Părinţii Alexandrei au fost sunaţi joi de pe un număr privat pentru a li se spune că fata este bine şi a plecat din ţară, au dezvăluit, sâmbătă, procurorii. În acelaşi fel, în aprilie, bunicul Luizei Mihaela, a fost sunat pentru a i se spune că nepoata lui este bine, în Elveţia.

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, Anca Anuţa, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că dosarul deschis pentru omor a fost declinat DIICOT Craiova, după ce procurorii de crimă organizată au comunicat că aveau indicii cum că părinţii Alexandrei au fost sunaţi să li se spună că fata e bine şi a plecat din ţară. La Craiova era deschis un alt dosar, privind dispariţia Luizei Mihaela, iar bunicul fetei a sunat de pe un număr privat şi i s-a spus că fata este bine, în Elveţia.

Articolul Părinţii Alexandrei au fost sunaţi să li se spună că fata a plecat din ţară apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Alexandra Măceşanu (15 ani) şi Luiza Melencu (18 ani) apar pe pagina Poliţiei în care sunt anunţaţi copiii dispăruţi. 

În toată perioada în care Luiza a fost dispărută bunicul ei a primit mai multe apeluri telefonice de la anonimi.

Bărbatul a făcut declarații exclusive pentru Antena 3.

„Nu se recomanda, spunea că la influențele unei bune prietene Luiza nu mai vrea să vină acasă. Erau minciuni.

Era o voce de bărbat. Vineri la telefon tot o voce de bărbat mi-a spus: „copiii sunt bine, sunt în Elveția”. A fost trafic de organe aici.

Ăsta a fost un cărăuș, aici s-au întâmplat multe.

Ăsta a fost un cărăuș plătit. Nu e capabil să secționeze el un om.

Pe nenorocitul ăsta l-au pus în față că nu îl ajută mintea. Sunt alte interese. Aici e vorba de o rețea de trafic de organe”, acuză bunicul Luizei, fata de 18 ani dispărută din Caracal în luna aprilie.

Miercuri, Alexandra Măceşanu, o fată de 15 ani din comuna Dobrosloveni, judeţul Olt, a dispărut după ce a plecat spre municipiul Caracal cu o maşină „la ocazie”. Minora a sunat de trei ori la numărul de urgenţă 112, spunând că a fost sechestrată de un bărbat, însă autorităţile nu au reuşit să identifice locul în care se afla.

Anchetatorii au început percheziţia domiciliară la locuinţa bărbatului de 66 de ani vineri dimineaţa, la circa 19 ore de la apelul fetei. 

Au găsit acolo resturi calcinate.

Articolul Bunicul Luizei: „Fetele au fost răpite pentru trafic de organe. Ăsta a fost un cărăuș, aici s-au întâmplat multe.” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gheorghe Dincă, bărbatul de 66 de ani, din Caracal, bănuit că a ucis cel puţin patru tinere a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat, în acest moment, de comiterea infracţiunilor de trafic de minori şi viol, relatează observator.tv

Dincă urmează să-şi petreacă următoarele cel puţin 30 de zile în Arestul Preventiv al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Olt.

Gheorghe Dincă, criminalul de la Caracal, contestă măsura arestului preventiv

Oamenii legii îşi asumă posibilitatea de a schimba încadrarea în acest caz, în funcţie de evoluţia anchetei, în timp ce Gheorghe Dincă a anunţat, deja, în faţa instanţei, că o să conteste decizia.

Avocatul lui Gheorghe Dincă a oferit câteva precizări importante, după finalizarea procesului, inclusiv că asasinul de la Caracal „este foarte sigur pe el, senin, aşa l-aş descrie„.

Avocatul asasinului de la Caracal susţine că Gheorghe Dincă nu a recunoscut că a luat fete la ocazie, spune că asasinul de la Caracal nu cunoştea posibilele victime, dar şi că Dincă neagă că obiectele de valoare găsite în aşa-numita Casă a Ororilor ar fi aparţinut fetelor.

Avocatul criminalului de la Caracal recunoaşte existenţa unor probe

Avocatul lui Dincă spune că bunurile considerate a fi bijuterii care au aparţinut fetelor ar fi, de fapt, „fake-uri, obiecte fără o mare valoare, adunate de inculpat care obişnuia să colecţioneze nimicuri„.

Avocatul asasinului de la Caracal a mai precizat că a fost desemnat din oficiu în acest caz şi că Gheorghe Dincă îşi manifestă în continuare nevinovăţia.

Avocatul lui Dincă a recunoscut şi că „există anumite probe concrete, dar sunt insuficiente pentru a se lua în calcul o eventuală condamnarea„.

Asasianul de la Caracal a mai spus, în faţa instanţei, că oasele descoperite la faţa locului nu ar fi umane şi că în zilele în care ar fi comis infracţiunile s-ar fi ocupat, de fapt, cu tinichigeria, el obişnuind să producă şi să comercializeze anumite elemente din metal.

Oamenii legii îşi asumă posibilitatea de a schimba încadrarea în acest caz, în funcţie de evoluţia anchetei, în timp ce Gheorghe Dincă a anunţat, deja, în faţa instanţei, că o să conteste decizia.

Avocatul lui Gheorghe Dincă a oferit câteva precizări importante, după finalizarea procesului, inclusiv că asasinul de la Caracal „este foarte sigur pe el, senin, aşa l-aş descrie„.

Avocatul asasinului de la Caracal susţine că Gheorghe Dincă nu a recunoscut că a luat fete la ocazie, spune că asasinul de la Caracal nu cunoştea posibilele victime, dar şi că Dincă neagă că obiectele de valoare găsite în aşa-numita Casă a Ororilor ar fi aparţinut fetelor.

Articolul Criminalul din Caracal a contestat decizia şi a ieşit zâmbind. Avocat: „probe insuficiente pentru a se lua în calcul o eventuală condamnarea” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Scafandrii verifică încă de dimineață cel mai apropiat lac de locuința suspectului din Caracal, numită și ”casa groazei”. Se pare că acolo au existat indicii ale crimelor de care este bănuit bărbatul, relatează Realitatea.net

După primele căutări, a fost găsit un corp suspect. E posibil să fie rămășițe umane, spun cei de la fața locului, dar aceste date urmează să fie confirmate.

Anchetatorii au găsit o valiză cu haine și rămășite dintr-un trup aparent carbonizat în lacul de lângă ”casa groazei” din Caracal.

Acțiunea este coordonată de angajaţii ISU Dolj, care fac echipă cu cei din Vâlcea şi Mehedinţi.

Articolul O valiză cu haine și rămășite dintr-un trup aparent carbonizat în lacul de lângă ”casa groazei” din Caracal apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

O informație de ultima oră pare să schimbe cursul cercetărilor în cazul crimei de la Caracal. Anchetatorii anunțaseră inițial că au găsit oase despre care legiștii confirmaseră că sunt umane.

Oasele găsite în curtea lui Gheorghe Dincă par umane, dar vechi, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse apropiate anchetei de la Caracal. Se pare că și cenușa recoltată este veche, ceea ce îngreunează ancheta.

Surse apropiate anchetei desfășurate la Caracal au declarat că oasele găsite în curtea lui Gheorghe Dincă par umane, dar, în același timp, foarte vechi.

Anchetatorii au reluat cercetările la locuinţa lui Gheorghe Dincă, bărbatul suspectat în cazul dispariţiei fetei de 15 ani din Dobrosloveni.

Cercetările se desfăşoară în prezenţa lui Dincă, el fiind adus, sâmbătă după-amiaza, la Caracal, de la Craiova.

În faţa casei lui Dincă au fost depuse lumânări şi candele pentru Alexandra Măceşanu, iar zeci de persoane s-au strâns în zonă după ce în seara precedentă câteva sute de oameni au protestat faţă de modul cum autorităţile au gestionat cazul de dispariţie.

Cercetări au fost făcute sâmbătă în acest caz şi în lacul de lângă stadionul din Caracal unde mai multe echipe de scafandri de la inspectorate pentru situaţii de urgenţă au efectuat căutări. Cetăţenii din zonă susţin că din lac ar fi fost scoasă o geantă ce ar fi fost predată apoi anchetatorilor.

În judeţul Olt a fost prezent sâmbătă, la Caracal şi la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Olt, şi ministrul Afacerilor Interne, Nicolae Moga.

Ancheta în cazul dispariţiei Alexandrei Măceşanu a fost preluată de DIICOT Craiova, care efectuează cercetări şi într-un alt caz de dispariţie, similar, cel al Mihaelei Luiza Melencu, o fată de 18 ani din comuna doljeană Dioşti.

Tribunalul Dolj a decis sâmbătă arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Gheorghe Dincă, bărbatul din Caracal suspectat de uciderea adolescentei de 15 ani din localitatea Dobrosloveni, judeţul Olt, el fiind acuzat de comiterea infracţiunilor de trafic de minori şi viol.

Potrivit avocatului inculpatului, Alexandru Bogdan, până în acest moment nu există probe pentru ca Dincă să fie acuzat de comiterea infracţiunii de crimă, iar în faţa anchetatorilor inculpatul a descris ce a făcut în perioada în care este bănuit că ar fi comis faptele.

Decizia Tribunalului Dolj a fost contestată de Gheorghe Dincă.

Miercuri, Alexandra Măceşanu, o fată de 15 ani din comuna Dobrosloveni, judeţul Olt, a dispărut după ce a plecat spre municipiul Caracal cu o maşină „la ocazie”. Minora a sunat de trei ori la numărul de urgenţă 112, spunând că a fost sechestrată de un bărbat, însă autorităţile nu au reuşit să identifice locul în care se afla. Anchetatorii au început percheziţia domiciliară la locuinţa bărbatului de 66 de ani vineri dimineaţa, la circa 19 ore de la apelul fetei.

Articolul Date care îngreunează și schimbă total ancheta în cazul de la Caracal apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Sunt de ani buni, poate chiar la al doilea sau al treilea mandat dar nu îi cunoaște nimeni. Gazeta de Cluj vă prezintă o sinteză despre cum s-au făcut vizibili, sau mai puțin vizibili, consilierii locali clujeni atât în presă cât și prin activitatea lor. Mulți consilieri probabil preferă să trăiască sub anonimat de aceea nu au publicat un raport de activitate pe site-ul Primăriei sau și mai probabil ar fi fost doar o pagină goală.

Constantea, consilierul fără nici un job concret

Radu Mihai Constantea declara în prese că la 36 de ani, ii trimite mama lui bani.

Acum puțin timp, Ziar de Cluj a dezvăluit că a vrut sa cedeze total controlul U Cluj unor spanioli, cerând pentru el însuși 10 la suta din U, daca clubul devenea SRL.

Cel mai vechi consilier local

Ioan Pop are 73 de ani și face parte din Comisia pentru Sănătate, Muncă, Protecție Socială, Tineret și Sport. Din 1996 până în prezent, cel mai vechi și cel mai în vârstă consilier local a făcut parte din toate comisiile de specialitate din Consiliul Local. În ciuda longevităţii sale, Ioan Pop nu este foarte vizibil. Întrebat în anul 2015 de presa locală care sunt inițiativele sale mai importante, Ioan Pop își amintește despre o hotărâre de Consiliu Local din 1998 referitoare la comercializarea revistelor pornografice la chioșcurile de ziare. Nici de atunci încoace acesta nu s-a făcut remarcat.

Loredana Pop ajunsă pe pile într-un apartament ANL

Loredana Pop, fostă secretară a deputatului pe atunci Daniel Buda, a ajuns în Consiliu Local în 2015 şi face parte din vechiul PDL. Tot ce putem afla din presă despre aceasta e că în urmă cu câţiva ani, Radu Moisin a fost acuzat de oficialii TNL Cluj pe vremea când era viceprimar că i-ar fi acordat un apartament ANL Loredanei Pop care i-a fost iubită la acea vreme. Potrivit CV-ului său, Loredana Pop s-a născut în 1982 lângă Vatra Dornei, şi a absolvit la Cluj Facultatea de Administraţie Publică în 2005. Un an mai târziu, s-a angajat secretară a deputatului pe atunci, Daniel Buda. De asemenea, ea a absolvit şi Facultatea de Drept la Universitatea Dimitrie Cantemir, iar acum face parte şi din Baroul Cluj.

Dragostea, secretul principal in profesie

Președintele CJ Cluj Alin Tise, finul lui Emil Boc, declara în presa acum vreo șapte ani, prin aprilie, că s-a saturat “să audă despre nu știu ce amantă care a fost promovată în funcție publică”. Un exemplu în acest sens se pare că este Mihaela Rodica Suciu, prietenia cu senatorul Mihail Hârdău a fost o mare șansa în viața ei profesională.

Conform ancheteonline.ro, în 2009, senatorul Hârdău, împreună cu președintele filialei PDL Cluj, Daniel Buda o numeau pe Mihaela Suciu, prin decizie politică în calitate de președinte al consiliului de administrație al Electrica Distribuție Transilvania Nord. Apoi, în februarie 2011, același senator trăgea “sforile” pentru ca Mihaela Suciu sa ajungă în fruntea organizației de femei a filialei PDL Cluj, dând-o la o parte o veche membra a partidului, Steluța Racolța, o femeie de succes, pe linie politica si in afaceri. Mihaela Suciu a primit un puternic sprijin și din partea Andreei Paul (Vass), la indicațiile venite  de la premierul Emil Boc (via deputat Daniel Buda).  Ea a obținut, grație proptelelor puternice pe care le avea  la București și funcția de vicepreședinte la organizația centrală a femeilor PDL. La momentul actual se pare ca Suciu e la primul ei mandat de consilier local.

Tothfalusi András luptă doar pentru el

Deși nu a făcut nimic pentru oraș, Tothfalusi Andras, a făcut lucruri “mărețe” pentru el. Ziar de Cluj a dezvăluit anul trecut o clădire de birouri cu “dedicație” pentru acesta.

Oláh Emese, puterea feminina a Consiliului a dovedit ca se poate

Consiliera locala Olah Emese se afla la primul mandat dar le dă o lecție bună colegilor săi. Aceasta a publicat în fiecare an un raport de activitate prin care a sistematizat toate realizări ei, iar numărul lor e unul semnificativ și într-o continuă creștere.

Florian Ovidiu Valeriu s-a făcut remarcat dar nu prin realizări

Dacă mai mulţi consilieri locali clujeni sunt inexistenţi în ochii clujenilor mai sunt si exceptii care se fac remarcaţi prin asocieri de nume mai puţin fericite, cum este şi cazul consilierului Ovidiu Florian: numele său este legat de dosarul în care este implicat fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.

Potrivit declarației lui Răzvan Pop, martor în acest dosar, publicată anul trecut de Ziar de Cluj, Florian ar fi negociat cu un delegat Kaufland suma de 500.000 de euro pe factură pentru un sprijin dat de Uioreanu ridicării unui supermarket în cartierul Gheorgheni.

De ce sa fi diferit când te poți integra în turmă

Jurja Marius Sorela început cu dreptul, dar și-a dat seama pe parcurs ca nu vrea să fie diferit față de restul consilierilor. În anul 2016 a completat raportul de activitate, cam slăbuț acest raport, dar măcar și-a dat silința. De atunci a omis sa ne mai prezinte activitatile sale și a trecut la anonimat precum majoritatea consilierilor clujeni. Același lucru îl observăm și la Morar Dan Ioan care în anul 2016  deși nu era un consilier activ în forul local, era conștiincios așa că și-a publicat raportul de activitate după care și acesta a uitat în următorii ani să îl completeze.

Consilierii necunoscuți ai Clujului

Rațiu Radu Florin este la al treilea mandat și face parte din Comisia de Urbanism a Consiliului Local, însă nici el, asemenea majorității colegilor săi din forul local nu are publicat un raport de activitate pe site-ul Primăriei. Nici în presa locală nu și-a prea făcut apariția, de aici putem constata cam câte realizări are. Sărmaș Ioan Sabin se află la finele primul său mandat, ascuns de ochii presei, cel mai probabil nu ați auzit vreodată de acesta, nu e de mirare pentru că nu a publicat nici un raport pe site-ul Primăriei așa că nu putem trage concluzia că ar fi avut vreo realizare. Consilierul local Constantin Tomoș este liberal, însă provine din tabăra foștilor pedeliști. Tomoș nu s-a sinchisit să depună un CV pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, astfel încât să știe și clujenii pe care îi reprezintă ce activități a avut de-a lungul timpului. Vișan Ovidiu Vasile a intrat doar in 2017 in Consiliul Local dar a prins repede obiceiurile colegilor săi așa ca a omis să își sintetizeze activitatea prin rapoartele de activitate. Nistor Dániela intrat mai târziu in Consiliu, si anume in 2017, ne-au dori mult sa afla ce a făcut în acești trei ani dar se pare ca vrea sa păstreze acest lucru doar pentru el, același lucru il putem observa si la Croitoru Corina Ecaterina.  Nici consilierulGliga Florin-Valentin nu a învățat în cei șapte ani petrecuți acolo că și clujeni și-ar dori să poată afla ce a realizat acesta pana acum. Tot pe lista neagră se află și: Drăgoescu Mihai, Găbudean Călin-Marcel, Gergely Balázs, Moisin Radu Marin, Moldovan Gabriela Iuliana, Molhem M. Bashar, Mureşan Adrian, Kinizsi Zoltán si Rácz Levente Zsolt.

Articolul Oglindirea consilierilor locali clujeni sub lumina reflectoarelor apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ministerul Finanțelor Publice a finalizat procedura prin care magistrații pot fi chemați în judecată pentru a plăti despăgubirile din procesele având ca obiect erori judiciare sau răspundere civilă delictuală, deschise de persoane care au fost judecate și achitate definitiv. Astfel de procese achitate unde statul poate deschide o acțiune în regres împotriva judecătorilor sau procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență se regăsesc și în instanțele clujene.

Statul poate deschide o acțiune în regres împotriva judecătorilor sau procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Este vorba de o prevedere recent introdusă în Legile Justiției, în urma modificărilor legislative aduse de coaliția PSD-ALDE. Un cuvânt greu în această procedură îl are Inspecția Judiciară.

Inspectia Judiciară, verdict-cheie

Noile modificări făcute la Legile Justitiei de coaliția PSD-ALDE aduc ca noutate faptul că magistrații pot răspunde pentru deciziile lor, „dacă eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Verdictul în această situație este dat de Inspecția Judiciară.

Potrivit Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. În cazul în care caștigă procesul, statul plătește în prima fază aceste despăgubiri.

În termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate, MFP sesizează Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror.

Statul, prin MFP, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului „dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare, apreciază că eroarea judiciara a fost cauzată ca urmare a exercitării de magistrat a funcției cu rea-credința sau gravă neglijență”.

Solicitarea Finanțelor

Potrivit adresei publicate de „Inițiativa pentru Justiție”, MFP a aprobat, printr-un ordin ministerial, procedura operațională „privind modul de instrumentare a cauzelor având ca obiect erori judiciare/ răspundere civila delictuală, a etapelor premergătoare declanșării acțiunii în regres împotriva judecătorilor sau procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență și a instrumentării acțiunilor în regres”.

Astfel de cazuri se regăsesc și în instanțele clujene

Curtea de Apel Cluj a decis achitarea definitivă a omului de afaceri Călin Stoia, judecat într-un dosar disjuns din cel al fostului primar de Cluj Sorin Apostu.

Curtea de Apel Cluj a dispus în 2017 achitarea lui Călin Stoia, decizia fiind definitivă. S-a menţinut sentinţa de achitare pronunţată anterior de Tribunalul Cluj, dar s-a schimbat temeiul achitării, în sensul că nu sunt probe suficiente că el ar fi fost autorul faptei.

Călin Stoia a fost trimis în judecată în 2011, de către DNA, pentru trafic de influenţă, în cauza în care era acuzat şi fostul primar din Cluj-Napoca, Sorin Apostu.

În 2012, Călin Stoia a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare de către Tribunalul Cluj, sentinţa a fost menţinută de Curtea de Apel Cluj, dar în urma recursului judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul a fost trimis spre rejudecare, iar Tribunalul Cluj l-au achitat în decembrie 2016 şi decizia a fost confirmată de Curtea de Apel Cluj.

Iniţial, Sorin Apostu primise, în iulie 2013, o pedeapsă de trei ani şi şase luni cu executare în urma unei decizii luate de Curtea de Apel Apel Târgu Mureş, însă luni instanţa supremă a admis apelul DNA şi a mărit condamnarea la patru ani închisoare, la care a adăugat un spor de şase luni la pedeapsa principală.

Arpad Paszkany a fost achitat definitiv de ICCJ în 2012 în dosarul de şantaj. Finanţatorul clubului de fotbal CFR Cluj, Arpad Paszkany, judecat pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat şi şantaj, a fost achitat, definitiv, după ce instanţa supremă a respins recursul procurorilor la decizia din martie 2011 a Curţii de Apel Cluj.

Omul de afaceri Arpad Paszkany a fost trimis în judecată în 30 iulie 2009, fiind acuzat că în perioada 2004-2006 a susţinut un grup infracţional organizat condus de Liviu Man, preşedintele trustului Gazeta, prin finanţarea, sub diverse forme, a publicaţiilor trustului, cunoscând componenţa grupului şi modul de operare, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj.

Potrivit procurorilor DIICOT, Paszkany ar fi folosit publicaţiile trustului în interes personal sau al societăţilor sale, orchestrând şantajul exercitat de către membrii grupului, respectiv pentru a determina societăţile concurente să facă sau să nu facă anumite activităţi, să renunţe la participarea la licitaţii sau să încheie contracte în scopul de a obţine foloase materiale în scop ilicit.

Omul de afaceri clujean a mai fost acuzat că, în perioada ianuarie – noiembrie 2006, a determinat o campanie denigratoare prin intermediul publicaţiilor trustului Gazeta la adresa lui Iulian Dascălu, reprezentantul Iulius Grup Iaşi, firmă pe care a şi constrâns-o prin ameninţări să-i cedeze, pentru suma derizorie de 10.000 de euro, o suprafaţă de teren de 13.974 de metri pătraţi situată în municipiul Cluj-Napoca, a cărei valoare de piaţă era de 400.000 de euro.

Patronul Remarul 16 Februarie, Călin Mitică, a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Cluj în anul 2014 în dosarul de fraudă deschis de procurorii DNA Cluj, în care era acuzat că ar fi dat o țeapă de CFR Călători de câteva milioane de lei.

Patronul Remarul 16 Februarie, Mitică Călin, a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Cluj în dosarul de fraudă deschis de procurorii DNA Cluj.

Anchetatorii susțineau că Mitică Călin ar fi dat o țeapă de CFR Călători de câteva milioane de lei.

Judecătoria Cluj-Napoca l-a achitat pe Mitică Călin în luna ianuarie 2013, dar procurorii au făcut apel, care s-a judecat la Curtea de Apel Cluj. Cererea procurorilor a fost respinsă de judecători.

Potrivit procurorilor DNA, în intervalul martie – aprilie 2005, Remarul 16 Februarie și SC Activ Invest SRL au vândut, la un preț supraevaluat, către Societatea Naționala de Transport Feroviar (SNTF) ”CFR Calatori” SA, șase automotoare cu remorcă second-hand aduse din Germania.  

După 10 ani în care dosarul “Gazeta” a fost anchetat, , în decembrie 2017, Curtea de Apel Galați a decis achitarea tuturor inculpaților. Soluția este definitivă și irevocabilă.

După 10 de ani de procese și luni de arest preventiv dispus de judecătorii de la Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Brăila și Curtea de Apel Galați, directorul trustului de presă Liviu Man și alți angajați au fost acuzați de infracțiunile de constituire a unui grup de criminalitate organizată și șantaj.

În opinia judecătorilor din Galați, persoanele acuzate nu se fac vinovate de acuzațiile aduse de procurorii DIICOT.

Cei care au condus publicaţia Gazeta au fost trimiși în judecată, în 19 ianuarie 2007, la Tribunalul Cluj, sub acuzația de șantaj și asociere la un grup infracțional. Din martie 2007, dosarul a fost strămutat la Brăila, timp de 10 ani urmând zeci de termene de judecată.

Acestea sunt cele mai cunoscute cazuri de achitare definitivă unde statul ar putea acum deschide o acțiune în regres împotriva judecătorilor sau procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență se regăsesc și în instanțele clujene dar nu sunt unicele la nivelul județului Cluj.

Articolul Procese instanțelor clujene în care prin baza Legilor Justiției schimbate de PSD-ALDE magistrații ar putea plăti pentru erorile judiciare apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Mai mulți clujeni, moștenitori ai unor veterani de război l-au dat în judecată pe Emil Boc pentru că de aproximativ 20 de ani, niciunul dintre ei, proprietari ai unor parcele de teren, nu au reușit să își ridice construcția pe zona parcelată pentru veterani de război. Fiecare dintre ei dețin câte 500 de mp în zona Barc, cartier Someșeni, însă oricâte demersuri în acest sens au făcut din 1998 și până în prezent, acestea au fost în zadar.

Printr-o hotărâre de Consiliu Local din anul 1998 s-a aprobat atribuirea de terenuri, loc de casă, în suprafață de câte 500 de mp, terenuri situate în cartierul Someșeni, veteranilor de război. Cu toate că prin respectiva hotărâre de Consiliu Local s-a precizat faptul că aceste loturi de teren au fost atribuite unor persoane, în virtutea calității de veterani de război, cu destinație de loc de casă, cu toate acestea de la momentul adoptării hotărârii, respectiv din 1998 și până în prezent, niciunul dintre proprietarii acestor loturi de teren nu au beneficiat, eminamente, de ele.

”De aproape 20 de ani de la atribuirea acestor loturi de teren, fiecare proprietar a încercat să obțină o documentație legală în vederea demarării lucrărilor de construcție a unei locuințe. Din păcate, toate demersurile au fost sortite eșecului, din mai multe considerente”, spun clujenii.

Ba mai mult, unor proprietari, li s-a comunicat faptul că zona respectivă atribuită veteranilor de război ca loc de casă este neconstruibilă, respectiv a fost încadrată în categoria de folosință ”zona verde”.

Ca urmare a adoptării noului Plan Urbanistic General (PUG), lotul a fost încadrat într-o unitate teritorială care va permite construirea de locuințe cu regim redus de înălțime, însă ”plauzibil demers, dar zadarnic”, spun clujenii, deoarece pentru demararea lucrărilor de construcție a unei case, se impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Numai că, pentru reglementarea juridică a loturilor de teren existente în zonă se impune ca toți proprietarii celor 66 de loturi de teren să își exprime acordul, însă aceștia sunt de negăsit.

”Proprietarii acelor loturi de pământ sunt moștenitorii veteranilor de război, iar în unele cazuri acele loturi s-au vândut de către moștenitori, iar actualii proprietari sunt de negăsit. Apreciem că munca noastră este zadarnică, ori cât de mult am încerca, să putem să identificăm fiecare moștenitor sau actual proprietar”, spun clujenii.

Din aceste considerente, aceștia apreciază că este atributul Primăriei Cluj-Napoca de a urbaniza zona respectivă, având în vedere aceste aspecte. Clujenii consideră că prin elaborarea unui PUZ de către autoritatea locală este singura cale prin care se poate soluționa situația.

”Din moment ce aceste imobile au fost atribuite cu titlu de ”loc de casă” era normal ca acea zonă să fie încadrată în intravilanul localității și să fi fost urbanizată anterior atribuirii efective. Având în vedere că de la atribuirea imobilelor și până în prezent, nu am putut să dispunem de bunul nostru astfel cum am fi dorit, apreciem că ne aflăm în prezența unei încălcări grave a dreptului de proprietate al acestora.

Apreciem că Primăria Cluj-Napoca este singura autoritate în măsură să clarifice situația juridică a zonei, raportat la împrejurarea că noi oricâte demersuri vom iniția nu vom putea identifica pe toți cei 66 de proprietari.

Ținând cont de faptul că de aproape 20 de ani, niciun proprietar al acelor parcele nu a reușit să își ridice construcția pe locul denumit ”loc de casă”, aflându-se în imposibilitatea practică de a ne putea reglementa singuri zona respectivă, vă solicităm demararea lucrărilor în vederea urbanizării zonei care face obiectul cererii prin realizarea unui PUZ”, mai spun proprietarii terenurilor.

Primăria Cluj: PUZ-ul trebuie să fie întocmit de investitorii interesați

Cu privire la cele solicitate de clujeni, Direcția Generală de Urbanism a comunicat că ”terenul care face obiectul plângerii este situat într-o zonă neconstruită și neconstituită urbanistic. Caracterul actual al acestui teritoriu este de terenuri cu destinație agricolă – pășuni, fânețe, arabil – sau libere situate în intravilanul municipiului. Parcelele atribuite au suprafața de 500 mp și sunt în prezent în proprietate particulară. În situația în care investitori privați solicită autorizarea amplasării de construcții, cum este cazul de față, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism să condiționeze autorizarea investiției de aprobare de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat și finanțat prin grija persoanelor fizice și/sau juridice interesate”.

Prin urmare, Direcția de Urbanism a propus Consiliului Local să respingă plângerea clujenilor și au recomandat ca studiul de urbanism – PUZ – să fie întocmit de investitorii interesați.

Clujenii speră ca instanța să tranșeze problema

Prin urmare, cei opt clujeni (Marinela Pedestru, Olimpia Oprea, Georgeta Ligia Molnar, Valentin Tartamus, Rodica Chesăuan, Elena-Gabriela Porav, Ioan Sasu și Roxy Lemn SRL) au dat în judecată Consiliul Local Cluj și pe primarul Emil Boc, solicitând în instanță ca Primăria să fie obligată la efectuarea planului de urbanism zonal și de asemenea, să fie obligată la plata de daune pentru prejudiciile cauzate acestora din cauza faptului că nu au putut uza pe deplin de la dreptul de proprietate.

În iarna acestui an, Tribunalul Cluj a respins cererea formulată de clujeni, însă aceștia au făcut recurs. Cazul se află acum la Curtea de Apel Cluj, nefiind stabilit deocamdată primul termen de judecată.

Avalanşă de plângeri faţă de noul PUG

Noul Plan Urbanistic General (PUG) s-a dorit a fi unul flexibil şi adaptabil, însă lista nemulţumiţilor de noile reglementări creşte de la o zi la alta, iar tot mai mulți clujeni scot la suprafaţănelegalităţile la care au fost supuşi începând cu sfârşitul anului 2014. Mulţi dintre ei apelează la instanţelejudecătoreşti pentru a li se respecta dreptul la proprietate, fiind de fapt singura speranţă a acestora.

Prin noul PUG al municipiului Cluj Napoca, urbaniștii au trasat, discreționar, așa numitele zone verzi ale orașului, unde nu se mai poate construi nimic, cu excepția parcurilor sau zone de agrement.

În primăvara acestui an, celebrul PUGa fost anulat în parte de Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, pe motive de încălcare gravă a dreptului constituțional care apără proprietatea.De la această decizie finală a Curții de Apel Cluj, Emil Boc și angajații Primăriei Cluj Napoca, de la Serviciul Urbanism, nu mai pot aplica discreționar legea.

Avocatul Răzvan Bălosu, care a obținut această sentință definitivă, a explicat pentru EvZ că prin mutarea, în noul PUG, a unor terenuri în categoria de ”spații verzi”, orice altă funcțiune urbanistică va fi exclusă. ”Noi am cerut să se revină la situația de dinaintea adoptării noului PUG, deoarece nu este legal ca cineva să dispună pentru proprietatea ta, fără ca tu, ca proprietar, să nu beneficiezi de o despăgubire la justa valoarea a zonei. Primăria Cluj Napoca avea obligația să amenajeze un număr de metri pătrați de spații verzi și atunci ce s-a gândit: să realizeze acest lucru pe proprietățile private ale oamenilor. În timpul procesului, reprezentanții Primăriei Cluj au recunoscut că nu au în intenție să amenajeze locuri de joacă sau parcuri în viitorul apropiat pe aceste terenuri”, a explicat avocatul Bălosu.

Articolul Moștenitorii veteranilor de război l-au dat în judecată pe Emil Boc: De 20 de ani demersurile au fost sortite eșecului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Sunt primele rezultate în ancheta de la Caracal. Se confirmă prezența Alexandrei Măceşanu în mașina bărbatului suspectat de crimă.

„S-au găsit fire de păr în mașină”, a declarat unchiul Alexandrei, Alexandru Cumpănașu, în direct la Antena 3.

„Sunt probe de ADN care corespund ADN-ului Alexandrei în mașina acestui nenorocit. Sunt probe pe scotch-ul cu care i-a fost lipită gura. Probele ADN cu privire la ce s-a întâmplat în casă nu știu când vor veni, dar faptul că se confirmă că fata a fost în mașina acestui monstru e pentru mine un lucru care mă doare foarte mult”, a spus bărbatul, duminică, la „News Magazine”.

Articolul Probele ADN care dovedesc că Alexandra a intrat în contact cu ucigașul apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Suspectul principal din Caracal, Gheorghe Dincă, și-a recunoscut, în urmă cu puțin timp, ambele crime, atât în cazul Alexandrei Măceșanu, cât și al Luizei Melencu, a declarat avocatul din oficiu al bărbatului. Suspectul ar fi spus însă că fetele ar fi venit de bună voie pentru a întreține relații sexuale, relatează Digi24.ro

„Da, este adevărat. A recunoscut că le-a omorât pe amândouă. Sunt două fapte de omor. A oferit niște explicații. Acum sunt din punctul dânsului de vedere, au venit aici pentru a întreținere relații sexuale, au fost discuții mai aprinse și în urma acelor discuții le-a lovit și în urma loviturilor s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Din declarațiile dânsului au venit de bună voie”, a declarat Bogdan Alexandru, avocatul lui Gheorghe Dincă, pentru Mediafax.

„Este vorba despre datele care se știau”, a mai spus el.

„Nu există alte crime”, a mai spus avocatul.

„Nu știu, nu cunosc”, a spus Bogdan Alexandru, întrebat ce l-a făcut să recunoască.

Anchetatorii verifică o groapă de gunoi aflată la 300 de metri de casa lui Gheorghe Dincă

Imediat după aceste declarații, avocatul lui Gheorghe Dincă a mers alături de anchetatori la o groapă de gunoi aflată la 300 de metri de casa suspectului principal.

Gestul bărbatului de 66 de ani de a recunoaște cele două crime a venit după ce, dimineață, legiștii au confirmat suspiciunea anchetatorilor, după primele rezultate ADN: oasele găsite în curtea lui sunt de om.

De asemenea, hainele, bijuteriile și firele de păr descoperite în mașina și casa suspectului sunt ale Alexandrei. 

Între timp, duminică, la casa și curtea lui Gheorghe Dincă continuă perchezițiile pentru a se stabili cu exactitate cum s-au produs crimele.

Articolul Gheorghe Dincă a recunoscut că el a ucis fetele apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ministerul Apărării a lasat de izbeliște un fost cămin militar de garnizoană construit în anul 1986 în Cluj-Napoca. Deși MaPN susține că respetiva clădire nu e abandonată starea de paragină în care se află transmite cu totul altceva. 

În capătul străzii Mareșal Constantin Prezan a fost construită în anul 1986 o clădire care se află în administrația Ministerului Apărării. În primii ani de folosință aici era cămin militar de garnizoană, acum e doar o clădire care pare de mult abandonată. Terenul pe care se află situat imobilul mai sus meționat, aparținând tot de Ministerul Apărării Naționale, a fost predat printr-un proces-verbal de predare-primire către SC Grup Taurus Development SRL pentru construirea locuințelor pentru personalul MaPN. În baza aceluiași proces-verbal de predare-primire a fost predată către dezvoltator și paza juridică a acestui cămin militar.

Ministerul Apărării susține că pentru reabilitarea acesteia a fost întocmită și înaintată, în anul 2018, în vederea aprobării, o notă conceptuală pentru realizarea investiției „Lucrări de reabilitare la căminul militar de garnizoană, pavilionul G din Cluj Napoca” prin care se urmărește repunerea în folosință a acestei facilități de cazare, cu toate acestea până în mometul de față clădirea nu arată nici măcar un semn de reabilitare, arată exact ca orice altă clădire abandonată în care își petrec oamenii străzii veacul.

Din cauză că respectiva clădire se află în stare de paragină și nu poate fi folosită în continuare în scopul cazării militarilor, MaPN-ul trebuie să plătească pentru fiecare militar cel puțin 500 de euro, bani care ar fi putut să nu fie aruncați pe geam dacă militarii ar fi fost cazați în acest fost cămin militar care le aparține.

Cum își conservă Ministerul Apărării clădirile

Reporterul Gazeta de Cluj a fost să verifice condițiile în care se află clădirea respetivă. Accesul pe drumul care duce spre clădire este privat, fiind păzit la intrare. În clădirea de la pază, situată la intrarea de pe terenul unde se construiesc locuințe pentru personalul Mapn, se aflau două doamne care susțineau că locația exactă a clădirii este secretă și că nu au dreptul să o divulge. După o bună perioadă de timp au dezvăluit locația și i-au dat liber acces reporterului pentru a putea ajunge acolo. Deși Ministerul Apărării susține că nu e abondonată, ci în momentul de față este conservată, clădirea se află într-o stare avansată de paragină. Geamurile sunt sparte, în interior totul este distrus și vandalizat cu diverse mesaje pe pereți și se pot vedea și hainele oamenilor străzii care dorm acolo.

Firma care construiește respectivele locuințe

SC Grup Taurus Development SRL, asociație înființată în anul 2009 și este administrată de Nicolae Ioan Crișan și o are ca asociată pe Raluca Mădălina Bene. În anul precedent cifra de afaceri a ajuns la 8.577.946 și au avut un profit net de 819.050 de lei. Firma a avut și datorii de 3.402.264 lei. În 2018 numărul anagajaților a ajuns la 20.

Articolul Ministerul Apărării a lăsat în paragină un fost cămin militar din Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Plecarea din țară a Sorinei, fetița din Baia de Aramă a redeschis un subiect dramatic: exportul de copii. Cazul Sorinei e doar o picătură văzută din conducta de copii români ”furați” pentru exportși este radiografia perfectă a felului în care statul român este capturat – sau s-a lăsat capturat – de către grupări puternice, cu legături subterane între ele, care au ca sursă primară străinătatea. În acest context, profesorul Ion Coja crede că ”există temei legal pentru a redeschide dosarul adopțiilor ilegale mijlocite de soții Johannis”, un caz în care autoritățile statului au închis ochii, protejându-l pe Klaus Iohannis în toate dosarele penale, începând de la traficul de copii și continuând cu furtul caselor din Sibiu.

Prin cazul “Sorina” ies la suprafață adevărata mafie a adopțiilor, subiect despre care toată lumea știe, dar mulți se fac că plouă. Închid ochii jurnaliști, magistrați, politicieni care consideră cazul Sorina o normalitate. Inclusiv președintele Iohannis nu are voie să vadă abuzurile din acest caz și s-a limitat la o a spune că este ”un caz complicat, cu multă tristețe. Mă aștept ca toate autoritățile implicate să-și facă datoria foarte bine și să se rezolve chestiunea”.

De-a lungul timpului s-au rulat ca pe bandă rulantă adopții a căror dosare s-au ”pierdut”. Amintim în acest context că în iulie 2018, Comisia Europeană a concediat-o pe Roelie Post, după ce au hărțuit-o ani de zile fiindcă a vorbit de mafia adopțiilor internaționale care activează în România și a scris chiar o carte cu tema aceasta. Astfel, ea a fost nevoită să plece din Bruxelles și să se ascundă efectiv. În aceste condiții de teroare, ea a dat, o lună mai târziu, un interviu din care o să cităm câteva părți: ”Există o legătură între industria adopțiilor, rețelele pedofililor, cererea de copii și comerțul cu organe”, ”Sarcina mea de serviciu era modernizarea protecției copilului în România și, ca parte a acestei sarcini, trebuia să împiedic adopția copiilor peste hotare”, ”În România m-am lovit de un lobby de adopție pe care nu aș ezita să-l numesc mafiot”.

”Numai pentru EXPORT: istoria secretă a «orfanilor» din România” („Romania for Export Only: The Untold Story of the Romanian «Orphans»”) este titlul cărții scrise de Roelie Post, fost funcționar UE pe probleme de adopții de copii în care expune traficul ORGANIZAT de copii din România.

Familia adoptivă a Sorinei, suspectată că are alte interese

Revenind la cazul Sorina, amintim că niște cetățeni americani – care au deja doi copii – se gândesc că vor să adopte un copil. Deși sunt cetățeni americani – deci porțile deschise în toată lumea – nu găsesc altul decât în persoana unei copile rome, de 8 ani, dintr-o comună mehedințeană.

Cele mai grave sunt suspiciunile legate de modul în care s-a făcut adopţia şi de interesul suspect al părinţilor adoptivi, o familie de români stabiliţi în New York, Statele Unite. Dincolo de posibila mituire a unor oficiali din sistemul judiciar implicaţi în acest dosar, cazul pare să fie unul foarte complex, în condiţiile în care se suspectează chiar şi un interes legat de un transplant de organe. Oricât de halucinantă pare această ipoteză, ea este întărită inclusiv de modul ciudat în care familia adoptivă îşi şterge toate urmele din mediul online. Tatăl Sorinei, Gabriel Săcărin şi-a închis imediat contul de pe o reţea profesională, după ce jurnaliştii au descoperit că acesta lucrează pentru Roche, un gigant farmaceutic care efectuează şi studii legate de transplantul de organe, el declarând că este de peste 10 ani inginer la aparatele de hematologie.

Astfel, unele surse susţin că motivul pentru care familia Săcărin a adoptat-o pe fetiţă este cu totul altul. Astfel, pe lângă testele obişnuite de sănătate, fetiţei i s-au făcut şi teste de compatibilitate. Mai mult, familia care a crescut-o pe fetiţă susţine că, în cadrul vizitelor făcute în perioada de adaptare, cei doi soți stabiliți în America au spus că „li se cuvine Sorina pentru că au plătit 30.000 de dolari că să ajungă la ea“. Până la urmă, copila a ajuns în locuința familiei adoptive, la New York.

Profesorul Ion Coja: „Cred că există temei legal pentru a redeschide dosarul adopțiilor ilegale mijlocite de soții Johannis”

Profesorul Ion Coja spune că se aștepta ca de la cazul Sorina să se redeschidă dosarul adopțiilor ilegale mijlocite de Klaus și Carmen Iohannis.

”Eu, văzând cât caz se face de înfierea acestei fetițe, am avut bănuiala că discuțiile de la TV vor ajunge în cele din urmă la Johannis, și că acesta este scopul urmărit: un atac la persoana președintelui, autor / mijlocitor a peste 20 de înfieri ilegale. Pentru campania electorală a lui Johannis acest subiect poate fi unul din punctele slabe, vulnerabile, ale Neamțului.

Și eu m-am așteptat mereu să văd că discuțiile între marii deontologi ai Tv ajung și la persoana lui Johannis, eventual și a altor nume ilustre din clasa politică, implicați în rușinosul trafic de copii! Dar nu! Ordinul primit de televiziuni a fost să ne amețească cu aceste discuții sterile și deseori prostești, chiar foarte prostești, dacă mă gândesc la intervențiile unuia Mircea Badea de la Antena 3, mi se pare! Dar nu mi-e rușine nici cu Cristoiu, ale cărui aserțiuni îngălate sunt cardinale pe toate posturile!… Îi invit pe acești comentatori TV să facă legătura între cazul Sorinei și cei douăzeci de copii a căror înfiere, mijlocită contra cost de soții Johannis, a fost de cele mai multe ori ilegală. La vremea respectivă procuratura, sesizată de presa din Sibiu, nu a dus până la capăt ancheta pe care a început-o. Cred că există temei legal pentru a redeschide dosarul adopțiilor ilegale mijlocite de soții Johannis. Subiect extrem de suculent pentru orice comentator politic onest, independent, cu bun simț, inclusiv simțul civic!”, menționează Ion Coja.

Implicarea soților Iohannis în traficul internațional de copii

Subiectul în care se vorbea despre implicarea soților Iohannis în traficul de copii a fost intens discutat în media, însă cu toate acestea, autoritățile statului au decis să închidă ochii asupra acestui caz. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a dispus neînceperea urmăririi penale faţă Iohannis Klaus şi Iohannis Carmen în dosar nr. 423/P/2000, având ca obiect înfierile ilegale. Despre implicarea soților Iohannis în traficul de copii a scris numeroase investigații jurnalistul Marius Albin Marinescu în publicația ”Justițiarul”.  

Într-o investigație scrisă în 2009, jurnalistul spune că a aflat despre această poveste abia în anul 2000 și de atunci a adunat, cu tenacitate, mărturiile legate de adopțiile celor trei frați Iliuț de către soții Lalande din Canada. Înainte ca presa să dezbată mai intens acest subiect, informațiile despre drama familiei care şi-au adoptat nepoții către canadieni cu ajutorul familiei Iohannis a fost dezvăluită în anul 1997 de către Dan Tăpălagă, jurnalist pentru o scurtă perioadă la fostul cotidian național ”Ziua”.

Vă prezentăm fragmente din știrea scrisă de Dan Tăpălagă în 1997 în ”Ziua”, intitulată ”Doi bătrâni din Rășinari-Sibiu se tem că nepoții lor au ajuns într-o bancă de organe”.

”Soții Arene Dianne și Alain Roger Lalande au înfiat, în 1990, patru copii din România, deși mai aveau două fete. Ei au promis familiei Iliuț că-și va vedea anual cei trei nepoți. De șapte ani, bătrânii nu au primit decât o fotografie în care apărea doar unul dintre copii. În primăvara acestui an, bunicii au aflat că presa canadiană a demascat o afacere cu copii vânduți, în care apărea și numele nepoților lor.

Familia Iliuț din comuna Rășinari, județul Sibiu, se teme că cei trei nepoți ai săi, înfiați în 1990 de soții Lalande din Canada au fost vânduți la graniță sau au fost folosiți pentru o bancă de organe. În 1990, tatăl copiilor și-a înjunghiat soția, după care s-a sinucis. Familia Iliuț, bunicii celor trei copii, nu a avut posibilități materiale să crească un băiat de trei ani și două fetițe de cinci, respectiv trei ani. Familia Lalande s-a folosit de situația delicată în care se aflau copiii și, cu ajutorul profesoareo Carmen Johannes, i-a convins pe bătrâni să accepte înfierea lor. Vasile Iliuț și surorile lui, Anca și Elena, au fost înfiați de familia de canadieni în condiții perfect legale în 14 august 1990, iar bunicii lor au primit asigurări că micuții vor reveni în România în fiecare an. Familia Iliuț a așteptat în van șapte ani să-și revadă nepoții. Ei sunt alarmați de veștile trimise de un preot canadian de origine română în primăvara anului 1997, care confirmau zvonul că aceștia au fost vânduți la graniță de familia Lalande. Familia Iliuț își vrea nepoții înapoi și cere ajutorul ambasadei Canada din București în elucidarea acestui caz.

Soții Lalande din Canada au înfiat, în 1990, patru copii din Sibiu, deși mai aveau două fete acasă

Vasile Iliuț din comuna Rășinari, tată a trei copii minori, și-a omorât soția în 1990 și apoi s-a spânzurat. Rămași fără părinți în urma acestei tragedii, Vasile Iliuț (5 ani) și surorile lui, Elena (3 ani) și Anca (8 ani) urmau să fie crescuți de bunicii din partea tatălui. Bătrânii Iliuț nu au avut însă bani să-și crească nepoții și intenționau să-i deaîn grija unei Case de copii. Maria Iliuț, bunica acestor copii, a afirmat că, în 11 iunie 1990, a fost vizitată neașteptat de profesoara Carmen Johannes de la Liceul ”Gheoghe Lazăr” din Sibiu, care i-a propus să dea copiii unei familii de canadieni. Bătrâna susține că profesoara a convins-o de seriozitatea soților Lalande, spunând că și ea are un copil de 5 ani, care a fost ținut o vreme de canadieni, prietenii ei de familie. Arene Dianne și Alain Roger Lalande, ajutați de profesoara de engleză, i-au convins în cele din urmă pe bunicii Iliuț, că nepoții lor vor crește în deplină siguranță în noua lor familie și că vor duce o viață mai ușoară în Canada. În 14 august 1990, soții Lalande au încheiat actul de înfiere la Tribunalul Sibiu, în condiții perfect legale. Ca să le înlăture bărtrânilor orice îndoială, soții Lalande, ajutați de profesoara Johannes, au încheiat pe o coală de hârtie un ”contract fără nici o valoare juridică, prin care se obligau să nu despartă copiii și să îi aducă în România în fiecare an”. Bunicii copiilor susțin că profesoara Johannes le-a cerut contractul și nu l-a mai înapoiat. În mod curios, pe actul de înfiere încheiat pentru copiii familiei Iliuț mai apare un nume: Ada Maria Scutelnicu, o fetiță de la Casa de Copii din Sibiu. Așadar, soții Lalande, care aveau deja două fiice, vin în România și înfiază patru copii. Canadienii explică acest lucru astfel: ei au toate condițiile să-i crească. Maria Iliuț ne-a declarat: ”Mi-am dat seama că sunt oameni zgârciți pentru că nu au adus bomboane copiilor nici măcar o dată”.

Într-o afacere cu copii vânduți apărea și numele copiilor familiei Iliuț

Deși au trecut ani de zile de la despărțirea de nepoți, familia Iliuț nu a primit nici o veste despre soarta celor trei copii. Bătrânii le-au trimis scrisori canadienilor, în care insistă să-și vadă nepoții, după cum li s-a promis, însă nu au primit nici un răspuns. La începutul anilor `90, zvonurile despre traficul de copii din Casele de Copii erau în toi. Maria Iliuț ne-a spus că în 1992 a căutat-o disperată pe Carmen Johannes la liceul unde aceasta preda, amintindu-și că profesoara de engleză afirmase odată că se află în bune relații cu soții Lalande. Bunicii Iliuț sperau să afle de la ea în ce situație se află cei trei copii. Bătrâna ne-a spus că profesoara nu a recunoscut legătura cu soții Lalande și i-a amenințat pe bunici, cerându-le să fie lăsată în pace. Bătrânii și-au dat seama că au fost mințiți de profesoară când au aflat că ea nu are nici un copil de cinci ani. Îngrijorarea familiei Iliuț a sporit. În primăvara acestui an, Sorin Dragoe, consilier în primăria din Rășinari, a fost anunțat telefonic de un preot canadian de orgine română, plecat cu ani în urmă din comună, că a citit în ziare despre o afacere cu copii vânduți și că în articol apărea și numele copiilor familiei Iliuț. Bătrânii afalseră, cu puțin timp în urmă, că doi dintre nepoții lor au fost vânduți la graniță. Această variantă li se pare bătrânilor posibilă, deoarece în singura poză primită din Canada, apare doar unul dintre copii.

Profesoara Carmen Johannes se contrazice

Profesoara Johannes a negat, vădit speriată, faptul că ar fi scris un al doilea contract sau că i-ar fi amenințat pe bătrâni. Ea a recunoscut că a mai ”intermediat” o înfiere, în sensul că a tradus discuțiile. Profesoara a afirmat că bătrânii au căutat-o ”de mii de ori” ca să o întrebe despre soarta copiilor. După câteva minute, ea ne-a declarat că familia Iliuț a căutat-o o singură dată la liceul unde predă. Carmen Johannes era vădit tulburată în timpul discuției și a afirmat de mai multe ori că totul s-a petrecut în condițiile legii. Familia Iliuț, îngrijorată de soarta nepoților, vrea să-i aducă pe copii în țară. Ei cer ajutorul Ambasadei Canada din București pentru elucidarea cazului. Adresa familiei Lalande, trecută pe actul de înfiere, este Tumbler Ridge 163 Kiaketinaw Cres – Canada”.

Despre acest subiect, puteți citi mai multe în articolul intitulat ”Implicarea soților Iohannis în traficul internațional de copii şi schimbarea la față a lui Dan Tăpălagă”.

Articolul Cazul Sorinei putea redeschide cazul adopțiilor ilegale mijlocite de soții Iohannis apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ioan Tău, fost polițist clujean, acum în vârstă de 75 de ani a câștigat la CEDO împotriva statului român, Curtea de la Strasbourg concluzionând după 12 ani că bărbatului i s-a încălcat dreptul la administrarea echitabilă a probelor, constatând că niciuna dintre probele incriminatorii nu a fost administrată în faţa instanţei. Ioan Tău a fost acuzat de trafic internațional de droguri, fiind trimis în judecată alături de alte 25 de persoane, fiind cea mai mare rețea de trafic de droguri depistată și anihilată în România, cunoscută și sub numele de ”Cartelul de la Cluj”.

În urmă cu 16 ani, Ioan Tău a fost arestat și cercetat privind cinci rețele internaționale de trafic de droguri. Cazul a fost intens mediatizat, deoarece la momentul respectiv a fost unul dintre cele mai mari cazuri de trafic de droguri investigate de autoritățile române.

În data de 23 iulie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis plângerea lui Ioan Tău împotriva statului român, încălcându-i-se dreptul la un proces echitabil.

”Curtea notează, de asemenea, că condamnarea reclamantului s-a bazat pe mărturiile reprezentantului sub acoperire I.I. În acest sens, Curtea notează că I.I a făcut declarații care îl incriminează pe reclamant numai la etapa pre-proces. La audierea sa în fața primei instanțe, s-a referit doar la activitatea infracțională efectuată de ceilalți acuzați. Deși nu a făcut nicio declarație cu privire la implicarea reclamantului în traficul de drogrui, nici judecătorul, nici procurorul nu i-au adresat întrebări suplimentare pentru a clarifica rolul judecat de reclamant în infracțiuni. Nu există nicio dovadă la dosar că a fost audiată din nou în fașa instanței de apel.

În plus, contrar afirmațiilor Guvernului, mărturiile martorilor F.D. și I.I. nu au fost susținute de dovezi concrete. Nici autoritățile de investigare, nici in instanțele nu se refereau la medicamente găsite la domiciliul reclamantului, unde se presupunea că reclamantul și-a desfășurat activitatea ilegală de depozitare și ambalare a drogurilor. În acest sens, Curtea notează că autoritățile interne nu au făcut referire la nicio căutare la domiciliul solicitantului”, se arată în hotărârea CEDO.

Ioan Tău, asistat la CEDO de avocatul Radu Chiriță

Clujeanul a fost condamnat la 16 ani de închisoare, iar în apel și recurs la 8 ani. În decembrie 2007, după ce a fost eliberat condiționat, Ioan Tău prin avocat Radu Chiriță a depus plângere la CEDO.

”În speţă, dl. Tău a fost acuzat de trafic internaţional de droguri şi trimis în judecată alături de alte 25 de persoane. Potrivit rechizitoriului acuzaţia îndreptată împotriva sa – anume că la domiciliul său s-ar fi ambalat droguri – era susţinută de declaraţia unui agent sub acoperire, martor cu identitate atribuită în dosar, de declaraţia altui martor şi a unui coinculpat. În faza de fond a dosarului, martorul sub acoperire nu a mai menţionat numele dlui. Tău deloc şi nu a făcut niciun fel de referire la el. Celălalt martor nu a mai fost audiat, întrucât nu s-a prezentat la citarea sa în faţa instanţei. Folosindu-se doar de probele din urmărire penală, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe dl. Tău la 16 ani de închisoare. Curtea de Apel a redus pedeapsa la 8 ani, fără a face vreo menţiune la probaţiune, iar ICCJ a respins recursul. Dl. Tău a fost eliberat condiţional imediat după pronunţarea deciziei din recurs, fiind arestat pe toată durată procedurii.

Prin hotărârea sa de astăzi (n.r. 23 iulie 2019), CEDO a constatat după o procedură care a durat 12 ani, că dlui. Tău i s-a încălcat dreptul la administrarea echitabilă a probelor, constatând că niciuna dintre probele incriminatorii nu a fost administrată în faţa instanţei. Curtea a constat că statul român nu a depus eforturi suficiente pentru a asigura audierea martorului acuzării, că nu a făcut niciun efort pentru a explica diferenţele dintre declaraţiile agentului sub acoperire şi că nu a compensat în niciun fel imposibilitatea dlui. Tău de a se apăra faţă de declaraţiile din faza de urmărire penală.

Reclamantul a fost asistat în faţa CEDO de avocaţi din cadrul Chiriţă şi asociaţii, coordonaţi de dna. Bianca Pantea”, anunță casa de avocatură Chiriță și asociații.

Povestea ”Cartelului de la Cluj”

Conform anchetatorilor, va­loarea drogurilor tranzitate de celebrul mafiot Torino Sfârlea este de cel puţin 100 milioane de dolari.. Arestările au avut loc în primăvara lui 2003. Capul reţelei din care ar fi făcut parte 40 de cetăţeni români şi străini, Torino au fost trimise în judecată de către procurorii Parchetului General în 8 octombrie 2003, pentru trafic de droguri de mare risc, iniţierea şi constituirea unui grup infracţional organizat.

În 1999. Torino Sfârlea a racolat mai multe persoane, printre care şi şapte clujeni, cărora le-a distribuit sarcini precise, iar ulterior a coordonat şi acti­vi­tatea altor două reţele, una mol­dovenească şi alta tur­cească. Potrivit actului acu­ză­rii, membrii acestor reţele au tran­zitat prin România, spre Occident, 5.200 kilograme de heroină şi 180 de cocaină, pen­tru fiecare kilogram de droguri Torino, conform propriilor de­claraţii primind, între 1000 şi 1500 mărci, rezultând că suma minimă pe care a încasat-o a depăşit 5 milioane de mărci, din care în şapte luni a reuşit să cheltuie peste un milion, dar nu-i pare rău pentru că a dus un trai de lux. Pedeapsa iniţială a fost însă redusă pentru el la 14 ani închisoare, dar şi pentru alţi membri ai reţelei, de către Înalta Curte de Casaţie şi Jus­tiţie.

Torino Sfârlea, cel care a condus rețeaua de droguri le-a declarat în 2008, jurnaliștilor de la „Clujeanul” despre cum a ajuns să coordoneze „Cartelul de la Cluj”, despre reţeaua mafiotă întinsă din Afganistan şi Turcia, până în Italia, Germania, Spania sau Olanda.

”Eu eram doar cărăuş de droguri. Heroina ajungea în Ro­mânia de pe filiera Af­ga­nistan-Turcia. În ţară marfa o preluam eu şi oamenii mei, iar de aici o transportam cu ma­şi­nile în vest, în ţări ca Ger­ma­nia, Italia, Spania, Olanda. As­cundeam pachetele cu droguri în portbagaj, pe care-l coboram de la locul iniţial, în aripile ma­şinii, sub scaune sau în roata de rezervă. Aveam locuri special făcute pentru a nu fi depistate la vamă. Înveleam calupurile cu droguri în folii de aluminiu sau staniol pe care, mai apoi, le ştergeam cu alcool. Făceam asta pentru ca drogurile să nu fie depistate la frontieră de câi­nii antidrog ai poliţiştilor. Lu­cram cu mănuşi chirurgicale pen­tru a evita orice contact cu dro­gurile. La început, prin 1998-1999, eram singur, şi duceam la fiecare transport 30-40 kilograme de heroină, în ca­lupuri. Însă cu timpul, când cererea din vest devenise tot mai mare, duceam la câte un transport 80-100 kilograme de heroină. Din cauza cererii mari, nu mai făceam faţă sin­gur, astfel încât am fost nevoit să recrutez oameni. Oameni cinstiţi, fără cazier, care să nu bată la ochi la vamă şi care să poată intra fără probleme în ţările din spaţiul Schengen. La destinaţie primeam banii: între 1000-1500 de mărci germane pentru fiecare kilogram de heroină. Făceam 40-50.000 mărci germane într-o lună, ba chiar şi 100.000. Aveam bani de nu mai ştiam de ei. Ştiam că mă vor prinde. De un an şi jumătate aşteptam să mă aresteze. Era unul Liviu Şipoş (n.r: despre care am aflat că e un fost ofiţer clujean din struc­tura antidrog, care între timp s-a pensionat), care avea boală pe mine şi voia să mă aresteze. Eram filat şi ştiam, că, mai devreme sau mai târziu, voi ’’pica’’. Când m-au arestat la Cluj aveam deja pregătite două bagaje cu haine şi alte lucruri pentru puşcărie. Oricum, nu mai rezistam psihic (…)”

Pe 7 aprilie 2003, într-un au­to­tren, proprietate a clujeanului Leontin Pop, care venea din Tur­cia, poliţiştii au găsit 174 de kilograme de heroină as­cun­se sub un transport de deter­gen­ţi. Era cel mai mare trans­port de heroină descoperit din is­toria recentă a României. Atun­ci au fost arestaţi Florin Manea, Dănuţ Căpăţână şi Iu­lian Petrea, ulterior fiind reţi­nut şi Pop, dar ei făceau parte din membrii reţelei moldo­ve­ne, al cărui şef era Valeriu Bah­nari. În acest dosar a fost tri­mis în judecată şi oamenii mei., printre care Ioan Tău, fost poliţist din Cluj, care avea sar­cină de la mine să ascundă drogurile în maşini. Bahnari, Demir, Yalcinkaya Burhan şi Regis Taburet Eduard au dis­părut şi n-au putut fi arestaţi în mo­mentul începerii anchetei. Ulterior, prin 2005, Demir a fost prins la Budapesta, arestat în baza mandatului emis de autorităţile române şi trimis în ţară. Alte 20 de persoane au fost trimise în judecată în stare de libertate. (…)Era în 27 apri­lie 2003. Fusesem la Tarniţa şi mă pregăteam să vin la Cluj. Trebuia să iau legătura cu cola­bo­ratorii mei, însă trebuie să vin la Cluj, fiindcă la Tarniţa intrasem în apă cu cele şase telefoane pe care le aveam şi nu le mai puteam folosi. Poli­ţiş­tii se aflau deja în dispo­zi­tive. M-au lăsat să intru în casă şi m-au aşteptat până am ieşit. M-am dus la un telefon public să sun. Atunci au tăbărât pe mine, nu ştiu câţi erau, vreo 10-15. Erau şi de la Cluj, dar cei mai mulţi erau poliţişti şi procurori de la Bucureşti. (…) Ştiam că telefoanele ar putea fi urmărite şi ne feream să vor­bim. Eu, de exemplu, cum­pă­ram tot timpul cartele prepay, iar când mai aveam un dolar sau doi credit, le aruncam şi luam altele. (…) N-am con­su­mat droguri decât de vreo două-trei ori, cocaină, dar nu mi-a plăcut şi am renunţat. Am dormit mult şi m-am simţit ameţit. Am stat patru ani la Budapesta şi m-am simţit foarte bine. Trăiam cum voiam eu, în lux. Aveam o mare me­teahnă: cumpărăturile. Mer­gea­m toată ziua prin magazine şi cumpăram orice: haine, par­fumuri scumpe, blănuri, nu mă uitam la bani, aveam de unde. De exemplu, am avut nevoie de un Range Rover care costa 130.000 de mărci, am scos banii şi l-am luat. N-am fost ameninţat niciodată cu moar­tea, deşi am lucrat cu PKK-Partidul Kurzilor, cu albanezi şi Camorra. Am fost tot timpul corect şi nu m-am băgat în ’’marfă’’. Familie am din frag­mente, aşa cum s-a putut. Cu prima soţie am doi copii, acum toţi sunt în Florida, SUA. Cu a doua am un băiat, care acum e în clasa a X-a, la Cluj. E un copil foarte bun şi la şcoală a pătimit din cauza mea. L-am sfătuit ca niciodată să nu facă ce am făcut eu. După ce voi fi pus în libertate, în nici un caz nu voi mai fi cărăuş de droguri. Am o vârstă şi, psihic, nu mai pot să fiu hăituit tot timpul, să mă uit după poliţişti. Însă nu voi rămâne la Cluj. Mă voi duce la Budapesta. Acolo am mulţi prieteni, iar oraşul e minunat. Nu-i în interesul nimănui să oprească traficul de droguri. Sunt 10-15 milioane de consumatori care au nevoie de droguri. Am căzut noi, vin alţii. Cad şi ei, vin alţii. Şi tot aşa. Traficul de droguri şi tra­fi­canţii nu vor dispărea nici­odată”, spune Torino Sfârlea.

Articolul Fostul polițist clujean, ce a făcut parte din cea mai mare rețea de trafic de droguri depistată în România, a câștigat procesul la CEDO apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Asociația Română de Combaterea Vectorilor în Igiena Publică (ARCVIP) este un ONG  ce se descrie a fi ”cea mai puternică asociație de profil din România reunind toate categoriile din domeniul serviciilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare și a principalilor furnizori de produse biocide și echipamente”. Președintele ONG-ul este condus de Klaus Fabritius, membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) și unul dintre inițiatorii campaniei USR ”Fără penali în funcții publice”.  Din asociația ARCVIP fac parte mai multe firme din domeniul serviciilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, firme care de-a lungul timpului și-au unit puterile pentru a elimina firmele mici sau concurența. Până când vom dezvălui manevrele făcute în interiorul ARCVIP, vă vom prezenta radiografia firmelor ce fac parte din această asociație.

Scopul ARCVIP ”îl constituie protejarea poziţiilor, intereselor şi găsirea de soluţii la problemele comune ale membrilor în raport cu autorităţile şi instituţiile publice competente, reprezentarea intereselor de stabilitate, evoluţie şi promovare ale membrilor”.

Pe lângă președintele asociației Klaus Fabritius, membru FDGR și inițiator al campaniei ”Fără penali în funcții publice”, în cadrul ARCVIP fac parte biologul Constantin Răduțu și Emil Tîrziu, profesor la Universitatea de Agronomie din Timișoara.  Soția profesorului Tîrziu este consilier superior la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor  (DSVSA) Timiș.

Firmele din domeniul serviciilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare ce fac parte din ARCVIP sunt Allchim Co SRL, Deraton SRL, DD CHIM SRL, ROMPREST, 3D România SRL și Bayer (în calitate de furnizor de produse chimice). Așa cum am menționat mai sus, în edițiile viitoare vom dezvălui manevrele prin care gruparea ARCVIP a încercat să scoată competiția de pe piață, însă până atunci vă vom prezenta personajele implicate în aceste firme ce roiesc în jurul serviciilor secrete

Allchim CO, condusă de un general SPP

Allchim Co SA are o activitate uimitoare în relaţia cu statul. Potrivit presei naționale, în perioada 2007- 2018, firma a încheiat 107 contracte cu statul, din care numai 11 au fost primite în urma unor licitaţii, restul licitațiilor au fost încredințate direct de la diverse instituții ale statului. Totuși, cei mai mulți bani pentru Allchim Co SA au venit de la Primăria Constanța care în anul 2009 a concesionat serviciile de dezinsecție și deratizare din oraș către Allchim Co SA pentru o perioadă de 25 de ani şi o sumă totală de 43.084.626,5 lei, fără TVA. Totuși, probabil speriat de posibile repercusiuni, fostul primar Radu Mazăre a renegociat contractul anul 2011 și a stabilit data de încheiere a contractului în

31 decembrie 2017. Allchim Co SA presta astfel de servicii în Constanţa, Mamaia şi Mangalia încă din 2004.  Serviciile de dezinsecţie şi deratizare efectuate de Allchim Co SA au nemulţumit, an de an, atât locuitorii oraşului, cât şi turiştii din Mamaia, exasperaţi de invazia ţânţarilor. 

Allchim Co SA (București) a fost înființată în 1999 și este deţinută de Mihai Florian Şucată, fost general al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) cu un trecut cât se poate de controversat. Acționarii Allchim Co SA sunt generalul Șucată și fiica acestuia, Florina Oana Bajdechi.

La începutul anilor ’90, Mihail Florian Şucată era şeful Institutului de Marină Constanţa, perioadă în care, se pare, i-a cunoscut pe Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky. În 1997, pe când era colonel, Şucată a fost dat afară din SPP din cauza implicării sale în scandalul „Ţigareta II”.

Trei ani mai târziu, în anul 2000, Șucată a fost readus în SPP de către fostul preşedinte Ion Iliescu şi pus şef al Corpului de Control al serviciului. În 2002 a fost avansat la gradul de general, iar în 2005 a fost trecut în rezervă de Traian Băsescu cu gradul de general cu două stele, o dată cu decapitarea conducerilor tuturor serviciilor de informaţii. În 2006, Şucată a fost angajat de Viorel Hrebenciuc la Camera Deputaţilor. Tot din presa centrală aflăm că cei doi sunt legați de o mulțime de afaceri de sute de miliarde de lei, bani publici, care s-au încheiat cu falimentul și devalizarea unor societăți de stat.

Generalul Florian Şucată a menţinut dintotdeauna o relaţie tumultoasă cu SPP. Dat afară după „Ţigareta II” şi reactivat de Iliescu pentru a fi avansat şi pensionat apoi de Băsescu, Şucată a ţinut cu dinţii de privilegiile pe care le-a obţinut în calitate de angajat al SPP.

DD Chim, legături politice antagonice

O altă firmă din grupul ARCVIP este DD Chim SRL din Deva, companie ce a fost înfiinţată în anul 1992, avându-l drept asociat unic pe Csaba Vereş, domiciliat în judeţul Hunedoara.

Și compania lui Vereș a derulat numeroase afaceri cu instituțiile statului. O legătură interesantă există între DD Chim și deputatul PSD Ilie Toma. Potrivit declarației de avere a deputatului, completată în vara anului 2017, Ilie Toma a încasat de la DD Chim venituri salariale. În perioada 1 noiembrie 2016 – 31 decembrie 2016, când a fost ales deputat, Toma menţionează în CV faptul că a ocupat funcţia de director tehnic în cadrul SC DD Chim SRL. Mai mult,soția deputatului PSD, Valerica Toma lucrează în cadrul Primăriei Municipiului Deva, instituție care a derulat mai multe contracte cu DD Chim SRL, unele încheiate chiar în perioada în care Ilie Toma era director tehnic în cadrul societății.  Mai exact, la data de 15 iulie 2016, Primăria Deva a atribuit firmei la care Ilie Toma a activat ca director tehnic, un contract în valoare de 1.526.342,67 de lei fără TVA, pentru prestarea de servicii de salubrizare prin dezinsecţie şi dezinfecţie. Un contract similar a fost parafat la data de 31 mai 2017, pentru 1.519.164,47 de lei fără TVA. Ambele contracte au fost încheiate prin atribuire directă, fiind invocată de către autoritatea contractantă o situaţie de maximă urgenţă survenită, care nu putea fi anticipată.

DD Chim a fost contractată  anul trecut și de primăria condusă de liberalul Gheorghe Falcă pentru a combate şobolanii, moliile, gândacii şi căpuşele din Municipiul Arad.

DD Chim SRL din Deva  a fost asociată cu firma generalului Șucată, Allchim Co SA. Spre exemplu, la o licitație organizată de Primăria Ploiești, DD Chim a ofertat în asociere cu  Allchim CO SA din Bucureşti şi societatea Apolimantiki AE, înregistrată în Grecia. Jurnaliştii de la “Actualitatea prahoveană” au făcut, la începutul anului trecut, o serie de dezvăluiri legate de o licitaţie pe care Primăria Ploieşti a organizat-o în vederea atribuirii unui contract privind dezinsecţia şi dezinfecţia, în valoare de 500.000 de lei. Sursa citată preciza că pentru această afacere s-a luptat o asociere formată din cele trei firme, împotriva companiei locale Coral Impex.

Romprest, Măgureanu, nepotul lui Kovesi și omul lui Coldea

Compania Romprest Service SA se ocupă pe lângă servicii de salubritate și de dezinfecție, dezinsecție și deratizare. Această societate este parteneră în Romprest alături de firme controlate de controversații Florian Walter (n.r. decedat în mai 2019) și Dragoș Dobrescu, membru al celebrului Grup de la Monaco – o comunitate informală de oameni de afaceri și politicieni cuplați la contracte publice, indiferent de culoarea guvernării.

Familia lui Virgil Măgureanu are legături directe cu Romprest Service,respectiv Marian Măgureanu, fiul fostului director de la SRI a apărut din august 2016, ca reprezentant al offshore-ului Firstcom LLC 9înregistrat în Statele Unite) care este acționar în Romprest Service.

Potrivit Registrului Comerțului, Romprest Service îi are ca și acționari pe Detaco Ltd din Canada, Europrest Invest, Premium Management Team, Compania Națională Aeroporturi București și Firstcom LLC din Kentucky.

Reprezentantul acestei companii americane este trecut Marian Măgureanu. De altfel, și din documentele obținute de Cetățeanul.net, rezultă că Marian Măgăreanu a fost trecut ca reprezentant al Firstcom LLC și în documentele de înregistrare din Statele Unite.

Administratorii Companiei Romprest Service SA sunt Gabriel Stoe (director general interimar al Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti), Dinu Ștefan Lefter (fiul lui Lucian Lefter, fostul director al Institutului pentru Studii si Proiectări Hidroelectrice (ISPH) și totodată fostul director adjunct şi secretar PCR), Orlando Valache, principalul acționar al Cancan TV și Bogdan Marian Adimi.

Articolul Cum se giugiulesc printr-un ONG firmele de deratizare, dezinsecție și dezinfecție cu serviciile secrete apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Acum doi ani o doamnă s-a prezentat la Clinica “ARTIS – 3” din Cluj-Napoca pentru o înfrumusețare facială. În urma intervenției chirurgicale efectuate de doctorul Radu Onoe, victima a rămas cu fața complet desfigurată. Membrii clinicii, inclusiv doctorul Onoe nu i-au mai răspuns femeii pentru a-i da o explicație despre ceea ce se întâmplă, iar aceasta a fost nevoită să cheltuie o sumă enormă de bani la o altă clinică, însă datorită stării grave în care se afla nu a reușit să-și recapete simetria facială și să își restabilească mobilitatea facială.

În anul 2017 o doamnă s-a prezentat la Clinica “ARTIS – 3” SC ART ESTET S.R.L. din Cluj-Napoca pentru o îmbunătățire estetică. Doctorul Onoe Radu de la clinica respectivă i-a făcut evaluările medicale în urma cărora i-a propus pacientei să îi efectueze o intervenție chirurgicală de lifting facial superior. În urma acestei propuneri, femeia a încheiat un contract de prestări servicii medicale cu respectiva clinică, după care tot doctorul Onea Radu a realizat operația. După intervenție pacienta a fost externată, urmând de acasă tratamentul și indicațiile date de medic.

La puțin timp după externare aceasta a acuzat o pareză facială, dar medicul Onoe a liniștit-o spunând că aceste simptome sunt perfect normale după o intervenție chirurgicală, urmând să dispară după perioadă de recuperare. După câteva săptămâni, victima a sesizat că simptomele parezei faciale nu au dispărut, ba chiar din contră, atât gura cât și pleoapele ochiului erau căzute. Văzând acest fapt, pacienta a contactat din nou doctorul care i-a explicat și de această dată că simptomele sunt perfect normale și că vor dispărea. Simptomele nu au dispărut deloc, iar pacienta a încercat să îl contacteze din nou pe medicul Onoe, dar după ultima conversație acesta nu a mai răspuns.

O mulțime de bani pentru intervenții, nici o explicație

Deoarece simptomele erau foarte grave, iar fața victimei era complet desfigurată și nu a mai primit nici un răspuns de la medicul din cadrul clinicii unde a avut loc operația estetică, femeia a fost nevoită să meargă la alte clinici pentru a vedea ce e de făcut în privința corectării deficiențele fizice vizibile de la nivelul feței și pentru a se asigura dacă într-adevăr ceea ce i se întâmplă este normal și va trece. În urma acestor vizite la alte clinici, femeia a efectuat nenumărate intervenții de simetrizare a feței, intervenții care au fost foarte costisitoare, dar cu toate acestea nu a reușit să repare aspectul de față și pleoapă căzute.

Având în vedere că femeia a rămas cu fața desfigurată în urma operației efectuate de Radu Onoe și că tratamentele de corecție suferite ulterior acesteia pentru a-i readuce simetria facială și pentru a-i restabili mobilitatea facială nu au funcționat din cauza stării grave în care se afla, victima s-a adresat atât medicului care a operat-o cât și clinicii “ARTIS – 3” SC ART ESTET S.R.L. cerând întregul dosarul medical aferent operațiunilor medicale efectuate în executarea contractului de prestări servicii medicale împreună cu anexe, fotografii efectuate anterior intervenției cât și după efectuarea intervenției de lifting facial, bilet de ieșire și alte acte existente în dosar și documentul de plată al prețului contractului de prestări servicii medicale precum și factura eferentă acestor servicii . Nici de această dată nu a primit un răspuns nici de la clinică, nici de la Onoe.

În octombrie 2018, victima s-a adresat clinicii unde și-a efectuat tratamentele medicale de corectare suferite pentru a se informa dacă deficiențele au fost cauzate de intervenția chirurgicală de lifting facial și dacă se vor putea corecta sau va rămâne cu fața mutilată restul vieții. De asemenea, aceasta a mai întrebat dacă starea în care se află s-a produs datorită unei eventuale secționări a nervilor neurologici și dacă este uzuală sau poate fi calificată ca manoperă medicală defectuoasă, dar și ce implicații medicale principale sau secundare au apărut sau pot să apară în urma intervenției.

Reprezentanții clinicii la care femeia s-a adresat, i-au explicat acesteia că nu cunosc în ce condiții medicul a respectat sau nu procedurile medicale sau dacă clinica are sau nu protocoale medicale de specialitate în ceea ce privesc efectuarea unor intervenții de lifting facial. Însă, după spusele acestora, cert este că în urma intervenției chirurgicale de lifting facial efectuată de către medicul Radu Onoe din cadrul clinicii ARTIS, deficiențele medicale sunt grave, victima fiind nevoită, pe de o parte să sufere în continuare diferite proceduri medicale de corectare a acestor deficiențe, iar pe de altă parte să suporte costuri mari pentru corectarea și ameliorarea acestor deficiențe.

Cabinetul ARTIS nu comentează cazul

Reporterul Gazeta de Cluj a contactat telefonic Clinica ARTIS pentru un punct de vedere, însă reprezentanții clinicii au susținut că nu știu despre acest caz și că vor reveni cu detalii după ce vor verifica informațiile, respectiv dacă victima a fost sau nu pacient al clinicii, precum și fișa medicală a acesteia. După câteva ore, reporterul a fost contactat telefonic de avocatul Adriana Crudec, ce reprezintă clinica ARTIS. Aceasta susține că informațiile sunt nefondate, nedorind să comenteze mai mult situația, menționând totuși că dacă vom publica un articol despre acest caz, ne va acționa în instanță.

“Am înțeles că vă interesează cazul doamnei… . Informațiile pe care vi le-a comunicat ea sunt nefondate, iar în cazul în care veți publica aceste informații care denigrează imaginea clinicii ARTIS vă vom ataca în instanță. Nu doresc să comentez mai mult de atât acest subiect. La revedere!”, a spus avocatul Adriana Crudec.

Articolul Esteticianul clujean Radu Onoe de la clinica ARTIS a desfigurat fața unei femei după care s-a făcut invizibil apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gheorghe Dincă, bărbatul de 66 de ani din Caracal, care a recunoscut că le-a ucis pe Luiza şi Alexandra, a mers la farmacie în dimineaţa în care a ucis-o pe fata de 15 ani. Când a revenit, a prins-o pe fată apelând 112 şi a lovit-o cu putere.

Gheorghe Dincă a sechestrat-o pe Alexandra miercuri, 24 iulie. Fata a fost dusă la casa de la ieşirea din Caracal şi ţinută într-un garaj.

Joi dimineaţa, Gheorghe Dincă a plecat la farmacie să cumpere nişte creme pentru a trata rănile de la mâinile Alexandrei, aşa cum a spus chiar fata la 112. A reuşit să apeleze numărul de urgenţă, după ce a găsit unul dintre cele trei telefoane ale criminalului.

STS a anunţat deja că fata a apelat de 3 ori 112, la orele: 11:05:07, al doilea la 11:06:25 şi al treilea 11:12:36.

În momentul ultimului apel, Gheorghe Dincă revenea acasă.

De altfel, şeful Poliţiei Române a confirmat că ultimele cuvinte la 112 ale Alexandrei au fost „Vine, vine!”, apoi apelul s-a întrerupt.

Potrivit unor surse judiciare, agresorul a lovit-o cu putere pe fată, aceasta a căzut şi a rămas inconştientă.

Gheorghe Dincă a părăsit locuinţa şi timp de două ore s-a plimbat prin oraş, fiind surprins de camere inclusiv când aruncă o parte din bijuterii în curtea unui hotel din Caracal.

Potrivit aceloraşi surse, agresorul a stat între orele 12.00 şi 14.00 în oraş, apoi a revenit şi a găsit-o pe fata decedată, după care i-a ars cadavrul.

Agresorul şi-a recunoscut abia duminică faptele. Într-o declaraţie anterioară dată anchetatorilor, acesta a spus că a fost la piaţă, iar apoi s-a apucat în curte de dezasamblat bucăţi de motor.

Bărbatul a justificat atunci focul făcut în curte spunând că a aprins mai multe haine ca să se protejeze de ţânţari, după care s-a culcat, iar a doua zi s-a trezit cu poliţiştii la uşă. potrivit mediafax.ro

Articolul Care a fost traseul criminalului din Caracal în ziua în care a ucis-o pe Alexandra apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir susține că toată agitația creată în ultimele zile pe seama cartelelor de telefon pre-pay, în urma cazului de la Caracal, nu este decât un nou pretext pentru a readuce pe tapet controversatele legi Big Brother. Dragomir susține că în spatele acestei marote a ”interesului național”, pe care au agitat-o foștii capi ai SRI, Maior și Coldea, s-ar ascunde, de fapt,  interese materiale private, de ordinul sutelor de milioane de euro.

„Adevarata poveste a cartelelor pre-pay
Dupa ultima tragedie, vad reluate tot felul de propuneri nastrusnice pentru a repune pe tapet subiectul cartelelor si a legilor Big Brother. Inclusiv din zona media si din zona guvernamentala. Inclusiv din partea unor oameni din anturajul doamnei premier.
Sa va spun ce cred eu despre povestea asta cu cartelele pre-pay.1. Cunosc personal, in cazuistica anti-terorista, multiple situatii (inclusiv legate de retele de crima organizata) in care infractorii foloseau oameni ai strazii sau pur si simplu oameni amarati sau intermediari pentru a le cumpara cu banii jos 10-100-1000 de cartele. Fara numar, cum se zice pe la noi.
2. Fara sa fie Einsteini, multe retele criminale folosesc cartele pre-pay in roaming, adica le cumpara din sutele de tari unde se vand la liber si le folosesc in ce tara vor.
3. Azi, nicio retea infractionala nu mai foloseste telefoane „deschise”. Cumpara o tableta de 2 lei, se conecteaza la un wi-fi la o cafenea, instaleaza aplicatii, comunica criptat etc. Nu e fizica nucleara. Hello. Suntem in anul 2019. Chiar si Printzul meu cel mic foloseste VPN.
4. Dupa toate nebuniile tehnice din ultimii ani (dezvaluiri, Assange, wikileakes etc.) retelele adevarate de criminali, spioni, teroristi, au adoptat un modus operandi mult mai sofisticat, mai atent, mai conspirat. Nu o sa va vina sa credeti, dar si „ei” stiu sa citeasca, si „ei” au internet, si „ei” urmaresc ce se intampla in lumea asta, si „ei” studiaza cu atentie procedurile si modul de lucru al serviciilor de informatii, al structurilor de aplicare a legii sau al fortelor de politie. Si „ei” ne urmaresc pe „noi”. Stiu, o sa va surprind. Dar asa este.
5. Nu va mai lasati pacaliti. Maior si Coldea aveau marota asta cu pre-pay si Big Brother nu pentru „interesul national”, nu ca sa va protejeze pe voi de teroristi, criminali organizati, violatori, talhari sau „coruptii” neamului. Nu. Erau doar niste baieti destepti in spate si erau interese de bani. Sute de milioane de euro, in spatele acestor tampenii. Mai vorbim si de asta. La momentul potrivit.
Ce va spun eu aici nu sunt dezvaluiri, informatii uau, clasificate sau nucleare. Sunt lucruri la mintea cocosului. Ori, inamicii societatii noastre (teroristi, spioni, mafioti, criminali etc.) au si minte si resurse nelimitate si imaginatie.
Oricum, vestea proasta este ca inamicii nostri au aflat, dupa tragedia de la Caracal, incredibil de multe informatii despre incompetenta, prostia, esecul si incapacitatea statului roman de a localiza un amarat de telefon!
Sper ca doamna Dancila sa nu cada in plasa acelorasi papagali, care in viata lor nu au facut munca operativa reala, nu au facut niciun fel de munca de teren, nici nu au salvat in viata lor vieti.
Sunt convins ca premierul intelege foarte bine aceste aspecte.
Nu va mai lasati pacaliti dragi prieteni. Mult fum, multa prostie, multa manipulare. Munca adevarata de informatii sau cea de politie este mult mai grea si mai subtila decat filmele cu James Bond. De aceea se cheama munca si nu „combinatie” pe bani multi, asa cum face statul paralel”, a scris fostul colonel SRI.

Articolul Fost ofițer SRI: Maior și Coldea aveau marota cu pre-pay și Big Brother nu pentru „interesul național”, nu ca să vă protejeze pe voi de teroriști sau violatori apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cea mai mare afacere din Cluj aparține grupului petrolier ungar Mol.

Liderul afacerilor din Cluj din ultimii doi ani fiscali este firma Mol Romania Petroleum Products SRL, arată datele primite de Economica de la ONRC.
Firma Mol Romania Petroleum Products SRL, o subsidiară a Mol Group, prin care este operat lanţul de benzinării Mol, a avut în 2018 afaceri nete de 6,72 de miliarde de lei în 2018, cu circa 23% mai mari decât în 2017. Firma a avut profit net de 254,51 de milioane de lei în 2018, cu circa 39% mai mare decât în 2017, potrivit bilanţurilor comparate de Economica. Firma a avut, în medie, 246 de angajaţi în 2018, în creştere modestă faţă de nivelul din 2017.

Citeste si Ion Sturza, fost premier al Republicii Mol­dova, vrea să vândă clădirea Liberty din Cluj-Na­poca unui grup american

Articolul Cea mai mare afacere din Cluj le aparține ungurilor de la Mol apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Înregistrările audio complete dintre Alexandra Măceșanu și operatorul 112 au fost publicate.

Op. 112 (1): Alo, 112, ce urgență aveți? Alo?
A.M.: Bună ziua, vreau și eu în legătură cu poliția!
Op. 112 (1): Ce s-a întâmplat doamnă, cum vă numiți?
A.M.: Sunt domnișoară, am 15 ani, și ieri am fost sechestrată de către un domn…
Op. 112 (1): Cum te cheamă?
A.M.: Măceșanu Alexandra, vă rog veniți repede, nu știu unde sunt….
Op. 112 (1): Cum adică nu știi unde ești? În ce localitate te afli?
A.M.: În Dobro … Aaa.. În Caracal, m-a dus în Caracal, dar nu știu unde exact…
Op. 112 (1) (ton ironic): Păi dă-mi un punct de reper unde te afli în Caracal, cum crezi că te găsim? … Aloo?
A.M.: Da, stați, nu plecați vă rog…
Op. 112 (1): Ai fost violată?
A.M.: (plângând) Da, am fost violată!
Op. 112 (1): Da, rămâi la telefon, dar încearcă să-mi dai un punct de reper ca să știm exact ce … cum te putem găsi!
A.M.: A venit, a venit, a venit…Veniți repede, vă rog!!! Se închide apelul.
Op. 112 (1): Păi să venim unde frate în Caracal… (zgomot de fundal)? Păi ce dracu să-i fac că e în Caracal, că a răpit-o și a dus-o în Caracal, dar nu știe unde…și poliția mea vorbește… Dă-i asociere…
Pe fundal se aude un alt operator: 11:06:57
Op. 112 (2): Unde ești în Caracal? Păi și acuma pe unde ești, te poți uita? Uită-te…uită-te …
Op. 112 (2): Dar de unde îl cunoști tu pe el? Ia spune-mi…
Op. 112 (1) către poliție: O să vă sune imediat colega, că o avem la telefon pe altă stație, da? O să vă sune imediat colega că încearcă să mai ia niște date! Este răpită, dusă în Caracal, violată….
Polițist (1): Răpită?
Op. 112 (1): Da și încearcă colega să afle ce, pe unde s-ar afla …
Polițist (1): Aoleu..
Polițist (1): Da, grăbiți-vă..
Op. 112 (1): Da, imediat, imediat vă sună!

Apel II – 25/07/2019, ora 11:06:25 a.m.

Op. 112 (2): Alo, 112, ce urgență aveți? Alo?
A.M.: Tot eu sunt!
Op. 112 (2): Unde ești în Caracal?
A.M.: Am trecut, când am văzut prima dată, m-a legat la ochi și eram pe lângă dig, pe domn îl cheamă Popescu Lucian Gabriel..
Op. 112 (2): Pe lângă dig, Popescu Lucian…păi și acuma pe unde ești? Te poți uita?
A.M.: Nu pot, sunt închisă într-o cameră, văd decât o poartă..
Op. 112 (2): Ia uită-te, uită-te pe…. păi și da de unde îl cunoști tu pe el? Ia spune-mi..
A.M.: Deci, să vă spun, ieri am ieșit la ocazie ca să mă duc până-n oraș, și dumnealui m-a luat la ocazie, a închis mașina și m-a închis acolo, după aia a zis să mă ducă la el…
Op. 112 (2): Te-a luat la ocazie? Numărul la mașină…mai ții minte ceva din numărul de la mașină?
A.M.: Nu…
Op. 112 (2): Ce mașină, ce culoare măcar?
A.M.: Mașina era gri și avea boturile turtite…
Op. 112 (2): Cu bot turtit?
A.M.: Da!
Op. 112 (2): Atâta ai reținut tu, și acuma ești închisă? Ai trecut pe lângă dig?
A.M.: Da, atunci când m-am uitat prima dată, dar acum nu știu, cred că sunt în Bold sau ceva, nu știu.
Op. 112 (2): Bun, ai telefonul la tine, da?
A.M.: Da, dar e la el! Eu acuma sun de pe alt număr…
Op. 112 (2): Nu contează, de unde ai tu numărul ăsta?
A.M.: Care număr?
Op. 112 (2): Ăsta de pe care mă suni. De unde?
A.M.: E telefonul lui, l-am găsit aici..
Op. 112 (2): Telefonul lui?
A.M.: Da!
Op. 112 (2): Este telefonul lui, da, bun. Ia …
A.M.: Da doamnă vă rog trimiteți-mi pe cineva că mi-e frică..
Op. 112 (2): Hai gata, stați puțin, te cred, te-am înțeles, stai puțin la telefon dacă tot poți …
A.M.: (plângând în hohote) Mi-e frică, mi-e frică…

25/07/2019, ora 11:07:53 a.m. – apel preluat de către poliție.

Polițist (1): Alo
Op. 112 (2): Alo, poliția?
Polițist (1): Alo, a trecut pe lângă dig…
Op. 112 (2): A trecut pe lângă dig din ce am înțeles. De ieri e răpită, ăsta-i telefonul lui.
A.M.: Vă rog, veniți cât mai repede…
Polițist (1): Unde să venim domnișoară? Ia spuneți-ne …
A.M.: Poftim?
Polițist (1): Unde, unde?
A.M.: Nu știu exact, Am trecut pe lângă dig, dar acum cred că sunt în Bold, că altundeva nu putea să fie…
Polițist (1): Unde, în? Unde sunteți?
A.M.: În Bold…
Polițist (1): În Bold? Aaa… În județul Olt?
A.M.: Da uitați, uitați, stați un pic… Am găsit o adresă, bld. Antonius Caracalla nr. 9, B1, D.A. … (nu se înțelege)
Polițist (1): Acolo rămâneți! Rămâneți acolo. Antonius Caracalla nr. 9, da?
A.M.: Veniți repede că mi-e frică, vă rog, vă rog!
Op. 112 (2): Continuați adresa asta, s-ar părea că e bloc…
A.M.: Vă rog veniți repede că mi-e frică!…
Polițist (1): Ce bloc este acolo? Ați spus că e un bloc.
A.M.: Nu este bloc, este o casă, este o curte…
Polițist (1): O casă, bun, rămâneți acolo să vină un echipaj de poliție, bine?
Op. 112 (2) (ironic vorbind): E închisă …
A.M.: Vă rog veniți repede că mi-e frică de el, m-a bătut …
Polițist (1): (pe ton imperativ): Bine, bine, rămâneți acolo!
A.M.: Aici rămân că n-am cum să ies, vă rog veniți (strigăt disperat)
Polițist (1): Sunteți cu cineva? Sunteți singură? Cum ați ajuns?
A.M.: Nuuuu, sunt singură, sunt singură vă rog…
Polițist (1): Sunteți singură, am înțeles, rămâneți acolo!
A.M.: (aproape plângând): Îmi este frică…
Polițistul prin stație: Alo, mașina, Antonius Caracalla numărul 9, este o fată bătută și violată, da?
A.M.: (auzind conversația, începe să plângă) Vă rog veniți repede că mi-e frică, vă rog!
Polițist (1): Domnișoară închideți telefonul, veți fi contactată și vine poliția acolo, da?
A.M.: Vă rog, veniți repede!
Polițist (1) (sictirit): Da , bine, bine.
A.M.: Domnule, domnule, este o mașină mare în curte ….
Polițist (1) (ton ridicat): Bine, rămâneți la nr. 9 acolo, exact acolo!

Apel III – 25/07/2019, ora 11:12:36 a.m.

Op. 112 (1): Alo 112, ce urgență aveți?
A.M.: (ton disperat) Doamnă ați trimis pe cineva? Că cred că se întoarce și mi-e frică că mă bate …
Op. 112 (1): Da, ai vorbit cu poliția, da?
A.M.: Da, cu dumneavoastră!
Op. 112 (1): Ce ți-a zis poliția?
A.M.: Mi-a zis că o să trimită un echipaj, da vă rog veniți mai repede!
Polițist (2): Alo?
Op. 112 (1): Poliția? A revenit fata.
Polițist (2): Da…doamnă, spuneți domnișoară!
A.M.: Vă rog ați trimis pe cineva aici?
Polițist (2) (pe ton iritat): Am trimis, rămâneți acolo că nu… în 2 minute n-are cum să zboare măi domnișoară. Stați acolo, da?
A.M.: (plângând disperat) Veniți vă rog, veniți, mi-e frică…
Polițist (2) (ton ironic, atitudine zeflemistă): Păi de cine vă este frică?? Alo, de cine vă este frică?
A.M.: (plângând) De el…m-a bătut…
Polițist (2): De el, cine este persoana?
A.M.: Îl cheamă Popescu Lucian Gabriel!
Polițist (2): Popescu Lucian. Și unde stă ăsta acolo?
A.M.: Am zis că Bold, Antonius Caracalla numărul 9 …
Polițist (2): Acolo la numărul 9 stă Popescu ăsta Lucian?
A.M.: Nu știu, am găsit doar o carte de vizită și mă gândeam că poate e a lui.
Polițist (2): Păi cartea de vizită e a lui?
A.M.: Nu știu…
Polițist (2) (ton ironic): Aaa, nu știi nici asta! Bine, așteptați acum…așteptați acolo, va veni acum echipajul în două-trei minute, așteptați.
A.M.: Vă rog stați cu mine la telefon că îmi este frică…vă rog…
Polițist (2): Nu pot să stau în telefon domnișoară că avem și alte apeluri, rămâneți acolo că vine echipajul de poliție, negreșit va veni, da, două-trei minute, ce naiba? (pe fundal se aude plânsul Alexandrei)
A.M.: (plângând) Bine…
Polițist (2): Da? Stați liniștită, calmați-vă un pic, da?
A.M.: (plângând, disperată) Mi-e frică…!
Polițist (2): Încercați să vă calmați, păi…da? Calmați-vă și va veni echipajul, e pe drum…
A.M.: (disperată) Bine, vă rog….
Polițist (2): Lăsați telefonul liber, că dacă stăm în telefon de discuție, echipajul nu poate să vorbească cu dvs.
A.M.: (plângând) Bine, bine, da.
Polițist (2): Bine.

Sursa: antena3.ro

Articolul Înregistrările audio complete dintre Alexandra Măceșanu și operatorul 112 au fost publicate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un deputat USR a lansat public o serie de acuzații potrivit cărora șeful IPJ Cluj, Mircea Rus, ar fi ”înșurubat” politic în post.

”În 2017 a picat examenul pentru șef al IPJ Cluj cu nota 3. În iulie 2018 a fost numit, fără examen, de Ministrul Carmen Dan. Este acuzat că ar fi nașul unui interlop clujean”, arată deputatul Claudiu Năsui.

El a publicat o hartă cu judeţele în care şefii de Poliţie ar fi fost numiţi pe criterii politice, fără să aibă pregătire. „De ce ajung ei să se comporte aşa? Pentru că nu sunt responsabili în faţa noastră, ci a politrucilor care îi pun în funcţii”, scrie deputatul.

El a mai adaugat că ”dacă tot e vorba să fie demisii, atunci hai să ne mai uităm la câțiva mari conducători ai poliției române. Hai să vedem cine sunt conducătorii acestei instituții care trebuie să emane „siguranță și încredere”.

În fruntea poliției avem: 
1) oameni care au picat examenul de ocupare a postului, care au fost apoi numiți direct;
2) prieteni apropiați ai politicienilor corupți sau ai aparatului de partid, fidelizați prin chermeze și partide de vânătoare;
3) plagiatori;
4) oameni acuzați de agresiuni sexuale, abuz de minori, favorizarea inculpaților;
5) oameni demiși pentru management defectuos și repuși în aceeași funcție.

Ce e trist este că lista nu se oprește aici. Putem vedea în acest grafic doar cât permite spațiul.

Toate aceste exemple ne arată că oribilele crime de la Caracal se pot repeta oricând, pentru că sistemul favorizează astfel de scenarii. Termenul de ipocrizie este foarte des vehiculat în ultimele zile. Oare cum se cheamă numirea în funcție a unor oameni necalificați, pe salarii grosolane, doar pentru că sunt în partidul potrivit?”.

Articolul Un deputat acuză că șeful IPJ Cluj, Mircea Rus, a fost ”înșurubat” politic apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.