Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca va continua politica de investiții în reparații capitale și dotare cu echipamente medicale, demarată în ultimii cinci ani. După proiectul major, în valoare de 45 milioanei de euro, care presupune proiectarea și execuția unei noi clădiri în care își vor desfășura activitatea Secția Clinică Neurochirurgie și Centrul de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie, anunțat tot în acest an, a venit rândul Secțiilor Clinice Ortopedie-Traumatologie I și II să beneficieze de lucrări de modernizare.

Proiectul, în valoare de aproape 30 milioane lei (29.953.800,81 inclusiv TVA), presupune proiectarea și execuția lucrărilor de etajare clădirii în care funcționează cele două secții, precum și relocarea și modernizarea blocului operator și ATI, reamenajarea spațiilor ocupate de blocul operator existent, amenajarea accesului ambulanțelor și construirea unui lift exterior. De asemenea, investiția acoperă și dotarea cu echipamente medicale de ultimă generație.

Până în prezent, au fost efectuate trei proceduri de licitație, din care două proceduri anterioare de atribuire au fost finalizate prin lipsă de oferte admisibile. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost 11.11.2019. La acest moment, s-a intrat în etapa de evaluare din cadrul celei de-a treia proceduri de atribuire. 

Clinica de Ortopedie-Traumatologie „Alexandru Rădulescu”, compusă din două secții de ortopedie-traumatologie, are meritul de a fi primul spital de ortopedie din țară, fiind inaugurată în anul 1921. Clădirea este depășită moral și fizic, cu saloane aglomerate, iar circuitele funcționale nu pot fi aduse la standarde moderne.

Dincolo de aceste neajunsuri, cumulat, în cele două secții clinice, în 2018, au fost externați 3159 pacienți, iar în ambulatoriu s-au efectuat 8790 consultații. Mai mult, cele două secții numără, pentru 2018, 3038 intervenții chirurgicale, iar durata medie de spitalizare este de aproximativ 9,5 zile. După o analiză sumară a datelor, putem constata că în cele două secții de Ortopedie-Traumatologie se internează, în general, pacienți operabili, care, de cele mai multe ori, necesită o spitalizare cu o durată peste medie. În consecință, ținând seama de specificul secțiilor se impune atât o modernizare a blocului operator, cât și reabilitarea saloanelor, pentru a oferi condiții optime de spitalizare pacienților, pe toată durata internării în spital. 

Din 2015 până în prezent, prin diferite surse de finanțare (venituri proprii, Consiliul Județean, Ministerul Sănătății, Banca Mondială sau donații), Secțiile Clinice Ortopedie-Traumatologie I și II au fost dotate cu echipamente medicale în valoare de peste 3.800.000 lei: paturi de terapie intensivă, ecografe, monitoare pentru funcții vitale, mese chirurgicale, dar și două aparate de radiologie – unul fix, iar unul cu braț C, intraoperator. 

Articolul Investiție în valoare de aproape 30 de milioane de lei la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După un centenar mult așteptat, cel al României, în 2019 sărbătorm o instituție aproape de sufletul nostru, Universitatea Babeș-Bolyai, care împlinește 100 de ani de la înființare ca universitate românească. Cu prilejul acestui eveniment reporterul Gazeta de Cluj a vorbit cu rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Ioan-Aurel Pop.

Istoricul universității începe în secolul al XVI-lea, mai exact în anul 1578, când principele Transilvaniei, Ștefan Bathory, îi cere ajutorul papei Grigore al XIII-lea în scopul înființării unui colegiu iezuit la Cluj. Diploma de înființare a acestui colegiu este emisă de către principe la 12 mai 1581, la Vilna, în prezent Vilnius, în Lituania, iar în cadrul colegiului se studiau gramatica, filosofia, teologia și retorica, toate în limba latină. Colegiul își continuă activitatea sub diverse forme, până la desființarea Ordinului Iezuit, în 1773, când Colegiul Academic Universitar din Cluj, care avea patru facultăți, Filosofie, Drept, Medicină și Teologie, trece sub conducerea Ordinului Piarist.

În secolul al XIX-lea se întemeiază Universitatea Regală Maghiară de la Cluj, care avea 4 facultăți: Drept, Științe de Stat, Medicină, Matematică și Științe Naturale și Filosofie, Litere și Istorie. Începând cu 1 octombrie 1919, universitatea se transformă în universitate românească, avându-l pe Sextil Pușcariu rector și din octombrie 1927 va purta numele primului rege al României Mari și se va numi „Universitatea Regele Ferdinand I”. Începând cu data de 29 mai 1945 s-a înființat „Universitatea cu limba de predare maghiara”, care mai târziu primește numele de „Universitatea Bolyai”. Universitatea românească din Cluj devine, în timpul perioadei comuniste „Universitatea Victor Babeș” și cele două universități funcționează în paralel până în 1959, când are loc unificarea celor două instituții de învățământ. Noua universitate avea atunci șase facultăți și anume Matematică și Fizică, Chimie, Științe Naturale-Geografie, Filologie, Științe Juridice, Istorie și Filosofie.

De-a lungul timpului, Universitatea Babeș-Bolyai a trecut prin numeroase transformări, atât din punctul de vedere al structurii, cât și al programelor oferite de facultăți. Din anul 1995 s-au creat cele trei linii de studiu, română, maghiară și germană, iar începând cu anul universitar 2006/2007 studenții pot alege dintre 21 de facultăți la care să urmeze cursuri universitare dintre cele mai diverse.

Conform ultimului clasament dat publicității de către QS World University Rankings, pentru anul 2019, Universitatea „Babeș-Bolyai” se află pe primul loc al instituțiilor de învățământ superior din România, ceea ce confirmă încă o dată că tradiția este un element esențial în oferirea de studii la standarde înalte pentru cei care aleg universitatea din inima Transilvaniei.

Ioan Aurel-Pop: “ultimul secol a fost, într-adevăr, cel mai zbuciumat”

Reporter: Știm cu toții că istoria UBB-ului in cei 100 de ani a fost una zbuciumată, ne puteți povesti mai multe despre aceasta? Ce evenimente organizați anul acesta pentru marcarea acestor ani și care este obiectivul central, miza primordială a UBB la sărbatoarea Centenarului său?

Ioan-Aurel Pop: În cuprinsul celor 438 de ani trecuți de la prima fondare a Universității la Cluj (cu numele de Colegiul Major Iezuit și cu rangul de academie europeană), ultimul secol a fost, într-adevăr, cel mai zbuciumat. S-a întâmplat aceasta pentru că și istoria contemporană în general a fost foarte alertă și plină de provocări. Între aceste provocări, Al Doilea Război Mondial și regimul comunist se află printre cele mai semnificative. După primele două decenii de funcționare, decenii care ne apar ca o „vârstă de aur”, a urmat refugiul de la Sibiu și Timișoara, în urma răpirii vremelnice (1940-1944) a nordului Transilvaniei. Comunismul nu a distrus Universitatea, dar a divizat-o (până la 1959, când cele două universități, cea română și cea maghiară, s-au unit) și a ideologizat-o. Ultimii ani de comunism au însemnat limitarea drastică a numărului de studenți și profesori, a specialităților și facultăților, reducerea numărului de discipline predate în limba maghiară, întreruperea schimburilor de publicații cu Occidentul etc. Abia după 1989, Universitatea a revenit la statutul ei consacrat și, mai ales, la autonomie, trecând și la multilingvism. E drept că nici epoca interbelică nu a fost chiar de aur, mai ales după ce a crescut influența ideologiilor de tip fascist. Numai că, dintre universitățile românești (care erau atunci patru: Iași, București, Cluj și Cernăuți), cea din Cluj a fost cea mai reticentă la aceste ideologii totalitare. Un rector faimos al ei – Florian Ștefănescu-Goangă – a fost chiar pe punctul de a fi asasinat de legionari fiindcă a fost de partea democrației de tip occidental. Pentru cinstirea acestei sute de ani trecute de la 1919, între noiembrie 2019 și ianuarie 2020 (adică între deschiderea anului academic prin lecția lui Vasile Pârvan și inaugurarea oficială făcută de regii întregitori, Ferdinand și Maria), organizăm tot ceea ce poate să fie mai frumos, mai decent, mai semnificativ: facem ceremonii de înaltă ținută, publicăm cărți despre istoria Universității și a personalităților sale, acordăm burse studenților, desfășurăm teme de cercetare, invităm profesori și studenți străini etc. Toate acțiunile de amploare din această perioadă sunt puse sub semnul acestei onorante aniversări. Miza centrală, pe care ne-am fixat-o în urmă cu câțiva ani, a fost ca UBB să devină, la sărbătoarea Centenarului școlii superioare românești de la Cluj, prima universitate a țării, performanță recunoscută în chip obiectiv, în clasamentele interne și internaționale. Mulțumită profesorilor și studenților noștri, în frunte cu Senatul, cu prorectorii, decanii etc., am reușit. Evident, asta nu înseamnă mare lucru, dacă nu vom reuși să ne menținem în această demnă și onorantă postură.

Reporter: Cum apreciați dinamica numărului de studenți ai UBB în ultimii ani? Prin ce considerați că atrage această universitate studenții dar și care considerați că sunt nemulțumirile acestora vis-a-vis de UBB? Considerați că pregătirea studenților la UBB corespunde cu cererea de pe piața muncii?

Ioan-Aurel Pop: Este firesc ca, după măsurile artificiale luate de regimul comunist contra accesului liber la educația superioară, numărul de studenți să fi crescut. Totuși, cred că la noi – în avântul general de după 1989 – creșterea numărului de studenți a fost prea amplă, încât Universitatea ajunsese prin 2009-2010, la 55 000 de studenți. Azi avem aproape 45 000 de studenți la toate ciclurile și nivelurile, ceea ce este suficient. Studenții sunt atrași la UBB de brand, de bunul renume, de recunoașterea diplomelor noastre în Uniunea Europeană, SUA și în alte părți, dar, mai presus de toate (așa îmi place să cred), de seriozitatea pregătirii. La UBB, este foarte puternică și vie conștiința misiunii pe care o au dascălii în educația studenților, alături de respectul studenților pentru actul de cunoaștere, pentru pregătirea de înalt nivel și pentru cercetare. Într-o universitate de prestigiu, cererea pieței muncii este numai unul dintre criteriile care-i dirijează activitatea. UBB nu este o școală profesională, ca să urmărească numai piața muncii. Noi dăm societății informaticieni, profesori de fizică, ingineri chimiști, politologi, dar și specialiști în studii clasice, etnologi, antropologi, arheologi, actori, preoți etc. Nu este nevoie de toți aceștia pe piața muncii în acest moment, dar științele și artele trebuie duse mai departe. Nicio universitate de pe lumea asta, conștientă de misiunea sa, nu este pe deplin eficientă și nu-și scoate toate cheltuielile. Dar, într-o țară civilizată, nici nu se urmărește acest lucru! Evident, nu suntem pe deplin mulțumiți de adecvarea noastră la cerințele de moment ale societății, dar facem mereu eforturi să ne adaptăm.

Reporter: Ce schimbări de mare impact s-au produs în ultimii ani de învățământ superior și ce schimbări doriți să vedeți în următorii ani? Cum se poziționează UBB pe plan național și internațional?

Ioan-Aurel Pop: Din păcate, în învățământul superior românesc nu s-au produs schimbările în bine pe care le așteptam. Am sperat ca dominația mediocrității să facă loc performanței, am sperat ca accentul să cadă pe calitate, am fost convinși că, după rezultatele bune și foarte bune ale câtorva universități, acestea să fie răsplătite, stimulate, încurajate să-și fortifice performanța. Or, ce constatăm? Că „întrajutorarea tovărășească” este la ordinea zilei, că slaba calitate a școlii este răsplătită cu susținere artificială, că miniștrii continuă să se schimbe pe bandă rulantă și că nu se poate construi mai nimic durabil. Oricare nou ministru vine, cam o dată la trei-patru luni, cu „idei noi”, ca să tulbure ordinea de demult, să reformeze reformele, să sporească instabilitatea. Un fapt grav, petrecut relativ recent, a fost crearea unui minister al cercetării care nu era și al învățământului superior și din care cercetarea universitară și academică era exclusă. Acum s-a revenit, dar până când? În următorii ani am vrea să vedem o reformă stabilă, care să se aplice și ale cărei efecte să poată fi urmărite în timp, pentru a avea perspectiva de a îndrepta erorile, am vrea să vedem că performanța este apreciată în România, nu doar peste hotare, că sunt sancționate slaba calitate și contraperformanța, că banii se dau acolo unde sunt rezultate notabile. UBB se simte parte a școlii superioare din Uniunea Europeană, încearcă să țină pasul cu excelența, se luptă cu birocrația și participă la schimbul internațional de valori ale educației. Nu reușește pe deplin, dar nu renunță niciodată, fiindcă are o deviză cuprinsă mai recent pe stemă – „Tradiția noastră strălucește împreună cu virtuțile europene” – și una mai veche, trecută pe frontispiciul scenei din Auditorium Maximum, anume „Prin cultură la libertate”.

Articolul Ioan-Aurel Pop despre istoria UBB: “ultimul secol a fost, într-adevăr, cel mai zbuciumat” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Profilul electoratului principalilor trei candidați la Alegerile Prezidențiale a fost creat de către Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) prin datele colectate la iesirea de la urne. Rezultatele exit-poll-ului publicate în săptămâna aceasta sunt următoarele: Klaus Iohannis a obținut 38.54%, Viorica Dăncilă a obținut 21.9% iar Dan Barna 16,1%. Cei trei au fost urmați de Mircea Diaconu cu 8.3% și Theodor Paleologu cu 5.9%. Acestea au fost însoțite și de analize satistice care stabilesc profilul votanților la turul I al alegerilor prezidențiale din acest an.

Celor trei candidați care s-au clasat pe podium a fost făcută și o analiză a profilului votanților. Sondajul a fost realizat pe baza unui interviu aplicat votanților la momentul plecării de la urnele de vot. Datele publicate de către IRES sunt cât se poate de reale, aproximativ 23 de mii de persoane au răspuns întrebărilor din sondaj, prin urmare rata de eroare fiind foarte mică, de doar 2%.

Electoratul lui Kalus Iohannis, candidatul cu 38.54% din voturi

Klaus Iohannis, ales președinte în anul 2014, a candidat și la alegerile prezidențiale ale anului acesta, obținând cel mai mare scor dintre toți cei care au candidat. Realizând analiza profilului alegătorilor lui Klaus Iohannis, a reieșit faptul că acesta este în egală măsură votat de femei și de bărbați, care au o vârstă cuprinsă între 45 și 64 de ani în proporție de 39%, apoi cei cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani în procent de 20% și în egală măsură cei din grupa 25-34 și cei de peste 65 de ani , cu câte 16%. Doar 9% dintre votanții săi au între 18 și 24 de ani. În ceea ce privește studiile absolvite de către alegători, majoritatea votanților lui Iohannis adică o proporție de 58% au studii medii, 27% au studii superioare și 15% au studii elementare. Dintre votanții lui Iohannis, 53% au un loc de muncă, 23% sunt pensionari iar 7% sunt liber profesioniști, antreprenori sau patroni. Dintre cei care au exprimat un vot pentru domnul președinte, 67% au luat în considerare în special calitățile sale, în pofida partidului din care face parte.

Electoratul Vioricăi Dăncilă, candidatul cu 21.9% din voturi

În ceea ce privește candidatul propus de către Partidul Social Democrat, Viorica Dăncilă, rezultatul obținut a fost de 21.9% din voturile exprimate de către cetățeni. Dintre votanții care au pus ștampila pe numele Vioricăi Dăncilă, vârsta cea mai des întâlnită este de peste 65 de ani, în proporție de 43%, 39% sunt în grupa de vârsta 45-64 de ani, doar 11% au între 35 și 44 de ani, 5% au între 25 și 34 de ani și 3% până în 24 de ani. În ceea ce privește studiile absolvite de către votanții Vioricăi, aceștia în proporție de 55% au studii medii, 31% au studii elementare iar doar 14% dintre ei au studii superioare. Șefa PSD a fost votată în mare parte de către pensionari, în proporție de 55%, în timp ce cei care sunt liber profesioniști, antreprenori sau patroni sunt doar în proporție de 4%. Dintre votanții doamnei, doar 27% au un loc de muncă, motiv care ar putea să influențeze și faptul că pentru 57% dintre votanții lui Dancila a contat mai mult partidul din care ea provine, decât calitățile sale proprii.

Electoratul lui Dan Barna, candidatul cu 16.1% din voturi

Cel care s-a clasificat pe locul 3 în clasamentul candidaților la alegerile prezidențiale ale acestui an este Dan Barna, președintele Partidului Uniunea Salvați România. Profilul alegătorilor acestui candidat, se deosebește în multe privințe de cel al candidaților enumerați anterior. La Dan Barna există o foarte mică diferență de gen: votanții săi sunt 49% bărbați și 51% femei. În ceea ce privește

vârsta votanților, datele sunt mai echilibrate: Cei mai mulți dintre votanții săi au între 25 și 34 de ani  în proporție de 28%, urmați de grupa 45-64 de ani cu 26% și grupa 35-44 de ani cu 25%. E votat masiv de tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani în procent de 17%, dar foarte putin de vârstnici care au peste 65 de ani reprezentând doar 4%. În ce privește studiile, doar Dan Barna are majoritar votanți cu studii superioare în procent de 52%, 45% cu studii medii și doar 3% cu doar studii elementare. Referitor la ocupație, electoratul lui Dan Barna este majoritar angajat, în proporție de 66%, grupul pensionar l-a votat doar în proporție de 9% iar votații antreprenori și proprietari de firme în proporție de 8%.

Articolul Care este profilul votanților la primul tur al alegerilor prezidențiale 2019 apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Universitatea Tehnică Cluj Napoca îl ”găzduiește” la catedra de Structuri pe Ioan Petran, condamnat definitiv pentru luare de mită la trei ani cu suspendare sub supraveghere. În această situație, UTCN ar putea renunța la serviciile lui Petran, însă sunt mari șansele ca el să profeseze în continuare fără probleme. În urmă cu câțiva ani, Ioan Petran a ”cochetat” cu incompatibilitatea, dar acest lucru nu a influențat cariera lui profesională.

Judecătorii Maria Boer şi Viorel-Virgil Andreieş au menținut cu titlu definitiv condamnarea primită de Ioan Petran pentru luare de mită.

”Respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul Petran Ioan împotriva sentinţei penale nr. 64 din data de 13.09.2019 a Tribunalului Cluj. Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare. Definitivă”, arată soluția pe scurt a instanței clujene.

În momentul de față, Ioan Petran este conferențiar la Universitatea Tehnică Cluj Napoca în cadrul Departamentului Structuri. Potrivit legii, el nu ar mai avea voie să predea pentru că are la ”activ” o condamnare penală, însă reprezentanții UTCN spun că pentru a-i desface contractul de muncă trebuie să fie specificat explicit în hotărârea de condamnare a instanței faptul că i se interzice să profeseze.

”Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca aplică măsuri în conformitate cu Legea numărul 53 din 2003, Codul Muncii, actualizat, privind  menținerea în funcție a persoanelor care au suferit condamnări penale. În situațiile în care un angajat este condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, cu interdicția de exercitare a profesiei,temporar sau definitiv, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca pune în aplicare dispozițiile instanței”, arată un răspuns al UTCN.

Pe de altă parte, Legea Educației spune că ”nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală”, iar funcțiile prevăzute la aliniatul 1 fac referire la cele didactice sau didactice auxiliare, precum şi funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control.

De asemenea, potrivit legii invocate de reprezentanții UTCN (Legea 53/2003) universitatea ar fi putut să îi desfacă contractul de muncă lui Petran și pe perioada procesului. Contractul individual de muncă poate fi suspendat dacă salariatul ”a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti”. Acuzația de ”luare de mită” este incompatibilă cu cea de cadru didactic.

Implicat în jocurile politice ale lui Horea Uioreanu, fostului șef de CJ Cluj

În urmă cu aproximativ un an de zile, Petran a fost condamnat la trei ani suspendare pentru luare de mită, el făcând parte din ”Lotul Uioreanu”.

Condamnă pe inculpatul Petran Ioan la pedeapsa de: -3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 3 ani de la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită (…) dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, (…) În temeiul art. 112 lit. e C.pen. rap. la art.289 al. 3 C.pen. dispune confiscarea specială de la inculpatul Petran Ioan a sumei de 5.000 euro sau echivalentul acestei sume în lei la data plăţii. Menţine în vederea confiscării speciale, măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa din data de 06.06.2014 a DNA Serviciul Teritorial Cluj doar asupra sumei de 5000 euro, aparţinând inculpatului Petran Ioan şi dispune revocarea măsurii sechestrului asigurator dispusă prin aceeaşi ordonanţă în vederea confiscării extinse asupra sumelor de 23.671,12 lei şi 18.205 euro”, arată soluția care îl vizează pe Ioan Petran. Politicianul clujean nu a răspuns apelurilor telefonice ale reporterilor Gazeta de Cluj pentru a-și exprima punctul de vedere.

Potrivit anchetatorilor, Uioreanu “a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinşi, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro”.

În cadrul procesului,  Petran a susţinut în faţa judecătorilor că cei 5.000 de euro, obținuți de la reprezentatul UTI cu titlu de ”donaţie”” au ajuns la Horea Uioreanu, fostul preşedinte al CJ Cluj, restul de jumătate înregistrând în documentele partidului, pentru campania electorală a alegerilor europarlamentare din 2014.

Ioan Petran a justificat donaţia, ca fiind înregistrată în documente ca din partea sa, prin faptul că oamenii de afaceri preferă să rămână anonimi.

Alte universități se dezic de profesorii condamnați penal

Carta Universității UTCN nu specifică nimic despre cadrele didactice cercetate sau condamnate penal. Spre deosebire, Universitatea București interzice fără echivoc ca un cadru didactic să profeseze în continuare după o condamnare penală.

„Este nedemnă de a fi membru al comunității universitare, în calitate de membru al personalului didactic și de cercetare, persoana care a fost condamnată definitiv, în baza unei hotărâri judecătorești, la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, chiar fără legătură cu exercițiul activității universitare, de natură a aduce atingere prestigiului academic”.

Comisia de Etică spune că „persoanele care au fost condamnate definitiv pentru acte de corupție, în baza unei hotărâri judecătorești, sunt nedemne de a fi membre ale comunității universitare, în calitate de personal didactic și de cercetare, însă nu poate propune o sancțiune din cauza unor impedimente procedurale”.

Acuzații de incompatibilitate

Ioan Petran a fost consilier județean PNL, şef la Inspectoratului Teritorial în Construcţii Cluj și administrator şi acţionar la firma de construcţii Ada Construct. Acum societatea este radiată, dar când funcționa firma a avut contracte cu cel puţin două societăţi administrate de Consiliul Judeţean Cluj. SC Ada Construct SRL  s-a ocupat de lucrările de proiectare la investiţia Global Plaza a societăţii SC CBC Development Design SRL în Parcul Tetarom 1, administrat de CJ Cluj. Firma lui Petran s-a ocupat și de documentațiile de urbanism pentru SC COPA ELECTRONIC SRL, firmă patronată de soţii Corina şi Sabin Păcurar, pentru construcția unei  “hale producţie componente electronice S+P+E” pe terenul de 6.300 mp din Parcul Industrial TETAROM. De asemenea, firma care l-a angajat pe consilierul judeţean Ioan Petran, SC Copa Electronic, face parte din “Componenţa Comitetului Judeţean de Planificare din cadrul Proiectului “Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Cluj pentru perioada 2014-2020”. Petran apare într-o monitorizare făcută în 2008 de Asociaţia Alianţa pentru o Românie Curată ca fiind incompatibil deoarece în acea perioadă Petran, avea două firme de construcţii şi proiectare în timp ce ocupa şi funcţia de şef al Inspecţiei Teritoriale în Construcţii Cluj. 

Articolul Ioan Petran, om de afaceri și profesor la Universitatea Tehnică Cluj, condamnat penal definitiv pentru mită apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Marius Bărbulescu, liderul sindical al școlii de poliție Septimiu Mureșan din Cluj Napoca, a fost trimis la psiholog de comisarul șef de poliție Sorin Borzan, unul dintre șefii unității de învățământ din Cluj Napoca. Bărbulescu spune că evaluarea lui psihologică face parte dintr-o serie de abuzuri pe care șefii școlii de poliție le fac împotriva lui pentru că a semnalat în spațiul public mai multe nereguli care au loc în cadrul școlii de poliție Septimiu Mureșan Cluj Napoca.

Marius Bărbulescu, liderul sindicatului de poliție Mihai Viteazu, a fost trimis la psiholog de către Sorin Borzan, unul dintre șefii Școlii de poliție Septimiu Mureșan Cluj Napoca. Omul spune că această evaluare ar face parte, de fapt, dintr-o serie de abuzuri pe care șefii le fac împotriva lui. Motivul constă în faptul că Bărbulescu a tras mai multe semnale de alarmă vizavi de neregulile care au loc în cadrul școlii de poliție clujene.

”Mi s-a confirmat încă o dată că motivul pentru care am fost testat psihologic îl reprezintă postările de pe pagina „Facebook” a Sindicatului Polițiștilor „Mihai Viteazul”. La 14, 30, m-am prezentat la întâlnirea programată, primind adresa Compartimentului Psihologic nr. 124821 din 05.11.2019, ocazie cu care am aflat, în sfârșit, cine este „voinicu” care și-a asumat trimiterea mea la psiholog, pe motiv că mă suspectează de…”comportament dezadaptativ”… Cine credeți că era?

Nimeni altul decât șeful meu nemijlocit, comisar de poliție Sorin – Călin Borzan, director adjunct al Școlii de Agenții de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj – Napoca si președinte totodată al Asociației Internaționale a Polițiștilor – Secția 4 Cluj.

Dacă mai punem la socoteală că acest veritabil „nemuritor”, înțepenit de 12 ani în funcția de director adjunct al Școlii de Agenții de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca nu a absolvit nicio școală de poliție a Ministerului Afacerilor Interne și a sărit „gardu” în Poliția română, având ca pregătire de bază Școala de Artilerie Antiaeriană și Radiolocație, avem imaginea clară a celui care mă vede ca pe un ciudat”, spune Marius Bărbulescu.

Sorin Borzan a refuzat să facă vreun comentariu despre cererea semnată de el care îl trimite pe sindicalist la psihologul școlii de poliție.

Purtătorul de cuvânt al Școlii de poliție Septimiu Mureșan Cluj Napoca spune că evaluarea face parte dintr-o procedură normală. ”Trimiterea domnului Bărbulescu la psiholog face parte dintr-o evaluare normală a personalului școlii. Mai ales pentru că el vine la noi prin intermediul unei detașări”, a declarat Popa Alice, ofițer relații publice în cadrul școlii clujene.

Contre cu șefii școlii de poliție

Însă, evaluarea psihologică cerută în privința lui Marius Bărbulescu a fost dispusă în urma mai multor ”atenționări” pe care sindicalistul le-a primit din partea conducerii școlii. Sindicalistul spune că este pus de șefi să prezinte zilnic un raport pe ore în care să arate ce anume a lucrat în timpul zilei anterioare.

În urma sesizărilor făcute de Bărbulescu, la începutul lunii iulie 2019 școala de poliție clujeană a fost verificată de un corp de control făcut de Direcția Control Intern din cadrul I.G.P.R. în urma căruia au fost constate „nereguli” și au fost dispuse „măsuri”.

”Nu știm ce „măsuri” a dispus conducerea I.G.P.R., dar cu siguranță acestea au avut efect fix… zero, atâta timp cât conducerea Școlii de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca, după plecarea „musafirilor”, s-a năpustit pur și simplu asupra mea, pentru a mă hărțui, umili și desconsidera pe linie profesională, doar pentru că am calitatea de lider sindical! Cum altfel am putea interpreta comportamentul despotic, măsurile aberante și dispozițiile de-a dreptul uluitoare, care ne amintesc de poveștile cu „milițieni”, din vremea comunismului, ale „doctorilor” Liviu – Gabriel Dumitru – director al Școlii de Agenții de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca, acuzat în mod public, de 3 ani, pentru „plagiat grosolan” al tezei de doctorat, și Sorin – Călin Borzan – director adjunct al Școlii de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca, supărat că nu i se plătește sporul de doctor în istorie, se judecă în prezent cu instituția pe care o conduce”, arată sindicalistul.

În principiu, sindicalistul este șicanat pentru că solicită calcularea drepturilor salariale ale lui și colegilor în baza legislației în vigoare. De asemenea, el atrage atenția asupra unei ”colaborări” între școala de poliție clujeană și o organizație a polițiștilor, Corpul Național al Polițiștilor (CNP). CNP ”recrutează” membri, plătitori de cotizație, din rândurile elevilor, chiar dacă statutul interzice acest lucru.

În CNP cu arcanul

În cadrul Ministerului Administrației și Internelor funcționează o organizație denumită Corpul Național al Polițiștilor (CNP) care, de ani de zile, se află în dispute cu celelalte grupări sindicale ale polițiștilor care îi contestă autoritatea.

Organizația a fost înființată în 2003 printr-un ordin de ministru emis de clujeanul Ioan Rus pe vremea când era șef la Ministerul de Interne.

La Cluj CNP are două filiale: una în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean care este condusă de fostul șef de la Rutieră, Cosmin Rus, și alta în cadrul Școlii de Poliție Septimiu Mureșan, condusă de Marian Adrian, șeful Biroului de Comunicare Publică și șef Birou Cabinet din cadrul școlii clujene. La nivel național, CNP este condus de Stancu Petre, însă șefia lui este contestată în instanță de un fost contracandidat la această funcție.

Problema sesizată constă în faptul că, încă de pe băncile școlii, viitorii polițiști sunt obligați să se înscrie în cadrul CNP după motto-ul ”ordinul se execută, nu se discută”.

Cu cât cotizează cei 300 de viitori polițiști care învață la Școala Septimiu Mureșan

Trebuie menționat că taxele pentru IPA (o altă organizație similară CNP) și CNP au fost achitate chiar în primele zile de la începerea cursurilor

-60 de lei taxă înscriere CNP și IPA

-5 LEI veselă înainte de practică.

– 5 LEI pe clasă abțibilduri pentru tragere.

– 8 LEI pentru distrugerile din cămin.

– 5 LEI pentru vesela de la cantină.

– 10 LEI pentru intrarea la evaluarea de modul și examenul final proba sportivă în Parcul „Iuliu Hațieganu”.

– peste 100 lei pentru tipărirea cursurilor.

Articolul Șefii școlii de poliție ”Septimiu Mureșan” Cluj Napoca îl trimit la psiholog pe liderul sindical pentru că dezvăluie abuzurile din instituție apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Curtea de Apel Cluj a decis ca Bogdan Gruiță, unul dintre foștii parteneri de afaceri ai lui George Coldea, vărul fostului adjunct SRI, să rămână cu condamnarea penală pentru evaziune fiscală emisă de Tribunalul Cluj. El a fost acuzat în cadrul unui rechizitoriu făcut de procurorul clujean Mihaela Sfiriac de o evaziune de aproape 11 milioane de lei. Potrivit unor surse din mediul de afaceri clujean, Gruiță se ocupă de ”lichidarea” firmelor prin care s-au tras ”tunuri” iar patronii vor să scape de ele. Pe parcursul procesului, Gruiță a cerut strămutarea procesului de la instanțele clujene pe motiv că Gazeta de Cluj a dezvăluit evaziunea din afacerile lui.

Judecătorii Iuliana Moldovan şi Viorel Virgil Andreieş au menținut pedeapsa de cinci ani de închisoare și plata unui prejudiciu de 3,2 milioane de lei dată lui Bogdan Gruiță, clujeanul care a fost partener de afaceri cu George Coldea, vărul fostului adjunct al SRI.

”Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Gruiță Bogdan Andrei şi partea civilă ANAF – A J a F P Cluj împotriva sentinţei penale nr. 286/15.10.2018 pronunţate de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 5855/117/2016. În temeiul art. 275 alin. 2 Cod de Procedură Penală, obligă pe inculpatul apelant şi pe partea civilă apelantă la plata sumei de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel. În temeiul art. 275 alin. 6 Cod de Procedură Penală, suma de 300 lei reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat va fi suportată din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă”, arată soluția pe scurt a instanței.

Anul trecut, Gruiță a fost condamnat de instanța de fond la o pedeapsă de 5 ani de închisoare și la plata sumei de 3.286.831 lei care reprezintă ”despăgubiri civile, reprezentând TVA în sumă de 1.911.039 lei şi impozit pe profit în sumă de 1.375.792 lei, precum şi a accesoriilor aferente acestei sume până la plata integrală”.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2011 – 2013, Bogdan Gruiță a înregistrat în contabilitatea firmei Impact Strategic Solution opt facturi fictive în valoare totală de 10.716.282 lei care, aparent, proveneau de la SC Dual Convex Place București.

Evaziunea fiscală a fost depistată de Garda Financiară Cluj în urma unor controale încrucișate la mai multe societăți comerciale cu care SC Impact Strategic solution, firma lui Gruiță, a avut încheiate contracte de prestări servicii.

La cererea inspectorilor ANAF, Gruiță a refuzat să pună la dispoziție documentele firmei.

În urma citațiilor primite, Gruiță a declarat că toate documentele companiei clujene au fost trimise prin poștă către off-shore-ul Dimery Corporation ca urmare a vânzării acțiunilor societății. Însă, potrivit buletinelor de expediție, actele au fost trimise după ce a avut loc primul control al fiscului. Off-shore-ul cipriot este condus de Michael Patrick Dwen și Martin Graham Samuels, doi cetățeni britanici, care sunt directori a zeci de off-shore-uri, multe dintre ele având legături de afaceri cu Rusia. În cazul Dimery Corporation, cei doi directori britanici l-au numit pe Gruiță reprezentantul Dimery în România

Fost partener de afaceri cu George Coldea, acum condamnat

Bogdan Gruiță este unul dintre foștii parteneri de afaceri de-ai lui George Coldea, vărul fostului adjunct SRI, Florian Coldea. Procurorii au deschis dosarul de cercetare pe numele lui Bogdan Gruiță tocmai din 2012, însă el a fost trimis în judecată abia după ce ”stabilitatea” fostului adjunct al SRI Florian Coldea a început să aibă de suferit.

Firma Impact Strategic Solution, care se ocupa de consultanță în afaceri, a fost înființată de George Coldea și Bogdan Gruiță în cote de 50% fiecare. În 2011, George Coldea a decis să âși lichideze majoritatea acțiunilor din această firmă. O parte a fost vândută către Bogdan Andrei Gruiță, iar un pachet mai mic a fost cesionat către SC Braton Consult SRL Cluj-Napoca, firmă controlată tot de Gruiță. Cei doi au revocat această hotărâre și au vândut toate acțiunile către compania off-shore DIMERY CORP., cu sediul în Republica Seychelles, orașul Victoria, Clădirea Oliver Maradan, la etajul 2.

Gazeta de Cluj a prezentat aspecte legate de implicarea vărului lui Coldea în afacerile medicale din România din primăvara anului trecut, iar în urma dezvăluirilor senatorul Valer Marian a făcut o interpelare care așteaptă și acum răspuns pentru că reprezentanții Ministerelor Justiției și Sănătății și-au pasat răspunsurile de la unii la alții, punând batista pe țambal.

În afacerile lui George Coldea este implicată și Lorina Sereș, soția fostului ministru al Economiei, Codruț Sereș, care a fost condamnat pentru acte de corupție în dosarul Hidroelectrica.  Firmele respective au încheiat sute de contracte cu instituțiile medicale bugetate din România.

George Coldea a avut legături cu două societăți care activează în domeniul medical: Medicare Technics și Eurorad Invest, companie aflată în insolvență. Eurorad este administrată de cetățeanul german DAUS HANS JURGEN, compania fiind deținută de de două firme, una din Malta, cealaltă din Ungaria (MEDITERRANEAN RADIOLOGICAL SUPPLIES LTD, acționar majoritar, și EURORAD 2002 KFT).

Vărul fostului adjunct SRI mai este acționar minoritar în cadrul firmei MEDICAL GAZPLUS SRL din București alături de compania Ginza Invest. Societatea din urmă este administrată de SERES LORINA IOANA, soția lui Codruț Sereș. Firma Ginza a devenit acționar majoritar după ce Coldea, care în 2014 deținea 90% din firmă, a vândut un pachet de acțiuni lui soției lui Sereș.

A vrut strămutarea procesului din instanțele clujene

Pe parcursul procesului, Gruiță a cerut strămutarea dosarului de la Cluj. Pe lângă articolele de presă invocate, acesta își motivează cererea prin faptul că fostul său de partener de afaceri este văr primar cu Florian Coldea ce este în prezent cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar la nivelul județului Cluj există o reticență ce vizează lămurirea aspectelor legate de societatea off-shore Dimery Corp din Seychelles, companie despre care s-a scris că are legătură cu familia Coldea.

Gruiță spune că fapta nu este prevăzută de legea penală

Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, Bogdan Gruiță, prin avocat, spune că fapta reținută în sarcina lui Gruiță nu este prevăzută de legea penală și nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege. În rechizitoriu și în sentința Tribunalului Cluj se arată că facturile au caracter fictiv, întrucât Dual Convex Place SRL era în procedura falimentului, nu avea angajați, era inactivă și nici nu recunoaște acele operațiuni. Tot în rechizitoriu se arată că există un prejudiciu aferent infracțiunii de evaziune rezultat din înregistrarea în contabilitatea Impact Strategic SRL a unor cheltuieli presupus fictive aferente facturilor de la Dual Convex Place SRL.

”Precizăm că mecanismul descris în actul de sesizare și însușit în sentința apelată nu este susceptibilă să conducă la evazionarea bugetului de stat și cauzarea unui prejudiciu întrucât, în concret, Impact Strategic Solution SRL a jucat un rol de intermediar, a livrat în mod real servicii către beneficiarii finali, servicii pe care le-a achiziționat de la subcontractori, respectiv Dual Convex Place SRL, înregistrând astfel în mod real cheltuieli în contabilitate, fără a-și diminua în mod fictiv baza impozabilă”, se arată în motivele de apel.

Articolul Clujeanul Bogdan Gruiță, fostul partener de afaceri al lui Coldea, rămâne condamnat definitiv pentru evaziune fiscală apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Firma clujeană Electrogrup, controlată de frații Simion și Teofil Mureșan, și societatea Rasirom, care aparține de Serviciul Român de Informații (SRI) figurează printre asocierile care licitează pentru construcția proiectului de gazoduct Tuzla – Oprișor. Acționarii Electrogrup au făcut afaceri cu Alin Ardelean, fiul fostului șef al DGIPI, Virgil Ardelean, și cu Rareș Criste, unul dintre ”băieții deștepți” din energie din Cluj.

Procedura pentru depunerea ofertelor pentru construcția proiectului de gazoduct Tuzla Oprișor s-a încheiat. Una dintre oferte a fost depusă de un concern turc despre care presa a relatat că ar avea legături cu Președintele Turciei, recep Tayyip Erdogan. Printre subcontractanții companiei Kalyon Group,figurează SC Electrogrup, firma deținută de clujenii Simion și Teofil Mureșan, alături de Marian Pantazescu. Cel din urmă ocupă acum funcția de președinte al consiliului de administrație al Electrogrup și a fost membru în consiliul de administraţie a companiei Poşta Română şi fost director tehnic adjunct al Vodafone România (2004-2008).

Cea de-a doua ofertă este a companiei spaniole Elecnor SA, în cadrul căreia printre subcontractanți se numără firma franceză Horizontal Drilling International, Elcas Prodimpex SRL, Brexxon DDS, IAT Engineering&Design, Petroconst și Adrem Engineering.

De remarcat la aceste două oferte este că, în ambele cazuri, printre subcontractanți se numără firma Rasirom, una dintre companiile controlate de SRI. Rasirom este o regie autonomă care are ca activitate principală producția de sisteme de supraveghere pentru instituțiile de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale.

Participarea Rasirom la această licitație vine în următorul context: proiectul Tuzla Oprișor este gestionat de compania de stat Transgaz, care se ocupă de transportul gazelor pe teritoriul României. Fostul director al Rasirom, Aurelian Țolescu și soția lui, Gianina, lucrează de anul trecut exact la compania contractoare, adică la Transgaz.

De asemenea, Țolescu a fost și șeful Institutului pentru Tehnologii Avansate, o altă ”falangă” a SRI.

Valoarea licitaţiei pentru acest proiect este între 1,362 şi 1.567 miliarde lei, adică echivalentul a circa 287 – 330 milioane euro. Conducta Tuzla-Podişor face parte dintr-un proiect mai mare care vizează dezvoltarea capacităţilor de transport care să permită livrarea gazului natural pe piaţă de pe noile câmpuri off-shore din Marea Neagră, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz pentru consumatorii din România şi extinderea reţelei de transport către pieţele din Europa Centrală prin interconectarea cu BRUA şi permiterea accesului la viitoarele proiecte majore de infrastructură de gaze, cum ar fi TAP, precum şi hub-uri de gaze în Europa Centrală. 

De menţionat că Transgaz a solicitat un împrumut de la BERD pentru a finanţa construcţia conductei.

Clubul ”băieților deștepți” din energie

Frații Teofil și Simion Mureșan sunt implicați, cu preponderență, în afacerile cu energie electrică. Ei au cumpărat de la omul de afaceri Rareș Criste firma Ten Transilvania Energy, acum radiată de la Registrul Comerțului.

Cei doi au reuşit performanţa ca, prin Ten Transilvania Energy să fi cumpărat energie electrică de la  SC Beny Alex (societate din Satu Mare, cunoscută prin faptul că aparţine lui Vasile Ţânţaş şi Ioan Oltean şi că a beneficiat de posibilitatea de a cumpăra energie electrică la un preţ mult prea mic de la statul român), SC Green Energy (firmă din Piatra Neamţ, controlată de Gheorghe “Pinalti” Ştefan) şi Gevco SRL (controlată acum de Marinescu Gabriel). Energia cumpărată a fost revândută la preţuri mult mai mari.

De asemenea, prin intermediul Nova Power Gas SRL, frații Mureșan au câștigat de la compania de apă Aquatim din Oradea un contract de 8 milioane de lei, fără TVA, în situația în care valoarea estimată era de 24.000.000 de lei, fără TVA.

Inițial, societatea a fost controlată de Alin Ardelean, fiul fostului șef DGIPI Virgil Ardelean, și de Rareș Criste și a schimbat două denumiri. Până în 2007 firma a fost cunoscută sub numele de AMGAZ FURNIZARE SRL și, ulterior, până în 2010 a funcționat sub denumirea de TEN GAZ SRL

O altă afacere a patronilor de la Electrogrup este Direct One. Frații Teofil și Simion Mureșan au cumpărat aproximativ 1.000 de km de rețea de fibră optică din București prin intermediul căruia se realizează transferul de date. Până acum, compania Direct One, deținută de frații Mureșan, administra o rețea de aproximativ 5.000 de km de fibră optică. Prețul tranzacției a fost de aproximativ 30 de milioane de euro iar contractul a fost intermediat de KPMG, din partea fraților Mureșan și de firma de avocatură Leaua și Asociații, din partea grupului Uti, care a vândut. SC Direct One SA este o companie deținută de  MURESAN TEOFIL OVIDIU, MURESAN SIMION ADRIAN, PANTAZESCU MARIAN și DOBRESCU MIHAI.

Acuzați că au secat albii

În 2014, site-ul energyreport.ro scria cum ”câţiva dintre primii 10 cei mai bogaţi oameni de afaceri din Cluj sunt asociaţi într-o firmă prin care se pregătesc să facă o nouă amenajare hidroenergetică, de data aceasta pe  Crişul Negru, în Bihor, unde au deja o microhidrocentrală. Acelaşi grup de afacerişti, numiţi uneori în presă “băieţii deştepţi” din Cluj, deţin şi alte microhidrocentrale în Bihor şi în Sibiu.

Oamenii de afaceri sunt Claudiu Sugar, Simion şi Teofil Mureşan, Sorin Ghiţe şi Alexandru Meciu. Aceştia au mai fost asociaţi şi în alte afaceri, printre care şi una tot pe energie, respectiv în firma SC Alesis, prin care au construit o microhidrocentrală într-o zonă protejată ecologic, mai precis Bistra-Pădurea Neagră-Budoi, tot din Bihor. Acolo au reuşit să capteze apa cu atâta putere încât… au secat albia naturală a râului. Astfel s-au ales cu amenzi, după un control al Gărzii de Mediu.

Și rușii licitează la proiectul gazoductului

A treia ofertă aparține companiei Feroterra SRL din Mediaș, înființată în 2017 și controlată de omul de afaceri Ioan Baciu, care nu și-a luat nici un subcontractant.

Ultima ofertă a fost depusă de către asocierea dintre TMK Artrom Slatina și compania rusă ZNGS – Prometey. TMK Artrom este la rândul său controlată indirect de către miliardarul rus Dmitri Pumpianski. Compania mamă a Artrom, PAO TMK, este terț susținător, iar subcontractori sunt firmele românești Rapid Complex, Petrostar, Tiab, Elcas Prodimpex, Inspet, Habau PPS și Roconsult Tech, precum și firma din Belarus Beltruboprovodstroy.

Articolul Societatea Electrogrup din Cluj Napoca și o firmă a SRI licitează pentru extracția gazelor din Marea Neagră apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru proiectul metroului din Cluj Napoca a fost contestată. Metroul SA, societatea care a formulat contestația, atrage atenția asupra faptului că oferta depusă a fost mai mică decât cea a consorțiului care a câștigat contractul de 30 de milioane de lei, fără TVA. De asemenea, cei de la Metroul SA spun că, de fapt, oferta consorțiul câștigător ar fi trebuit respinsă din start deoarece din el face parte și societatea care a realizat caietul de sarcini al licitației.

Potrivit contestației depuse, cei de la Metroul SA atrag atenția asupra faptului că au avut o ofertă mai mică decât cea care a fost declarată câștigătoare.

”Vă rugăm să observați că în speța de față valoarea ofertei declarate câștigătoare este de 30.186.000 lei. Valoarea ofertei subscrisei este de 29.385.182,92 lei. Prin urmare, autoritatea contractantă va plăti în plus, pentru executarea contractului de achiziție publică, suma de 800.817,08 lei, în condițiile în care, motivele pentru care oferta subscrisei a fost depunctată sunt artificiale și nu sunt susținute de niciun argument pertinent”, arată contestația depusă de Metroul SA.

De asemenea, reprezentanții firmei contestatoare atrag atenția asupra unui fapt pe care Gazeta de Cluj îl prezenta în urmă cu două săptămâni. Anume că firma Metrans Egineering SRL, care a primit prin atribuire directă contractul de pentru realizarea caietului de sarcini al licitației contestate, se numără printre firmele care fac parte din consorțiul câștigător. Acest fapt ar fi trebuit, în opinia contestatorilor, să ducă la eliminarea din cadrul licitației a consorțiului respectiv de firme. 

Societatea Metrans Egineering SRL a fost înființată la jumătatea anului trecut și este administrată de DUMITRU RADU GABRIEL, care are și 40% din acțiuni, alături de TRICA MADALINA STEFANIA, VLASCEANU MARIUS și POPA SEVER LIVIU, care au câte 20% din pachetul de acțiuni.

La scurt timp după ce a fost înființată, societatea a primit, prin atribuire directă, adică fără licitație, contractul pentru realizarea caietului de sarcini pentru licitația contestată de SC Metroul SA.

Dumitru Radu Gabriel a fost manager de proiecte tocmai la societatea Metroul SA, o ”căpușă” a companiei de stat Metrorex, care administrează metroul din București. Spre sfârșitul anului trecut el a organizat o ”vizită de lucru” în cadrul căreia Gheorghe Șurubaru (city-managerul municipiului Cluj Napoca), Virgil Poruțiu, director tehnic și Liana Henț, șef serviciu investiții, la Primăria Cluj Napoca, au fost plimbați prin subteranele metroului bucureștean, pentru a vedea cum funcționează trenul subteran. Această vizită a durat o zi și a costat 2.160 lei, fără diurnă, din banii Primăriei Cluj Napoca.

Concret, firma Metrans ENGINEERING SRL a oferit administrației clujene ”consultanță pentru elaborarea sau asistență la elaborarea de documentații de atribuire inclusiv caiete de sarcini cu termeni de referință, pentru selectarea unor servicii de proiectare și consultanță tehnică de întocmire a documentațiilor tehnico-economice faza SPF studiu de prefezabilitate sau SF studiu de fezabilitate, pentru obiectivul de investiții CONSTRUIRE METROU ÎN MUN. CLUJ-NAPOCA. Serviciile includ și asistență de specialitate pe timpul evaluării ofertelor tehnico-economice, până la desemnarea câștigătorului”, arată descrierea achiziției directe.

O ”căpușă” subterană

În cadrul firmei Metroul SA, unul dintre factorii decidenți este Gheorghe Udriște, fost parlamentar PNL și PDL. Potrivit unui raport al Corpului de Control al Primului Ministru, realizat în urmă cu câțiva ani, contractul dintre Metrorex si Metroul SA prevede ca instituția privată să ofere servicii de consultanță și asistență tehnică în absolut toate contractele încheiate de compania de stat. Conform contractului semnat în urmă cu câțiva ani, Metrorex trebuie să apeleze la serviciile Metroul SA dacă pune becuri în stațiile de metrou, dacă amplasează bănci pentru călători, etc. Pentru asemenea operațiuni, Metroul SA efectuează măsurători, întocmește planuri, trimite specialiști care elaborează strategii, iar la final prezintă companiei Metrorex suma care trebuie plătită pentru consultanță. Spre exemplu, pentru consultanța oferită în cazul Magistralei 5 – Drumul Taberei, SC Metroul SA, în asociere cu Systra SA, a încasat aproape 45 de milioane de lei.

”În perioada 2005-2012, Metrorex a încheiat 9 contracte de prestări servicii cu S.C. Metroul S.A. și cu diverse asocieri fără personalitate juridică din care această societate comercială a făcut parte, a căror valoare totală este de 585,6 milioane lei, din care Metrorex S.A. a efectuat deja plăți în sumă totală de 186,8 milioane lei. Astfel, în perioada 2007-2009, Metrorex a încheiat 3 contracte cu S.C. Metroul S.A., în valoare cumulată de 245,7 milioane lei pentru servicii de consultanță și asistentă tehnică, iar în intervalul 2009 – 2011 a încheiat încă 6 contracte similare în valoare cumulată de 339,8 milioane lei.”, se arată în raport.

Proiectul trenului metropolitan

Municipalitatea clujeană își dorește ca proiectului trenului metropolitan să fie dezvoltat pe o infrastructură actuală. Oficialii administrației locale au propus implementarea unui sistem de transport rapid – tren metropolitan care va acoperi întregul coridor feroviar cuprins între halta Nădășel și stația Bonțida, pe o lungime de aproximativ 43 km.

Se vor păstra punctele de oprire actuale și vor fi propuse adăugarea unor noi puncte de oprire în zonele:

– Baciu, Tetarom I (str. Tăietura Turcului), pod IRA (str. Aurel Vlaicu) 

– relocarea punctului de oprire  Cluj-Napoca Est mai aproape de aeroport.

Se vor analiza, pentru fiecare punct de oprire, facilitățile disponibile pentru călători: bănci, zone de așteptare protejate de intemperii, coșuri de gunoi, toalete, puncte de procurare de bilete (automate / case) etc. Pentru fiecare punct de oprire se va analiza disponibilitatea parcărilor de mici dimensiuni (Park & Ride).

Cine sunt membrii comisiei de licitației

Persoanele cu funcție de decizie din cadrul acestei licitații organizate de Primăria Cluj Napoca sunt

VIRGIL PORUȚIU, RAMONA GABOR, IOAN BOGDAN, LIANA HENT, MARIA OPRIȘ, DANIEL POP, DOBOȘ NICOLAE.

Președinte și membri de rezerva: GHEORGHE ȘURUBARU, LUCIA LUPEA, CARMEN RUSU, ANDREEA MURESAN, DEZMIREAN SORIN, STEFANIA MADARAS.

Contractul de 30 de milioane de lei a fost contestat

Primăria Cluj Napoca a desemnat câștigătorul licitației pentru studiile de fezabilitate necesare demarării proiectului de construcție a unei linii de metrou în subteranul municipiului. Potrivit anunțului oficial făcut de administrația locală asocierea SWS ENGINEERING SPA-SYSTRA-METRANS ENGINEERING SRL a câștigat contractul „Servicii de elaborare Studii de Pre-Fezabilitate,  Fezabilitate, impact asupra mediului şi evaluarea strategică adecvată pentru obiectivul de investiţii „Tren Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida”- etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea și studiile conexe viitoarelor obiective de investiții” cu o ofertă de 30.186.000 de lei, fără TVA.

Articolul Emil Boc are o problemă de 30 de milioane de lei. Licitația pentru metroul din Cluj Napoca a fost contestată de o firma administrată de un fost deputat liberal apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul șef al SPP, Dumitru Iliescu, îl întreabă pe Klaus Werner Iohannis dacă e adevărat că i-a promis lui Viktor Orban o cotă semnificativă din gazele din Marea Negră.

”O INTREBARI PE ZI…
SAU MAI MULTE

Este adevarat ca Excelenta-Voastra, Herr Iohannis, la sugestia sefilor din Vest, i-ati promis lui Viktor Orban, Premierul Ungariei, ca ii cedati o cota semnificativa din gazele din Marea Neagra, cand va incepe extractia lor? Folositi acest prilej pentru a da satisfactie celor care va pastoresc, dar si pentru realizarea unor interese meschine, personale, seful Executivului de la Budapesta, promitandu-va in schimb ca veti fi sprijinit de etnicii maghiari in turul al doilea al alegerilor prezidentiale din aceasta luna? Nu mie trebuie sa imi raspundeti! Eu cunosc deja realitatea! Dati raspunsul milioanelor de romani carora peste cateva zile le cereti votul pentru a ramane cocotat pe SITZ-ul (jiltul) de la Cotroceni!!!”, scrie pe Facebook, generalul Iliescu.

Articolul Generalul Iliescu: ”Este adevărat că Excelența-Voastră, Herr Iohannis, la sugestia șefilor din Vest, i-ați promis lui Viktor Orban că îi cedați gazele din Marea Neagra? apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Editorial scris de Mirel Curea în evz.ro

„Ce ai, băi Mirele, cu Coldea?”, este întrebarea-avertisment pe care mi-o adresează amical-curios-nevinovat din ce în mai mulți trimiși de-ai fostului șef operativ al SRI.

Ultimul dintre emisari săi m-a abordat la redacție marți, în jurul prânzului. Cum nu dau explicații unor agarici de-ai securistului, explic public ce am, dacă încă nu este clar ce poate avea un jurnalist neagățat de nimeni, cu un personaj care are o conștiință mai neagră decât bentițele de doliu de la reverele multor familii de români. Așadar, să vedem, ce am!

A rămas în urmă etapa în care publicul vedea cu stupefacție cum crește valul de achitări pronunțate de instanțe în dosarele DNA. Cei care au ținut socoteala acestor achitări au pierdut de multă vreme șirul. Locul aritmeticii a fost luat de întrebarea „cum a fost posibil?”. Aceste nenumărate achitări au avut drept numitor comun și vor avea în continuare dosarul fabricat, trucat, lipsit de orice probă validă. Presa civilă a demonstrat de nenumărate ori algoritmul în baza căruia cei din calea Statului Paralel și a călăilor din slujba sa, fostul șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea și fostul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Totul începea cu un denunț! El era obținut fie de un procuror DNA, de la cineva aflat deja în anchetă, în schimbul reducerii pedepsei, fie de un ofițer SRI, de la un condamnat aflat deja în penitenciar, în schimbul îmbunătățirii regimului de detenție. Pasul următor era arestarea țintei Binomului SRI-DNA, în baza denunțului smuls. Pentru cine nu știe, fix le fel se efectuau arestările în regimurile lui Stalin și Hitler, în vremea instaurării de către sovietici a demenței comuniste în România și țările Europei de Est și, în general, oriunde în lume, acolo unde bolnavii au scăpat din saloanele ospiciilor și au ocupat birourile doctorilor și ale conducerii spitalelor. După acest al doilea pas, urma practic măcelărirea nefericitului aflat în calea planurilor politice și financiare ale Sistemului Paralel de Putere, care debuta cu arestarea. Una cât mai umilitoare, transmisă de televiziuni în direct și trâmbițată cu date „pe surse” de jurnaliștii deontologi, adică de sifoanele SRI și DNA.

Notele și interceptările SRI începeau să umple coperțile dosarului. Primele, fără niciun suport probatoriu, întocmite după tipicul clasic al securiștilor, în baza metodei „prin mijloace specifice s-a stabilit că”, „se spune că”, „este cunoscut că”. Interceptările intrau și ele în dosar, invariabil trucate, tăiate și lipite convenabil, sau pur și simplu rescrise total diferit față de ceea ce se auzea pe suport, astfel încât să pară că probează vinovăția celui vânat. Nu, nu apăreau diferențe față de spusele reale din vreo eroare omenească, pentru că se greșea vreo literă, ci erau înlocuite cuvinte, sintagme și chiar propoziții întregi. Un singur exemplu: în Dosarul „Paltin Sturdza” cuvântul „fază” a fost înlocuit cu „mită”! Este doar un exemplu din mii de asemenea falsificări. În scurt timp, unul determinat doar de durata presiunilor pe care procurorii DNA le făceau pentru a-l transforma pe cel anchetat, la rândul său, în denunțător al altor români cărora le venea rândul să fie eliminați, notele SRI erau transformate în rechizitoriu, iar dosarul pleca la instanță. Lovitura finală era dată de judecători captivi combinației Coldea-Kovesi, fie colaboratori ai serviciilor, fie șantajați cu date din dosarele SIPA, fie ambele, aleși cu grijă în trageri la sorți aranjate, botezate „aleatorii”. Aceștia nu mai aveau de făcut altceva decât să pronunțe pedepsele cu privare de libertate.

De la un punct încolo, acela în care Curtea Constituțională a scos SRI din dosarele penale și acela în care generalul Coldea a fost înlăturat prin demiterea din șefia operativă a SRI și trecerea în rezervă, au început să curgă achitările. Judecătorii care erau doar șantajați și amenințați au prins curaj și au deschis ochii asupra falsurilor criminale  din dosare și, așa cum spuneam, achitările au început să curgă. Numărătoarea celor nevinovați și achitați, dar cu viețile distruse, pare una care nu se mai termină. Este o realitate care a devenit una banală. Dramele îndurate de mulțimea de nefericiți distruși de bestialitatea celor doi componenți ai Combinației Criminale Coldea-Koveși scriu un capitol de istorie cutremurător, căruia i se adaugă noi file zi de zi.

Ca și cum nu ar fi de ajuns, o altă realitate crâncenă își face loc în memoria noastră. Una care va păta istoria la fel cum au pătat-o toate crimele comise la adăpostul instituțiilor menite să-l apere pe om. Șirul achitărilor de care vorbeam mai sus a început să conțină numele unor oameni care nu se mai pot bucura, pentru că și-au găsit dreptatea veșnică, în timp ce se odihnesc la umbra propriilor cruci, în cimitire. Zilele le-au fost scurtate de nedreptatea, chinul și batjocura la care au fost supuși, s-au dus la întâlnirea cu Creatorul din plin coșmar, și-au dat sufletul fără să înțeleagă care le-a fost rostul și menirea pe această lume și fără să aibă șansa împăcării date de sentimentul vieții și datoriei împlinite. Despre ce a rămas pe urma lor, despre ce o fi în sufletul copiilor, soțiilor,  părinților și prietenilor lor, nu cred că are rost să mai vorbesc, pentru că mi-ar fi imposibil să-mi controlez limbajul și nu m-aș putea abține de la rostit blesteme.

Cazurile în care omului de afaceri Dan Grigore Adamescu și judecătorului Stan Mustață, aruncați în dosul gratiilor pentru că încurcau și asasinați prin lăsarea fără asistență medicală, primul în ianuarie 2017, al doilea în vara lui 2018, nu au făcut altceva decât să deschidă o serie neagră. Lor le-au urmat alte cazuri tragice, semnalate și analizate pe îndelete de jurnalistul George Tărâță, de la Lumea Justiției, unul dintre puținii tineri ziariști care mai risipește din pesimismul în privința viitorului presei. George a scris pe larg despre cele două decese din dosarele fabricate de structura condusa ani de zile de procurorul orădean Ciprian Man, arătând în esență că: „Acuzat de abuz în serviciu și obținerea unui folos necuvenit pentru altul, inspectorul vamal Ion Piloiu nu a mai apucat nici măcar sentința de la fond. Defilat în cătușe pentru luare de mita și spălare de bani, Dorel Parcas, fost director executiv adjunct al Finanțelor Bihor, a murit în plin proces cu DNA.”

Mai apoi, același jurnalist a făcut un bilanț al morților de pe răbojul cuplului criminal Coldea-Kovesi, atunci când a publicat o „listă cu inculpații care au intrat în malaxorul DNA și nu au mai scăpat cu viață”: „Doar în opt dosare din ultimii doi ani, 12 oameni s-au stins din viață înainte ca instanțele să pronunțe deciziile definitive. Lista rămâne deschisă. În paralel, numeroși inculpați hărțuiți de DNA cu anii și apoi achitați au ajuns sa sufere de boli grave. Alții au trebuit să-și îngroape părinții înainte să fie declarați nevinovați.”

Câteva luni mai târziu, zilele trecute, o nouă știre despre nenorocirile DNA, una bună la o primă vedere, o nouă achitare a unui întreg lot de prigoniți din dosarul „Deputatul PSD Mircea Drăghici și fostul șef al CJ Argeș Constantin Nicolescu”, pe motive cum nu se poate mai clare: „Conduita ilicită imputată nu este susținută de probatorii apte a dovedi cele imputate la nivel de certitudine, organul de cercetare penală concentrându-și eforturile către interceptările convorbirilor care, și valide de ar fi, nu sunt suficiente”.

Minunat! Dar asta doar pentru achitații care se mai pot bucura, pentru că trei dintre cei hăituiți de sinistrul cuplu Coldea-Kovesi n-o mai pot face, nu mai sunt lângă cei dragi lor, au fost conduși pe ultimul drum și au compărut deja în fața Judecătorului Suprem.

Dacă până acum am pierdut numărătoarea nevinovaților care au scăpat doar cu viețile amputate, pentru că sunt prea mulți, măcar pe a celor duși dintre noi fără șansa de a-și mai vedea obrazul spălat să nu o pierdem. Până acum, 15 morți! Drept pentru care, o soluție de meritată neuitare ar fi ca fostul șef operativ al SRI, Florian Coldea, împreună cu fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, ajutați de acoliții lor cu care au transformat țara într-un poligon de trageri cu ținte vii, să pună mână care pe lopeți, care pe târnăcoape și, în aceleași aplauzele cu care deontologii își manifestau entuziasmul atunci când executau oameni, să sape în curtea DNA o groapă largă și adâncă, în care să fie depuse spre odihnă veșnică, cu un monument la cap, toate victimele lor.

Este destul de clar acum ce am cu generalul Coldea și o să am în continuare? Sute de vieți distruse, sute de familii făcute praf și pulbere plus, și mai tragic, doar până acum, 15 morți care nu au mai apucat să-și strige nevinovăția și să se bucure de spălarea numelui lor. Asta am: 15 morți!

Articolul Morții din Lista Coldea-Kovesi ar merita un monument în curtea DNA apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La data de 14.11.2019, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj au dispus reținerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpaților T.G. și M.I.S., pentru săvârşirea de infracțiuni de trafic de droguri de risc și de mare risc.

În cauză s-a reținut faptul că, la data de 14.11.2019, inculpații T.G. și M.I.S. au fost surprinși în flagrant pe raza municipiului Cluj – Napoca, în timp ce încercau să comercializeze o cantitate de 878 grame de cannabis și 13,8 grame de MDMA.

De asemenea, asupra acestora a fost depistat un cântar electronic cu urme de substanță pulverulentă, un caiet pe care inculpații țineau evidența drogurilor vândute, precum și suma de 9800 lei.
La data de 14.11.2019, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj împreună cu ofițerii de poliție judiciară din cadrul BCCO Cluj – Napoca au efectuat un număr de 2 percheziții domiciliare pe raza municipiului Cluj – Napoca, cu ocazia cărora au fost identificate și ridicate alte 74 grame de cannabis, 10,8 grame amfetamina, 3 grame ciuperci halucinogene, 3 laptopuri, o unitate centrala, 4 telefoane mobile și suma de 14.000 lei.

La aceeași dată, magistrații Tribunalului Cluj au dispus arestarea preventivă a celor doi inculpați, pentru o perioadă de 30 de zile.
Acțiunea a fost efectuată cu sprijinul lucrătorilor din cadrul Poliției municipiului Cluj – Napoca, precum și a jandarmilor din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi.

Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.

Articolul Traficanți de droguri, prinși în flagrant de DIICOT Cluj. Bărbații încercau să vândă aproape 1 kg de cannabis și pastile de MDMA apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Premierul Ludovic Orban l-a numit vineri în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) pe Nicolae Turdean, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial. Nicolae Turdean a fost director al companiei de stat CupruMin și este considerat un apropiat al lui Remus Vulpescu. 

Tudean a dat în 2017 pentru 2 ani unei firme chinezești toată producția de concentrat de cupru a țării.

Firma aparține lui Wang Yan. Despre acesta a făcut dezvăluiri Cătălin Tolontan. Chinezul a condus celebra rețea de prostituție Shanghai.

AVENTURILE LUI WANG YAN ÎN ROMÂNIA (SURSA: TOLO.RO)

1999 Chinezul Wang Yan primește cetățenia română sub numele de Alexandru Ioan.
Hotărârea de Guvern nr. 360 / 6 iunie 1999

2005 Alexandru Ioan, zis și ”Senatorul” Wang Yan, apare alături de chinezul Mihai în dosarul DIICOT de prostituție cu minore și trafic transfrontalier. Conform martorilor și inculpaților din caz, Wang Yan comite acte de șantaj, violență și extorcare, în complicitate cu ofițeri români corupți!
Dosar nr.719/D/P/2005

2007 Ambasada Chinei intervine printr-o scrisoare către Înalta Curte în favoarea cetățeanului său Mihai. Mihai era secretar general, iar Wang Yan era președinte al Camerei de Comerț și Industrie Chino-Române.
Adresa 07341 din 10 iulie 2017, aflată la Dosarul ”Shanghai”

2009 DIICOT închide cazul disjuns, fără ca Wang Yan sau ofițerii români corupți din dosar să fie trimiși în instanță. Statul recunoaște că ”procurorii au clasat cazul fără să administreze alte probe în vederea stabilirii cu exactitate a situației de fapt”.
Comunicatul Parchetului General, 1 februarie 2018

LA UN AN DUPĂ CE EMIL BOC ÎI INAUGUREAZĂ AFACEREA, WANG ESTE DECLARAT ”PERICOL PENTRU SECURITATEA NAȚIONALĂ”

Wang Yan (stânga) și Emil Boc în 2011, la deschiderea China Town din Afumați. În dreapta, în spate se vede ambasadorul Chinei, Liu Zengwen 

2011 Ambasadorul Chinei la București, Liu Zengwen, și prim-ministrul României, Emil Boc, inaugurează afacerea condusă de Wang Yan, Mihai și de alți mafioți la ”China Town”, în Afumați.
Agenda publică a premierului României, 19 iulie 2011

2012 SRI solicită retragerea cetățeniei lui Alexandru Ioan (Wang Yan) pentru că ”a săvârșit fapte care pun în pericol siguranța națională”.
Dosarul de retragere a cetățeniei române nr 275/R/2012

2013 Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie dispune retragerea cetățeniei. ANC motivează prin art. 3, literele f) și l) din Legea Siguranței Naționale, ceea ce înseamnă că Alexandru Ioan a făcut parte din organizații care s-au ocupat fie cu ”subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țarii ”, fie cu ”acte de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale”.
Ordinul președintelui ANC 365/P/ 5 iunie 2013

2014 Wang Yan face contestație la Tribunalul București. Pierde cererea de suspendare a retragerii cetățeniei, mai face o contestație, dar, brusc, renunță!
Hotărârea nr. 4185/ 17 septembrie 2013 a Tribunalului București

SE ÎNTOARCE FIIND CETĂȚEAN CHINEZ ȘI REPREZENTANT AL MERLION RESOURCES

2017 ”Senatorul” Wang reapare în România, de data asta în calitate de cetățean chinez, și locuiește actualmente în București. Participă la licitația organizată de societatea strategică Cupru Min. Procedura contestată de restul participanților este câștigată de Merlion Resources, un trader din Hong Kong al cărui reprezentant este Wang Yan!
Contract Cupru Min – Merlion, 10 octombrie 2017

2018 După ce DIICOT pasează cazul licitației câștigate de Wang Yan la Cupru Min, ”nu a reieșit săvârșirea vreunei infracțiuni de competența DIICOT”, plângerea ajunge în 2018 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia.
Adresă DIICOT 3095-VIII-I/2017

2018 Declarat de statul român ”pericol de siguranță națională”, Wang Yan semnează în numele firmei care cumpără și exportă azi de la Cupru Min întreaga producție de concentrat de cupru a României.
Contract Cupru Min – Merlion.

Sursa: flux24.ro

Articolul Omul care a dat toată producția de concentrat de cupru a României unui mafiot chinez a fost pus șeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un angajat al Primăriei Florești, Marius Manu, fost funcționar în cadrul Compartimentului de Achiziții s-a trezit implicat într-un dosar penal, acesta fiind acuzat că ar fi favorizat firma Cridov SRL, administrată de Cristian Mureșan, să câștige o licitație în Florești. Numai că, având în vedere că angajatul primăriei putea achiziționa direct lucrări, în baza unei ordonanțe de urgență, practic firma Cridov nu avea cum să fie favorizată.

În luna februarie a anului 2014, în ședința Consiliului Local Florești s-a aprobat proiectul privind delegarea atribuțiilor de transport pentru Compania de Transport Public. Autobuzele CTP urmau să circule în Florești din 1 martie, situația venind ca urmare a faptului că firmei Fany i s-a retras licența de transport pe zona metropolitană în urma unui proces pierdut în instanță. Prin urmare, din momentul în care a fost aprobată extinderea liniilor CTP în comuna Florești, a fost necesar în regim de urgență înființarea de stații de autobuz pentru călători.

Așadar, Marius Manu, ce la acea vreme avea calitatea de angajat al Primăriei Florești în cadrul biroului de achiziții publice și investitii a trimis la trei firme de construcții adrese în vederea întocmirii unei oferte avizate. Adresele au fost trimise în contextul în care Marius Manu nu dispunea de mijloacele necesare pentru a calcula valoarea exactă sau estimativă a lucrării. Ulterior, cele trei firme au depus oferte de preț, iar lucrările au fost încredințate direct firmei Cridov SRL, deoarece s-a ținut cont de valoarea cea mai scăzută. Prin urmare, a fost încheiat contractul de execuție, ținând seama de OUG nr. 34/2006, potrivit căreiaautoritatea contractantă poate achiziționa direct lucrări dacă valoarea estimată a acestora pentru un an bugetar nu depășește 100.000 euro fără TVA. Mai mult, ordonanța de urgență respectivă spune că nu vor fi solicitate autorității contractante alte documente decât cele prevăzute de legislația în domeniul achizițiilor publice, respectiv factura sau contractul.

Cu toate că ordonanța de urgență respectivă arată că, cumpărarea directă nu este o procedură de atribuire, prin urmare Primăria Florești putea să achiziționeze direct lucrări, astfel că firma Cridov nu avea cum să fie favorizată, procurorii spun că ”activitățile desfășurate de Marius Manu au urmărit doar crearea unei aparențe de respectare a legii și de asigurare a cheltuirii eficiente a fondurilor publice, așa cum obligau dispozițiile OUG nr. 34. 34/2006 privind achizițiile publice, în vigoare la acea dată” și că ”încheierea contractului a fost rezultatul unei proceduri de achiziție frauduloase prin care s-a urmărit atribuirea lucrării către Cridov SRL”.

Mai mult, Marius Man și Cristian Mureșan sunt acuzați pentru „săvârșirea faptelor de ”participație improprie, sub forma complicității, la abuz în serviciu, constând în aceea că s-a încheiat în mod nelegal un contract de lucrări în data de 04.03.2014 la o valoare de 532.976 lei (valoarea totală a sumei plătite în executarea contractului)”.

Mai mult, anchetatorii de la Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca spun că ”problema de fond a încheierii și executării contractului de lucrări menționate anterior este reprezentată de supraestimarea valorii lucrărilor, pe fondul neîndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu de către inculpatul Marius Manu, întrucât suma plătită de Comuna Florești a fost mai mare cu 135.535 lei (aproximativ 30.000 de euro decât cea care ar fi trebui plătită în mod normal”.

Practic, procurorul impută un prejudiciu, cu toate că singurul prejudiciu găsit de Curtea de Conturi a fost în valoare de 22.788, prejudiciu achitat ulterior de către Cridov. Concret, într-un control la Primăria Florești în anul 2015 inspectorii Curții de Conturi arătau că ”asupra lucrării realizate se constată faptul că din cele 64 de indicatoare în teren se regăsesc un număr de 40 și un număr de 4 stâlpi în condițiile în care numărul acestora ar trebui să fie de 64”. Practic, în locul indicatoarelor s-au efectuat la cererea primăriei o stație și o copertină în plus, însă cu toate acestea, prejudiciul imputat de Curtea de Conturi a fost achitat.

Articolul Vinovat, nevinovat, dosarul trebuie creat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Jurnalistul Alexandru Căutiș îl pune la zid pe președintele Klaus Iohannis, în urma dezbaterii organizate cu 9 jurnaliști, la BCU. Acesta întreabă pe pagina de socializare dacă nu cumva Iohannis a fost turnător la DIE.

„Klaus Iohannis este cumva fost turnător la DIE?

Este inexplicabilă venerația lui Iohannis față de televiziunea creată de securistul Voiculescu. S-a deplasat personal în Parlament să ia apărarea Antenei 3 când aceasta a fost supusă unui control normal al ANAF. Nu același gest l-a făcut pentru Realitatea Tv închisă tot de ANAF….
Azi consideră că Antena 3 poate să aibă reprezentant la făcătura de “dezbatere”, iar Realitatea Plus nu… (nu am nimic cu Radu Tudor, dar se găseau jurnaliști destui la Realitatea care să fie măcar la fel de corecți și “democrați” precum Radu Tudor)
Antena 3 i-a fost potrivnică lui Iohannis la alegerile din 2014. Realitatea Tv a fost corectă cu Iohannis la alegerile acelea. Depun mărturie că, în ciuda simpatiilor sale de moment și a calculelor personale, Cozmin Gușă a lăsat jurnaliștii să se exprime în voie pe postul Realitatea în 2014 (cât și azi, la 5 ani distanță) Nu pare să se fi produs același lucru și în abordarea editorială de la Antena 3…
De ce are atunci Iohannis comportamentul acesta ciudat față de cele două televiziuni?
Cumva se teme de Dan Voiculescu? Știe ceva Dan Voiculescu, poate dovedi cumva Dan Voiculescu că tânărul neamț Iohannis a fost cooptat de DIE? “Premierul de la Grivco” a avut cândva și altă denumire în vreun angajament conspirativ?
Acestea sunt doar întrebări, pentru că la 30 de ani de la Revoluție nu s-a publicat lista cu “angajații” Securității cum s-a procedat în Germania cu angajații STASI.
Regret că l-am votat și susținut pe Iohannis în 2014. Evident, nu aș putea vota vreodată un candidat precum Dăncilă.
La 30 de ani de la Revoluție suntem obligați să alegem între un ins cu atitudine de Nicolae Ceaușescu și o savantă în petrochimie de teapa Elenei Ceaușescu. Trist.”, scrie, pe Facebook, Căutiș.

Articolul Un jurnalist îl pune la zid pe Klaus Iohannis: Este cumva fost turnător la DIE? apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat, miercuri, mai multe decrete de eliberare din funcții a unor judecători și procurori. Printre aceștia se regăsește și procurorul Ovidiu-Cristian Todoruț de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.

Totodată, șeful statului a semnat acreditarea unor ambasadori români.

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a doamnei Valerica Mija – pensionare, la data de 20 noiembrie 2019;

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil a domnului Valerian Stanca, delegat în funcția de prim-procuror al acestei unități de parchet – pensionare, la data de 1 decembrie 2019;

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava a doamnei Luminița Elena Narcisa Ailoae – pensionare, la data de 15 decembrie 2019;

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a doamnei Iuliana-Gabriela Ghiţulete – pensionare;

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Cătălin Camburi – pensionare;

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Vlad Ion Făgărăşanu – pensionare;

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara a doamnei Denise Diana Marți – pensionare;

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a domnului Ovidiu-Cristian Todoruț – pensionare;

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul teritorial Oradea a doamnei Adina Monica Dumitrescu – pensionare;

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a domnului Nicolae Iorga – pensionare;

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul teritorial Timișoara a domnului Sandu Antonio Buzău – pensionare;

– Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a domnului Călin Gheorghe Roman – pensionare.

De asemenea, Iohannis a semnat acreditarea ambasadorilor români.

– Decret privind acreditarea doamnei Gențiana Șerbu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Cuba, și în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Barbados, cu reședința la Havana.

– Decret privind acreditarea doamnei Nineta Bărbulescu ambasador extraordinar şi plenipotențiar al României în Australia, și în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotențiar al României în Republica Nauru, cu reședința la Canberra.

Totodată, președintele a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2019 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unei cantități de păcură necesare asigurării, pe perioada de iarnă, a agentului termic pentru încălzirea populației din municipiul Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți (PL-x 122/13.03.2019);

Articolul Procuror din Cluj, eliberat din funcție apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat lista cu candidaţii înscrişi la concursul pentru ocuparea posturilor de conducere vacante la nivelul instanţelor clujene.

Printre funcţiile cheie scoase la concurs se numără cea de preşedinte al Tribunalului Cluj, precum şi cele de preşedinte la Judecătoria Gherla şi Judecătoria Huedin. De asemenea, a fost scoasă la concurs funcţia de vicepreşedinte al Tribunalului Militar Cluj. Termenul de depunere a dosarelor pentru concurs a fost 5 noiembrie, iar până în 8 noiembrie candidaţii au trebuit să-şi depună proiectul de management.

Potrivit CSM, judecătorii care intră în concurs pentru ocuparea unei funcţii de conducere vor trebui să susţină un test psihologic eliminatoriu, să prezinte un plan de conducere a unităţii şi un examen de management, care este programat în perioada 8 decembrie. Dintre funcţiile scoase la concurs, cea mai importantă este cea de preşedinte al Tribunalului Cluj. În prezent, funcţia de preşedinte al acestei instanţe este deţinută de magistratul Sorina Seleşiu. Cum se află la al doilea mandat, judecătorul Sorina Seleşiu nu a mai putut candida din nou pentru această funcţie. Potrivit CSM, în concursul pentru ocuparea acestui post au intrat magistraţii Emesse Luca şi Ioan Gaga.

În schimb, pentru funcţiile de preşedinte la judecătoriile Huedin şi Gherla nu s-a încumetat nimeni să candideze. Aceeaşi situaţia apare şi în cazul funcţie de vicepreşedinte al Tribunalului Militar Cluj.

Sursa: ziarulfaclia.ro

Articolul Cine vrea să preia conducerea Tribunalului Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu a ironizat faptul că întrebări „absolut obligatorii” nu i-au fost adresate lui Klaus Iohannis la evenimentul de marți seara. Pleșoianu a prezentat pe pagina sa de Facebook ce întrebări ar fi trebuit să-i fie adresate lui Iohannis, iar una dintre acestea sună astfel: „De ce îl menține în funcție pe George Maior, deși CCR a declarat neconstituțional protocolul secret semnat de acesta și de Kovesi în 2009”, scrie cotidianul.ro.

„Mă bucur foarte mult că Iohannis a trebuit să răspundă în această seară (marți seară – nr) la următoarele întrebări:

– Cum se face că, în 2013, Klaus Iohannis, Rareș Bogdan, Ludovic Orban și Alina Gorghiu erau revoltați de propunerea și numirea doamnei Kovesi la șefia DNA?

– Cum se face că Iohannis, care spune acum că „PSD e o piedică de 30 de ani”, semna cu Adrian Năstase un protocol de colaborare prin care se angaja să sprijine programul de guvernare PSD, îl susținea cu gura până la urechi pe Mircea Geoană pentru a deveni Președinte (el urmând să fie numit premier de Geoană), era alături de Liviu Dragnea și de Victor Ponta în timpul guvernării USL?

– Consideră Președintele Iohannis că ar trebui să fie urmărit penal cetățeanul Iohannis pentru faptul că a obținut o casă prin FALS și UZ DE FALS (așa cum scriu judecătorii de la Brașov în motivarea sentinței făcând referire la absența bunei-credințe a soților Iohannis)?

– Grupul Etnic German, organizație hitleristă, a fost interzis prin Decret semnat de Regele Mihai, iar proprietățile au fost confiscate. În 2007, la cererera FDGR, condusă de Iohannis, organizația este declarată de instanță „succesor al Grupului Etnic German”. Cum comentează Președintele Iohannis acțiunile președintelui FDGR Iohannis, având în vedere că sentința din 2007 reprezintă o încălcare a Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944, a Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 și a Decretului – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944?

– De ce îl menține Iohannis în funcție pe George Maior, deși CCR a declarat neconstituțional protocolul secret semnat de acesta și de Kovesi în 2009?

– I se pare în regulă Președintelui Iohannis ca, în seara turului II al alegerilor prezidențiale, Directorul SRI, Prim-adjunctul SRI și Procurorul General al României să se întâlnească, acasă la un politician, alături de alți politicieni, toți fiind în tabăra unuia dintre candidați?

…aceste întrebări erau absolut obligatorii, din respect pentru cetățeni. Evident, nu au fost adresate…”, a scris Pleșoianu pe Facebook.

Articolul Întrebările absolut obligatorii ce nu i-au fost adresate președintelui: ”De ce îl menține Iohannis în funcție pe George Maior?” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Konstantinos Passaris, cel mai cunoscut deținut de la Penitenciarul Gherla, va fi extrădat în Grecia la cererea autorităților elene.
Passaris este condamnat pe viață în România, dar va fi extrădat în Grecia, unde este condamnat și acolo pentru omor.

În 2001, el a ucis doi ofițeri de poliție, în timpul evadării sale. Procesul din Grecia are termen pe 2 decembrie, după ce în luna mai, grecul a fost condamnat de patru ori pe viață și la încă 71 de ani de închisoare.

Bărbatul de 44 de ani a fost implicat în șapte crime, rănirea unor persoane și jafuri. El a declarat din Penitenciarul Gherla că regretă ceea ce a făcut și că vrea să fie extrădat și judecat în Grecia pentru faptele sale.

Passaris a fost condamnat în 2003 în România la pedeapsa cu închisoarea pe viață pentru uciderea a două persoane. Conform legislației românești, beneficiază de reducerea pedepsei, astfel că ar putea fi eliberat după anul 2020.

Solicitarea autorităților române de transfer a condamnatului așteaptă un răspuns în termen de 90 de zile din partea Greciei. Dacă acestea vor răspune pozitiv, Passaris va executa acolo restul de pedeapsă din Romănia și apoi pedepsele stabilite de instanțele grecești.

Potrivit dikastiko.gr, avocații familiilor victimelor din Grecia, care așteaptă de aproape 20 de ani pedepsirea criminalului,  îndeamnă autoritățile grecești să accepte urgent propunerea părții române.

Articolul Konstantinos Passaris, cel mai celebru deținut de la Penitenciarul Gherla, va fi extrădat în Grecia apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Lovitură dură pentru DNA în dosarul în care fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ioan Andreica, a fost trimis în judecată în luna mai 2018! Judecătoarea Elena Botezan de la Curtea de Apel Cluj, care până în 2014 a fost șefa DNA Cluj, a anulat cinci mandate de interceptare, dar și notele de redare ale convorbirilor telefonice, fiindcă au fost efectuate de SRI, astfel că procurorii anticorupție au termen 5 zile pentru să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei, scrie Gazeta de Bistrita.

„În baza art. 347 Cod procedură penală admite contestaţiile formulate de inculpaţii Andreica Ioan, Popescu Lazăr, Sabău Ioan-Claudiu, Cozariuc Mihai-Mircea şi Stamatoiu Cristian împotriva încheierii penale nr. 59/CP/2019 din data de 10 mai 2019 a judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bistriţa Năsăud pe care o desfiinţează în parte şi pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite:

Constată nulitatea absolută a mandatelor de siguranţă naţională cu nr. 006046/24.11.2009 privind pe S.I.C., nr. 006046/24.11.2009 privind pe Istrate Ion, nr. 002960/03.06.2010 privind pe S.I.C., nr. 002960/03.06.2010 privind pe Istrate Ion  şi nr. 002960/03.06.2010 privind pe Andreica Ioan emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.

Potrivit Deciziei nr. 302/2017 a CCR constată nulitatea absolută a ordonanţelor de delegare a ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Serviciul Tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind redarea convorbirilor telefonice interceptate în baza mandatelor anterior menţionate şi efectuarea de copii în format electronic a fişierelor audio emise în dosar 462/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie din data de 19.02.2018 integral, (…), din data de 27.02.2018 integral, (…) şi din data de 05.12.2017 parţial, respectiv punctul a) al ordonanţei, aflată la filele 2-3 vol.11 dosar de urmărire penală, a proceselor verbale de redare şi certificare a înregistrărilor convorbirilor telefonice din datele de 12.03.2018 integral, 21.03.2018 integral şi 15.01.2018 parţial, respectiv punctele 1-20, existente la filele 5-31 verso, filele 53-65 şi filele 70-89 toate în vol. 11 dosar urmărire penală şi, Având în vedere Decizia CCR nr. 22/2018 dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mandate de siguranţă naţională, a ordonanţelor de delegare şi a suporţilor care conţin interceptările realizate în baza celor 5 mandate de siguranţă naţională cu nr. 006046/24.11.2009 şi nr. 002960/03.06.2010 precum şi eliminarea redării conţinutului acestor convorbiri din rechizitoriul întocmit în dosar 462/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie.

Copia prezentei încheieri se comunică Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie urmând ca, potrivit art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei. Menţine restul dispoziţiilor încheierii atacate. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din data de 21 noiembrie 2019”, este hotărârea pronunțată, joi, de judecătoarea Elena Botezan.

Ioan Andreica, alături de Lazăr Popescu, Ioan Claudiu Sabău, Mihai Stănescu și Adrian Palade a fost acuzat de procurorii DNA, în martie 2012, de trafic de influență dare de mită, spălare de bani, complicitate la trafic de influență, fals intelectual, luare de mită, iar sumele pe care procurorii le vehiculau erau de-a dreptul năucitoare. În același dosar a fost anchetat și Liviu Rusu, fost președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, care în 2018 a fost scos de sub urmărire penală.

“În cursul anului 2009, inculpații Popescu Lazăr și Sabău Ioan Claudiu au constituit o asociere infracțională, sprijinită de Andreica Ioan, ce avea ca scop adjudecarea în mod fraudulos a unor licitații publice de către mai multe societăți comerciale clientelare de la care primeau în schimb bani sau lucrări în subcontractare și, în anumite cazuri, chiar subcontractarea în totalitate a lucrărilor. Asocierea avea ca scop exercitarea influenței pe lângă demnitari sau funcționari publici cu influență asupra persoanelor cu putere de decizie în atribuirea unor astfel de licitații. În principal, erau vizate lucrări de proiectare și execuție de drumuri, canalizări, reabilitări de construcții, proiectare și execuție a unor centre de management a deșeurilor, etc.
În acest scop, după identificarea de către inculpatul Sabău Ioan Claudiu a firmelor interesate de efectuarea unor astfel de lucrări, inculpatul Popescu Lazăr, ce avea rol coordonator în cadrul grupului, încheia cu firmele respective contracte de consultanță în valoare de 15.000 de euro (la încheierea contractului) plus între 5 și 7% din valoarea lucrărilor adjudecate. Aceste contracte erau fictive pentru că sumele încasate sub această aparență erau de fapt comisioanele membrilor grupului cât și sumele acordate cu titlu de foloase necuvenite funcționarilor publici implicați în procedurile de achiziții și foloasele acordate persoanelor ce exercitau traficul de influență.
În baza acestui mecanism, în cursul anului 2009, inculpații Popescu Lazăr, Andreica Ioan și Sabău Ioan Claudiu au pretins de la reprezentanții unui consorțiu constituit din două firme suma totală de 345.002 euro (din care 12.075 euro pentru Andreica Ioan, 120.752 pentru Popescu Lazăr și 34.500 euro pentru Sabău Ioan Claudiu), reprezentând 5% din valoarea contractului «Reabilitarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane, precum și a celor rurale neconforme din județul Bistrița – Năsăud», pentru a interveni pe lângă persoane cu funcții de decizie din cadrul Consiliului Județean Bistrița Năsăud în scopul de a-i determina să atribuie acest contract consorțiului format din cele două firme. De asemenea, inculpații au pretins și primit de la una din aceste două firme suma de 100.000 de euro pentru a i se atribui același contract.
Inculpatul Andreica Ioan a pretins de la o altă societate comercială suma de 1.200.000 euro (din care 100.000 de euro în nume propriu) pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul autorității contractante.
De la o altă firmă, Andreica Ioan a pretins suma de 200.000 de europentru a-și exercita influența asupra reprezentanților CJ Bistrița Năsăud în vederea deblocării plăților. În acest context, inculpatul Rusu Liviu Mihai, președintele CJ Bistrița, a pretins suma de 100.000 euro în scopul aprobării unor plăți pe bază de documente false și pentru prestații fictive în cadrul contractului «Reabilitarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane, precum și a celor rurale neconforme din județul Bistrița – Năsăud», program finanțat cu fonduri europene. Din suma pretinsă, Rusu Liviu Mihai a primit de la Andreica Ioan suma de 75.000 de euro.
Pentru a crea aparența de legalitate a primirii acestor sume, inculpații Popescu Lazăr, Andreica Ioan și Sabău Ioan Claudiu au încheiat contracte de consultanță ce atestă operațiuni comerciale fictive. În anul 2010, inculpatul Palade Adrian, fost subordonat al lui Andreica Ioan la M.D.R.T., a încheiat un număr de 7 contracte ce atestă în fals prestarea unor servicii de consultanță/intermediere cu mai multe firme pentru a disimula proveniența și circulația sumei de circa 196.000 de euro pretinsă și primită de Andreica Ioan de la Popescu Lazăr pentru traficarea influenței asupra unor funcționari în vederea atribuirii unor licitații publice către firmele clientelare. În cursul anului 2011, inculpatul Stănescu Mihai, în calitate de administrator al SC Duo Mat Invest SRL, pe baza unor contracte fictive, a încasat sume de bani rezultate din infracțiunile de corupție descrise mai sus, pentru ca acestea să ajungă la membrii grupului”, transmiteau procurorii DNA în urmă cu 7 ani.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud în mai 2018, pe lângă cei cinci amintiți mai sus fiind trimise în judecată încă două persoane: Stănescu Ion și Stănescu Cezar.

În camera preliminară, avocații inculpaților au avut aceleași solicitări ca și la Curtea de Apel Cluj, însă instanța tribunalului bistrițean a considerat că nu sunt justificate și le-a respins.

Despre acest subiect Gazeta de Bistrița a scris AICI.

Articolul Judecătoarea Elena Botezan, fosta șefă a DNA Cluj, a anulat mai multe interceptări făcute de SRI în dosarul unui fost secretar de stat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistrații de la Curtea de Apel Cluj au respins ca inadmisibilă în principiu contestaţia în anulare formulată de procurori în Dosarul Motorina, decizia fiind una definitivă.

Peste 20 de persoane, angajați la CFR și cinci polițiști, acuzați și trimiși în judecată cu acuzația că ar fi furat motorină din locomotive, au fost achitați de Adina-Daria Lupea şi Mihăiţă-Lucian Marian, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj.

Inițial, cei cinci poliţişti de la Transporturi Feroviare Jibou şi cei 18 angajaţi ai Staţiei CFR din au fost trimişi în judecată pentru furtul a mii de litri de motorină dn locomotivele ce staţionau în Gara Jibou. La prima instanţă, cinci dintre inculpaţi au fost trimişi după gratii, 17 au primit pedepse cu suspendare, iar unul o amendă administrativă. Însă, acum, Curtea de Apel Cluj i-a achitat pe toți inculpații din dosar.

Sentinţa dă o lovitură procurorilor sălăjeni, care susţineau, la începerea procesului, că dosarul a fost unul dintre cele mai complexe instrumentate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. Anchetorii precizau că în perioada februarie-mai 2010, CFR Călători a fost prejudiciată cu 14.612 litri de motorină şi 180 de litri de ulei din locomotivele ce staţionau în Gara Jibou. Mecanicii sustrăgeau între 20 şi 200 de litri de motorină la sosirea din fiecare cursă, din care dădeau poliţiştilor între 5-10 litri ca mită, plus o altă cantitate contracost, însă la preţuri sub cele de la pompă, pentru ca aceştia să nu constate infracţiunile săvârşite de către ceferişti. La rândul lor, poliţiştii vindeau motorina şoferilor din zonă interesaţi. O parte dintre cei vizaţi de acest dosar au fost prinşi în flagrant, în vara lui 2010.

Citeste si Polițiștii clujeni au prins în flagrant hoții de motorină din locomotive

Articolul Dosarul ”Motorina” anulat definitiv de Curtea de Apel Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.