Discotecile clujene par a fi scăpate de către autorităţi de sub control în urma unui val de violenţe fără precedent ce s-a abătut în ultima perioadă, mai precis în weekend-ul trecut. Astfel, după cele două zile de odihnă nu mai puţin de trei clienţi ai unor localuri şi doi bodyguarzi s-au prezentat, bătuţi-măr, la I.M.L. Cluj! Cluburile din municipiul Cluj-Napoca unde s-au petrecut asemenea evenimente au fost: „After Eight”, „Byblos” şi NOA. La Huedin, însă, a avut loc un incident inedit: un om de ordine a încasat o bătaie chiar în faţa casei sale, după ce a fost urmărit de nişte tineri recalcitranţi care fuseseră daţi afară de el dintr-o discotecă din comuna Izvorul Crişului!

De groază: medicii, obligaţi să anunţe bătuţii, nu şi drogaţii….

Hotărât lucru, studiul unui portal imobiliar care statuează Clujul drept al treilea oraş din punctul de vedere al siguranţei din România – după Oradea şi Braşov – pare o un slogan creat doar pentru a se vinde mai bine locuinţele. Dimpotrivă, situaţia Clujului – din punctul de vedere al unui reporter „de teren” – văzută de la „firul ierbii”, nu de la „înălţimea” unor sondaje, se arată de-a dreptul înfricoşătoare şi dezolantă: a ieşi în miez de noapte, într-un club al „oraşului de 5 stele” reprezintă deja o adevărată aventură şi totodată un gest ce frizează inconştienţa.  De pildă, sosirile, în serie, la U.P.U. Cluj-Napoca, ale tinerilor bătuţi prin cluburile de pe „Piezişă”, de la „Janis”, de la „Byblos” şi alte cluburi de „ţigănii” nu mai reprezintă o surpriză pentru medicii şi asistenţii de la Urgenţă… Doar întrebaţi-i şi-o să vă spună ei care e de fapt „faţa” reală a Clujului. Violenţă, droguri – şi tot restul, cât încape! Apropos! Ştiaţi că legea stipulează ca personalul de la urgenţă să anunţe imediat poliţia în momentul când apare un ins bătut la U.P.U. – şi-n schimb nu  stipulează să o anunţe  şi-n cazul celor aduşi sub influenţa drogurilor sau a unor substanţe halucinogene? Pe cine protejează statul român? Nu cumva chiar pe dealerii de droguri, camuflaţi în zonele „rarefiate” ale puterilor aşa-zis succesive? Asta în cazul în care nu  vorbim de tâlhării sau agresiuni în plină zi, în chiar centrul oraşului – că de zonele periferice, ce să mai vorbim! Şi, e de notorietate pe reţelele de socializare cazul unei tinere, psiholog de profesie, din Alba Iulia care  aflată în vizită în cartierul clujean Abator s-a trezit deposedată de tot ce avea asupra sa. Chiar ea mărturiseşte într-o postare păţania incredibilă prin care atrecut:

„Recent am trecut printr-o experienţă puţin plăcută. Cluj, zona aproape de piaţa Abator (spre Mărăşti), vreo cinci băieţi ( cam 20-30 de ani aveau) m-au jefuit şi mi-au furat de la laptop, telefon. etc (tot bagajul). S-a întâmplat totul rapid, aproape nu mi-am dat seama şi după, am rămas fără o grămadă de muncă, s-a dus naibii odată cu lucrurile mele.” Dar, nu-i nimic, conform unor cercetări neghioabe, ne autoamăgim pompos că, într-un clasament al siguranţei cetăţenilor, municipiul Cluj-Napoca se află pe locul trei în România.

Tânăr de 19 ani, stâlcit în bătaie la „After Eight”, de doi străini

Andrei este un tânăr înalt şi inteligent, student la o facultate clujeană de vârf. Povesteşte – însoţit fiind de tatăl său, pe coridoarele I.M.L. Cluj – că a făcut greşeala să frecventeze, împreună cu nişte prieteni, săptămâna trecută, în noaptea de vineri spre sâmbătă, barul „After Eight”  de pe strada Brassai. A rămas de pe urma „vizitei” cu o echimoză de toată frumuseţea, la arcada dreaptă, „procurată” culmea, de la doi cetăţeni străini care l-au atacat sâmbătă dimineaţa, la „spartul târgului”, în exteriorul discotecii. Şi, totul după ce a avut cu ei o mică dispută verbală. „Când să plecăm acasă, pe la orele patru dimineaţa am mers la garderobă să ne luăm gecile. La un moment dat patru cetăţeni străini, tineri şi ei, au intrat peste rând iar noi i-am întrebat, în engleză, de ce fac lucrul acesta. La care au cam înţeles ce am vrut să le spunem, au cedat, după care ne-am luat fiecare hainele şi am ieşit din club. Însă chiar la intrare m-am trezit – eu și prietenul care ne însoţea – pur şi simplu atacat de către  cei patru. Am avut noroc cu fetele din grupul nostru că au alertat bodyguarzii clubului, iar aceştia au anunţat la rândul lor poliţia. Din fericire oamenii de ordine au reuşit să-i imobilizeze pe cei patru până la venirea poliţiştilor. Acum m-am prezentat la I.M.L. pentru a fi consultat, fiindcă sunt nevoit să fac plângere penală împotriva celor doi care m-au atacat. Ochiul mi-este închis, pur şi simplu, am de citit pentru examene şi fac lucrul respectiv cu mare greutate – pe lângă suferinţele pe care le îndur. Şi, culmea, indivizii nu aveau nici măcar acte la ei, aşa că a fost nevoie să-i ducă poliţiştii la secţie – şi apoi acasă, ca să şi le găsească – fiindcă nu prea doreau să li se afle identitatea. Eu sper, oricum, să nu fie nişte turişti trecători doar prin oraş – căci trebuie neapărat să suporte consecinţele pentru fapta lor”, povesteşte tânărul. Andrei este poftit curând în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce cu un certificat în care i-au fost recomandate între 10 şi 12 zile de îngrijiri medicale.

“La nivelul Secţiei 1 Poliţie a fost depusă o plângere de către un tânăr prin care a reclamat faptul că, în data de 11 februarie a.c., în jurul orei 04:30, a fost agresat de doi bărbati în zona unui local public de pe strada  Brassai Sámuel, din Cluj-Napoca. Cei doi au fost conduşi la sediul unităţii de poliţie de către agenţii de pază ai localului, fiind dispusă o sancţiune contravenţională. Cercetările continuă sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe”, ne-a declarat, referindu-se la acest caz, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

„Byblos”, clubul de lăutari celebru prin bătăile sale

Despre bătăile de pomină din interiorul şi exteriorul clubului „Byblos”, de pe strada Petofi Sandor, autorul acestor rânduri a mai scris în câteva rânduri. Reiau un incident din luna octombrie a anului trecut, relatat în paginile publicaţiei noastre: „În dimineaţa zilei de 10 octombrie, în jurul orei 3.30, Joska, poreclit „Mengele”, posesorul unui autoturism BMW X5 i-a scos, din pumni, dinţii unui tânăr în vârstă de 25 de ani, la renumitul local de manele Byblos, situat în plin centrul municipiului. Motivul: lui „Mengele” pur şi simplu nu i-a plăcut faţa tânărului. Reamintim faptul că duminica trecută – în faţa aceluiaşi local – doi taximetrişti au fost bătuţi crunt, cu pumnii şi cu o crosă de golf tot de către  posesorul unui autoturism BMW X5 şi un prieten al său, însă poliţia nu poate confirma deocamdată că unul dintre autori ar fi acelaşi “Mengele”. În ziua respectivă, cei doi inşi cu BMW-ul, recalcitranţi, blocaseră cu automobilul lor strada Petofi Sandor din Cluj Napoca şi se certau între ei în apropierea clubului de manele „Byblos”, astfel că se formase o coloană substanţială de maşini. Unul dintre taximetrişti – fost luptător de arte marţiale – care a intervenit politicos ca să-i roage pe cei doi să lase liberă strada a fost surprins de atacul pe la spate al unuia dintre cocalari, astfel că s-a trezit pur şi simplu cu buza rănită şi un dinte lipsă. Celălalt taximetrist – fost boxer la rândul său – a refuzat să facă uz de forţă, preferând să încaseze mai multe lovituri de crosă de golf, în zona picioarelor, din partea altui chefliu din gaşca de cocalari”. De această dată, victima din „Byblos” a fost Zoli, un clujean în vârstă de 23 de ani,  care în dimineaţa zilei de duminică, 12 februarie a.c. se afla în local, unde participa la serbarea zilei de naştere a unei colege. Povesteşte acesta, marţi, 14 februarie, la I.M.L. Cluj: „Venisem doar pentru o jumătate de oră acolo şi mă aflam, practic pentru prima oară în „Byblos”. Şedeam la o masă de şase persoane şi la un moment dat am dat să ies ca să fumez, în stradă, o ţigară. Şi, în momentul când mă aflam chiar în uşă, m-am trezit făcut KO după un pumn încasat de la un necunoscut, care mi-l aplicase de la spate. Am aflat apoi că e vorba de un anume Marian, client fidel al localului, care are plăcerea nebună să lovească din senin oamenii, după ce a băut ceva. Apoi, văzând ce a făcut, a spălat rapid putina”. Arată că în continuare că la faţa locului şi-a făcut apariţia poliţia, el fiind fost transportat la U.P.U. unde medicii i-au acordat îngrijiri medicale. La I.M.L., după ce l-au consultat, legiştii i-au recomandat între opt şi nouă zile de îngrijiri medicale.

„Oricum, nu-l cruţ pe individ fiindcă am şi la această oră dureri mari şi pe deasupra mi-a distrus ochelarii de vedere, în valoare de 1.600 de lei. Nici nu ştiam de clubul ăsta am fost acolo pentru prima oară – şi de aceea probabil mi-am şi „furat-o”. Chiar în urmă cu câteva minute am vizionat şi filmarea de pe caseta camerei de supraveghere – şi totul s-a petrecut în faţa ei, apare limpede ce se petrece acolo – aşa că lucrurile vor fi extrem de clare şi pentru oamenii legii”, adaugă acesta, înainte de a părăsi sediul I.M.L. Cluj.

“La data de 13 februarie a.c., la nivelul Secţiei 2 Poliţie a fost depusă o plângere sub aspectul săvarşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, fapta prevăzută de Codul penal. Bărbatul reclamă faptul că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost agresat de o persoană, în faţa unui local public de pe strada Petofi Sandor, din municipiu. Poliţiştii continuă cercetările pentru lămurirea aspectelor sesizate şi luarea măsurilor legale”, a declarat purtătorul de cuvânt al I.P.J. Cluj.

NOA de pe Republicii – un adevărat „Cuib al îngerilor”

Bărbatul, însoţit de prietena lui intră în sediul I.M.L. Cluj pentru a fi consultat. Se mişcă greu, semn că a fost bine „atins”, fapt confirmat imediat de faptul că vorbeşte cu mare greutate, având fractură de maxilar. Are o ţinută impresionantă, de luptător, cu o figură destul de fioroasă. Nu reuşesc să-i aflu omului povestea deoarece – o fi un lucru trecut probabil pe fişa postului! – acesta păstrează cu cerbicie secretul locaţiei şi împrejurărilor în care s-a petrecut incidentul a cărei victimă a fost. Aflu doar că omul e bodyguard la un club clujean şi că lovitura a încasat-o în timpul serviciului, iar aceasta i-a produs multă suferinţă, fiind necesare zeci de zile de îngrijiri medicale de acum încolo. Apoi se retrage, la fel de tăcut cum a venit, sprijinit de iubita lui. Dar, incredibil, miercuri, la o zi după venirea sa la I.M.L. Cluj apare Paul, un tânăr client al discotecii NOA, uşor „şifonat” la faţă care, relatându-mi păţania sa devoalează şi povestea bodyguardului care se prezentase la I.M.L. în ziua precedentă. Povesteşte acesta: „Totul s-a întâmplat în dimineaţa zilei de duminică, după ce am intrat, împreună cu o prietenă să bem un „shot”. Era ora trei şi ne aflam în prima sală din club. Atunci au venit la noi nişte băieţi, luptători, din câte am înţeles, care mi-au zis să plec. Eu le-am spus doar că ne luăm o apă plată, după care ne retragem. Însă lucrul acesta nu le-a convenit deloc, aşa că unul dintre ei mi-a ars un pumn. Am tăcut, n-am ripostat şi am intrat împreună cu prietena în cea de-a treia sală a clubului, sperând să ies din raza lor vizuală. Din păcate, indivizii m-au urmărit din nou şi, curând, mi-am mai „furat” un pumn. Tot atunci, la câteva minute după mine – am aflat asta ceva mai târziu  – că şi bodyguardul aflat la intrare a fost lovit rău de tot, prin surprindere, probabil tot de către cel care m-a lovit şi pe mine”. Paul este consultat curând de legiştii clujeni, care-i eliberează acestuia un certificat medico-legal cu patru zile de îngrijiri medicale. Mărturiseşte că va face imediat plângere penală împotriva făptaşului, la Secţia 6 de Poliţie. Cât despre bodyguard, până la închiderea ediţiei acesta n-a depus plângere la poliţie, preferând probabil o revanşă „privată” – pe care i-o va oferi făptaşului între patru ochi.

“La nivelul Secţiei 6 Poliţie a fost depusă o plângere penală prin care un tânăr a sesizat faptul că, în timp ce se afla într-un local public de pe strada Republicii, din Cluj-Napoca, în urma unei dispute verbale, a fost agresat fizic. În cauză s-a înregistrat dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prevazută de Codul penal”.

“I-am dat afară din discotecă, dar m-au urmărit şi m-au pocnit”!

Attila, un tânăr în vârstă de 27 de ani păşeşte, hotărât, în dimineaţa zilei de marţi,14 februarie, în incinta I.M.L. Cluj, pentru a fi examinat de către legişti. Are faţa tumefiată de la nişte lovituri – mărturiseşte el – încasate în dimineaţa zilei de duminică, din partea unor tineri, chiar în faţa casei sale din Huedin.

“Sâmbătă noapte am dat afară câţiva scandalagii din discoteca din localitatea Izvoru Crişului, acolo unde lucrez pe post de om de ordine. Însă, după ieşirea din tură am avut surpriza să mă trezesc cu ei în faţa casei mele, hotrâţi să se răzbune. Iar unul dintre ei – gardat îndeaproape de ceilalţi – mi-a ars pur şi simplu un pumn în faţă, ca răzbunare pentru că i-am dat afară din discotecă în seara precedentă”. Mărturiseşte în continuare că-i ştie bine pe tineri, iar aceştia i-au mai făcut probleme şi cu alte ocazii, aşa că nu-i va cruţa şi va depune plângere penală împoriva lor.

“La nivelul Poliţiei oraşului Huedin a fost depusă o plângere penală de către un bărbat care a reclamat faptul că, în timp ce se întorcea de la serviciu, a fost agresat de o persoană. Cercetările continuă sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe”.

Post-ul Bătăi ca-n filme în discotecile clujene „After Eight”, NOA şi „Byblos”! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Dosarul temutului Clan Corduneanu a ajuns la Curtea de Apel Cluj. Vorbim de acel grup infracţional constituit la sfârşitul anilor 90, care avea sub control anumiţi agenţi de poliţie din IPJ Iaşi, dar şi infractori ce se ocupau cu furturi atât în ţară cât şi în străinătate. Vorbim de un dosar stufos cu 27 de inculpaţi şi un număr considerabil de martori şi părţi vătămate.

Însă această activitate a fost stopată de DIICOT ST Iaşi în 2008, când procurorii au reuşit să construiască un rechizitoriu de sute de pagini şi declaraţii ale unor denunţători cu identitate protejată. Pe membrii clanului Corduneanu, DIICOT i-a acuzat de trafic de persoane, sprijinire şi aderare la grup infracţional organizat,  fals în înscrisuri oficiale, înşelăciune,instigare la fals, spălare de bani şi şantaj. În acest sens, în materialul următor vom vorbi despre liderul grupării: Bogdan Contantin Corduneanu.

Probe la kilogram

Surse apropiate anchetei susţin că pentru construirea rechizitoriului au pus osul toţi poliţiştii, procurorii şi informatorii din Iaşi -şi nu numai, care au avut cândva de-a face cu liderul grupului infracţional Bogdan Constantin fost Cordunean cât şi a altor membrii ai găştii ce ”i-au călcat pe coadă”.

Cu toate acestea, în rechizitoriu, apare alb pe negru desfăşurarea anchetei. Un dosar făcut ca la carte, cu interceptări şi declaraţii.

„Probele din prezentul dosar (declaraţiile martorilor, interceptările convorbirilor telefonice, datele obţinute în contextul efectuării comisiilor rogatorii internaţionale, analiza transferurilor de bani prin sistemul Western Union) converg spre concluzia clară a structurării grupului pe două paliere respectiv unul decizional din care fac parte în principal fraţii Corduneanu (coordonat în mod direct de liderul grupului, inculpatul Bogdan Constantin fost Corduneanu) şi altul execuţional din care fac parte locotenenţii acestora mai mult sau mai puţin specializaţi în săvârşirea unui anumit gen de infracţiuni.

Structura decizională a grupării, în concordanţă cu probatoriul administrat, este constituită din inculpaţii: Corduneanu Adrian, Tofan Bogdan fost Corduneanu, Tiugă Petronela fostă Corduneanu, Rusu Gheorghe fost Corduneanu, Bogdan Iulian Cătălin, Călin Vasile fost Corduneanu.

Din declaraţiile martorilor cu identitate protejată a rezultat faptul că iniţial fraţii Corduneanu au furat sau au comis tâlhării în străinătate fie individual fie ajutându-se unul pe celălalt fără a se observa însă elemente care să conducă la identificarea unei structuri organizate în sensul clasic.

Iniţierea şi constituirea grupului infracţional organizat a avut loc în cursul anului 2003 când componenţii eşalonului decizional s-au grupat în jurul liderului, inculpatul Bogdan Constantin fost Corduneanu, recunoscând statutul acestuia, şi totodată îşi recrutează sau formează (specializează) locotenenţii (aderenţii şi sprijinitorii) – componenţii eşalonului execuţional.

După cum am menţionat mai sus membrii eşalonului decizional erau iniţial simpli infractori ce acţionau în special în străinătate pe cont propriu, însă în această perioadă au efectuat primele recrutări pentru eşalonul execuţional din rândul hoţilor ce furau împreună cu ei cristalizându-se primele relaţii de subordonare.”

Bogdan, tata lor

În dosarul ce s-a judecat pe fond la Tribunalul Maramureş, iar acum a ajuns la Curtea de Apel Cluj, Bogdan Constantin Corduneanu este portretizat ca liderul grupului infracţional. De menţionat este faptul că atât Bogdan, cât şi alţi inculpaţi din dosar au renunţat la numele de familie, care de altfel a fost ultra-mediatizat de-a lungul ultimilor şapte ani, la nivel naţional.

Lider al grupării, Bogdan Constantin (fost „Corduneanu”) a asigurat pregătirea, organizarea, controlul şi coordonarea majorităţii activităţilor infracţionale desfăşurate de structură atât pe teritoriul României, cât şi al altor state U.E., precum şi relaţionarea adecvată ori conlucrarea cu exponenţii altor grupări criminale din ţară (acoperind multe localităţi importante din România) şi străinătate (Republica Moldova, cât şi state U.E., precum Spania, Franţa, Anglia, Irlanda, Elveţia, Austria, Italia şi Germania), aria legăturilor stabilite în acest scop fiind vastă.

„La un moment dat, având în vedere percepţia publică dar şi a organelor de urmărire penală cu privire la statutul său de lider al acestei grupări, Bogdan Constantin, a efectuat demersuri, inclusiv prin modul său de a se comporta, de a intra în legalitate în sensul că a adoptat la vedere un comportament normal, însă acesta şi-a continuat preocupările cu caracter infracţional.

Din această perspectivă nu s-a mai expus şi nu s-a mai implicat direct, ci a folosit serviciile elementelor din componenţa grupării coordonate (de preferat alte persoane decât membri ai familiei sau persoane care au stabilit anumite relaţii de afinitate), avansate treptat de pe poziţia de executanţi în persoane cu responsabilităţi de coordonare, în special în ceea ce priveşte palierul extern al intereselor clanului. Statutul de lider al lui Bogdan Constantin trebuie privit şi din perspectiva ascendentului moral şi al influenţei exercitat asupra celorlalţi membri, a intereselor şi preocupărilor aferente relaţionării cu exponenţi ai altor grupări criminale din ţară sau străinătate, aspect dublat de medierea unor situaţii problematice şi/sau interpuneri în rezolvarea unor aspecte diverse atât în interiorul clanului cât şi în beneficiul altor solicitanţi. ” se arată în dosar.

Tot procurorii susţin că  majoritatea situaţiilor aceste preocupări au fost generatoare de beneficii financiare, rezultate din perceperea şi primirea unor comisioane în contul eforturilor sale. La un moment dat s-a observat că această gamă a preocupărilor sale a fost afectată de timpul şi eforturile consecvente destinate localizării şi reluării relaţiilor cu fosta sa soţie Bogdan Alina, aspect care a fost perceput şi de ceilalţi membri marcanţi ai grupării. De asemenea s-a relevat rolul de mediator al inculpatului Bogdan Constantin în aplanarea sau rezolvarea unor situaţii conflictuale sau cu potenţial conflictual sau de natură a afecta imaginea familiei.

Rivali cu Băcăoanu

Cu toate că Cordunenii şi afiliaţii grupării lor aveau aproape un monopol pe piaţa, duşmanii îi aveau pe cei din gruparea Băcăoanu. Desprea aceştia, presa a scris în repetate rânduri că desfăşurau activităţi similare cu cei cercetaţi în dosar.

Cu un an înainte de trimiterea în judecată a Cordunenilor, temutul Cătălin Costea, liderul clanului Băcăuanu din Iaşi şi duşmanul de moarte  al Cordunenilor, a fost arestat, miercuri, la Roman, după ce a fost oprit în trafic. În maşină cu el era Mihai Ţurcanu (45 de ani), altă vedetă căutată de poliţie. Având statutul de condamnaţi definitiv, amândoi au fost preluaţi de o escortă a IPJ Iaşi şi duşi la arest, unde le este locul.

Cătălin Costea (37 de ani), fost Băcăuanu, are de stat 5 ani în puşcărie, pentru trafic de persoane. În perioada 2002-2005, el a racolat zeci de fete, inclusiv minore, de prin toate judeţele Moldovei şi le-a trimis la „muncă” în Olanda şi în Polonia. Femeile erau angajate, iniţial, la o pizzerie din Iaşi, după care erau „testate” la barul de striptease „Mademoiselle XXX”, patronat de Ioan Pâslaru.

Aparent s-a încercat o împăcare între cele două clanuri, însă lider fiind, Bogdan Constantin a refuzat acest lucru.

Aceasta grupare s-a conturat iniţial pe criteriul apartenenţei familiale, exponentul principal fiind Bogdan Constantin fost Corduneanu care având în vedere statutul său de sportiv de mare performanţă dar şi faptul că este cel mai în vârstă dintre membrii clanului Corduneanu a dobândit un ascendent asupra celorlalţi fraţi dar şi asupra celorlalţi deveniţi ulterior membri sau aderenţi ai grupării.

De-a lungul timpului membrii grupării reprezentând nucleul de forţă au dobândit propria lor autoritate în raport cu ceilalţi deveniţi membri sau aderenţi, fiecare fără a se disocia de apartenenţa la grupare, căutând însă să-şi apropie oameni şi să-i coopteze în propriile activităţi infracţionale.

Judecaţi după vechiul Cod Penal

Instanţa a aplicat legea penală mai favorabilă în acest caz, respectiv vechiul Cod Penal. Dacă s-ar fi aplicat noul Cod Penal, pedeapsa totală s-ar fi stabilit printr-un cumul al cele mai mari condamnări, la care se aduna câte o treime din fiecare condamnare în parte. De pildă, Costel Corduneanu a primit pedeapsa totală de 8 ani, stabilită în funcţie de condamnarea cea mai mare, cum era procedura de calcul pe vechea legislaţie. Pe noua lege, conform algoritmului de calcul, liderul grupării ar fi primit pentru cele 8 infracţiuni pentru care a fost găsit vinovat 16 ani şi 2 luni de închisoare.

Ce despăgubiri s-au stabilit

Pe lângă pedepsele cu executare, judecătorii au mai stabilit şi plata unor daune morale către victimele clanului, dar şi o serie de confiscări de la inculpaţi. Astfel, în ceea ce priveşte despăgubirile civile, instanţa a stabilit plata unei sume totale de 140.000 de euro, 590.500 de lei şi 40.000 de franci elveţieni. Cea mai mare parte din această sumă ar trebui să ajungă la băncile ce ar fi fost înşelate prin contractarea unor credite cu acte false. De menţionat că sumele reprezintă cuantumul total al despăgubirilor, ele trebuind achitate, în solidar, de diverşi inculpaţi, în funcţie de infracţiunile pentru care au fost găsiţi vinovaţi.

Sume exorbitante au fost stabilite în ceea ce priveşte confiscările de la inculpaţi. În total, statul român ar trebui să recupereze 600.000 de euro şi 2,5 milioane de lei. De la Costel Corduneanu, de pildă, ar trebui ca autorităţile să confişte 250.000 de euro şi 118.000 de lei.

Cum s-au apărat Cordunenii: Suntem o familie, şi nu grup infracţional

În documentele depuse la Tribunal, membrii clanului Corduneanu, prin avocaţi, au adus argumente pentru împotriva acuzaţiei de constituire a unui grup infracţional organizat. “În cadrul unei familii atât de extinse este evidentă şi normală existenţa unei griji a fraţilor mai mari pentru fraţii mai mici, precum şi a unei autorităţi a acestora în cadrul familiei, autoritate bazată pe respect şi ascendent de vârstă. Acest aspect nu înseamnă însă că fraţii mai mari îi coordonează pe ceilalţi sau că autoritatea fratelui mai mare ar putea fi măcar comparată cu cea a unui lider în cadrul unui presupus grup infracţional organizat”, se arată în concluziile de la dosar ale interlopilor.

În aceleaşi documente se mai menţiona că “nici nu se poate concepe” iniţierea unui grup infracţional de către familia Corduneanu între membrii acesteia fiind “simple relaţii de familie”. “În mod evident, nici nu există o posibilitate reală şi palpabilă pentru organul de urmărire penală să precizeze toate aceste aspecte, deoarece acest «grup infracţional organizat» nu a existat niciodată, fiind vorba doar despre membrii unei familii numeroase şi afinii lor, cărora DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi le-a pus eticheta de «grup infracţional» în mod abuziv şi forţat pentru a se realiza o trimitere în judecată spectaculoasă cu un număr mare de capete de acuzare şi cu infracţiuni pedepsite cu ani grei de inchisoare”, au mai spus Cordunenii.

Dacă deciziile de condamnare vor rămâne definitive, din cuantumul acestora vor fi scăzute perioadele petrecute în arest preventiv în timpul acestui dosar. Principalii membri ai clanului au petrecut fiecare peste un an în spatele gratiilor în timpul urmăririi penale sau a judecăţii.

Istoricul dosarului

Dosarul Cordunenilor a fost trimis în instanţă în 2010, atunci când majoritatea membrilor importanţi ai grupării se aflau în spatele gratiilor. Metodele de teroare şi de îmbogăţire a clanului, precum şi discuţii detaliate despre modul în care Cordunenii subjugaseră Iaşul erau prezentate în clar în actele de la dosar.

Între timp, toţi membrii importanţi ai clanului, fără excepţie, au fost eliberaţi din arest preventiv şi s-au întors acasă la Iaşi. Cordunenii sunt acuzaţi că s-au organizat pe paliere şi au derulat o vastă activitate infracţională, de la şantaj, furturi, infracţiuni imobiliare sau bancare, înşelăciune etc. Numai reţeaua de hoţi din Europa, întinsă în peste 30 de ţări din Europa, ar fi adus clanului sute de mii de euro, potrivit procurorilor. De menţionat că procurorii DIICOT au primit sprijin inclusiv din partea FBI în instrumentarea acestui dosar.

Post-ul Tata Clanului Corduneanu de la Iaşi ajunge pe mâna magistraţilor de la Curtea de Apel Cluj pentru o sentinţă finală apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În vara anului trecut, Gazeta de Cluj a vorbit despre plangerile penale depuse de două firme ce au fost ţepuite de primarul Saşa Valer din Comuna Tritenii de Jos. Vorbim de doi afacerişti din zona Câmpiei Turzii care au furnizat materiale de construcţii şi combustibil fără a fi plătiţi. După ce Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda a dispus trimiterea plângerii spre soluţionare la procurorii de la DNA Cluj. Între timp unul dintre afacerişti, Nicolae Hada- reprezentatul firmei H&H Investment SRL a reuşit să câştige aproape un milion de lei în instanţă. Sentinţa este definitivă şi irevocabilă.

Într-o scurtă introducere vă reamintim că Benidrom SRL reconfirmatul primar al comunei Tritenii de Jos este oficial anchetat de autorităţi. Doi afacerişti clujeni îl acuză pe edil de corupţie şi de cauzarea unui prejudiciu de peste 500.000 de euro. O plângere penală instrumentată de procurorii de la Serviciu de Investigare a Criminalităţii Economice îl transformă pe social democratul Saşa Valer (poreclit ”Împăratul Roşu”) într-un suspect şi a fost transmisă celor de la DNA.

Între timp, însă, a începuse procesul dintre H&H Investment SRL şi Primăria Trintenii de Jos alături de edilul Valer.

Soţii Cămăraşan au suferit pierderi din cauza lui Valer Saşa

Simona Ana Cămărăşan şi soţul acesteia, Cristian Ioan sunt patronii firmei Benidorm Trans SRL din Luna.

Firma cu peste 40 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 5,6 milioane de lei apare ca parte vătămată în ancheta desfăşurată împotriva edilului din Tritenii de Jos.

Potrivit surselor apropiate anchetei, tandemul de angajaţi ce ascultă exclusiv de ordinele lui Valer Saşa ar fi omis intenţionat înregistrarea mai multor facturi emise de Benidorm Trans, pentru prestări servicii în beneficiul Primăriei Tritenii de Jos.

„Au venit şi au alimentat ani de zile şi au refuzat să le plătească. Mi-a spus ”să fiu atent”. Veneau funcţionarii primăriei care au alimentat ani de zile, iar apoi primarul s-a prefăcut că nu-i cunoaşte. A luat marfă de la Vel Trans, de la Hada şi de la o mulţime de firme şi nu le-a achitat.

De doi ani nu mi-am mai plătit o factură. De atunci mă tot judec şi mă lupt cu morile de vânt. El în faţa instanţei se preface că nu îi cunoaşte. Venea Ceclan Pavel şi încă un lucrător pe camion. Cum să spună că nu îşi cunoaşte propriul văr.

După ce am văzut că patru luni nu a mai achitat facturile am refuzat să le mai dau combustibil şi mi-a spus că nu îl interesează şi că va alimenta din altă parte” a declarat pentru Gazeta de Cluj, patronul Benidorm Trans, Cristian Cămăraşan.

H & H invest – o altă păgubită

Aceiaşi angajaţi ai primăriei cu pricina au luat materiale de la Hada Nicolae, patronul H&H Invest SRL. Ca în cazul lui Cristian Cămărăşan, după ce Saşa a refuzat să achite facturile către aceştia la proces a declarat că nu îi cunoaşte pe cei ce luau materialele de construcţii, în pofida faptul că unul din ei îi e rudă iar ceilalţi erau angajaţi de-ai primăriei.

Toate acele infracţiuni comise de Valer erau puse la punct prin firma lui Pavel Ceclan, omul despre care Gazeta de Cluj a scris că în vreme ce era angajat al primăriei Tritenii de Jos, semna alocări de bani către firma soţiei sale.

Prejudiciu de jumătate de milion de euro

Anchetatorii îl cercetează pe Valer Saşa în urma sesizărilor depuse de cei doi patroni păgubiţi de edil şi rudele sale.

„În urma activităţilor de cercetare penală efectuate în dosarul penal nr 613/P/2016 şi a probatoriului administrat în cauză, privind sesizarea persoanelor vătămate SC Benidorm Trans SRL şi SC H & H Invest SRL care reclamau faptul că au suferit un prejudiciu în valoare de 61.553 respectiv 259.960 lei, ca urmare a faptului că autori necunoscuţi, funcţionari publici angajaţi ai Primăriei Tritenii de Jos nu au înregistrat în contabilitate facturile emise de către vătămaţi, în calitate de furnizori, organul de cercetare penală, din cadrul IPJ Cluj, Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice (…) pentru fapte de corupţie comise de numitul Saşa Valer, care şi-a îndeplinit defectuos atribuţiunile e serviciu cu ocazia atribuirii şi derulării contractelor cu cei doi furnizori, cauzând Primăriei Tritenii de Jos un prejudiciu de 2.408.431 lei(533.110 euro) ” arată anchetatorii.

Instanţa de fond dă dreptate afaceriştilor de la H & H Invest SRL

Instanţa a evaluat cele invocate de Nicolae Hada şi s-a pronunţat în toamna anului trecut în favoarea acestuia. Lucru ce a însemnat ca aproximativ un milion de lei datoria iniţială şi penalităţile la zi, dat fiind faptul că firma a fost ţepuită în urmă cu câţiva ani.

„ Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta, astfel cum a fost precizată. Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei totale de 933.904,69 lei, din care suma de 259.960,22 lei reprezentând debit principal şi suma de 673.944,47 lei penalităţi de întârziere calculate până la data de 12.11.2015. Obligă pârâta la plata de penalităţi de 0,5% pe zi de întârziere calculate începând cu data de 12.11.2015 şi până la plata efectivă a debitului. Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 813,39 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Cluj, Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 octombrie 2016”

La apel se pierd bănuţii definitiv

Conform legii, instituţiile de stat sunt obligate să facă apel sau recurs la sentinţele date pe fond. La fel a încercat şi primăria împreună cu edilul. Au făcut recurs la decizia de mai sus. Acţiunea s-a judecat la Curtea de Apel Cluj, iar magistraţii de acolo au definitivat prima sentinţă.

„ Constată nulitatea recursului declarat de Com. Tritenii de Jos prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 2964 din 17.10.2016 pronunţată în dosarul nr. 5227/117/2015 al Tribunalului Cluj pe care o menţine în întregime. Constată rămas fără efect recursul incident declarat de SC H & H I SRL. Decizia este definitivă . Pronunţată în şedinţa publică din 26.01.2017
Document: Hotărâre  124/2017  26.01.2017”

Astfel, atât primăria cât şi  edilul vor trebui să achite suma de peste 933.000 lei către afaceriştii de la H & H Invest SRL, pentru acele materiale furnizate de societatea comercială şi neplătite de administraţia locală.

Cu o  astfel de acţiune câştigată, familia Cămărăşan au o  şansă să îşi recupereze banii ce primarul îi datorează, prin unitatea administrativ teritorială, firmei Benidorm Trans care le-a furnizat motorină la discreţie conform facturilor ”cândva dispărute”.

Post-ul Eficienţa primarului din Tritenii de Jos: Un milion de lei din banii cetăţenilor merge pe un proces de-al său apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Audierile martorilor denunţători din dosarul lui Daniel Don continuă. La ultimul termen din luna februarie, instanţa l-a chemat pe juristul AJOFM Cluj, Daniel Cenan omul care a acţionat pe majoritatea proiectelor cercetate de procurorii DNA Cluj. Aflat sub jurământ, Cenan a declarat că toată responsabilitatea pentru faptele din rechizitoriu îi revine lui Don deoarece, indiferent de specificaţiile din fişa postului pentru fiecare expert ce a lucrat pe fonduri UE, fostul director executiv al AJOFM stabilea cine cât câştigă şi pe ce perioadă, în funcţie de obedienţă.

În 2010 i s-a schimbat destinul

Însuşi Daniel Cenan recunoaşte că în vara anului 2010 activa la AJOFM ca jurist, având un salariu de aproximativ 1.500 de lei. Câteva luni mai târziu, acesta s-a suspendat din funcţie şi a devenit expert pe două proiecte câştigate de AJOFM, unde salariile sale lunare depăşeau 15.000 lei. Cu toate că un zero adăugat însemna un câştig exorbitat, Cenan susţine că din sumele câştigate, remitea o parte de bani, în plicuri albe, către Daniel Don.

„Îmi menţin declaraţia dată în faza de urmărire penală şi revin să precizez că în vara anului 2010 eram consilier juridic la AJOFM Cluj. Ulterior am fost desemnat pe două proiecte europene, câştigate de instituţie: Funcţionarul Electronic şi Call Center. Am activat ca şi consilier juridic până în octombrie 2010, când la solicitarea lui Daniel Don, m-am suspendat din funcţia de la AJOFM pentru a lucra pe proiecte.

Daniel Don mi-a spus că urmează să stabilească ce sume de bani să îi remit din salariile încasate de mine pe acele proiecte, Ţin să precizez faptul că nu am purtat discuţii cu el despre aceste aspecte, înainte ca eu să fiu angajat ca expert pe proiectele UE, ci doar după” a declarat martorul-denunţător, Daniel Cenan.

Potrivit acestuia, prima plată pentru noul post a fost făcută în noiembrie 2010, însă nu intrase salariul complet. Ulterior, din ianuarie 2017 am început să îi remit sume de bani, procente din cât câştigam de la UE.

„Tu să îmi dai banii de pe primul proiect şi pentru al doilea mai vorbim”

Denunţătorul a mai explicat şi faptul că iniţial era angajat doar pe un singur proiect, iar atunci când Don i-a cerut să îi remită sume din două salarii i-a explicat acest aspect. Cu toate că Cenan susţine că Don i-a impus să îi dea acei bani, înţelegerea era tacit acceptat de el, pentru că în pofida sumelor ce i le remitea şefului său, Cenan rămânea cu un salariu aproape de 10 ori mai mare decât câştigase înainte.

„Trebuia ca eu să rămân cu 10.000 lei în mână. Toate aceste aspecte le-am discutat în biroul meu de la AJOFM Cluj, în şoaptă, deşi eram singuri în încăpere.

După ce am fost desemnat ca expert şi am început să lucrez începând cu data de 1 octombrie 2010, inculpatul Daniel Don a venit la mine în birou şi mi-a spus că întreg salariul pe care îl voi lua pe unul dintre proiecte, pe care eram angajat, va trebui să i-l remit lui, iar din celălalt să îi dau doar 10-15% şi restul să îl păstrez. La discuţia din birou nu se afla nimeni, decât eu şi el.  Au trecut şase ani de atunci, nu mai reţin exact, dar e posibil ca Don să îmi fi scris pe un bileţel sumele de bani ce îi reveneau.

Iniţial i-am spus că nu se poate, deoarece eu eram angajat, la acel moment, doar pe un singur proiect.  Astfel că, el a spus că o să revizuiască acest lucru şi îmi va comunica ulterior suma.

Pe un singur proiect luam 17.000 lei, din care rămâneam de obicei cu 8-10.000. Contractele de muncă erau pe şase luni, iar reînnoirea acestora se făcea doar la dispoziţiile lui Don. Pentru ca eu să îi remit sumele cerute, ridicam de la bancomat banii în mai multe tranşe, deoarece era vorba de o sumă mare, iar ATM-ul nu permitea retragerea ei într-o singură zi. Aceste lucruri se reflectă şi din extrasele de cont care ulterior au fost depuse la dosar.

De obicei ridicam bani de la bancomatele de pe Calea Floreşti sau cel de pe Moţilor, fiindu-mi în drum spre muncă. Regula era să îi înmânez banii personal, însă de la un punct acest aspect nu a mai fost respectat cu stricteţe, deoarece au fost situaţii în care Don mi-a cerut bani în avans sens în care îi dădeam lui ori lui Moteoc ” mai arată acesta.

Şi alţii ”cotizau” ţinuţi sub lupă prin contracte pe şase luni

Pentru a se justifica referitor la perioada îndelungată de 4-5 ani în care i-a dat bani lui Don, Cenan a vorbit despre faptul că s-a simţit constrâns având în vedere că pentru poziţiile de expert în cadrul proiectelor avea contract de muncă pe o perioadă determinată de şase luni, iar dacă nu se supunea cerinţelor îi era frică de neprelungire.

„Revin şi arăt că singurul care decidea salariile şi prelungirea contractelor era Don. Mi s-a imputat că aş avea atribuţii de angajare şi stabilire a salariilor, însă nu era aşa. Am participat în calitate de expert pe aproape toate proiectele UE din acest dosar, la două dintre ele, m-am trezit cu două decizii luate de Daniel Don în calitate de director executiv AJOFM, prin care aveam atribuţii de a desemna experţi şi stabili salarizarea acestora pentru EuroHost şi încă un proiect, însă aceste decizii au fost aberaţii. În realitate eu nu avem nici o putere de a executa ce se prevedea în conţinutul lor. Plus de asta, deciziile au fost emise după ce experţii pe proiecte au fost desemnaţi. Eu am apărut pe acte doar ca Don să nu fie tras la răspundere. De asemenea trebuiau angajate anumite persoane din spectrul politic. Acesta era un alt motiv pentru care nu trebuiau să existe conexiuni ce duc la directorul AJOFM Cluj” mai explică Cenan.

Don îmi spusese: ”Daniele, ne-am tunat. Angajăm şi de la PNL, PSD şi PDL! Dane ne-am blindat acum!”

Aparent, fostul director al AJOFM avea o soluţie pentru toate. S-au făcut angajări din rândul politicienilor de la partidele importante din Cluj. Iar ”cotizaţiile” le primea ori direct(de la cei apropiaţi), ori prin Mateoc Marcu Marian-inculpatul din dosar, ce la ultimul termen şi-a recunoscut toate acuzaţiile.

„A fost o situaţie în care Daniel Don m-a pus să îi plătesc o excursie, pe care urma să o facă în străinătate, la o agenţie de turism din Bistriţa.  Mateoc a colectat de la un punct, acei bani. El avea o foaie cu mai multe nume şi în dreptul fiecăruia scrise anumite cifre. De asemenea, îmi aduc aminte că dintr-o discuţie cu Moteoc am aflat că mai erau alte două persoane ce remiteau sume lui Don prin aceeaşi metodă: Apătean Dumitru şi Enedy Andrei.

De ce l-a angajat

Potrivit martorului, grila de salarizare impusă de UE era împărţită în trei categorii. Cu cât viitorul expert desemnat pe proiect avea vechime mai mare, cu atât UE îl încadra la salarii pe măsură.

„Cred că am fost angajaţi(toţi cei de la AJOFM Cluj menţionaţi în rechizitoriu ca experţi pe proiecte) şi din cauza relaţiei apropiate pe care o aveam cu acesta, dar şi din cauză că eram pregătiţi profesional.

Toate CV-urile persoanelor ce trebuiau angajate ca experţi erau trimise la OI POSDRU(instituţie intermediară între UE şi aplicant pentru proiecte) pentru avizare şi ulterior după avizare nu se mai punea problema dacă persoanele aveau sau nu competenţa necesară pentru a lucra pe proiecte” lămureşte Cenan.

Acuzaţiile din dosar

Potrivit rechizitoriului, ”începând din anul 2012, inculpatul Don Daniel a fost sprijinit în obţinerea foloaselor băneşti de către inculpatul Moteoc Marcu Marian, şoferul său, care a colectat lunar banii pretinşi de la experţii (…), remişi, de regulă, în sediul instituţiei, de cele mai multe ori în plicuri. După colectare, banii au fost înmânaţi inculpatului Don Daniel sau, la indicaţiile sale exprese, au fost depuşi în bordul autoturismului de serviciu folosit de către inculpatul Don Daniel (marca Skoda cu număr de înmatriculare… respectiv Skoda Superb, cu numărul de înmatriculare….) de unde erau ridicaţi de către acesta. Parte din banii obţinuţi au fost folosiţi de către inculpatul Moteoc Marcu Marian, tot la indicaţia expresă a inculpatului Don Daniel, pentru a efectua depuneri în contul bancar… aparţinând directorului Don Daniel.”

Potrivit rechizitoriului, situaţia plăţilor efectuate lunar de către inculpatul Moteoc Marcu Marian inculpatului Don Daniel este următoarea:

I. În cursul anului 2010, în perioada septembrie 2010-decembrie 2010 inculpatul Don Daniel a primit de la Moteoc Marcu Marian suma de 29.200 lei. Acesta a remis sumele de bani care depăşeau cuantumul salariului de 6.500 lei, comunicat în prealabil de către Don Daniel”

II.Pe parcursul anului 2011 inculpatul Moteoc Marcu Marian a dat inculpatului Don Daniel sume de bani al căror cuantum a fost stabilit prin diferenţa între venitul efectiv încasat şi suma de 7.000 lei lunar, pe care inculpatul Don Daniel i-a comunicat să şi-o păstreze; începând din luna noiembrie 2011, această sumă a fost majorată de către Don Daniel la 8.000 lei lunar. În această modalitate, inculpatul Don Daniel a primit suma totală de 222.400 lei

III.Pe parcursul anului 2012, Don Daniel a primit de la inculpatul Moteoc Marcu Marian suma totală de 220.500 lei, în condiţiile în care începând din luna aprilie salariul pe care putea să îl păstreze i-a fost majorat de la 8.000 lei la 10.000 lei lunar.

IV.În cursul anului 2013, din totalul sumelor încasate de către Moteoc Marcu, acesta a remis inculpatului Don Daniel suma totală de 217.400 lei, ce reprezintă valoarea obiectului infracţiunii de corupţie

V.Pe parcursul anului 2014, inculpatul Don Daniel a primit de la inculpatul Moteoc Marcu Marian suma totală de 133.700 lei.

VI.Pe parcursul anului 2015, întrucât proiectele ample au fost în mare parte finalizate, Moteoc a fost desemnat expert în proiectele în care AJOFM Cluj a avut calitatea de partener, veniturile acestuia fiind mult diminuate. Suma totală dată inculpatului Don Daniel în perioada februarie 2015- octombrie 2015 inclusiv (cu excepţia lunii martie 2015 când nu a încasat venituri) este de 57.900 lei.

În dosar au mai fost trimişi în judecată, pe lângă Don şi şofer, trei experţi din proiecte europene, Vasile Apătean, Andrei Enyedi şi Diana Cristina Uifălean, pentru dare de mită.

Post-ul Al doilea sifonar din dosarul AJOFM: „Daniele, angajăm şi de la PNL, PSD şi PDL! Dane ne-am blindat acum!” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Artistul plastic Mircea Pop din Gherla poate fi considerat o pasăre rară printre artişti prin fermitatea cu care îşi vânează idealul în domeniul xilogravurii, picturii, sculpturii şi ceramicii. Este descendentul unei străvechi familii de xilogravori din Gherla, ajunse prin el la a şaptea generaţie. Iar criticii sunt unanimi în ceea ce-l priveşte şi declară că Pop este de departe cel mai important şi mai original artist plastic al zonei, însă drumul spre celebritate îi este deocamdată stopat de faptul că omul  este “enervant” de modest, ataşat doar trăirilor şi viziunilor sale, încăpăţânându-se – asemeni unui Don Quijotte modern – să rămână între tiparele autoimpuse.

“Pop, cel mai consistent artist plastic al Gherlei ”

Un telefon dat aproape la întâmplare artistului plastic Mircea Pop din Hăşdate – un cartier al municipiului Gherla –  mă determină să-l vizitez din nou, la şase-şapte ani de la prima noastră întâlnire. Aflu că între timp a mai organizat câteva expoziţii şi a mai “atacat” nişte genuri noi. Plus că porecla pe care i-a dat-o subsemnatul  –  “omul arhaic” – a făcut prozeliţi, importanţi critici se artă ai ţării preluând din zbor apelativul respectiv. Şi chiar aşa şi este: omul îşi împarte viaţa între vocaţia de profesor de arte plastice la Liceul “Ana Ipătescu” din Gherla, cea de artist al temelor ancestrale şi vajnic fermier dedicat creşterii animalelor. De această dată ne întâlnim în centrul oraşului Gherla şi ne deplasăm, împreună, pe jos la Muzeul de Istorie din Gherla ca să-i vizitez expoziţia de paloşe ancestrale, totemice, intitulată “Straja”. Acolo după ce admirăm creaţiile ne aşteaptă directorul muzeului, dl. Mihai Meşter care ne mărturiseşte direct: “Omul este un unicat din punctul de vedere al permanenţelor pe care le are cu muzeul şi al performanţelor sale – inclusiv ceramica, pictura, pe lângă cele mai vechi, sculptura şi xilogavura. Iar expoziţia lui, permanentă de la noi, intitulată sugestiv “Straja”, pe o temă nouă în creaţia acestuia a fost prezentată publicului pentru prima oară în Muzeul xilografiei, deschis în gospodăria artistului, din Hăşdate – iar acum se află aici, la muzeu. Calitatea lui Mircea Pop: este cel mai consistent artist pe care-l deţine Gherla – asta fără urmăde îndoială – prin valoarea ideilor sale. Însă modestia lui este chiar enervantă pentru că la talentul său ar trebui să se poziţioneze la această oră la un alt nivel. Dar în perspectiva verii viitoare talentatul artist va deschide o expoziţie şi la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. De asemenea, şi ca om este unul cu totul special, mai ales prin dragostea lui pentru oameni ţi pentru de animale. Astfel, de la el am învăţat cum să-mi înfiinţez o mică fermă de oi şi capre, însă spre deosebire de Mircea eu am reuşit, recent, să-mi cumpăr şi tractor”.

“Eu reprezint a şaptea generaţie de xilogravori”

Pornim apoi spre Hăşdate, aflat la circa doi kilometri de municipiul Gherla şi alţi cinci de Mănăstirea Nicula.  Îmi spune că „înainte vreme” erau arondaţi la comuna Livada – iar pe vremea ungurilor, la Dăbâca. Păşim în curtea casei strămoşeşti a familiei Pop. Pe frontispiciul căsuţei, ca să se vadă din stradă, e fixată o placă din lemn care ne informează că aici se află „Muzeul de xilogravură Hăşdate”. O altă plăcuţă este plasată la intrare şi conţine fraza: „Această casă a fost construită de dulgherul şi xilograful Pop Simion în 1852 – 1858. Recondiţionată în 1998 – 2005.” Intrăm în „casa din mijloc”. Sunt uimit de muzeul care se desfăşoară în interior. Peste tot sunt expuse, într-o ordine desăvârşită, zeci, sute de obiecte ceramice sau de lemn, creaţie a artistului – dar şi copii ale xilogravurilor primului meşter din familie, Gheorghe Pop. Îşi continuă istorisirea Mircea Pop: „Gheorghe, tatăl lui Onisie şi Simion a fost cel mai performant xilogravor din Transilvania şi totodată părintele xilogravurii tip-icoană. Practic, acest gen de artă exista în epocă doar la Hăşdate, pentru că la mănăstirea Neamţu, unde exista un atelier similar, se făcea doar ilustraţie de carte. Gheorghe Pop avea trei oameni care îi vindeau lucrările prin târguri: Todor Moldovan – zis „Mâţu”, Ioan Goron şi Iacob Perint. Iată însă cum a intervenit decăderea lui: şi-a cumpărat multă hârtie de tipar, în suluri şi le-a dus la armenii din Gherla, care s-au angajat să-i vândă xilogravurile. Dar aceştia, ca să scape de concurenţa pe care le-o făcea, nu i-au mai dat banii pe marfă, astfel că Gheorghe a fost nevoit să-şi vândă toate tiparele – iar mai târziu şi gospodăria. Bunicul-meu a fost cel care a răscumpărat casa asta, după ani grei de trudă”.

Pe grinda de lemn a tavanului camerei sunt scrijelite cuvintele: „Pop Simion – 1858”. Camera de alături, ridicată înaintea celorlalte două, în anul 1852, e şi ea datată cu anul construcţiei, iar fostul „şopru” e însemnat cu anul 1867. Mircea Pop îmi spune, cu hotărâre: „Cum ar veni, eu vreau să umplu acest gol din destinul familiei mele, pentru că ultimele trei generaţii nu s-au ocupat cu xilogravura, au avut cu totul alte ocupaţii. În ciuda acestei sincope, după Gheorghe Pop eu reprezint, practic, cea de-a şaptea generaţie de xilogravori. Şi s-a mai întâmplat un lucru aproape incredibil cu mine. Fără să ştiu că strămoşii mei înfiinţaseră această artă în Transilvania, eu m-am apucat, de unul singur să execut xilogravuri, pe teme moderniste. Aveam, cum s-ar spune, arta asta în sânge. Am descoperit câteva dintre lucrările lor – aflate acum la mine, în copie – abia în anul 2008, la Biblioteca Academiei Române, filiala din Cluj, în albumele lui Karoly de Visky.” Culmea ironiei – adaugă el zâmbind cu amărăciune – la Muzeul de Artă din Cluj, supraveghetorii din sală nu i-au permis nici măcar să le atingă, să le pipăie materialul, pentru ca nu cumva să lase amprente. Îşi continuă artistul explicaţia: „Mai târziu Florian Dudaş, orădean, unul dintre cei mai importanţi cercetători de artă veche din Transilvania mi-a adus acasă albumul stră-străbunicului meu, Gheorghe Pop, intitulat „Xilogravura veche de la Muscelul Mare”. Acolo, lângă Deva, într-o biserică de lemn fuseseră găsite piesele, iar ele se află depozitate astăzi la Episcopia din Arad. Am aflat că tot de aici, din casa asta, au „zburat” şi opt tipare faţă-verso, deci şaisprezece lucrări, la Muzeul Naţional, secţia etnografie din Budapesta”

Spirit rebel

Părăsim muzeul familiei şi ne îndreptăm spre gospodăria lui Mircea Pop, situată la o distanţă de câteva sute de metri. Ajungem în faţa unei case impunătoare, cu etaj, construită lângă o casă veche, bătrânească. Gazda mă lămureşte că din cei zece fraţi câţi au fost iniţial la părinţi, astăzi mai trăiesc doar nouă. Asta după ce în urmă cu câţiva ani sora lor cea mică a murit într-un accident misterios de tren. „Etajul casei mi-a rămas mie după moartea ei, iar la parter locuieşte o altă soră de-a mea”, îmi explică el. Urcăm la etajul somptuoasei locuinţe, parţial finisate. Peste tot sunt expuse xilogravuri – dar şi icoane vopsite pe lemn, alături de „arbori cosmici” – stâlpi totemici de lemn, viu coloraţi, cu simboluri care de care mai surprinzătoare. Însă, înainte de a afla povestea icoanelor şi a „arborilor cosmici” vreau să aflu mai multe despre biografia lui Mircea Pop. Începe prin a-mi mărturisi că e absolvent al Academiei de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj, în anul 1998, şi actualmente îşi câştigă pâinea ca profesor de educaţie plastică la Liceul „Ana Ipătescu” din Gherla. Adaugă apoi: „Până să ajung în acest stadiu, pe vremea lui Ceauşescu am muncit timp de vreo unsprezece ani la „CERO”, Institutul de Cercetări Ceramice Cluj, instituţie lipită de fosta Fabrică de Porţelanuri „Iris”. Am plecat de acolo „cu cântec”, în 1991, după un proces. Mi se desfăcuse contractul de muncă pentru că n-am respectat nişte ordine ilegale ale conducerii, neconforme contractului încheiat între noi. Am câştigat, după un an şi jumătate în care am stat „pe tuşă” – şi marea mea bucurie a fost că un an mai târziu am intrat şi la Academie, după alte patru încercări anterioare.”

Oameni sub vremuri

Stăm de vorbă şi cu sora lui Mircea Pop, Silvia Rodica Pop. Aceasta ţine cu tot dinadinsul să-mi expună o preoblemă pe care o are cu justiţia din zonă, arătând că e vorba, fără îndoială de “un grup infracţional organizat care se ocupă cu retrocedări ilegale din terenurile foştilor proprietari, care deţin acte şi moşteniri legale”. Povesteşte femeia, cătrănită tare: “De 26 de ani ne judecăm pentru terenul care este şi grădina casei noastre, dar în ciuda actelor a fost atribuit unor inşi cu relaţii înalte la Cluj şi care neam de neamul lor n-au avut teren în zonă. Dar cei de la comisia locală de atribuire l-au acordat fără şovăire în ciuda actelor pe care le deţinem – titlul de proprietate, contractual de vânzare-cumpărare din 1930, pe numele bunicilor din partea mamei, extrase de carte funciară tot pe numele bunicilor, testamentul prin care se lasă mamei proprietatea respectivă şi în urma testamentului din 1950 ea devine proprietar cu drept de moştenire legal şi testamentar. Toate aceste dovezi n-au fost luate în considerare şi ni s-a râs, pur şi simplu, în nas”. În tot acest timp îl zăresc pe Mircea Pop jucându-se cu un căţel. Îmi mărtruiseşte că dragostea fratelui său pentru animale este nemărginită şi acesta ar fi capabil să stea în compania lor ore întregi. Apoi îl strigă, şi-l trimite să-mi arate câteva decupaje ale unor articole din presă despre creaţia lui profundă şi originală. Omul se execută şi aduce cu sine un teanc de reviste de artă, multe prestigioase. Îndrăznesc, în timp ce le răsfoiesc, să-l întreb care-i motivul burlăciei sale, până la şaizeci de ani, vârsta lui de acum. Îmi răspunde, nu fără o urmă de tristeţe: „Am avut o prietenă de la Cluj, care a venit aici la Hăşdate, dar după trei zile s-a întors în oraş. N-a înţeles nimic din binefacerile vieţii de la ţară. Oricum, încă n-am întâlnit femeia care să fie pe acelaşi „calapod”, care să aibă aceleaşi principii şi scopuri în viaţă cu mine. Totuşi nu mi-am luat nădejdea că o să-mi întemeiez şi eu, cândva, o familie. Iar echilibrul interior mi-l găsesc prin artă şi totuşi am şi o prietenă, profesoară la Facultatea de Arte din Oradea, dar ne desparte distanţa, fapt care ne determină să nu putem niciunul dintre noi renunţa la lumea noastră”. Adaugă că a muncit pe brânci la restaurarea casei-muzeu şi la ridicarea noului atelier, în curte. Crede, de altfel, că locul acesta, Hăşdate este cel mai potrivit pentru meseria sa, şi tot aici găseşte, fără probleme şi lemnul necesar sculpturilor. Vorbind despre maniera sa de lucru, arată că icoanele pe lemn sunt lucrate în stilul lui Stan Pătraş de la Săpânţa şi a meşterilor iconari de la Sighet: „Eu am sânge maramureşan în vene. Între „totemurile” mele şi crucile pictate de la Săpânţa există o legătură, în sensul că ambele sunt profund arhaice şi viu colorate. Eu sunt şi asta mi-am dorit să fiu: un om arhaic, care să reia, de la începuturile sale, arta lemnului şi xilogravura. Totemurile pe care le creez, asemeni stâlpilor caselor din Maramureş, alungă duhurile rele şi necazurile din gospodărie. Asta-i şi explicaţia rugurilor de Sfântu’ Gheorghe, puse de sătenii din Hăşdate, pe porţile lor, asemeni unor cununi. Sau a roţilor de foc cărora tinerii le dau drumul din vârful dealului, cu strigături, de sărbători…

Ce spun criticii de artă despre opera lui Mircea Pop. Nicolae Băciuţ, Vatra Veche, iunie 2011: ”Pe dealul din spatele Casei-Muzeu lucrările lui, în diverse registre compoziţionale, devin orizont de lumi complementare. Omul arhaic îşi configurează un cosmos al său, pe care-l populează cu simboluri, care îşi extrag esenţa din mitologiile unui spaţiu de substanţă sacrală”.

Ioan-Pavel Azap, revista TRIBUNA: “Noe dă drumul tuturor vieţuitoarelor pământului la vederea curcubeului. Lumea trăieşte în numele acestor vieţuitoare – simboluri cu care  a convieţuit în  corabie, ele având un “eu” foarte dezvoltat. Fiecare om care are un corespondent din acea corabie care acum se găseşte în natură. Lucrările au nume ca Omul Pasăre, Omul Urs, Omul Cuib, Omul Fluture, etc. Omul este cununia cerului cu pământul, ieşirea din lume, din poreclă, este calea rătăcită. Lucrările sunt duale, cosmice şi individualizate, se citesc pe verticală având suprapunere de până la şapte simboluri din semne. Arca lui Noe este fiinţa noastră interioară”.

Post-ul Un artist xilogravor în plin secol XXI: Mircea Pop, “omul arhaic” din Hăşdate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În decurs de trei săptămâni, ELECTRICA FURNIZARE S.A. a atribuit două licitaţii firmei clujene ZIPPER SERVICES SRL în valoare totală de 125.819.293,8 de lei, fără TVA. Firma respectivă este legată de afacerile fostului vicepreşedinte UDMR, Kerekes Gabor, condamnat în dosarul privatizărilor strategice alături de Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy. De asemenea, afacerile firmei Zipper mai sunt legate de cele ale firmei clujene GPV România Prodcom Serv SRL cu Serviciul Român de Informaţii a încheiat un contract de jumătate de milion de lei.

Potrivit anunţului de atribuire 175048/17.01.2017, ELECTRICA FURNIZARE S.A. a încheiat contractul ”SERVICII DE TIPĂRIRE, ÎMPLICUIRE ŞI TRANSMITERE PRIN POŞTA ELECTRONICĂ A FACTURILOR DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI A ALTOR DOCUMENTE” cu firma ZIPPER SERVICES SRL pentru suma de 26.315.173,80 de lei, fără TVA, în situaţia în care estimarea contractului fusese de 26.331.978 de lei, fără TVA. La această licitaţie SC Zipper Services a fost singura care a participat.

La scurt timp, tot Electrica Furnizare SA  publicat anunţul de atribuire 175526/07.02.2017 în cadrul căreia contractul ”SERVICII POŞTALE DE DISTRIBUIRE A CORESPONDENŢEI, A COLETELOR ŞI SERVICII DE ARHIVARE COMPUTERIZATĂ A DOCUMENTELOR REZULTATE DUPĂ DISTRIBUIREA PREAVIZELOR DE DECONECTARE”, în valoare de 99.504.120 de lei, fără TVA, a fost atribuit tot firmei Zipper Services SRL, societatea fiind singura care a participat la licitaţie.

Practic, prin intermediul a două licitaţii, Electrica Furnizare SA, companie de stat, a dat 27.959.843 de euro firmei clujene Zipper Services SA.

Administratorii acestei firme sunt VIJIIANU DORU IOAN, Rădulescu Adriana Nicoleta şi cetăţenii maghiari, KARAKO TAMAS, MOLNAR ROBERT şi PFALZGRAF BALAZS, acţionariatul firmei fiind compus din SC Tipoholding SRL şi firma maghiară ANY BIZTONSAGI NYOMDA NYRT.

Reprezentanţii Zipper Services nu au emis reporterilor Gazetei de Cluj un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

Condamnat în dosarul Privatizărilor Strategice

În 2010, Kerekes Gabor, care era acţionar la Tipoholding SRL şi-a vândut acţiunile către  Dijbeszedő Holding Zártkörűen Működő Részvénytársaság.

În 30 martie 2009, Kerekes Gabor a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, alături de Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Kerekes Gabor a fost implicat, de asemenea, într-o afacere media din care făceau parte mai mulţi lideri ai UDMR şi afacerişti celebri apropiaţi de fostul premier Emil Boc. Astfel, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în data de 8 mai 2006, a luat fiinţă compania SC Eureka Media SRL, firmă care a activat în domeniul radioului şi al televiziunii. Societatea a fost fondată, printre alţii, de Peter Eckstein Kovacs, cu un procent de 1,5% din acţiuni. Kovacs a deţinut funcţia de consilier prezidenţial, când la Palatul Cotroceni se afla Traian Băsescu. Vicepreşedintele executiv al UDMR de la vremea respectivă, Kerekes Gabor, deţinea un pachet de 3,5% din acţiunile SC Eureka Media SRL. Un alt asociat care iese în evidenţă este nimeni altul decât afaceristul clujean Zoltan Arpad Paszkany, patronul clubului de fotbal Universitatea Cluj, un apropiat al fostului premier, actual primar al Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc. Compania Eureka Media SRL a intrat în insolvenţă în cursul anului 2011.

Un pic de SRI ca să nu cadă greu la stomac

Însă, iţele ţesute în cadrul acestor afaceri se complică pentru că în schema contractelor intră şi SRI.

Prin intermediul Unităţii Militare 0461 Bucureşti, adică una dintre unităţile Serviciului Român de Informaţii, s-au cumpărat plicuri în valoare de aproape 500.000 de lei. Firma care s-a pomenit cu un aşa contract este din Cluj Napoca şi se numeşte GPV România Prodcom Serv SRL. Această societate se ocupă de articolele de papetărie, are sediul în PIAŢA 1 MAI şi, culmea face parte dintr-o suveică în care este inclusă şi societatea Zipper Services, firma care abia a câştigat aproape 28 de milioane de euro de la Electrica Furnizare.

În cadrul firmei GPV România  Prodcom, cetăţeanul maghiar Miklós Kerezsi a avut calitatea de administrator. El a făcut parte şi din cadrul Tipoholding SRL, firmă absorbită de Zipper Services SRL.

Mai mult, firma GPV România este administrată de  ANDRESAN IULIU EMIL şi francezul DE COUESPEL JEAN GONZALVE MARIE JACQUES iar acţionarul unic este societatea germană  MAYER KUVERT NETWORK GMBH.

După ce Kerekes Gabor a fost trimis în judecată şi în privinţa lui a fost instituită măsura controlului judiciar, el a fugit în Germania, unde în 2014 a fost arestat şi extrădat pentru a fi judecat în continuare.

Revenind la GPV România, conform ONRC, singurul reprezentant român al firmei GPV ROMANIA PRODCOM SERV SRL face parte şi din Consiliul de Administraţie al Elret SA, o firmă clujeană care se ocupă de tranzacţiile cu energie şi care are sediul tot în Piaţa 1 Mai.

Alături de Andreşan, printre administratorii firmei care face comerţ cu electricitate se numără şi NISTOR GHEORGHE GASPAR, patronul firmei NIS ELECTRONICS SRL, o altă societate abonată la contractele cu instituţiile statului, în special cu Imprimeria Naţională. Din administrarea Elret SA mai face parte şi clujeanul Dan Bogoş,  patronul General Security. SRI preferă şi firma clujeanului Bogoş, cu care a încheiat un contract pentru supravegherea prin intermediul camerelor video. Contractul respectiv a fost parafat nu direct, ci prin intermediul INSTITUTUTULUI PENTRU TEHNOLOGII AVANSATE, o “falangă” a Serviciului care desfăşoară activităţi de cercetare, proiectare şi micro-producţie, în domenii precum electronică, mecanică, optică, informatică, matematici aplicate sau comunicaţii. De asemenea, Bogoş se ocupă  şi de asigurarea serviciilor de securitate din parkingul primăriei clujene din P-ţa Lucian Blaga.

Zeci de milioane date de statul român

Firmele în care a fost implicat Kerekes Gabor au primit numeroase contracte de la statul român. În 2007, CNADNR a atribuit firmei clujene Tipoholding SRL un contract de  47,2 milioane de lei pentru tipărirea rovinietelor. În 2014, Primăria Cluj Napoca atribuia un contract de 700.000 de lei firmei Zipper Data SRL, absorbită de Zipper Services, pentru distribuirea de somaţii, iar în 2012 şi 2015 municipalitatea craioveană contracta servicii similare de 135.000, respectiv 110.000 lei. Anul trecut, CNADNR a ales firma Zipper Services pentru trimiterea de amenzi şoferilor care circulă fără roviniete, pe baza unui contract de opt milioane de lei, fără TVA.

Condamnările Privatizărilor Strategice

În dosarul privatizărilor strategice, Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei, a fost condamnat la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare de Înalta Curte. El a primit două condamnări pentru fapte diferite, pedepsele fiind contopite. Şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, a fost condamnat la patru ani de închisoare.

Celelalte condamnări definitive pronunţate de instanţă sunt următoarele: Michal Susak (cetăţean ceh) – 4 ani; Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean romano-englez – 4,6 ani; consultantul internaţional Vadim Benyatov – 4,6 ani; Stamen Stanchev – 5,2 ani; Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – 5 ani; Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al sefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizarii în Industrie – 4 ani, Gabor Kerekes, fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, – 4 ani, Mustafa Oral (cetăţean turc) – 3 ani închisoare.

Sebastian Albescu

Post-ul Electrica Furnizare dă 28 de milioane de euro unor clujeni care au SRI-ul la plic apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Antreprenorul clujean Dorin Bob, unul dintre cei mai implicați și pasionați investitori prezenți pe piața imobiliară din Transilvania, preia ansamblul ”Tower Park” Cluj.

Proiectul Tower Park, iniţiat de un grup de investitori americani era promovat în 2007 ca fiind cel mai ambiţios complex multifuncţional construit vreodată în Cluj-Napoca, însă proiectul a fost abandonat. Mihai Chezan, creierul afacerii Tower a fost trimis în judecată pentru o înșelăciune de peste 6 milioane de euro.

Dorin Bob a semnat o înţelegere cu fondul de investiţii american și va prelua afacerea ”Tower Park” Cluj și urmează să se întâlnească cu clienții pentru o înțelegere.

Tot Dorin Bob a salvat și ansamblul imobiliar de pe strada Răsăritului din cartierul Mărăști care se afla în aceeași situația ca Tower, după ce dezvoltatorul acestuia a intrat în insolvenţă după venirea crizei imobiliare din 2008. În cele din urmă, acest proiect s-a bucurat de un real succes, vânzarea ultimelor apartamente realizându-se în luna octombrie 2014.

Proiectul de pe strada Răsăritului transformat în  „Vision“ by Studium Green.

Citește și: Chezan şi Bărboş (sora lui) trimişi în judecată pentru Dosarul Tower

DNA a trimis in judecata cazul Tower. Mihai Chezan, acuzat de inselaciune. COMUNICATUL DNA

“Hobbitul” Chezan din afacerea Tower pus să plătească 8 milioane de lei

DNA cere ajutorul Interpolului in cazul Tower

Post-ul Omul de afaceri clujean Dorin Bob, salvează ansamblul Tower Cluj EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primarul Emil Boc a anunțat în aceasta dimineata unul dintre proiectele la care administratia lucreaza: o aplicatie pentru Android și IOS prin care clujenii sa vada in timp real ce parking-uri au locuri disponibile. 

Potrivit edilului, spatiile de parcare ce vor afisa in aplicatie cate locuri disponibile sunt: in parkingul din Piața Cipariu, cel din Piața Mihai Viteazu(pe sol-lângă Cinema Florin Piersic), cel din Complexul Leul, parcarea subterană de la Sala Polivalentă, parkingul de lângă primărie și cel mai recent parking deschis- cel de pe 21 Decembrie.

„Aplicația deja este funcțională. Am testat-o personal. Însă nu i-am dat drumul în sfera publică, pentru că avem aprobarea doar a celor de la Android. Cei de la IOS încă nu au răspuns solicitării. Dacă cei din urmă nu vor veni cu un răspuns în următoarele două săptămâni, aplicația va fi lansată doar pentru utilizatorii de telefoane ce au sistemul Android.

Ce pot să vă spun este că, această aplicație va rezolva o mare parte din problema cu locurile de parcare din centrul orașului. Spre exemplu, dat fiind faptul că ziua de luni este cea mai aglomerată zi din săptămână, ieri am verificat în aplicație, la ora 12 care sunt parcările ce aveau locuri disponibile. La Sala Polivalentă, pot să vă spun că erau peste 200 de locuri disponibile. În Piața Cipariu doar două-trei. E foarte important ca șoferii să aibă acces la o astfel de informație” a explicat primarul Emil Boc.

În altă ordine de idei, edilul susține că viceprimarul Dan Tarcea a propus ca în anumite locuri să fie montate panouri ce vor afișa exact informațiile de mai sus, pentru cei ce nu au acces la aplicația pe care primăria o va implementa.

Post-ul Emil Boc:„ Avem o aplicație cu locurile disponibile din parcarile centrale” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Consiliul Județean Cluj a descoperit marți, 21 februarie că Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Cluj dorește să avizeze funcționarea fermei de pui din mijlocul cartierului de locuințe din Florești.

”Facem mențiunea că cetățenii comunei Florești au fost împotriva acestui demers și că APM Cluj, ignorând toate demersurile procedurale deja îndeplinite, nu ține cont de dezbaterea care a avut loc, organizând-o, de fapt, de fațadă, doar ca să bifeze procedural operațiunea.

Din păcate, APM Cluj va condamna floreștenii să trăiască într-un mediu poluat, toxic, care afectează sănătatea publică.

APM Cluj trebuie să își asume răspunderea în fața celor aproximativ 38.000 de locuitori ai comunei Florești.

Menționăm în acest context faptul că am solicitat deja APM Cluj să reanalizeze dosarul – acele ferme se autorizează de fapt ulterior existenței locuințelor, să analizeze temeinic plângerile oamenilor și contestațiile cetățenilor. Mai mult, am solicitat atât APM Cluj cât și Instituției Prefectului Județului Cluj să se opună unui demers nejustificat de avizare a fermelor de pui între locuințe și să țină cont de interesele și solicitările cetățenilor” arată cei de la Consiliul Județean Cluj.

Post-ul Consiliul Județean Cluj:”Din păcate, APM Cluj va condamna floreștenii ”. Se deschide ferma de pui din FLOREȘTI apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistrații clujeni au decis să prelungească cu 30 de zile dreptul de circulație al judecătoarei NICOARĂ CRISTINA GHEORGHINA din Alba Iulia care a omorât un om pe trecerea de pietoni.

Procesul judecătoarei Nicoară pare lungit până la calendele grecești. Dacă ea a accidentat mortal un om pe trecerea de pietoni în aprilie 2016, Parchetul a trimis în judecată abia anul trecut în luna septembrie. Primul termen al procesului s-a judecat în urmă cu câteva zile, când s-a dat o amânare pentru că judecătoarea Nicoară nu a avut timp să își angajeze un apărător. Astfel că magistrații clujeni au emis următoarea soluție. ”Amânat în vederea angajării unui apărător ales şi pregătirea apărării. Termen : 3 aprilie 2017 În temeiul art 111 alin6 din OUG 195/2002 prelungeşte dreptul de circulaţie a inculpatei NCG pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 21 februarie 2017 şi până la data de 22 martie 2017, inclusiv. Soluţia se comunică sefului Politiei Rutiere Alba. Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 februarie 2017”, arată minuta ședinței de judecată.

La momentul producerii accidentului, Cristina Nicoară era vicepreşedinte al Curţii de Apel Alba Iulia. Accidentul a avut loc în 16 aprilie 2014, în timp ce magistratul se deplasa, spre serviciu, la volanul maşinii sale. La o trecere de pietoni din Alba Iulia, pe Bulevardul Încoronării, nu a acordat prioritate unui pieton care s-a angajat în traversarea străzii şi l-a lovit în plin. Bărbatul a fost rănit grav şi a necesitat transportarea de urgenţă la spital pentru îngrijiri medicale. Poliţiştii au stabilit că şoferul nu a acordat prioritate pietonului H.P., de 68 de ani, din Alba Iulia, angajat în traversarea străzii pe trecerea de pietoni marcată şi semnalizată corespunzător. În urma impactului bărbatul a fost rănit grav, fiind în stare de semi-conştienţă în momentul în care a fost preluat de ambulanţă. Acesta a fost transportat la Unitatea de Primiri Urgenţe Alba. Bătrânul a decedat după câteva zile la spital. În timpul anchetei procurorilor s-au realizat expertize specifice în astfel de cazuri. La momentul accidentului trecerea de pietoni nu era semnalizată regulamentar, lipsind indicatorul rutier exact de pe sensul de mers pe care circula judecătoarea. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a decis, în final, să trimită dosarul în judecată. (sursa foto alba24.ro)

Post-ul Magistrații clujeni o lasă să conducă pe judecătoarea care a omorât un om pe trecerea de pietoni apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Potrivit unui anunț, Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP), alături de Gărzile Forestiere, vor supraveghea activitatea Holzindustrie Schweighofer pentru a vedea dacă suspiciunile invocate de către experții Forest Stewardship Council (FSC) la adresa companiei austriece nu au consecințe de natură legală.

‘Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP) a luat act de decizia organizației internaționale Forest Stewardship Council (FSC), de a retrage certificarea pentru lemnul procesat de grupul austriac Schweighofer, având ca motivație principală ‘o posibilă încălcare a legislației privind standardele de măsurare a materialului lemnos’. Dat fiind faptul că vorbim despre cel mai mare procesator de material lemnos din România, retragerea certificării FSC presupune, din partea autorității publice centrale din domeniul silviculturii, o atenție mai mare. În acest sens, în perioada următoare, MAP împreună cu Gărzile Forestiere vor supraveghea foarte atent activitatea companiei, astfel încât să ne asigurăm că suspiciunile invocate de experții FSC nu au consecințe de natură legală privind aplicarea legislației silvice specifice. Totodată, MAP speră că societatea Schweighofer Holzindustrie va depune toate eforturile pentru a clarifica aspectele invocate care au dus la retragerea certificării FSC’, se notează în comunicatul ministerului.

Organizația internațională Forest Stewardship Council (FSC) a anunțat, în data de 17 februarie, că retrage definitiv certificarea pentru lemnul procesat de grupul austriac Schweighofer, după ce activiști din trei țări (Germania, Austria și România) au înmânat o petiție semnată de peste 250.000 de cetățeni directorilor FSC.

În urma acestei decizii, lemnul tăiat ilegal din pădurile României nu va mai fi certificat ca fiind sustenabil și nu va mai putea fi vândut sub marca FSC pe piețele internaționale. FSC a considerat că prelungirea perioadei de probă pentru Schweighofer este inacceptabilă în condițiile în care compania nu respectă standardele de sustenabilitate.

În replică, austriecii de la Holzindustrie Schweighofer au precizat, într-un comunicat de presă, transmis în aceeași zi AGERPRES, că vor continua să deruleze „planul de acțiuni pentru o procesare sustenabilă a lemnului în România” și se vor angaja într-un dialog constructiv cu Forest Stewardship Council pentru a defini planul de reasociere.

Grupul austriac a menționat totodată că a efectuat investiții de aproximativ un milion de euro „pentru a îmbunătăți siguranța arhitecturii lanțului de aprovizionare în România anului 2017” și continuă să sprijine introducerea standardelor FSC în lanțul de aprovizionare din România.

Holzindustrie Schweighofer a deschis prima fabrică de cherestea în România în anul 2003, la Sebeș. În prezent, compania operează pe plan local alte două fabrici de cherestea — la Rădăuți și Reci, o fabrică de panouri încleiate din lemn masiv la Siret și una de panel la Comănești, generând aproape 3.000 de locuri de muncă direct în aceste locații și mai mult de 10.000 de locuri de muncă indirect, în industrii conexe.

Din octombrie 2015, din grupul Schweighofer face parte și o fabrică de cherestea în Germania.

Post-ul Defrișările Holzindustrie Schweighofer monitorizate de Ministerul Mediului apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Lumeajustiţiei.ro vine cu dovada că exista un protocol de colaborare dintre SRI și DNA. La data semnării protocolului dintre PÎCCJ și SRI, șefii instituţiilor erau Laura Codruţa Kovesi – Procuror General și George Maior director al SRI și Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI.

Documentul reprezintă o adresă strict secretă din 2013, trimisă de SRI conducerii DNA, în care se transmiteau informaţii în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea procurorilor DNA şi se specifică în clar că operaţiunea mixtă DNA-SRI se efectuează în baza unor articole din “Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr. 003064 din 4.02.2009”.

Se observă că titulatura protocolului e mai mult decât aiuristică, întrucât prin lege DNA nu are atribuții de cercetare pe fapte de siguranță națională, iar SRI nu are atribuții informative pe fapte de corupție.

Colaborarea între magistrați și serviciile de informații este interzisă prin Legea 303/2004.

Mai mult, în document, SRI invocă articole secrete din respectivul protocol și adresează la final rugămintea ca “datele prezentate să fie destinate exclusiv informării procurorului de caz, potrivit principiului necesității de a cunoaște, fără a fi introduse în dosarul cauzei”.

Existenţa unui protocol de cooperareare între SRI şi marile parchete pe dosarele penale încalcă flagrant Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor care prevede interdicţii şi sanctiuni severe:

“Art. 7 – (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(3) Consiliul Suprem de Aparare a tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevazute la alin. (2)

(4) Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.”

Post-ul Protocolul secret dintre SRI și Parchetul General, făcut public apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul lider al MISA, Gregorian Bivolaru, audiat miercuri la Curtea de Apel (CA) Alba Iulia, a comparat situaţia sa cu cea a crucificării lui Iisus Hristos, el susţinând că procesul său ar fi fost deschis ‘la comandă politică’ şi că este nevinovat.

‘Mă aflu într-o situaţie absolut tragică. (…). Este un proces deschis la comandă politică’, a afirmat Bivolaru, susţinând că se află într-o situaţie „similară” celei a lui ‘Iisus, crucificat pe nedrept’, scrie agerpres.ro.

Gregorian Bivolaru a mai spus că două instanţe l-au declarat nevinovat, susţinând, de asemenea, că ‘presupusa victimă’ ar fi fost’ bătută şi şantajată să dea declaraţii’, aceasta scriind ceea ‘ce i-au dictat anchetatorii’.

Bivolaru a mai spus că nu ar fi fost niciodată profesorul de yoga al Mădălinei Dumitru.

Pe holurile CA Alba Iulia, care trebuie să decidă în privinţa solicitării liderului MISA privind redeschiderea procesului său penal, s-au aflat şi câteva zeci de persoane venite să-l susţină pe acesta, o parte dintre acestea asistând şi la şedinţa de judecată.

Avocata Mădălinei Dumitru, cu care se Bivolaru este acuzat că ar fi întreţinut relaţii sexuale când era minoră, a declarat în faţa instanţei că ‘presupusa victimă’ solicită acelaşi lucru ca şi avocaţii petentului, respectiv redeschiderea procesului penal.

‘De 13 ani, ea susţine că nu a fost victima lui Bivolaru. În realitate, ea este victima statului român’, a afirmat avocata. Ea a susţinut că clienta sa a suferit ‘o traumă sufletească’ şi că vrea ‘să iasă din stigmatul de a fi victimă a petentului’, menţionând că dreptul la imagine al Mădălinei Dumitru a fost afectat.

La un moment dat, judecătoarea i-a atras atenţia atenţia avocatei că nu are calitatea de a pune concluzii pentru petent şi că e în afara cadrului procesual.

Mădălina Dumitru a susţinut, la rândul ei, că viaţa sa a fost distrusă din 2004 şi că a fost batjocorită ani întregi, acuzând anchetatorii că au pus anumite imagini la dispoziţia presei. Ea a declarat că procurorii ar fi trebuit să fie în faţa instanţei şi nu Gregorian Bivolaru.

Şi avocata Mirunei Farcaşi a cerut să fie admis apelul, desfiinţată sentinţa atacată şi să se redeschidă procesul penal.

Ca şi la termenul anterior, avocaţii lui Bivolaru au susţinut că a fost ignorat complet statutul de azilant politic al acestuia, spunând că el s-a aflat în imposibilitatea juridică de a se prezenta la propriul proces şi, de asemenea, că integritatea fizică i-ar fi fost pusă în pericol dacă ar fi venit în ţară.

Procurorul de caz a solicitat respingerea apelului, spunând că Bivolaru nu poate fi considerat o persoană judecată în lipsă.

Instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 8 martie.

Pe rolul CA Alba Iulia se află apelul formulat de Gregorian Bivolaru prin care acesta cere redeschiderea procesului penal în care a fost condamnat la închisoare pentru act sexual cu un minor, după ce, în primă instanţă, Tribunalul Sibiu a respins cererea sa. Bivolaru a motivat redeschiderea procesului său, susţinând că a fost judecat în lipsă.

El a fost achitat în 2010 de Tribunalul Sibiu, instanţă unde fusese mutat, în 2005, dosarul de la Tribunalul Bucureşti, în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de act sexual cu un minor, perversiune sexuală în formă continuată şi trafic de minori, iar un an mai târziu, CA Alba Iulia a respins apelul procurorilor în acest caz. Bivolaru a fost însă condamnat în 2013 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în rejudecare, la şase ani de închisoare cu executare.

Procurorii au susţinut la procesul de la ICCJ că, în perioada 2002 – martie 2004, Gregorian Bivolaru, folosindu-se de calitatea declarată de „profesor yoga” şi „mentor spiritual”, prin abuz de autoritate şi ţinere în stare de aservire, a recrutat, în scopul exploatării sexuale, o minoră, cursantă yoga, cu care a întreţinut, în mod repetat, acte sexuale şi de perversiune sexuală, oferindu-i diverse sume de bani şi alte foloase. De asemenea, potrivit procurorilor, Bivolaru a atras, prin asigurarea mijloacelor financiare de subzistenţă şi remiterea altor foloase materiale, pe Maria Mirona Farcaşi, cursantă yoga, în practicarea unor acte sexuale cu minora M.D. Gregorian Bivolaru a mai fost acuzat că, în perioada ianuarie-noiembrie 2000, precum şi în aprilie 2003, a întreţinut acte sexuale cu alte două minore, folosindu-se de calitatea sa de mentor spiritual.

Bivolaru a reuşit să părăsească ilegal teritoriul României, fiind reţinut, pe 4 aprilie 2005, de poliţia suedeză în oraşul Malmo. Ulterior, autorităţile suedeze i-au acordat azil politic.

Liderul spiritual al MISA a fost prins pe 26 februarie 2016 în Franţa. După condamnare, mandatul european de arestare pe numele lui Bivolaru a fost implementat în Sistemul Informatic Schengen, ca urmare a emiterii acestuia de către Tribunalul Bucureşti în urma sentinţei definitive date de ÎCCJ. Pe numele lui a fost emis şi un mandat de urmărire internaţională, specific ţărilor care nu sunt conectate la SIS.

Bivolaru a fost adus în România în vara anului trecut sub escortă, după ce magistraţii francezi au decis că acesta poate fi extrădat.

Post-ul Femeile lui Bivolaru citate la proces. Fostul lider MISA se compara cu Iisus Hristos apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ieri a avut loc primul termen în cadrul procesului de cameră preliminară judecat la Tribunalul Cluj în care militarul din Dej MAXIM C. CONSTANTIN MARIUS este acuzat de pedofilie. Potrivit unei hotărâri emise de Judecătoria Gherla, militarul se află în arest la domiciliu în Botoșani.

În toamna anului trecut polițiștii îl capturau pe militarul Maxim Constantin Marius în timp ce acesta ar fi acostat o minoră în scara blocului. Potrivit rechizitoriului, acesta in varsta de 43 de ani, angajat la o unitate militara din cartierul Dealul Florilor din Dej, a marcat pe viata o fetita de doar 8 ani.

În prezent, Maxim Constantin a reușit să se pensioneze, astfel că Tribunalul Militar a renunțat la judecarea cauzei. Dosarul se judecă în prezent la Dej, iar în data de 3 ianuarie 2017, magistrații au decis prelungirea măsurii preventive de arest la domiciliu pentru Maxim Constantin Marius.

Barbatul, originar din Botosani, care locuia in Caminul de Garnizoana din Dej, in ultimele in cursul anului 2016 ar fi abuzat sexual o fetita de doar 8 ani care locuia intr-un bloc de pe strada Pepineriei. Anchetatorii spun ca in tot acest timp, in repetate randuri, cadrul militar o ducea pe fetita in scara unui bloc, in spatele tomberoanelor sau chiar in padurea Bungar, unde in timp ce ii arata minorei filme pentru adulti pe telefon, isi provoca placeri. Vineri, fapta a fost pe punctul de a se repeta, si in timp ce militarul o astepta pe fetita in scara unui bloc, incepand deja sa se masturbeze,  in locul acesteia au mers politistii. Acestia l-au incatusat si l-au dus imediat la audieri. Acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, urmand sa fie cercetat de Parchetul Militar. Oamenii legii au informatii ca fetita de opt ani nu a fost singura victima a militarului Marius Constantin M., si ca acesta ar fi incercat sa corupa o alta minora de doar sapte ani, dupa ce i-a cumparat o punga de chips-uri.

Pe de altă parte, Anamaria Maxim, sora militarului Marius Constantin, susține că tot acest caz este o înscenare pornită de la tatăl fetiței de 8 ani, Titus Sușa, fost coleg de unitate cu acuzatul. 

„Tatăl fetiței despre care se spune că a fost traumatizată de fratele meu, a fost și el militar la aceeași unitate unde era Marius. În urmă cu doi ani, a demisionat și a plecat la muncă în Italia, iar acolo a suferit un accident și și-a pierdut ambele picioare. A pierdut totul și acum se răzbună pe fratele meu care în mai puțin de o lună trebuia să se pensioneze. Marius Costantin Maxim a crescut trei fete cum a putut el mai bine după ce l-a părăsit nevasta și l-a lăsat cu datorii de 300 de milioane. Cum să creadă o țară întreagă că el ar fi în stare de așa ceva? Titus Sușa, tatăl fetei m-a sunat cu câteva zile înainte să fie arestat Marius și mi-a spus că fratele meu o va păți. Vineri, când l-au arestat mi-a dat sms și m-a anunțat. Cum este posibil să facă așa ceva. Să inventeze un asemenea lucru și să mă anunțe că a  reușit să îl bage la pușcarie pe fratele meu. Mama mea este terminată” declară Anamaria Maxim.

Mama militarului declara că ”am apucat să vorbesc cu băiatul meu și mi-a spus ”Mamă, nu sunt vinovat. Mi-au întins o cursă. Am făcut contestație. Tatăl fetei mi-a întins cursa”. Doamne ferește. Este o făcătură! Sunt lucruri ce nu se leagă între ele. I-am spus: Dragul mamii dacă într-adevăr ești nevinovat cere un test cu detectorul de minciuni și pentru tine și pentru tatăl fetiței. Am auzit că familia aceea e în criză de bani și a spus că va duce fetița la un psiholog anume și că îl va costa pe băiatul meu ”.

Post-ul Procesul militarul din Dej acuzat de pedofilie a avut termen ieri apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Contactat telefonic pentru a vorbi despre zvonurile apărute la nivel local despre o posibilă demisie la  Agenția de Protecție a Mediului (APM) Cluj, Grigore Crăciun susține contrariul.

„Am spus clar. Indiferent de ce presiuni se vor face asupra mea nu voi demisiona. Voi respecta legea întru totul. Dacă va fi să autorizăm acea fermă, o vom autoriza. Fără alte discuții” declară Grigore Crăciun, directorul APM Cluj.

La dezbaterea din toamnă, de la Florești, organizată de APM Cluj, Crăciun preciza că :„studiul a spus că aerul este foarte bun. Se poate construi la 11,22 de metri de gardul fermei și nu se simte mirosul.”

În speță este vorba de recenta reacție a Consiliului Județean Cluj ca urmare a redeschiderii fermei de pui din Florești.

Mai multe pe această temă:

Consiliul Județean Cluj:”Din păcate, APM Cluj va condamna floreștenii ”. Se deschide ferma de pui din FLOREȘTI

sau

Horia Șulea despre deschiderea fermei de pui la Florești

Post-ul Grigore Crăciun : Nu voi demisiona. Dacă trebuie autorizată ferma, va fi autorizată! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Un atac cibernetic a avut loc săptămâna trecută la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca în noaptea din 15 spre 16 februarie. 

”A fost într-adevăr un atac cibernetic. Nu a putut fi oprit de IT-știi noștri, a fost raportat la Ministerul Educației, iar IT-știi de acolo au reușit la sfârșitul săptămânii trecute să blocheze atacul. Nu au fost pagube mari, doar pagina principala www.ubbcluj.ro nu a mai fost accesibilă, însă mail-urile au funcționat. IT-știi nu au reușit să identifice de unde a provenit atacul”, a declarat Laura Irimieș, purtătorul de cuvânt al UBB Cluj.

Post-ul UBB Cluj, victima unui atac cibernetic EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

In noaptea de 15 spre 16 februarie, la finalul protestelor – reduse la 150-200 de participanti si poate cel putin tot atatia reprezentanti ai organelor statului – din fata statuii lui Matia Corvin, cladirea fostului Hotel Continental, a fost inscriptionata sintagma: „Primul pas spre revolutie. #Ocupam o institutie„.

Mesajul a fost inscris cu litere trasate dupa sabloane, completate cu litere scrise – cu spray – de mana. Textul a fost asezat la inaltime deasupra copertinei de placaje care protejeaza trecatorii in cursul lucrarilor de renovare ale cladirii. Datorita tehnicii folosite pentru asezarea mesajului si a naturii copertinei, inscriptionarea mesajului cerea un suport -tip rampa – din partea unei auto-utilitare.

Singura institutie clujeana „preluata” in timpul unei miscari de tip Occupy a fost Universitatea Babes-Bolyai in februarie 2013.  Liderul actiunii a fost Mihai Gotiu, actualmente senator USR vicepresedintele Senatului Romaniei.

Mai multe pe aceasta tema poti afla aici si aici ….

„Coincidenta sau nu”, caracterul simultan al atacului informatic asupra UBB si al asezarii mesajului Occupy pe Continental arata ca riscurile de deturnare ale miscarilor de protest sunt reale.

Post-ul Occupy 2.1 la Universitatea Babes-Bolyai apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Czako Ştefan este un şofer pensionat de la Fabrica de Tricotaje „Someşul” care trăieşte în localitatea clujeană Gheorghieni, comuna Feleacu. Şade, privind în gol, pe o banchetă din faţa cabinetului de consultaţii al I.M.L. Cluj. Are capul prins într-un guler cervical şi, întrebat, se întoarce cu întreg trupul ca să-mi vorbească. Mărturiseşte, într-o limbă română aproximativă, că – locuind lângă casa unui nepot cu care se află în duşmănie – a surprins discuţii aprinse din casă, pe care le-a „difuzat” apoi în sat. Iar rezultatul n-a întârziat să apară: sâmbăta trecută, nepotul, supărat şi beat l-a făcut KO în faţa crâşmei din localitate, dintr-un singur pumn.

Czako mărturiseşte că în casa respectivă se petrec tot felul de lucruri  ciudate, pe care s-a grăbit să le facă „publice” prin sat. Poveştile bărbatului, ajunse la urechile nepotului său Martin l-au supărat, se pare atât de tare pe acesta încât nepotul l-a pândit, sâmbătă seară, pe când bătrânul ieşea din crâşmă. Acolo i-a ars un pumn în plină figură – iar omul s-a prăbuşit la pământ şi s-a lovit cu ceafa de caldarâm. „După ce-am căzut a venit la faţa locului poliţia şi salvarea şi am fost transportat la Urgenţă, la Cluj, iar medicii m-au reţinut acolo până a doua zi fiindcă mă simţeam foarte rău. Şi acum mă simt la fel, am ameţeli şi mă doare ceafa până şi când mănânc. Omul e tânăr, are 120 de kile, vă daţi seama ce putere are – iar lovitura lui m-a făcut praf”.  Curând bătrânul este poftit în cabinetul de consultaţii al I.M.L. Cluj însă pentru că medicii de la U.P.U. nu pomeniseră decât de „suspiciune de leziune cervicală”, aceştia l-au trimis pe bătrân la un medic specialist, care să certifice cu exactitate ceea ce pentru cei de la U.P.U. era doar o „suspiciune”.

Intrigaţi, dăm o fugă până-n satul Gheorghieni, comuna Feleacu, la o aruncătură de băţ de Cluj-Napoca, pentru a afla mobilul agresiunii la adresa bătrânului. La barul din centru, gurile sunt pecetluite: nimeni n-a văzut nimic, fiindcă incidentul a avut loc noaptea, în afara localului. Dl. Martin, presupusul agresor, apare şi el la poartă, fluierând vesel şi jurându-se că nici nu l-a atins pe bătrân, ba, dimpotrivă, afirmă că respectivul – beat mort fiind – a căzut şi s-a lovit la ceafă. Recunoaşte, totuşi, că l-a ameninţat în numeroase rânduri cu bătaia dar încă n-a făcut-o, deşi bătrânul guraliv merita acest lucru.

Cât despre Czako Ştefan, în dimineaţa zilei de joi, 23 februarie acesta se afla în propria locuinţă din Gheorghieni, aşteptându-i pe poliţişti să-l viziteze. Iar oamenii legii, deşi s-au sesizat din oficiu îl aşteptau totuşi pe bătrânel să se prezinte la Postul de Poliţie Feleacu pentru a depune plângere penală împotriva nepotului agresiv dar, se pare, din cauza sănătăţii sale precare Czako n-a făcut-o deocamdată.

Toth Martin

“Poliţiştii s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prevăzută de Codul penal. În fapt, un bărbat, de 68 de ani, din localitatea Gheorghieni, ar fi fost agresat un alt bărbat, în urma unei dispute verbale. Cercetările continuă pentru lămurirea tuturor aspectelor şi luarea măsurilor legale”, a declarat pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Bărbat de 68 de ani, „răspândac” în satul Gheorghieni – distrus în bătaie de un nepot pentru vorbele sale! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

D-na Anca, însoţită de soţul ei, tună şi fulgeră, marţi 21 februarie în sediul I.M.L. Cluj. Tânăra femeie prezintă mai multe echimoze pe frunte – spune ea – de la loviturile încasate în ziua precedentă din partea unei coafeze de la un salon din cartierul clujean Mărăşti. Motivul ar fi fost nemulţumirea ei după ce coafeza i-a „ars” părul – folosind creme dubioase şi, pe deasupra, după operaţiune, acesta a început să-i cadă. Iar la rugămintea clientei de a i se returna măcar banii, răspunsul  coafezei a constat în câteva lovituri aplicate în figură şi ruperea gecii cu care femeia era îmbrăcată…

Cătrănită foc, d-na Anca povesteşte cum o vizită la salonul de înfrumuseţare de pe strada Cernei nr. 8 din cartierul clujean Mărăşti a costat-o deteriorarea accentuată a părului şi, după aceea „achiziţionarea” unor pumni din partea coafezei care, probabil, a experimentat pe podoaba sa capilară efectul unor creme. Declară femeia, temperată mereu din priviri de către bărbatul ei:

„Aseară am mers la coaforul de pe Cernei şi d-na Rodica – aşa am înţeles că o cheamă pe coafeză – mi-a ars părul. Totul, deşi am întrebat-o la început dacă dispune creme bune şi totul va fi în regulă, iar ea m-a asigurat de acest lucru. Doar că după ce a terminat operaţiunea, am văzut ce-a făcut – şi pe deasupra, părul a început să-mi cadă mult mai accelerat decât înainte”. Mărturiseşte în continuare că i-a cerut coafezei înapoierea banilor, însă s-a lovit de refuzul acesteia – ba, mai mult, între cele două a avut loc o încleştare, de pe urma căreia a încasat de la aceasta câţiva pumni în figură, alegându-se şi cu geaca ruptă. Femeia este poftită curând în cabinetul de consultaţii al I.M.L., de unde se întoarce cu un certificat medico-legal în care i-au fost recomandate câteva zile de îngrijiri medicale. La plecare, aceasta spune că lucrurile nu se vor încheia aici şi va face plângere la Poliţie, Oficiul pentru Protecţia Consumatorului Cluj şi în acest sens şi-a angajat deja un avocat.

„Nu excludem nici faptul că s-ar putea să ajungem la o înţelegere amiabilă, dar vom vedea acest lucru mai târziu, în funcţie de modul cum vor evolua lucrurile”- a mai declarat femeia, după care – la braţ cu soţul ei – părăseşte sediul instituţiei medicale clujene.

Ne deplasăm, la circa două ore de la discuţia noastră, la salonul de înfrumuseţare de pe strada Cernei nr. 8, pentru a lua şi punctul de vedere al celeilalte părţi implicate în conflict. După reacţia nervoasă a coafezei care se afla în micul salon, realizez că am de-a face chiar cu d-na Rodica – însă nu reuşim să ne convingem pe deplin de acest lucru, fiindcă femeia ne-o taie, scurt, cu un „No comment”. Aşa că – la vederea femeii încordate, asemeni unui arc, gata-gata de-a declanşa o „săgeată” – părăsim intimidaţi salonul, un loc public de altfel, mulţumiţ că ne-am făcut datoria. Conştienţi că până şi refuzul său de a comenta situaţia reprezintă un punct de vedere.

Salonul de înfrumuseţare, locul unde a avut loc agresiunea

Post-ul Clientă bătută de o coafeză în Cluj-Napoca! Aceasta fusese nemulţumită de servicii şi ceruse returnarea banilor apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Caz  incredibil petrecut marţi, 21 februarie, în comuna Apahida! Doi băieţi, hotărâţi să-şi înceapă cu orice prez viaţa sexuală s-au gândit că cea mai potrivită pentru această „operaţiune” ar fi Simona, o tânără cu un uşor retard mental, în vârstă de 33 de ani,  mamă a trei copii. Însă socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg: femeia i-a refuzat, astfel că între ei a început, prin uşa întredeschisă, o bătaie, prilej cu care băieţii i-au croit femeii nenumărate lovituri cu o bâtă. Apoi, văzând că nu le iese pasienţa, au spălat putina. Pe fir a intrat însă repede poliţia care l-a reţinut pentru 24 de ore pe băiatul de 14 ani iar celălalt este audiat în calitate de martor.

Simona, mamă a trei copii şi suferindă de un uşor handicap aşteaptă să fie consultată de către medicii legişti, pe coridoarele I.M.L. Cluj, în timp ce poliţiştul de la Postul de Poliţie Apahida se deplasează mereu pe la birourile instituţiei, în mână cu ordonanţa emisă pe numele femeii. Interpelată de către reporterul Gazeta de Cluj, aceasta ne povesteşte fără niciun fel de reţinere că a fost victima unui atac a doi băieţi din comună – în vârstă de 11 şi 14 ani – care au venit la ea acasă, pe nepusă masă, şi i-au propus să-i iniţieze în arta amorului. „Marţi, pe la ora 11.00 eram singură acasă iar cei doi au apărut la uşă, încercând să intre şi să facă sex cu mine. Eu le-am spus să mă lase-n pace, dar ei – nu şi nu – aşa că au forţat uşa. Cel mare mi-azis aşa: „Morţii mă-tii, hai să te f…” Şi până să-mi revin din şoc au reuşit să pună piciorul în prag ca să n-o închid iar prin spaţiul rămas au început să-mi croiască o droaie de lovituri – la cap şi pe trup – cu o bâtă pe care o aveau la ei. Apoi, după minute lungi de luptă, văzând că mă ţin tare, au renunţat şi au luat-o la fugă”, mărturiseşte femeia. Simona este o clujeancă mutată la Apahida, împreună cu concubinul ei, în casa unchiului ei, după ce fusese victima uşoară a unor escroci imobiliari şi-şi pierduse apartamentul din Cluj-Napoca. Spune că acum şi fata sa de 15 ani e cu ea – ceilalţi doi copii sunt în grija statului – deoarece a venit însărcinată de la centrul unde a fost asistată şi acum o vă îngriji, ce să facă, aşa cum trebuie – că doar e fata ei… Cât despre cei doi amorezi care au bătut-o, spune că familiile acestora o asaltează să-şi retragă plângerea, dar se va mai gândi şi va vedea ce va face pe viitor….

“Poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Apahida au reţinut pentru 24 de ore un minor, în vârstă de 14 ani, din Apahida. Cel în cauză, ar fi intrat fără drept în locuinţa unei femei, de 33 de ani, din Apahida, pe care ar fi agresat-o, ulterior părăsind imobilul în grabă, fără a sustrage bunuri. În cauză se continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de violare de domiciliu şi lovire sau alte violenţe, fapte prevăzute de Codul penal. În dosarul penal întocmit, un alt minor a fost audiat, având, în prezent, calitatea de martor”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Doi băieţi din Apahida, în vârstă de 11 şi 14 ani, au bătut o femeie cu handicap pentru că a refuzat să-i iniţieze în arta amorului! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.