acum mai are doar de rezolvat aceste probleme concrete, cele legate de datorii – şi aşa se explică şi externarea sa, determinată de necesitatea de eforturile pe care trebuie să le facă pentru plata lor. Acum pacientul mai vine la noi doar în secţia de terapie ambulatorie, cu scopul de a-l susţine noi în eforturile sale de a fi stabilizat din punct de vedere emoţional şi pentru a preveni noi impulsuri suicidare”.

Articolul “Blondul”, pericol public al sălilor de jocuri: “Fraierii să ştie că aparatele sunt setate astfel încât să nu se câştige”! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Acum exact 20 de ani stăteam la o șuetă cu niște prieteni din Sibiu cu care, după câțiva ani petrecuți în Franța unde lucraseră în câteva restaurante celebre ale Parisului, discutam despre posibilii candidați la primăria orașului de pe Cibin. Unii spuneau că sigur candidatul  PNL-ului va câștiga primăria pentru că sibienii sunt de dreapta și niciodată nu vor vota PSD-ul, alții susțineau că, dimpotrivă, totuși PSD-iștii au prima șansă. Însă, amfitrionul nostru, care tocmai își deschisese un hotel de patru stele în oraș, a dat sentința: ”viitorul primar al Sibiului va fi Klaus Iohannis!”.

L-am întrebat imediat cine este acest domn și ce îl recomandă pentru funcția de primar. răspunsul a fost sec și la obiect: Securitatea!

Nu l-am băgat în seamă pe amicul meu până când, un an mai târziu, necunoscutul Iohannis devenea primar, pentru întâia dată, al Sibiului, mandat pe care îl va mai recâștiga încă de trei ori de atunci cu majorități fabuloase. Legendarea personajului Iohannis începuse!

Au fost ignorate scandalurile  în care a fost implicat împreună cu soția lui, începând cu înfierile ilegale de copii pentru cuplurile din străinătate și maladia bolnăvicioasă a achiziționarii  nenumăratelor proprietăți, mai ales că soții Iohannis nu au urmași, așa că toată averea va fi moștenită de rude colaterale.

Dar asta-i problema lor, nu a noastră.

În octombrie 2009, deja Klaus Iohannis a fost propus pentru funcția de premier de către PNL prin gura președintelui de atunci al partidului, Crin Antonescu, dar din fericire a fost refuzat de către președintele Traian Băsescu. În 20 februarie 2013, intră în PNL și, deși nu avea vechimea necesară, după numai trei zile a fost ales prim-vicepreședinte al PNL. Asta da ascensiune într-un partid! Luni ești simplu membru, iar joi ești deja nr. 2 în partid!

Totul s-a făcut cu susținerea masivă a lui Crin Antonescu. Dar cum nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită, atunci când s-a pus problema în PNL cine să fie candidatul pentru alegerile președințiale, Klaus Iohannis l-a contracandidat pe Crin Antonescu și l-a învins. Omul care l-a adus pe Iohannis în PNL și i-a dat după trei zile a doua funcție din partid a primit un șut în fund. Atunci a dispărut din viața publică Crin Antonescu. El l-a adus în partid chiar pe omul care l-a terminat! Așa-i că vă place de neamțul nesimțit?! Un om de onoare, așa-i?

În mai 2014, după demisia de onoare din fruntea PNL a lui Crin Antonescu, cine-i va lua locul în fruntea partidului? Evident Klaus Werner Iohannis. În septembrie 2014, sasul umflat de Securitate ajunge Președintele României. Să mai zică cineva că românii sunt naționaliști sau șovini!

Cu o populație de 90% români și 85% ortodocși, electoratul românesc îl alege pe Klaus Iohannis, etnic german și evanghelic după religie.

Bravo! mari tâmpiți sunt românii și în special ardelenii, că ei au înclinat balanța în favoarea neamțului. De cinci ani își bate joc de țară nonstop, își bârfește țara oriunde merge în străinătate și se comportă ca ultimul trădător de țară. Nu știu ce ar mai trebui să facă nenorocitul în plus, pentru că oricum va intra în istorie drept Klaus Iohannis cel Rău!

Și ca să închei într-o notă amuzantă, îmi place foarte mult proverbul săsesc: ”Fie Hanți cât de prost, numai mare să fie!”. Așa Klaus Iohannis e mare!

Articolul Klaus Iohannis cel Rău apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În următoarea ședință de consiliu local a administrației clujene, consilierii vor vota dublarea sumei contractului pentru instalarea de platforme subterane pentru colectarea deșeurilor din oraș. Firma care va primi banii și va instala aceste platforme este SC Euriteh SRL, iar studiul de fezabilitate a fost întocmit tot de Euriteh SRL. Soții Viorica și Emilian Gherdan, patronii SC Euriteh SRL, sunt asociați cu Goga Vlad Cristian, acuzat de corupție în afaceri cu deșeuri. Goga a fost și arestat pentru implicarea lui în afacerea Tahal care a gravitat și în jurul proiectului Centrului Integrat de Deșeuri Cluj, un proiect gestionat de Consiliul Județean Cluj.

În urmă cu doi ani, Primăria Cluj Napoca a luat decizia să amenajeze în oraș platforme subterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor. ”Sfatul” pentru această afacere a venit de la societatea Euriteh SRL, care a și câștigat contractul pentru instalarea platformelor respective. Astfel, primăria a decartat peste un milion de euro pentru această afacere. Pe lângă semnele de întrebare ridicate de modul în care administrația locală cheltuiește milioanele de euro, majoritatea clujenilor nu colectează selectiv deșeurile.

În ședința de consiliu local din 6 februarie 2019 consilierii vor vota un proiect de hotărâre prin care se suplimentează numărul de platforme cu încă 200 de bucăți. Dacă proiectul va trece de votul consilierilor, administrația locală condusă de Emil Boc va mai plăti din resurse proprii încă un milion de euro. Suplimentarea numărului de platforme vine tot din partea firmei Euriteh SRL 

”În anul 2017, în urma unei proceduri simplificate de achiziție, între municipiul Cluj Napoca, în calitate de promitent achizitor și societatea Euriteh SRL, în calitate de promitent executant, a fost încheiat acordul cadru 206737/02.05.2017, având ca obiect prestarea de către promitentul executant a serviciilor de proiectare și executare lucrări pentru 100 de platforme subterane. Cu acest prilej a fost întocmit studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiții ”Amplasare platforme subterane pentru colectarea deșeurilor menajere în municipiul Cluj Napoca”, iar prin hcl 838/22.09.2017 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru cele 100 de platforme subterane. În vederea continuării obiectivului de investiții ”Amplasare platforme subterane pentru colectarea deșeurilor menajere în municipiul Cluj Napoca”, a fost actualizat studiul de fezabilitate precedent pentru un număr de încă 200 de platforme. Din punct de vedere tehnic, acestea sunt similare cu primele 100 de platforme”, se arată în proiectul de hotărâre care va fi supus votului în data de 6 februarie 2019.

În cuprinsul hotărârii de consiliu se arată cum a crescut numărul de platforme și prețul lor. Dacă pentru 100 de platforme, primăria a plătit 5.361.985,44, fără TVA, pentru încă 200 de platforme prețul va fi de 10.200.000 lei, fără TVA. De asemenea, dacă prețul unei platforme era, inițial, 46.930,74 lei, fără TVA, acum suma s-a rotunjit la 47.900 lei, fără TVA.

Anul trecut, city managerul municipiului Cluj Napoca, Gheorghe Șurubaru, declara că regretă faptul că nu a încheiat un contract mai consistent cu firma, de 250 de puncte gospodărești.

Un asociat cu pușcărie la CV

Firma Euriteh este patronată de soții Viorica și Emilian Gherdan, doi orădeni implicați în afacerile cu deșeuri. Ei au câștigat licitații similare în majoritatea orașelor din țară care au primit bani pentru a îngropa în subteran pubelele speciale de colectare selectivă a deșeurilor. De câștigarea unora dintre licitații se leagă o serie de controverse legate de prețul contractelor dar și de faptul că firma este acuzată de o companie spaniolă că ar fi furat tehnologia privitoare la platformele subterane de colectare a deșeurilor.

O explicație pentru succesul afacerilor pe care le au soții Gherdan ar putea consta și în asocierea pe care au cu un personaj controversat, care a făcut și arest preventiv în cadrul procesului în care este judecat.

Soții Gherdan sunt asociați cu Goga Vlad Cristian în cadrul firmei STANDARD A WARE SRL, companie care s-a numit inițial Euriteh Consult SRL.

Goga este implicat, alături de MÎNDROIU ADRIAN, fost director general la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu – AM POSM şi la Direcţia Fonduri Structurale (DFS) din DG AMPOSM,

FRANK NICOLAE, administrator al unor societăți comerciale de consultanţă, CIMPOCA DANIELA şi BĂRBAT IULIA, toți implicați în procesul de corupție al companiei Tahal.

Contract de 20 de milioane de lei

Potrivit DNA, ”în perioada noiembrie 2011- aprilie 2013, inculpatul Mîndroiu Adrian, în calitate de director general la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu (AM POSM) şi la Direcţia Fonduri Structurale (DFS) din AM POSM, în mod repetat, a pretins şi primit bani, alte foloase şi a acceptat daruri de la reprezentanţii firmelor conduse de Frank Nicolae şi Goga Vlad Cristian, cu complicitatea inculpatelor Cimpoca Daniela şi Bărbat Iulia, pentru a interveni pe lângă diferiţi funcţionari din cadrul AM POSM pentru favorizarea intereselor comerciale ale grupului menționat, între care și firma TAHAL CONSULTING ENGINEERING SRL”, arată rechizitoriul.

Concret, la data de 5 aprilie 2011, între reprezentanţii firmei TAHAL CONSULTING ENGINEERING SRL şi autoritatea de mediu s-a semnat un contract având ca obiect acordarea de asistenţă tehnico-economică pentru direcţiile şi birourile de implementare din cadrul unor organisme intermediare aparținând de POSM, legat de proiectele finanţate din asistenţa financiară nerambursabilă. Valoarea contractului este de 19,94 milioane de lei.

Pentru a rezolva problemele legate de ritmicitatea plăţilor şi pentru a obţine sprijinul în adjudecarea unor noi licitaţii pe viitor, respectiv 2014-2020, membrii asocierii infracţionale au efectuat mai multe acte materiale de cumpărare a influenţei directorului AMPOSM, Mîndroiu Adrian.

Fond de 50.000 de euro pentru corupție

La data de 6 februarie 2013, doi dintre membrii asocierii infracţionale, respectiv Frank Nicolae şi Goga Vlad Cristian, la o întâlnire la care a participat și Mîndroiu Adrian, s-au pus de acord să constituie un fond ilicit de minimum 50.000 euro din care să plătească necuvenit funcţionarii de la nivel local care fie creează probleme în derularea contractelor cu autorităţile statului, fie trebuie mituiţi pentru obţinerea unor astfel de contracte.

În considerarea acestor intenţii, în perioada 21 februarie 2013- aprilie 2013, inculpaţii Frank Nicolae şi Goga Vlad Cristian (fie împreună, fie separat) s-au întâlnit cu un funcţionar din cadrul unui consiliu judeţean pentru a stabili condițiile de cumpărare a influenței acestuia pe lângă alți funcționari din același consiliu județean sau din cadrul unor furnizori de servicii pe plan local, ca autorități contractante, astfel ca anumite contracte să fie atribuite firmelor din grupul condus de Frank Nicolae şi Goga Vlad Cristian. În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpaţilor Mîndroiu Adrian şi Goga Vlad Cristian.

Un pic de ajutor de la CNSC

Contractul cu Euriteh SRL a fost câștigat cu ajutorul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor în urma unei contestații depuse de Euriteh referitor la licitație.  Orădenii au cerut ”anularea hotărârii nelegale a autorității contractante (RADP Cluj Napoca, n.red.) conform căreia oferta tehnică depusă de ofertantul SC TEHNIMARKET SRL (o firmă concurentă din Bacău, n.red.) „îndeplinește în mod echivalent și/sau superior specificațiile tehnice din caietul de sarcini” și anularea hotărârii nelegale a autorității contractante conform căreia ofertantul SC TEHNIMARKET SRL „să fie trecut în faza de evaluare financiară”, arată contestația Euriteh.

Consiliul a admis plângerea firmei Euriteh și a dispus ”continuarea procedurii, după îndeplinirea dispozițiilor de mai sus, prin reevaluarea ofertei SC TEHNIMARKET SRL, potrivit celor cuprinse în motivare”.

Firma din Bacău a deschis un proces împotriva Euriteh și a RADP Cluj Napoca

Articolul Primăria lui Emil Boc ”sifonează” un milion de euro pe gunoaiele clujenilor apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Avocații Felicia și Ovidiu Mureșan-Silaghi o acuză pe Violeta Mercea, șefa Filialei Cluj a Partidului Socialist Român (PSR) de înșelăciune imobiliară. Soții Silaghi spun că au cumpărat de la Mercea o casă care era ipotecată la bancă. Chiar dacă au plătit prețul imobilului, Mercea nu a achitat ipoteca, iar banca a executat silit bunul imobil. Avocații au deschis mai multe procese împotriva lui Mercea, iar instanța a dispus rezilierea contractului și a dispus ca politicianul local să returneze 100.000 euro. Violeta Mercea a declarat că, de fapt, soții Silaghi ar trebui să îi mai dea câteva zeci de mii de euro.

Violeta Mercea este șefa Filialei Cluj a PSR și derulează o serie de afaceri imobiliare. În urmă cu mai mulți ani, i-a vândut Feliciei Silaghi un apartament în Cluj Napoca. În urma unui divorț, femeia a hotărât să vândă apartamentul și să se mute. Violeta Mercea i-a propus să cumpere una dintre vilele pe care ea le edificase în zona Făget.

”La bază problemelor se află un  antecontract de schimb. Prin acest antecontract, soții Silaghi s-au obligat  să îi înstrăineze lui Mercea Violeta un apartament de pe strada Meteor, plus diferența de 40.000 euro în schimbul unei case situată pe stradă Făgetului nr. 14C. Casa s-a predat la stadiul de semifinisat. Apartamentul s-a vândut, iar Mercea a încasat atât contravaloarea apartamentului vândut, cât și diferență de bani. La data perfectării antecontractului, pe terenul unde era construită casa există o ipoteca de la BRD pentru 200.000 euro, credit luat de Mercea Violeta, dar înțelegerea a fost că va muta ipoteca pe una din imobilele pe care le are pe SC CASA BELLA SERV IMPEX SRL, având în vedere că sunt patru vile pe care le deține. După încasarea banilor, a urmat o lungă perioadă de amânări și tergiversări  pentru întabularea casei, dat fiind faptul că la data antecontractului nu avea efectuată recepția finală a lucrărilor, până când ne-am dat seama că sunt tergiversări și amăgiri.

Ne-am dat seama că nu se va întâmpla acest lucru, în momentul în care am primit de la cei de la BRD că se execută casa, datorită neplății creditului pe care îl avea doamna Mercea și care nu a fost achitat de către dânsa. Când am confruntat-o la vremea respectivă a spus că se va rezolva, că din cauza celeilalte familii sunt probleme. Menționăm că lângă casa asta mai era o casă cuplată exact la fel, care a fost vândută tot pe antecontract familiei Țanțaș. 

A urmat o perioadă în care  am încercat cu banca să găsim soluții atât pentru noi cât și pentru familia Țanțaș. Această familie a dat un avans  pentru cealaltă casă, dar și până în acest moment se judecă cu Mercea pentru restituirea avansului, deoarece nici ei nu mai au casă, făcând nenumărate vizite la bancă”, spun soții Silaghi.

”Fără casă, banii dați plus un credit!”

Pe de altă parte, liderul PSR Cluj a declarat că, de fapt, ea ar trebui să mai primească câteva zeci de mii de euro de la cei doi avocați.

”Eu nu am timp de așa ceva. Dimpotrivă, dânșii ar fi trebuit să îmi mai dea anumite sume de bani pentru că au stat în locuințele respective fără să aibă acest drept. Oricum, sunt niște procese pe rol și aștept ca instanțele să dea un verdict”, a declarat Violeta Mercea.

”Evident că am acționat-o în instanță pe Mercea Violeta, care invoca tot felul de apărări absurde, ba că diferență de bani este mai mare, ba că a făcut nu știu ce finisaje și acestea nu au fost incluse în prețul achitat, pentru a ne restitui suma de bani achitată.

Pe perioada desfășurării procesului și a executării silite de BRD,  ne-a mai amăgit o dată, spunându-ne că o să ne dea apartamentul de pe strada Meteor nr. 82 ap.1. BRD a executat atât casa noastră, cât și cea a familiei Țanțaș, apartamentul de care făcea vorbire era de asemenea ipotecat la BRD.

După vânzarea caselor, BRD a încasat contravaloarea restantă a creditului și anume 176.000 euro plus cheltuieli de executare. Dar, că să vezi surpriză, sumele obținute de urma vânzării au fost mai mari decât era creanța și astfel excedentul de 10.000 euro a fost virat către Mercea Violeta. Astfel ea a rămas cu un apartament eliberat de sarcini și 10.000 euro, plus un credit stins în integralitate!

Noi am rămas cu un proces ce era în curs la vremea ceea și credite bancare luate, datorită faptului că diferență de bani pe care am dat-o numitei Mercea a fost de pe urma unui credit bancar.

Mai simplu, fără casă, banii dați plus un credit!”, spun cei doi avocați.

Judecătorii au decis că șefa PSR Cluj, Violeta Mercea, este datoare cu 100.000 euro

Păgubiții au dat-o în judecată pe șefa PSR Cluj și au cerut radierea ipotecii și plata a 30.000 euro, bani plătiți în cadrul antecontractului de vânzare-cumpărare. Pe de altă parte, în dosar Mercea spune că, de fapt, ar fi trebuit să mai primească 20.000 euro. Ea spune că imobilul respectiv a costat 120.000 euro, din care soții Silaghi i-au plătit doar 100.000 euro.

În cadrul unuia dintre procese, instanța a considerat că soții Silaghi au achitat diferența de preț de 40.000 euro și contravaloarea apartamentului. Judecătorul a considerat că Mercea i-a vândut lui Silaghi dreptul de folosință al casei din Făget, și nu dreptul de proprietate al imobilului.

Judecătorul a decis că soții Silaghi trebuie să primească înapoi 100.000 euro.

”Instanţa nu poate decât să constate că plata efectuată de reclamanții pârâţi reconvențional nu mai are suport juridic, cât timp lipseşte cauza obligaţiei şi trebuie să le fie restituită”. În cadrul procesului, judecătorul a hotărât să ”dispună rezoluţiunea convenţiei încheiată între părţi, astfel cum a fost materializată prin antecontractul de schimb din data de 03.05.2010 şi chitanţe (…), pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor asumate de pârâta Mercea Violeta. Admite cererea reclamanților de repunere a părţilor în situaţia anterioară şi dispune obligarea pârâtei să restituie reclamanţilor suma de 100.000 euro, ce a fost achitată pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Cluj-Napoca, str. Făgetului. Respinge, ca fiind neîntemeiată, cererea reconvenţională promovată de pârâta reclamantă reconvențional Mercea Violeta împotriva reclamanţilor pârâţi reconvenţional SILAGHI CIPRIAN—NICOLAE și MUREŞAN-SILAGHI FELICIA-CRISTINA”, arată hotărârea instanței. Decizia a fost atacată de Mercea, dar instanța superioară a respins cererea.

Liderul PSR Cluj nu poate fi executat

Cei doi avocați nu și-au primit banii de la Violeta Mercea și spun că îi vor face plângere penală pentru înșelăciune. ”Ne-am pregătit toate documentele și vom face plângere penală pentru înșelăciune”, spune Ciprian Silaghi.

Încercând să pună în executare hotărârea prin care Mercea ar trebui să le plătească 100.000 euro soților Silaghi, oamenii și-au dat seama că nu au pe cine executa silit.

”Pe parcursul procesului, apartamentul pe care îl mai avea în proprietate a fost înstrăinat. Toate părțile sociale în SC CASA BELLA SERV IMPEX SRL  au fost cesionate către fiica ei, Muscă Raluca Casiana, la fel ca și părțile sociale din SC GRAND CONSTRUCT SRL și s-a deschis procedura falimentului, la cererea unicului asociat către care a cesionat părțile ei sociale. De asemenea, nu are venituri declarate!

Astfel acum ne-am dat seama că este evidentă înșelăciunea la care am fost parte, având o pagubă de 100.000 euro și un credit bancar. Mai mult, în cadrul procedurii de insolvență la SC Grand Construct SRL, Primăria Cluj Napoca a rămas cu un debit neacoperit de 60.000 lei”, spun soții Silaghi.

Articolul Doi avocați o acuză pe Violeta Mercea, liderul PSR Cluj, de înșelăciune imobiliară apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Curtea de Apel Cluj Napoca a desemnat ca lichidator în cadrul dizolvării SC Cartierul Tineretului SRL firma R&P SPRL care este așteptată să împartă bunurile firmei între cei doi acționari: Primăria Cluj Napoca și firma Polus Real Estate. Miza o reprezintă cele 200 de hectare de teren dintr-o mărginime a municipiului Cluj Napoca pe care ar fi trebuit să se edifice Cartierul Tineretului, una dintre promisiunile electorale ale lui Emil Boc. Până în 2015, SC Polus Real Estate era controlată de Arpad Paszkany, dar ulterior pachetul majoritar de acțiuni a ajuns să fie controlat, prin interpuși, de Damjan Sandor, cel mai bogat om de afaceri maghiar.

La sfârșitul acestei luni, Curtea de Apel Cluj a decis să numească un lichidator în cadrul procesului de dizolvare a firmei Cartierul Tineretului SRL, în cadrul căreia sunt doi acționari: Primăria Cluj Napoca (51%) și SC Polus Real Estate (49%), firmă care îi are printre acționari pe Arpad Paszkany, care figurează ca acționar minoritar, alături de off-shore-ul cipriot DALMATOVO HOLDINGS LTD (majoritar).

”Respinge ca neîntemeiate apelurile formulate de SC Cartierul Tineretului Cluj SRL în contradictoriu cu intimaţii SC Polus Real Estate SRL, Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, împotriva sentinţei civile nr. 2090/19.10.2016 şi împotriva încheierii civile din data de 25.10.2017 pronunţate de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 488/1285/2016. Respinge ca neîntemeiate apelurile formulate de C.L.M.C.N. în contradictoriu cu intimaţii SC Polus Real Estate SRL, Cartierul Tineretului Cluj SRL împotriva sentinţei civile nr. 2090/19.10.2016 şi împotriva încheierii civile din data de 25.10.2017 pronunţate de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 488/1285/2016. Admite apelul formulat de SC SC Polus Real Estate SRL în contradictoriu cu intimaţii SC cartierul Tineretului Cluj SRL , Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, Municipiul Cluj Napoca împotriva sentinţei civile nr. 2090/19.10.2016 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 488/1285/2016 pe care o schimbă în parte în sensul că dispune numirea R.&P. SPRL în calitate de lichidator al SC cartierul Tineretului Cluj SRL Menţine restul dispoziţiilor sentinţei civile nr. 2090/19.10.2016. Respinge apelul incident formulat de SC Polus Real Estate SRL în contradictoriu cu intimaţii SC Cartierul Tineretului Cluj SRL , Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, Municipiul Cluj Napoca împotriva sentinţei civile nr. 2090/19.10.2016 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 488/1285/2016 ca rămasă fără obiect. Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Cluj sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată în şedinţa publică azi 22.01.2019”, arată soluția pe scurt a instanței clujene.

În septembrie 2016, Tribunalul Comercial Cluj a decis că SC Cartierul Tineretului SRL să intre în dizolvare.

Primăria l-a lăsat pe Paszkany să conducă afacerea Cartierul Tineretului

Societatea Cartierul Tineretului SRL a fost înființată în 2006, când administrația locală a participat cu 203 ha teren, estimate atunci la valoarea de 28.705.860 lei, iar firma Polus Real Estate cu 27.580.140 lei, bani cu care ar fi trebuit să se demareze construirea cartierului. O parte dintre locuințe aveau, potrivit administrației locale, destinație socială. La data respectivă societatea comercială era controlată de Arpad Paszkany.

Primăria Cluj Napoca s-a limitat să trimită doar un răspuns lacunar privitor la această situație. ”În prezent situația contractului de societate actualizat al Cartierul Tineretului Cluj SRL este incertă datorită litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată”, arată punctul de vedere al Oanei Buzatu, purtătorul de cuvânt al instituției.

Chiar dacă Primăria Cluj Napoca avea pachetul majoritar de acțiuni, în consiliul de administrație al firmei ea a fost reprezentată de un singur administrator, Haas Andrei Ioan care, în 2009 a renunțat la această calitate.

”Eu nu mai sunt administrator la această firmă din 2009. Am renunțat din motive personale”, a declarat Haas.

Ceilalți doi administratori sunt NAGY ISTVAN JANOS, cetățean maghiar (născut la Târgu Mureș, n.red.), și CIORCA VASILE FLORIN, care reprezentau interesele acționarului Polus Real Estate și, implicit, ale omului de afaceri Arpad Paszkany.

Ciorca a declarat pentru Gazeta de Cluj că se așteaptă ca Polus Real Estate să primească o parte din activele societății în cadrul procesului de dizolvare.

”Firma (Polus Real Estate, n.red.) a venit cu un capital important în societate. Acum nu știu ce se va întâmpla, dar cred că după ce se vor achita datoriile către terți, ceea ce rămâne se va împărți între acționari”, a declarat Ciorca Vasile Florin, unul dintre administratorii societății și omul lui Arpad Paszkany din această afacere.

Ciorca este administrator în cadrul multor afaceri derulate de Arpad Paszkany.

Paszkany s-a ales cu firimiturile

În urma unei majorări de capital din 2015, off-shore-ul cipriot DALMATOVO HOLDINGS LTD a devenit acționarul majoritar al Polus Real Estate SRL. Off-shore-ul este reprezentat de avocatul clujean Alexandra Diana Cohuțiu, care nu a răspuns apelurilor Gazetei de Cluj.

În 2015, acționarii Polus Real Estate l-au numit pe CSISZER LAJOS în funcția de administrator. El este unul dintre oamenii de încredere al lui Demján Sándor, cel mai bogat om de afaceri din Ungaria, care controlează complexul comerciale Polus din Cluj Napoca prin compania Trigranit.

De altfel, Paszkany a declarat în trecut că Sándor Demján şi un alt om de afaceri, Sándor Nyúl, ar fi încercat să obţină un credit bancar ajutându-se de terenul pe care urma să fie construit Cartierul Tineretului, iar banii ar fi urmat să fie folosiţi în alte scopuri.

În replică, acționarii Trigranit au făcut o plângere penală împotriva lui Paszkany pentru că vrut să schimbe destinația celor 200 de ha teren din cadrul Cartierului Tineretului, pentru a construi un parc fotovoltaic. Însă niciuna dintre acuzații nu a ajuns pe masa judecătorilor

Proiectul eșuat

Cartierul Tineretului era un proiect imobiliar prevăzut să se dezvolte pe un teren cu o suprafaţă totală de 203 hectare, situat pe Dealul Sf. Gheorghe, între Bulevardul Muncii şi Fâneţele Someşeni din Cluj-Napoca. Pe lângă cele aproape 6.000 de unităţi locative preconizate, din care 384 erau locuinţe sociale care ar fi trebuit predate cu titlu gratuit către Primăria Cluj-Napoca, în cadrul proiectului ar fi urmat să fie făcute şi alte investiţii, precum creşă, grădiniţe, şcoală generală şi liceu, centre medicale, spital, patru lăcaşe de cult, servicii urbane şi administrative: primărie, poliţie, oficiu poştal, bancă, centru comunitar, pompieri, magazine, galerii, centre comerciale, dar şi un hypermarket. Valoarea estimată a investiţiei depăşea 510 milioane de euro.

Omul lui Boc din Cartierul Tineretului a făcut parte din poliția politică a fostei Securități.

Andrei Haas, care a fost desemnat de municipalitatea clujeană să facă parte din consiliul de administrație al firmei Cartierul Tineretului a fost colaborator al Securității

Curtea de Apel București a decis în data de 28 februarie 2012 că Andrei Haas a fost colaborator al fostei poliții politice a regimului comunist. Decizia judecătorilor de la Curtea de Apel București a venit ca urmare a cererii Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Fostei Securități (CNSAS) de a analiza dacă Haas a fost sau nu colaborator al Direcției Securității Statului. După un proces care a durat aproape un an, magistrații bucureșteni au decis: „Admite acțiunea. Constată calitatea pârâtului de colaborator al Securității. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi 28.02.2012”, se arata în sentință.

Ascensiunea lui Haas a fost strict legată de evoluția politică a lui Emil Boc. În perioada în care Emil Boc se afla în primele mandate de primar, Haas a fost director adjunct la Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Cluj. După ce Emil Boc a ajuns premier, Andrei Haas a plecat și el în postura de director al Direcției Mari Contribuabili din cadrul ANAF și a fost consilier al Primului Ministru în perioada când Boc era Premier. Acum Haas este consultant fiscal în Cluj Napoca.

Articolul Cel mai bogat afacerist din Ungaria așteaptă să primească o parte din 200 de hectare ale Primăriei Cluj Napoca din Cartierul Tineretului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Material scris de Cătălin Tache în national.ro:

”Maior, in grafic cu PSD-ul” titram inca din data 16 octombrie 2017, atunci cand dezvaluiam ca ”planul sistemului merge brici privind spargerea monolitului PSD prin formarea mai multor poli de Putere, lucru confirmat pe deplin de spirala in care a fost bagat cel mai mare partid al tarii. Inca! Pentru ca daca loviturile cu manta ii vor iesi la fel de bine ca acum, mai ales dupa reactivarea Grupului de la Cluj, chiar ca George Maior se afla in grafic cu aducerea Partidului Social Democrat sub pragul psihologic de 30 la suta, asa cum de altfel pare sa se fi si angajat in urma cu mai multa vreme. Adica momentul zero in care se poate trece la tragerea presului de sub picioarele tot mai ezitantului Liviu Dragnea si prezentarea diplomatului George Maior drept ultima solutie de compromis pentru oprirea disolutiei partidului. Care va ramane unul important, dar nu va mai fi lasat in veci sa se apropie de Soarele Puterii atat de periculos de mult ca acum, caci altfel se va praji din nou. Si, desigur, la fel se va intampla cu orice alt partid care se va intari nepermis de mult pe viitor, scopul sistemului fiind doar ca nicio formatiune sa nu mai treaca de 30%, pentru a fi astfel nevoite sa apeleze musai, pentru formarea unei coalitii guvernamentale, la formatiunile balama controlate discret din umbra. Si uite ca, intr-o vreme atat de scurta de cand sistemul si-a bagat coada,PSD-ul este deja spart. Nu in doua, ci in mai multe tandari”!

Iata ca a trecut putin peste un an de la publicarea acestui avertsiment si ”momentul zero” pentru planul lui George Maior de a-l debarca pe Liviu Dragnea din fruntea unui PSD deja ”faramitat” se apropie vertiginos. Culmea este insa ca, daca dupa ce a dejucat, momentan cel putin,  tentativa de rechemare a sa din postul de ambasador la Washington si a trecut apoi la un contraatac fulminant prin campania fara precedent de racolari ordonate ale parlamentarilor pesedisti la PRO Romania, George Maior este pe cale sa se impotmoleasca tocmai la ”malul” planului de preluare a controlului partidului. Iar asta pentru ca desi la inceput s-a dovedit o initiativa mai mult decat benefica pentru proiectul atat de alambicat al lui George Maior, reactivarea Grupului de la Cluj s-ar putea dovedi acum fatala pentru ambitiile prezidentiale ale actualului ambasador roman in SUA.

Mai ales ca cearta ivita intre Ioan Rus si Vasile Dincu s-a dovedit a fi nu doar un foc de paie, astfel ca intre cei doi batrani ”combinagii” ai politicii romanesti s-a ajuns intre timp la un adevarat razboi pe viata si pe moarte. Unul in care ”domn profesor” Vasile Dincu a inceput sa piarda pe toate fronturile, spre disperarea lui George Maior. Cel care astfel nu a avut incotro si a trebuit sa-l convoace de urgenta si in mare secret pe finul Victor Ponta peste Ocean pentru a-i incredinta o noua ”misiune imposibila”. Pentru ca Ponta trebuie ori sa atraga de partea sa si tabara rivala a Grupului de la Cluj, ori sa o infranga si astfel sa-i aplice lovitura decisiva si Dacian Ciolos si noii sale aliante. Iar pentru aceasta trebuie sa taie ”nodul gordian” reprezentat de Gelu Oltean, cel pe care insusi Ponta l-a ”decapat” pe cand era premier din fruntea ”Doi s un sfert”. Numai ca initiatii sistemului stiu foarte bine ca de ceva vreme este mult mai greu de negociat cu Gelu Oltean, mai ales dupa ce omul de incredere al ”Vulpii” Virgil Ardelean s-a ”convertit” in Brazilia, devenind adeptul inflacarat al unui saman care nu doar ca l-a slabit cu peste 20 de kilograme, dar i-a insuflat si alte principii de viata. Astfel ca, pentru a ajunge la ”inima” lui Gelu Oltean, Ponta ar fi nevoit sa faca o escala in Brazilia, pentru a-i duce traditionalele ”ofrande” samanului fostului sef al serviciului secret al Ministerului de Interne!

Chemat de urgenta in America!

Victor Ponta nu a fost lasat nici macar sa se bucure de ”raidurile” reusite date de PRO Romania printre deputatii Partidului Social Democrat, ca a si fost convocat de nasul sau George Maior la o sedinta de taina in America. Iar agitatia lui Maior este oarecum de inteles, tinand cont atat de faptul ca USR a capitulat neconditionat in fata lui Dacian Ciolos, dar mai ales ca, gata, ”pepiniera” de parlamentari de la PSD s-a cam terminat.Caci cam acestia au fost toti deputatii care aveau consemn sa schimbe barca politica. Insa cum nu sunt suficienti, gruparea coordonata de George Maior mai are nevoie de un ultim efort. Astfel ca, dupa cum sustin sursele noastre, pe langa alte subiecte ce tin de bucataria interna a PRO Romania, convocarea lui Ponta s-ar datora necesitatii intempestive de a pune la cale un plan prin care sa se asigure sprijinul Grupului de la Cluj pentru proiectul lui Maior.

”Domn profesor” a pierdut controlul

Mai ales ca, dupa cum dezvaluiam chiar zilele trecute, ”domn profesor” Vasile Dincu se arata incapabil de a-si mai onora promisiunile asumate, dupa ce ”falia” care il desparte de Ioan Rus si Virgil Ardelean se adanceste pe zi ce trece. Si cum nici macar pe sprijinul financiar al ”miliardarului fara chip” Nelutu Varga nu se mai poate baza in totalitate, dupa ce Liviu Dragnea i-a dat in cele din urma papucii, Dincu este deja ”mana moarta” pentru planurile lui Maior.Cel care pare acum dispus sa riste totul pe o singura carte, avand nevoie ca de aer ca ”falanga” din ”Doi s un sfert” desprinsa din Grupul de la Cluj barem sa nu-i strice socotelile, daca nu cumva ar putea fi convinsa chiar sa treaca si ea cu totul in tabara sa. Si asta indiferent de pretul pe care va trebui sa-l plateasca pentru realizarea acestei mutari cu adevarat spectaculoase.

S-a convertit la samanism!

Disparitia lui Gelu Oltean din peisaj nu se datoreaza musai unei strategii defensive aplicate pana la linistirea apelor pe care le tulburase atat de mult chiar el pe cand a condus fosta Directie Generala de Informatii si Protectie Interna din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cat retragerii in indepartata Brazilie, unde acesta si-ar fi ”lins ranile”, cu ajutorul unui saman! Iar pe langa faptul ca astfel ar fi reusit sa slabeasca spectaculos fara a apela la deja ”traditionalele” interventii chirurgicale, la varful sistemului se susoteste chiar ca acesta s-ar fi convertit pur si simplu la principiile samanismului! Miscare cu atat mai surprinzatoare cu cat se stie ca Gelu Oltean a fost cam ultimul ”smardoi” care a condus ”Doi s un sfert”-ul, fiind recunoscut pentru duritatea cu care si-a purtat razboaiele. Chiar daca pe unele le-a pierdut, cum a fost cel in urma caruia Victor Ponta l-a ”ejectat” din fruntea serviciului secret al Internelor, practic singura data cand a dovedit si fostul premier ca a avut ”cojones” de procuror. Iar acum Victor Ponta va fi pus din nou fata in fata cu un Gelu Oltean care este vazut de George Maior drept singurul canal pragmatic de comunicare cu Ioan Rus, Virgil Ardelean, Ion Tiriac si chiar Dacian Ciolos. Ramane insa de vazut daca, mai ales tinand cont de animozitatea istorica dintre ei, Victor Ponta va adopta calea impacarii si va merge pe noua ”coarda samanista” a lui Gelu Oltean sau va incerca o miscare in forta. Cam la fel cum si rivalii din Grupul de la Cluj i-au aratat lui Dincu ”pisica” Dosarului ”Volga” de la DNA Oradea, dezvaluit in exclusivitate de ”National”. Oricum, stranie ironie a sortii, uite cum soarta Guvernului Dancila si poate chiar a viitorului presedinte ar putea depinde intr-o oarecare masura si de un saman din Brazilia. Pentru ca unii dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Gelu Oltean baga mana in foc ca acesta nu va lua nicio decizie in ceea ce priveste iminenta ”oferta de nerefuzat” care va veni din partea lui George Maior si Victor Ponta fara a se sfatui si cu samanul sau brazilian…

Articolul Ponta, trimis de Maior la șamanul lui Gelu Oltean, în Brazilia apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, a solicitat Tribunalului Cluj recuzarea judecătorului Ioana Nora Boiciuc, însă instanța a respins ieri cererea edilului, cercetat pentru luare de mită.

”În temeiul art. 68 al. 5 şi 7 rap. la art. 64 al. 1 lit. f C.p.p. respinge cererea de recuzare a doamnei judecător I N B, ce compune completul VI F NCP, formulata de inculpatul C C, cercetat în dosarul cu numărul de mai sus pentru săvâşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă inculpatul petent să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 20 lei. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţa publică din 30.01.2019”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului Cluj.

Articolul Cătălin Cherecheș a cerut recuzarea judecătorului Nora Boiciuc apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După ce Dacian Cioloș a negat vehement că ar fi fost membru într-un alt partid politic în afară de PLUS, Gheorghe Funar a declarat marți, la Antena3, că fostul premier a făcut parte din PUNR și nu înțelege de acesta se dezice de fostul partid. Amintim că Dacian Cioloș a afirmat categoric că nu a fost membru PUNR, atunci când Gazeta de Cluj a dezvăluit acest lucru.

Citește și: Naționalistul securist vopsit în tehnocrat. Dacian Cioloș a fost președintele PUNR Tineret și vicepreședinte al Junimii Uniunea Vatra Românească

„Începând cu anii 1990, când eu am fost ales președinte al partidului(…), PUNR s-a bucurat de o foarte mare încredere. (…) Dacian Cioloș mi-a fost student, când eram prodecan la Facultății de Horticultură. El a fost liderul studenților din anul lui de studiu. Am colaborat foarte bine cu el. După studenție a venit la mine și mi-a spus că este șomer și mi-a zis să-l ajut să lucreze undeva. A doua zi l-am angajat la Primăria Cluj-Napoca. (…) Marea majoritatea a intelectualității din acea perioadă au făcut parte din Vatra Românească și PUNR, care era brațul politic al dreptei românești. Din câte îmi amintesc, Dacian Cioloș a fost unul dintre tinerii care s-a remarcat și a fost ales de către colegii lui în structurile de conducere la Vatra Românească și PUNR. Nu știu de ce acum neagă participarea lui la PUNR. Eu mă mândresc că am fost printre fondatori și am activat și în Vatra Românească, și în PUNR”, a spus Funar la Antena3.

Articolul Gheorghe Funar confirmă dezvăluirile Gazetei de Cluj: Dacian Cioloș a fost în conducerea PUNR apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Celebra discuție ambientală dintre fostul viceprimar Anna Horvath și afaceristul Zsolt Fodor se află în atenția celor de la Institutul Național de Expertize Criminalistice, care vor decide dacă înregstrarea depusă de DNA Cluj la dosar este originală sau a suferit modificări. Procedura de efectuare a expertizei a început încă din ianuarie, însă, cei de la INEC au descoperit că nu au suficiente informații pentru a finaliza lucrarea, astfel că au cerut să li se comunice cu ce aparatură s-a efectuat interceptarea abientală și accesorile folosite pentru a-i înregistra pe Fodor și Horvath, scrie ziardecluj.ro.

Potrivit informațiilor obținute de Ziar de Cluj, înregistrarea ambientală de la restaurantul unde s-au întâlnit Anna Horvat și Fodor Zsolt a fost obținută de către ofițerii SRI prin utilizarea aparaturii instituției, în baza protocoalelor dintre Parchetul Înaltei Curți și Serviciul Român de Informații. 

În etapa de fond a dosarului, la Curtea de Apel Cluj s-a demonstrat că traducerea acelei ambientale a fost trunchiată de către colaboratorii DNA Cluj, pentru a induce în eroare cum că Anna Horvath ar fi beneficiat de bilete la Electric Castle și Untold (pentru voluntarii care au ajutat-o în campania electorală din 2016) de la Zolt Fodor, în schimbul unor favoruri pe care aceasta să i le facă, în vederea urgentării unor proceduri de obținere a unor autorizații de construcție. 

Dosarul se află în prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o pe Anna Horvath la doi ani și opt luni de închisoare cu executare. La termenul de miercuri, 6 februarie, Înalta Curte de Casație și Justiție  a fost luată prin surpindere de cererile formulate de avocații părților, Anatol Pânzaru și Sergiu Bogdan. Aparent, discuția interceptată de SRI a fost purtată în data de 13 mai 2016, însă fișierul predat de DNA Cluj la dosar este creat trei zile mai târziu.

Cei de la INEC urmează să stabilească dacă fișierul predat de DNA Cluj este cel original sau dacă s-a intervenit peste discuția realiă dintre Fodor și Horvath, astfel formându-se un nou fișier, la trei zile de la interceptare, cu informații trunchiate. 

Mai mult, procuror de sală prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție a demonstrat că nu cunoaște dosarul Annei Horvath și nici procedurile derulate în faza urmăririi penale efectuată de DNA Cluj. 

Judecător: Cu ce apartură s-a efectuat înregistrarea ambientală?

Procuror: Nu… Nu știu exact… Cu un reportofon al SRI… Nu avem cum să…

Judecător: Ce știți despre dosarul DNA Cluj, care acum este la INEC pentru efectuarea expertizei?

Procuror: Nu am cunoștință… nu știu… data de pe raport…

Judecător: Cunoașteți sau puteți să ne furnizați date cu privire la cine și cu ce aparatură a efectuat acea înregistrare ambientală? 

Procuror: Nu, Parchetul nu poate preciza aceste informații… 

Drept urmare, judecătorul de la ÎCCJ a admis cererile avocaților și solicitarea celor de la INEC. DNA Cluj va trebui să răspundă pentru inadvertențele de pe înregistrările predate la dosar, iar SRI va fi nevoit să pună la dispoziția celor de la INEC aparatul cu care au interceptat-o pe Anna Horvath, cât și fișierul original, care să conțină data în care s-a purtat discuția celor doi inculpați. 

Apărarea din dosar este construită în jurul acestei înregistrări ambientale, deoarece această probă este singur care se apropie de acuzațiile celor de la DNA Cluj împotriva lui Zsolt Fodor și a Annei Horvath. Mai mult, există suspiciunea că cei de la DNA Cluj nu mai ”dețin” înregistrarea originală predată în suport DVD. Acest aspect este întărit și de faptul că la dosarul cauzei este depus un hard-disc pe care se află înregistrarea cu duata de 16 mai 2016 și nu 13 mai 2016 ziua în care s-a purtat convesația respectivă. 

ÎCCJ a amânat dezbaterile pentru finalul acestei luni, timp în care SRI și DNA Cluj vor răspunde la solicitările avocaților și a INEC-ului. 

Articolul DNA Cluj trebuie să dea socoteală la INEC despre înregistrarea din dosarul Annei Horvath apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, a reacționat la declarațiile fostului ministru Ioan Rus, așa zisul lider al Grupului de la Cluj, care anunța ieri că „se va alege praful de PSD”.

Textul integral al postării lui Florian Bodog îl puteți citi mai jos:

„Am citit cu profund dezgust declarația de ieri a așa-zisului „lider” al grupului de tristă amintire „de la Cluj”.

Aș vrea să spun două lucruri legat de acest subiect: când ai fost ministru în mai multe guverne, iar românii își aduc aminte de tine strict pentru declarațiile jignitoare și nu pentru activitatea și realizările tale, mai bine taci și nu pomenești nimic de mediocritate și eșec. Cu siguranță, față de toți cei mediocri, acest „lider” strălucește de undeva de sus, de unde voturile nu se câștigă ci se cumpără sau se distribuie probabil, pe unitate…

Pe de altă parte, îmi aduc aminte de intervențiile acestui grup de interese pe lângă primul ministru Tudose pentru a nu face anumite schimbări la spitalele din Cluj Napoca. Iar când ministrul sănătății a îndrăznit să-l refuze pe marele „lider”, imediat a fost catalogat de acesta drept „cel mai slab ministru”. Stau și mă întreb, oare ce a determinat acum acest nou atac mârșav la adresa foștilor săi colegi de partid din PSD? O fi fost iarăși refuzat de cineva?

Este revoltător că astfel de oameni – care și-au construit carierele politice nu pe valori și repere morale, ci strict pe ”combinații” transpartinice și interese mercantile – mai au tupeu să vorbească despre alții și încearcă să racoleze trădători de partid pentru a răsturna un guvern perfect legitim și cu rezultate dovedite”, a scris fostul ministru al Sănătății.

Ioan Rus a declarat într-un interviu acordat pentru Podul.ro  că nu este exclus ca PSD se prăbușește cu viteza luminii și că partidul condus de Liviu Dragnea se îndreaptă spre dezastru. Vă prezentăm declarația lui Ioan Rus:

„Anul electoral 2019 va fi unul foarte dificil, având în vedere mizele electorale, războaiele dintre palate, derapajele conducerii PSD și președinția rotativă a Uniunii Europene. Guvernul Dăncilă este extrem, extrem de slab. Tot ce pot spera este ca guvernanții PSD-ALDE să nu ia unele decizii ce pot comporta efecte perverse. Cu astfel de incompetenți la Palatul Victoria, efectele perverse pot duce la sabotarea economiei naționale, ceea ce ar reprezenta un dezastru de proporții. Riscul acesta există fiindcă în Guvern nu sunt specialiștii de care România are nevoie, ci propagandiștii PSD.Semnele din economie sunt negative și a devenit clar pentru oricine că s-au luat decizii riscante, controversate, fără studii de impact, fără analize aprofundate. Nu așa se guvernează o țară.

Derapajele conducerii PSD și erorile comise la guvernare vor avea un impact major asupra electoratului tradițional al social-democraților. Indiferent de sumele cu multe zerouri pe care Liviu Dragnea le oferă atunci când comandă sondaje coafate, adevărul nu mai poate fi ascuns: PSD se prăbușește cu viteza luminii în preferințele electorale. Având în vedere prestațiile PSD și ale lui Dragnea, eu sunt convins că partidul se îndreaptă spre dezastru: nu este deloc exclus ca PSD să se prăbușească, în scurt timp, sub 20%. Oricâte eforturi financiare va face Dragnea pentru a salva aparențele, îi va fi imposibil să ascundă faptul că PSD se pregătește să se transforme într-un partid de duzină.

Astăzi (joi – n. red.) a avut loc o întrunire a întregii echipe de conducere a Pro România, la Cluj. Am discutat cu toate cărțile pe masa despre priorități și strategii, având în vedere că ne aflăm într-un an cu mize electorale esențiale.Potrivit analizelor și măsurătorilor noastre, Victor Ponta are un bazin propriu de votanți, încă din perioada în care a fost premier și prezidențiabil al PSD. Și Pro România are un electorat propriu, dar mai mic. Analizele ne-au arătat că cele două bazine nu s-au sincronizat încă, dar vom lua măsuri în acest sens în perioada imediat următoare. Încă nu se face o legătură de 100% între Victor Ponta și Pro România.De asemenea, am discutat despre acțiunile pe care le vom întreprinde în acest an, despre programe, proiecte, candidaturi la Parlamentul European și, evident, despre organizațiile din teritoriu, cărora le vom aloca o atenție specială.

După ședință, eu și mai mulți reprezentanți ai Pro România am participat la o dezbatere referitoare la fondurile de coeziune, eveniment găzduit de Institutul de Istorie George Barițiu.La dezbatere a participat și Corina Crețu, care – e public deja – va candida la Parlamentul European din partea Pro România”, a declarat Ioan Rus pentru Podul.ro.

Articolul Fost ministru al Sănătății, atac la Ioan Rus: Și-a construit cariera politică strict pe ”combinații” transpartinice și interese mercantile apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Potrivit unor surse judiciare, Alexandru Lup, fiul primarului Vasile Lup din localitatea Fizeșul Gherlii, a lovit cu mașina pasarela de la intrarea în localitate a fugit de la locul accidentului. Accidentul a avut loc în 10 august 2018 când Alexandru Lup circula pe direcția Săcălaia – Gherla. La intrarea în localitatea Fizeșul Gherlii, șoferul a intrat pe contrasens, a pierdut controlul autovehiculului și s-a izbit de pasarela construită lângă podul Niculii.

Potrivit informațiilor judiciare, a părăsit locul accidentului, nu s-a prezentat la postul de poliție pentru a solicita, potrivit legi, autorizația de reparație și și-a radiat mașina.

Abia după mai mult timp el a recunoscut accidentul, însă Vasile Lup, tatăl soferului, care este și primarul PNL din Fizeșul Gherlii a reparat pasarela accidentată de fiul lui.

Primarul Vasile Lup a declarat că a fost o ”nimica toată”.

”Când a făcut accidentul?! Aaaa, a fost o nimica toată, nu s- întâmplat nimica! Au căzut vreo trei patru țigle, totul este bine, bune că nu s-a ceva mai grav. Mașina a fost radiată, dar lucrul ăasta s-a întmplat pentru că era o mașină veche, nu-i mai trebuia copilului, oricum, el are o mașină bună! fiți liniștit, totul este în regulă, nu s-a întâmplat nimica!”, a declarat primarul din Fezeșul Gherlii

Articolul Fiul primarului din Fizeșu Gherlii a rupt o pasarelă cu mașina, iar tăticul a reparat stricăciunile apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Sosit la Cluj Napoca, Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat că speră ca până la sfârşitul anului să se semneze contractul de construire a unităţii Tarniţa Lăpuşteşti. Dacă până acum investitorul cu care ar fi trebuit semnat contractul pentru construcția proiectului energetic era din China, ministrul a declarat că un investitor coreean ar fi interesat.

„Tarniţa este o chestiune obligatorie în strategia naţională de energie. Parteneriatul public privat nu a avut până acum legislaţie corespunzătoare iar cei care s-au ocupat de proiectul Tarniţa au venit să acrediteze ideea că Tarniţa este o chestie de reglaj de sistem. Nu are nicio legătură cu reglajul de sistem. Sigur, face şi reglaj de sistem dar nu acesta este scopul ei fundamental. Scopul ei este să fie acumulator de energie. În Europa sunt 345 de scheme de tipul Tarniţa iar Austria are cinci astfel de proiecte în derulare. De asemenea, Elveţia a dat anul trecut în funcţiune o astfel de unitate’’, a spus Anton Anton.

El a mai adăugat că a primit vizita unei delegaţii de la o companie din Coreea de Sud, specializată în energia nucleară şi hidro.

”Le-am spus că trebuie să reabilităm Unitatea 1 de la Cernavodă şi îi aştept să vină la licitaţie. Dar le-am mai spus că, văzând că au şi hidro în denumire, abia aştept să vină şi la Tarniţa-Lăpuşteşti, la parteneriatul public privat. Un astfel de parteneriat înseamnă că o firmă privată vine cu nişte bani, realizează împreună cu statul investiţia respectivă, şi într-un anumit interval de timp trebuie să îşi recupereze banii investiţi”, a explicat ministrul Energiei.

Anul trecut, Ministerul energiei intenționa să cheltuiască cinci milioane de lei în proiectul Hidro Tarnița considerat nefezabil de mai mulți specialiști în domeniu.

La sfârșitul anului 2017,reprezentanții guvernului anunțau închiderea proiectului ca fiind unul nefezabil. În această degringoladă politică banii alocați cu studiile de fezabilitate pentru acest proiect au fost pierduți pentru că statul a întrerupt negocierile începute în 2014 pentru realizarea hidrocentralei.

Articolul Ministrul Energiei le aruncă clujenilor un pumn de praf în ochi cu proiectul de la Tarnița apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Bărbatul în vârstă de 34 de ani poartă pe faţă o mască amintind de cea a personajului principal din „Tăcerea mieilor”. Este însoţit, la I.M.L.Cluj de tatăl său – şi împreună efectuează de zor formalităţile necesare consultului. Aflu, curând, de la tatăl tânăruluică fiul său a fost lovit, barbar, de un şofer braşovean, pe strada Inului din cartierul Mărăşti,după o discuţie în contradictoriu avută în trafic, după care agresorul a părăsit locul faptei, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic!

Tatăl victimei, un ins de o mare cumsecădenie, se sfătuieşte pentru două secunde cu fiul său, după care îi dă acestuia acordul să-mi povestească întreaga tărăşenie. Începe tânărul – iar vorbele lui se disting cu greutate din spatele măştii pe care o poartă: ”Mergeam la o comandă, pe Inului, în  Mărăşti şi trebuia să fac stânga – dar n-am oprit chiar în prima parcare de acolo, pentru că GPS-ul m-a dus greşit. Apoi am vrut să dau înapoi, cu circa un metru, dar m-am oprit fiindcă venea ăsta… Se oprise, blocându-mă şi evitând să intre – nici pe Inului şi nici pe strada alăturată. Am claxonat, am deschis uşa şi l-am întrebat, liniştit, ce are de gând să facă. Atunci, el s-a dat jos din maşină şi a început să mă înjure, ca un birjar. Apoi mi-a trântit uşa de la maşină, cu mine înăuntru. Eu am ieşit din maşină, să văd care-i treaba, după care i-am spus de două ori că drumul e liber”. Precizarea  taximetristului clujean – în loc să-l lămurească pe braşovean – a avut însă un efect contrar, l-a scos pur şi simplu din minţi! „Nu ştiu ce se întâmpla cu el, căuta dinadins ceartă sau era nervos dinainte, că numa` m-am trezit cu un pumn în nas, extrem de puternic. Apoi, deşi a văzut că-s cu el rupt şi plin de sânge,s-a pregătit să plece, însă a remarcat că încerc,din răsputeri, să scot telefonul şi să sun la poliţie. Şi mi-a mai ars un pumn, după care a urcat în maşină şi s-a dus. Apoi m-am concentrat pe rana dobândită şi un domn, care apăruse la căpătâiul meu, a fost cel care a sunat la numărul de urgenţă 112”, explică acesta, în continuare. Curând a apărut poliţia şi ambulanţa, astfel că bărbatul a fost transportat la U.P.U. Cluj-Napoca, unde medicii i-au acordat primul ajutor. Văzând însă că loviturile necesită un tratament de specialitate, l-au transferat la Clinica O.R.L.. Adaugă victima: „La O.R.L. mi-au remontat nasul rupt şi m-au mai ţinut câteva ore acolo. Iar eu, acum, m-am prezentat la I.M.L., ca să-mi scot certificat medico-legal. Însă – vă spun sincer – am reuşit să-mi notez numărul de înmatriculare al maşinii agresorului, aşa că sunt sigur cănu va fi nicio problemă pentru poliţişti în identificarea acestuia… Acum doresc să-l acţionez în instanţă şi mă voi lupta pentru ca legea să-şi urmeze cursul. Agresorul era un tânăr sub treizeci de ani, avea lângă el o tânără şi cred că a vrut să-i demonstrze cât de viteaz este”. Intervine, într-un târziu şi tatăl său, înnegurat: „Individul respectiv putea să-l omoare, efectiv, pe fiul meu, aşa că nu-l vom cruţa pe acesta, mai ales că băiatul va sta pe tuşă o grămadă de vreme. Aşa că primul lucru pe care-l vom face va fi să angajăm un avocat, ne vom sfătui cu el şi abia după aceea vom depune plângere la poliţie”. Între timp fiul său a fost invitat în cabinetul de consultaţii. Se întoarce, după câteva minute, cu un certificat în care legiştii i-au recomandat între 23 şi 25 de zile de îngrijiri medicale.

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

„Poliţiştii au intervenit la faţa locului şi au înregistrat, din oficiu, un dosar sub aspectul comiterii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă comisă de autor necunoscut. Partea vătămată nu a depus încăplângere dar se află în termenul de două luni pentru acest lucru”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Traian Morar, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Articolul Taximetrist distrus în bătaie de un braşovean, în Mărăşti, după o neînţelegere în trafic! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Incident bizar duminică, la Turda, pe un platou situat pe malul râului Arieş: un ins care făcea jogging, trecând pe lângă proprietarul unui câine şi patrupedul său a declanşat asupra câinelui un dispozitiv de alungare cu ultrasunete a maidanezilor, după care a scos un spray şi l-a pulverizat asupra patrupedului. La protestul proprietarului, joggerul i-a puverizat şi acestuia în ochi câteva jeturi, lăsându-l orb pentru circa o oră. Şi, culmea, într-un gest emoţionant, câinele – un metis salvatde proprietar dintr-o ghenă, cândavea doar câteva zile – l-a dus pe stăpân până la casa lui, aflată la patru kilometri! După încăierare, bărbaţii au depus plângere, la poliţie, unul împotriva celuilalt…

„Când am scos telefonul să-l filmez m-a şpreiat şi pe mine în ochi”!

Poveste tristă de duşmănie, între oameni – însă totodată emoţionantă despre iubirea şi ataşamentul unui câine faţă de proprietarul său după ce acesta a ajuns la ananghie! Incidentul a avut loc în dimineaţa zilei duminică 3 februarie, la Turda, pe un platou situat pe malul râului Arieş, în spatele magazinului „Solaris”. Povesteşte dl. Claudiu, un bărbat în vârstă de 36 de ani, în sala de aşteptare a I.M.L.Cluj: „Eu m-am mutat de o perioadă la Cluj, însă în weekenduri mă mai duc pe la mama, la Turda, unde mă aşteaptă şi Spike, un câine metiscu o poveste mai specială, pe care-l iubesc enorm. În vârstă, azi, de trei ani şi jumătate, pe Spike l-am găsit într-un tomberon, mai mult mort decât viu, în vârstă de numai câteva zile – între alţi trei sau patru frăţiori ai săi – care erau morţi deja. L-am dus acasă  şi l-am hrănit cu biberonul, iar el a crescut, ajungând la această oră o frumuseţe de câine: blând, frumos şi sănătos, care mă copleşeşte – pe mine şi pe mama – cu iubirea lui, ajungând până şi să doarmă într-un pat cu aceasta. Iar eu vin cât pot de frecventacasă şi, dimineţile, când sunt la Turda obişnuiesc să-l plimb pe câmpul viran din spate la magazinul „Solaris”, unde un crescător îşi paşte îndeobşte oile şi nu prea umblă multă lume. Chiar şi în momentul când s-a produs incidentul în apropierea noastră se afla o turmă de oi a unui ins care-şi paşte animalele în zonă, deci nu cred că vorbim aici de parc sau de un loc public unde era obligatoriu să ţin câinele în lesă. Plus că Spike, aşa cum v-am mai spus, e extrem de blând”. Ei bine – povesteşte acesta – tocmai acolo a reuşit să întâlnească un ins sub treizeci de ani, pus pe harţă, care trecea pe acolo – şi să aibă cu acesta un conflict care a degenerat într-o încăierare în toată regula. Mărturiseşte dl. Claudiu, în continuare: „Ajuns lângă noi, individul a scos, pur şi simplu, un aparat portabil, cu ultrasunete, de alungat maidanezii şi l-a declanşat asupra lui Spike. Acesta, un animal blând de tot, doar s-a uitat la el, a clipit şi n-a reacţionat în vreun fel. Apoiindividul a scos un spray lacrimogen şi a declanşat şi câteva jeturi din el asupra câinelui. Din nou Spike n-a reacţionat, doar şi-a ferit capul, evitând în extremis jeturile de gaz care s-au abătut asupra lui. Atunci, indigant, l-am întrebat pe individ ce naiba face şi am scos telefonul, ca să-l filmez. La care – fără să zică nimic – şi-a mutat obiectivul pe mine: m-a şpreiat direct în ochi, lăsându-mă, pur şi simplu orb pentru circa o oră! Aşa m-am apărat de el, cu lesa câinelui în mână, lovindu-l cu ea, la întâmplare, în timp ce el tot dădea cu sprayul după mine!  De trei-patru ori m-a nimerit în ochi – şi vă asigur că n-a fost o jucărie”…

„Eu nu mai vedeam iar Spike m-a dus până acasă”!

În continuare, dl. Claudiu i-a pus lesa câinelui şi s-a deplasat, pe jos, spre casă – culmea, condus de către Spike, deoarece rămăsese complet orb după ce încasase jeturile de spray paralizant în ochi. Explică acesta, mai departe: „Închipuiţi-vă, Spike ştia drumul pe de rost şi el a fost cel care m-a condus până acasă. Ajuns acolo, m-am aranjat puţin şi apoi m-am deplasat la Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul Municipal Turda, unde medicii mi-au pus picături în ochi şi m-au curăţat! Apoi m-am dus la poliţie şi am făcut plângere la adresa insului agresiv, prilej cu care am aflat că şi acesta depusese plângere împotriva mea, pentru loviri sau alte violenţe”! Bărbatul este poftit în cabinetul de consultaţii al I.M.L. de unde se întoarce, curând, cu un certificat în care medicii i-au recomandat aproape trei săptămâni de îngrijiri medicale. „Nu o să-l iert pe acest ins certăreţ fiindcă nu cred că e un lucru normal să faci asemenea lucruri împotriva unui câine şi a proprietarului său, asta mai ales când animalul nici măcar nu l-a atacat. Iar dacă insistă să susţină în instanţă sau la poliţie un asemenea lucru, va trebui să-l dovedească cumva prin hainele rupte sau cu urme de muşcături pe trupul său”, conchide dl. Claudiu. Apoi, luându-şi rămas bun, părăseşte îngândurat instituţia medicală clujeană…

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

„Ambii bărbaţi au depus plângere. Între cei doi se pare că ar mai fi fost discuţii legate de plimbarea câineluifără lesă pe malul râului Arieş, în zona respectivă, celălalt bărbat ieşind în aceeaşi zonă la alergat”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Traian Morar, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Articolul Turda. Şpreiat în ochi, el şi câinele său de un jogger! Apoi, câinele a făcut un gest de supremă recunoştinţă faţă de stăpân! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La sfârșitul acestei săptămâni, judecătorii de la Tribunalul Cluj au decis să o achite pe CZIGLER ERIKA-GABRIELA, acuzată de procurorii DNA Cluj de mărturie mincinoasă în dosarul primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș. Ea a fost trimisă în judecată în decembrie 2017, ca urmare a declarației din 14 iunie 2017 de la procesul primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș.

Judecătorul Liana Cociș de la Tribunalul Cluj a decis să o achite pe ZIGLER ERIKA-GABRIELA, acuzată de procurorii DNA Cluj de mărturie mincinoasă în dosarul primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș.

Potrivit magistratului, procurorul DNA Ionuţ Vasile, care a făcut dosarul lui Cherecheș, a vrut să se răzbune pe ZIGLER.

În actul DNA Cluj de trimite în judecată a femeii din Baia Mare s-a arătat că: ”în zilele de 3 mai 2016, 9 mai 2016 și 14 iunie 2017, în faza de urmărire penală și ulterior în fața Tribunalului Cluj, inculpata Czigler Erika-Gabriela a fost audiată în calitate de martor în dosarul prin care a fost trimis în judecata Cherecheș Cătălin, primar al municipiului Baia Mare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (…), împrejurare în care inculpata, sub prestare de jurământ, a dat declarații neconforme adevărului. Prin afirmațiile făcute în fața procurorilor anticorupție și a instanței de judecată, inculpata a urmărit împiedicarea tragerii la răspundere penală a persoanei trimise anterior în judecată”, arată DNA Cluj.

Declarația dată de Czigler în cadrul procesului este favorabilă primarului și în defavoarea denunțătorului Cristian Șpan, care i-a fost șef femeii la firma EMM. Ea a povestit cum a fost trimisă la bancă de Șpan cu o sumă mare de bani (7-8 mii lei). Denunțătorul declarase ca banii au fost dați unei alte martore din dosar, apropiată de Cherecheș.

La scurt timp după această declarație, femeia a primit un loc de muncă la SC Vital SA, distribuitorul de apă din Baia Mare, societate aflată în administrarea primăriei lui Cherecheș.

Anul trecut, DNA Cluj i-a mai făcut lui Cherecheș un dosar

În rechizitoriul întocmit, procurorii au arată că ”în cursul anului 2013, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, a pretins, a acceptat și a primit de la oamenii de afaceri menționați mai sus diverse sume de bani în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu.

Concret, pentru eliberarea unei autorizații de acces a autovehiculelor de mare tonaj pe raza Municipiului Baia Mare, inculpatul Cherecheș Cătălin a primit de la inculpatul Wermelinger Marco (ajutat de inculpatul Trifa Nicolae Dan care a intermediat printre altele și discuțiile cu edilul) 150.000 USD.

Această sumă de bani a fost disimulată de inculpatul Wermelinger Marco în două contracte de sponsorizare, unul în valoare de 60.000 USD încheiat cu Primăria municipiului Baia Mare și unul în valoare de 90.000 USD încheiat cu Handbal Club Municipal Baia Mare-Secția de fete. Ulterior, din această ultimă sumă de bani, 50.000 lei, au fost virați în contul unei societăți controlată de edil în baza unui contract privind derularea de campanii de comunicare multimedia.

În aceeași perioadă, tot pentru eliberarea unei autorizații de acces a autovehiculelor de mare tonaj pe raza Municipiului Baia Mare, inculpatul Cherecheș Cătălin a pretins de la inculpații Mihai Doru Adrian și Mihai Sorinel o sumă de peste 10.000 lei și a acceptat de la aceștia suma de 12.000 lei, ce urma să fie disimulată tot sub forma unui contract de sponsorizare încheiat cu Handbal Club Municipal Baia Mare – Secția de fete (contract care nu s-a mai concretizat din cauza începerii urmăriri penale „in personam” în această cauză.

În perioada ianuarie 2011-iunie 2013, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de deputat în Parlamentul României (până la data de 30.05.2011) și, ulterior, primar al Municipiului Baia Mare, a efectuat în cadrul unei societăți comerciale, ca administrator de fapt/împuternicit al administratorului de drept mai multe operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcțiile pe care le deținea: a negociat și încheiat contracte, a emis facturi etc.

Din analiza declarațiilor de avere din perioada 2013-2018, date pe propria răspundere de către inculpatul Cherecheș Cătălin, a rezultat faptul că acesta a făcut, în cuprinsul lor, mențiuni necorespunzătoare adevărului, în totală contradicție cu situația reală de fapt.

În cursul anului 2012, în contextul campaniei electorale pentru alegerile locale, inculpatul Cherecheș Cătălin a oferit unei persoane, președinte al filialei județene a unui partid politic, sumele de 17.000 euro și 5.000 lei în scopul determinării simpatizanților acelei formațiuni politice să îl voteze pentru funcția pentru care candida,respectiv cea de primar al municipiului Baia Mare.

În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpatului Cherecheș Cătălin.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Maramureș, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză”.

Cherecheș acuză că a fost ”lucrat” de SRI

Anul trecut, primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş declara că dosarul în care a fost trimis în judecată de către procurorii DNA Cluj este unul „fabricat” şi la care a contribuit şi SRI, scrie Agerpres.

„Începând cu 2011, de când sunt primar al municipiului Baia Mare, am trăit, în tăcere, fără să mă plâng, cu sabia deasupra capului, terorizat în fiecare zi de aceşti anchetatori, indiferent că provin din DNA sau din serviciile sistemului opresiv. (…) Au fost date mandate de interceptare pe siguranţă naţională, unele din ele pe terorism internaţional, emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Am trăit zilnic un atac concertat al DNA (…) pentru că m-au dorit executat şi îngropat”, a spus Cătălin Cherecheş.

Acesta a susţinut că principalul vinovat pentru trimiterea sa în judecată este procurorul Ionuţ Vasile de la DNA Cluj.

„Un singur procuror care se ocupă de Cătălin Cherecheş, din perspectiva privată şi din perspectiva publică, din 2012 şi până astăzi. Un procuror care se numeşte Ionuţ Vasile, o ‘lămâie’ a DNA-ului, un om care nu are niciun fel de Dumnezeu şi niciun fel de scrupule şi care nu respectă drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, iar eu sunt un om care militez pentru dreptate” a spus Cherecheş.

În context, primarul municipiului Baia Mare a subliniat că în noul dosar de fapt DNA nu l-a trimis în judecată, ci doar a sesizat Camera preliminară cu privire la analiza legalităţii sesizării instanţei.

Acesta a menţionat că dosarul face referinţă la o presupusă luare de mită în formă continuată, însă sumele de bani primite în baza unor contracte de sponsorizare din partea unei firmei elveţiene au fost utilizate legal în susţinerea unor proiecte comunitare şi sportive.

Totodată, primarul municipiului Baia Mare a declarat că va face plângere penală împotriva procurorului Ionuţ Vasile şi a solicitat public un punct de vedere din partea directorului SRI, Eduard Helvig, cu privire la cazul său.

Cătălin Cherecheş a mai arătat că va solicita SRI să i se pună la dispoziţie datele tehnice ale aparaturii cu care au fost efectuate interceptările, înregistrările originale şi identitatea persoanelor care au făcut interceptările.

Tribunalul Cluj o achită pe CZIGLER de mărturie mincinoasă

”În temeiul art. 396 al. 5 Cod de Procedură Penală rap. la art. 16 al. 1 lit. a Cod de Procedură Penală achită pe inculpata: CZIGLER ERIKA GABRIELA pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prev. de infracţiunile de favorizarea făptuitorului în formă continuată prev. de art. 269 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi mărturie mincinoasă în formă continuată prev. de art. 273 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal), deoarece fapta nu există. În baza art. 275 al. 3 Cod de Procedură Penală cheltuieli judiciare avansate de stat cu ocazia soluţionării acţiunii penale faţă de inculpata CZIGLER ERIKA GABRIELA rămân în sarcina statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare cu reprezentantul Parchetului şi cu inculpata. Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 februarie 2019, în lipsa participanţilor”, arată soluția pe scurt a instanței.

Articolul În dosarul Cherecheș DNA cluj ia o palmă peste ceafă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un nou proiect de lege a fost depus în urmă cu câteva zile la Biroul Permanent al Camerei Deputaților prin care se intenționează interzicerea semnării de protocoale secrete între serviciile de informații și diferite instituții din justiție. Proiectul vizează introducerea pedepsei cu închisoarea până la 10 ani pentru magistrații și ofițerii de informații care acționează în baza acestor înțelegeri ilegale sau pentru inițiatorii unor protocoale secrete.

Inițiatorul acestui proiect de lege este deputatul PSD Liviu Pleșoianu care prevede că acest proiect de lege are două roluri, respectiv,  face imposibilă, pe viitor, semnarea de noi protocoale secrete între servicii și magistrați și asanează magistratura prin excluderea tuturor celor care au acționat ilegal, în baza unor protocoale secrete care adaugă la lege, și asigură, în acord cu prevederile Constituției României și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, dreptul cetățeanului român la apărare și la un proces echitabil. 

În expunerea de motive, Liviu Pleșoianu explică pe larg motivul inițierii unui astfel de proiect de lege:

”Toate dezvăluirile din ultimii ani cu privire la implicarea abuzivă, ilegală și neconstituțională a serviciilor de informații în viața politică, economică și socială românească, precum, precum și cu privire la grava afectare, de către acestea, a bunului mers al Justiției, culminând cu semnarea protocoalelor secrete dintre SRI-Parchetul General, SRI-CSM, SRI-ÎCCJ (pentru a oferi doar cele mai ilustrative exemple), alcătuiesc un tablou general oribil, în care șefii serviciilor secrete ajung să conducă, din umbră, întreaga țară.

În ceea ce privește viitorul, este clar că în primul rând legea este aceea care nu trebuie să mai permită preluarea controlului asupra țării de către entități metastatale, metalegale, metainstituționale și metaconstituționale. Fără doar și poate, este nevoie de o reformă profundă a legislației în baza căreia funcționează serviciile de informații din România. Dar dincolo de nevoia unei ample reconstrucții a cadrului legal de funcționare a serviciilor secrete din România, un lucru este foarte sigur, puterea exercitată din umbră poate ajunge să corupă! Iar probabilitatea ca puterea să corupă crește cu fiecare zi în plus în care protocoalele secrete dintre serviciile de informații și magistrați nu sunt interzise expres prin lege. 

Dincolo de cadrul instituțional legal mai larg, este limpede că una dintre principalele probleme în România postrevoluționară a constituit-o beția de putere în rândul șefilor serviciilor secrete. În absența unui cadru legal care să facă imposibilă colaborarea metainstituțională servicii secrete – magistrați, se vor găsi mereu căi de ocolire (de tipul protocoalelor secrete care adaugă la lege)”, arată Liviu Pleșoianu în expunerea de motive. 

Pușcărie pentru protocoale secrete și echipe mixte!

Concret, proiectul de lege propune modificarea art. 7 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor în sensul că judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii, în baza unor protocoale sau a altor documente cu caracter secret.

De asemenea, aceste persoane nu îşi pot exercita activitatea profesională în cadrul unor echipe mixte împreună cu lucrători sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, în baza unor proceduri stabilite prin protocoale sau documente cu caracter secret.

Încălcarea acestor interdicţii “conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv din cea de judecător sau procuror”. Proiectul mai prevede că încălcarea interdicţiilor este infracţiune împotriva independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani, iar, în cazul în care infracţiunea este comisă de un magistrat cu funcţie de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate, putând, astfel, ajunge până la 15 ani de închisoare. De altfel, proiectul propune şi pedepsirea tentativei.

Proiectul de lege introduce un alt paragraf prin care serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze judecători, procurori sau asimilaţi ai acestora ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. De asemenea, serviciilor secrete ar urma să le fie interzis să semneze protocoale secrete sau orice alt tip de documente cu caracter secret cu aceste persoane şi nici nu vor putea să-şi desfăşoare activitatea profesională în cadrul unor echipe mixte cu aceste persoane, în baza unor proceduri stabilite prin protocoale sau documente secrete.

Şi în cazul ofiţerilor de informaţii care încalcă aceste interdicţii, iniţiativa legislativă propune pedeapsa cu închisoarea între 5 şi 10 ani, iar dacă infracţiunea este săvârşită de un ofiţer cu funcţie de conducere, pedeapsa să ajungă până la 15 ani de puşcărie.

“Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 7

(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex personalului de specialitate al instanțelor și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații, nu pot desfășura activități de cooperare cu lucrători sau colaboratori ai niciunui serviciu de informații în baza unor protocoale sau a unor alte documente cu caracter secret și nu își pot exercita activitatea profesională în cadrul unor echipe mixte împreună cu lucrători sau colaboratori ai serviciilor de informații în baza unor proceduri stabilite prin protocoale sau prin alte documente cu caracter secret.

(2) Încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror. Încălcarea interdicțiilor prevăzute la alin. (1) este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un magistrat cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepsește”. (…)

(4) Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori. De asemenea, serviciilor secrete le este interzis să semneze protocoale secrete sau orice alt tip de documente cu caracter secret cu persoanele prevăzute la alin. (1), precum și să își desfășoare activitatea profesională în cadrul unor echipe mixte împreună cu persoanele prevăzute la alin. (1), în baza unor proceduri stabilite prin protocoale sau prin alte documente cu caracter secret. Încălcarea acestei interdicții este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un ofițer cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepsește. (…)”, se arată în câteva dintre aliniatele legii propuse spre modificare. 

Articolul Un pas spre normalitate: Un deceniu ani de pușcărie pentru protocoale secrete apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Administrația locală din Turda a atribuit două licitații de consultanță a unui proiect european în valoare de peste 31,3 milioane euro firmei RomActiv Business Consulting la care acționar și administrator este Ion Narcis Munteanu, fost consilier în cadrul Cancelariei fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, acum deputat PNL. Pachetul majoritar de acțiuni al acestei firme este deținut de Radu Onofrei, președinte Asociației Consultanților din România.

La sfârșitul lunii ianuarie, Primăria Turda condusă de PSD-istul Cristian Matei a atribuit în aceeași şedinţă două contracte de consultanță pe fonduri europene firmei RomActiv Business Consulting SRL.

Contractul ”SERVICII DE CONSULTANTA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI DE PROIECT INCLUSIV ASISTENTA IN DERULAREA PROCEDURILOR DE ACHIZITIE PUBLICA IN CADRUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA CORIDORULUI DE MOBILITATE URBANA INTEGRATA IN ZONA DE VEST A MUNICIPIULUI TURDA” în cadrul proiectului: ” Modernizarea coridorului de mobilitate urbana integrata in zona de Vest a Municipiului Turda””, cu o valoare de 167.980 lei, fără TVA, și contractul ”Servicii de consultanta in domeniul managementului de proiect inclusiv asistenta in derularea procedurilor de achiziție publica in cadrul proiectului „Modernizarea coridorului de mobilitate urbana integrata in zona industriala a Municipiului Turda””, cu aceeași valoare de 167.980 lei, fără TVA, au fost atribuit în data de 30 ianuarie firmei menționate anterior.

RomActiv Business Consulting SRL este administrată de ONOFREI RADU MIHAI și MUNTEANU NARCIS ION, iar structura acționariatului este formată din  ONOFREI RADU MIHAI (45%), MUNTEANU NARCIS ION (20%), SACAL LORELAI VIORELA (20%) și SACAL IOSIF BOGDAN (15%).

În 2017, firma a avut o cifră de afaceri de peste 3,1 milioane lei și un profit de aproape 250.000 lei.

Filiera socialistă

ONOFREI RADU MIHAI este președintele Asociației Consultanților din România pentru Accesarea Fondurilor Europene. În cadrul acestui ONG, Iulian Cazacu este vicepreședinte și reprezentant al firmei Advice Group Media, care face consultanță în domeniul fondurilor UE.

Cazacu este unul dintre partenerii de afaceri de-ai lui Florin Jianu (PC), preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Jianu s-a retras din Advice Group Media în 2014. De asemenea, potrivit surselor judiciare, Jianu este implicat în dosarul DIICOT “Cosma-Păvăleanu”, în care Marcel Păvăleanu, consilier de la Secretariatul General al Guvernului, Mircea Cosma, președintele Consiliului Județean Prahova, și deputatul Vlad Cosma au fost trimiși în judecată pentru trafic de influență, spălare de bani, mită, evaziune fiscală. Societatea a fost contractată de grupul Tahal. Contractele acestui concern israelian sunt cercetate de DNA pentru deturnare de fonduri europene.

În cadrul consiliului director al Asociației Consultanților din România pentru Accesarea Fondurilor Europene sunt trei membri: MARIAN Dobrilă (TDP Partners), SZABALCS Ilyes (Regional Consulting Management) și PETER Nagy-Imecs (Goodwill Consulting).

Firma TDP Pastners are ca reprezentanți în asociația consultanților pe Luca Mădălina (vicepreședinte) și pe Marian Dobrilă. Societatea a fost investigată tot de procurorii DIICOT pentru accesarea unor fonduri bancare.

Filiera democrată

În perioada de guvernare de dreapta (Băsescu – Udrea – Boc – Anastase), firma RomActiv Business Consulting SRL a derulat cel puțin zece contracte finanțate din fonduri nerambursabile cu autorități publice controlate politic de Partidul Democrat Liberal. Astfel, încă de la sfârșitul anului 2008, societatea lui Ion Narcis Munteanu a încheiat un contract, în valoare de 525.600 lei fără TVA, cu Ministerul Sănătății Publice, pentru studii de fezabilitate aferente proiectului Programului Operațional Creșterea Competitivității Economice vizând prescripția electronică.

Ulterior, în perioada 2010-2013, firma în cauză a încasat de la Consiliul Local al Municipiului Toplița, Consiliul Județean Dâmbovița, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (condus de Adriean Videanu) sau Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (patronat de Elena Udrea) contracte grase, în valoare totală de 13,6 milioane de lei (3,4 milioane de euro). Cele mai importante contracte atribuite RomActiv Business Consulting SRL au fost cele încheiate cu ministerul păstorit de Adriean Videanu, totalizând aproximativ 8,8 milioane de lei.

Printre partenerii de afaceri de-ai lui Ion Narcis Munteanu și Radu Mihai Onofrei se numără și Bogdan Florin Mireanu, asociat la SC Yellow Consulting SRL, alături de Cornelia Rusanu, Andrei Alexandrescu și Iuliana Leferman. Cea din urmă a fost asociată cu Marian Muhuleț, fostul vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente, fiind înlocuit, în 2014, de Victor Ponta.

Onofrei a declarat că societatea RomActiv Business Consulting nu este controlată sau sprijinită pe nicio filieră politică, iar contractele au fost câștigate în mod legal și transparent.

RomActiv Business Consulting implicată într-un dosar de corupție

Agenția Națională de Integritate a sesizat DNA pentru cercetarea directorului Direcției Management Financiar AM POS CCE din Ministerul Fondurilor Europene, Iulia Ioana Baz, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese și a altor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.

Potrivit unui comunicat al ANI, Iulia Ioana Baz a semnat listele de verificare a achizițiilor publice pentru două societăți comerciale care au încheiat contracte, în calitate de beneficiar, cu SC RomActiv Business Consulting SRL, în calitate de consultant, societate în cadrul căreia aceasta a avut contract de muncă în ultimii 5 ani, rezultând astfel indicii privind posibila săvârșire a infracțiunii de conflict de interese.

”În exercitarea funcţiei publice, BAZ IULIA IOANA a semnat listele de verificare a achiziţiilor publice pentru două societăţi comerciale care au încheiat contracte, în calitate de beneficiar, cu S.C. RomActiv Business Consulting S.R.L, în calitate de consultant, societate în cadrul căreia aceasta a avut contract de muncă în ultimii 5 ani, rezultând astfel indicii privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese. Valoarea celor două contracte de achiziţii publice a fost în cuantum de 20.000 euro, respectiv de 4.000 euro (echivalentul sumei de 17.683 lei)”, se arată într-un comunicat remis presei de ANI.

Proiect de peste 31 milioane euro

Planul de mobilitate din Turda câștigat în prima parte a anului 2018 presupune o investiție de 31.355.430,65 euro, pentru modernizarea a 4 coridoare de mobilitate urbana.

Prin aceste proiecte vor fi asfaltate si modernizate străzile principale pe care circula mijloacele de transport in comun (cu piste de biciclete, alveole pentru autobuze, construirea de stații moderne, e-ticketing, monitorizare video), se vor achiziționa 20 de autobuze electrice si se va implementa sistemul de Bike Sharing.

1. Modernizarea coridorului de mobilitate urbana integrata in zona industriala a Municipiului Turda- valoare proiect: 4.833.552,52 euro. Prevede modernizarea Străzii 22 Decembrie 1989 (1,575 km)

2. Modernizarea coridorului de mobilitate urbana integrata in zona de est a Municipiului Turda- proiect in valoare de: 9.866.588,20 euro. Se modernizează Piața Romană – str. Stefan cel Mare – Calea Victoriei (3,437 km)

3. Modernizarea coridorului de mobilitate urbana integrata in zona de vest a Municipiului Turda-proiect in valoare de 8.835.555,28 euro. Cuprinde str. Alexandru Ioan Cuza – str. Clujului – str. Simion Barnutiu – str. General Dragalina – str. Dr. Ioan Ratiu (3,453 km)

4. Modernizarea coridorului de mobilitate urbana integrata in zona centrala a Municipiului Turda – proiect in valoare de 7.819.734,65 euro. Cuprinde str. Libertatii – Piata 1 Decembrie 1918 – str. Andrei Saguna – str. Gheorghe Lazar – str. Axente Sever – str. Avram Iancu – str. Andrei Muresanu (2,735 km)

Articolul Alianță transpartinică la Turda pe zeci de milioanele euro din fondurile UE. Consultanța unui proiect de peste 30 milioane euro asigurată de o firmă de casă a PNL apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Florin, un tânăr în vârstă 18 ani din localitatea Aghireş-Fabrici aşteaptă, pe coridoarele I.M.L.Cluj, să fie invitat în cabinetul de consultaţii al instituţiei medicale. Este însoţit de părinţii săi şi e evident, după urma loviturii de la orbita ochiului drept: tânărul a fost distrus în bătaie! Părinţii săi mărturisesc faptul că l-au adus I.M.L. după o şedere de şase zile în clinică, tocmai ca să îndeplinească formalităţile necesare în vederea eliberării unui certificat medico-legal. Apoi, victima începe să îmi relateze o poveste de domeniul absurdului, intrigată că o asemenea păţanie i s-a putut întâmpla tocmai ei! Uitând, desigur, că în ultima vreme România a ajuns patria unor evenimente care în alte părţi sunt de domeniul absurdului!

Interpelat, Florin mărturiseşte că marţea trecută afla în localitatea Aghireş-Fabrici şi se îndrepta, liniştit – cu căştile în urechi şi cu ochiul pe telefonul mobil, pe care-l ţinea în mână – spre locuinţa iubitei lui, vorbind în tot acest timp cu aceasta. „Brusc, mă trezesc blocat de unu`, poreclit Piciu – în vârstă de 16 ani, cunoscut ca şi consumator şi vânzător de substanţe interzise – şi de un prieten al lui, în vârstă de vreo 19 – 20 de ani, care tocmai a ieşit din puşcărie. Fără măcar să-mi zică ceva, Piciu şi-a pus un pumnal-rozetă în mână şi m-a lovit cu el, direct în ochiul drept. Nu mi-a spus un singur cuvânt, iar eu am leşinat şi m-am prăbuşit la pământ. M-au trezit, după câteva minute, câţiva oameni mai în vârstă. „Hai sus, că i-am fugărit pe ăştia”- mi-au spus ei. Şi pentru că n-am putut să mă ridic, au chemat poliţia şi salvarea. Poliţiştii au fost primii veniţi la faţa locului, iar imediat după ei a apărut şi ambulanţa”, relatează băiatul. Apoi continuă: „De acolo am fost dus la U.P.U.Cluj-Napoca şi după ce medicii mi-au acordat primul ajutor – am fost transferat la Clinica de Neurochirurie unde am fost consultat, la cap, cu instrumente specializate. Apoi am ajuns la Clinica de Chirurgie Maxilofacială, lângă Parcul Central, şi după ce medicii s-au hotărât ce să facă, m-au mutat imediat la clinica similară de pe Moţilor. Am fostoperat, iar medicii mi-au instalat o placă de titan sub ochi şi mi-au reparat, de asemenea, nasul, care era mutat de la locul său”. Nu-şi încheie fraza şi tânărul este invitat în cabinetul de consultaţii al I.M.L. Se întoarce repede, cu un certificat în care legiştii i-au recomandat între 25 şi 28 de zile de îngrijiri medicale…

Punctul de vedere la I.P.J.Cluj

„În cauză, s-a întocmit dosar penal cu autor cunoscut. Se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de lovire sau alte violenţe”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Traian Morar, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Articolul Aghireş-Fabrici. Tânăr de 18 ani, doborât pe stradă, cu un pumnal-rozetă, de un minor consumator de droguri apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.