Preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, şi-a lansat miercuri, la Gaudeamus, cartea ”Românii. Eseuri despre Unire”, apărută la Editura Şcoala Ardeleană.

„Ne simţim solidari şi pentru că suntem români, sau ar trebui s-o facem, pentru că alte popoare din jurul nostru o fac chiar mai exagerat, mult exagerat decât ne-am imagina noi. Şi atunci am vrut să înţeleagă cititorii, mai ales cei tineri, că nu e nicio ruşine sentimentul de român, că nu înseamnă nici naţionalism exagerat, pentru că naţionalismul pe vremea lui Iorga era iubirea de naţiune şi Iorga ne-a învăţat: ‘ca să iubeşti alte naţiuni trebuie întâi să îţi iubeşti propria naţiune’, nu înseamnă nici xenofobie, pentru că xenofobia e ura faţă de străini şi nici şovinism, că noi nu ridicăm în slăvi pe unii ca să îi coborâm pe alţii”, a afirmat Ioan-Aurel Pop.

El a spus că nu a vrut să vorbească în cartea sa „neapărat despre Unirea românilor din momentul 1918”, ci a dorit să dea „o idee legată de ideea de unire, care e general umană”.

„Din păcate, cred că multe din greşelile contemporane se petrec pentru că nu ne dăm seama că omul e o fiinţă socială şi că aşa am fost lăsaţi de Dumnezeu să trăim în unire, împreună. E adevărat că unii trăim mai intens locul de naştere, alţii localitatea în care trăim, alţii, fiindcă suntem informaticieni sau IT-işti, ne simţim solidari cu grupul de meseriaşi din care facem parte”, a explicat Pop.

Preşedintele Academiei Române a atras atenţia că popoarele se răzbună pe cei care vor să le „topească”, fie după principiile internaţionalismului proletar, fie după acela al globalizării.

„Prin urmare, ideile astea fireşti, dacă circulă firesc, cred că ne unesc întru umanitate. Dar nucleele astea pe care le-a lăsat Dumnezeu în umanitate încă se mai numesc popoare şi naţiuni. Şi, dacă uităm de ele, cădem într-o mare eroare, pentru că popoarele se răzbună pe cei care vor să le topească, fie după principiul ‘proletari din toate ţările uniţi-vă!’, cum era odată, fie după principiul globalizării. În globalizare, deocamdată, subiecţii cei mai importanţi sunt naţiunile şi popoarele. Şi de ele trebuie avut grijă. Iar între cei de care trebuie să avem noi grijă în prim plan sunt românii, pentru că, dacă ar fi alţii, ne-am numi chinezi, japonezi, germani sau altceva. Şi e frumos să ducem acest mesaj în lume cu toţii”, a mai spus Ioan-Aurel Pop.

Sursa: Agerpres

Articolul Istoricul Ioan-Aurel Pop: Nu e nicio ruşine sentimentul de român apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Parcul Rozelor din Cluj-Napoca va fi extins și modernizat în urma proiectului propus la bugetarea participativă din Primăria municipiului. Peste 3000 de mp vor fi transformați astfel, în urma studiului de fezabilitate și a proiectului urbanistic care vor fi realizate de angajații primăriei, într-un skatepark olimpic. În ședința de consiliu de săptămâna aceasta, consilierii locali au votat aprobarea documentației și a indicatorilor tehnico-economici pentru acest proiect.

Un nou proiect pleacă spre aprobare în Primăria Cluj-Napoca. Parcul Rozelor unde actualmente se află un skatepark neamenajat, fără grupuri sanitare și de o dimensiune redusă, va fi complet modernizat în vederea dublării suprafeței zonei de skateboarding dar și a amenajării spațiilor verzi și a aleilor din parc. Proiectul a fost propus de către clujeni în cadrul procesului de bugetare participativă, iar prin urare primăria va „decarta” nu mai puțin de 3 milioane de lei pentru a face o zonă de skatepark la nivel de competiții internaționale până în anul 2020 când acest sport va fi prezent la Olimpiadă.

Ce a discutat comisia

Etapele implementării proiectului vizează discutarea la ședința ordinară a Consiliului Local a studiului urbanistic și de fezabilitate pentru noul skatepark. Mai apoi Primăria va lansa o licitație de proiectare și execuție. Contractul pentru studii de fezabilitate și Plan Urbanistic Zonal a fost achiziționat de către Primărie de la Urba SRL pentru 47.500 lei. De proiectul urbanistic s-au ocupat societatea Linie Punct și arhitecta Corina Moldovan. Doamna Moldovan a prezentat Planul Urbanistic în detaliu în fața Comisiei de urbanism a primăriei Cluj-Napoca  spunând că: „În prezent skateparkul nu este amenajat, există trei bănci în proximitate și lipsesc și grupurile sanitare. Vom avea alei, trei cișmele și un totem al parcului la intrare care va putea fi folosit de copii pentru a-și lăsa telefoanele și alte obiecte personale, fiind dotat cu dulăpioare. Vom avea și bănci inteligente. Un singur copac va fi afectat de amenajare, dar în schimb propunem plantarea a 20 de arbori. Vom avea graffiti pe zona de amenajări ale skatepark-ului”. Totodată aceasta a afirmat faptul că un astfel de parc este o investiție optimă, prin urmare extinderea sa până la 3000 de mp este necesară având în vedere că sportul acesta a fost acceptat la olimpiadă începând cu anul 2020.

În ceea ce privește punctul de vedere al viceprimarului Dan Tarcea, acesta a ținut să reamintească faptul că proiectul este de bugetare participativă iar prin urmare, din drag și respect pentru clujeni, Primăria Cluj-Napoca își asumă implementarea și buna sa finalizare. Viceprimarul a mai spus că zona va fi dotată cu o toaletă modernă deja achiziționată, aceasta apărând în documentația de urbanism ca singura construcție propusă, de circa 16 mp prin proiect.

Ce proiecte mai are Primăria în Parcul Rozelor

Primăria Cluj-Napoca mai are două proiecte în Parcul Rozelor: unul care vizează amenajarea malului spre Someș și construirea unui nou pod cu scopul de a oferi un acces facil direct în parc din cartierul Grigorescu;  dar și un al doilea proiect către Canalul Morii unde se propune renunțarea la gardul care acum împrejmuiește parcul. Nu s-a discutat deloc despre cum aceste trei proiecte vor fi imbinate astfel încât să fie armonie între ele dar nici nu s-a amintit nimic despre pista de biciclete rătăcită din parc care nu are nicio direcție.  Acest parc se află și într-o zonă protejată.

Care a fost situația parcului până la momentul actual

Parcul Rozelor a fost reamenajat acum 9 ani investind aproape 700.000 de lei pentru panouri de baschet, sistem de iluminat public, pistă de biciclete de aproximativ 500 de metri și una de 2000 de metri patrați pentru role. După această masivă investiție a Primăriei, parcul a fost uitat pentru aproape un deceniu. Condițiile în care se află actualmente nu sunt de cele mai rele, dar cu toate acestea, spațiul mic de care beneficiază este insuficient pentru cei care vor să practice acest sport în spațiul public. Mai mult decât atât, disconfortul este și pentru cei care vor să meargă în parc doar pentru a se relaxa deoarece din cauza dimensiunii reduse a parcului, părinții care își însoțesc copiii mici în parc, trebuie să fie mereu cu ochii pe aceștia, ca nu cumva să se provoace un accident cu skateboard-urile.

Articolul Primăria Cluj-Napoca construiește un skatepark olimpic apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Taximetriștii au câștigat lupta grea cu administrația locală din Cluj-Napoca cu privire la creșterea tarifelor pentru transportul public în regim de taxi. Prețurile au fost discutate și stabilite în cadrul Comisiei de negociere a tarifelor maximale de comun acord de către administrația locală și Asociației de Monitorizare Taxi Transilvania. Tariful a crescut la 3.10 lei pe timp de zi și 4.50 lei pe timp de noapte.

Asociația de Monitorizare Taxi Transilvania a obținut de curând două mari reușite în județul Cluj. Demersurile cu privire la accesul taxiurilor pe benzile dedicate transportului în comun conform Legii 38/2003 și mai mult decât atât, la majorarea tarifelor pentru transportul în comun în regim de taxi au fost aprobate cu succes și urmează să fie implementate în cel mai scurt timp posibil.

Care va fi tariful de acum încolo

Prin urmare, în urma discuțiilor efectuate în cadrul Comisiei de negociere a tarifelor maximale, administrația locală a stabilit următoarele majorări: Tarifele pe timp de zi la pornire este de 3.10 lei, tariful distanța lei/km este de 3.10 lei iar staționarea pe oră este de 31 de lei. În ceea ce privește tarifele pe timp de noapte acestea sunt de 4.5 lei pentru pornire, 4.5 lei distanță lei/ km și 45 de lei pe oră pentru staționare.

Această decizie a fost aprobată de către administrația locală dar care cu toate acestea, a negociat intens suma majorării care urma să se aplice având în vedere că discuțiile au ținut mai bine de patru ore, având în vedere că cele două entități prezente s-au „țigănit” pentru fiecare bănuț.

Cu toate acestea, punerea în practică a acestei decizii se va amâna pentru moment. Reporterul Gazeta de Cluj l-a contactat telefonic pe Ioan Pugna , vicepresedintele Asociației de Monitorizare Taxi Transilvania care a afirmat următoarele: „ Am fost refuzați pentru moment, am fost ieri în comisie cu domnul Tarcea și domnul Boc și ne-am făcut de rușine. Nu am știut să ne motivăm tarifele, deci luna asta nu o să fie vreo schimbare, în decembrie o să mergem cu forțe proaspete. Ne-o făcut praf cu corpul de control și cu juridicul de la primărie, ne-o demontat toată fundamentarea și acum noi trebuie să o facem din nou și să o luăm de la zero. Noi ca asociație ne-am asumat că de data aceasta nu ne-am făcut temele.”

Situația taximetriștilor clujeni până în prezent

Argumentul prezentat de către taximetriști, în vederea creșterii prețurilor a fost aprecierea contribuției pe care aceștia au adus-o pentru a îmbunătății calitatea transportului public. Cererea de majorare a tarifelor a fost propusă de către Asociația Taximetriștilor Clujeni în repetate rânduri de-a lungul anilor având în vedere că și costul biletelor de autobuze au crescut încă din vara anului trecut. Cu toate acestea, aproape 6 ani de zile, tariful taximetrelor în Cluj a rămas neschimbat.

Cheltuielile au urcat enorm de la an la an iar având în vedere că municipalitatea nu permitea creșterea prețurilor, taximetriștii clujeni s-au confruntat cu dificultăți în a-și putea desfășura activitatea și mai mult decât atât, în a avea vreun profit lunar. Ultimul regulament adoptat de către administrația locală le impunea taximetriștilor o serie de aspecte pe care să le respecte precum, dotarea mașinilor cu plata POS, creșterea calității serviciilor, iar din 2021, pe lângă plata cu cardul, mașinile de taxi trebuie să fie dotate cu motor Euro 5. Toate aceste investiții îi împiedicau pe activanții din domeniu să mai realizeze vreun profit, preferând astfel să se retragă.

Prin urmare vestea de la administrația locală a fost primită cu brațele deschise de către activanții domeniului care în urmă cu două săptămâni au fost convocați la o sedință cu reprezentanții administrației locale clujene care după 6 ani de pauză, au decis să facă o schimbare și să îi ajute. În urma îndelungatelor negocieri de marti, noile tarife pentru serviciul public în regim de taxi au fost stabilite și aprobate de reprezentanții municipalității clujene, urmând astfel să fie subiectul unei hotărâri de Consiliu local următoare, cel mai probabil prin suplimentarea deciziilor care urmează să fie adoptate.

Articolul Cu cât a crescut peste noapte tariful taxiurilor din Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Sunt două evenimente cruciale, situate la o distanță apreciabilă în timp, aproape 30 de ani, cu deosebiri fundamentale, în ceea ce privește scopurile, dar și cu asemănări flagrante privind metodele folosite. Lovitura militară de stat din Decembrie 1989 a vizat schimbarea unui regim din temelii, lucru reușit dealtfel și cu urmările pe care le simțim și le trăim și astăzi, pe când încercarea de lovitură de stat din 10 august 2018 a eșuat lamentabil într-o primă fază, dar a fost finalizată ulterior prin așa-zisa moțiune de cenzură, prin carea fost răsturnat un guvern format în urma unor alegeri democratice, câștigate la un scor confortabil.

Asupra ambelor evenimente, după cum este și normal, părerile sunt împărțite, unii susțin teza loviturii militare de stat, dar și a tentativei de lovitură la mitingul ”Diasporei”, pe când alții, din contră, neagă acest lucru, susținând ca totul a fost ceva spontan. Cert este un lucru, evenimente de acest gen nu apar din senin și nu sunt absolut deloc întâmplătoare, ele au în spate regizori adânc ascunși și cu scopuri precis stabilite.

Nu o să insistăm aproape de loc asupra primului eveniment în ordine cronologică, lovitura militară de stat din Decembrie 1989, care a marcat din temelii parcursul istoric al României și viața românilor, evenimentele sunt arhicunoscute, inclusiv prin documente oficiale care nu pot fi puse la îndoială. Rechizitoriul procurorilor privind evenimentele în cauză arată, negru pe alb, că în România, în perioada respectivă, a avut loc o lovitură militară de stat.

DIICOT anchetează o ”tentativă de lovitură de stat”

Așa-zisul miting al diasporei din 10 august 2018 este încăînvăluit de mister, dar un lucru este cert: DIICOT, parchetul abilitat să investigheze infracțiunile privind siguranța națională, are în lucru un dosar privind faptul că în 10 august 2018, în România, în București, în Piața Victoriei a avut loc o ”tentativă de lovitură de stat”.

Este mai mult decât evident faptul că în ziua respectivă, 10 august 2018, statul paralel instalat în România a încercat să de-a jos un guvern rezultat în urma unor alegeri democratice și să preia puterea în mod ilegal. A fost o tentativă atipică, de tip hibrid, diferită puțin de definiția acceptată privind o lovitură de stat. Conform acesteia, o lovitură de stat esteîncercarea, de regulă a unui grup mic de persoane de a prelua puterea, cu un sprijin extern de cele mai multe ori,a controlul asupra statului, în cazul de față a puterii executive, a guvernului, în alt mod decât prin alegeri democratice. O astfel de acțiune este ilegală și de obicei este organizată cu sprijin militar sau cel puțin al unor înalți oficiali, putând avea sau nu suport popular.

Tentativa a fost una atipică, mai soft, nu a beneficiat de sprijin militar la vedere din partea unor structuri de forță ale statului: Armata, Ministerul de Interne. Deocamdată nu se cunoaște poziția adoptată în ziua respectivă de către servicii, în special de SRI, dacă au avut vreun rol, dacă au știut ce urma să se petreacă, dacă au informat factorii de decizie ai statului, președintele, primul-ministru, miniștrii cu atribuții în gestionarea unor asemenea evenimente, sau dacă au asistat pasivi la ceea ce urma să se întâmple.Într-o țară normală, cu o democrație consolidată, principalul serviciu de informații interne trebuia să cunoască ce se pune la cale, să îi informeze pe cei în drept, permițând celor abilitați să ia masuri care să prevină evenimentele care au urmat.

În mod normal, loviturile de stat au drept scop și sunt organizate să înlăture de la putere dictatori sau regimuri totalitare. Era România anului 2018 într-o asemenea situație, era gestionată de un guvern totalitar, cu măsuri nepopulare? Evident că nu. Atunci care a fost scopul încercării de înlăturare a guvernului prin forță, cui folosea acest lucru? Concluzia este una singură, logică: în 10 august 2018 a avut loc o tentativă de lovitură de stat, una atipică, în sens invers definiției loviturilor de stat, saltul înapoi, de la democrație, la un sistem totalitar. Vrem, nu vrem să recunoaștem, cineva în România dorește puterea absolută, comasarea tuturor puterilor: parlament, guvern, justiție, într-o singură mână. Totul să fie al meu, după celebra expresie ”guvernul meu”. Tentative de a înlătura guvernul au mai fost înaintea episodului 10 august 2018. Amintim numai unul, scena cu geaca roșie amestecată printre cei care forțau căderea guvernului. 
Având în vedere faptul că a trecut mai bine de un an și jumătate de la comiterea faptelor și impactul uriaș al acestui eveniment asupra opiniei publice, românii meritau până la această dată să afle un răspuns oficial privind întâmplările care sau petrecut în 10 august 2018 în piața din fața sediului Guvernului României. Nu exista la momentul respectiv niciun motiv ca mitingul să nu se desfășoare în liniște și fără violență, conform art. 39 din Constituție, care spune că mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic. Dar cineva nu a vrut acest lucru și a încercat debarcarea unui guvern legitim, prin mijloace violente.

Scenarii ipotetice

Atât Klaus Iohannis, cât și liderii PNL și-au făcut o obișnuință, mai mult prin sloganuri de campanii electorale consumate și viitoare, din a clama cu orice ocazie, că așa-zisul ”Miting al Diasporei”a declanșat o reacție a PSD, care a datordin Jandarmeriei Române să reprime în mod brutal manifestarea în cauză, că a ”gazat” românii și alte enormități de acest gen.

Și în prezent subiectul legat de 10 august 2018, premeditat, esteînvăluit într-un nor extrem de dens, manipulat și dezinformat în funcție de interesele celor care caută să profite de ceea ce s-a întâmplat atunci.

Presa a avut un anumit rol în acest război și fără a nominaliza anume pe cineva, la vremea respectivă s-au vehiculat informații de genul că interesul americanilor ar fi provocat ciocnirea dintre jandarmi și protestatari sau că în Piața Victoriei a fost în acele ore critice un câmp de luptă între serviciile (secrete) franco-germano – olandeze, pe de o parte, și tabăra americano-rusă, pe de alta.

Alte păreri lansau alte scenarii.Unul din cele mai interesante se referea la faptul că România este din nou victima unui război hibrid, atipic, menit să dea jos guvernul legitim al României. Este cea mai credibilă variantă, având în vedere că dosarul instrumentat de DIICOT, tocmai acest lucru investighează, ”tentativa de lovitură de stat”.

În acele momente fierbinți se avansa inclusiv ideea că după căderea guvernuluise va forța și schimbarea președintelui României. Această ”petardă” a fost aruncată pe piață mai mult pentru a-l disculpa și separa pe Iohannis de evenimentele în curs. De asemenea s-a mai rostogolit și știrea că de pe urma acestor evenimente ar beneficia Dacian Cioloș, forțând o revenire a ”guvernului meu” la putere. Nu erau lipsite de miez și interes și alte informații care au circulat atunci, cum că un factor declanșator al evenimentelor ar fi fost legea offshore, cea care reglementa exploatarea gazelor de pe platforma continentală a României din Marea Neagră și se avansau păreri de genul că, dacă existența României depinde de această lege, mai bine să le dăm degeaba, așa cum prevedea o lege trecută prin Senatul României.

În gâlceava creată, inclusiv Sindicatul cadrelor militare disponibilizate a venit cu propriul scenariu, fiind de părere că tot ceea ce se întâmplă în România este din vina americanilor, avansând ideea spusă mai sus că în România se bat serviciile franco-germano-olandeze cu cele americano-ruse, miza fiind proiectul BRUA și E4, coridorul de transport paneuropean, prin care Constanța ar trebui să ia locul Amsterdamului.

Unii ziariști au denumit tentativa de lovitură de stat, ”Operațiunea Mortul” și avansau ideea că deși a eșuat în 10 august 2018, ea va fi în cele din urmă finalizată. Se pare că au avut dreptate, ea a reușit mai târziu prin moțiunea de cenzură prin care a fost răsturnat un guvern ales în urma unor alegeri corecte, democratice.

Scandalagii între manifestanții pașnici

De fapt ce s-a întâmplat în Piața Victorie, în data de 10 august 2018? Acoperirea ”operațiunii” de răsturnare a guvernului a fost realizată prin organizarea așa-zisului ”miting al Diasporei”, după manual, de specialiști și experți în domeniu. Numărul celor din diaspora care au participat la miting nu are rost să-l amintim, a fost unul infim. Este evident că la butoane au fost forțe și dinafara țării în strânsă cooperare și legătură cu elemente din interior ale statului paralel. Butonul declanșator al unor evenimente aparent scăpate de sub control a fost crearea premeditată de violențe care la rândul lor, logic, vor determina reacția violentă a forțelor de ordine. Au existat în piață grupuri compacte perfect organizate, care au declanșat violențele, infiltrate printre cetățenii care manifestau pașnic, care în final pur și simplu au dispărut.

În spațiul public a mai circulat ideea că, forțele de ordine ar fi permis și tolerat violențele pentru ca să aibă motiv să le reprime violent și să atace zecile de mii de oameni prezenți. S-a prevăzut se pare și existența unor victime, morți și răniți grav în urma reprimării de către forțele de ordine, respectiv de jandarmerie, lucru care ar fi dus la radicalizarea persoanelor pașnice din piață. Tot ceea ce urma să se întâmple în Piața Victoriei era sprijinit de o mașinărie de propagandă extrem de bine pusă la punct, care ar fi prezentat persoanele moarte ca victime ale unui guverndictatorial, sângeros, reprezentat de guvernul PSD.

Scopul era unul bine țintit: crearea unei emoții puternice, gen Colectiv, care ulterior să se propage în toată țara și să scoată lumea în stradă și să determine căderea guvernului. În fiecare județ, mai ales în reședințele de județ și nu numai, inclusiv la Cluj și Bistrița, mitingiștii de profesie, persoane radicalizate din diferite motive, urmau să intre în acțiune, forțând schimbarea reprezentanților guvernului în teritoriu, mai ales a conducerilor prefecturilor.

Rețeta era una deja experimentată, ea fiind aplicată cu succes în Decembrie 1989, victimele de la Timișoara și ulterior cele din București, au dat realmente foc țării și au determinat căderea regimului.

În 10 august 2018, ceva nu a mers, nu a funcționat, în scenariul pregătit, condițiile erau cu totul altele spre deosebire de cele din Decembrie 1989, când o țară întreagă era sub o presiune imensă generată de nemulțumirile populației. Atunci o fost îndeajuns apariția unei simple scântei și totul a luat foc.În 10 august 2018, situația era cu totul alta, starea de spirit a majorității populației era favorabilă măsurilor întreprinse de guvern în ciuda unui adevărat război psihologic, de manipulare și dezinformare care s-a desfășurat în zilele premergătoare mitingului. Cu toate acuzațiile aduseforțelor de ordine, în special Jandarmeriei Române, probabil și altor structuri, lucrurile au fost ținute sub control și s-a prevenit lovitura de stat.

Mitingul așa-zis al diasporei,care în final s-a dovedit a nu fi al diasporei, a fost folosit ca paravan pentru organizarea răsturnării guvernului prin forță.Grupurileviolente din piață, infiltrate printre manifestanții pașnici, unii chiar însoțiți de copii, au aruncat în forțele de ordine cu pietre, cu sticle, forțândintrarea în clădirea guvernului.

În mod normal, dacă în piață ar fi fost o manifestare de nemulțumire reală,aceasta trebuia să nască lideri, dar aceștia au lipsit, iar acest lucru este un alt argument că atunci a avut loc o tentativă de lovitură de stat.

Atât pentru cei care susțin teza tentativei de lovitură de stat, în special cei aflați atunci la guvernare, dar și cei care au orchestrat-o și susțin reacția exagerată a forțelor de ordine, cu teza falsă a ”gazării” oamenilor și a ”înăbușirii în sânge” a unei manifestații pașnice, la un an și mai bine de la consumarea evenimentului, lucrurile au rămas în coadă de pește. Până la această oră, vinovați de cele petrecute au fost găsite 18 persoane, pentru chestiuni minore, care au fost trimise în judecată. Asta în condițiile în care în piață au existat sute de camere de luat vederi, și zeci de ore de transmisie.

În legătură cu evenimentele din 10 august 2018 s-au constituit mai multe dosare penale care se plimbă între Parchetul Militar și DIICOT. Procurorii militari anchetează plângerile făcutede circa o mie de protestatari pașnici, care au reclamat că au fost agresați de jandarmi, având în vedere calitatea acestora de militari, pe când DIICOT la rândul lui se ocupă de anchetarea ”tentativei de lovitură de stat”.

O ultimă similitudine între cele două evenimente, Decembrie 1989 și 10 august 2018, o constituie probabil amânarea la nesfârșit a anchetelor, existând toate premisele ca românii să nu afle niciodată adevărul despre cele întâmplate.
Doru Costin

Articolul Similitudini între încercarea de lovitură de stat din 10 august 2018 și lovitura militară de stat din decembrie 1989 apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În această campanie electorală, în care președintele Klaus Iohannis a etalat o atitudine tot mai anticomunistă, s-au intețit acuzațiile sau suspiciunile privind o posibilă colaborare a acestuia cu Securitatea comunistă. Jurnalistul Radu Moraru, directorul postului de televiziune Nașul TV, l-a acuzat, în direct și la oră de varf, că ar fi fost colaborator al Securității și că ar fi fost implicat în operațiunea de vânzare a sașilor din România comunistă către Republica Federală a Germaniei, în urma unui acord încheiat în acest sens cu guvernul de la Bonn în anii 70. Jurnalistul de investigații Alexandru Cautis a lansat pe Facebook aceeași acuzație gravă, punând întrebarea: „Klaus Iohannis este cumva fost turnator la DIE?”. Amiralul în rezervă Marian Ioan, fost locțiitor al șefului Direcției Informații Militare, lasă să se înțeleagă dintr-o postare de pe blogul său ca Iohannis ar fi fost un „colaborator destoinic” al serviciilor secrete: „Are guvernul lui, are armata lui, alelalte structuri erau ale lui, căși el fusese colaborator destoinic al lor, încă dinainte de …”.

Nu a apărut încă nicio dovadă certă privind colaborarea lui Klaus Iohannis cu Securitatea. Existăînsă câteva aspecte factuale care fac să planeze o astfel de suspiciune. Unul este faptul că Iohannis nu a emigrat în Republica Federală a Germaniei nici înainte de Revoluția din decembrie 1989 nici după răsturnarea regimului comunist, cum au făcut majoritatea colegilor săi de generație de etnie germană. Părinții săi și ceilalți membri ai familiei sale au emigrat în Germania după 1989, dar Iohannis nu i-a urmat. Se simțea oare cu vreo muscă pe căciulă?

Altul este faptul că, după ce a devenit președinte al României, a avut o atitudine deosebit de culantă față de generalul Silviu Predoiu, fost șef operativ al SIE, care a moștenit arhiva DIE(Direcția de Informații Externe a Securității ). Președintele Iohannis l-a mazilit la începutul anului 2017 pe contestatul general Florian Coldea, cunoscutul șef operativ al SRI moștenit de la predecesorul său Traian Băsescu, cu toate că acesta l-a ajutat substanțial să devină președinte în 2014. În schimb, pe la fel de contestatul general Silviu Predoiu, pe care l-a numit prim-adjunct al directorului SIE tot Traian Băsescu, în 2005, l-a menținut în funcție până la pensionarea sa pentru limita de vârstăîn vara anului 2018. Ba mai mult, în ultimii doi ani de activitate l-a împuternicit director interimar al SIE, încălcând legea organicăși cutumele democrate care impun numirea unui director civil în fruntea unui astfel de serviciu.

Conform unor foști ofițeri de Securitate care au răspuns de Universitatea Babeș din Cluj-Napoca în anii 80, când Klaus Iohannis a urmat Facultatea de Fizicî din cadrul acestei instituții de învățământ superior, studenții din rândul minorităților naționale, germanăși maghiarăîndeosebi, au constituit ținte predilecte în vederea racolării ca informatori. Racolarea se făcea de regulăîn perioada satisfacerii stagiului militar cu termen redus înainte de începerea facultății. Racolarea era efectuată de ofițerii din Direcția de Contrainformații Militare a Securității, cunoscuții CI-iști, din unitățile în care viitorii studenți își satisfăceau stagiul militar cu termen redus. Norma de racolare era de 1-2 studenți în fiecare promoție a unei facultăți. După satisfacerea stagiului militar, studenții care au semnat pactul cu Diavolul erau preluați de alte direcții ale Securității, cu atribuții pe plan intern sau pe plan extern.

Astfel s-a încercat racolarea lui Laszlo Tokes, în perioada în care-și satisfăcea stagiul militar cu termen redus la Brașov, după ce a fost admis la Institutul de Teologie Reformată din Cluj-Napoca. Tokes a scris o declarație de colaborare cu Securitatea, la dictarea ofițerului CI al unității militare în care a fost încorporat, dar a refuzat să o semneze, motivând că a trebuit să scrie pentru a executa ordinul superiorului, dar nu poate fi obligat să semneze. Pentru motivul că declarația sa olografă de colaborare cu Securitatea nu a fost semnată, Tokes a câștigat procesele de daune morale intentate ziarului Adevărul și Associated Press, care au publicat această declarație în anii 90.

Probabil că vom afla adevărul despre relația lui Klaus Iohannis cu Securitatea după ce acesta va pleca definitiv de la Palatul Cotroceni, ca și în cazul lui Traian Băsescu, care a fost deconspirat drept colaborator de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității de-abia în 2019, după aproape 5 ani de la expirarea celui de-al doilea mandat prezidențial. Poate căși Iohannis se va apăra, ca și predecesorul său, că nu a știut că Contrainformațiile Militare aparțineau Securității. Este debusolant și sugestiv în același timp că niciunul dintre jurnaliștii și analiștii invitați la recenta și inedita sa dezbatere cu sine însuși nu a avut curajul să-i pună vreo întrebare referitoare la relația sa cu Securitatea sau măcar unde și-a satisfăcut stagiul militar.

Valer Marian

Articolul A fost sau nu a fost omul Securității? apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Tribunalul Cluj a decis ca Primăria Turda să plătească companiei SOCIETATEA DE TRANSPORT PUBLIC S.A. ALBA-IULIA peste 600.000 de lei, bani care reprezintă contravaloarea unor subvenții acordate pensionarilor în 2012. Jumătate din bani vor ajunge la Vușcan Horea Tudor, fostul lider al PMP Oradea. Din 2010 și până acum, între Societatea de Transport Public SA și municipalitatea turdeană au fost deschise zeci de procese în care societatea comercială are o serie de pretenții comerciale ”extreme” față de Primăria Turda. Potrivit unei adrese depuse de reprezentanții firmei, societatea cerea 36 de milioane de lei!

Potrivit unei decizii a Tribunalului Cluj, Primăria Turda trebuie să plătească companiei de transport care operează în municipiu peste 600.000 de lei. Afacerea este lăsată drept ”moștenire” de vechea administrație locală condusă de Tudor Stefănie.

Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârât, ca fiind neîntemeiată. Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul SOCIETATEA DE TRANSPORT PUBLIC S.A. ALBA-IULIA, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Turda – prin Primar şi intervenientul VUSCAN HOREA TUDOR. Obligă pârâtul la plata sumei de 684.132 lei reprezentând diferenţe tarif la gratuităţi pentru categoriile de beneficiari prevăzuţi de H.C.L. Turda nr. 186/2012 (cu excepţia pensionarilor cu vârsta peste 65 de ani), aferente perioadei ianuarie 2015 – decembrie 2017 şi dobânzi penalizatoare, aferente debitului principal, calculate începând cu data formulării cererii de chemare în judecată (26.01.2018) şi până la plata integrală a debitului, dobânzi ce vor fi calculate potrivit art. 628 alin. (2) N.C.P.C., către reclamant. Respinge în rest cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată. Obligă pârâtul la plata sumei de 6.153,302 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale, către reclamant. Respinge cererea pârâtului privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată. Admite cererea de transmitere a calităţii de creditor formulată de intervenientul VUSCAN HOREA TUDOR de la debitorul cedent SOCIETATEA DE TRANSPORT PUBLIC S.A. ALBA-IULIA (reclamant în prezenta cauză) în limita creanţei de 50% din suma sus-menţionată dar nu mai puţin de 345.000 lei. Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj”, arată soluția pe scurt a instanței.

Anul trecut, Tribunalul Alba a emis o sentință prin care obliga societatea de transport să le plătească lui VUSCAN CORIOLAN TIBERIU (tatăl) și VUSCAN HOREA TUDOR (fiul) sumele de 787.515,69 lei și, respectiv, 3.556.150,02 lei, reprezentând debit restant.

Alis acuzată că fura călătorii STP

În litigiile dintre administrația locală din Turda și firma de transport din Alba Iulia s-a implicat și compania clujeană de transport călători Alis. Cei de la Alis au fost acuzați de reprezentanții STP că le fură călătorii din stații. Tribunalul Cluj a dispus ca Primăria Turda să desființeze aproape 20 de stații de autobuz amenajate special pentru firma de transport Tour Claus, societate din grupul de transport Alis patronat de Liviu Jisa. Procesul a fost deschis de Societatea de Transport Public SA, firma care se ocupă de transportul în comun din municipiu.

În hotărârea de consiliu local, dată în 2013 pe vremea când Tudor Stefănie era primarul municipiului Turda, firma Tour Claus a primit aviz pentru amenajarea a 19 stații de transport în comun. Proiectul respectiv a apărut ca urmare a acuzațiilor pe care reprezentanții firmei care se ocupă de transportul în comun din Turda (Societatea de Transport Public Alba) le-au făcut împotriva celor de la Tour Claus (firmă din grupul Alis, n.red.) în care arătau că li se ”fură” călătorii.

Avocatul firmei STP Alba spune că a sesizat ”furtul” de călători, dar vechea administrație nu a făcut mai nimic. ”Am făcut fără succes peste 130 de adrese către Primăria Turda și peste 190 de adrese către Poliția Locală pentru a se lua măsuri împotriva operatorilor de transport care ne încalcă acest drept exclusiv de exploatare a traseelor contractate și de a transporta călători în interiorul Municipiului Turda. Din 2010 până în prezent Poliția Locală Turda a aplicat doar 24 de sancțiuni la valoarea minimală, în condițiile a peste 1000 de opriri ilegale zilnice. Adică o sancțiune la peste 60.000 de opriri ilegale deși la cca 100 de metri de sediul Poliției locale, au loc zilnic cel puțin 120 de opriri ilegale”, se arată în plângere.

Firma din Alba Iulia a vrut să-i ”înțepe” pe turdeni cu 36 de milioane de lei

Potrivit unei adrese depuse de reprezentanții firmei Societatea de Transport Public SA, societatea cere nici mai mult, nici mai puțin, decât 36 de milioane de lei!

Firma a depus la dosarul 2679/328/2016 o cerere de reexaminare a taxei de timbru. Dacă instanța stabilise o taxă de timbru aferentă unei valori contractuale de 6.000.000 de lei, reprezentanții firmei spun că taxa de timbru ar trebui calculată pentru o valoare contractuală de 36.000.000 de lei!

”Între subscrisa (SC Societatea de transport Public SA, n.red.) și Municipiul Turda au existat tot timpul divergențe cu privire la această valoare a contractului, sensul expresiei ”6.000.000 lei pe o durată de 6 ani” însemnând, în realitate, din punctul nostru de vedere, 36.000.000 de lei. Numai această valoare estimată a contractului, de 36 de milioane de lei, pentru întreaga durată de 6 ani a contractului, reflectă realitatea valorii acestui contract de concesiune. În acest sens, în dosarul 11456/117/2013 al Tribunalului Cluj a fost administrat un interogator Municipiului Turda prin care am solicitat să se explice de ce se susține că valoarea contractului este de 6.000.000 de lei pentru cei 6 ani. Din răspunsul dat de Municipiul Turda reiese expres că valoarea de 6.000.000 de lei pentru cei 6 ani nu se referă la valoarea contractului ci doar la valoarea estimată a gratuităților , care reprezintă doar o parte din valoarea contractului”, arată întâmpinarea semnată de directorul general al Societății de Transport Public Sa Alba Iulia, Stelian Nicola.

DNA i-a murdărit, tot DNA i-a spălat

Firma TRANSPORT PUBLIC SA este administrată de NICOLA STELIAN CONSTANTIN, care deține și un pachet majoritar de acțiuni. Ceilalți acționari ai companiei sunt DARJA PAUL COSMIN, DARJA DAN LUCIAN, BORFOTA VALERIA, POP ELENA MIHAELA, POPESCU CORNEL, SZEKELY ELENA, POPA ADRIANA GABRIELA, NICULUT IOSIF și STOIA ANA. În anii trecuți, compania a fost în centrul unui scandal alături de Mircea Hava, edilul din Alba Iulia. Municipalitatea a fost acuzată de procurorii DNA că a acordat o serie de subvenții nelegale Societății de Transport Public, însă, ulterior, procurorii DNA au retras acuzațiile făcute împotriva lui Hava și a patronului acestei companii. În dosar au fost învinuite 11 persoane: 8 din primărie, viceprimarul Paul Voicu, fostul viceprimar Ioan Bogăţan, Oliviu Gaspar (Biroul Transport, Liberă Iniţiativă şi Comercial – Direcţia Cheltuieli, Primăria Alba Iulia), secretarul Primăriei, Marcel Jeler, şeful departamentului economic, Teofila Ţâr şi alte trei persoane din cadrul STP, inclusiv directorul Stelian Nicola.

Însă, ulterior, prin ordonanța 213/P/2011 din 29.07.2013, emisă de către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul teritorial Alba, s-a dispus ”scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților Hava Mircea Gheorghe, Țâr Teofila, Rânghet Georgeta, Bogățan Ioan, Voicu Paul, Gașpar Oliviu, Ștef Horațiu, Jeler Mircea Valerian, Nicola Stelian Constantin, Adam Daniela Mirela, Borfotă Valeria.

Cum să faci bani de pe urma elevilor și pensionarilor!

După ce societatea din Alba Iulia a semnat contractul cu municipalitatea turdeană, subvenţiile pentru pensionari şi elevi acordate de administraţia locală au crescut simţitor. Spre exemplu, când transportul public era operat de altă firmă, subvenţiile acordate erau de circa 30.000 de lei/lunar, însă după ce Transport Public a început să se ocupe de aceste servicii, subvenţiile acordate de administraţia locală au urcat şi la 500.000 de lei/lună. De asemenea, mulţi dintre angajaţi au fost disponibilizaţi, chiar dacă conform contractului, firma din Alba Iulia trebuia să preia şi angajaţii din cadrul serviciului de transport în comun.

Articolul Moștenirea lui Ștefănie: Primăria Turda obligată să plătească peste 600.000 de lei companiei de transport STP apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Sănătatea locuitorilor Municipiului Cluj-Napoca ar putea fi pusă în pericol în urma modificărilor efectuate de către Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor la documentația privind procedura de dezinsecție. Cele șapte tratamente obligatorii aplicate până acum de către firma Coral, la interval de 2-3 zile astfel încât să fie eliminate toate generaţiile de ţânţari care apar, au fost reduse de către CNSC la numărul de două tratamente pe lună.

Modificarea procedurii de dezinsecție din Cluj reprezintă un pericol

Clujul se poate număra printre județele norocoase care în lunile trecute nu s-a confruntat cu problema infecțiilor cauzate de către virusul West Nile. La nivel național au fost înregistrate peste 25 de decese cauzate de către răspândirea acetsui virus care se transmite prin înțepătura unui țânțar. Cu toate acestea, măsurile de dezinsecție luate la nivel județean lasă de dorit.

Procedurile de dezinsecție au fost anual efectuate de către aceeași firmă Coral care  lunar executa un număr de șapte tratamente pentru a elimina orice posibilitate de creare a unei epidemii de țânțari. Având în vedere că dezvoltarea larvară poate dura între 3-4 săptămâni, este imperios necesară parcurgerea repetată a acestor tratamente într-o perioadă cât mai scurtă de timp, mai ales în condiții de temperatură ridicată când dezvoltarea larvară poate avea loc în timp mult mai scurt, chiar de numai o săptămână.

Această decizie pripită luată fără consultarea niciunei alte autorități competente precum, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Cantacuzino, are ca victime principale locuitorii clujeni care sunt expuși la mult mai multe pericole în privința posibilității dezvoltării unei epidemii grave cauzată de insecte. Procedurile de dezinsecție a orașelor reprezintă acțiuni importante de efectuat, la care primăria ar trebui să aibă o grija cât mai mare. A izbucnit în presa actuală, scandalul în care 45 de locuitori al unui bloc din Timișoara se confruntă cu probleme grave de sănătate și doi au decedat din cauza procedurilor de dezinsecție efectuate incorect de către firma care a câștigat licitația pe criteriul „prețul cel mai mic”.

Ce a decis CNSC

Documentația privind contractul de dezinsecție din Cluj-Napoca a fost modificată anul acesta de către Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor care a impus anumite schimbări radicale, fără să țină cont de sănătatea oamenilor sau de indicațiile oferite de către Institutului Cantacuzino. Acest fapt reprezintă un aspect grav care pune în pericol viața clujenilor din cauza schimbării numărului de tratamente lunare contra țânțarilor care pot provoca boala Lyme, stabilind prin urmare de capul lor un număr mai mic decât era necesar.

Decizia Consiliului spune astfel: ”Din conținutul caietului de sarcini, precum și din susținerile autorității contractante, cuprinse în punctul de vedere la contestație, nu rezultă că aceasta a solicitat Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară ”Cantacuzino” recomandările necesare pentru stabilirea numărului de tratamente, așa cum este prevăzut în Ordinul ANRSC nr. 82/2015. Astfel, chiar dacă autoritatea contractantă a impus prin caietul de sarcini la prc.4.2.8 numărul minim de treceri confirm Ordinului ANRSC nr.82/2015, aceasta nu a făcut dovada că a solicitat Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Cantacuzino recomandările necesare pentru stabilirea numărului de tratamente. În sensul celor de mai sus menționate, Consiliul apreciază că se impune ca autoritatea contractantă să solicite INCDMMC recomandările necesare pentru stabiilirea numărului de tratamente și dacă este cazul să le introducă în Programul unitar de acțiune.”.

Coral a sesizat neregulile documentației

Firma care s-a ocupat până acum de dezinsecție în Cluj-Napoca, Coral Impex, a depus o contestație la CNSC împotriva documentației elaborate de Municipiul Cluj-Napoca susținând că modul în care aceștia au procedat nu este deloc corect: ”Din graficul cuprins în capitolul 11 (programul de prestaţii) al Programului unitar de acţiune de la nivelul municipiului Cluj Napoca, rezultă că în ceea ce priveşte activitatea de dezinsecţie de la nivelul municipiului, în perioada considerată caldă a anului se vor efectua un număr de 12 treceri (câte două/lună), pentru combaterea ţânţarilor adulţi şi un număr de 3 treceri (în lunile aprilie, iunie şi august) pentru combaterea ţânţarilor în stadiu de larvă din spaţiile închise, clădiri, respectiv un număr de 6 treceri pentru combaterea ţânţarilor în stadiu de larvă din spaţiile exterioare, maluri de lacuri şi malurile cursurilor de apă.

Având în vedere însă răspunsul Ministerului Sănătăţii, Institutul Naţional de cercetare Cantacuzino din data de 31.05.2017, dezvoltarea larvară poate dura între 3-4 săptămâni, dar în condiţii de temperatură ridicată dezvoltarea larvară poate avea loc în timp mult mai scurt, chiar de numai o săptămână. Astfel, recomandarea Institutului de Cercetare Cantacuzino este în sensul în care pe parcursul unei luni, în lunile considerate ca fiind calde, să fie aplicate până la 7 tratamente, la interval de 2-3 zile astfel încât să fie eliminate toate generaţiile de ţânţari care apar.

De asemenea, Institutul Cantacuzino face precizari si in legatura cu lunile considerate ca fiind calde, recomandand efectuarea tratamentelor de combatere a tantarilor inclusiv in luna octombrie (si nu doar pana in septembrie, asa cum precizeaza autoritatea contractanta), aratand din punct de vedere stiintific importanta deosebita a tratamentelor de toamna in ansamblul actiunilor de combatere a tantarilor la nivelul unei localitati.

În mod cert, nu este suficient ca o documentaţie de atribuire a unui contract de achiziţii publice să fie întocmită cu respectarea anumitor dispoziţii legale din materie, fără a se ţine cont până la urmă şi de părerea unor specialişti în acest domeniu. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă prin cerințele din caietul de sarcini (la activitatea de dezinsecție 12 treceri anuale, respectiv 2 treceri lunare) NU respectă o “metodologie recunoscută” emisă de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Cercetare Cantacuzino, însă solicită ofertanților ca în oferta tehnică să țină cont de “metodologii, metode recunoscute și care demonstrează înțelegerea textului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelație cu aspectele cheie”.

Articolul Clujenii puși în pericol de reducerea tratamentelor de dezinsecție apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Prezent la conferința Master of Journalism ținută weekend-ul trecut la Casa Rațiu din Turda, judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj a vorbit despre scăderea numărului de dosare “grele” trimise în judecată de DNA în 2019. Potrivit acestuia, ”liniștea” din DNA vine ca urmare a dispariției colaborării SRI cu DNA și, evident, plecarea Laurei Codruța Kovesi.

La evenimentul desfășurat weekend-ul trecut la Turda, judecătorul Cristi Danileț a abordat mai multe teme, printre care statistici legate de lumea juridică din România, intersecția dintre serviciile secrete și justiție plus neajunsurile care duc la prelungirea judecării unor dosare.Întrebat de implicarea serviciilor în relația cu justiția, Danileț a menționat că înregistrările predate de SRI către DNA erau importante. Acesta a argumentat “liniștea” din DNA, faptul că în 2019 n-au apărut dosare cu nume mari la fel ca în trecut, prin două aspecte: dispariția colaborării cu SRI în cazul infracțiunilor grave, referindu-se la tehnică, înregistrări, infiltrare în grupuri infracționale, filaje și plecarea Laurei Codruța Kovesi.

Amintim că CCR a admis faptul că protocoalele SRI – Parchet sunt neconstituționale, astfel că intervenția serviciilor în dosare este ilegală.

De-a lungul anilor DNA ne-a demonstrat că instituția este un instrument politic folosit împotriva adversarilor politici care face o justiție selectivă. Faptul că DNA nu mai iese cu niciun mare dosar de corupție de o perioadă bună de timp demonstrează doar ineficiența instituției. Încetarea protocoalelor secrete dintre SRI și Parchet nu poate fi motivul pentru care peste DNA s-a lăsat liniștea, cu atât mai mult cât aceste protocoale au fost ilegale. Prin aceste protocoale se abuzau libertățile cetățenilor, SRI exercitând astfel un control asupra justiției și a întregii societăți. Mai mult, alianța SRI cu DNA, spre exemplu, și înscăunarea unor foști colaboratori ai securității sau amici ai SRI-ului prin curți și tribunale a completat această mașinărie. Practic, dacă afirmațiile judecătorului Danileț ar fi adevărate, respectiv dacă motivul pentru care la DNA nu au mai apărut dosare cu nume mari la fel ca în trecut este dispariția colaborării cu SRI, ar însemna că DNA nu poate excela decât prin metode ilegale.

Mai mult, într-un articol recent, Gazeta de Cluj a analizat că lupta anticorupție a fost zero.În ultimii ani, nu a existat niciun dosar mare cu fapte de corupție la Cluj. De la începutul anului și până acum, DNA Cluj a anchetat cele multe cazuri cu fraude cu fonduri europene de la țară cu prejudicii nesemnificative. Cel mai de răsunet caz al acestui an este cel al medicului prins în flagrant că lua mită.

Hora frăției și în Cluj

Așa cum am mai menționat, implicarea Serviciului Român de Informații în dosarele penale este ilegală. O spune și Curtea Constituțională a României care a stabilit la începutul acestui an existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public, ca urmare a protocoalelor dintre parchet și SRI. Și în dosarele din Cluj, procurorii DNA au dansat o horă a frăției cu ofițerii SRI. Vă prezentăm cele mai mediatizate cazuri.

Primul dosar penal din Cluj în care procurorii DNA au anunțat au colaborat cu ofițerii SRI este cel în care Ștefan Cadar, patronul Fany, împreună cu soția sa, Olesia Cadar au fost acuzați de procurori de date de mită, spălare de bani fals în înscrisuri sub semnătură privată și cumpărare de influență. Concret, procurorii i-au acuzat că i-au oferit mai multe bunuri fostului director al unei direcții din cadrul Autorității Rutiere Române (ARR), Daniela Dobrilă, pentru a-i ajuta la alocarea unor trasee în cadrul licitației. Soții Cadar au respins acuzațiile, spunând că bunurile oferite au fost cadouri între prieteni intimi. În 2014, cei trei inculpați, alături de un angajat al firmei Fany (Paul Ovidiu Kelemen) au fost trimiși în judecată, iar în 2017 au fost condamnați, în ciuda faptului că avocatul Ștefan Cadar a prezentat instanței abuzuri comise de procurori.

Un alt dosar datează din iunie 2014 au fost trimiși în judecată Horea Uioreanu, Ioan Bene, Vasile Pogăcean, Gabriel Davidescu și Ioan Petran, celebrul dosar intitulat ”Mită la CJ”. În iarna anului 2018, toți inculpații au fost condamnați, cea mai grea pedeapsă fiind cea primită de Horea Uioreanu, respectiv de 6 ani și jumătate de închisoare cu executare. Și în acest dosar, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate și informativ din partea SRI. Avocatul Radu Chiriță ce îl reprezintă pe fostul președinte al CJ, a făcut solicitări către SRI prin care a cerut instituției să declasifice comunicările purtate cu DNA-ST Cluj, inclusiv cele purtate cu Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj. Cazul a ajuns în instanță, însă fără succes. Cert este că a existat o colaborare între cele SRI și DNA, așa cum chiar Direcția Națională Anticorupție a precizat în comunicatul de presă când s-a dispus urmărirea penală față de inculpați.

Tot în vara anului 2014 DNA – ST Cluj a dispus trimiterea în judecată a lui Rareș Pop, fostul șef ISCTR, Claudiu Crișan (inspector ISCTR) și Radu Ioan Dohotar (inspector și membru în consiliu de conducere ISCTR). În ianuarie 2018, Curtea Constituțională a stabilit că protocoalele secrete dintre SRI și parchet sunt neconstituționale, însă parchetele și instanțele judecătorești vor stabili dacă s-a încălcat legea prin depășirea competențelor, adică dacă s-au folosit probe obținute în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI. Rareș Pop ar putea beneficia de decizia CCR, deoarece dosarul se află în curs de soluționare și nu s-a luat o decizie definitivă. Probele din dosar ar putea fi eliminate, deoarece au fost obținute cu ajutorul SRI, ceea ce este ilegal deoarece Serviciul Român de Informații nu este un organ de urmărire penală. Dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Alba Iulia.

În iulie 2014, Horea Uioreanu a fost trimis în judecată în al doilea dosar de către DNA. De asemenea, procurorii au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordurile de recunoaștere a vinovăției în cazul a trei inculpați. Anca-Elena Albu, la data faptelor subofițer SRI — Direcția Județeană de Informații Cluj, Mihnea-Remus Iuoraș, la data faptelor subprefect Cluj, și Silvia Bălaj, (mama inculpatei Albu). În rechizitoriu, procurorii au reținut în sarcina lui Horea Uioreanu, cunoscând că Elena Albu este lucrător SRI, cu intenție, a determinat-o, în perioada 2013-2014, să-i permită accesul la informații ce nu erau destinate publicității și pe care aceasta urma să ia cunoștință sau a luat cunoștință în virtutea exercitării atribuțiilor de serviciu. Din cei patru inculpați, toți au acceptat acordurile de recunoaștere a vinovăției și pedepsele aferente, mai puțin Uioreanu care a fost judecat și ulterior condamnat la închisoare cu suspendare. Și în acest dosar procurorii militari au beneficiat de sprijinul de specialitate al structurii de protecție internă din cadrul Serviciului Român de Informații.

Cazul lui Daniel Don, fostul șef al AJOFM Cluj este un caz mediatizat. Dosarul a fist făcut de la A la Z în baza colaborării dintre DNA și SRI. În noiembrie 2015, procurorii DNA – ST Cluj anunțau că au dispus urmărirea penală și reținerea pentru 24 de ore a lui Daniel Don, fiind acuzat de luare de mită și fals în declarații. În martie 2016, Daniel Don a fost trimis în judecată, dosarul aflându-se și în prezent pe rolul instanței clujene.Și în acest dosar, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI, așa cum tocmai DNA – ST Cluj a precizat în comunicatul de presă din noiembrie 2015 când s-a dispus reținerea lui. Exact ca și în cazul lui Rareș Pop, și Daniel Don ar putea beneficia de decizia CCR prin care să fie eliminate probele obținute cu ajutorul SRI. Daniel Don a declarat la începutul anului că în cazul său, chiar dacă SRI a fost implicat în supravegherea sa tehnică, acele înregistrări nu au fost înlăturate din dosar.

În octombrie 2015, procurorii DNA Cluj efectuează acte de urmărire penală într-o cauză complexă din care a rezultat că, în perioada 2013 – 2015, persoane reprezentând SC Coral Impex SRL Ploieşti ar fi oferit diferite sume de bani şi bunuri cu titlu de mită unor funcţionari din cadrul instituţiilor publice situate pe raza mai multor judeţe, inclusiv în Cluj, cu care firma derula contracte de prestări servicii de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare.

S-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Adriana-Lucia Măgurean şi Mariana Capota, la acea dată şef, respectiv consilier la Serviciul Tehnic Reparaţii Imobile, Monitorizare Servicii Comunitare de Utilităţi Publice din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, pentru luare de mită, în formă continuată, şi faţă de Constantin Dorin Prunoiu, angajat al SC Coral Impex SRL Ploieşti, pentru dare de mită, în formă continuată.

Și în această cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații. 

Un alt dosar în care procurorii DNA au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI este dosarul în care au fost puși sub acuzare directori de la societățile Remarul și Transferoviar, cât și din cadrul CFR Călători. Inculpații au fost trimiși în judecată în august 2015, iar recent, Curtea de Apel Cluj a eliminat 161 de pagini de interceptări făcute în baza legii nr. 51/1991 privind securitatea națională în procesul omului de afaceri Călin Mitică. Judecătorii au concluzionat că interceptările au fost făcute de SRI prin utilizarea unor mandate de supraveghere tehnică emise de judecătorii Înaltei Curți pentru culegerea de informații, nu pentru a fi folosite ca probe în procesul penal de DNA.

Un caz foarte mediatizat în Cluj-Napoca este cel în care Anna Horvath, fostul viceprimar al Clujului a fost condamnată recent de ÎCCJ. Chiar dacă, spre deosebire de cazurile de mai sus, procurorii DNA nu au comunicat faptul că au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI, în acest dosar s-a dovedit clar colaborarea dintre cele două instituții. Mai mult, Singura probă la dosar, acea înregistrare ambientală a fost ea modificată de către cei de la SRI și cu toate acestea, Anna Horvath a fost condamnată definitiv cu suspendare pentru trafic de influenţă. Inclusiv DNA – ST Cluj arată într-un răspuns la solicitarea ÎCCJ că în 17 octombrie 2018 că ”a fost constituită o echipă operativă comună pentru exercitarea competențelor specifice ale părților”.

Un alt caz este și cel în care sunt implicați David Ciceo și Ioan Bene. În ianuarie 2019, instanța a încuviințat cererea lui David Ciceo de a emite adrese către DIPI, SRI și DNA CLUJ pentru redarea integrală a comunicării dintre aceste instituții, în vederea construirii dosarului.

Articolul Încetarea protocoalelor ilegale a adus ”liniștea” peste DNA apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu pentru construirea unui imobil mixt de trei etaje pe strada Clinicilor nr. 29. Beneficiarul proiectului este Dan Bogoș, un afacerist clujean ce a fost ”hrănit” de SRI. Imobilul urmează a fi construit în interiorul zonei de protecție a valorilor istorice și arhitectural urbanistice.

Terenul de pe strada Clinicilor nr. 29 se află în proprietatea lui Dan Bogoș și Felicia-Anca-Gabriela Bogoș, fiind situat în interiorul perimetrului de protecție a valorilor istorice și arhitectural urbanistice. Terenul are o suprafață de 579 de mp pe care se va construi de către soții Bogoș un imobil mixt (locuire și parter destinat comerțului și serviciilor) cu un regim de înălțime S+P+2E+R (subsol + parter + două etaje + etaj retras).

PUD-ul întocmit de firma Arhimar arată că ”accesul auto se va realiza din strada Clinicilor printr-un gang carosabil la nivelul parterului cladirii propuse în aliniament. Accesul auto în parkingul subteran se va face cu ajutorul unei platforme elevatoare amplasatăîn gangul carosabil, care permite accesul în curtea interioară, unde se vor amplasa parcările pentru spațiul destinat comerțului și serviciilor (…). Accesul pietonal se va realiza direct din str. Clinicilor, atât pentru spațiile de interes public de la parter cât și pentru locuințe. Se prevăd circulații pietonale în curtea interioară. Spațiile libere se vor amenaja ca zone verzi cu arbori și arbuști. Conform prevederilor PUG-ului Cluj-Napoca, se vor asigura spații verzi pe sol natural în procent de minim 20%”.

Plicuri pentru SRI

La sfârșitul anului trecut, SRI a început să se pregătească temeinic pentru anul următor: a încheiat un acord cadru, în valoare de aproape 300.000 de lei, fără TVA, cu firma clujeană GPV România Prodcom Serv care s-a obligat să le furnizeze plicuri… goale. Compania este controlată, pe de o parte, de afaceriștii clujeni din grupul Elret, printre care și Dan Bogoș. Anul acesta, firma clujeană a mai încheiat cu SRI trei contracte subsecvente în valoare de aproximativ 100.000 de lei.

GPV este administrată de clujeanul ANDREŞAN IULIU EMIL şi francezul DE COUESPEL JEAN GONZALVE MARIE JACQUES. Singurul acţionar este MAYER KUVERT NETWORK GMBH din Germania, companie care a achiziționat concernul GPV.

Conform ONRC, singurul reprezentant roman al firmei GPV ROMANIA PRODCOM SERV SRL face parte şi din Consiliul de Administraţie al Elret SA, o firmă clujeană care se ocupă de tranzacţiile cu energie şi care are sediul tot în Piaţa 1 Mai.

Alături de Andreşan, printre administratorii firmei care face comerţ cu electricitate se numără şi NISTOR GHEORGHE GASPAR, patronul firmei NIS ELECTRONICS SRL, o altă societate abonată la contractele cu instituţiile statului, în special cu Imprimeria Naţională. Din administrarea Elret SA mai face parte şi clujeanul Dan Bogoş, patronul General Security. SRI preferă şi firma clujeanului Bogoş, cu care a încheiat un contract pentru supravegherea prin intermediul camerelor video. Contractul respectiv a fost parafat nu direct, ci prin intermediul INSTITUTUTULUI PENTRU TEHNOLOGII AVANSATE, o “falangă” a Serviciului care desfăşoară activităţi de cercetare, proiectare şi micro-producţie, în domenii precum electronică, mecanică, optică, informatică, matematici aplicate sau comunicaţii. De asemenea, Bogoş se ocupa şi de asigurarea serviciilor de securitate din parkingul primăriei clujene din P-ţa Lucian Blaga.

Articolul După contractele cu SRI, patronul General Security construiește un bloc pe strada Clinicilor apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

CJ Cluj a primit câștig de cauză de la magistrații Curții de Apel Cluj în procesul pentru patrimoniul imobiliar lăsat de poetul și fostul premier interbelic ardelean, Octavian Goga. Judecătorii clujeni au respins apelul formulat de moștenitorii soției lui Octavian Goga în cadrul disputelor pentru domeniul Ciucea. În anul 1966, după moartea lui Octavian Goga, soția lui, Veturia, a lăsat moştenire statului român domeniul de la Ciucea, cu condiţia ca proprietatea să fie transformată în muzeu şi să poarte numele soţului său. Însă, moștenitorii au atacat în instanță certificatul de moștenitor.

La mijlocul acestei luni, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au respins ca nefondat apelul declarat de Mureşanu Florin Gheorghe şi Mureşanu Radu Pompiliu Marius împotriva unei decizii a Tribunalului Cluj prin care se dispunea ca patrimoniul imobiliar al familiei Goga să intre în administrarea CJ Cluj.

”Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâţii Mureşanu Florin Gheorghe şi Mureşanu Radu Pompiliu Marius, împotriva sentinţei civile nr. 333 din 05.07.2019 a Tribunalului Cluj- Secţia Civilă, pronunţată în dosar nr. 613/117/2018/a2, pe care o menţine. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare. Calea de atac se va depune la Curtea de Apel Cluj. Dată şi pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2019”, arată soluția pe scurt a instanței clujene.

Tribunalul Cluj a emis o decizie judecătorească prin care se constatată nulitatea absolută a certificatului de moștenitor, emis anul trecut de un notar din Sibiu, prin care s-a atestat că urmașii Veturiei Goga, frații Radu și Florin Mureșan, au dreptul la moștenirea proprietății din Ciucea.

” Constată nulitatea absolută a certificatului de moştenitor legal şi suplimentar nr. 68/2017, emis de notar public Visea Virginea, din cadrul Societăţii Profesionale Notariale Sima & Visea. 2. Dispune radierea înscrierii referitoare la dreptul de proprietate al pârâţilor Mureşanu Radu Pompiliu Marius şi Mureşanu Florin Gheorghe din cărţile funciare. (…) Constată, în temeiul Testamentului întocmit de defuncta Veturia Goga decedată la data de 15.06.1979, calitatea de legatar al Statului Român în privinţa bunurilor mobile şi a celor imobile – terenuri şi construcţii – situate în com. Ciucea (…) Constată că pârâtul Statul Român a acceptat tacit legatul întocmit de defuncta Veturia Goga decedată la data de 15.06.1979, cu privire la bunurilor mobile şi a celor imobile – terenuri şi construcţii – situate în com. Ciucea (…) Dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al Statului Român asupra bunurilor imobile – terenuri şi construcţii – situate în com. Ciucea (…) Constată dobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile şi a celor imobile – terenuri şi construcţii – situate în com. Ciucea (…) De către reclamanta U.A.T. Judeţul Cluj şi în consecinţă dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al U.A.T. Judeţul Cluj. 7. Obligă pârâţii Mureşanu Florin Gheorghe şi Mureşanu Radu Pompiliu Marius la plata în favoarea reclamantei U.A.T. Judeţul Cluj a sumei de 88.723,07 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru”, arată o parte din soluția tribunalului menținută de instanța superioară.

Moștenitorii au reclamat că averea lui Goga a fost expropriată

Potrivit certificatului de moștenitor obținut de cei doi frați, averea Veturiei Goga constă într-un teren de 3420 mp în localitatea Ciucea, o clădire numită Ady Endre, clădirea Casa Albă, clădirea Casa de pe stâncă, un teren de 10.404 mp, casa de piatră cu patru apartamente, clădirea Mănăstirea cu 14 camere, un teren de 338 mp, un imobil de 338 mp, clădirea Castel, o clădire gospodărească şi un alt teren de 216 mp. De asemenea, nepoții Veturiei Goga au fost obligați la plata a 88.727 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Urmașii Veturiei Goga au deschis în anul 2005 o acţiune în revendicare a domeniului de la Ciucea, în ciuda faptului că în testamentului fostei soții a poetului era precizat că întreaga proprietate este donată statului român. Aceștia au cerut instanţei să constate nulitatea absolută a donaţiei făcute de Veturia Goga statului român şi să dispună desfiinţarea acesteia, precum şi nulitatea testamentului.

O dată cu acest proces înaintat, frații Mureșan au susținut că în anul 1944, autoritățile comuniste au deposedat-o pe Veturia de proprietăţile avute în Bucureşti, Predeal şi Mamaia, iar posibilitatea ca aceasta să fi dorit să doneze de bună voie singurele bunuri ce îi mai rămăseseră ar fi exclusă. Aceștia au considerat că încheierea contractului de donaţie a fost impusă străbunicii lor, fiind un mod de a deghiza o altă preluare forţată a statului român. Astfel, comuniștii ar fi obligat-o să redacteze un testament olograf prin care să lase averea sa statului. Singurul motiv pentru care Veturia Goga ar fi acceptat această modalitate de deghizare a exproprierii sale a fost teama că poetul Octavian Goga va fi în continuare exclus din rândurile poeţilor naţionali şi că publicarea operelor sale va fi interzisă.

Instanțele au decis doar să constate nulitatea absolută a donaţiei realizate de Veturia Goga în favoarea statului român şi să respingă cererea vizând nulitatea absolută a testamentului întocmit de Veturia Goga. Sentinţa nu a fost definitivă.

Un notar a tulburat apele din dosarul Domeniul Goga

În anul 2012, după nu mai puţin de 24 de termene de judecată, o instanţă bucureşteană a apreciat că demersul celor trei este neîntemeiat, respingând cererea de revendicare. Hotărârea nu a fost definitivă iar urmașii Veturiei Goga au înaintat apel la Curtea de Apel Bucureşti. În apel, Consiliul Judeţean Cluj a făcut toate eforturile pentru a salva Muzeul “Octavian Goga’’ de la Ciucea. Cu toate acestea, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea urmaşilor Veturiei Goga, constatând că donaţia este lovită de nulitate absolută. În acest context, Consiliul Judeţean Cluj a înaintat recurs însă, în octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis respingerea acţiunii şi menţinerea deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.

Astfel, urmaşii Veturiei Goga au avut parte de victorie și au reușit să preia averea lui Octavian Goga. Pentru a prelua efectiv bunurile de la Ciucea, Florin Mureșan și Marius Mureșan au înaintat în luna mai a anului 2017 o acțiune la Tribunalul Cluj împotriva Consiliului Judeţean Cluj, cerând restituirea completă  a Complexului Muzeal de la Ciucea, însă instanţele au respins solicitarea făcută.

Deși au pierdut definitiv procesul în vederea restituirii integrale a bunurilor, la începutul anului 2018, Consiliul Județean Cluj a avut surpriza să afle că cei doi fraţi au reușit să devină proprietari cu acte în regulă asupra muzeului, cu ajutorul unui notar din Sibiu ce le-a eliberat un certificat suplimentar de moștenitor. Astfel, frații Mureșan, au solicitat deja Consiliului Judeţean să evacueze toate bunurile și Primăriei comunei Ciucea să facă trecerea în registrul agricol a tuturor proprietăţilor care au aparţinut lui Octavian Goga şi ulterior Veturiei Goga pentru a putea plăti taxe şi impozite locale.

Averea lui Octavian Goga

Printre colecţiile importante se numără cea de Artă Plastică din care fac parte 309 lucrări ale unor artişti români cum ar fi: Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Nicolae Grigorescu, Elena Popea, dar şi lucrări de artă universală.

De asemenea, muzeul adăposteşte o bibliotecă de peste 6000 de volume, o ladă maură din lemn de cedru (din secolul al XVI-lea), o masă de lucru, o canapea şi câteva scaune, schiţe de Nicolae Grigorescu, candele brâncoveneşti (secolele XVII – XVIII).  Pe lângă acestea se mai întâlnesc corespondenţe şi manuscrise ce au aparținu poetului Octavian Goga.

Domeniul de la Ciucea a fost cumpărat de Octavian Goga în 1920 de la Bontza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre. Valoarea tranzacţiei a fost de 280 mii de coroane, bani pe care Goga i-a împrumutat de la Banca Agricolă. Domeniul cuprinde castelul şi mai multe anexe gospodărești. În castelul reconstruit în perioada interbelică de Goga se află astăzi muzeul Memorial „Octavian Goga”. Muzeul adăpostește o vastă colecție de covoare, port popular și alte obiecte de artă populară adunate de către Octavian Goga de pe toate meleagurile ţării, precum și o impresionantă bibliotecă. În grădină se află mausoleul poetului şi al soţiei sale, Veturia Goga. Tot în gradină se află o biserică de lemn din sec. XVI adusă aici de către Octavian Goga.

Testamentul Veturiei Goga

“Subsemnata Veturia Octavian Goga, dispun asupra următoarelor: averea mea mobilă şi imobilă situată în comuna Ciucea o va moşteni statul român. Obligaţia statului este ca în comuna Ciucea să înfiinţeze un muzeu în amintirea păstrării memoriei soţului meu Octavian Goga păstrând în această clădire toate bunurile mobile, inclusiv biblioteca aşa cum se găsesc ele aşezate încă din timpul soţului meu. Desigur că biblioteca va putea fi citită şi folosită de oameni literaţi ori de studenţi pentru documentarea diferitelor lucrări ce le realizează”, se arată în actul de donație.

Articolul CJ Cluj câștigă domeniul Goga de la Ciucea apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Lovitură dură pentru DNA în dosarul în care fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ioan Andreica, a fost trimis în judecată în luna mai 2018! Judecătoarea Elena Botezan de la Curtea de Apel Cluj, care până în 2014 a fost șefa DNA Cluj, a anulat cinci mandate de interceptare, dar și notele de redare ale convorbirilor telefonice, fiindcă au fost efectuate de SRI, astfel că procurorii anticorupție au termen 5 zile pentru să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei, scrie Gazeta de Bistrita.

„În baza art. 347 Cod procedură penală admite contestaţiile formulate de inculpaţii Andreica Ioan, Popescu Lazăr, Sabău Ioan-Claudiu, Cozariuc Mihai-Mircea şi Stamatoiu Cristian împotriva încheierii penale nr. 59/CP/2019 din data de 10 mai 2019 a judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bistriţa Năsăud pe care o desfiinţează în parte şi pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite:

Constată nulitatea absolută a mandatelor de siguranţă naţională cu nr. 006046/24.11.2009 privind pe S.I.C., nr. 006046/24.11.2009 privind pe Istrate Ion, nr. 002960/03.06.2010 privind pe S.I.C., nr. 002960/03.06.2010 privind pe Istrate Ion  şi nr. 002960/03.06.2010 privind pe Andreica Ioan emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.

Potrivit Deciziei nr. 302/2017 a CCR constată nulitatea absolută a ordonanţelor de delegare a ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Serviciul Tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind redarea convorbirilor telefonice interceptate în baza mandatelor anterior menţionate şi efectuarea de copii în format electronic a fişierelor audio emise în dosar 462/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie din data de 19.02.2018 integral, (…), din data de 27.02.2018 integral, (…) şi din data de 05.12.2017 parţial, respectiv punctul a) al ordonanţei, aflată la filele 2-3 vol.11 dosar de urmărire penală, a proceselor verbale de redare şi certificare a înregistrărilor convorbirilor telefonice din datele de 12.03.2018 integral, 21.03.2018 integral şi 15.01.2018 parţial, respectiv punctele 1-20, existente la filele 5-31 verso, filele 53-65 şi filele 70-89 toate în vol. 11 dosar urmărire penală şi, Având în vedere Decizia CCR nr. 22/2018 dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mandate de siguranţă naţională, a ordonanţelor de delegare şi a suporţilor care conţin interceptările realizate în baza celor 5 mandate de siguranţă naţională cu nr. 006046/24.11.2009 şi nr. 002960/03.06.2010 precum şi eliminarea redării conţinutului acestor convorbiri din rechizitoriul întocmit în dosar 462/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie.

Copia prezentei încheieri se comunică Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie urmând ca, potrivit art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei. Menţine restul dispoziţiilor încheierii atacate. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din data de 21 noiembrie 2019”, este hotărârea pronunțată, joi, de judecătoarea Elena Botezan.

Ioan Andreica, alături de Lazăr Popescu, Ioan Claudiu Sabău, Mihai Stănescu și Adrian Palade a fost acuzat de procurorii DNA, în martie 2012, de trafic de influență dare de mită, spălare de bani, complicitate la trafic de influență, fals intelectual, luare de mită, iar sumele pe care procurorii le vehiculau erau de-a dreptul năucitoare. În același dosar a fost anchetat și Liviu Rusu, fost președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, care în 2018 a fost scos de sub urmărire penală.

“În cursul anului 2009, inculpații Popescu Lazăr și Sabău Ioan Claudiu au constituit o asociere infracțională, sprijinită de Andreica Ioan, ce avea ca scop adjudecarea în mod fraudulos a unor licitații publice de către mai multe societăți comerciale clientelare de la care primeau în schimb bani sau lucrări în subcontractare și, în anumite cazuri, chiar subcontractarea în totalitate a lucrărilor. Asocierea avea ca scop exercitarea influenței pe lângă demnitari sau funcționari publici cu influență asupra persoanelor cu putere de decizie în atribuirea unor astfel de licitații. În principal, erau vizate lucrări de proiectare și execuție de drumuri, canalizări, reabilitări de construcții, proiectare și execuție a unor centre de management a deșeurilor, etc.
În acest scop, după identificarea de către inculpatul Sabău Ioan Claudiu a firmelor interesate de efectuarea unor astfel de lucrări, inculpatul Popescu Lazăr, ce avea rol coordonator în cadrul grupului, încheia cu firmele respective contracte de consultanță în valoare de 15.000 de euro (la încheierea contractului) plus între 5 și 7% din valoarea lucrărilor adjudecate. Aceste contracte erau fictive pentru că sumele încasate sub această aparență erau de fapt comisioanele membrilor grupului cât și sumele acordate cu titlu de foloase necuvenite funcționarilor publici implicați în procedurile de achiziții și foloasele acordate persoanelor ce exercitau traficul de influență.
În baza acestui mecanism, în cursul anului 2009, inculpații Popescu Lazăr, Andreica Ioan și Sabău Ioan Claudiu au pretins de la reprezentanții unui consorțiu constituit din două firme suma totală de 345.002 euro (din care 12.075 euro pentru Andreica Ioan, 120.752 pentru Popescu Lazăr și 34.500 euro pentru Sabău Ioan Claudiu), reprezentând 5% din valoarea contractului «Reabilitarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane, precum și a celor rurale neconforme din județul Bistrița – Năsăud», pentru a interveni pe lângă persoane cu funcții de decizie din cadrul Consiliului Județean Bistrița Năsăud în scopul de a-i determina să atribuie acest contract consorțiului format din cele două firme. De asemenea, inculpații au pretins și primit de la una din aceste două firme suma de 100.000 de euro pentru a i se atribui același contract.
Inculpatul Andreica Ioan a pretins de la o altă societate comercială suma de 1.200.000 euro (din care 100.000 de euro în nume propriu) pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul autorității contractante.
De la o altă firmă, Andreica Ioan a pretins suma de 200.000 de europentru a-și exercita influența asupra reprezentanților CJ Bistrița Năsăud în vederea deblocării plăților. În acest context, inculpatul Rusu Liviu Mihai, președintele CJ Bistrița, a pretins suma de 100.000 euro în scopul aprobării unor plăți pe bază de documente false și pentru prestații fictive în cadrul contractului «Reabilitarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane, precum și a celor rurale neconforme din județul Bistrița – Năsăud», program finanțat cu fonduri europene. Din suma pretinsă, Rusu Liviu Mihai a primit de la Andreica Ioan suma de 75.000 de euro.
Pentru a crea aparența de legalitate a primirii acestor sume, inculpații Popescu Lazăr, Andreica Ioan și Sabău Ioan Claudiu au încheiat contracte de consultanță ce atestă operațiuni comerciale fictive. În anul 2010, inculpatul Palade Adrian, fost subordonat al lui Andreica Ioan la M.D.R.T., a încheiat un număr de 7 contracte ce atestă în fals prestarea unor servicii de consultanță/intermediere cu mai multe firme pentru a disimula proveniența și circulația sumei de circa 196.000 de euro pretinsă și primită de Andreica Ioan de la Popescu Lazăr pentru traficarea influenței asupra unor funcționari în vederea atribuirii unor licitații publice către firmele clientelare. În cursul anului 2011, inculpatul Stănescu Mihai, în calitate de administrator al SC Duo Mat Invest SRL, pe baza unor contracte fictive, a încasat sume de bani rezultate din infracțiunile de corupție descrise mai sus, pentru ca acestea să ajungă la membrii grupului”, transmiteau procurorii DNA în urmă cu 7 ani.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud în mai 2018, pe lângă cei cinci amintiți mai sus fiind trimise în judecată încă două persoane: Stănescu Ion și Stănescu Cezar.

În camera preliminară, avocații inculpaților au avut aceleași solicitări ca și la Curtea de Apel Cluj, însă instanța tribunalului bistrițean a considerat că nu sunt justificate și le-a respins.

Despre acest subiect Gazeta de Bistrița a scris AICI.

Articolul Judecătoarea Elena Botezan, fosta șefă a DNA Cluj, a anulat mai multe interceptări făcute de SRI în dosarul unui fost secretar de stat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistrații de la Curtea de Apel Cluj au respins ca inadmisibilă în principiu contestaţia în anulare formulată de procurori în Dosarul Motorina, decizia fiind una definitivă.

Peste 20 de persoane, angajați la CFR și cinci polițiști, acuzați și trimiși în judecată cu acuzația că ar fi furat motorină din locomotive, au fost achitați de Adina-Daria Lupea şi Mihăiţă-Lucian Marian, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj.

Inițial, cei cinci poliţişti de la Transporturi Feroviare Jibou şi cei 18 angajaţi ai Staţiei CFR din au fost trimişi în judecată pentru furtul a mii de litri de motorină dn locomotivele ce staţionau în Gara Jibou. La prima instanţă, cinci dintre inculpaţi au fost trimişi după gratii, 17 au primit pedepse cu suspendare, iar unul o amendă administrativă. Însă, acum, Curtea de Apel Cluj i-a achitat pe toți inculpații din dosar.

Sentinţa dă o lovitură procurorilor sălăjeni, care susţineau, la începerea procesului, că dosarul a fost unul dintre cele mai complexe instrumentate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. Anchetorii precizau că în perioada februarie-mai 2010, CFR Călători a fost prejudiciată cu 14.612 litri de motorină şi 180 de litri de ulei din locomotivele ce staţionau în Gara Jibou. Mecanicii sustrăgeau între 20 şi 200 de litri de motorină la sosirea din fiecare cursă, din care dădeau poliţiştilor între 5-10 litri ca mită, plus o altă cantitate contracost, însă la preţuri sub cele de la pompă, pentru ca aceştia să nu constate infracţiunile săvârşite de către ceferişti. La rândul lor, poliţiştii vindeau motorina şoferilor din zonă interesaţi. O parte dintre cei vizaţi de acest dosar au fost prinşi în flagrant, în vara lui 2010.

Citeste si Polițiștii clujeni au prins în flagrant hoții de motorină din locomotive

Articolul Dosarul ”Motorina” anulat definitiv de Curtea de Apel Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, şi-a lansat miercuri, la Gaudeamus, cartea ”Românii. Eseuri despre Unire”, apărută la Editura Şcoala Ardeleană.

„Ne simţim solidari şi pentru că suntem români, sau ar trebui s-o facem, pentru că alte popoare din jurul nostru o fac chiar mai exagerat, mult exagerat decât ne-am imagina noi. Şi atunci am vrut să înţeleagă cititorii, mai ales cei tineri, că nu e nicio ruşine sentimentul de român, că nu înseamnă nici naţionalism exagerat, pentru că naţionalismul pe vremea lui Iorga era iubirea de naţiune şi Iorga ne-a învăţat: ‘ca să iubeşti alte naţiuni trebuie întâi să îţi iubeşti propria naţiune’, nu înseamnă nici xenofobie, pentru că xenofobia e ura faţă de străini şi nici şovinism, că noi nu ridicăm în slăvi pe unii ca să îi coborâm pe alţii”, a afirmat Ioan-Aurel Pop.

El a spus că nu a vrut să vorbească în cartea sa „neapărat despre Unirea românilor din momentul 1918”, ci a dorit să dea „o idee legată de ideea de unire, care e general umană”.

„Din păcate, cred că multe din greşelile contemporane se petrec pentru că nu ne dăm seama că omul e o fiinţă socială şi că aşa am fost lăsaţi de Dumnezeu să trăim în unire, împreună. E adevărat că unii trăim mai intens locul de naştere, alţii localitatea în care trăim, alţii, fiindcă suntem informaticieni sau IT-işti, ne simţim solidari cu grupul de meseriaşi din care facem parte”, a explicat Pop.

Preşedintele Academiei Române a atras atenţia că popoarele se răzbună pe cei care vor să le „topească”, fie după principiile internaţionalismului proletar, fie după acela al globalizării.

„Prin urmare, ideile astea fireşti, dacă circulă firesc, cred că ne unesc întru umanitate. Dar nucleele astea pe care le-a lăsat Dumnezeu în umanitate încă se mai numesc popoare şi naţiuni. Şi, dacă uităm de ele, cădem într-o mare eroare, pentru că popoarele se răzbună pe cei care vor să le topească, fie după principiul ‘proletari din toate ţările uniţi-vă!’, cum era odată, fie după principiul globalizării. În globalizare, deocamdată, subiecţii cei mai importanţi sunt naţiunile şi popoarele. Şi de ele trebuie avut grijă. Iar între cei de care trebuie să avem noi grijă în prim plan sunt românii, pentru că, dacă ar fi alţii, ne-am numi chinezi, japonezi, germani sau altceva. Şi e frumos să ducem acest mesaj în lume cu toţii”, a mai spus Ioan-Aurel Pop.

Sursa: Agerpres

Articolul Istoricul Ioan-Aurel Pop: Nu e nicio ruşine sentimentul de român apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Reprezentanții Finanțelor clujene au făcut plângeri penale împotriva companiilor Bechtel și Enka, unul dintre subcontractorii firmei americane, pentru că nu au fost plătite contribuțiile sociale pentru muncitorii turci aduși pe șantierul Autostrăzii Transilvania. Însă, procurorii și judecătorii clujeni nu au găsit nicio neregulă. Problema constă într-un acord semnat între Turcia și România în care sunt prevăzute condițiile privitoare la plata contribuțiilor pentru muncitorii turci. Potrivit înțelegerii între cele două state, România iese pe minus.

Potrivit sesizării Finanțelor Publice Cluj, în perioada 2008 – 2014, reprezentanții companiei ENKA CONSTRUCTION AND DEVELOPMENT BV AMSTERDAM – SUCURSALA CLUJ-NAPOCA au evidențiat cheltuieli legate de punerea la dispoziție de personal și consultanță către Enka Insaat ve Sanayi AS – Turcia (unul dintre cei mai importanți antreprenori europeni de construcții), apreciate ca fiind neoportune și nelegale și care au fost facturate în continuare către compania Bechtel INC reno Nevada – sucursala Cluj România, astfel că s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale către stat.

Legea pentru prevenirea evaziunii fiscale (241/2005) prevede că evidențierea în actele contabile sau alte documente a cheltuielilor nereale constituie evaziune fiscală.

Practic, Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Cluj a taxat firma turcească cu contribuțiile aferente angajaților turci la șantierul Bechtel pentru perioada 2010 – iunie 2012.

Însă, compania turcească s-a prevalat de un acord semnat de statul turc cu cel român în 1999. Potrivit prevederilor Acordului încheiat între România și Republica Turcia în domeniul securității sociale, plata contribuțiilor sociale de sănătate s-a datorat doar în Turcia, pe perioada detașării lucrătorilor turci în România.

Reprezentanții firmei Enka au dat în judecată CAS Cluj, însă pe parcursul procesului cei de la Casa de asigurări s-au rezumat să nege efectele acestui acord, fără însă a motiva în concret acest refuz.

Potrivit art. 8 din Legea 551/2002 pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Turcia în domeniul securității sociale „ persoana angajată pe teritoriul unei părți contractante, detașată de angajatorul său pentru a desfășura o anumită activitate pe teritoriul celeilalte părți contractante, va continua să fie supusă legislației primei părți contractante pentru o perioadă care să nu depășească 24 de luni, cu condiția ca aceasta să își mențină statutul de angajat la același angajator. Această perioadă poate f i prelungită până la 60 de luni, inclusiv perioada menționată mai sus, cu aprobarea prealabilă a autorităților competente ale ambelor părți contractante”.

Pentru aceste motive, CAS Cluj a pierdut procesul.

Procurorii: nu există evaziune fiscală în contractele Bechtel – Enka

La începutul acestui an, pentru același motiv, cei de la Finanțele clujene au făcut o plângere penală împotriva companiei turcești Enka, dar procurorii nu au trimis dosarul în judecată, instanța respingând ca nefondată plângerea penală.

În urmă cu două luni, cei de la ANAF Cluj au formulat o plângere similară împotriva companiei Bechtel, care beneficiase de forța de muncă adusă de compania turcă. Nici această plângere nu a avut succes.

Potrivit procurorilor clujeni, ”în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că toate cheltuielile cu personalul, vizate de sesizările organelor fiscale, au fost efectuate în conformitate cu înțelegerile ce au intervenit între companiile implicate. Având în vedere că probele administrate nu dovedesc caracterul nereal al cheltuielilor la care fac referire organele fiscale, putând fi pus în discuție doar tratamentul fiscal al acestora, rezultă că faptele reclamate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind întrunite elementele de tipicitate obiectivă a infracțiunilor de evaziune fiscală. De asemenea, din materialul de urmărire penală nu rezultă indicii că reprezentanții Bechtel – sucursala Cluj România ar fi stabilit cu rea credință impozite, taxe sau contribuții, încercând să obțină fără drept sume de bani cu titlu de rambursări sau compensări, astfel că infracțiunea de tentativă la rambursări nelegale de TVA nu există”, arată un răspuns al Parchetului de pe lângă curtea de Apel Cluj.

Astfel, procurorii au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile reclamate de Direcția de Finanțe Cluj. De asemenea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a menținut dispoziția de clasare a cauzei.

Pe de altă parte, turcii angajați de Enka au încasat cu titlul de salarii, stimulente și bonusuri peste 18 milioane de euro, în pofida faptului că majoritatea dintre ei nu aveau detașări în România.

Spre exemplu, Ali Atalay, business manager Enka, a primit 330.635 de euro.

Istoria Bechtel pe Autostrada Transilvania

La 19 decembrie 2003, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a aprobat mandatarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) la semnarea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii cu investitorul selecţionat – compania Bechtel.

FMI a solicitat Guvernului într-un memorandum, încheiat pe 7 iulie 2004, un audit independent asupra preţurilor negociate pentru construirea autostrăzii, pentru a evalua în ce măsură acest proiect, finanţat integral prin fonduri bugetare, poate fi susţinut fiscal.

Preţul de 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostradă a fost considerat prea mare, dar avocaţii angajaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau că este un preţ bun pentru că Bechtel ceruse iniţial 6 milioane de euro pe kilometru. Până în martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale, care au fost renegociate de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), lucru care a determinat întreruperea lucrărilor la jumătatea anului 2005.

La 15 septembrie 2005, Bechtel a concediat 530 din cei 685 de angajaţi. MTCT finalizează o rundă de negocieri cu Bechtel la 22 decembrie 2005, în cadrul cărora statul român este de acord să plătească la începutul fiecărui an 30% din valoarea lucrărilor ce urmau a fi efectuate. Pentru 2006, Bechtel urma să primească un avans de cel mult 30 de milioane de euro.

După o întrevedere cu premierul Tăriceanu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Wolfgang Roth, a declarat că BEI îşi menţine decizia de a nu finanţa proiectul autostrăzii Braşov-Borş.

În februarie 2006 se semnează un acord de modificare a contractului de construire a autostrăzii Braşov – Cluj – Borş, conform căruia termenul de finalizare a lucrării se prelungeşte cu un an: până în decembrie 2013.

Bechtel reia lucrările la 19 iunie 2006, după ce, în luna mai, MTCT a plătit avansul de 30 de milioane de euro, convenit în urma negocierilor.

Noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu a declarat că autostrada va fi terminată la termen, în 2012, adăugând că MTCT alocase 78 milioane euro pe 2006 pentru Autostrada Transilvania.

La 13 noiembrie 2010, Bechtel a reuşit să finalizeze, după şapte ani, ultimii 10 kilometri ai tronsonului Câmpia Turzii – Gilău, între Turda şi Câmpia Turzii. Singura secţiune deschisă traficului auto a fost finanţată integral cu sume de la bugetul de stat şi a costat 236 de milioane de euro.

”Pișcăturile” ITM Cluj

Înainte de izbucnirea ”clinciurilor” dintre instituțiile fiscale clujene și contractorii Bechtel, ITM Cluj a amendat companiile Enka și Bechtel cu 100.000 de lei.

În urma unui control, s-a descoperit faptul că 121 de muncitori turci de la Enka nu aveau permise de muncă necesare (de tip B, pentru muncitorii detașați în România). În aceeași situație se aflau trei angajați ai Bechtel. „Dacă Bechtel a intrat în legalitate, la Enka lucrurile stau altfel. Săptămâna trecută (este vorba de anul 2017, n.red.) am fost într-un nou control și am descoperit că, dintre cei 121 de muncitori găsiți fără permise în martie, 11 aveau acum permise, nouă au plecat, iar restul, adică 101 muncitori, lucrează, în continuare, fără permise. Mai mult, Enka a adus încă 34 de muncitori, calificați, tot în aceeași situație, declara directorul ITM Cluj de la data respectivă, Daniel Păcurariu.

Articolul CAS și Finanțele clujene i-au ”înțepat” cu plângeri penale pe turcii de la Enka și pe americanii de la Bechtel apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Spre sfârșitul lunii august, președintele Klaus Iohannis a fost într-o vizită în SUA. A ținut un discurs și a primit o șapcă. Însă, la scurt timp după ce Iohannis a revenit în țară, Guvernul SUA a emis un anunț în care se arată că Liviu Dragnea și cei doi copii ai lui nu mai au ce căuta pe teritoriul Statelor Unite. Am încercat să aflăm care sunt motivele pentru care familia Dragnea are interdicție în SUA, însă răspunsul venit din Biroului Internațional de Narcotice (!) este unul anemic, care nu aduce nicio noutate vizavi de acuzațiile de corupție care îl vizează pe Dragnea.

La începutul lunii septembrie, Michael R. Pompeo, fost șef al CIA și actual secretar de stat al SUA, a lansat un comunicat de presă prin care îi declară pe Liviu Dragnea și pe copii lui, Valentin și Maria, persoane non-grata și le interzice să intre pe teritoriul Statelor Unite.

”Secretarul de stat Michael R. Pompeo îl desemnează în mod public pe fostul președinte al Camerei Deputaților a României, Liviu Nicolae Dragnea, drept persoană cu interdicție de a intra pe teritoriul SUA, din cauza implicării sale în acte semnificative de corupție. Această desemnare este făcută în temeiul Secțiunii 7031(c) din Legea privind alocările bugetare referitoare la Departamentul de Stat, operațiunile externe și programe asociate, 2019 (Div. F, P.L. 116-6). Secțiunea 7031(c) stabilește că, în cazurile în care secretarul de stat deține informații credibile că oficiali ai guvernelor altor țări au fost implicați în acte semnificative de corupție, acele persoane precum și membrii apropriați ai familiei nu sunt eligibili să pătrundă pe teritoriul Statelor Unite.

De asemenea, legea impune ca secretarul de stat să desemneze în mod public sau în particular pe acești oficiali și membrii apropriați ai familiei. În afară de desemnarea domnului Dragnea, secretarul de stat îi desemnează drept ineligibili pentru intrarea pe teritoriul SUA pe cei doi copii ai domnului Dragnea, Valentin Ştefan Dragnea și Maria Alexandra Dragnea.

Acțiunea de astăzi trimite un semnal puternic că Statele Unite sunt angajate să lupte împotriva corupției și să sprijine statul de drept în România”, arată comunicatul de presă.

Pe lângă faptul că Liviu Dragnea este în pușcărie în urma unei condamnării definitive, am încercat să aflăm ce anume a declanșat acum declararea membrilor familiei Dragnea drept persoane non-grata în SUA.

În urma unei solicitări adresate de Gazeta de Cluj către U.S. Department of State am primit un răspuns de la Biroul internațional de stupefiante și de aplicare a legii, o agenție a SUA care se raportează la secretarul de stat pentru securitate civilă, democrație și drepturile omului din cadrul departamentului de stat, care nu oferă nimic concret!

”Mulțumim că ne-ai contactat. În legătură cu desemnarea publică 7031 (c) pentru corupția semnificativă a fostului oficial român Liviu Nicolae Dragnea, vă pot împărtăși următoarele informații cu privire la fond: Secretarul de stat are informații credibile conform cărora domnul Dragnea a fost implicat în dosare de corupție semnificative în timp ce a exercitat funcții politice diferite, inclusiv în calitate de președinte al Camerei Deputaților din România.

În România, ca și în alte țări, corupția aduce costuri substanțiale economiei, societății și securității, poate facilita crima organizată și înfrânează încrederea în statul de drept și guvernare. Acest lucru are un impact direct asupra securității naționale a SUA, a intereselor economice și de politică externă și, credem noi, a națiunilor partenere”, arată într-o adresă oficială Scott Lueders, specialist de comunicare în cadrul U.S. Department of State Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs.

Fumigene din SUA

Declarația lui Pompeo este o ”fumigenă” electorală de care Guvernul SUA s-ar fi putut lipsi fără  nicio problemă. Pe de o parte, electoratul lui Iohannis este conștient de acuzațiile de corupție îndreptate împotriva lui Dragnea, iar alegătorii PSD-ului sunt, la rândul lor, greu de impresionat de comentariile oficialilor SUA vizavi de corupția din România.

Pe de altă parte, Dan Alistar, una dintre cele puternice conexiuni ale lui Liviu Dragnea, nu are nicio problemă cu Guvernul SUA. Una dintre firmele lui, Romanian Security Systems SRL, face parte dintr-o delegația economică în cadrul căreia s-a semnat la Washington, împreună cu alte 66 de companii din 12 ţări, angajamentul „Pledge to America’s Workers”, prin care se anunţă planurile privind crearea unui număr de aproape un milion de oportunităţi pe piaţă pentru muncitorii americani.

În același timp, la începutul anului Dan Alistar a fost arestat preventiv, alături de alte 7 persoane, pentru 30 de zile, Dosarul vizează infracțiuni de evaziune şi spălare de bani, cu prejudiciu de aproximativ trei milioane de euro. Concret, în perioada mai 2012 – august 2014, reprezentanţii Alistar Security ar fi înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii şi au declarat organelor fiscale cheltuieli fictive în cuantum de 43.573.537 de lei, provenind de la mai multe societăţi de tip „fantomă”, cauzând bugetului de stat un prejudiciu de aproape 3 milioane de euro. După încasarea în conturile bancare ale societăţilor cu de tip „fantomă” a sumelor înscrise în facturile fictive pe care acestea din urmă le-au emis, în valoare de 10 milioane de euro, acestea au fost retrase în numerar şi restituite dispunătorilor plăţilor, în scopul disimulării provenienţei ilicite a acestora. Surse judiciare au mai precizat că patronul firmei de pază ar fi folosit mai multe firme „fantomă” care ar fi prestat servicii fictive pentru Alistar Security, pe care societatea le-ar fi achitat doar în acte, astfel încât să îşi poată deduce TVA.

Cu toate acestea, cel puțin la nivel oficial, firma lui este primită în SUA pentru a facilita înființarea de locuri de muncă pentru americani.

Lista secretă a politicienilor români care nu au ce căuta în SUA

Pe lista politicienilor români acuzați, judecați și condamnați pentru corupție care nu mai pot intra pe teritoriul SUA se numără Adrian Năstase și fostul șef al CJ Constanța, ambii PSD-iști. Practic, lista ar conține cel puțin 15 nume, dar care nu pot fi date publicității.

Pe de altă parte, Ministerul de Externe precizează că nu a fost informat în legătură cu interdicţia aplicată unor cetăţeni români de a intra în SUA, precizând că refuzurile de acordare a vizei de intrare în Statele Unite se comunică doar persoanelor vizate.

„Ministerul Afacerilor Externe nu a fost informat în legătură cu interdicţia aplicată unor cetăţeni români de a intra în SUA. În baza procedurilor specifice consulare şi a legislaţiei privind protecţia datelor personale, eventualele refuzuri de acordare a vizei de intrare în SUA se comunică direct de Ambasada SUA doar persoanelor/cetăţenilor români vizaţi, dacă există astfel de situaţii”, se arată în răspunsul MAE. 

Articolul Guvernul SUA aruncă ”fumigene” la prezidențialele din România apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Academia de Fotbal Luceafărul din Cluj-Napoca finanțată de către U Cluj, a devenit o afacere pentru managerii care îi văd pe copii mai mult ca pe o sursă de bani, decât ca pe un izvor de talent. Părinții juniorilor sunt taxați lunar pentru serviciile de care beneficiază, pe când U Cluj oferă finanțare totală pentru buna desfășurare a activităților academiei. Deci unde ajung banii pe care părinții îi plătesc? În buzunarele managerilor.

Academia de Fotbal Luceafărul din Cluj-Napoca condusă de către domnul Crișan Alexandru Adrian și Stan Marius, oameni cu bune calități de afaceriști, s-a transformat dintr-o rampă de lansare pentru viitori fotbaliști ai României, într-o afacere locală de mare succes. Academia este finanțată în totalitate de către clubul de fotbal U Cluj, de la echipamente, pregătirea copiilor de către antrenori,  până la tabere și deplasari dar cu toate acestea fiecărui copil care vrea să facă parte din echipa Luceafărul, îi este percepută o taxă lunară.

Reporterul Gazeta de Cluj a contactat telefonic personalul Academiei pentru a afla detalii despre prețul și modul de procedură a înscrierii copiilor în diversele echipe, din păcate răspunsul a fost „veniți la fața locului și acolo vom discuta toate aceste detalii”.

Care este adevărata afacere din spatele Academiei de fotbal Luceafărul

Cei doi care se află la conducere, Crisan Adrian și Stan Marius văzând succesul pe care l-a avut această academie de a lungul anilor, s-au gândit la „binele copiilor” și au dezvoltat o modalitate prin care cât mai mulți să poată face parte din echipa „Luceafărul”. Dezvoltând trei asociații paralele celei inițiale, au oferit o șansă juniorilor din Cluj-Napoca care vor să joace fotbal, dar bineînteles că de această dată contra-cost. Prin urmare peste 100 de copii de diferite vârste, joacă la același club sportiv, într-o echipă care se numește „Luceafărul” însă scrisă sub diferite forme: C.S. Luceafărul Cluj-Napoca, A.C.S. Academia de Fotbal LuceafărulCluj-Napoca și Luceafărul Fotbal Star. Această afacere ascunsă durează de ceva ani, iar nicio persoană de la conducerea U Cluj nu s-a sesizat cu privire la acest aspect.

Părinții juniorilor, de bună credință în momentul în care își înscriu copilul la clubul sportiv de fotbal, achită o taxă lunară pentru ca propria odraslă să își dezvolte abilitățile sportive cu speranța că pe viitor aceste eforturi vor da roade. Însă ceea ce nu știu părinții clujeni este că în spatele acestui nume cunoscut al echipei „Luceafărul” se află și alte două asociații fantomă create doar cu scopul de-a rula cât mai mulți copii pentru a lua cât mai mulți bani.

Academia primește finanțare totală de la U Cluj

U Cluj oferă finanțare și echipamente Academiei Luceafărul U Cluj pentru toți copiii înscriși cu scopul de a promova acest sport și de a le oferi acestora posibilitatea de a face sport și de a se antrena. Prin urmare părinții își înscriu copiii la Academia U dar achită o sumă către una dintre celelalte două asociații primindîn schimb și chitanțe pentru taxa percepută. Pe scurt, costurile pe care le presupune antrenarea copiilor, deplasările și echipamentele pentru toți ceiînscriși, sunt finanțate de către Primăria Cluj-Napoca prin intermediul Clubului U Cluj, iar banii pe care administratorii asociațiilor Luceafărul îi percep, intră direct și doar în buzunarul lor, având în vedere că aceștia sunt scutiți de orice altă cheltuială.

Mai mult decât atât, academiei dar și copiilor care sunt înscriși le sunt puse la dispoziție și terenurile de fotbal unde aceștia pot să își efectueze antrenamentele, fără a le fi percepută vreo taxă ulterioară. Academia Luceafărul și asociațiile paralele folosesc un teren construit din Fonduri Europene de către Universitatea Babeș-Bolyai în Parcul Babeș. În momentul în care acest proiect a fost implementat avea scopul de a deservi exclusiv studenților și cadrelor universitare. Prin urmare legea spune că acest parc nu poate fi închiriat sau subînchiriat terților în alte folosuri. Cu toate acestea , soluții se găsesc, prin urmare Luceafărul a semnat un contract cu Universitatea Babeș-Bolyai în care se specifica că cei care vor juca sunt copiii cadrelor didactice, lucru total neadevărat.

Luceafărul Fotbal Star este firmă înregistrată încă din anul 2017 iar anul trecut a înregistrat un profit net de aproximativ 50 de mii de lei din abonamentele lunare ale copiilor. Firma care are ca obiect principal de activitate învățământul în domeniul sportiv și recreațional este sub conducerea asociaților Stan și Crișan care au cote egale în interiorul firmei. Celelalte doua, C.S. Luceafărul Cluj-Napoca și C.S Luceafărul 2010, sunt asociații conduse de aceleași persoane în regim de ONG.

Cum sunt copiii repartizați în diversele echipe

Copiii sunt clasificați în funcție de capacitățile și experiența pe care le au într-o asociație sau în alta iar tot după aceleași criterii sunt plasați în diversele echipe. O problemă o putea reprezenta regulamentul AJF Cluj care nu permite deținerea a mai mult de două echipe de fotbal în aceeași grupă. Soluția pe care aceștia au găsit-o a fost de creare a două grupe separate, având un total de 6 echipe care pe parcursul unui an de zile joacă între ei de 10 ori. Prin urmare, cei inscriși la diversele asociații Luceafărul ajung să joace mai mult între ei decât cu alte echipe adversare, asta fără ca părinții să aibă la cunoștință acest aspect. 

Cât despre cei de la AJF Cluj, ne este cam greu să afirmăm că nu au la cunoștință această situație deoarece toate informațiile care denotă existența mai multor asociații paralele acelei academii și prin urmare, a mai multor echipe de fotbal care poartă toate numele de Luceafărul, sunt publice. Mai mult decât atât cei de la Agenția Județeană de fotbal Cluj și managerii Academiei Luceafărul se cunosc foarte bine. Atât de bine încât toate petrecerile organizate de această instituție, au loc la Toskana, restaurantul al cărui patron este chiar Crișan Alexandru Adrian.

Drept la replică

În urma materialului publicat, domnul Adrian Trușcă a cerut dreptul la replică formulând astfel: „ Vreau sa vă precizez faptul că CS Luceafărul 2010 nu are absolut nicio legătură cu Academia Luceafărul și cu U Cluj, motiv pentru care vă solicit să înlăturați denumirea clubului din articol. CS Luceafărul 2010 este un club privat care nu fuzionează cu niciuna dintre echipele anterior menționate, este patronată de către dl. Adrian Trușcă. Singura coincidență este denumirea clubului”.

Articolul Managerii de la Academia Luceafărul U Cluj au transformat copiii în propria afacere apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un alt caz în care forțele de ordine își arată vitejia și nu aplică legea când e vorba de apărarea siguranței cetățenilor s-a petrecut în Cluj-Napoca în urmă cu o săptămână. Un polițist de la Secția nr. 4 de Poliție a arătat o agresivitate nejustificată față de un clujean care fără să fie vinovat de o infracțiune, acesta a încasat zeci de pumni de la polițist, pulverizându-i în repetate rânduri și spray lacrimogen direct în față. Scenele de violență au continuat inclusiv la secția de poliție. Până când se vor mai admite abuzurile polițiștilor împotriva cetățenilor?

În urmă cu o săptămână, respectiv vineri, 15 noiembrie, un clujean a fost agresat în mod bestial de către ofițerul Lorand Varga de la Secția nr. 4 de Poliție Cluj-Napoca. Pentru o faptă măruntă, clujeanul a încasat zeci de pumni de la polițist, inclusiv în incinta secției de poliție. Actul de agresiune total nejustificat împotriva clujeanului a pornit odată ce un echipaj de poliție a fost chemat în cartierul Mănăștur de către un angajat al firmei Fan Courier. Practic, pe fondul unor neînțelegeri verbale între clujeanul agresat de polițist și curier, cel din urmă a chemat un echipaj de poliție, la fața locului prezentându-se doi ofițeri, printre care și Lorand Varga.

Victima povestește că după ce angajatul Fan Courier le-a spus polițiștilor într-un minut varianta sa de poveste, polițistul Lorand Varga a decis să-l amendează pe clujean cu suma de 1.500 lei. Singura divergență între cei doi a fost una verbală, în care clujeanul i-a explicat ofițerului că nu există niciun motiv pentru care ar trebui să primească respectiva amendă, sugerându-i să-l lase și pe el să-i explice care a fost de fapt cearta dintre el și curier.

Clujeanul bătut de milițianul Varga

La un moment dat, ofițerul Lorand Varga i-a spus clujeanului că trebuie să-l însoțească la secția de poliție pentru a da o declarație referitor la cele întâmplate. Acesta a dorit să meargă la secție cu mașina prietenului său care a asistat la întreg evenimentul, însă polițistul s-a opus. Într-un final, clujeanul s-a urcat în mașina poliției. Pe drum spre secție, ofițerul a început să-i reproșeze clujeanului comportamentul verbal neadecvat pe care l-a avut față de curier. În încercarea de a-i explica polițistului că nu a greșit cu nimic, Lorand Varga i-a adresat clujeanului injurii și doi pumni, după care i-a cerut colegului său să oprească mașina. Clujeanul a fost scos afară, pulverizat cu spray lacrimogen de mai multe ori, îngenuncheat și i-au fost puse cătușele la mână.

„Nu am mai știut nimic, am picat jos, am leșinat. Când m-am trezit la un moment dat, eram în mașină, simțeam că nu mai am aer, moment în care am fost lovit în continuare cu pumnii”, povestește clujeanul.

Acesta mai spune că inclusiv colegul său, celălalt polițist aflat în mașină, l-a atenționat pe Lorand Varga spunându-i să oprească violența pentru că este suficient.

După ce a fost scos din mașină și târât prin secția de poliție, clujeanul a fost aruncat pe un scaun în sala de așteptare. După ce acesta a început să-și revină, a fost târât într-o altă încăpere din secția de poliție unde Lorand Varga a continuat ploaia de pumni asupra clujeanului.

Între timp, în birou a ajuns și angajatul de la Fan Courier, iar după ce le-au fost luate declarațiile, clujeanul a fost amenințat de către polițist cu deschiderea unui dosar penal pentru ultraj. Într-un final, acestuia i s-au scos cătușele și a fost lăsat să părăsească secția de poliție. Pentru că Institutul de Medicină Legală a fost închis, clujeanul s-a prezentat la UPU de mai multe ori în aceeași zi pentru avea dureri de cap, acuzând inclusiv vederi neclare. Luni, 18 noiembrie, acesta s-a prezentat din nou la IML de unde a primit un certificat medico-legal. Medicul legist Dan Paul Mucichescu a concluzionat că victima are nevoie de, culmea, doar 2-3 zile de îngrijiri medicale.

Până la ora redactării acestui material, reprezentanții IPJ Cluj nu au putut fi contactați pentru un punct de vedere. Vom reveni cu detalii!  

Articolul Milițianul de la Secția 4, te bate cum te-ar bate patru! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Traian Onuc, un om de afaceri imobiliar acuzat de zeci de persoane de înșelăciune, a cerut strămutarea procesului în care este judecat din instanțele clujene, dar magistrații de la Curtea de Apel Cluj au respins cererea.

”Respinge ca nefondată cererea de strămutare formulată de petent Onuc Traian, inculpat în cauza penală nr. 3263/211/2017 a Tribunalului Cluj. Obligă petentul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului. Definitivă”, arată soluția pe scurt a Curții de Apel Cluj.

Nu este prima cerere de acest gen făcută de Onuc, anul trecut magistrații clujeni respingându-i solicitarea de strămutare a dosarului.

Traian Onuc (fost Floarea Ianson) este acuzat de peste 100 de persoane pentru înşelăciune, pe rolul instanţelor de judecată fiind două procese împotriva acestuia, unul în care este trimis în judecată, iar în altul este cercetat. După ce le-a vândut oamenilor iluzii cu zeci de mii de euro, Onuc construieşte încă un bloc ilegal, cu toate că se află sub control judiciar, fiindu-i interzis să construiască sau să vândă apartamente.

Citeste si Dorina Mureșan, ”notarul de casă” al țeparului imobiliar Traian Onuc, cercetată de procurori

Articolul Acuzat de o mega-țeapă imobiliară, Traian Onuc vrea să plece cu procesul din instanțele clujene apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Și Guvernul Orban „vitaminizează” serviciile secrete la rectificare. Conform proiectulului de rectificare bugetară publicat de Ministerul Finanțelor, serviciile secrete beneficiază de o suplimentare a creditelor bugetare, astfel:

SRI: plus 20.734.000 lei
SIE: plus 3.900.000 lei
SPP: plus 935.000 lei
La STS nu sunt modificări
Propunerile de rectificare a bugetului de stat al instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, pe anul 2019, se va discuta în ședința CSAT de miercuri, a anunțat Cotroceniul luni.

Sursa: cotidianul.ro

Articolul Guvernul Orban “vitaminizează” serviciile secrete apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Viorica Dăncilă a demisionat de la șefia PSD. În locul ei, președintele interimar Marcel Ciolacu, a anunţat că Paul Stănescu va avea funcţia de secretar general în partid.

„După ce m-au propus colegii ca şi preşedinte interimar, conform cutumei şi a statutului, mi-am ales în primul rând secretarul general şi primul obiectiv care ne-au mandatat colegii este acela de a organiza Congresul, unde vor fi alegerile normale. Alături de domnul Paul Stănescu, automat au intrat toate cele cinci judeţe care au câştigat alegerile şi în al doilea tur de scrutin, aici mă refer la preşedintele de la Teleorman, preşedintele de la Mehedinţi, domnul Georgescu Aladin, domnul Adrian Gâdea, domnul Mihai Weber de la Gorj şi domnul Niculae Bădălău de la Giurgiu. De asemenea, în această conducere trebuie să fie şi o reprezentare regională. Sunt opt regiuni de dezvoltare a ţării şi în fiecare regiune s-au făcut propuneri: domnul Gabriel Zetea şi domnul Moldovan, domnul Gliga Vasile, domnul Nistor Laurenţiu, domnul Claudiu Manda, doamna Federovici şi domnul Benea, domnul Dan Nica, domnul Pavel Marian, doamna Gabriela Firea şi domnul Mutu Gabriel”, a spus Ciolacu, la finalul şedinţei Comitetului Executiv.

Articolul Viorica Dăncilă a demisionat de la șefia PSD apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.