Licitația pentru ”Drumul Apusenilor” a fost adjudecată pentru suma de 105 milioane lei, fără TVA.

Primul tronson de la Beiuș la Stâna de Vale la Coada Lacului, de 43 de kilometri, a fost adjudecat cu 84 milioane de lei. Cel de-al doilea tronson, de 12 kilometri, se întinde de la Remeți la Valea Drăganului, până la limita de județ cu Clujul şi a fost adjudecat pentru 21 milioane de lei. Lucrările vor fi executate de asocierea formată din SC Drumuri Orășenești, MBS Group, Aqaucons SRL, D’agostino Angelo Antonia Consructioni Generali SRL. 

„Termenul pentru semnarea contractului: 25 februarie 2019, în cazul în care nu avem contestaţii. Termenul de execuţie a lucrării, 6 luni proiectare, 24 de luni execuţia lucrării”, a precizat Ioan Mang, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor. 

Finanțarea pentru reabilitarea celor două tronsoane este asigurată cu fonduri europene, ca parte din Traseul Regional Transilvania-Nord. 

Firma MBS Group este legată de afacerile politicianului clujean
democrat Gabriel Silagyi.

Peste 100 de societăți comerciale au cerut insolvența companiei MBS Grup, patronată de turdeanul PDL, Gabriel Silagyi. Potrivit DNA Cluj, firma MBS Grup era implicată într-un dosar penal.

Consilierul local PD-L din Turda, Gabriel Silagy, a câştigat un număr mare de contracte cu statul, de zeci de milioane de euro, pentru realizarea de bazine şi patinoare.

Majoritatea licitaţiilor cîştigate de firma lui Silagyi au fost organizate în mandatul Sorinei Plăcintă. Într-un interviu televizat, Plăcintă a declarat că a „moştenit” un referat de necesitate de la predecesoarea sa de la Ministerul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi.

Firma lui Gabriel Silagyi a câştigat construirea a şase din cele şapte patinoare artificiale realizate în ţară cu bani de la Compania Naţională de Investiţii pe vremea când compania era coordonată de Elena Udrea, fiecare dintre acestea fiind evaluate la 150.000 de euro. Cu toate acestea, sursele GSP susţin că un asemenea patinoar nu ar avea cum să coste peste 40.000. În plus, MBS Group Turda SRL a mai cîştigat peste 10 milioane de euro din construcţia patinoarului olimpic din Braşov, deşi, iniţial, acesta fusese evaluat la doar 8 milioane. Lucrările au fost atribuite de ministerul Dezvoltării, condus la acea dată de Vasile Blaga.

Până la data la care a devenit consilier local la Turda, firma lui Silagyi avea la activ o singură investiţie majoră în sport, bazinul de la Oradea, care a costat 4 milioane de euro.

În plus, MBS Group Turda SRL face parte din consorţii care reabilitează mai multe drumuri judeţene în zona Clujului şi a Transilvaniei. Succesul lui Silagyi poate fi pus atât pe seama fulminantei cariere a soţiei sale, Nataliei Valeria Silagyi, devenită peste noapte expert evaluare-examinare la Direcţia de Implementare Programe PHARE CES din cadrul Ministerului Dezvoltării. Patru consilieri liberali, locali şi judeţeni, au făcut plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Serviciul Teritorial Braşov. Tunul de la Braşov nu este singular, costul unui astfel de patinoar fiind de aproximativ 150.000 de euro, dar a fost pus sub semnul îndoielii, el fiind furnizat de MBS Group, care îl achiziţiona de la o altă societate, Vest Sport, aparţinând aceluiaşi Gabriel Silagyi.

În data 27.02.2014 Consiliul Județean Cluj a înregistrat la Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Cluj, unde a fost constituit dosarul nr. 24/P/2014, o plângere penală împotriva persoanelor juridice SC MBS GROUP SRL Turda, SC ALFA ROM SRL Satu Mare și NEMZETKOZI BETONUT KFT Budapesta și a persoanelor fizice vinovate pentru executarea necorespunzătoare a proiectului având ca obiect «Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchițele-Prislop-Ic Ponor» (ce include și drumul județean care trece prin localitatea natală a fostului prim-ministru Emil Boc, Răchițele), în cadrul Programului Operațional Regional, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Însă procurorii nu au trimis în judecată pe niciun reprezentant al firmei.

Articolul Se pregătește un nou tun în infrastructura din Transilvania! ”Drumul Apusenilor” va fi făcut de MBS Grup, firma implicată în scandalul Răchițele-Ic-Ponor apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Curtea Constituțională a României condusă de Valer Dorneanu a luat miercuri, 13 februarie 2019, o decizie crucială pe incompatibilități. Mai exact, CCR a constatat că este neconstituțională soluția legislativă care nu prevede cazurile în care un specialist se află în incompatibilitate.

Decizia CCR este una extrem de importantă în condițiile în care multe dosare penale, inclusiv cele ale DNA, au fost lucrate și de specialiști, iar părțile nu aveau posibilitatea să pună în discuție o posibilă incompatibilitate a acestora, pentru că nu era prevazută în lege. Spre exemplu, specialistul putea fi rudă sau afin, până la gradul al IV-lea inclusiv cu una dintre părți, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora, însă incompatibilitatea acestuia nu putea fi invocată, așa cum se întâmplă în cazul experților.
Excepția a fost ridicată într-un dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Cluj de un inculpat reprezentat de avocatul clujean George Zlati ce face parte din echipa ”Sergiu Bogdan & Asociații” ca și avocat colaborator.

”Curtea Constituțională a admis azi excepția de neconstituționalitate a art. 174 alin. (1) Cod procedură penală și a constatat faptul că „soluţia legislativă care nu prevede aplicarea motivelor de incompatibilitate şi în cazul specialistului antifraudă este neconstituţională”.
Excepția a fost ridicată într-un dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Cluj de un inculpat reprezentat de colegul nostru avocat George Zlati. În cauza concretă, organul de cercetare penală care s-a sesizat din oficiu și a întocmit acte de urmărire penală în cauză, a devenit ulterior specialist și a fost delegat să efectueze un raport de constatare tehnico-științifică cu privire la valoarea de piață a unor jucători de fotbal ce au făcut obiectul unor transferuri cu titlu gratuit. În procedura camerei preliminare s-au respins criticile privitoare la incompatibilitatea specialistului pe motiv că regimul incompatibilităților aplicabil expertului nu este aplicabil și specialistului desemnat să efectueze o constatare tehnico-științifică. Prin admiterea excepției de neconstituționalitate formulată în cauză de clientul nostru, Curtea Constituțională a concluzionat că un asemenea vid legislativ este contrar prevederilor Constituționale”, arată societatea de avocatură ”Sergiu Bogdan & Asociații.

Iată comunicatul CCR:

“Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei, al art.11 alin.(1) lit.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.174 alin.(1) si art.282 alin.(1) din Codul de procedura penala.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a decis:

A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa de dispozitiile art.174 alin.(1) din Codul de procedura penala, care nu prevede aplicarea cazurilor de incompatibilitate prevazute de art.64 din acelasi act normativ si in ceea ce il priveste pe specialistul care functioneaza in cadrul organelor judiciare sau din afara acestora, care efectueaza constatarea potrivit art.172 alin.(10) din Codul de procedura penala, este neconstitutionala.

A respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.282 alin.(1) din Codul de procedura penala.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Curtea de Apel Cluj – Sectia penala si minori”.

Iata ce prevede art. 174 alin.(1) din CPP:

“Persoana aflata in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de art. 64 nu poate fi desemnata ca expert, iar in cazul in care a fost desemnata, hotararea judecatoreasca nu se poate intemeia pe constatarile si concluziile acesteia. Motivul de incompatibilitate trebuie dovedit de cel ce il invoca”.Iata ce prevede art. 64. din CPP:

“(1) Judecatorul este incompatibil daca:a) a fost reprezentant sau avocat al unei parti ori al unui subiect procesual principal, chiar si in alta cauza;b) este ruda sau afin, pana la gradul al IV-lea inclusiv, ori se afla intr-o alta situatie dintre cele prevazute la art. 177 din Codul penal cu una dintre parti, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora;c) a fost expert sau martor, in cauza;d) este tutore sau curator al unei parti sau al unui subiect procesual principal;e) a efectuat, in cauza, acte de urmarire penala sau a participat, in calitate de procuror, la orice procedura desfasurata in fata unui judecator sau a unei instante de judecata;f) exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata.

(2) Nu pot face parte din acelasi complet de judecata judecatorii care sunt soti, rude sau afini intre ei, pana la gradul al IV-lea inclusiv, ori se afla intr-o alta situatie dintre cele prevazute la art. 177 din Codul penal.

(3) Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei dupa desfiintarea ori casarea hotararii.

(4) Judecatorul de drepturi si libertati nu poate participa, in aceeasi cauza, la procedura de camera preliminara, la judecata in fond sau in caile de atac.

(5) Judecatorul care a participat la solutionarea plangerii impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata nu poate participa, in aceeasi cauza, la judecata in fond sau in caile de atac.

(6) Judecatorul care s-a pronuntat cu privire la o masura supusa contestatiei nu poate participa la solutionarea contestatiei.Iata ce prevede art. 172 alin. 10 din CPP:

 (10) “Constatarea este efectuata de catre un specialist care functioneaza in cadrul organelor judiciare sau din afara acestora”.

Articolul CCR, decizie crucială pe incompatibilități. Excepția a fost ridicată de către un avocat clujean apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O cerere inedită a fost trimisă CNSAS-ului de către Miguel Buendia, reprezentat al Sfântului Scaun, nunţiu apostolic şi decan al corpului diplomatic. El solicită clarificarea unor eventuale relaţii cu Securitatea în ceea ce priveşte mai mulţi preoţi catolici din România.

„Sfântul Scaun a primit unele semnalări despre o posibilă colaborare a unor ecleziastici catolici din dieceza de Iaşi cu Securitatea Stalului spre sfârşitul perioadei comuniste“, se arată în debutul cererii pe care Miguel Maury Buendia a trimis-o CNSAS-ului.

„În vederea clarificării naturii acestor eventuale relaţii, aeastă Nunţiatură Apostolică ar fi foarte recunoscătoare CNSAS pentru orice informaţie utilă oferită“, se mai arată în cerere.

Surse apropiate bisericii spun că verificările ar avea legătură cu posibile schimbări de episcopi.

Reprezentanţii Sfântului Scaun au cerut verificarea următoarelor persoane:

– Dâscă Isidor, paroh şi decan de Bacău

– Farcaş Benone, rector al institutului „Sfântul Iosif“ din Iaşi

– Fechet Alois, actualmente rezident în Italia – Iacob Ieronim, paroh de Constanţa

– Păuleţ Iosif, paroh şi decan de Suceava

– Solomon Pavel, actualmente rezident în Austria.

Cererea e semnată de Miguel Maury Buendia, nunţiu apostolic în România şi decan al corpului diplomatic.

Sursa: adevarul.ro

Articolul Papa caută colaboratori ai Securităţii în cadrul Bisericii Romano-Catolice din România. Așteptăm cercetări și în ceea ce privește Biserica Greco-Catolică apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Individul filmat în timp ce loveşte cu sălbăticie, până la leşin, o tânără pe un drum din Dej, a fost identificaţi. De asemenea, şi celelalte persoane care au asistat la scena de agresiune. Ei sunt originari din Jucu, judeţul Cluj şi se află în arest, dar pentru o altă faptă.

Bărbatul care a bătut o fată în faţa maşinii, pe un drum din Dej, alături de cei care au fost martori la scena groazei, sunt în arest. Tânăra însă, este în continuare neidentificată. Poliţia o aşteaptă pentru a depune plângere împotriva agresorilor., potrivit observator.tv.

La începutul filmării, fata plânge în faţa maşinii, iar individul îi spune să se dea la o parte. După câteva secunde, acesta se năpusteşte asupra ei cu pumnii şi picioarele. Tânăra se prăbuşeşte la pământ, după ce agresorul o loveşte violent cu piciorul.

În lacrimi, fata îi cere iertarea, dar bărbatul nervos, o ia din nou la pumni şi o trage de păr. O înjură şi o loveşte în continuare, până când tânăra leşină. Lăsată inconstientă, fata este târătă în faţa autoturismului. 

Filmuleţul a apărut pe reţelele de socializare, iar Poliţia din Dej s-a autosesizat.

Articolul VIDEO Bărbatul care a bătut o tânără până la leşin în Dej a fost identificat! Se află deja în arest, dar pentru o altă faptă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După imaginile în care o femeie a fost batută crunt, langă Dej, publicațiile susțin că agresorul ar fi nimeni altcineva decât cunoscutul luptător de MMA, campion la kempo, Szentgyorgyi Petru Ionuţ .

Cu toate acestea, din clipul dat publicității, nu se poate observa, cu exactitate, identitatea agresorului, imaginile fiind blurate, persoane apropiate sportivului din Jucu susținând că nici vorbă ca acesta să fie cel care lovește cu bestialitate femeia din imagini.

Amenințări la adresa familiei după apariția imaginilor

Un clip în care o tânără este bătută la marginea padurii Bungă, de lângă Dej, a revoltat comunitatea online și nu numai, care a cerut explicații și stabilirea vinovatului. La scurt timp după apariția clipului, jurnaliștii de la observator.tv au trecut la concluzii și anunțau, cu titlul de senzațional, că agresorul ar fi luptătorul clujean Szentgyorgyi Petru Ionuţ, care se află în arest preventiv, într-o altă cauză.

Contactată de către publicația Bună Ziua Cluj, prietena sportivului, care a dorit să își păstreze anonimatul, susține că nu este posibil ca acesta din urmă să fie cel care lovea femeia, fiind vorba doar despre o denigrare a imaginii acesuia, în condițiile în care acesta este judecat într-un proces penal aflat în stadiul procesual al apelului, urmând să fie pronunțată o hotărâre definitivă.

Potrivit acesteia, imediat după publicarea clipului video și a articolului care îl dădea pe Szentgyorgyi Petru Ionuţ drept vinovat de agresiune, a început să primească nenumărate mesaje de amenințare de la mai multe persoane, care îi transmiteau faptul că întreaga familie va avea de suferit și că acesta va fi ”tăiat în bucăți”.

Articolul Szentgyorgyi Ionuţ a fost acuzat fără probe. Apropiații sportivului: este doar o manipulare venită fix în ziua când acesta era judecat într-o cauză penală apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

UPDATE:

Laura Codruța Kovesi a fost audiată la Parchetul General. La ieșire, fosta șefă a DNA a făcut o scurtă declarație în care a anunțat că a făcut două cereri de recuzare, pentru procurorul de caz și procurorul șef.

„Mi s-a adus la cunoștință învinuirea și calitatea de suspect. Doamna procuror îmi va comunica răspunsul la cele două probe de recuzare. Motivele sunt cele prevăzute în Codul de procedură penală. Va fi o afectare a candidaturii. Mă vor prezenta în Parlamentul European. Nu am comis niciodată fapte penale. Toți cei care și-au făcut treaba în magistratură au probleme. Sunt pusă sub învinuire, nu este nicio coincidență. Nu am comis niciodată, dar niciodată, fapte penale. (…) Sunt pure fabulații ”, a spus Kovesi. 

_______________________

Știrea inițială:

Laura Codruța Kovesi a ajuns vineri, la Secția de Investigare a magistraților din cadrul Parchetului General.

Fosta șefă a DNA a fost citată pentru a fi audiată într-un dosar în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă.

Dosarul a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiță. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie.

Ghiţă susţine că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară cu un avion a fostului director al FNI Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.

Citește și: Denunțul care a înfundat-o pe Laura Codruța Kovesi

Kovesi, citată de noua Secţie pentru procurori: ‘Se încearcă oprirea mea’

Articolul UPDATE: Laura Codruța Kovesi a ieșit de la audieri: Am recuzat procurorii apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Secția pentru investigarea magistraților a început urmărirea penală împotriva autorilor comunicatului Parchetului General din ianuarie 2017, comunicat în care se mințea public despre împrejurările aducerii în țară a fugarului Nicolae Popa.

În acest dosar e vizat și Augustin Lazăr, procurorul general al României.

Vorbim de infracțiuni de favorizare a făptuitorului și de asemenea fals în declarații. Kovesi a susținut în nenumărate rânduri spunând că în 2017 a existat un dosar penal tocmai cu privire la aducerea în țară a lui Nicolae Popa, lucru neadevărat.

Asta pentru că, la acel timp, Parchetul General s-a sesizat din oficiu cu privire la toate înregistrările  și declarațiile făcute de Sebastian Ghiță și au început urmărirea penală pentru abuz în serviciu.

La vremea respectivă, Parchetul General a dat un comunicat de presă în care susținea că dosarul deschis strict pe aducerea în țară a lui Nicolae Popa a fost clasat fiindcă Poliția Română a plătit totul.

Cei care avizează comunicatele de presă sunt șefii parchetelor, în acest caz fiind chiar Augustin Lazăr. Comunicatul nu era real întrucât dosarul n-a existat în 2017.

Articolul Augustin Lazăr, vizat de un dosar penal apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Incident înspăimântător petrecut în dimineaţa zilei de sâmbătă 9 februarie, în scara blocului turn de pe strada Bucegi nr. 13, provocat de un ins fără căpătâi, posibil drogat! Acesta a scos dinţii din gură, dintr-un singur pumn, unei femei care-l rugase să iasă din ghena scării unde-şi făcuse culcuş. Apoi, după care a încasat bătaie de la nişte meseriaşi care au ieşit s-o apere pe femeie şi pe soţul său, lovit la rândul său, omul străzii a coborât în fugă pe scara blocului, cu o plapumă în mână şi a distrus cu mâna liberă faţa unei alte  femei, aflată în drumul său! La acastă oră făptaşul este cercetat în stare de libertate, pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe!

Doamna Maria, o femeie în vârstă de 63 de ani, domiciliată în blocul Bucegi nr. 13 din cartierul Mănăştur aşteaptă, însoţită de fiul său, să fie poftită în cabinetul de consultaţii al I.M.L.Cluj. Are faţa complet zdrobită – mărturiseşte ea – de către un drogat, chiar în casa scării blocului-turn unde locuieşte, doar pentru că a nimerit în calea insului care cobora în fugă treptele, de la etajul doi al blocului turn. Mărturiseşte aceasta: “Stăteam de vorbă cu o vecină şi brusc a coborât un individ cu o plapumă în mână care, în mişcare, mi-a ars o palmă în faţă – de o rară violenţă! Cred că avea ceva în mână, un box metalic, fiindcă altminteri nu ar fi fost posibil să-mi rămână o rană lângă tâmplă… Am ajuns repede la spital, unde m-a transportat fiul meu – pe care-l sunasem, refuzând să mă deplasez cu salvarea. Asta, pentru că pe scară mai era o victimă a lui, doamna Victoriţa, vecina mea de la etajul doi. Dânsa a rămas fără dinţii din gură după ce individul, drogat, mai mult ca sigur i-a scos acesteia din gură – dintr-un singur pumn. Am aflat asta mai târziu, că doamnaVictoriţa i-a atras atenţia să plece din ghena scării, unde dorme – la care el s-a înfuriat şi a pocnit-o. Apoi l-a lovit şi pe soţul ei şi a încercat să intre cu forţa în casa lor, ca să-i omoare probabil – dar n-a reuşit fiindcă oamenii au închis uşa la timp. Au sărit apoi la el nişte meşteri, care lucrau în apartamentul de vizavi, când au auzit cum dă cu picioarele în uşă! L-au bumbăcit bine pe individ – la care acesta a coborât, furios şi şi-a vărsat nervii tocmai pe mine”! Nu-şi încheie fraza şi d-na Maria este poftită în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce cu un certificat în care i-au fost recomandate 30 de zile de îngrijiri medicale! Explică apoi, femeia, în timp ce-şi vâră în poşetă certificatul: “N-o să-l iertăm, chiar dacă individul e un nenorocit şi o să avem grijă să suporte rigorile legii, pentru că nu e admisibil să loveşti două femei cu atâta sălbăticie şi să rămâi nepedepsit – doar fiindcă eşti sub influenţa cine ştie căror substanţe!”

Punctul de vedere al I.P.J.Cluj

“În cauză s-a întocmit un dosar sub aspectul comiterii infracţiunii de lovire sau alte violenţe. Nu a fost luată măsura reţinerii  acestuia. Conflictul a fost unul spontan, declanşat de situaţia că persoana respectivă a fost găsită dormind în scara blocului unde au avut loc violenţele asupra celor două femei”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Traian Morar, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.

Articolul Mănăştur. Dinţi scoşi şi fractură gravă a oaselor feţei, la două femei, din partea unui homeless drogat! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Candidaţii PNL la alegerile europarlamentare nu se întrec în realizări, dar în schimb au averi fabuloase. Sute de mii de euro, atât deţin în conturi cei mai înstăriţi candidaţi la alegerile parlamentare din 2019. Alţii preferă vilele de lux sau bolizii în schimbul conturilor cu numeroase zerouri.

Latifundiarul Daniel Buda

Deşi conturile europarlamentarului clujean Daniel Buda nu sunt foarte mari în comparaţie cu ceilalţi liberali, având doar 19.515 euro și 181.960 lei, acesta se poate remarca de departe ca fiind între primii în top în ceea ce priveşte terenurile şi clădirile deţinute. Buda are două terenuri extravilane, trei terenuri intravilane, doua apartamente şi două case. De profesie, Daniel Buda este notar, dar în declaraţiile sale de avere figurează că lucrează în şase locuri având diferite funcţii. Aşadar, europarlamentarul clujean pe lângă funcţia deţinută în Parlamentul European, îşi desfăşoară activitatea şi în mai multe zone din ţara noastră. Concret, în 2017, Buda Daniel, a încasat salariu de la Parlamentul European în valoare de 79.957 de lei și 37.937 de lei de la UBB Cluj-Napoca. El a mai încasat și 511.438 de lei din activitatea de notar, iar soția lui a câștigat circa 177.000 de lei tot din activităţi juridice, iar din închirieri încă14.600 de euro. De asemenea, Daniel Buda are venituri și din diurne și indemnizații, mai concret, diurna zilnica de la Parlamentul European în valoare de 50.191 euro, îndemnizație durată de 11.661 euro și îndemnizație distanță 8.431 euro. Buda are acțiuni în valoare totală de 128.928 lei la Banca Transilvania (128.448 lei), , dar și împrumuturi acordate către rude și către SRL-uri Agriserv și Ovilacaune în valoare de 83.500 euro și 102.193 lei și o cesiune de creanță în valoare de 420.000 euro.

Familia Buda nu se lasă mai prejos nici la capitolul bijuterii de aur și argint, între anii 1990-2008 au făcut achiziții în valoare de 17.000 euro.

Cu toate acestea, Buda este codaş în ceea ce priveşte autoturismele deţinute. Potrivit declaraţiei de avere, europarlamentarul clujean deţine doar o Toyota din anul 1994.

Daniel Buda este de asemenea îngropat în datorii, valoarea acestora ajungând la 191.250 euro.

Numai bolizi de lux în curtea lui Crin Antonescu

Dacă Daniel Buda este fruntaș la capitolul terenuri deținute, Crin Antonescu se laudă cu bolizii de lux pe care îi deține. Împreună cu soția sa, Adina Vălean, Antonescu deține două BMW-uri şi un Mercedes-Benz.

Potrivit ultimei declarații de avere, completată în anul 2016 arată că averea lui Crin Antonescu era una de invidiat de orice angajat la stat, având în vedere că nu a avut și alte funcții în mediul privat. Acesta a obţinut în anul 2015 aproximativ 60.000 de lei din salariul de senator.

Crin Antonescu şi Adina Vălean au în conturi peste 112.000 euro, dar au şi datorii în valoare de 130.000 de euro.

Aceștia deţin un teren de aproape 4.000 de metri pătraţi în Prahova, iar la capitolul imobiliare cei doi au două apartamente şi o casă.

La capitolul bijuterii, europarlamentarul Adina Vălean îl întrece pe Buda, acestea având valoarea de 18.000 de euro.

Vasile Blaga trăiește în “palate” de lux

Nici Vasile Blaga nu se lasă mai jos dacă stăm să analizăm în ce vile îşi face veacul.

Politicianul trăia în anul 2015 din salariul de senator de 5.000 de lei pe lună, iar pe lângă acesta mai deține un apartament în București, o vilă în Mamaia și 2 case în județul Bihor. Fostul senatorul mai are și un BMW .

În conturi figura suma de 454.022 lei și 26.738 euro, dar și un împrumut de 45.000 de lei pe care l-a acordat partidului în acea perioadă.

Vasile Blaga avea de achitat până în anul 2017 două datorii în valoare de 1.100.000 lei.

Mircea Hava, codașul listei la avere

Mircea Gheorghe Hava a încasat în 2017 de la Primăria municipiului Alba Iulia aproximativ 3.640 de lei lunar. Acesta nu a înregistrat alte venituri din activități independente, agricole, din cedarea folosinței bunurilor, investiții, jocuri de noroc sau alte surse. Soția sa, Cristina Hava, a câștigat 26.206 de lei de la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Mircea Hava și soția acestuia dețin, în Alba Iulia, două terenuri de tip intravilan,dobândite prin cumpărare, două case de locuit în Alba Iulia și un Volkswagen Passat din 2005 pe care l-a cumpărat.

Edilul nu este iubitor de metale prețioase, bijuterii sau colecționar al obiectelor de artă, în declarația sa de avere nu figurează că ar avea astfel de bunuri a căror valoare însumată să depășească 5.000 de euro.

Spre deosebire de colegii lui, Mircea Hava nu a împrumutat bani, nu are datorii la bănci și nici bunuri achiziționate în sistem leasing. În schimb, are în conturi suma de 220.656 de lei.

Siegfried Muresan preferă banii

Din declarația de avere completată de Siegfried Muresan în anul 2016 reiese că politicianul nu deține vile de lux, palate, iahturi, bolizi, ci doar un Volkswagen Golf cumpărat în anul 2010. În schimb, în 2015, Mureșan avea în cont aproape 300.000 de euro. Ca membru al Parlamentului European, Mureșan a încasat în 2015 diurnă pentru zilele de activitate parlamentară la Bruxelles și Strasbourg indemnizații de călătorie în valoare de 75.398 euro și 51.840 de euro pentru cheltuielile privind activitatea la cabinetul de europarlamentar.

Cristian Bușoi este fruntaș din toate punctele de vedere

Europarlamentarul liberal Cristian Buşoi are o avere realmente fabuloasă. Împreună cu soţia Anne Marie Georgiana Buşoi, deţine opt terenuri în Drobeta Turnu Severin, Sohatu- Călăraşi, Băile Herculane şi Bucureşti, la care se adaugă și două apartamente în Bucureşti şi unul în Bruxelles. Pe lista imobilelor din proprietatea lui Buşoi se remarcă o casă în Drobeta Turnu Severin cu o suprafaţă de peste 920 metri pătraţi.

Soţii Buşoi sunt primii și la capitolul bijuterii, tablouri şi ceasuri, valoarea acestora depășind 61.000 euro. Cristian Buşoi a raportat în 2017 venituri de 160.000 euro de la Parlamentul European, reprezentând alocaţii de transport şi cheltuieli de cabinet, la care se adaugă salariul de 76.000 de euro. Suplimentar, soţii Buşoi au încasat 263.000 lei de pe urma Biroului Notarial Libertas. Veniturile lui Cristian Buşoi sunt completate de dobânzi totale de 70.000 lei şi 3.000 euro de la Raiffeisen, OTP Bank, BRD, ING şi Marfin Bank, plus dividende de 700.000 lei de la Fondul Proprietatea. În plus, soţii Buşoi au nu mai puţin de 37 de conturi, depozite bancare şi investiţii în şase bănci, în valoare totală de 110.000 dolari, 1,2 milioane euro şi 1,5 milioane de lei.

Dan Motreanu e plin de datorii

Dan Motreanu a fost deputat până în decembrie 2016, funcție de pe urma căreia a câștigat în ultimul an de mandat 83.000 lei.

În anul 2005, Motreanu a luat un credit de la BCR în valoare de 80.000 de euro care trebuie achitat până în 2025.

Conform declaraţiei de avere din 2017, Dan Motrean, nu deţine nici un teren, dar în schimb are o casă şi un apartament în Alba Iulia şi un apartament în Bucureşti. La capitolul vehicule, cele două achiziţii sunt un motociclu Aprilia din 2008 şi un BMW X5 tot din 2008, cel din urmă fiind cumpărat în rate. Acesta mai deţine şi o colecţie de monede româneşti din epoca modernă şi contemporană, cărţi şi bijuterii în valoare de 6500 de euro. Acesta nu a înregistrat alte venituri din activități independente, agricole, din cedarea folosinței bunurilor, investiții, jocuri de noroc sau alte surse.

Articolul Cine este cel mai bogat candidat liberal la europarlamentare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

De-a lungul carierei de jurnalist m-am lovit uneori şi de ştiri încărcate cu o mare stranietate! Pe care, împărtăşindu-i-le deseori, prof. Adrian Pătruţ, preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie m-a sfătuit să fiu atent, considerându-mă un adevărat „magnet” care le atrage  – şi îndemnându-mă să fiu pregătit, oricând, să le surprind. Pe unele dintre ele le-am consemnat cu stoicism în notiţe şi fotografii, sperând că-mi vor oferi odată o explicaţie, altele s-au pierdut în şirul evenimentelor. Dar săptămâna trecută a apărut un caz care a avut darul să unească piesele dintr-un puzzle mai vechi şi să-mi dezvăluie un alt gen de întreg – depăşind puterea mea şi, cred, a majorităţii oamenilor, de înţelegere!

Pornind de la un accident mortal în Luna de Sus…

Citesc într-o publicaţie on-line clujeană următorul articol, succint, despre un accident mortal petrecut – ca în atâtea alte rânduri – pe DN1E60: „Un accident rutier soldat cu decesul unei persoane, s-a produs, sâmbătă seara, în jurul orei 19:00, pe DN1E60, în afara localităţii Floreşti. Potrivit IPJ Cluj, conform primelor date, un conducător auto, de 58 de ani din Suceava,  care circula dinspre Cluj-Napoca, a surprins şi accidentat mortal un bărbat de 48 de ani, din comuna Mărișel, aflat pe partea carosabilă. Polițiștii fac cercetări pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care s-a produs accidentul. UPDATE: Potrivit primelor informații: traversare neregulamentară, în fugă”. Articol citit, în fugă şi uitat apoi, aproape instantaneu. Dar care luni, 11 februarie, la două zile de la producerea lui mi-a aprins un “beculeţ” al memoriei – şi de acolo un întreg “filament”, declanşând această poveste care ne trimite direct într-un film S.F. sau “horror”! Totul, după ce în sala de aşteptare a I.M.L.Cluj apare una din fiicele decedatului respectiv, pentru a îndeplini formalităţile necesare preluării cadavrului tatălui şi îngroparea lui creştinească. Deşi tema mea predilectă nu o reprezintă cazurile referitoare la accidentele de circulaţie îi cer tinerei câteva amănunte despre eveniment. Amabilă, aceasta îmi povesteşte ce ştie – puţine lucruri, deoarece nu ţinea legătura cu tatăl său de la moartea mamei, petrecută în urmă cu unsprezece ani, culmea, tot într-un accident de circulaţie şi, aproximativ în acelaşi loc . Frazele sale au declanşat declicul, aşa că – interesat la culme – o rog să-mi facă un mic “remember” al vieţii sale, inclusiv tragica dispariţie a mamei. Femeia acceptă şi îmi mărturiseşte următoarele: “Mama divorţase de ceva vreme de tata şi locuia în Floreşti. A murit în apropiere de staţia O.M.V. Luna de Sus, după ce o maşină a agăţat-o pe marginea drumului, cu oglinda –  aruncând-o apoi sub roţile unui Tir, care a terminat-o definitiv. După aceea eu şi sora mea – micuţă pe atunci – am fost crescute de două mătuşi, ne-am urmat cursul vieţii şi, iată, azi aflu că tata a murit în acelaşi mod inexplicabil, ca şi mama noastră”. O las pe tânără în tristeţea ei şi, brusc, fac legătura cu alte două cazuri, la fel de misterioase, petrecute exact în aceeaşi zonă – şi în care au fost implicaţi, din nou, membrii unei singure familii.

Alte două accidente misterioase, în Luna de Sus!

Rememorez apoi cele două episoade, aflate anul trecut, la fel,  în sala de aşteptare a I.M.L.Cluj. Intrat atunci în vorbă – ca şi în cazul tinerei de mai înainte – cu o familie aflată în faţa cabinetului deconsultaţii am aflat alte două povestiri extrem de impresionante, desigur edificatoare doar pentru cei cât de cât iniţiaţi în domeniul fenomenelor paranormale! Îmi povestea în 2018, doamna – o femeie bine îmbrăcată, cu o haină de blană extrem de scumpă – în prezenţa fiului său de circa 30 de ani şi a soţului: “Nouă, familiei noastre ni s-au întâmplat – la o diferenţă de un an, şi exact în acelaşi loc – două accidente de circulaţie extrem de ciudate, chiar la ieşirea de pe drumul de la Registrul Auto Român din Luna de Sus!  Unul în 2017, fiului meu, aflat aici de faţă, şi unul întregii noastre familii, săptămâna trecută, motiv pentru care suntem aici, la I.M.L.. Anul trecut, fiul meu – aflat singur la volan – a ieşit spre strada principală şi, brusc, un individ beat i-a luat botul autoturismului, făcându-i maşina inutilizabilă pe veci şi accidentându-l destul de grav, la un braţ. A bolit el ce-a bolit, dar totul a trecut şi uitasem deja episodul. Dar săptămâna trecută, la exact un an de la accidentul fiului, de data aceasta cu autoturismul cel nou, ieşeam, de la aceeaşi instituţie, R.A.R.! Deodată ne-am trezit c-a intrat în noi maşina unui alt individ, care conducea beat – făcându-ne praf şi autoturismul cel nou! Închipuiţi-vă, ce coincidenţă cumplită! Iar acum, oricât ne-am gândi nu realizăm în niciun fel ce s-a întâmplat de fapt – şi care-o fi mesajul secret al acestor evenimente!”

Crucile salvatoare de la marginea DN1C, din zona comunei Bonţida 

Declanşat fiind “declicul amintirilor tenebroase” am rememorat curând un alt episod de o mare stranietate, petrecut prin anii 2000, când funcţionam ca reporter de eveniment la secţia de ştiri a unei televiziuni de răspândire naţională. Ne deplasam, în viteză, în miez de noapte la un caz grav, petrecut în municipiul Gherla şi, pe traseu, între localităţile  Răscruci şi Bonţida, pe DN1C, vedem o Dacie imobilizată într-o cruce de marmură,aflată pe marginea drumului – şi doi-trei oameni aflaţi acolo, evaluând pagubele. Desigur, un accident cu totul neînsemnat, în afara crucii de marmură distrusă complet, astfel că nu ne-am oprit decât preţ de câteva secunde pentru a evalua situaţia, să vedem dacă merită făcut măcar un “voice over” (nota noastră – ştire scurtă, relatată din studio, fără interviuri cu protagoniştii acesteia) – dar nici pentru aşa ceva nu merita să ne irosim timpul. Ca urmare, ne-am deplasat la materialul “serios”, l-am filmat şi apoi ne-am întors la studioul din Cluj ca să ne facem treaba. După câteva zile, trecând pe acolo pe timpul zilei, m-am oprit şi-am studiat cu atenţie locul. Am remarcat că, de fapt, crucea celor trei morţi – într-un accident, în 1992 – le-a salvat vieţile celor din Dacie, deoarece dacă n-ar fi atenuat şocul maşina ar fi nimerit într-un şanţ destul de adânc, iar cei prezenţi în ea n-ar fi supravieţuit!

Opinia specialistului

Relatez cele trei situaţii unui ins specializat în interpretarea acestui gen de evenimente – personaj hieratic, misterios, medium aflat la „intersecţia” mai multor lumi. După ce-i fac promisiunea că nu-i voi dezvălui identitatea, acesta îmi mărturiseşte următoarele: „Cazurile sunt simple. Cele de la Luna de Sus se referă la un fel de reunire a unor energii… Despre moartea bărbatului pot spune că a fost chemat, în mod evident de soţie, s-o întâlnească – desigur, în cer sau unde se află aceasta. În evenimentul de la R.A.R. e vorba de un alt fel de reunire – dar neavând prea multe amănunte despre biografia protagoniştilor nu mă pot pronunţa prea exact despre caz. Iar cel de la Răscruci – Bonţida e iarăşi extrem de simplu: spiritele celor trei morţi în accidentul din 1992 nu au putut urca la cer până n-au făcut un bine, ca să se elibereze. Aşa că i-au salvat pe cei din Dacie, aducându-i direct în crucea lor, salvându-le acestora viaţa!” 

Articolul Bântuire? Povestea unor stranii şi tragice accidente rutiere, petrecute la Luna de Sus şi Răscruci! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În cadrul bugetului național, adoptat la sfârșitul acestei săptămâni, sunt cuprinse 11 proiecte pe lista de finanțare, însă alte patru proiecte din Cluj Napoca nu au fost incluse. Vor fi acordate fonduri pentru varianta ocolitoare a municipiului Dej, continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania sau renovarea clădirii Teatrului Național Cluj. Din finanțările guvernamentale au fost excluse finalizarea lucrărilor la sediul OCPI Cluj, reabilitarea podului din Turda sau centura sudică a municipiului Cluj Napoca.

11 proiecte din Cluj au fost introduse pe lista bugetului național. Este vorba de varianta ocolitoare a municipiului Dej, un proiect susținut de deputatul PSD Cornel Itu. Este prevăzută o finanțare în valoare de 146.845.000 lei, în acest sens demarându-se deja procedura de achiziţie publică pentru proiectarea şi execuţia Variantei de Ocolire Dej, în lungime de 5,45 kilometri. Durata contractului va fi de 24 luni, din care 5 luni perioada de proiectare, 19 luni perioada de execuţie a lucrărilor, iar minim 36 de luni va fi perioada de garanţie a lucrărilor.

De asemenea, pe lista finanțărilor guvernamentale este prevăzut proiectul de electrificare a liniei de cale ferată Cluj-Napoca-Episcopia Bihor. Costul total al acestui proiect este estimat la aproape 900 milioane de euro. Suma prevăzută pentru electrificarea liniei Cluj – Episcopia Bihor se ridica la 228 de milioane de euro, iar reabilitarea şi dublarea liniei de 152 km Cluj-Napoca – Oradea, la 643 de milioane. Deocamdată, CFR SA a decis apoi să revizuiască studiul de fezabilitate pentru electrificarea tronsonului în urma unor discuţii cu reprezentanţii Uniunii Europene. Reabilitarea la viteza de proiectare a liniei avea ca perioadă de implementare intervalul 2021-2030. Printre proiectele vehiculate pentru finalizare în acest an de către Ministerul Transporturilor se numără 140 km pe care să se circule cu maximum 160 km/h.

Potrivit oficialilor companiei de cale ferată, „CFR SA şi Asocierea SC ACCIONA Ingenieria SA – S.C. BAICONS IMPEX SRL au semnat în luna aprilie 2017 contractul pentru «Reactualizarea Studiu de Fezabilitate pentru electrificarea şi modernizarea liniei de cale ferată Cluj – Oradea – Episcopia Bihor». Sursa de finanţare este asigurată din fonduri comunitare și de la bugetul de stat, iar valoarea contractului este de 5.424.259 lei (fără TVA)”.

Sc Baicons, una dintre firmele din asociere, este vizată într-un dosar penal. Compania este deținută și administrată de Marin Baicu, care a fost în vizorul DIICOT pentru o schemă de fraudare a CFR.

Sediile Cadastrului și finanțelor din Cluj Napoca rămân neterminate și în 2019

Unul dintre proiectele publice din Cluj Napoca sărite din bugetul guvernului este finalizarea clădirii noului sediu al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de pe strada Alexandru Vaida Voevod. Lucrările la imobil au început în 2006, contractul pentru edificarea imobilului fiind semnat cu firma SC Zicu Impex SRL din Cluj-Napoca. Investiţia, a cărei valoare a fost estimată atunci la 10,5 milioane de lei, urma să se finalizeze în 2011. Însă, din 2010 finanțarea s-a oprit. În 2015, s-a încercat continuarea investiţiei, fiind alocaţi 8,5 milioane de lei pentru reluarea lucrărilor. Nici de această dată însă fondurile nu au putut fi utilizate, fiind restituite. În prezent, lucrările sunt făcute în proporţie de 80 la sută.

În aceeași situație se află și finanțarea noului sediu al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) din Cluj-Napoca, situat în curtea interioară a instituţiei. Lucrările au început în 2012, termenul de finalizare fiind estimat până în 2015, dar acest lucru nu a fost posibil până în prezent. Până acum s-a reuşit să se facă următoarele lucrări: tâmplărie 95%, finisaje interioare (tencuieli, gleturi, zugrăveli, placaje faianţă şi gresie, parchet, tavane false) 70%, finisaje exterioare (tencuieli speciale, placaj Alucobond) 90%, instalaţii alimentare cu apă şi canalizare 80%, instalaţii electrice, curenţi slabi, fără probe PIF 80%, instalaţii climatizare, frig şi ventilaţii, fără probe PIF 70%,; echipare centrală termică cu procurare utilaje, fără probe PIF 20%. Şanse ca imobilul să fie finalizat pentru a fi dat în folosinţă nu sunt, cel puţin în acest an.

Anul trecut, OCPI Cluj a atribuit contractul ”Execuția lucrărilor necesare pentru continuarea și finalizarea obiectivului de investiții aflat în curs de execuție – ”Sediu administrativ pentru Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj”, lucrări care se interpun cu lucrările în curs de execuție pentru care a fost încheiat un contract de lucrări în anul 2008”, în valoare de 912.515 de lei, fără TVA. În urmă cu doi ani, Leontina Kovacs, fostul directorul al OCPI Cluj, a formulat o plângere penală împotriva firmei Zicu Impex SRL prin juriștii instituției, însă Oficiul de cadastru a pierdut procesul.

Reprezentanții OCPI Cluj spun că din cauza întârzierilor repetate a finalizării diferitelor angajamente luate în cadrul proiectului oficialii instituției au fost nevoiți să deschidă procese, fapt care a întârziat și mai mult reluarea lucrărilor.

Guvernul mai finanțează sănătatea, sportul și cultura din Cluj Napoca

De asemenea, în proiectul de buget sunt prevăzute sume pentru finanțarea sălii de sport a CSS Viitorul și extinderea Casei Corpului Didactic.

Institutul Oncologic din Cluj Napoca va primi o finanțare de aproximativ 8 milioane lei pentru noua clădire a institutului. Corpul de imobil are un regim de înălțime S+P+3E și va găzdui Secția de Hematologie și un ambulatoriu de specialitate. În noua clădire sunt amenajate 56 de paturi pentru secție de hematologie, 2 pentru spitalizarea de zi, 48 în saloane și șase în rezerve. Valoarea totală a investiției de la Institutul Oncologic Prof. Dr. I. Chiricuță este de peste 31 milioane de lei, la o suprafață desfășurată de mai bine de 4.000 de metri pătrați. Durata de realizare a investiției este de trei ani.

Clădirea Teatrului Național Cluj Napoca va intra într-un proces de reabilitare care constă în consolidarea, restaurarea şi reamenajarea imobilului.

Pentru noul corp de depozit cu acces liber la raft al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca de pe strada Clinicilor au fost alocați două milioane lei, sumă însă insuficientă pentru finalizarea lucrărilor. În 2012, data la care a început construcția, valoarea investiţiei era estimată la 28 de milioane de lei. În 2016 au fost alocaţi 2,2 milioane de lei iar în 2017 s-au virat 2,1 milioane de lei. Termenul de finalizare a lucrărilor este 15.12. 2019.

Director general al bibliotecii, conf. univ. dr. Valentin Șerdan-Orga a declarat că suma necesară pentru continuarea construcțiilor este mulțumitoare, dar insuficientă pentru finalizarea corpului de clădire.

”Ne bucurăm pentru această alocare. Am încercat să obținem mai mult, dar momentan nu s-a putut. Sperăm să finalizăm totuși construcția cu sprijinul guvernului”, a declarat directorul bibliotecii clujene, conf. univ. dr. Valentin Șerdan-Orga.

Guvernul a sărit peste infrastructura din Cluj Napoca și Turda

De asemenea, reabilitarea podului de peste râul Arieş din municipiul Turda nu este inclusă pe lista proiectelor finanțate de la bugetul guvernului pe anul acesta. Cu toate acestea, primarul municipiului Turda, Cristian Matei, se declară surprins de această veste.

El spune că, de fapt, ar fi primit asigurări de la CNAIR că podul respectiv va fi reabilitat anul acesta. ”Noi am primit asigurări de la CNAIR că podul de peste Arieș va fi reabilitat în cursul acestui an! S-a dat și la televizor!”, spune Matei. Însă, oficialii CNAIR nu au emis niciun punct de vedere vizavi de acordarea vreunei finanțări pentru reabilitarea pudului care este un pericol pentru șoferii care tranzitează zona.

Nici centura sudică a municipiului Cluj-Napoca, unul dintre proiectele la care Primăria Cluj Napoca lucrează în tandem cu CNAIR, nu va primi finanțări de la guvern în cursul acestui an. 

40 de milioane pentru Autostrada Transilvania

În cadrul bugetului pe 2019 este prevăzută o finanțare de 40.481.00 lei pentru continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. Pentru finalizarea întregului proiect este nevoie de 955.711.000 lei. Până acum au fost date în folosinţă loturile 3 şi 4 ale acestui tronson de autostradă. În privinţa lotului 2 dintre Aiud şi Alba Iulia, până acum s-au executat 50% din lucrări, iar la Lotul 1 dintre Alba Iulia şi Sebeş s-au realizat tot 44 % din lucrări, termenul de finalizare fiind noiembrie 2019.

Articolul Care sunt proiectele din Cluj care vor primi fonduri de la Guvern în 2019 apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Și iată ziua a venit. Laura Codruța Kovesi, zisă și ”Slujirea” de către jalnicul filosof Gabriel Liiceanu, trebuie să dea cu subsemnatul în fața procurorilor. Iar capetele de acuzare nu sunt glume, vorbim de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă – capete de acuzare care dacă vor fi confirmate în instanță îi pot aduce ”Slujirii” cam zece ani de pușcărie la Târgșor – unica închisoare de femei din România.

Acum Laura Codruța Kovesi își face apărarea și își clamează nevinovăția la posturile Securității și mă refer aici la U.M. Digi TV, la falimentara și furata Realitatea TV și la B1 TV, lucru care îl reproșa pe vremuri inculpaților DNA care dacă erau oameni politici li se și cerea să facă un pas în spate sau măcar în lateral când aveau ”onoarea” să intre în malaxorul de zdrobit destine numit DNA. Dar să recapitulăm pe scurt faptele: un cetățean român depune o plângere penală împotriva cetățencei Laura Codruța Kovesi, procurorul face cercetări și o citează absolut legal pe suspecta Laura Codruța Kovesi la audieri. Mai mult decât atât, Laura Codruța Kovesi a fost citată personal și nu a aflat acest lucru din mass-media, așa cum au pățit-o alte sute de nenorociți. Sau putea să o pățească cum am pățit eu când m-a înhățat pe mine Parchetul cu mandat de aducere de la mine de acasă după care am fost ”premiat” cu un mandat de arestare. Și m-am întors acasă după șase luni de la audiere și am fost declarat nevinovat după 11 ani. Asta-i o porcărie , nu cum a fost citată absolut procedural nesimțita de Laura Codruța Kovesi. Așa că ciocul mai mic, doamnă procuror! Când ai băgat oameni nevinovați la pușcărie,  unii chiar murind acolo, nu erai deloc preocupată de drepturile omului. Acum ești, zdreanța dracului că este vorba de tine, așa-i?

Dar să o lăsăm momentan în pace pe această otreapă. Cine i-a sărit în ajutor, cum s-a colorat hârtia de turnesol? În primul rând, patronii ei străini. Viitorul fost ambasador al SUA în România, hans klemm, declară: ”este extrem de dezamăgitor să vedem încă o încercare aparentă de a o discredita. Îi urăm succes”. Deci ambasadorul ăsta de doi cenți știe deja că în dosarul în care este cercetată Kovesi nu este nimic și că totul, vezi Doamne, este o încercare de a o discredita pe Sfânta Kovesi. Dar de unde știe nesimțitul ăsta hans klemm ce este în dosarul lui Kovesi? O fi agent CIA procurorul Adina Florea, cea care instrumentează dosarul lui Kovesi? Câtă nesimțire are în gușă funcționărașul ăsta, bine a făcut Liviu Pleșoianu că i-a cerut expulzarea din țară. După ce le găzduim pe gratis scutul antirachetă de la Deveselu. grohăitorul de la ambasada SUA se comportă cu noi ca și cu slugile lui din Panama și Costa Rica. Ar trebui să fie dat afară din țară de multă vreme râtanul.

Dar mai avem un client cu ștaif. Șeful direct al trădătorului Klaus Iohannis – mă refer aici la europarlamentarul german Elmar Brok care spune că dosarul lui Kovesi ”dovedește că este vorba de o chestiune politică, nu despre un demers judiciar credibil” și că ”este deja clar că guvernul român încalcă principiile statului de drept, similar cu ceea ce s-a întâmplat în Ungaria și Polonia” și în final cere ”autorităților române să abandoneze mentalitatea stalinistă și să reanalizeze situația din perspectiva statului de drept”. Dar de unde știe Brok ce-i în dosarul lui Kovesi, visează, are calități de telepat, o fi rudă cu Baba Vanga?

Și ultimul străin, deși are cetățenie română încă, neamțul Klaus Werner Iohannis zice și el: ”solicit Secției de investigare a infracțiunilor din justiție corectitudine maximă, respectarea cu strictele a legii și clarificarea rapidă a situației în ceea ce privește dosarul deschis pe numele Laurei Codruța Kovesi”. Bă` nenorocitule, când DNA și DIICOT sub conducerea Laurei Kovesi și a altor gunoaie au distrus clasa politică și antreprenorială românească ai guițat ceva? Nu! Dar acum te trec fiorii reci pe presupusa ta coloană vertebrală că dacă Kovesi se sparge, te duci și tu pe sfârlă cu casele tale și cu toată protecția care încă ți-o face SRI-ul. E rău, așa-i? Se apropie ziua când o să renunți la cetățenia română ca să mergi la părinții tăi în Germania care deja au renunțat la cetățenia română și la patronii tăi din PPE, nesimțitule!

Liviu Man

Articolul Trădătorii Kovesi și Iohannis apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primăria Cluj-Napoca se află în conflict cu mulți clujeni după ce unele proprietăți private au fost transformate în spații verzi odată cu noile reglementări ale Planului Urbanistic General (PUG) intrat în vigoare la sfârșitul anului 2014. Sunt multe astfel de cazuri, motiv pentru care cetățenii au ales să acționeze municipalitatea în instanța în încercarea de a-și repune în valoare proprietățile. Recent, Consiliul Local Cluj-Napoca a mai pierdut definitiv un astfel de proces, constatându-se că încadrarea terenului respectiv a fost făcută nelegal.

Este vorba despre un teren ce aparține complexului ”Record”, deținut de societatea Trisom Record SA, împreună cu Argos SA. Terenul cu o suprafață de 7.985 mp este situat pe strada Onisfor Ghibu nr. 20B. Conform vechiului PUG din 1999, terenul a fost destinat spaţiului verde de agrement, fiind încadrat în categoria curţi-construcţii, lucru ce le oferea proprietarilor posibilitatea de a se extinde din punct de vedere al construcţiilor.

Prin noul PUG, intrat în vigoare la sfârșitul anului 2014, terenul celor două societăţi s-a plasat în categoria de zonă verde cu rol de complex sportiv, iar proprietarilor li s-a tăiat dreptul de a mai construi pe acest teren. Acest lucru a nemulţumit administratorul societăţii Trisom Record. SA, Octavia Anamaria Buhoș (fostă Mureşan), care în 2015 a înaintat către Primăria Cluj-Napoca o plângere prealabilă împotriva acestei hotărâri în speranţa că autorităţile locale vor revoca parţial actul administrativ și vor încadra terenul într-o zonă verde cu rol de complex sportiv.

Mai mult, prin noul PUG se indisponibilizează terenul din punct de vedere al construcţiilor, deşi vechiul PUG din 1999 permitea acest lucru, iar toate propunerile anterioare pentru noul PUG susţineau şi ele modificarea încadrării terenului în categoria restructurării zonelor cu caracter industrial.

Administratorul societății Trisom Record susține că a aflat întâmplător despre faptul că terenul de pe str. Onisifor Ghibu nr.20B a fost schimbat în zonă verde cu rol de complex sportiv, atunci când a primit o notificare din partea Biroului Executor Judecătoresc asupra faptului că s-a început procedura de executare silită a imobilului deţinut de societatea Argos şi s-a pus spre licitaţie partea de teren a acesteia.

În acel moment SC Trisom Record SA a verificat site-ul Primăriei Cluj-Napoca pentru a evalua ce potenţial urbanistic are imobilul în contextul noilor modificări şi a constatat că „deşi în toate versiunile din ultimii ani de când fusese avansată prima variantă a planului regimului urbanistic al zonei în care este cuprinsul imobil deţinut era RIM, iar peste noapte s-a modificat regimul în Vs (zonă verde cu rol de complex sportiv)”. Astfel, administratorul societatății susţine că nu a fost informată şi nici consultată cu privire la „intenţia bruscă” de schimbare a regimului urbanistic, cu atât mai mult cât această decizie o afectează în mod direct.

”Nu s-a respectat principiul transparenţei decizionale în administraţia publică şi principiul consultării şi informării publicului cu privire la elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului de urbanism şi nu s-a dat timpul necesar pentru exprimarea unui punct de vedere în legătură cu modificările aduse”, arăta administratorul Trisom Record într-o adresă înaintată primăriei.

Pe lângă acuzaţiile aduse la adresa Consiliului Local de adoptare a noului PUG, ce nu permite construcţii pe terenul deţinut de SC Trisom Record SA, societatea mai susţine că terenul nu poate fi declarat ca zonă verde fără îndeplinirea procedurii de expropriere şi fără o justă despăgubire.

„Dvs, printr-o acţiune care se plasează cel puţin în sfera contravenţională prevăzută de Legea 350/2001 (dacă nu se va dovedi că este zonă infracţională), aţi modificat abuziv , încălcând acest Aviz al Consiliului Judeţean Cluj, prin publicarea ulterior datei de 03.12.2014, o altă propunere a UTR-ului vizând imobilul subscrisei, propunere care nu are avizul de legalitate al instituţiei fără de care nu puteaţi adopta noul PUG al municipiului Cluj-Napoca, propunere care altfel nu trebuie să se regăsească în componenţa noului PUG al municipiului Cluj-Napoca.

Fără a vă solicita revocarea întregului PUG al municipiului, la acest moment, cel puţin situaţia subscrisei este creată de instituţia dvs. cu încălcarea elementară a prevederilor legale privind avizarea, anterior adoptării noului PUG, săvârşind, în cazul în care s-a avut la cunoştinţă despre modificările făcute în afara avizului Consiliului Judeţean , infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals, alături de infracţiunile de abuz, în exercitarea atribuţiilor care v-ar fi revenit ca şi unitate administrativ-teritorială responsabilă de legalitatea şi corectitudinea aplicării legii, în procedura de implementare a unui nou PUG al municipiului pe care îl reprezentaţi”, se mai arată în document.

Primăria, de neînduplecat

Nemulțumirile administratorului societății Trisom Record SA nu au schimbat cu nimic situația, astfel că într-o ședință a Consiliului Local s-a respins plângerea formulată de aceasta pe motiv că nu este fondată şi că destinaţia iniţială a terenului se referea în mod evident la declararea acestuia ca spaţiu verde pe viitor.

Concluzia proiectantului PUG nu a fost în favoarea societăţii Trisom Record SA, ba mai mult acesta a concluzionat şi cu o notă ironică în ceea ce priveşte intenţia societăţii de a construi pe un teren ce este încadrat într-o categorie ce nu permite acest lucru.

„Terenurile în cauză sunt la ora actuală afectate unei baze sportive (V3) şi conform legii nu îşi pot schimba destinaţia. Acestea au avut dintotdeauna această destinaţie şi au intrat ca atare în patrimoniul întreprinderi. Pe de altă parte, categoria de folosinţă Curţi construcţii, include o gamă largă de utilizări urbane, inclusiv parcuri, scuaruri, baze sportive etc.

Prevederea menţionată privind terenurile incluse în categoria curţi construcţii se referă în mod evident la destinarea/ declararea pentru viitor a acestora ca spaţii verzi.

În consecinţă, încadrarea PUG este corectă. Ce ar fi dacă UBB ar cere construirea parcului Victor Babeş?”, a fost punctul de vedere al proiectantului noului PUG.

După cinci ani de procese, Consiliul Local a pierdut definitiv

Dacă în rândul reprezentanților Primăriei Cluj-Napoca nu a avut noroc, societatea Trisom Record SA a acționat în anul 2015 Consiliul Local în judecată, cerând anularea parțială a hotărârii menționate. În iulie 2016, Tribunalul Cluj a admis în parte cererea formulată de reclamant, însă ambele părți implicate au făcut recurs. În februarie 2017, Curtea de Apel Cluj a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj, iar după un an instanța a admis din nou cererea făcute de Trisom Record. Consiliul Local a făcut din nou recurs, însă în februarie 2019, după aproape cinci ani de procese, Curtea de Apel Cluj a dat o decizie definitivă și executorie, menținând decizia Tribunalului Cluj. Instanța a dispus anularea parțială a HCL menționat în ceea ce privește încadrarea funcțională a terenului deținut de societatea Trisom Record, obligând Consiliul Local să schimbe încadrarea funcțională a terenului. Cu această ocazie, Consiliul Local mai scoate din buzunarul public suma de aproximativ 33.000 lei, adică peste 7.000 euro  (reprezentând cheltuieli parțiale de judecată, onorariu expert și onorariu avocat, parțial).

Articolul După ce Primăria Cluj-Napoca a blocat o investiție timp de cinci ani, municipalitatea a pierdut definitiv în instanță apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cu câteva luni înainte de alegerile europarlamentare, sondajele au început să apară unul câte unul și să arate rezultate care mai de care mai spectaculoase, iar multe dintre rezultatele au devenit ușor de intuit dacă e să ne uităm cine se află în spatele cortinei. Deși profesia de sociolog ar trebui să fire direcționată spre obiectivitate, observăm de multe ori diferențe mari între candidați, ceea ce indică că sondajele pot fi o armă tactică a controlării sau a manipulării opiniei publice, motiv pentru care observăm de multe ori diferențe mari între candidați. Pentru că anul 2019 este unul electoral, iar bătălia sondajelor este în top, vă prezentăm un material în care dezvăluim persoanele care se află în spatele companiilor ce au efectuat sondaje în acest an.

INSCOP și băieții cu ochi albaștri

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, până în anul 2015, Inscop Cercetare SRL a fost condusă de Remus-Ioan Ştefureac, fostul consilier al lui George Maior, fost șef SRI. În prezent, Ștefureac este diplomat la Ambasada României în SUA, unde ambasador este Maior.  Până în 2014, asociatul lui Ștefureac în INSCOP a fost Felix Rache, fostul purtător de cuvânt al fostului premier Mihai Tudose. Despre Rache se spune că ar fi nepotul soacrei lui Mircea Geoană și un personaj apropiat de serviciile secrete. În prezent, Felix Rache se ocupă este înscris în partidul lui Ponta – Pro România, unde se ocupă de strategia de comunicare a partidului.

Ștefureac i-a vândut părțile sociale ale firmei lui Cornel Gheorghe Mihali, un cetățean din Maramureș, care locuiește în prezent în Sibiu. Potrivit profilului de Facebook, Mihali are și el o afinitate politică, fiind un susținător al USR, ducând o campanie online împotriva PSD. Alături de Cornel Mihali, INSCOP este condusă și de bucureșteanca Cornea-Luca Ada care mai deține societatea STRATEGIC THINKING GROUP SRL ce se ocupă de activități ale agențiilor de publicitate. Situația financiară a INSCOP nu arată prea bine. De când Ștefureac a plecat din firmă, societatea înregistrează pierderi și are numai un angajat.

Ultimul sondaj realizat de INSCOP arată că în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019 opţiunile electoratului s-au modificat foarte mult în ultimii doi ani. Potrivit agenţiei, cel mai mult a pierdut PSD care a scăzut cu aproximativ 20% faţă de anul 2017. Astfel, dintre românii care vor merge la urne la alegerile europarlamentare din acest an, 27,8% intenționează să voteze cu PSD, iar 26,7% cu PNL. Urmează USR cu 10%, ALDE cu 9,2% și PLUS cu 7%. De precizat că sondajul a fost demarat înainte de finalizarea negocierilor dintre USR și PLUS, motiv pentru care cele două formațiuni au fost testate separat. Ar mai depăși pragul electoral Pro România, care este cotată cu 6,6% din intenția de vot, și UDMR care ar obține 5,1%. Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot doar 4,4% dintre respondenți, în timp ce 1,5% au ales PNȚCD și 0,8% DEMOS.

Sondajul a fost realizat la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer, o fundație apropiată de CDU, partidul Angelei Merkel din Germania.

Șeful CURS ”s-a deconspirat”?

Centrul de Sociologie Urbană și Regională SRL este deținută de jurnalistul Iosif Buble ce deține site-ul stiripesurse.ro. Buble  a preluat la finalul anului 2017 institutul de la sociologul Dorel Abraham. CURS avea 18 asociați, cele mai mari cote le deținea Abraham – 35,15% acțiuni, Augustin Stoica Nica – 13,2% și Petru Mircea Capros – 10%. La capitolul situație financiară, CURS a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de aproximativ 502.400 lei, un profit de 21.600 lei și angajați.

Despre jurnalistul Iosif Buble s-a spus că s-a ”deconspirat” atunci când a susținut în urmă cu un an că protocoalele făcute de SRI cu parchetele sau alte instituții nu ar trebui declasificate

”Disperarea cu care se vorbește de către infractori despre Protocoalele SRI cu parchetele mă face să cred că ele au fost benefice. NU cred că ar trebui declasificate pentru a pune în pericol securitatea națională doar pentru că așa își doresc niște condamnați/inculpați/penali. #casăfiebine”, spunea Iosif Buble.

După afirmațiile lui Buble au urmat o serie de reacții, una dintre ele vine de la avocatul Dan Chitic care spune că Buble s-a deconspirat.

”Că-i plină presa de securiști “acoperiți” știam. Ei sunt în tot și toate! Surprinzătoare e doar prostia acestora… Clar, ordinul pe unitate se execută, nu se discută: înfierezi pe cine trebuie, te revolți de ce ți se spune, aperi tot ce ți se indică cu prețul “onoarei” (?!?) sau chiar a soldei… dar nu riscând să „decapezi” și ultima spoială de credibilitate! Orice, dar nu te dezconspiri! Că dup’aia te află toată lumea, te arată cu deștu’, și-ncepe să ți se vadă printre stelele de pe umăr și agenda din politica de comunicare a “Serviciului”! Și, odată dat în fapt, nu mai ești bun de nimic… te paște falimentu’, ca pe ceilalți, de la eRealitatea lor. Și ești scos la casat… sau în rezervă, cum se spune la ei. Vedeți… d’asta suntem unde suntem! Avem securiști mulți… da’ proști!”, susținea avocatul Dan Chitic.

Fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir a analizat mai în profunzime situația, adăugând un alt element de controversă: soția lui Buble, cunoscut deputat PSD, fost PNL.

„Cum se deconspiră statul paralel când se deconspiră.“Denisa Miron” de la stiripesurse (adică deputata PSD Diana Tușa, soția lui Buble) lovește din nou, iar Iosif Buble ne arată că nu a citit Biblia: ridică piatra și vorbește de inculpați, infractori și penali. Mare curaj. Desecretizarea protocoalelor este cerută de zeci de judecători, de societatea civilă pentru că aceste documente sunt baza actelor ilegale și ne-constituționale din ultimii ani. Sunt proba unei justiții secrete și paralele. Principiul democratic ne învață clar că cetățenii pot fi urmăriți, filați, arestați doar în baza unor documente la care au acces.

Oricare alt mod secret de urmărire penală înseamnă doar un securism de cea mai mizeră speță. Ori eu vreau o Românie liberă, nu o Românie a Securității 2.0. Bine măcar ca noua securitate nu e foarte inteligentă. “Denisa Miron” l-a deconspirat pe Iosif Buble de luni de dimineață. Îl și văd pe domnul Buble cum se leagă cu lanțuri de protocoale alături de Coldea, Kovesi și restul găștii. Atâta mizerie în țara aceasta, atâta ipocrizie și atâta securism. Doar uniți vom învinge acești soldați ai statului paralel. Later edit. La semnatar zice “Denisa Miron – colaborator”. Dar nu zice al cui?”, spune Daniel Dragomir referitor la afirmațiile lui Buble.

Daniel Dragomir afirmase încă din februarie 2018 că soția lui Buble, deputata Diana Tușa, fost consilier al lui Bogdan Olteanu, apoi deputat, ar semna articole cu pseudonimul „Denisa Miron”. Iar articolele contravin, de obicei, politicii promovate de PSD, partid din care face parte acum Tușa.

În cel mai recent sondaj efectuat de CURS în perioada 21 ianuarie – 6 februarie arată că PSD ar obține la alegerile europarlamentare 32% din voturi, urmat de PNL cu 22%, ALDE și Pro România cu câte 9% și USR cu 8%. Față de măsurătoarea precedentă, intenția de vot pentru social-democrați a scăzut cu un procent, liberalii au câștigat două puncte în plus, iar ALDE staționează. Intențiile de vot sunt asemănătoare și pentru alegerile parlamentare în sondajul CURS. În topul prezidențiabililor, cota președintelui Klaus Iohannis e în ușoară revenire și urcă cu 2% față de precedentul studiu, ajungând la cota 41% dominând clasamentul prezidențiabililor. Urmează la mare distanță președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu cu doar 21%, o scădere de 4% față de studiul anterior. Următorul în top este Liviu Dragnea, președintele PSD care a înregistrat 17%, crescând cu 5%. Fostul premier Dacian Cioloș a înregistrat o scădere de 2%, ajungând la 9%. Dan Barna, președintele USR este cu mult sub intenția de vot a partidului pe care îl conduce înregistrând doar 4%.

IMAS, condusă de omul lui Soros

IMAS-Marketing si Sondaje SA este condusă de sociologul Alin George Teodorescu și asociații Teodor Czobor, Francisc  Czobor șii Jozetta Anca Anghel. Din punct de vedere financiar, societatea scârțâie, existând și o foarte mare discrepanță între cifra de afaceri și profitul declarat. Spre exemplu, în anul 2017, firma a avut o cifră de afaceri de 2,4 milioane lei și un profit de doar 5 mii lei. În anii precedenți, din 2012 și până în 2016, IMAS a fost pe pierderi. Cu toate acestea, în 2017 societatea a avut 41 de angajați.

Sociologul Alin Teodorescu a fost deputat PSD de Brăila între 2004 şi 2008, an în care s-a retras din politică şi s-a întors la sociologie. În 1990, Teodorescu devenea primul preşedinte al Grupului pentru Dialog Social (GDS), funcţie în care a rămas până în 1991, iar în perioada 1990-1996 a fost preşedinte al Consiliului Fundaţiei Soros în România. În 2003, fostul preşedinte al Fundaţiei a fost numit consilier personal al premierului Adrian Năstase pentru reforma administraţiei publice, iar din martie 2004 a devenit şeful cancelariei Guvernului Năstase, cu rang de ministru. În 1989, Teodorescu a intrat în PCR, iar în 1992 a fondat Institutul de Marketing şi Sondaje, IMAS, pe care l-a condus până în 2003, după care a revenit din nou la conducere. În 2006, fostul pesedist recunoştea că în perioada iulie-august 1988 a scris note informative la unul dintre sediile Securităţii din Rahova, “în total 100-150 de pagini”. Notele sale conţineau informaţii despre întâlnirile cu Silviu Brucan şi Alexandru Paleologu. Dintr-un document publicat pe site-ul justitiarul.ro rezultă că Alin Teodorescu a fost legendat din 1988 ca agent al serviciului secret maghiar AVO.

”Dl. Nicolaescu – Pe linie maghiară l-au recrutat pe Alin Teodorescu. Deci a venit un cadru al spionajului ungar sub acoperire de trimis al Institutului de economie mondială din Budapesta la Institutul nostru de economie mondială. L-a contactat pe dl. Alin Teodorescu și l-a contactat pentru acțiuni din grupul, să formeze grupul de români care să acționeze împotriva țării, a conducerii pentru ca acțiunile din România să fie credibile în străinătate că nu sunt făcute numai de unguri ci sunt făcute și de români”, se arată în document.

Ultimul sondaj realizat în luna ianuarie de către IMAS la comanda USR arată că în cazul alegerilor europarlamentare PSD a ajuns la scorul de doar 24,5%,  PNL – 23,3%, USR – 13,2%, ALDE – 12,8%.

În ceea ce privește intenția de vot pentru alegerile parlamentare, PSD ar obține 25,3% , iar PNL scade de la 26,1% – cat avea in decembrie, – la 22,1%. În cazul ALDE, în ianuarie, formațiunea ar fi aleasă în scrutinul pentru Parlament de 13,4% dintre românii cu drept de vot, consemnând o creștere importantă față de luna anterioară (9,6%). USR ar primi 11% din voturi, înregistrând o scădere nesemnificativă, de 0,5%, în preferințele votanților, în timp ce partidul lui Dacian Cioloș (în decembrie era contorizată Mișcarea România Împreunî, ân ianuarie – PLUS) a ajuns la 8,8%, de la 8,1%. Pro România ar obține 8,1% din voturi la alegerile parlamentare (de la 6,2%), UDMR –  4,4% (de la 4,6%) si PMP – 3,8% (de la 2,5%).

În cursa pentru prezidențiale, Klaus Iohannis este favorit în cursa pentru Cotroceni, fiind creditat cu 34,9% din intențiile de vot ale românilor, potrivit unui șondaj IMAS, realizat la comanda Europa FM. Iohannis este urmat de Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), cu 12,9%, și de Victor Ponta (PRO România), cu 12,7%. Liviu Dragnea (PSD) este creditat cu 5,3%.

GSSC Avangarde

Grupul de Studii Socio – Comportamentale Avangarde SRL este administrat de  Marius Pieleanu, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Şcoala Superioară de Studii Politice. Presa scrie despre Pieleanu că ar fi un mare simpatizant al PSD.  Din punct de vedere financiar, societatea Avangarde nu stă rău și nu este pe pierderi precum alte firme de sondare. În anul 2017, Avangarde a avut o cifră de afaceri de peste 970.000 lei și un profit de aproape 500.000 lei.  

În luna ianuarie, Marius Pieleani a prezentat la Antena3 rezultatele sondajului Avangarde pentru anului electoral 2019. În urma sondajului, rezultă că la alegerile pentru Parlamentul European, PSD ar obţine 33%,  PNL – 22%, USR+PLUS – 21%, ALDE – 10%. ProRomânia şi PMP nu trec pragul electoral.

Cât despre  alegerile prezidențiale, reprezentantul PSD+ALDE ar obține 36%, PNL – 32%, iar USR,PLUS – 18%. În fruntea clasamentului a fost prezentat Klaus Iohannis cu 32%, urmat de Liviu Dragnea cu 21%, Călin Popescu Tăriceanu – 20% și Dacian Cioloș cu 15%

Rezultatele au stârnit câteva reacţii, unele dintre ele exclusiv amuzante, cum ar fi, de exemplu, aceea a vicepreşedintelui PE Ioan Mircea Paşcu: „Văd că profesorul Pieleanu, alintat “sociologul național”, colegul meu de la SNSPA, dă USR + Cioloș că ar avea, nici mai mult, nici mai puțin decât … 21% în preferințele de vot ale românilor. Cu alte cuvinte, ca voinicul din poveste, cresc într-o zi, cât alții într-un an! E și firesc, la câte inițiative pozitive au în favoarea românilor de câtva timp încoace!? (Nu mă puneți să le numesc, că eu nu am habar de vreuna!?). Hai, domnu’ Pieleanu, fi generos, că nu dai de la matale, spune 25-27%, să nu fie păcat de eforturile băieților ăstora, atât de … buni români”.

La o săptămână distanţă de sondajul prezentat la Antena3, Marius Pieleanu a anunţat la RTV, rezultatele ultimului sondaj Avangarde: PSD – 34%, PNL – 24%, USR+PLUS – 13% (unde USR ar obţine 10%, iar partidul lui Dacian Cioloş nu ar trece, de fapt, pragul electoral, obţinând doar 3%); ProRomânia – 5%; PMP – 5%.  Aceste ultime două partide obţinând un scor-surpriză, de prezentare în băncile parlamentare, spre deosebire de rezultatele de la tragerea de săptămâna precedentă, când nici vorbă să fi mirosit vreo notă din parfumul succesului.

Articolul Diferențe între sondajele politice a anului electoral 2019. Cine controlează opinia publică din România apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Informația că întreţinerea lunară a unui deţinut în penitenciar este de peste 3.000 de lei s-a perindat de-a lungul timpului în mass-media, care cita surse oficiale. Datele prezentate în presă prezintă faptul că statul cheltuie pentru deținuți o sumă colosală, când, de fapt, suma reprezintă în mare parte salariile gardienilor. În fapt, pentru întreţinerea şi reabilitarea unui deţinut se cheltuie efectiv o sumă infimă. Preţul mesei pe zi al unei persoane private de libertate în Penitenciarul Gherla este mai mic decât preţul unei conserve pentru câine. De asemenea, deţinuţii nu au şansa la un loc de muncă, dar nici la specializări în anumite meserii. Aceştia nu beneficiază nici de consilierea psihologică necesară pentru reabilitare.

ANP estimează că se cheltuie lunar peste 3.000 de lei cu întreținerea unui deținut în penitenciar, când de fapt această sumă nu este alocată unui deținut, ci reprezintă în mare parte salariile gardienilor și cheltuieli administrative. Prea puţini bani sunt alocaţi pentru programe de reabilitare şi consiliere a deţinuţilor.

Cheltuielile cu hrana zilnică pentru un deţinut sunt infime, de doar 5,5 lei pe zi, mai puţin decât o conservă pentru câine. Un simplu calcul ne arată că investiţiile în reabilitarea şi hrana persoanelor private de liberatate sunt minime, ajungând la 165 de lei pe lună, în timp ce cheltuielile pentru salariile gardienilor şi administrare se estimează a fi la 2.850 de lei.

O altă problemă majoră a deţinuţilor o constituie lipsa locurilor de muncă în penitenciar, prin care aceştia ar putea beneficia de recompense şi deduceri din pedeapsă, chiar şi de bani. Veniturile produse din muncă de către o persoană privată de libertate sunt împărţite astfel: 60% revin penitenciarului şi 40% deţinutului. Pe lângă faptul că nu au șansa de a lucra, persoanele private de libertate au posibilitatea de a se califica doar în două meserii, respectiv de manichiurist-pedichiurist sau lucrător în cultura plantelor. Pe lângă aceste aspecte, deținuților li se acordă o consilierea psihologică precară, având acces la psiholog doar o dată pe lună.

Peste 60% din deținuți nu au ce lucra

Din totalul de 832 persoane private de libertate din Penitenciarul Gherla, în anul 2018, efectivul mediu de deținuți folosit la activități lucrative a fost de 310 persoane, adică doar 37% dintre deținuți aveau un loc de muncă. Dintre aceștia, 138 prestau activități gospodărești în interesul penitenciarului, astfel, doar 172, mai concret 20% dintre deținuți, lucrau pe bază de tarif negociat la diverși beneficiari. Chiar dacă locurile de muncă disponibile în Penitenciarul Gherla sunt în funcție de cererea diferiților beneficiari, conform unor surse, există multe solicitări pe adresa penitenciarului, însă conducerea le refuză pe marea majoritatea.

Tinând cont de faptul că acordarea recompenselor se face și pe baza activităților lucrative, peste 60% din deținuți sunt privați de aceste recompense neavând posibilitatea unui loc de muncă, şi reabilitarea acestora prin muncă.

Veniturile obținute conform orelor de muncă se încasează de către administrația penitenciarului și se repartizează ulterior, astfel de60% din bani beneficiază penitenciarul şi 40% din venit revine persoanei condamnate, dintre aceștia deținutul poate folosi 90% pe durata executării pedepsei pentru diferite bunuri necesare în perioada respectivă și 10%urmând să fie încasată în momentul punerii în libertate.

Manichiurist-pedichiurist și lucrător în cultura plantelor, singurele calificări pentru deținuți

Pe lângă cursurile de instruire școlară nivel primar, gimnazial și liceal, singurele calificări acordate persoanelor private de libertate, sunt cele două meserii, manichiurist-pedichiurist sau lucrător în cultura plantelor. Astfel, pentru a susţine revenirea foştilor deţinuţi în societate, dar şi pe piaţa muncii aceștia nu au alte opțiuni de specializare, piaţa muncii actuală necesită o multitudine de alte meserii, la AJOFM Cluj neexistând la ora actuală nici o solicitare pentru angajarea unei persoane pe postul de manichiurist-pedichiurist.

Zero şanse de reabilitare în spatele gratiilor

Pentru cele 832 de persoane private de libertate, Penitenciarul Gherla dispune doar de șase ofițeri psihologi. Dacă stăm să facem un calcul, ținând cont că o ședință de consiliere psihologică necesită un minim de 60 de minute și un psiholog lucrează opt ore pe zi, minus pauza de masă, reiese că un deținut are posibilitatea să meargă la consiliere psihologică doar o dată pe lună.

Deținuții nu prea au şanse prin programe reale implementate de către Penitenciarul Gherla să se poată reabilita până în momentul punerii în libertate.

Singura metodă sigură prin care deţinuţii pot beneficia de reducerea pedepsei este prin Legea Recursului Compensatoriu şi anume prin condiţii inumane.

Articolul Hrana zilnică a unui deţinut din Penitenciarul Gherla costă mai puţin decât o conservă pentru câine apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

ADacian Cioloș milita în urmă cu 10 ani, din postura de Ministru al Agriculturii, pentru ca România să fie prima țară care să adere la Codex Alimentarius, un cod de norme alimentare care stabilea că organismele modificate genetic (OMG) sunt mai bune pentru alimentație decât plantele cultivate în mod tradițional. Adoptarea acestor norme a făcut ca Monsanto, cea mai mare companie americană care se ocupă de producerea OMG-urilor, să experimenteze cultivarea soiurilor de plante în România. Acum, liderul politic Plus spune că nu a avut nimic de-a face cu ”explozia” însămânțărilor cu OMG.

De profesie inginer agronom, liderul partidului PLUS Dacian Cioloș a facilitat în urmă 10 ani intrarea în agricultura românească a companiei Monsanto, care se ocupă de dezvoltarea organismelor modificate genetic.

Dacian Cioloș a fost ministru al Agriculturii în perioada octombrie 2007-decembrie 2008, iar în mandatul său suprafața cultivată cu porumb (MON 810) modificat genetic din România a crescut spectaculos de aproape 20 de ori. După ce Cioloș a părăsit ministerul, în anul 2009, culturile cu MON 810 s-au redus la jumătate, de la 6130 ha la 3243 ha. Acest tip de porumb, singurul cultivat în UE, este profitabil pentru că se produce ieftin și rezistă la dăunători. Soiul a fost dezvoltat de compania americană Monsanto, multinaționala care a inventat organismele modificate genetic și care produce circa 90% din cultura OMG aflată pe piață.

Întrebat cum se situează acum față de politica de sprijinire a cultivării plantelor modificate genetic pe care a avut-o în urmă cu 10 ani, liderul Plus a declarat că nu a sprijinit niciodată acest gen de politici agricole.

”Nu a existat nicio decizie a mea de a introduce OMG-urile în România. Niciuna! OMG-urile existau deja în cultura din România, odată cu intrarea în UE. Aceste OMG-uri erau interzise prin legislația UE”, a declarat Dacian Cioloș pentru Gazeta de Cluj.

Ciolos în cluburi elitiste

Într-o serie de documente wikileaks sunt prezentate o serie de rapoarte ale Ambasadei SUA în care se evidențiază îngrijorarea americanilor față de opozanții OMG din România. ”România e considerată de Departamentul de Stat ca o prioritate pentru agricultura biotehnologică și, dacă se aprobă, se va trece la un program intens de conferințe în mediul urban și rural și la o campanie media de creștere a notorietății avantajelor agriculturii biotehnologice”, menționează documentul Wikileaks.

În perioada petrecută în Franța, Cioloș l-a avut drept mentor pe  Michel Barnier, fost ministru al Agriculturii și de două ori comisar francez al Comisiei Europene. Wikileaks ne trimite la legăturile lui Cioloș. ”E un fost bursier al guvernului francez, are un doctorat în economie agricolă la Universitatea Montpellier și a fost angajatul unei federații de fermieri francezi. În acea perioadă l-a cunoscut pe ministrul francez al agriculturii, Michel Barnier, de care a rămas apropiat. Barnier l-a vizitat oficial pe Cioloș și amândoi s-au angajat să coopereze strâns pe probleme de agricultură”.

Barnier, contrar curentului puternic anti-OMG din Franța, a sprijinit cultivarea organismelor modificate genetic prin diverse stratageme. El a anunțat din 2008 autorizarea culturilor OMG cu scop științific sub pretextul că există riscul ca o singură companie să dețină monopolul. ”Vorbim despre o întreprindere americană, Monsanto. Eu n-am chef ca această companie să fie singura din lume, în următorii 30 ani, care va produce semințe OMG și va dirija toate culturile din lume”, afirma Barnier într-un interviu acordat radioului RMC Info.

Politicianul român a făcut parte și din Consiliul de Administrație Friends of Europe. Acest grup de gânditori de elită este foarte influent în Europa. Cioloș nu este singurul român ”prieten al Europei”, aici mai sunt Daniel Dăianu, membru în CA al Băncii Naționale a României și Sorin Ducaru, fost asistent al secretarului general NATO. Interesant este că Dacian Cioloș se află în conducerea unei organizații non-profit sponsorizată de companii multinaționale. În 2014, bugetul Friends of Europe a fost de peste 2,5 mil.euro, o treime din sumă provenind din sectorul corporatist.

De remarcat și că președintele Friends of Europe, vicontele belgian Etienne Davignon, a prezidat mai mult de un deceniu grupul Bilderberg. Acum a rămas membru al Comitetului Director. Bilderberg este o organizație discretă, exclusivistă și extrem de puternică, având ca membri fondatori pe magnații Rockefeller și bancherii Rotschild. Bilderberg promovează globalizarea și consideră depășită suveranitatea națională.

Otrava din porumb

În urmă cu 10 ani, Clujul se afla printre primele județe care cultiva porumb modificat genetic de la compania americana Monsanto și, culmea, o mare parte din suprafețele de teren agricol aparțineau USAMV Cluj. Majoritatea suprafețelor cultivate cu porumb OMG sunt în județul Arad, urmat de Cluj, Călărași și Brăila. În 2007 erau cultivate cu porumb modificat genetic 289 hectare, în 2008 – 6.130 hectare, iar in 2009 ariile cultivate scăzând la 3.243 hectare, toate fiind cultivate de către circa 60 de fermieri, potrivit datelor furnizate de Academia Română.

În aprilie 2007, s-a aprobat tacit cultivarea în România a unui soi de porumb modificat genetic cu denumirea MON810. Semințele respective au fost dezvoltate de Monsanto.

Pe de alta parte, Polonia a interzis complet cultivarea porumbului modificat genetic MON810 pe teritoriul său. Potrivit AFP, ministrul polonez al agriculturii, Marek Sawicki, a spus că polenul acestui porumb ar putea avea efect nociv asupra albinelor. Ulterior, șapte țări europene – Belgia, Marea Britanie, Bulgaria, Franța, Germania, Irlanda și Slovacia – au blocat o inițiativă a președinției daneze a Uniunii Europene privind autorizarea culturilor de organisme modificate genetic (OMG) pe continent. De asemenea, Franța a interzis temporar cultivarea de porumb MON810.

Coincidențe ”modificate genetic”

În perioada 1997-2000 companiile producătoare de semințe din SUA au testat și înregistrat în România cel puțin șapte soiuri MG: șase dintre acestea referitoare la porumb, iar cel de-al șaptelea în legătură cu soia 55.

Pe vremea când Dacian Cioloș era ministrul Agriculturii a fost inițiat experimentul agricol „Initium”. Aceasta substanță otrăvitoare, aprobată la nivel european produsă de concernul german BASF, este folosită pe larg pentru producția cartofilor și roșiilor. Initium a primit aprobare pentru a fi experimentată în 2008, primele experimente din Europa făcându-se în Transilvania, când ministru Agriculturii era Dacian Ciolos. În România substanța a intrat în circulație după ce Dacian Ciolos a ajuns comisar european.

Articolul Liderul PLUS Dacian Cioloș a uitat cum păstorea OMG-urile Monsanto apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Anul trecut, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca a închiriat mai multe utilaje contra sumei de aproape 14 milioane lei, fără TVA. Cele trei firme beneficiare sunt abonate la acest gen de contracte. Una dintre firme este conectată la relațiile la politicianului ALDE Avram Gal, fost viceprimar la Câmpia Turzii. O altă societate prezintă o serie de coincidențe de natură penală, iar cea de-a treia societate este ”abonată” la contractele locale pentru închirierea utilajelor de peste 10 ani de zile.

La jumătatea anului trecut, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, subordonată administrației locale, a acordat contractul ”Servicii închiriere autocamioane cu șofer și utilaje cu operator” către trei societăți comerciale. Firma STRASSE CONSTRUCT a primit 8.627.050 lei, fără TVA, pentru închirierea de utilaje. Societatea Opentrans a câștigat trei loturi din cadrul contractului în valoare de 1.479.795 lei, fără TVA, iar firma HASIM CONSTRUCT a semnat un contract în valoare de 3.108.600 lei, fără TVA, pentru patru loturi din contractul menționat anterior.

Firma Opentrans este administrată de Stanciu Ioan Gabriel, un om de afaceri în vârstă de 39 de ani, care este și acționarul societății. Pentru anul 2017, Opentrans a raportat o cifră de afaceri de peste 26 milioane de lei, un profit de aproape un milion lei și 112 angajați. Societatea este abonată la contractele cu administrațiile locale și județene din Cluj. Anul trecut, la câteva luni după semnarea contractului cu RADP Cluj Napoca, o firmă din Buzău a cerut deschiderea procedurilor de insolvență împotriva Opentrans, dar Tribunalul Comercial Cluj a respins cererea.

STANCIU IOAN GABRIEL, un om de afaceri din Târgu Lăpuș care face afaceri cu firmele din grupul TEC, patronate de dejeanul Tecar. El este asociat în cadrul firmei în cadrul MG Tec Industry, alături de omul de afaceri bistrițean LARIONESI TRAIAN, supranumit ”Fierăstrăul Pădurilor”. De asemenea, și Ioan Lohan, unul dintre directorii Opentrans SRL, face parte din acționariatul MG Tec Industry.

În 2017, firma Opentrans SRL a primit de la Primăria Chinteni, condusă de PSD-ista Magdalena Lucia Suciu contractul “Modernizare Strada de sub pădure și Strada din deal, comuna Chinteni, județul Cluj”, în valoare de 3.739.296,55.

În același an, firma Opentrans a câștigat de la Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca contractul ”Lucrări de întreținere și reparații străzi, alei trotuare, platforme” în valoare de peste 4,3 milioane de lei, fără TVA. Sursele din administrația locală clujeană spun că ”pila” lui Stanciu ar fi Stefania Ferenț, unul dintre angajații de încredere din administrația Boc, care este din aceeași localitate cu patronul Opentrans.

Afacerile familiei Hetea

De pe urma contractului cu RADP Cluj Napoca, firma Hasim Construct din localitatea Luna, județul Cluj, a câștigat 3.108.600 lei, fără TVA. Pe anul 2017 societatea a raportat o cifră de afaceri de peste 3,4 milioane lei, un profit de 400.00 lei și cinci angajați. Hasim Construct îi aparține lui Simion Hetea, care este și administrator.

În această localitate, pe aceeași stradă, există cel puțin trei firme care au trei lucruri în comun: au contracte cu RADP Cluj Napoca, se ocupă de închirierea utilajelor și sunt patronate de membrii familiei Hetea.

Firma H&I TERASAMENTE SRL, patronată și administrată de Ioana Hetea (soția lui Iulian Hetea) a câștigat de la RADP Cluj Napoca contracte pentru închirierea unui buldozer și a unui excavator. Primul contract a fost în valoare de 445.500 de lei, fără TVA, iar cel de-al doilea de 337.500 de lei, fără TVA. Societatea are sediu pe Strada Principală la nr 145.

Firma Atos Escavări îi aparține lui Iulian Hetea (fratele lui Simion Hetea) și are sediul tot pe strada Principală din Luna, la numărul 94. La aceeași adresă, Hetea a mai deschis firma IULISAN COMPANY SRL, unde era asociat cu Susana Hetea. După câteva cesiuni ale acțiunilor, societatea și-a radiat sediul din localitate Luna și a ajuns în proprietatea soților Aliona și Gheorghe Cucoș, cetățeni din Republica Moldova, acum fiind radiată de la Registrul Comerțului. Gheorghe Cucoș este consilier la Ambasada Republicii Moldova din București.

Relații și evaziune

Simion Hetea, patronul Hassim Construct SRL, este căsătorit cu verișoara lui Avram Gal, un politician ALDE din Câmpia Turzii, fost viceprimar al municipiului Câmpia Turzii. Politicianul a fost șef al Partidului Conservator – diaspora și este, potrivit unor surse, mason. Este absolvent al SNSPA (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative) și al Institutului Diplomatic Român și figurează în dosarul de șantaj în care procurorii DNA au investigat cu Florin Secureanu a cumpărat influență de la realizatorul TV Dan Diaconescu, după ce acesta l-a presat cu dezvăluiri. Porivit DNA, Gal ar fi fost unul dintre cei care ar fi facilitat transferul banilor de la Secureanu către Dan Diaconescu.

În 2015, Iulian Hetea şi Doru Lucian Tothăzan au fost trimişi în judecată pentru mai multe infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani şi delapidare, prejudiciind statul cu trei milioane şi jumătate de lei.

„În perioada 2009 – 2013, în calitate de administrator de fapt, respectiv asociat şi administrator a două societăţi comerciale, Iulian Hetea a înregistrat în evidenţele contabile cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale privind pretinse achiziţii de bunuri şi prestări servicii, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale către stat, producând bugetului de stat un prejudiciu de cca. 3.500.000 lei”, se arată în comunicatul procurorilor.

Potrivit sursei citate, omul de afaceri Iulian Hetea şi-a însuşit de mai multe ori, în perioada 2011- 2013, din patrimoniul celor două societăţi pe care le controla, diferite sume de bani, în valoare de aproape 6,7 milioane de lei.

În plus, susţin anchetatorii, Iulian Hetea a transferat, din conturile societăţilor pe care le controla în conturile altor firme circa 10,2 milioane lei, bani proveniţi din infracţiuni de evaziune fiscală şi delapidare, justificând transferul ca fiind plata unor facturi şi astfel reuşea să disimuleze provenienţa ilicită a banilor.

„Totodată, în scopul sustragerii de la urmărirea penală pentru infracţiunea de evaziune fiscală săvârşită, inculpatul Hetea Iulian, la data de 19 aprilie 2012, a transmis fictiv părţile sociale deţinute la una dintre societăţile comerciale, al cărei asociat şi administrator era, către două persoane de cetăţenie maghiară, cu domiciliul în Ungaria”, se arată în comunicat.

Dosarul este judecat pe fond în instanțele clujene.

Contract de peste 8 milioane lei

Firma Strasse Construct a fost înființată de Mureșan Simina Valentina care în 2012 i-a vândut acțiunile lui Dorel Nut. Administratorul firmei este Ioan Codori. În cadrul societății Maria Archiudean, soția consilierului superior al CJ Cluj, Călin Archiudean, lucrează pe un post de economist. În 2017 firma avea declarați 8 angajați, o cifră de afaceri de peste 11 milioane lei și un profit de aproximativ un milion lei. De ani de zile, societatea câștigă licitații de la RADP Cluj Napoca.

La licitația din vara anului trecut, societatea a câștigat mai multe loturi din cadrul acestui contract (Contract de închiriere 4 buc. autobasculante cu semiremorcă basculabilă, 6 buc. autobasculante 6×4, 8 buc. autobasculante 8×4, 4 buc. buldoexcavatoare, 1 buc. buldozer, 2 buc. excavatoare pe pneuri, 1 buc. încărcător frontal) în valoare de 8.627.050 lei, fără TVA.

Afaceri cu Horia Simu

Una dintre cele mai interesante afaceri în care este implicat patronul Opentrans SRL este Dunapref Cariere o exploatare din jude Tulcea care, inițial, a fost achiziționată de afaceristul Horia Simu. Omul de afaceri care acum este condamnat penal definitiv pentru implicarea lui în dosarele ANRP, alături de fostul șef DIICOT, Alina Bica, a achiziționat compania Dunapref Cariere în anul 2012, la scurt timp după ce a convertit în bani acţiunile primite de la ANRP, via Fondul Proprietatea.

În 2015, Simu, a început înstrăinarea acțiunilor de la cariera de piatră către Stanciu Ioan Gabriel, patronul Opentrans SRL. Acum, cariera de piatră este deținută în proporție de 5% de Stanciu, restul acțiunilor fiind ale SC Opentrans. 

Articolul Afacerile din spatele unui contract de 13 milioane lei dat de RADP Cluj Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gazeta de Cluj vă prezintă o radiografie a proiectelor administrației județene clujene prin care se încearcă, de ani buni, rezolvarea problemelor deșeurilor din județ. Potrivit unor corespondențe purtate între firmele care au fost interesate de contractele pentru construirea centrului integrat de deșeuri și închiderea rampelor neconforme din Cluj, caietele de sarcini pentru licitații au fost făcute pe genunchi. De asemenea, curtea de conturi a emis o poziție potrivit căreia Alin Tișe, șeful administrației județene, și angajații administrației care s-au ocupat de aceste contracte ar fi trebuit să răspundă pentru un prejudiciu estimat la peste 13,5 milioane lei.

Potrivit unei poziții a Curții de conturi, pentru eșecul administrației județene în ceea ce privește Proiectul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) Cluj echipa de implementare a proiectului și șeful CJ Cluj, Alin Tișe, ar fi trebuit să răspundă pentru prejudiciul de peste 13,5 milioane lei.

”Deși situația prezentată se încadrează în tipicitatea unei infracțiuni de abuz în serviciu, care ar fi putut atrage răspunderea penală a funcționarilor publici vizați, vom constata că atribuțiile de serviciu stabilite în sarcina acestora nu au o reglementare în legislația primară, fiind prevăzute într-o reglementare secundară sau în alte acte normative interne ori în contractul de finanțare. Drept urmare, reținem incidența în cauză a Deciziei Curții Constituționale (405/15.06.2016) prin care s-a constat că dispozițiile art 246 din Codul penal din 1969 și ale art 297 al 1 in Codul penal sunt constituționale în măsura în care, prin sintagma ”îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege ”îndeplinește prin încălcarea legii”. (…)

Cu toate acestea, apreciem că se impune atragerea răspunderii civile, disciplinare, materiale, după caz, a funcționarilor publici din cadrul echipei de implementare a proiectului care, urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, au prejudiciat bugetul Consiliului Județean Cluj cu suma de 13.553.137,38 lei, reprezentând lucrări efectuate la celula de depozitare a deșeurilor, cheltuieli constatate ca fiind neeligibile de autoritatea de audit.

Acest demers este în sarcina Președintelui Consiliului Județean în conformitate cu dispozițiile Legii 215/2001”, arată poziția instituției de control.

Caiete de sarcini făcute pe genunchi

Privitor la proiectele de închidere a rampelor neconforme din județul Cluj, caietele de sarcini pentru licitații par făcute pe genunchi.

Spre exemplu, administrația județeană a refuzat să pună la dispoziția firmelor interesate de aceste contracte cantitatea reală a deșeurilor stocate ilegal în rampele din municipiile județului Cluj.

Între administrația județeană clujeană și firmele interesate de contractul pentru închiderea și ecologizarea depozitelor neconforme de la Pata Rât, Huedin, Turda, Gherla, Dej, Câmpia Turzii. Cei interesați de contract știau că în acest depozite neconforme, chiar dacă sunt închise, în ele se mai depozitează deșeuri. Reprezentanții societăților au vrut să afle dacă ”lucrările suplimentare datorate diferențelor de cantitate între momentul întocmirii documentației de atribuire și momentul semnării contractului, acestea vor fi suportate din suma alocată pentru diverse și neprevăzute”. CJ Cluj a răspuns că ”antreprenorul își va include și suma în oferta sa financiară deliberat și riscuri calculate. În ipoteza în care apar lucrări suplimentare, se vor respecta prevederile acordului contractual, respectiv legislația privind achizițiile publice”.

O altă problemă ridicată a fost cea ridicată de descărcarea apelor pluviale de la rampa din Huedin în râul Crișul Repede. Între depozit și râu este o distanță de aproximativ jumătate de kilometru, porțiune care nu se află în cadrul limitelor proiectului. ”Prevederile documentației de atribuire se rezumă numai la limitele proiectului. Lucrările menționate în cadrul avizului de gospodărire a apelor aferente depozitului neconform Huedin, care sunt amplasate în afara limitelor proiectului, se vor realiza prin grija beneficiarului”, arată răspunsul administrației județene.

O altă inadvertență a caietului de sarcini pentru această licitația a constat în faptul că la capitolul ”perioada de notificare a defecțiunilor”, la specificații tehnice era trecută o perioadă 24 de luni, iar în anexa ofertei era stipulată o perioadă de 60 de luni.

De fapt, potrivit CJ Cluj, perioada de notificare a defecțiunilor a fost ”prelungită” la 60 de luni.

Inaugurări la calendele grecești

Anul trecut, Alin Tișe declara că lucrările la Centrul de Deşeuri au intrat “în linie dreaptă”, finalizarea acestora urmând a avea loc în a doua jumătate a anului 2018, numai că acest lucru nu s-a întâmplat.

La începutul acestui an, Tișe susținea că o parte din lucrările la acest proiect vor fi inaugurate, parţial, în acest an.

„În acest an vom putea face o recepție parțială a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, astfel că vom da în funcțiune parțial, în sensul de a fi folosit de tot județul. Am reușit fazarea proiectului, adică o parte să reușim să o terminăm până în vară, lunile iulie-august. Din septembrie va trebui deja să folosim acest centru. Primăriile din Cluj trebuie să aibă o variantă pentru gunoaie. Sper ca în acest interval de timp să avem o recepție parțială și prima celulă, prima „groapă” să fie dată în funcțiune. Acest centru ne-a consumat atât de multă energie pentru că, deși el era pe o cale bună, s-au întâmplat tot felul de nereguli. Dosarele penale care sunt acolo, alunecările de teren care au fost determinate de lucrări făcute de anumite firme care au dorit prin aceasta să obțină bani în plus, au întârziat foarte mult finalizarea centrului”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj, la un post de radio.

Însă, șeful CJ Cluj nu a făcut nicio mențiune vizavi de faptul că aceste lucrări trenează de opt ani, iar costul acestui proiect a crescut de patru ori, ajungând la peste 100 milioane de euro.

Suplimentări pe bandă rulantă

În toamna anului trecut, administrația județeană din Cluj a suplimentat cu 200.000 de lei, fără TVA, contratul pentru supervizarea lucrărilor la CMID. Atribuirea a fost făcută fără licitație, în favoarea firmei Irimat Cons SRL, iar reprezentanții instituției au negociat de la valoarea estimată de 203.494,42 de lei, fără TVA, la suma de 203.000 de lei, fără TVA.

Cei 200.000 de lei sunt destinați pentru ”servicii suplimentare de asistentă tehnică pentru supervizarea contractelor de lucrări aferente proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor din județul Cluj” în condițiile contractului de servicii nr. 8336/61/6.4.2016.

la proiectul SMID lucrează asocierea Kranz Eurocenter SRL – Institutul de Studii și Proiectări Energetice care a câștigat licitația pentru suma de 111,1 milioane de lei, cu termen de finalizare al lucrărilor la sfârșitul acestui an. Și acest contract a fost suplimentat cu 20 de milioane de lei, pentru a remedierea pagubelor produse.

Cum se cântăresc deșeurile din Cluj

Potrivit documentelor din caietele de sarcini, la Depozitul din Dej raportarea din 2014 arată 81.150 mc, însă într-un plan de situație se specifică o cantitate de 37.770 mc. La Depozitul Huedin raportarea din 2014 arată 90.300 mc, însă într-un plan de situație se specifică o cantitate de 39.553 mc.

”Ofertanții vor ignora informațiile referitoare la volumele de deșeuri care apar menționate în Volumul planșe și desene. Autoritatea contractantă menționează că antreprenorul care va fi desemnat câștigător în urma procedurii de achiziție va realiza proiectarea închiderii depozitelor neconforme de deșeuri conform situației existente în teren la data primirii ordinului de începere a lucrărilor. (…) Conform condițiilor de contract ce cuprind proiectare și execuție, determinarea cantităților de lucrări cuprinse în propunerea tehnică care în sarcina fiecărui ofertant”, răspund oficialii CJ Cluj.

Corespondența cu titlu de ”clarificări” purtată între CJ Cluj și firmele respective a fost semnată, în numele președintelui CJ Cluj, Alin Tișe, de către vicepreședinții de la acea dată a instituției, Ioan Oleleu și și Istvan Vakar. Între timp, Oleleu și-a dat demisia din funcție.

Articolul CJ Cluj a aruncat la gunoi milioanele de lei pentru deșeuri apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Administrația județeană clujeană pierde anual zeci de milioane de euro de pe urma contractului prost încheiat pentru administrarea parcărilor din incinta Aeroportului Internațional Cluj Napoca. Cele 530 de locuri de parcare nu sunt administrate de aeroportul clujean sau de CJ Cluj, ci de firma privată  UTI Parking & Hotel Management SRL controlată de afaceristul dejean Tiberiu Urdăreanu.

În urma unei licitații din 2010, Tiberiu Urdăreanu a câștigat contractul de construire a unei parcări supraetajate și a unui hotel în perimetrul Aeroportului Internațional Cluj Napoca. Însă CJ Cluj, administratorul aeroportului, nu a pus în timp util suprafețele de teren la dispoziția constructorului, astfel că, în 2016, firma UTI Parking & Hotel Management SRL a decis rezilierea unilaterală a contractului. Nu a fost vorba de o reziliere totală a contractului, societatea UTI păstrându-și dreptul de a administra cele 530 de locuri de parcare din incinta aeroportului pentru care plătește 66.250 euro/an. Astfel, cu investiții ”minuscule”, societatea a ajuns să câștige zeci de milioane de euro de pe urma acestei parcări.

Un loc de parcare este taxat cu 95 lei/zi, astfel că, de pe urma unui calcul ipotetic, în situația în care fiecare loc de parcare ar fi ocupat, în ultimii opt ani firma ar fi câștigat peste 32 milioane euro.

Cum s-a ajuns în această situație? Răspunsul este simplu: practic, administrația județeană a încheiat un contract fără să fie proprietară pe terenurile pe care ar fi trebuit să le pună la dispoziție pentru edificarea parkingului și a hotelului.

În 2016, firma patronată de Tiberiu Urdăreanu, prin intermediul companiei ”umbrelă” UTI Group, a cerut rezilierea unilaterală a contractului. Au urmat o serie de procese, iar în decembrie anul trecut instanțele au decis să ”admită în parte recursul declarat de către pârâtul C.J. Cluj împotriva sentinţei civile nr. 1145/19.04.2018 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 7464/117/2018 pe care o casează în întregime şi rejudecând cauza: Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta UTI PARKING&HOTEL MANAGEMENT SRL, în contradictoriu cu pârâtul C.J. Cluj. Dispune anularea Notificării de încetare totală a contractului din culpa concesionarului nr. 21.001/21 iulie 2017 emisă de pârât. Fără cheltuieli de judecată în fond şi recurs. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 12.12.2018”, arată soluția Curții de Apel Cluj.

Incompetența administrației județene

În 2016, firma UTI Parking & Hotel Management SRL a notificat CJ Cluj, printr-o adresă trimisă vicepreședintelui Consiliului Județean Cluj Marius Mânzat, că va rezilia contractul încheiat pentru construirea parkingului și a hotelului din incinta aeroportului clujean.

”Notificare de încetare parțială din partea concesionarului a contractului menționat în ceea ce privește obligația subscrisei de a construi un parking supraetajat și un hotel de 4 stele, coroborată cu obligația de a achita redevența ca urmare a exploatării acestor obiective de investiție, întrucât nu ați procedat la îndeplinirea obligațiilor asumate în termen de 30 de zile.”

În august 2010, CJ Cluj a semnat cu Uti Facility Management SA un contract în cadrul căruia firma trebuia să construiască un hotel și o parcare în incinta aeroportului clujean. Potrivit documentației de atribuire, câștigătorul licitației a înființat o companie de proiect care să îndeplinească formalitățile necesare pentru a primi de la administrația județeană bunurile din cadrul proiectului (terenul aflat în incinta aeroportului clujean care este administrat de CJ Cluj. n.red.). Astfel, drepturile și obligațiile din contract au fost transferate pe societatea nou înființată UTI Parking&Hotel Management. Pentru lucrările din cadrul proiectului, firma ar fi trebuit să primească dreptul exclusiv de operare al parkingului și hotelului pe durata concesiunii, în schimbul unei redevențe plătite administrației județene.

Cu toate acestea, CJ Cluj nu s-a ținut de cuvânt.

Potrivit notificării, după încheierea contractului CJ Cluj nu s-a achitat de obligațiile contractuale pentru că, de fapt, terenurile nu erau libere de sarcini.

Astfel, contractul a fost modificat în sensul că firma privată nu mai avea obligația de construire a parkingului etajat până la data predării terenului ca urmare a relocării sediilor vămii, poliției de frontieră, poliției transporturi aeriene, MAI și SRI. De asemenea a fost suspendată și obligația construirii hotelului de patru stele până la predarea terenului ca urmare a soluționării definitive a unui proces dintre CJ Cluj și SC Aviatrans.

O altă modificare a contractului a fost reprezentată de suspendarea plății redevențelor pentru cele două terenuri, pe această perioadă firma urmând să achite o redevență de 125 euro/loc parcare, respectiv 66.250 euro/an, aferent celor 530 locuri de parcare existente din incinta aeroportului.

Însă, și de această dată administrația județeană nu s-a putut achita de obligațiile contractuale aferente. ”Nici după cinci ani de la semnarea actului adițional, CJ Cluj nu a predat amplasamentul necesar construirii parkingului auto și hotelului, împrejurare care constituie o serioasă încălcare a obligațiilor contractuale care creazp subscrisei (firma UTI, n.red.) un prejudiciu semnificativ”, arată notificarea.

În cinci ani, CJ Cluj nu a reușit să pună la dispoziție terenul

Potrivit documentului, ”în privința obligației de construire a parkingului auto, nici până în prezent, de aproape cinci ani, (CJ Cluj) nu a întreprins nicio măsură pentru relocarea organismelor vămii, poliției de frontieră, poliției transporturi aeriene, MA și SRI. În privința obligației de construire a hotelului, litigiul cu SC Aviatrans a fost soluționat irevocabil de mai bine de patru ani, prin pronunțarea de către ÎCCJ a deciziei nr 744/8.02.2012, astfel că nu mai subzistă motivul pentru care amplasamentul să nu mai fie predat. Subscrisa (firma UTI, n.red.) nu este de acord cu explicațiile furnizate de CJ Cluj cu privire la motivele pentru care nu a procedat până în prezent la predarea amplasamentelor”

Potrivit documentului, din cauza faptului că administrația județeană clujeană nu a pus la dispoziție terenurile respective, parkingul și hotelul nu au mai putut fi construite conform prevederilor contractuale. ”Nu putem fi de acord cu demararea abia acum a demersurilor pentru relocarea entităților a căror activitate se desfășoară în construcțiile din cadrul Pavilon A,B,D,E, în condițiile în care astfel de demersuri trebuiau începute încă de la momentul semnării contractului, astfel încât amplasamentul să poată fi predat de multă vreme. În privința obligației de construire a hotelului, nu putem fi de acord cu explicația bazată pe existența pe rol a litigiului care formează obiectul dosarului 6679/117/2014 aflat pe rolul Tribunalului Cluj”, arată documentul.

În 2016, Tribunalul Cluj a decis ”radierea dreptului de proprietate al pârâtei SC AVIATRANS SRL asupra acestor imobile şi înscrierea dreptului de proprietate publică a Judeţului Cluj şi de administrare a Consiliului Judeţean Cluj asupra imobilelor precizate mai sus. Constată nulitatea parţială a contractului de ipotecă încheiat intre SC AVIATRANS SRL in calitate de girant şi Oros Liviu in calitate de creditor ipotecar”, arată soluția pe scurt a instanței.

UTI rămâne administratorul parcării de la Aeroportul Cluj Napoca

”În virtutea principiului bunei-credințe contractuale, precizăm că rezilierea parțială privește exclusiv partea de contract cu privire la care CJ Cluj nu și-a îndeplinit obligațiile, respectiv cea referitoare la obligația subscrisei de a construi parkingul supraetajat și hotelul de patru stel, coroborată cu obligația de a achita redevență ca urmare a exploatării acestor obiective de investiție. Cât privește celelalte obligații investiționale asumate prin contract, acestea au fost îndeplinite la termenele convenite, astfel încât subscrisa înțelege să își respecte în continuare obligația de administrare a parcării existente și de a achita redevența în cuantum de 125 euro/loc de parcare, respectiv suma de 66250 euro/an, aferent celor 530 locuri efectiv de exploatare”, mai arată notificarea.

Articolul CJ Cluj pierde zeci de milioane de euro din cauza unui contract făcut pe genunchi apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O femeie din municipiul Turda spune că Dacian Cioloș este strâns legat de afacerile producătorului de vin Crama La Salina Turda susținând că fostul premier ar fi de fapt deținătorul cramei, iar în acte figurează ca și administrator și acționari doar niște interpuși de-ai săi. Mai mult, doamna Faur susține că terenul unde Crama La Salina își desfășoară activitatea îi aparține și că i-a fost furat cu sprijinul ”mafiei din Cluj”.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, societatea Crama La Salina Turda este administrată de Ovidiu Ioan Maxim ce are domiciliul în comuna Crasna din județul Sălaj, într-un sat apropiat de localitatea de naștere a lui Dacian Cioloș, respectiv Pericei. Unul dintre acționarii firmei Crama La Salina sunt Simion Mureșan, care împreună cu fratele său deține holdingul Electrogrup și care s-a asociat în afaceri cu fiul lui Virgil Ardelean, Alin. Recent, Dacian Cioloș a recunosc că se află în relații de rudenie cu fostul șef al serviciului „Doi și-un sfert”, declarând că este nepotul controversatului general. Celălalt acționar este Claudiu Sugar ce are afaceri în imobiliare și energie. Și Sugar a făcut afaceri cu fiul lui Virgil Ardelean.

Acuzații că Cioloș a pus mâna ilegal pe teren

Crama La Salina SRL Turda deține și o plantație de viță-de-vie, despre care Ileana Faur spune că o parte din acest teren îi aparține și că i-a fost luat ilegal pentru a-i fi întrebuințat lui Dacian Cioloș. Faptul că fostul premier ar fi legat de afacerile firmei Crama La Salina SRL Turda a fost confirmat și de către un ofițer de informații cu funcție importantă în zonă, spune fostul procuror și senator Valer Marian.

Ileana Faur povestește că după al Doilea Război Mondial, după ce tatăl său s-a întors de pe front, a cumpărat mai multe terenuri, inclusiv în zona Iordovan din Turda, unde în prezent se află Crama La Salina. Însă, în 1958, statul i-a luat tatălui ei o parte din terenuri, inclusiv cel din zona Iordovan. Femeia spune că a cerut restituirea pământurile respective, însă fără niciun rezultat: ”Nu au vrut să ni le dea că era în domeniul public al statului român. Ne spuneau că până nu se dă o hotărâre guvernamentală sau o lege în acest sens, ei nu pot să cedeze nimănui terenul, nici măcar titlul de proprietate”.

Numai că Ileana Faur a avut parte de o surpriză atunci când după o perioadă de timp a observat că pe terenul respectiv se planta de către niște cetățeni viță- de-vie nobilă, chiar dacă ea era proprietara terenului.

”Am vorbit cu Simion Mureșan și cu Liviu Sugar și mi-au spus că nu-mi voi recupera terenul pentru că îi aparține domnului Cioloș. Nu știu cum a ajuns terenul la domnul Cioloș… Am făcut zeci de sesizări, de plângeri penale, acțiuni în instanță, însă degeaba, nimeni nu a luat nicio măsură. Sunt dispusă să merg până la Comisia Europeană. Nu înțeleg de ce statul nu îmi restituie terenurile, în schimb le dau la alții. Și fostul director al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda, Ioan Haș, mi-a spus așa: <<doamna Faur, să știți că nu veți recupera niciodată terenul. Noi am fost obligați să-l cedăm primăriei (n.r. Turda), iar primăria i l-a atribuit lui Cioloș>>. Asta e mafia județului Cluj, iar fostul primar Tudor Ștefănie este implicat în această poveste. El a făcut ce a vrut cu terenurile, când mergeam la primărie și solicitam terenurile, mă scotea afară. Aceeași atitudine au avut-o și alți reprezentanți ai primăriei de la registrul agricol. Dacă ceream să se caute acte, mi se vorbea urât. Și în ziua de astăzi vorbesc foarte urât. (…) Nu voi lăsa această problemă nerezolvată. Indiferent că e Cioloș sau președintele țării, eu nu-i las să-mi ia terenurile și nu mă voi opri. Statul român nu mi-a înapoiat terenurile pentru că nu vrea, cum nici Ștefănie nu a vrut. Noi rămânem fără nimic și rămânem niște slugi. Dar până când? Eu am patru copii care lucrează în Spania, sunt slugi acolo pentru că aici ne iau totul. Dacă mie îmi dădeau înapoi toate terenurile și viile, eu nu aveam treabă cu ei, dar ei iau tot și eu nimic, știind că mi-au furat terenul. Sunt niște hoți!”, povestește doamna Faur.

Legături periculoase

De altfel, și Valer Marian a scris despre acest subiect în cartea sa intitulată ”Noi mărturii despre România penală (2013-2017)”, ca urmare a unei sesizări pe care a primit-o de la Ileana Faur.

”Conform informațiilor dintr-o sesizare primită de la un petiționar din municipiul Turda, care mi-au fost confirmate în mare parte de un fost ofițer de informații cu funcție importantă în zonă, Dacian Cioloș ar fi legat de afacerile firmei Crama La Salina SRL Turda (denumită anterior Finas Energy), care deține o plantație de viță-de-vie în suprafață de 70 hectare (cultivată cu soiuri nobile aduse din Franța), o cramă producătoare de vin (denumit ISSA, de la Potaissa), o pensiune (denumită „Sarea în bucate“) și un centru de echitație (cu o herghelie de cai aduși din Spania și Olanda), toate amplasate lângă Salina Turda, care a fost cel mai vizitat obiectiv turistic din România în ultimii doi ani (peste 650.000 de vizitatori anual). Potrivit surselor, de aceste afaceri ar fi legați și ex-primarul democrat-liberal al municipiului Turda din perioada 2004-2016, Tudor Ștefănie, actualmente candidat PNL pentru Camera Deputaților, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea și fostul premier PDL Emil Boc. Ștefănie s-a aflat în relații foarte apropiate cu Boc și Udrea, care au avut un rol covârșitor în asigurarea unei finanțări de 6 milioane de euro pentru modernizarea obiectivului turistic Salina Turda. Ginerele ex-primarului Ștefănie, Adrian Vevera, a fost consilierul premierului Boc pe probleme de securitate națională, după care fostul șef al guvernului l-a numit președinte al Consiliului de Administrație al importantei companii naționale Transelectrica. (n.r. Adrian Victor Vevera a fost ofițer în serviciul de informații al Ministerului de Interne, mai cunoscut sub denumirea de „Doi și-un sfert”). Fiica lui Ștefănie și soția lui Vevera, Florina, a avut un post călduț de consilier personal al ex-ministrului Elena Udrea. Se vehiculează că Ștefănie, Udrea, Boc și Cioloș ar deține acțiuni, prin interpuși, inclusiv la firma care administrează Salina Turda, SC Turda Salina SA, care este o societate de tip închis, cu acțiuni la purtător. Este de observat denumirea apropiată a celor două societăți comerciale vecine și conexe: SC Turda Salina SA și Crama La Salina SRL Turda. Lângă platanția de viță-de-vie, pensiune și centrul de echitație se află o pășune de zeci de hectare, care a devenit arie protejată (sit de importanță comunitară), pentru care se încasează subvenții europene și despre care localnicii spun că ar fi a Elenei Udrea. Premierul Cioloș este legat de județul Cluj și prin faptul că deține o casă de vacanță și un teren în suprafață de un hectar în comuna Mărișel, situată în Munții Apuseni, în apropierea comunei natale a lui Emil Boc (Mărgău)”, scrie Valer Marian în cartea ”Noi mărturii despre România penală (2013-2017)”.

Peste jumătate de milion de euro de la bugetul de stat

În perioada când Dacian Cioloș era comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală, societatea Crama La Salina (fosta Finas Energy) a primit cele mai mari subvenții europene pentru reconversie la agricultură ecologică, respectiv 520.284 euro. Aceeași societate a mai primit subvenții considerabile și în anul 2015, respectiv 120.178 euro. În următorii ani, resursele din bugetul de stat s-au diminuat. Potrivit unui răspuns primit de la Ministerul Agricol și Dezvoltării Rurale, societatea Crama La Salina a primit în anii 2016, 2017 și 2018 subvenții totale de 105.503 lei, adică aproximativ 23.000 euro.

Ştefănie, protejat de serviciile secrete ale statului?

Fostul primarul al Turzii, Tudor Ștefănie a ajuns în atenţia parlamentarilor şi a Guvernului, după ce Valer Marian, în calitate de senator, a cerut fostului premier Victor Ponta și fostului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc să dispună verificarea stadiului de cercetare a celor „12 denunţuri penale împotriva primarului Tudor Ștefănie” şi a celor patru-cinci dosare penale ce s-ar afla, potrivit aceloraşi surse menţionate de Valer Marian, la Serviciul Teritorial Cluj-Napoca al Direcției Naționale Anticorupție. „A fost depus un denunț penal și la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, dar nu a avut nicio finalitate până în prezent” a mai precizat senatorul Valer Marian, în interpelarea sa.

Petenții care s-au adresat la acea vreme parlamentarului „consideră că primarul Tudor Ștefănie a fost și este protejat de instituțiile judiciare și de serviciile secrete ale statului”.

”Conform unui grup de cetățeni din localitate, primarul municipiului Turda, Tudor Ștefănie (ales pe listele PDL și aflat în această funcție din anul 2004), ar fi fost implicat în afaceri nelegale de natura și de anvergura celor în care a fost implicat ex-primarul arestat al municipiului Slatina, Darius Vâlcov, dar nu a fost tras la răspundere penală până în prezent. Înainte de a fi primar, atât înainte cât și după 1989, Tudor Ștefănie a fost cercetat, în funcțiile pe care le-a deținut, în mai multe dosare penale, pentru infracțiuni de natură economică, dar în toate a primit soluții de neîncepere a urmăririi penale, datorită relațiilor apropiate pe care le avea cu șefii locali ai Poliției. Drept răsplată (și drept dovadă), după ce aceștia s-au pensionat, iar el a devenit primar, Tudor Ștefănie i-a angajat pe fostul șef al Poliției municipiului Turda, Gheorghe Bob, șef al Poliției Locale, iar pe fostul șef al Biroului de Poliție Economică, Aurel Feneșan, șef al Serviciului Comunitar de Evidența Populației (funcție preluată și deținută actualmente de fiica lui Feneșan).

În timpul primelor două mandate de primar, Tudor Ștefănie a fost cercetat în mai multe dosare penale de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, dar în toate s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fiind de notorietate relațiile sale de prietenie cu fostul prim-procuror Dan Deac, actualmente avocat de succes în Turda.

Potrivit petenților, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda sunt înregistrate actualmente 12 denunțuri penale împotriva primarului Tudor Ștefănie, iar la Serviciul Teritorial Cluj Napoca al Direcției Naționale Anticorupție are 4-5 dosare penale, dar acestea sunt fie dosite fie tergiversate. A fost depus un denunț penal și la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, dar nu a avut nicio finalitate până în prezent.

Petenții consideră că primarul Tudor Ștefănie a fost și este protejat de instituțiile judiciare și de serviciile secrete ale statului datorită relațiilor sale apropiate cu fostul ministru Elena Udrea (care a angajat-o șefă de cabinet pe fiica sa Cristina Vevera și cu care a derulat afaceri de zeci de milioane de euro, îndeosebi prin firma fostului consilier local Gabriel Szilagyi, MPS Group, constructorul preferat pentru construirea de piscine, patinoare și terenuri de sport în perioada în care a fost ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului), cu ex-premierul Emil Boc (care l-a angajat consilier personal pe ginerele său Adrian Vevera, ofițer DGIPI, și apoi l-a numit director general al Companiei Naționale Transelectrica), cu președintele PDL Cluj, fostul deputat acualmente europarlamentar Daniel Buda (cumnat cu Florin Maghiar, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în perioada 2008-2014, actualmente prim-procuror adjunct al acestei unități de parchet) și inclusiv cu fostul președinte Traian Băsescu (care i-a angajat la un moment dat pe fiica sa și pe ginerele său, ca și pe soția fostului consilier Gabriel Szilagyi, la Departamentul de analiză-sinteză din cadrul Administrației Prezidențiale).

Potrivit petenților, primarul Ștefănie ar deține împreună cu membri ai familiei și alți apropiați mai multe vile și apartamente de lux (în Turda, Cluj Napoca și București), un hotel în municipiul Cluj Napoca, un hotel în municipiul Oradea (în zona Băilor Felix), un hotel în Ungaria (la Balaton), un hotel în Spania (lângă Barcelona) și o agenție de turism în municipiul Turda.

Pentru motivele expuse, vă solicit domnule ministru al Justiției, să verificați și să-mi comunicați în câte dosare penale a fost cercetat numitul Tudor Ștefănie, în calitate de primar în perioada 2004-2015, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și Direcția Națională Anticorupție (structura centrală și Serviciul Teritorial Cluj Napoca), ce soluții au fost emise în aceste dosare sau stadiul lor de soluționare, precum și motivele tergiversării soluționării acestora.

Iar, dumneavoastră, domnule prim-ministru, vă solicit să dispuneți Corpului de control al dvs. să efectueze verificări (pentru care pot pune la dispoziție date detaliate) la Primăria municipiului Turda cu privire la cheltuirea fondurilor locale, guvernamentale și europene la Salina Turda, Compania de Apă Arieș, Teatrul de Stat, Muzeul de Istorie, Parcul Zoologic, echipa divizionară de handbal Potaissa Turda, clubul de fotbal Arieșul Turda ș.a., precum și cu privire la atribuirea serviciilor și lucrărilor publice (transport local, iluminat public, canalizare, asfaltare, pavaj, pietruire, renovare clădiri, întreținere spații verzi ș.a.) și cu privire la defrișările ilegale de la Composesoratul Urbarial Turda-Câmpia Turzii, urmând să-mi comunicați constatările efectuate și măsurile dispuse”, se arată în interpelarea formulată de Valer Marian în mai 2015.

În luna martie 2015, senatorul Valer Marian a trimis mai multor publicaţii clujene, prin intermediul mail-ului, un set de întrebări adresate, de fapt, primarului Turzii, Tudor Ştefănie, căruia îi cerea să confirme sau să infirme aceleaşi acuze prezentate şi în Senatul României, cu ocazia interpelării de 26 mai 2015. Întrebat, cu acel prilej, dacă a primit mesajul senatorului Valer Marian, fostul edilul al Turzii a răspuns negativ întrebării reporterului TurdaLive. În ceea ce priveşte temeinicia acuzaţiilor, Ştefănie s-a mulţumit să le categorisească drept „simple invenţii” şi a refuzat să-şi exprime vreo opinie vizavi de acestea.

Articolul Dacian Cioloș, în spatele afacerii Cramei La Salina Turda Fostul premier, acuzat de ilegalități apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.