„De când am venit la Ministerul Justiției, mi-am propus și am efectuat toate demersurile legale pentru a remedia o serie de probleme existente și destul de sensibile. Așa cum ați văzut, toate inițiativele asumate sunt legale și constituționale. Proiectele propuse au fost în dezbatere publică organizată de Minister și acum în dezbatere parlamentară. Cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hotărât să îmi înaintez demisia”, a explicat Florin Iordache.

Post-ul Florin Iordache a demisionat din funcția de ministru al Justiției apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Anna Horvath, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupție pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență și spălare de bani.

Pentru a se apăra în instanță, Anna Hovath a renunțat la serviciile avocatului Gaspar Szilagyi Janos și l-a contractat pe avocatul Gheorghiță Mateuț.

În aceeaşi cauză a mai fost deferit instanţei şi omul de afaceri Fodor Zsolt, fiind acuzat de cumpărare de influenţă şi spălare a banilor, fiind reprezentat în instanță de avocatul Anatol Pânzaru.

Ne punem întrebarea: Domnii avocați Gheorghiță Mateuț și Anatol Pânzaru au sau nu au o legătura cu SRI-ul?

Post-ul Anna Horvath și-a schimbat avocatul apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, vicepreşedinte al PNL, a anunţat că va candida pentru o funcţie de conducere la vârful partidului, posibil şi pentru cea de preşedinte, considerând că „vremea celor care ajung să conducă partide prin combinaţii şi manipulări a încetat”, conform Mediafax.

Alin Tişe a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că filiala clujeană a PNL este îndreptăţită şi poate emite pretenţii chiar la funcţia de preşedinte al partidului, fiind o echipă care poate ajuta formaţiunea.

„Luni va fi Birou Permanent Naţional al PNL şi se va discuta despre convocarea unei Convenţii Naţionale unde să aibă loc alegeri, cel mai probabil la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie. Vor fi mai multe candidaturi din partea PNL Cluj pentru funcţii la vârful partidului şi eu, personal, voi candida pentru una dintre funcţiile de vârf, e posibil şi pentru cea de preşedinte al PNL. Cred că, dincolo de persoane, ar trebui să discutăm despre principii şi despre o echipă care poate ajuta acest partid. În ceea ce priveşte experienţa profesională, rezultatele politice şi electorale, în ultimele cicluri electorale, PNL Cluj este îndreptăţită şi poate emite pretenţii chiar la funcţia de preşedinte de organizaţie naţională. Consider că vremea celor care ajung să conducă partide prin combinaţii, prin grupări şi manipulări făcute în rândul membrilor, a încetat”, a spus Tişe.

Potrivit acestuia, dacă PNL nu va alege oameni credibili care să aibă şi voturi în spate va eşua.

„Indiferent despre ce persoană vorbim, va trebui să fie legitimată de votul oamenilor, fie prin votul la nivel local, fie la parlamentare, o persoană care să aibă această legitimitate şi cred că doar o persoană care are un astfel de bagaj în spate şi care şi ea în sine să fie credibilă poate ajuta partidul. PNL Cluj poate avea candidaţi de la nivelul de jos până la cel de vârf”, a spus vicepreşedintele PNL.

Întrebat despre o posibilă candidatură a lui Dacian Cioloş la şefia PNL, Alin Tişe a răspuns că nu are cunoştinţă despre acest lucru.

Post-ul Alin Tişe va candida pentru conducerea PNL apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Tragedie joi, 9 februarie, în jurul amiezii, în cartierul clujean Bună Ziua: un mal de pământ  s-a surpat prinzând şi omorând pe loc un angajat în vârstă de 22 de ani care muncea la fundaţia blocului în construcţie. Victima se numeşte Alexandru Eftime şi este de loc din Constanţa. După cercetările făcute la faţa locului, trupul neînsufleţit al tânărului a fost dus şi apoi autopsiat la I.M.L. Cluj, iar în cursul zilei de vineri reprezentanţii firmei la care Eftime lucra l-au ridicat şi îmbarcat într-o maşină pentru a fi  transportat în localitatea Cogealac, judeţul Constanţa, de unde muncitorul provenea.

Conform declaraţiilor unor martori oculari tânărul se afla la fundaţia blocului în construcţie din cartierul Bună Ziua când, brusc, un val de pământ – înmuiat din belşug şi de precipitaţiile din zilele trecute – a năvălit peste el, de la 5-6 metri înălţime, ucigându-l pe loc. La faţa locului şi-au făcut apariţia poliţia şi reprezentanţii I.T.M. Cluj, anunţaţi de  reprezentanţii firmei constructoare S.C. Lucaprest S.R.L.

Vineri dimineaţă, la I.M.L. Cluj s-au prezentat şi doi inşi din partea firmei: un coleg de muncă şi un şef al tânărului – despre care acesta a mărturisit că nici măcar nu l-a cunoscut – în vederea ridicării trupului neînsuflețit şi transportului acestuia în localitatea de baştină a lui Eftime din judeţul Constanţa.

„E mai simplu pentru toată lumea, nu dorim să facem tam-tam pe tema morţii angajatului nostru şi cred că e mai bine şi pentru el. În orice caz, cercetările vor scoate adevărul la iveală”  – a declarat, reporterului GAZETA de CLUJ,  reprezentantul firmei, care a refuzat să-şi dezvăluie identitatea. De asemenea cei doi au solicitat angajaţilor I.M.L. să le ofere datele referitoare la măsurile decedatului, pentru a-i cumpăra hainele cu care Eftime urmează să fie îngropat, vorbind încontinuu la telefon cu cei care erau mandataţi să-l transporte în judeţul Constanţa.

De-a lungul ultimilor ani, presa clujeană a atras atenţia în nenumărate rânduri asupra faptului că în cartierul Bună Ziua se lucrează haotic, existând suspiciunea că nu s-ar respecta în totalitate multe din normele de construcţie, iar viteza cu care se desfăşoară aceste lucrări nu dau răgazul inspectorilor I.T.M. să verifice modul în care se derulează lucrările.

Șantierul unde a avut loc tragedia

Punctul de vedere al I.T.M. Cluj

Referitor la acest caz, d-na Corina Gavriluţ, purtătorul de cuvânt al I.T.M. Cluj ne-a declarat următoarele: „Imediat după producerea accidentului de muncă firma a anunţat I.T.M. Cluj. Cât despre condiţiile în care acesta a avut loc, muncitorul a fost surprins de un mal de pământ în timp ce se deplasa spre ieşirea din zona de lucru. I.T.M. Cluj a demarat procedurile de investigare şi cercetare a cauzelor care au dus la decesul lucrătorului”.

Punctul de vedere al I.P.J. Cluj

“La data de 9 februarie a.c., Politia a fost sesizată cu privire la producerea unui accident de muncă soldat cu decesul unei persoane.

Conform primelor verificări, un tânăr, de 22 de ani, din judeţul Constanţa, care lucra pe un  şantier de construcţii de pe strada Bună Ziua, a fost prins sub un mal de pământ care s-a surpat, incident soldat cu decesul acestuia. 

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă”, a declarat,pentru Gazeta de Cluj,Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul TRAGEDIE în „Bună Ziua”! Constructor în vârstă de 22 de ani, omorât de surparea unui mal de pământ! EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Roland este un „boboc” în vârstă de 19 ani al unei facultăţi clujene, originar din Odorheiu Secuiesc. Acesta, în dimineaţa zilei de 3 februarie, în timp ce se întorcea de la o discotecă din Cluj-Napoca, într-un gang neiluminat, aflat la numai zece metri de scara blocului din Mărăşti, acolo unde locuieşte a fost atacat de una sau mai multe persoane necunoscute. Acestea, după ce l-au adus în stare de inconştienţă cu o loviturăîn zona cervicală, l-au deposedat de suma de 500 de lei. La această oră poliţia  face cercetări în privinţa desoperirii autorilor jafului, fapt îngreunat însă de lipsa camerelor de supraveghere din locul respectiv.

Tânărul student este însoţit în dimineaţa zilei de luni, 6 februarie, la I.M.L. Cluj de fratele său mai mare, la rândul său masterand la o universitate clujeană. Roland prezintă o fisură de piramidă nazală, câteva vânătăi pe faţă şi mărturiseşte de asemenea că are o echimoză serioasă şi la coloana cervicală, unde a fost lovit în timpul atacului ce a avut loc asupra sa, vineri, 3 februarie. Declară acesta, în continuare: ”Mă întorceam de la discotecă şi când am intrat în gangul aflat înainte de scara blocului meu, la numai zece metri de intrare – la intersecţia străzii Fabricii cu Bucureşti – am încasat o lovitură extrem de puternică. Atât de puternică, încât am zăcut la pământ, în stare de semiconştienţă, pentru o perioadă pe care o estimez la vreo 5-10 minute. Nici n-am văzut cine a fost atacatorul sau atacatorii, doar am simţit cum nişte mâini îmi fură cei 500 de lei pe care-i aveam asupra mea. De acolo, când mi-am revenit puţin m-am ridicat şi cu chiu cu vai m-am târât târât până acasă, unde am adormit încontinuu timp de mai multe ore. Apoi, când m-am trezit, i-am sunat pe părinţii mei aflaţi la Odorhei şi le-am povestit ce am păţit”. Intervine în discuţie şi fratele său: “Eu nu locuiesc împreună cu Roland, însă, imediat după ce m-au sunat părinţii am urcat în maşina personală şi m-am deplasat până la apartamentul lui din cartierul Mărăşti. Apoi, l-am dus la U.P.U., unde medicii i-au acordat primul ajutor. Însă acolo, pentru că fratele meu nu ştie foarte bine limba română, a venit un domn poliţist care vorbea  limba maghiară şi i-a luat o declaraţie chiar la Urgenţă, în timp ce Roland se afla pe targă. Apoi ne-a îndrumat spre I.M.L., unde ne-am şi prezentat astăzi, chiar de la prima oră”. Tânărul este poftit în cabinetul de consultaţii al I.M.L. şi iese după doar câteva minute, în mână cu un certificat în care legiştii i-au recomandat două săptămâni de îngrijiri medicale.

“La data de 6 februarie a.c., la Poliţia municipiului Cluj-Napoca s-a prezentat un bărbat care a reclamat faptul că, în noaptea de 2/3 februarie, în timp ce se deplasa printr-un gang ce face legătura între străzile Fabricii si Bucureşti, a fost deposedat de 500 de lei de către persoane necunoscute. Bărbatul nu a putut oferi alte date poliţiştilor, declarând că nu îşi aminteşte alte detalii. Cercetările sunt continuate de către poliţişti pentru lămurirea aspectelor sesizate şi luarea măsurilor legale”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Tânăr de 19 ani, atacat şi jefuit într-un gang de pe stada Fabricii din Cluj-Napoca! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Rareori mi-a mai fost dat să întâlnesc un om asemeni septuagenarului, clujean prin adopţie, Alexandru-Grigore Pisoschi. Prea puţin cunoscut marelui public, deşi se bucură de prestigiu în lumea ştiinţifică – profesor universitar, inginer şi doctor în ştiinţe  -acesta e descendentul unei familii cosmopolite care prin patriotismul şi dăruirea ei şi-a puns amprenta asupra evenimentelor istorice ale României! Iar vizita – la o oră târzie – făcută profesorului a avut pentru mine efectul unei revelaţii. Căci profesorul, cu răbdare, mi-a relatat istoria sa şi a familiei sale, ilustrând lucruri incredibile – practic, greu de conceput de oamenii „noi”, ai zilei de azi.

„Stră-unchiul meu, artizanul Unirii de la 1859 şi „umbra” lui Cuza”

Oltean de origine, iute la vorbă şi în mişcări, profesorul mă mustră puţin pentru modul hei-rupist de a purta împreună discuţia – pe parcursul a doar câteva ore – asta când domnia sa lucrează la un articol cel puţin trei săptămâni. Dar până la urmă omul de ştiinţă, inventatorul, scriitorul, savantul şi nu în ultimă instanţă redactorul publicaţiei regaliste „Coroana de Oţel” din Arad se înmoaie, cu îngăduinţă în faţa unui coleg mai tânăr şi, poate, mai „dezordonat”. Mă pofteşte să iau loc la masa din bucătărie, unde pregătise din timp un vraf de fotografii de familie, majoritatea în alb-negru. Lângă ele tronează şi câteva exemplare din pulicaţia la care colaborează, dar şi volumul „Din heraldica teritorială a Bucovinei istorice, Hotinului şi Herţei”, prefaţat de renumitul istoric şi academician Nicolae Edroiu. Încet, încet dialogul nostru se înfiripă în jurul articolelor sale din această publicaţie, dar şi a fotografiilor de familie. Aşa că aflu în primă instanţă că omul e membru al Asociaţiei „Amicii Regelui Mihai” şi membru-asociat al Institutului Român de Heraldică şi Genealogie „Sever Botta” din Iaşi. Mi-e greu să-l urmăresc fiindcă acesta – conform firii sale – trece de la o idee la alta, cu o viteză ameţitoare, aşa că discuţia noastră şi, apoi, imortalizarea frazelor sale seamănă cu un pescuit la răpitori, adică printr-o permanentă aruncare a firului cu plumb în apa curgătoare. Mărturiseşte – într-o frază următoare – că s-a născut în anul 1941 la Turnu Severin dar familia lui s-a mutat la Craiova după ce americanii făcuseră zob oraşul, inclusiv casa familiei.  Apoi trece la descrierea portretului iluştrilor săi străbuni, domeniu extrem de interesant, aşa că îl rog să ne axăm, deocamdată, pe această temă.

Ca urmare profesorul scoate din maldărul de poze câteva care-l înfăţişează pe stră-unchiul său, colonelul Nicolae Pisoschi, cel care a stat în spatele propulsării pe tron a domnitorului Micii Uniri din 1859, Alexandru Ioan Cuza. Citeşte dintr-o revistă repede, mormăit, profesorul Pisoschi referitor la strămoşul său, nemulţumit în continuare pentru că nu mi-am rezervat mai mult timp pentru această întâlnire, având în vedere imensitatea materialului documentar de care dispune: „Boier basarabean cu origini poloneze, a fost artizanul Unirii Principatelor Române şi al alegerii lui Alexandru Ion Cuza ca domn – dar şi cel care a devenit umbra principelui, de la încoronare până la moarte. L-a urmat şi-n exilul de după abdicare. A fost cel mai în vârstă paşoptist din Polonia, născut în 1810, la Botoşani. Autodidact, cu bacalaureatul luat la Paris, a fost printre primii tineri care s-au înrolat în renăscuta oştire a Moldovei după Tratatul de la Adrianopol din 1830. A ajuns ispravnic, prefect al ţinutului Botoşani, a fost şi prefect de Iaşi la 1859 şi prefect al ţinutului Ismail. Mort la 14 martie 1888. L-a iubit atât de mult pe Cuza încât i-a botezat pe cei doi fii ai săi exact cu numele de botez al fiilor lui Cuza: Alexandru şi Dumitru”.

„Pisoscheştii, ca baroni de spadă, au luptat cu preţul vieţii”!

Subiectul str-unchiului fiind unul încheiat, profesorul trece mai departe:  arată că rădăcinile familiei sale se întind în Istoria Moldovei până  înainte de 1610, când un strămoş de-al său a fost pârcălab de Soroca, iar moşia de baştină a familiei a fost un vârtop (n.n. – râpă prăpăstioasă) de lângă Fălticeni. Adaugă apoi profesorul: „Eu ştiam că familia noastră are blazon dar s-a pierdut în timp pentru că nu s-a mai folosit. Şi atunci i-am scris în 1978 marelui heraldist Dan Cernovodeanu, fost coleg de clasă al Regelui Mihai şi acesta mi-a răspuns imediat că blazonul şi bibliografia legată de el se află în Armorialul Moldovei de Sus, aflat la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti”. Arată spre peretele din spatele nostru, unde tronează însemnul heraldic al familiei sale şi observ că reprezintă două spade frânte care intercalează o semilună. „Pisoscheştii, ca boieri de spadă au luptat cu preţul vieţii lor contra turcilor, figuraţi prin semilună”, precizează acesta.  Îmi arată apoi fotografia tatălui său, Alexandru şi el – şi o poză, minusculă, a sa, făcută pe când avea doar câteva luni: „Tata purta poza mea într-un ceas, pe care-l avea permanent la el, atunci când umbla prin războaie. A fost ofiţer în Armata Regală, Regimentul 95 Infanterie Turnu Severin, iar pe front a fost decorat de nenumărate ori pentru fapte de vitejie contra Rusiei bolşevice, cu ocazia luptelor din Crimeea, stepa Kubanului şi Munţii Caucaz, date între anii 1941 – 1943, inclusiv. Mama, Gabriela Nedeianu era profesoară de latină şi elină (n.n. – greacă), iar în casa de la Craiova avem o bibliotecă uriaşă. Însă conştient că sub comunism aş fi murit de foame cu latina şi elineasca, am urmat Politehnica, la Timişoara”.

Îmi mai relatează un lucru uimitor: mama şi tatăl lui se trăgeau din familii cu descendenţă alsacienă şi italiană. Detaliază apoi şi acest aspect: „Bunicul din partea tatălui, Xenofon Pisoschi a fost librar şi editor, participând la campania din Bulgaria din 1913, în Războiul pentru întregirea României, dar şi în campania contra Austro-Ungariei şi Germaniei. S-a căsătorit cu Alexandrina Coulion – o femeie cu descendenţă alsaciană, iar tatăl său, Andrei Pisoschi, a fost proprietar la Craiova. De asemenea, bunicul din partea mamei a fost Vasile Radu Nedeianu, oltean get-beget şi administratorul bălţilor de peşte din Sudul Olteniei, iar bunica Rangiolina Giovanna Paulon, italiancă originară din ţinutul Friuli-Venezia-Giulia”.  Îmi arată o fotografie rămasă de la ea, a Domului din Milano, precizând că la cei 76 de ani ai săi nu a ieşit încă din ţară. Continuă apoi: „Ca fapt inedit, unchiul mamei mele, Silvio Paulon a fost cel care a înfiinţat la Craiova ramura pediatrică a medicinii în spitalele de acolo iar o altă rudenie apropiată, Elio Paulon – căpitan în armata română în Regimentul 51 Artilerie, cavaler al Ordinului „Mihai Viteazu”  – a murit în timpul luptelor din Transnistria”.

„M-am „împiedecat” în Ardeal”

Trece încet, sinuos, şi la relatarea vieţii sale deşi, om modest, îi face mai mare plăcere să povestească despre familie decât despre sine: „Am un frate, Aurel, mai mic cu doi ani, fost cadru didactic şi cercetător ştiinţific, cu toate gradele parcurse în cercetarea ştiinţifică, acesta ajugând la un moment dat chiar directorul Ştiinţific al Institutului de Cercetări şi Proiectări pentru Metale Rare şi Radioactive, la Bucureşti, dar e şi chimist, doctor în chimie. Cât despre mine – pe lângă latină şi elină –  mi-au plăcut dintotdeauna maşinile de toate felurile – aşa că deţin la ora aceasta şi câteva tehnologii de reparare a tractoarelor, precum şi numeroase alte invenţii. În consecinţă,   drumul meu în viaţă a fost clar, urmând Politehnica la Timişoara. M-am „împiedicat” în Ardeal de d-na Adriana Pisoschi, nepoată a marelui om politic Ion Raţiu, şi sunt împreună cu ea de 33 de ani. Am o fată dintr-o căsătorie precedentă, în vârstă de 47 de ani, actualmente profesor universitar la Craiova, după cum are şi ea o fată, profesoară de pian. Am venit la Cluj în 1978, dar eram deja repartizat la Zalău, ca inginer mecanic. Am stat unsprezece ani la Zalău, dar pentru că doream să lucrez în cercetare am dat concurs şi am fost admis în Institutul Naţional de Maşini Agricole, filiala Cluj. Mi-am luat şi doctoratul în 1994 – însă tot la Timişoara, oraşul studiilor mele politehnice – cu lucrarea „Contribuţii la studiul privind durabilitatea pieselor de mare uzură la motoarele Diesel”. Dar, la un moment dat – prin 1997 – m-am întors acasă la Craiova, unde am stat până în 2007, păstrându-mi apartamentul din cartierul Mănăştur, cel în care ne aflăm acum. Dar la Craiova aveam fabuloasa bibliotecă rămasă de la mama, ceva ce nu dispuneam aici la Cluj nici măcar în vis”. Arată mai departe că ocupaţia sa de bază de la această oră e scrisul, în special în domeniul heraldicii – disciplina care a devenit deja pentru el „o boală”. „Iar prin cercetările mele în heraldică, materializate deocamdată într-o carte, mi-am făcut datoria faţă de cei care sunt membri ai Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, unde sunt membru, dar şi pentru faptul că mulţi din familia mea au trecut pe acolo”.

„Iliescu avea o ură viscerală pentru orice simbol al Regalităţii”!

Profesorul – trebuie cunoscut acest lucru – este şi un anticomunist convins, întemeietor alături de regretaţii Ion Raţiu şi prof. Mircea Mihaileanu a Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, susţinător al regelui Mihai şi participant, în vremurile când încă se mai „spera”, după 1990, la majoritatea mitingurilor împotriva restaurării comunismului. De altfel, în 2010, Majestatea Sa Regele Mihai i-a acordat „Medalia Regele Mihai I pentru loialitate”.  Pe faţa gazdei mele apare o apare o grimasă, ca la un gând neplăcut. Se justifică imediat, văzându-mi neliniştea: „Vorbind de Clujul nostru drag, stema sa reală este cea cu trei turnuri, din secolul al XIV-lea sau al  XV-lea – nu cel desenat de o elevă pe vremea lui Funar şi care a rămas în continuare stema oficială a municipiului. Însăşi Comisia Consultativă de Heraldică dintre cele două războaie a instituit stema Clujului ca fiind cea cu  trei turnuri, aşa că şi la această oră deţinem o stemă – nu ştiu dacă şi ilegală – dar sigur neconformă cu tradiţia. Apoi încă o problemă: stema ţării noastre. În 1990, marele heraldist Jean Nicolas Mănescu a elaborat un proiect de stemă, superb, care însă a fost „înmormântat” de către Ion iliescu deoarece acesta avea o ură viscerală faţă de tot ce exista dinainte de bolşevizarea României. E important acest proiect pentru că include toate provinciile noastre, aşezate în şase cartiere, iar Ardealul îşi are locul cuvenit – în prima linie de trei. Pe de altă parte, acvila cruciată a Ţării Româneşti poartă în gheare sceptrul Marilor Uniri, adică a unirilor succesive ale românilor, nu numai Marea Unire de la 1918. Sceptrul Marilor Uniri are montate pe el patru personaje feminine, îmbrăcate în costume tradiţionale, reprezentând Vechiul Regat, Basarabia, Bucovina şi Ardealul”. Arată însă, indignat, că autorii stemei actuale  – cu toate că au adăugat în creştetul acvilei coroana au uitat să pună sceptrul Marilor Uniri – sau n-au ştiut s-o facă – astfel încât acesta va rămâne neinclus în stemă în 2018 cu ocazia centenarului Marii Uniri de la Alba Iulia. ”Aici apare un buzdugan fără nicio simbolizare tradiţională, fără nicio legătură cu sceptrul Regelui Ferdinand, pe care poporul i l-a confecţionat în 1921, prin subscripţie publică şi apoi dăruit, dar care trebuia să figureze şi pe noua stemă a României”, încheie acesta cu glas tunător şi revoltat.

Din prefaţa Acad. Nicolae Edroiu la cartea lui Alexandru-Grigore Pisoschi, „Din heraldica teritorială a Bucovinei istorice, Hotinului şi Herţei” – Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2014: „Lucrarea elaborată de prof. univ.dr. ing. Alexandru-Grigore Pisoschi aduce contribuţii notabile la cunoaşterea unor aspecte semnificative ale heraldicii româneşti. Autorul şi-a concentrat atenţia asupra unui spaţiu important al vechiului teritoriu românesc unde o boierime autohtonă şi o administraţie bine susţinută de aceasta au întreţinut o viaţă românească ale cărei consecinţe se vădă până astăzi (…) Prezentarea se face cu mult profesionalism, autorul fiind un bun cunoscător al problematicii heraldice, al detaliului simbolistic. Lucrări ca acestea sunt necesare cercetătorilor de heraldică din ţara noastră, dezbaterilor care continuă să se poarte în contextul procesului de elaborare şi consolidare a stemelor de comune şi oraşe, a celor teritoriale. Se asigură astfel legătura cu vechile cercetări heraldice din România întrerupte brutal după 1948 şi reulate în noul context socio-politic de după 1989, cu heraldica tradiţională românescă”.

Post-ul Alexandru-Grigore Pisoschi, omul a cărui familie reprezintă însuşi neamul românesc de peste 500 de ani! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un  proiect de valoare şi cu bătaie lungă pentru întreaga comunitate clujeană va fi lansat peste mai puţin de două săptămâni: Concursul Internaţional de Soluţii „Revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia” – pădurea Hoia. Totul, în cadrul proiectului „Conservare-restaurare şi punere în valoare a bisericilor de lemn Petrindu şi Cizer”. Iar după finalizarea proiectului, Parcul Etnografic va deveni un spaţiu în care clujenii vor dori cu şi mai multă ardoare să-şi petreacă timpul liber – cu  spaţii expoziţionale, scenă pentru spectacole, pasarele de legătură cu oraşul, piste de ciclism, dar şi un spaţiu al tradiţiilor culinare care-l va înlocui pe cel ars în anii `50 într-un incendiu.

Restaurarea bisericilor de lemn Cizer şi Petrindu – un succes!

Vorbind despre concursul internaţional care va fi lansat pe 20 februarie a.c., Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei ne face un scurt istoric al celorlalte activităţi din cadrul proiectului „Conservare – restaurare şi punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu şi Cizer”: ”Restaurarea bisericuţelor a fost finalizată la data de 12 iulie 2016 şi practic a constutuit o reuşită absolută. A  fost refăcută structura celor două biserici, a fost înlocuită învelitoarea acoperişului şi, mai ales, a fost restaurată pictura interiorului celor două biserici, de o valoare excepţională din secolul al XVIII-lea, cu menţiunea că biserica din Petrindu ar putea data chiar din secolul al XVII-lea. Restaurarea a fost foarte laborioasă, a muncit o echipă coordonată de d-na Dana Postolache şi dl. Ioan Darida, experţi restauratori binecunoscuţi  în toată România, peste treizeci de oameni, într-un regim de muncă susţinut – uneori aproape zi şi noapte – şi astfel s-a reuşit performanţa de a finaliza la termen acest proiect, în pofida dificultăţilor reprezentate de faptul că o parte din lucrări s-au definitivat în sezonul rece”.  Tudor Sălăgean arată în continuare că un rol important în realizarea proiectului l-au avut partenerii norvegieni de la Asociaţia Nordică de Design Urban, Håkon Iversen şi Trond Tystad: „Aceştia au realizat un master-content plan, care avea în vedere tocmai punerea în valoare a celor două biserici restaurate şi odată cu acestea a întregului Parc Etnografic. Mai mult decât atât, cei doi parteneri au ca scop însăşi punerea în valoare a Clujului  şi promovarea lui pe plan internaţional prin organizarea unui concurs internaţional de arhitectură. Amândoi partenerii au credinţa că în Cluj există un potenţial de dezvoltare turistică semnificativ şi că multe dintre spaţiile urbane trebuie puse în valoare. Ideea partenerilor noştri a fost foarte bine receptată de Consiliul Judeţean, Ordinul Arhitecţilor din Cluj şi de reperezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale, luând astfel naştere o strategie de dezvoltare a întregii zone – care începe de la Cetăţuie şi merge spre Pădurea Baciu, pe lângă Parcul Etnografic, pe strada Romulus Vuia”. O temă a proiectului acestui concurs constituie includerea realizării unei pasarele pietonale peste Tăietura Turcului, pentru a se defini un traseu pietonal de creastă, de la Cetăţuie spre Poiana Rotundă, locul de interes pentru amatorii de OZN-uri, dar nu au fost neglijate nici discuţiile cu diverse ONG-uri pentru proiectarea unor trasee de ciclism, alergare şi plimbare – care reprezintă o modalitate optimă de punere în valoare a sectorului de pădure care se află în administrarea muzeului.  De asemenea, pe această temă se are în vedere crearea unor trasee pe care se vor putea organiza competiţii sportive internaţionale de anvergură, printre altele cros-country şi ciclo-cros. Referindu-se la subiect Tudor Sălăgean mai arată că în colaborare cu Asociaţia „Clujul pedalează” au fost organizate deja, în muzeu, competiţii internaţionale de ciclism – iar un traseu trecea, la un moment dat chiar printr-o şură! – astfel că sportivii şi arbitrii din străinătate au fost extrem de încântaţi de traseu şi, totodată, de muzeu.

„ Publicul să-şi petreacă ziua la noi şi să vrea să se întoarcă şi a doua zi”

Îşi continuă prezentarea managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei: „Practic, Parcul Etnografic se va extinde cu 27 de hectare, dintre care 17 hectare de pădure şi în jur de 8-9 hectare de păşune şi fâneaţă. Potrivit master planului, adaptat în cadrul acestui proiect realizat de experţii norvegieni, noul sector al parcului ar urma să cuprindă un Centru pentru Patrimoniul Satului Românesc, în cadrul căruia vor exista spaţii expoziţionale, o galerie de artă populară şi suveniruri, un Auditorium şi un spaţiu destinat promovării tradiţiilor culinare, pe lângă spaţiile tehnice şi de depozitare de care muzeul are foarte multă nevoie. Un punct de foarte mare interes în această zonă de extindere va fi sectorul interactiv în care vizitatorul va putea experimenta direct contactul cu atmosfera mediului rural. Este vorba, practic, de trei case şi patru şuri realizate în stilul şi tehnica tradiţională, dar care nu vor fi construcţii de patrimoniu, astfel încât aici se va putea manifesta liber creativitatea organizatorilor de evenimente din interiorul sau exteriorul muzeului”. Referindu-se la patrimoniul actual al muzeului,  „templul tradiţiilor” ce cuprinde construcţiile de mare valoare, Tudor Sălăgean afirmă că acestea vor suferi doar intervenţii minore, cele mai multe activităţi deplasându-se spre sectorul exterior. De asemenea, tot acolo va fi ridicată şi o scenă în aer liber şi mai multe spaţii – totul pentru a răspunde interesului publicului – care sunt foarte diferite. Intenţia conducerii muzeului este să ofere publicului un spaţiu în care acesta să-şi petreacă o zi întreagă acolo – şi să-şi dorească să revină şi ziua următoare. Apoi, adaugă: „Legat tocmai de aceste elemente pe care vi le-am relatat este organizat concursul internaţional de arhitectură, care va fi lansat în 20 februarie. Ne-am dat seama că tradiţia, despre care se spune că dispare de la sate, se deplasează, în schimb, spre oraşe. Există în Cluj-Napoca – dar şi în marile oraşe ale României – foarte mulţi iubitori ai tradiţiei, pentru care muzeul începe să devină o a doua casă. Din păcate, datorită restricţiilor legate de protejarea patrimoniului, până acum nu am putut oferi publicului tot ce am fi vrut să oferim, dar în acest sector interactiv care se va dezvolta în Parcul Etnografic publicul va putea participa, în sfârşit, după finalizarea proiectului. La final mai menţionez un lucru: concursul va fi jurizat de reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj, de către managerul proiectului, Daniela Furcovici, specialiştii din cadrul Ordinului Arhitecţilor precum şi de experţii Asociaţiei Nordice de Design Urban din Norvegia – Håkon Iversen şi Trond Tystad”.

Post-ul Tudor Sălăgean: „Dacă peste tot tradiţia începe să dispară, noi o readucem în Muzeul Etnografic”! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Curtea de Conturi a găsit mai multe nereguli la Consiliul Judeţean (CJ) Cluj în legătură cu execuţia bugetară a anului 2015. În Raportul privind finanţele publice locale la nivelul judeţului Cluj pe anul 2015, figurează, printre altele, nerecuperarea de la Consiliul de Administraţie al RAADPP Cluj a sumei de 120 mii lei, plăţi nelegale pentru deszăpezire şi proiectare drum, dar şi finanţări nelegale pentru Electric Castle şi  “Cluj-Napoca, capitală a tineretului”. CJ Cluj a atacat în justiţie decizia Curţii de Conturi.

Cum s-au scurs banii judeţului

„Abaterile de la legalitate şi regularitate de natură financiar-contabilă, precum şi cele prin  care  s-au  estimat  venituri  suplimentare,  respectiv  producerea  de  prejudicii  bugetelor locale, la Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Cluj s-au constatat următoarele: prejudicii – 8.761.000 lei (1,9 milioane de euro), venituri suplimentare – 9.222.000 lei (2,04 milioane euro)”, se menţionează în raportul Curţii de Conturi.

În 2015 au fost preşedinţi la CJ Cluj Vakar Istvan, Mihai Seplecan, respectiv Marius Mânzat.

Cele mai importante nereguli incluse în Raportul privind finanţele publice locale la nivelul judeţului Cluj pe anul 2015:

“Au fost acordate nelegal finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii, în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit, fiind cauzat un prejudiciu entităţii în sumă de 204 mii lei, astfel: Federaţiei SHARE Cluj-Napoca 70 mii lei pentru proiectul “Tineret@Cluj-Napoca 2015″, Consorţiul Studenţilor din România -Proiect „Transilvania Music Event” 30 mii lei, Asociaţia Student Plus – Proiect “TiMAF -Transylvania Internaţional Music and Arts Festival” 10 mii lei, Asociaţia Film şi Cultură Urbană – Proiecte „Festivalul internaţional de film Transilvania” şi COLORS of CLUJ Festival 53 mii lei, Asociaţia BOILER -Proiect „Electric Castle” 30 mii lei.

Nu a fost recuperată de la Consiliul de Administraţie al RAADPP Cluj, suma de 120 mii lei, reprezentând drepturi salariale nete, dobânzi şi cheltuieli de judecată câştigate în instanţă şi achitate către două salariate, urmare a nerespectării de către entitate a clauzelor prevăzute în contractele individuale de muncă încheiate cu acestea, respectiv a fost acordată o perioadă de preaviz de 20 de zile, în timp ce contractele individuale de muncă precizau un termen de preaviz de 30 de zile”.

Bugetul Consiliului Judeţean Cluj a fost prejudiciat în anul 2015, prin pierderea finanţării execuţiei obiectivului de investiţii “Parc Industrial TETAROM IV”, contractată cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin suspendarea contractului de execuţie şi prin plata nelegală a unor materiale (echipamente electrice), care nu sunt înregistrate în patrimoniu, în valoare de 5.204 mii lei, aferente unor lucrări neexecutate.

Concesionarea de lucrări publice pentru proiectarea, finanţarea, construirea, darea în exploatare şi întreţinerea parcărilor şi a unui hotel de 4* din perimetrul Aeroportului Internaţional”Avram Iancu” Cluj RA, s-a efectuat fără respectarea prevederilor legale, fiind estimate venituri nerealizate în sumă de 9.222 mii lei”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Omisiunea, mama ilegalităţii

În fapt, în urma derulării procedurii de atribuire a contractului de concesiune aferent executării obiectivului „ Lucrări în vederea extinderii parcării auto existente, construirii unui nou parking auto etajat şi a unui hotel de 4* în perimetrul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca” a fost desemnat câştigătoare SC UTI FACILITY MANAGEMENT SA BUCUREŞTI, valoarea redevenţei pentru extindere parcare şi parking a fost de 250.000 euro (fără TVA) indexată cu procentul de creştere/scădere înregistrat de traficul de pasageri pe aeroport aferent anului precedent, iar valoarea redevenţei pentru hotel până la punerea în funcţiune de 230.898 euro/an (fără TVA) şi valoarea redevenţei pentru hotel după punerea în funcţiune de 12% din venitul brut. Ca urmare a finalizării procedurii a fost încheiat contractul de concesiune de lucrări publice nr. 29 din data de 17 august 2010.

Datorită faptului că UATJ Cluj nu a predat amplasamentul stabilit, în anul 2011 s-a încheiat actul adiţional nr.1, prin care s-a convenit suspendarea temporară a construirii parcării şi a hotelului şi s-a stabilit plata unei redevenţe în cuantum de 66.250 euro/an, deşi în documentaţia de atribuire s-a prevăzut faptul că terenul, facilităţile existente şi bunurile aferente vor fi predate în starea în care se află la data respectivă şi fără nici o garanţie în privinţa posibilităţii de a fi utilizate;”

“Au fost efectuate plăţi nelegale în sumă estimată de 1.873 mii lei reprezentând servicii de deszăpezire a drumurilor judeţene în sezonul rece 2014 -2015, constând în: servicii de transport materiale decontate în cantităţi mai mari decât cele real executate, depăşirea orelor de staţionare a utilajelor faţă de cele contractate, precum şi decontarea unor lucrări de deszăpezire în afara perioadei contractate;

Plăţi nelegale către firma lui Tecar

Au fost efectuate plăţi nelegale în sumă estimată de 1.123 mii lei, reprezentând lucrări de proiectare modernizare şi reabilitare a drumului judeţean – DJ 172F (km1+400 -km 22+570 Gherla -Mica -limita judeţului cu Bistriţa Năsăud), executate de către SC Samus Construcţii SA Dej, firmă condusă de Ioan Tecar, care nu respectă în totalitate prevederile legale (lipsă antemăsurători, calcul de necesar materiale pentru suprafeţe de drum mai mari decât cele reale, decontarea de lucrări de consolidare mai mari decât cele real executate etc.)”

Consiliul Judeţean Cluj contestă ultima decizie a Curţii de Conturi

Forul judeţean a anunţat că a cerut anularea mai multor puncte din decizia Curţii de Conturi referitoare la CJ Cluj.

Printre ordonatorii principali de credite care au fost verificaţi în cursul anului trecut la Cluj de Curtea de Conturi s-a aflat şi Consiliul Judeţean (CJ) Cluj, cu privire la execuţia bugetară a anului 2015, unde inspectorii financiari au găsit mai multe abateri, despre care Gazeta de Cluj a scris pe larg în ediţia trecută.

Consiliul Judeţean Cluj a venit cu unele precizări despre aceste concluzii ale Curţii de Conturi, „din dorinţa unei cât mai corecte informări a publicului cu privire la presupusele nereguli financiare depistate de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi a judeţului Cluj în urma controlului exercitat la Consiliul Judeţean Cluj pentru anul 2015”.

„În urma comunicării Deciziei Curţii de Conturi a României nr. 21 din 24.06.2016, cuprinzând măsurile pe care Consiliul Judeţean Cluj trebuie să le ia pentru remedierea deficienţelor constatate, Consiliul Judetean a înaintat Tribunalului Cluj, în data de 8 noiembrie 2016, acţiunea în contencios administrativ nr. 25953 prin care solicită, argumentat, anularea mai multor puncte din Decizia Curţii de Conturi a României – Camera de Conturi a judeţului Cluj”,  a transmis CJ Cluj.

„În acest context, având în vedere faptul că Decizia Camerei de Conturi Cluj nu are caracter definitiv şi executoriu, Consiliul Judeţean Cluj aşteaptă soluţionarea respectivei acţiuni aflate pe rolul Tribunalului Cluj. În mod evident, conştient fiind de obligativitatea respectării întru-totul a dispoziţiilor legale şi a hotărârilor judecătoreşti, de îndată ce va exista o astfel de decizie definitivă şi irevocabilă pronunţată de instanţele abilitate, Consiliul Judeţean Cluj va trece la punerea ei în executare”, a mai informat forul administrativ judeţean.

Post-ul CJ Cluj a contestat decizia Curţii de Conturi după neregulile găsite de inspectori apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La începutul acestei luni, municipalitatea clujeană a acordat un contract în valoare de 5,4 milioane de lei firmei Ro-Verde Landscaping care se va ocupa de transportul resturilor de vegetaţie de pe spaţiile verzi din Cluj Napoca. Firma este ”abonată” la contractele cu multe zerouri puse la bătaie de Emil Boc. În cadrul societăţii s-a perindat un consilier de pe vremea când preşedintele României era Ion Iliescu, iar acum societatea este patronată de Ion Olteanu care mai deţine firmele Garden Center Group sau Eco Horticultura, firme care au ”muls” contractele lui Boc pentru amenajarea spaţiilor verzi din Cluj Napoca.

La sfârşitul lunii trecute, în cadrul SEAP, Primăria Cluj Napoca a atribuit o licitaţie în valoare de 5.430.150 de lei, fără TVA, pentru contractul ”Încărcat, transportat, depozitat resturi vegetale de pe zonele verzi ale municipiului Cluj-Napoca domeniu public” firmei RO-VERDE LANDSCAPING S.R.L., în situaţia în care societatea a fost singurul participant, iar valoarea estimată a contractului fusese de 5.449.500 de lei, fără TVA. Potrivit descrierii succinte a contractului, firma câştigătoare va trebui să se ocupe de ”Încărcat, transportat, depozitat resturi vegetale de pe zonele verzi ale municipiului Cluj-Napoca conform descrierilor din Caietul de sarcini. Cantităţi minim-maxim acord-cadru: 1. Încărcat, transportat, descărcat, tocat şi stocat resturi vegetale = min. 11.500 to-max. 45.000 to; 2. transportul resturilor vegetale = min. 170.000 km- max. 675.000 km; 3.Depozitare resturi vegetale = min.11.500 to – max.45.000 to. Cantităţi minim-maxim contract subsecvent: 1. Încarcat,transportat,descărcat, tocat şi stocat resturi vegetale = min. 5.000 to – max.11.500 to; 2. transportul resturilor vegetale = min. 40.000 km – max. 170.000 km; 3. Depozitare resturi vegetale= min. 5.000 to – max. 11.500 to.”. Contractul, care are ca termen de derulare 38 de luni şi principalul criteriu de atribuire impus de autoritatea contractantă fiind acela al preţului cel mai scăzut. În caietul de sarcini care a stat la baza derulării acestei licitaţii, autoritatea contractantă solicita operatorului economic care urma să primească acest contract să deţină o staţie de compasat autorizată, unde urmează să fie transportate resturile vegetale, în vederea depozitării. Un alt criteriu impus este acela ca toate utilajele care urmează să execute transportul, atât pe raza Municipiului Cluj-Napoca, precum şi în afara oraşului, să fie dotate cu sisteme de monitorizare GPS şi prin satelit.

Suveica din grădină

Firma Ro-Verde Ladscaping SRL a fost înfiinţată în anul 2011, de Maria Lazăr, în calitate de asociat unic, iar administraţia companiei era asigurată de Cătălin Marius Vişan. În anul următor, Maria Lazăr cesionează părţile sociale deţinute la SC Ro-Verde Landscaping SRL către Iuliana Madlen Lazăr şi către administrator Cătălin Marius Vişan.

Iuliana Madlen Lazăr este un fost consilier prezidenţial, din timpul mandatului fostului preşedinte Ion Iliescu, iar în 2002 a fost decorată cu Ordinul Naţional pentru Merit în grad de cavaler.

În prezent firma este deţinută de Ion Olteanu şi Cătălin Marius Vişan. În 2014, SC Ro-Verde Landscaping SRL a cumpărat SC Căpăţînă Company SRL şi în anul 2015, împreună cu firma SC Garden Center Grup SRL, au preluat de la doi cetăţeni greci (Ioakeim Batidis şi Panagiotis Moschos) societatea Agrodynamic SRL.

Olteanu şi Iuliana Madlena Lazăr, au fost asociaţi la SC Eco Horticultura SRL şi SC Garden Genter Grup SRL, firma din urmă făcând parte din structura acţionariatului, alături de  Ro-Verde Landscaping, în cadrul SC Căpăţînă Company SRL.

Probleme penale cu afacerea Artexim

Cătălin Marius Vişan, acţionarul minoritar de la Ro Verde Landscaping, a fost implicat în afacerea penală Artex. În 2014, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a solicitat instituirea sechestrului pe averea lui Cătălin Marius Vişan, patronul Artexim Internaţional şi preşedintele Fundaţiei Culturale Artex, unul dintre oamenii de afaceri preferaţi la acordarea contractelor derulate de ministerele conduse de Elena Udrea şi Theodor Paleologu din guvernul condus de Emil Boc.

Garden Center Group şi Eco Horticultura, au contracte cu majoritatea administraţiilor locale din România. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, cele două firme sunt titulare în peste 200 de contracte publice  cu administraţiile locale din România şi cu cele sectoriale din Bucureşti. În 2009, un contract încheiat între SC Eco Horticultura şi Administraţia Domeniului Public sector 1 (primărie condusă de Andrei Chiliman) a făcut obiectul unui control al Curţii de Conturi. Verificările au constatat că firma Eco Horticultura a mărit preţurile, iar primarul Andrei Chiliman a plătit mai mult decât făcea pentru amenajarea spaţiilor verzi. La data respectivă bugetul lui Chiliman a fost de aproape 23 de milioane de euro. În 2009, Curtea de Conturi recomanda ”extinderea verificărilor privind lucrările efectuate de Geca Impex şi Eco Horticultura pentru identificarea tuturor cazurilor de nerespectare a clauzelor contractuale prin decontarea unor preţuri mai mari faţă de cele din devizul ofertă sau de nerealizare a lucrărilor contractate şi achitate”, însă rapoartele Curţii de Conturi nu s-au finalizat cu nici un dosar. Adrian Cobzaru, partenerul de afaceri al lui Olteanu, face parte din cercul de apropiaţi al lui Sorin Oprescu, fostul primarul general al Capitalei, fiind prieten cu fiul fostului edil bucureştean, Mircea Oprescu.

Afacerea Artex

Cătălin Marius Vişan era acuzat de procurori că a participat la spălarea a cel puţin 2,3 milioane de lei, printr-un circuit financiar care cuprindea mai multe firme fantomă, controlate de doi oameni de afaceri care percepeau pentru aceste servicii un comision între 6-8%.

În 2002, Curtea de Conturi a  României a sesizat Parchetul General în legătură cu numeroase nereguli semnalate la cheltuirea banilor publici în cazul lucrărilor de reamenajare la Muzeului Brukenthal şi la Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa.

În vederea reorganizării expoziţiei permanente a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, conducerea acestei instituţii de cultură a contactat direct, deci în mod vădit contrar legii, firma SC Artex Internaţional, care a estimat lucrările la 11 milioane de euro, plus TVA. Anunţul nu a fost publicat nici în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nici în SEAP, ci într-un ziar central, termenul pentru prezentarea ofertei fiind de doar patru zile.

Un Boc, un arbore pentru Cluj Napoca

Pe data de 5 martie anul trecut, Primăria Cluj Napoca a atribuit contractul ”Material dendrologic pentru municipiul Cluj Napoca” firmei SC Garden Center Grup SRL, valoarea cu care această firmă a câştigat această licitaţie a fost de 626.640 de lei, în situaţia în care municipalitatea estimase valoarea contractului la 885.240 de lei şi în ultimii ani cumpărase mii de soiuri de copaci şi arbuşti.

Sebastian Albescu

Post-ul Peste un milion de euro pentru Ro-Verde Landscaping SRL,”băieţii lui Boc” de la spaţii verzi apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un tanar, sofer de TIR, si-a pierdut viata in urma unui infarct, intr-o parcare din Germania. Familia incearca sa stranga suma necesara pentru repatrierea corpului neinsufletit, iar colegii sai, impreuna cu Sindicatul Solidaritatea Soferilor Drumuri Bune, s-au apucat sa stranga bani pe retelele de socializare.

Un astfel de apel la solidaritate a fost facut de Madalin Dinu pe Facebook:

Si cand stai si te gandesti ca sunt foarte multi care ne zic, ca ce facem noi de vrem asa multi bani ca soferi?

Pai ce facem? In unele cazuri, murim singuri prin parcari obscure, fara sa ne ajute cineva, fara da ne planga cineva…si voi intrebati de ce? Mi-e dificil sa scriu scriu ceva acum, cu un amestec de sentimente pline de ura, dispret si Tristete.

Ganditi-va de doua ori cand va vindeti timpul, ca acesta poate fi sfarsitul .

Mult prea tanar, mult prea visator, colegul nostru Dani Bobocel s-a stins singur intr-o parcare, cauza fiind un infarct. Nu as vrea sa fiu in pielea parintilor, fratilor, prietenei lui, prietenii lor, ce pot sa zic, decat Sincere Condoleante.

i-a venit sa cred ca un baiat asa tanar a fost luat de cel de Sus intr-o cursa fara sfarsit… Dumnezeu sa te odihneasca in pace colegule…

Dar stau si ma intreb acuma, oare chiar se merita tot acest sacrificiu ce il facem noi? Oare chiar merita toata batjocura asta din transporturi sa mai stau? Sa fim luati in ras de orice firma, pe bani de nimic, ca sa ce? Sa ne dam ultima suflare prin parcari si pe strazi pentru ei? Am zis eu bine ca suntem ca niste soldati in prima linie, suntem ca niste animale trimise la macelarit . Si cand ii auzi… dar nu ti se pare prea mare salariul tau?

Drum bun colegule! Stiu ca la toata lumea e greu, dar haideti sa ii dam o mana de ajutor sa il repatriem pe copil.

Sindicatul Solidaritatea Soferilor Drumuri Bune: In numele solidaritatii umane si a soferilor impreuna cu SSDB va rugam sa contribuiti la a ajuta financiar familia soferului Dani Bobocea pentru a putea plati aducerea acasa si inmormantarea lui crestineste. Dani Bobocea a decedat in urma unui infarct si de afla la o morga in Germania. Soferi si angajatori va rugam sa intindeti o mina de ajutor familiei indurerate!

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Puteti trimite ajutor financiar pe numele Bobocea Ruben tatal decedatului in contul: RO22CECEGL1908RON0988804

Post-ul Sofer de TIR gasit mort intr-o parcare din Germania. ” In unele cazuri, murim singuri prin parcari obscure, fara sa ne ajute cineva” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Post-ul Societatea este patria. Apelul lui Ioan Aurel Pop și a altor 100 de academicieni… apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Procurorul DNA, Mircea Negulescu, care a apare în înregistrările publicate de România TV, și-a dat demisia. Conform înregistrărilor, Negulescu discută cu soția unui inculpat care l-a denunțat pe el și îl face ”zdreanță” pe procurorul general al României. El a instrumentat dosarul Ponta-Blair, dar şi dosarele lui Vasile Blaga, Sebastian Ghiţă şi Gheorghe Ştefan.

”Având în vedere apariția în spațiul public a unei înregistrări audio conținând un dialog atribuit unui procuror din cadrul Serviciului Teritorial Ploiești și unei alte persoane, la data de 15 februarie 2017, s-a înregistrat cererea formulată de magistratul respectiv de încetare a activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Această cerere a fost transmisă Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, spre competentă soluționare”, se arată într-un comunicat al DNA.

Luni seara, România TV a publicat o înregistrare în care procurorul Mircea Negulescu, de la DNA Ploiești, discuta cu soția unui inculpat, Constantin Vlad, care făcăse un denunț împotriva lui Negulescu.

Procurorul o ”instruia” pe Monica Vlad cum să îl determine pe soțul să-și retragă plângerea penală. ”L-a pus pe ăla, Vasile George, să mă denunțe și a dat o declarație împotriva mea că l-am cercetat abuziv. Dosarul a juns la Papici (Lucian Papici, fost șef în DNA central – n.r.). Pe cine a pus aia să mă verifice?”, spunea procurorul. ”Știu că s-a discutat despre cum să închidă  dosarul. Fie fapta nu există, fie avea autori necunoscuți. (este vorba de dosarul în care era cercetat Vlad Constantin, dosar început de Negulescu, când lucra în altă structură a Parchetului – n.r). Câți arbori au fost furați, tăiați? S-a dus să dea declarații mincinoase, ăla a dat declarații false. Poate să scrie ce vrea. Mă simt rău că a putut să creadă asemenea lucruri, mă bătea Dumnezeu să-l determin să facă așa ceva. Nebunii pot să spună ce vor”.

Mircea Negulescu: I-am spus: ”Vrei să fii liber până în Crăciun? Eşti liber dacă faci asta”. I-am explicat de Manole, ăsta. Manole are să vă dea o grămadă de bani. Nu e mai bine să stea în puşcărie?

Soție:  Dacă e Costin în puşcărie noi nu putem să facem demersuri să luăm banii?

Mircea Negulescu:  Ba da. Îi picură cineva în ureche tot felul de lucruri ca să se ajungă la mine.

Soție: Nu o să facă nimeni nimic, domnu’ Negulescu.

Mircea Negulescu:  Ţinta nu e el. E un instrument pe care ăştia vor să îl folosească. Eu sunt coleric. L-am lăsat să se descarce fără să spun nimic. Şi-a revenit pe urmă. Vlad, soţul dumneavoastră, mă vede pe mine duşman. Am aceste remuşcări. Când a venit prima dată nu trebuia să și ascult. Îmi spunea că am un caracter infect, că s-a închinat la icoane false, că eu eram o icoană falsă.

Soție: El aşa de mult s-a agăţat de dvs. Aţi fost ca o icoană pentru el.

Mircea Negulescu:  Când pleci dintr-o instituţie în alta nu poţi lua dosarele după tine. L-a păcălit Manole, nu ştiu ce i-a spus. Pe mine nu m-a anunţat nimeni că s-au tăiat copacii ăia. Eu vreau să văd ce urmăreşte Manole. Manole e un escroc. Este o minciună că Manole mi-ar fi dat un mesaj. În momentul zero eram în pădure dacă ştiam că se taie copacii.

Soție: Mie mi-a spus Manole că a anunţat.

Mircea Negulescu:  Minte! Minte cu neruşinare. De atunci el nu mă mai caută. A vrut să smulgă de la mine ceva. Ce să îi spun eu lui Manole. Eu nu am făcut nimic compromiţător.  Eu am arestat jumătate de ţară. Ce să fac eu cu Adi Mincu. Nu mai vrea să vorbească cu mine. A zis că să nu mai audă în viaţa lui de mine. Faci ce crezi tu de cuviinţă.

Soție: E lanţul slăbiciunilor.

Mircea Negulescu:  În dosarul Papici unde s-au dus în puşcărie o grămadă. Au fost mulţi. A fost cu ajutorul lui Vlad. S-a ştiut cine mă ajută pe mine.  Ăsta nu e şantaj. El nu înţelege lucrurile astea. El se consideră la puşcărie că spune că eu nu am vrut să soluţionez cele două dosare.

Soție: El avea o oarecare suspiciune. Ştia că aţi fost anunţat de tăierea arborilor.

Mircea Negulescu:  Mă jur pe copiii mei. Mă duc la 10 detectoare de minciuni că nu am ştiut. Să mă ducă la puşcărie pentru Adi Mincu şi pentru deputatul lui Moş Crăciun? Deputatul ăsta George Ionescu…Eu nu amestec niciodată lucrurile astea. Pe Văduvan îl ştiu de 20 de ani. Eu nu fac aşa ceva. Cum să protejez eu infractorii. Cu ce să mă ajute pe mine un deputat PNL? Un vagabond. Eu nu am vorbit cu nimeni ca să-l protejez pe Vlad şi pe mine. L-au făcut pe Vlad de comandă. Acest Manole e un nesimţit ordinar. Eu l-am pus pe Vlad să pună camere de luat vederi în pădure?

Soție: S-a dus şi cu un domn Nedelcu în pădure. Noi avem poze.

Mircea Negulescu:  Mie îmi e milă că Vlad e în situaţia asta. Să scrie ce vrea el. E problema lui. Mă simt rău că a putut să creadă asemenea lucruri, că a putut să gândească aşa ceva. Eu nu pot să fac aşa ceva, că mă bătea Dumnezeu. E inimaginabil. Nu am putut discuta cu el.

Sursa: evz.ro.

Post-ul Procurorul Mircea Negulescu şi-a dat demisia din DNA apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După primul episod în care parlamentarul clujean a fost surprins dormind în Parlamentul României, acțiunea s-a mutat în Senat, unde Mihai Goțiu a fost ”deconspirat” în timpul unui somn de frumusețe. 

Antena 3 a publicat o fotografie în care Mihai Goțiu, senator USR, părea că doarme. Într-o intervenție telefonică, politicianul a spus că doar clipea și nimic mai mult.

 

Post-ul Mihai Goțiu PRINS a doua oară DORMIND în Parlamentul României FOTO apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Tânărul care și-a pierdut viața în accidentul rutier petrecut în noaptea de 14/15 februarie, pe DN74, între Abrud și Bucium, și-a sărbătorit ziua de naștere în urmă cu câteva zile. Valentin Comănescu a murit de Valentine`s Day.

Miercuri, 15 februarie, în jurul orei 5:.0, în timp ce conducea un autoturism, între Abrud și Bucium, acesta a pierdut controlul volanului, iar maşina s-a lovit de balustrada podului peste râul Abrudel şi apoi s-a răsturnat în apă.

Valentin, împreună cu un alt tânăr (A.M.) în vârstă de 22 de ani, au fost proiectați afară din maşină, pentru că nu purtau centură, fiind găsiţi pe malul apei.

Tânărul în vârstă de 20 de ani a murit la faţa locului. Avea plăgi multiple, incompatibile cu viaţa.

Celălalt tânăr, de 22 de ani, a fost rănit grav şi transportat la spital.

Sursa: Alba24.ro

Post-ul Valentin a trecut în lumea îngerilor, de Valentine`s Day apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Renumita categorie a site-urilor cu materiale pornografice, FakeTaxi a fost vazuta pe strazile din Cluj Napoca.

Golful in cauza, de culoare neagra era parcat pe o strada din centrul orasului. Distinctia dintre o masina normala si cea in care cursele de transport sunt platite prin favoruri sexuale o reprezinta logo-ul aplicat pe usa deapta a autovehiculului.

Vestea a facut  ravagii pe retelele de socializare, unde cei de sexul masculin se intreaba daca masina este condusa de o femei si nu de un barbat, in speranta ca se pot inscrie la astfel de curse cu ”plata in natura”.

Spre surprindere, Golful FakeTaxi este inmatriculat în România, la Caraș-Severin.

Post-ul Masina din categoria filmelor porno #faketaxi a ajuns la Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Vicepreşedintele PNL, Alin Tişe, a criticat dur atitudinea pe care reprezentanţii USR Cluj o au în Parlament, precizând că, deşi au promis că vor fi altfel, au ajuns „să doarmă în Parlament”.

Liberalul a spus că nu e normal să vii să explici că dormi pentru că te-a plictisit bugetul de stat, când ca ales al Clujului ar trebui să te baţi pentru proiectele din zonă.

„Uitaţi-vă ce se întâmplă în acest partid nou, în care fostul meu coleg de facultate, care înainte de a face politică ne spunea cum o să renunţe la venituri şi că niciodată nu o să poată să aibă venituri aşa de mari ca un parlamentar, acuma are vreo 170 de milioane lei (ROL-n.n) pe lună şi doarme în Parlament. Dar nu numai că doarme, ne spune că a adormit pentru că este plictisit de buget, când ar trebui să se bată pentru proiectele Clujului. Repet, este strict problema dânsului. Celălalt coleg de la deputaţi, îmi scapă cum îl cheamă (Adrian Dohotaru-n.n), ne spune că se bucură că merge să mai facă un duş în biroul lui Goţiu. Aceşti oameni au primit 22 la sută din procente în Cluj-Napoca. Cu alte cuvinte, aceşti oameni au promis că vor fi altfel, iar ei au ajuns să doarmă în Parlament. S-a ajuns acum ca Parlamentul să consume şi noaptea curent. Ştiţi că, într-o lună, Casa Poporului consumă curent cât un orăşel mic? Acum va trebui să meargă lumina şi noaptea pentru că parlamentarii USR vor să doarmă acolo, generând cheltuieli suplimentare, iar peste zi vor dormi în Parlament. Nu am înţeles ce pot face noaptea acolo, ce păzesc acolo noaptea, atâta timp cât Parlamentul trebuie convocat? Vă spun că lucrurile nu sunt în regulă. Sigur, nu sunt ipocrit să nu ştiu că întotdeauna Puterea îşi impune punctul de vedere. Şi eu am avut multe amendamente, dar măcar am încercat să le susţin. În schimb, ei dorm şi, mai mult, ne spun că dorm pentru că s-au plictisit când ar trebui să se bată pentru proiectele Clujului. Nu neapărat pentru proiectele municipiului sau ale judeţului, ci pentru proiectele regionale precum spitalul de urgenţă, centura de sud a municipiului Cluj-Napoca, autostrada Transilvania, devierea cursului Someşului etc.”, a spus Alin Tişe presei clujene.

Reacţia dură a vicepreşedintelui PNL vine după ce senatorul USR de Cluj, Mihai Goţiu, a fost surprins dormind în timpul dezbaterilor pe marginea adoptării bugetului naţional. Mihai Goţiu a fost ales senator pe listele USR Cluj, iar în prezent deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Senatului. Salariul său este cu mult mai mare decât al unui simplu senator. Goţiu încasează nu mai puţin de 16.000 de lei net, sumă la care se adaugă cheltuielile de transport (cu avionul), sumele pentru cabinetul senatorial, precum şi diurne, cazare etc.

sursa: radutudor.ro

Post-ul Alin Tişe atac la Mihai Gotiu şi Adrian Dohotaru: Unul doarme, altul ne bucuram ca face dus apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Rareori mi-a mai fost dat să întâlnesc un om asemeni septuagenarului, clujean prin adopţie, Alexandru-Grigore Pisoschi. Prea puţin cunoscut marelui public, deşi se bucură de prestigiu în lumea ştiinţifică – profesor universitar, inginer şi doctor în ştiinţe  -acesta e descendentul unei familii cosmopolite care prin patriotismul şi dăruirea ei şi-a puns amprenta asupra evenimentelor istorice ale României! Iar vizita – la o oră târzie – făcută profesorului a avut pentru mine efectul unei revelaţii. Căci profesorul, cu răbdare, mi-a relatat istoria sa şi a familiei sale, ilustrând lucruri incredibile – practic, greu de conceput de oamenii „noi”, ai zilei de azi.

„Stră-unchiul meu, artizanul Unirii de la 1859 şi „umbra” lui Cuza”

Oltean de origine, iute la vorbă şi în mişcări, profesorul mă mustră puţin pentru modul hei-rupist de a purta împreună discuţia – pe parcursul a doar câteva ore – asta când domnia sa lucrează la un articol cel puţin trei săptămâni. Dar până la urmă omul de ştiinţă, inventatorul, scriitorul, savantul şi nu în ultimă instanţă redactorul publicaţiei regaliste „Coroana de Oţel” din Arad se înmoaie, cu îngăduinţă în faţa unui coleg mai tânăr şi, poate, mai „dezordonat”. Mă pofteşte să iau loc la masa din bucătărie, unde pregătise din timp un vraf de fotografii de familie, majoritatea în alb-negru. Lângă ele tronează şi câteva exemplare din pulicaţia la care colaborează, dar şi volumul „Din heraldica teritorială a Bucovinei istorice, Hotinului şi Herţei”, prefaţat de renumitul istoric şi academician Nicolae Edroiu. Încet, încet dialogul nostru se înfiripă în jurul articolelor sale din această publicaţie, dar şi a fotografiilor de familie. Aşa că aflu în primă instanţă că omul e membru al Asociaţiei „Amicii Regelui Mihai” şi membru-asociat al Institutului Român de Heraldică şi Genealogie „Sever Botta” din Iaşi. Mi-e greu să-l urmăresc fiindcă acesta – conform firii sale – trece de la o idee la alta, cu o viteză ameţitoare, aşa că discuţia noastră şi, apoi, imortalizarea frazelor sale seamănă cu un pescuit la răpitori, adică printr-o permanentă aruncare a firului cu plumb în apa curgătoare. Mărturiseşte – într-o frază următoare – că s-a născut în anul 1941 la Turnu Severin dar familia lui s-a mutat la Craiova după ce americanii făcuseră zob oraşul, inclusiv casa familiei.  Apoi trece la descrierea portretului iluştrilor săi străbuni, domeniu extrem de interesant, aşa că îl rog să ne axăm, deocamdată, pe această temă.

Ca urmare profesorul scoate din maldărul de poze câteva care-l înfăţişează pe stră-unchiul său, colonelul Nicolae Pisoschi, cel care a stat în spatele propulsării pe tron a domnitorului Micii Uniri din 1859, Alexandru Ioan Cuza. Citeşte dintr-o revistă repede, mormăit, profesorul Pisoschi referitor la strămoşul său, nemulţumit în continuare pentru că nu mi-am rezervat mai mult timp pentru această întâlnire, având în vedere imensitatea materialului documentar de care dispune: „Boier basarabean cu origini poloneze, a fost artizanul Unirii Principatelor Române şi al alegerii lui Alexandru Ion Cuza ca domn – dar şi cel care a devenit umbra principelui, de la încoronare până la moarte. L-a urmat şi-n exilul de după abdicare. A fost cel mai în vârstă paşoptist din Polonia, născut în 1810, la Botoşani. Autodidact, cu bacalaureatul luat la Paris, a fost printre primii tineri care s-au înrolat în renăscuta oştire a Moldovei după Tratatul de la Adrianopol din 1830. A ajuns ispravnic, prefect al ţinutului Botoşani, a fost şi prefect de Iaşi la 1859 şi prefect al ţinutului Ismail. Mort la 14 martie 1888. L-a iubit atât de mult pe Cuza încât i-a botezat pe cei doi fii ai săi exact cu numele de botez al fiilor lui Cuza: Alexandru şi Dumitru”.

„Pisoscheştii, ca baroni de spadă, au luptat cu preţul vieţii”!

Subiectul str-unchiului fiind unul încheiat, profesorul trece mai departe:  arată că rădăcinile familiei sale se întind în Istoria Moldovei până  înainte de 1610, când un strămoş de-al său a fost pârcălab de Soroca, iar moşia de baştină a familiei a fost un vârtop (n.n. – râpă prăpăstioasă) de lângă Fălticeni. Adaugă apoi profesorul: „Eu ştiam că familia noastră are blazon dar s-a pierdut în timp pentru că nu s-a mai folosit. Şi atunci i-am scris în 1978 marelui heraldist Dan Cernovodeanu, fost coleg de clasă al Regelui Mihai şi acesta mi-a răspuns imediat că blazonul şi bibliografia legată de el se află în Armorialul Moldovei de Sus, aflat la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti”. Arată spre peretele din spatele nostru, unde tronează însemnul heraldic al familiei sale şi observ că reprezintă două spade frânte care intercalează o semilună. „Pisoscheştii, ca boieri de spadă au luptat cu preţul vieţii lor contra turcilor, figuraţi prin semilună”, precizează acesta.  Îmi arată apoi fotografia tatălui său, Alexandru şi el – şi o poză, minusculă, a sa, făcută pe când avea doar câteva luni: „Tata purta poza mea într-un ceas, pe care-l avea permanent la el, atunci când umbla prin războaie. A fost ofiţer în Armata Regală, Regimentul 95 Infanterie Turnu Severin, iar pe front a fost decorat de nenumărate ori pentru fapte de vitejie contra Rusiei bolşevice, cu ocazia luptelor din Crimeea, stepa Kubanului şi Munţii Caucaz, date între anii 1941 – 1943, inclusiv. Mama, Gabriela Nedeianu era profesoară de latină şi elină (n.n. – greacă), iar în casa de la Craiova avem o bibliotecă uriaşă. Însă conştient că sub comunism aş fi murit de foame cu latina şi elineasca, am urmat Politehnica, la Timişoara”.

Îmi mai relatează un lucru uimitor: mama şi tatăl lui se trăgeau din familii cu descendenţă alsacienă şi italiană. Detaliază apoi şi acest aspect: „Bunicul din partea tatălui, Xenofon Pisoschi a fost librar şi editor, participând la campania din Bulgaria din 1913, în Războiul pentru întregirea României, dar şi în campania contra Austro-Ungariei şi Germaniei. S-a căsătorit cu Alexandrina Coulion – o femeie cu descendenţă alsaciană, iar tatăl său, Andrei Pisoschi, a fost proprietar la Craiova. De asemenea, bunicul din partea mamei a fost Vasile Radu Nedeianu, oltean get-beget şi administratorul bălţilor de peşte din Sudul Olteniei, iar bunica Rangiolina Giovanna Paulon, italiancă originară din ţinutul Friuli-Venezia-Giulia”.  Îmi arată o fotografie rămasă de la ea, a Domului din Milano, precizând că la cei 76 de ani ai săi nu a ieşit încă din ţară. Continuă apoi: „Ca fapt inedit, unchiul mamei mele, Silvio Paulon a fost cel care a înfiinţat la Craiova ramura pediatrică a medicinii în spitalele de acolo iar o altă rudenie apropiată, Elio Paulon – căpitan în armata română în Regimentul 51 Artilerie, cavaler al Ordinului „Mihai Viteazu”  – a murit în timpul luptelor din Transnistria”.

„M-am „împiedecat” în Ardeal”

Trece încet, sinuos, şi la relatarea vieţii sale deşi, om modest, îi face mai mare plăcere să povestească despre familie decât despre sine: „Am un frate, Aurel, mai mic cu doi ani, fost cadru didactic şi cercetător ştiinţific, cu toate gradele parcurse în cercetarea ştiinţifică, acesta ajugând la un moment dat chiar directorul Ştiinţific al Institutului de Cercetări şi Proiectări pentru Metale Rare şi Radioactive, la Bucureşti, dar e şi chimist, doctor în chimie. Cât despre mine – pe lângă latină şi elină –  mi-au plăcut dintotdeauna maşinile de toate felurile – aşa că deţin la ora aceasta şi câteva tehnologii de reparare a tractoarelor, precum şi numeroase alte invenţii. În consecinţă,   drumul meu în viaţă a fost clar, urmând Politehnica la Timişoara. M-am „împiedicat” în Ardeal de d-na Adriana Pisoschi, nepoată a marelui om politic Ion Raţiu, şi sunt împreună cu ea de 33 de ani. Am o fată dintr-o căsătorie precedentă, în vârstă de 47 de ani, actualmente profesor universitar la Craiova, după cum are şi ea o fată, profesoară de pian. Am venit la Cluj în 1978, dar eram deja repartizat la Zalău, ca inginer mecanic. Am stat unsprezece ani la Zalău, dar pentru că doream să lucrez în cercetare am dat concurs şi am fost admis în Institutul Naţional de Maşini Agricole, filiala Cluj. Mi-am luat şi doctoratul în 1994 – însă tot la Timişoara, oraşul studiilor mele politehnice – cu lucrarea „Contribuţii la studiul privind durabilitatea pieselor de mare uzură la motoarele Diesel”. Dar, la un moment dat – prin 1997 – m-am întors acasă la Craiova, unde am stat până în 2007, păstrându-mi apartamentul din cartierul Mănăştur, cel în care ne aflăm acum. Dar la Craiova aveam fabuloasa bibliotecă rămasă de la mama, ceva ce nu dispuneam aici la Cluj nici măcar în vis”. Arată mai departe că ocupaţia sa de bază de la această oră e scrisul, în special în domeniul heraldicii – disciplina care a devenit deja pentru el „o boală”. „Iar prin cercetările mele în heraldică, materializate deocamdată într-o carte, mi-am făcut datoria faţă de cei care sunt membri ai Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, unde sunt membru, dar şi pentru faptul că mulţi din familia mea au trecut pe acolo”.

„Iliescu avea o ură viscerală pentru orice simbol al Regalităţii”!

Profesorul – trebuie cunoscut acest lucru – este şi un anticomunist convins, întemeietor alături de regretaţii Ion Raţiu şi prof. Mircea Mihaileanu a Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, susţinător al regelui Mihai şi participant, în vremurile când încă se mai „spera”, după 1990, la majoritatea mitingurilor împotriva restaurării comunismului. De altfel, în 2010, Majestatea Sa Regele Mihai i-a acordat „Medalia Regele Mihai I pentru loialitate”.  Pe faţa gazdei mele apare o apare o grimasă, ca la un gând neplăcut. Se justifică imediat, văzându-mi neliniştea: „Vorbind de Clujul nostru drag, stema sa reală este cea cu trei turnuri, din secolul al XIV-lea sau al  XV-lea – nu cel desenat de o elevă pe vremea lui Funar şi care a rămas în continuare stema oficială a municipiului. Însăşi Comisia Consultativă de Heraldică dintre cele două războaie a instituit stema Clujului ca fiind cea cu  trei turnuri, aşa că şi la această oră deţinem o stemă – nu ştiu dacă şi ilegală – dar sigur neconformă cu tradiţia. Apoi încă o problemă: stema ţării noastre. În 1990, marele heraldist Jean Nicolas Mănescu a elaborat un proiect de stemă, superb, care însă a fost „înmormântat” de către Ion iliescu deoarece acesta avea o ură viscerală faţă de tot ce exista dinainte de bolşevizarea României. E important acest proiect pentru că include toate provinciile noastre, aşezate în şase cartiere, iar Ardealul îşi are locul cuvenit – în prima linie de trei. Pe de altă parte, acvila cruciată a Ţării Româneşti poartă în gheare sceptrul Marilor Uniri, adică a unirilor succesive ale românilor, nu numai Marea Unire de la 1918. Sceptrul Marilor Uniri are montate pe el patru personaje feminine, îmbrăcate în costume tradiţionale, reprezentând Vechiul Regat, Basarabia, Bucovina şi Ardealul”. Arată însă, indignat, că autorii stemei actuale  – cu toate că au adăugat în creştetul acvilei coroana au uitat să pună sceptrul Marilor Uniri – sau n-au ştiut s-o facă – astfel încât acesta va rămâne neinclus în stemă în 2018 cu ocazia centenarului Marii Uniri de la Alba Iulia. ”Aici apare un buzdugan fără nicio simbolizare tradiţională, fără nicio legătură cu sceptrul Regelui Ferdinand, pe care poporul i l-a confecţionat în 1921, prin subscripţie publică şi apoi dăruit, dar care trebuia să figureze şi pe noua stemă a României”, încheie acesta cu glas tunător şi revoltat.

Din prefaţa Acad. Nicolae Edroiu la cartea lui Alexandru-Grigore Pisoschi, „Din heraldica teritorială a Bucovinei istorice, Hotinului şi Herţei” – Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2014: „Lucrarea elaborată de prof. univ.dr. ing. Alexandru-Grigore Pisoschi aduce contribuţii notabile la cunoaşterea unor aspecte semnificative ale heraldicii româneşti. Autorul şi-a concentrat atenţia asupra unui spaţiu important al vechiului teritoriu românesc unde o boierime autohtonă şi o administraţie bine susţinută de aceasta au întreţinut o viaţă românească ale cărei consecinţe se vădă până astăzi (…) Prezentarea se face cu mult profesionalism, autorul fiind un bun cunoscător al problematicii heraldice, al detaliului simbolistic. Lucrări ca acestea sunt necesare cercetătorilor de heraldică din ţara noastră, dezbaterilor care continuă să se poarte în contextul procesului de elaborare şi consolidare a stemelor de comune şi oraşe, a celor teritoriale. Se asigură astfel legătura cu vechile cercetări heraldice din România întrerupte brutal după 1948 şi reulate în noul context socio-politic de după 1989, cu heraldica tradiţională românescă”.

Post-ul Alexandru-Grigore Pisoschi, omul a cărui familie reprezintă însuşi neamul românesc de peste 500 de ani! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ajuns de două zile la Cluj-Napoca, un miliardarul în euro a acceptat să cumpere creanțele de cinci milioane de euro ale CFR. Potrivit surselor, acesta s-a întâlnit cu Iuliu Mureșan și ceilalți acționari, joi seara, decizând să preia echipa de fotbal CFR.

Președintele formației clujene, Iuliu Mureșan a anunțat de câteva ori în ultimele luni că se află în negocieri pentru aducerea unui investitor la CFR, investitor care ar scoate clubul din insolvență și l-ar reforma cu investiții majore.

Investitorul lui Mureșan se numește Băgăcean Vasile Marian – un fost auditor financiar – cu un trecut palid în domeniul afacerilor, aproape inexistent.

Însă Băgăcean preia pachetul majoritar de acțiuni după ce virează 4,5 milioane de lei în conturile clubului. Însă acele sume provin din conturile lui neamtului, care, potrivit surselor are o avere de aproximativ 18 miliarde de euro. Băgăcean se va ocupa de contabilitate firmei fiind ajutat de Nelu Varga.

Despre cel din urmă, Gazeta de Cluj a scris aici că Marian Băgăcean, care a apărut public ca deținătorul a 62% din acțiunile clubului clujean de fotbal, este unul dintre apropiații lui Varga și potrivit informațiilor, Băgăcean s-a consultat cu Varga înainte de a face public această tranzacție.

Potrivit informațiilor, tranzacția nu a fost făcută prin intermediul vreunei societăți comerciale, în contul clubului de CFR Cluj virându-se un milion de euro de la Marian Băgăcean. Însă, tranzacția este ciudată în sensul că, în urmă cu jumătate de an, ”mogulul” RCS&RDS, Zoltan Teszari, i-a făcut lui Paszkany o ofertă de trei miloane de euro pentru club, însă afaceristul clujean a refuzat-o.

De asemenea, Băgăcean a cumpărat, la jumătate de preț, cranțele CFR Cluj de la Pop Pușcaș și alți afaceriști față de care clubul de fotbal acumulase datorii. Spre exemplu, Pușcaș care avea o creanță de aproximativ o creanță de aproximativ 200.000 de euro la CFR Cluj i-a vândut-o lui Băgăcean cu 100.000 de euro.

Post-ul Un miliardar cumpără creanțele CFR-ului. Neamțul a bătut palma aseară pe cinci milioane de euro EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La finalul săptămânii trecute o crimă odioasă a şocat, pur şi simplu, Clujul: un tânăr de 16 ani, aflat sub influenţa unor substanţe a atacat, cu lovituri de kung-fu şi karate, trei boschetari care dormeau într-o ghenă de gunoaie de pe strada Fântânele, nr. 63-65, din cartierul Grigorescu. Acesta l-a omorât în bătaie pe unul dintre ei, un bărbat de 48 de ani, originar din Hunedoara şi l-a rănit pe altul, originar din Piteşti, cel de-al treilea scăpând cu fuga. Cu acest prilej, cei doi supravieţuitori ai călăului ne-au descris cum au ajuns să trăiască în ghena de gunoi de pe Fântânele. O poveste de viaţă terifiantă!

„A venit sub pretextul că-i trebuie o „penală” ”

Dl. Mikloş – ţine cu tot dinadinsul să i se spună „domnul” fiindcă e un boschetar manierat – aşteaptă, împreună cu Florin Nania, miercuri, 15 februarie, ca Florin să intre în cabinetul de consultaţii al I.M.L. Cluj. Acesta este de altfel singurul lovit, însă destul de grav, în zona corpului şi a feţei, în timp ce dl. Mikloş nu are nici măcar o zgârietură. Dl. Mikloş e nervos nevoie-mare, de oboseală sau probabil pentru că nu a consumat alcool în cele câteva zile, de când este purtat în permanenţă pe la anchete de către poliţişti. (De altfel, comisarul de la poliţie, aflat într-un permanent du-te-vino după acte, prin birourile I.M.L.-ului, i-a avertizat să nu consume băutură nici în orele următoare şi să încerce să rămână cu straiele relativ curate, aşa cum sunt ele acum.) Dl. Mikloş răspunde, repezit, reporterului Gazeta de Cluj, însă treptat, se înmoaie – dorinţa de a fi vedetă îi învinge angoasa şi faţa i se destinde într-un zâmbet larg. Apoi începe să povestească lucruri cu adevărat surprinzătoare. Referitor la agresiunea petrecută vineri, 10 februarie, orele 23.00, împotriva fratelui său „de cruce”, Iacob Lucian Marius – şi nu Grigore Dunca, aşa cum s-a scris în presă, Dunca fiind un alt om al străzii, mort în aceeaşi zi, însă lovit de o maşină – dl. Mikloş povesteşte următoarele, cu o elocinţă ieşită din comun, de adevărat povestitor: „Eu am scăpat ca prin urechile acului, prin fugă, însă la ora aceea ne aflam în ghena de gunoaie a blocului de pe strada Faântânele nr. 63-65 din Grigorescu. Numai ne-am trezit cu criminalul peste noi – Koloji parcă-i zice – zicându-ne să îi dăm o „penală” (n.n. – ţigară făcută din tutunul adunat din chiştoacele găsite pe jos).  Apoi i-a furat lui Iacob rucsacul, iar Nania a sărit în apărarea lui Iacob şi l-a lovit pe intrus. Şi de aici a început scandalul. Acesta dat în cei doi numai cu bocancul – şi numai la corp şi cap, exact ca în filmele cu bătăi.  În mine n-a apucat, fiindcă am reuşit să fug. Apoi s-a cărat.  Însă spre dimineaţă, când am văzut că Iacob e tot mai rău de pe urma loviturilor, am chemat poliţia iar ei, la rândul lor salvarea. Bietul de el a fost dus  de urgenţă la U.P.U., de acolo la Neurochirurgie, unde a fost şi operat – însă s-a stins din viaţă după douăsprezece ore”. Scapă şi o înjurătură printre dinţi: „Mama lui, dacă ştiam că-l omoară pe Iacob, îl înjunghiam cu mâna mea pe criminal, chit că muream în închisoare. Eu sunt suferind de tuberculoză, nu era nicio pagubă dacă putrezeam acolo – dar poate că atunci Iacob ar fi supravieţuit. Şi – încă ceva trebuie spus:  niciodată nu l-am mai văzut pe puşti pe aici, am aflat că era de loc din Mintiu-Gherlii, pe când Iacob, din Hunedoara, unde are doi fraţi, mamă şi tată”.

„Ce, am eu adresă de Facebook în ghenă?”

Nania este poftit în cabinetul de consultaţii, moment în care îl rog pe dl. Mikloş să-mi vorbească de victimă. O face, rapid: „Iacob a lucrat la Sălicea, la o fermă de vaci, însă nu a fosat plătit de proprietar şi a ajuns pe drumuri. Eu l-am recuperat acum 12 ani din gară, la fel şi pe Nania şi am tot locuit împreună prin Făget, unde ne-am făcut de trei ori colibe – însă tot de trei ori au venit proprietarii terenurilor şi ne-au alungat. De, ăsta-i destinul nostru crud, al boschetarilor”! Apoi continuă: „Am avut casă, soţie şi o fetiţă – la Mediaş – dar într-o zi soţia mi-a spus că are un alt bărbat, în Austria, şi pleacă la el. Atunci, de furie am vândut casa şi i-am dat jumătate din bani mamei mele – care trăieşte aici, la Cluj – ca să-i pună pe numele fetei, aflată atunci în clasa a doua. Apoi am adus-o la Cluj şi am dat-o la Liceul Bathory, unde a şi absolvit”. Adaugă, cuprins subit de melancolie: „Acum fata mea locuieşte la Viena, după ce a stat până nu demult la Salzburg. M-a tot căutat pe Facebook. M-a găsit o rudenie, pusă de ea, aici, la ghena de gunoi – şi i-am transmis: ce, am eu adresă de Facebook în ghenă?” Îmi spune de asemenea că a muncit o perioadă ca CFR-ist, şi la un moment dat a ajuns să cântărească până şi 90 de kilograme, însă a „luat un pic de tuberculoză”, astfel că a ajuns la Sanatoriul de la Săvădisla, de unde a evadat după o neînţelegere cu personalul sanatoriului. „Apoi am „roit-o” la Constanţa, unde am muncit pe şantier, până prin 2005, când m-am întors la Cluj – şi aici eram deja pe drumuri, fără locuinţă.”  Între timp se întoarce şi Nania de la consultaţii, aşa că-l rog să-mi povestească şi el viaţa sa. Omul, spre deosebire de dl. Mikloş e mult mai expeditiv, fiind „sudist”, din Piteşti:  „Am lucrat aici trei ani, la nişte pocăiţi, şi băieţii au dat faliment, aşa că am dat şi eu, apoi m-am luat cu una, cu alta – şi aşa am rămas”, apucă el să spună, fiind repede completat de dl. Mikloş, care râde amar: „A intrat în insolvenţă”. Apoi, adresându-mi-se mie: ”Sunt eu boschetar, da` să ştii că nu-s prost, am un pic de şcoală”. Acestea fiind spuse, dl. Mikloş se oferă să-mi lase numărul său de telefon în caz că am nevoie de date suplimentare şi mă roagă să-l apelez. Observă ezitarea mea şi mă interpelează, plin de orgoliu: „Nu-ţi fă griji, nu te sun să-ţi cer bani. Eu nu sun, niciodată, pe nimeni –  întotdeauna sunt cel sunat”. După care se ridică de pe bancheta din sala de aşteptare şi-i dă, scurt, ordinul de retragere lui Nania…

Cât despre tânărul criminal, din surse apropiate anchetei am aflat că Tribunalul Cluj a decis ca autorul acestei crime să fie reţinut pentru 30 de zile, sub acuzaţia de omor şi tâlhărie.

Post-ul Crima feroce din Grigorescu: „Dacă ştiam că-l omoară pe Lucian, băgam cuţitul în drogat”! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un barbat din Cluj si-a folisit pagina de Facebook pentru a posta mai multe fotografii cu- ceea ce el sustine a fi- cadavrul unui al om din comuna Iara.

Judecand dupa comentariile de la postarea respectiva, barbatul din imagini ar fi fost un cunoscut cetatean din comuna, care a fost gasit decedata in urma cu cateva ore. Insa la aceasta ora nu exista confrimare cu privire la identitate sau cauzele decesului.

Cel care a postat fotografiile socante sustine ca barbatul era poreclit „Strutul de la Iara”. Altii comentand in partea de jos a paginii il recunosc numind-ul DIDI. Cu toate acestea, exista untilizatori ce si-au exprima suspiciunea ca barbatu din imagini nu ar fi cu adevarat mort, ci mai degraba in coma alcoolica, dat fiind pasiunea sa pentru bautura.

Post-ul Posibila moarte suspecta a unui barbat din IARA. Fotografiile au fost postate pe FACEBOOK apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.