Recentul articol al meu, „Povestea vechilor discoteci şi DJ ai Clujului comunist” a stârnit reacţii incredibile în rândul generaţiei trecute uşor de 60 de ani, clujenii „frumoşi şi liberi”ai anilor `70. Acest lucru m-a determinat să am în vedere şi o continuare a lui, conştient totuşi că nu aş fi în stare să readuc în „luminile rampei” decât o infimă parte din viaţa tumultuoasă şi – deşi ne aflam în plin comunism – colorată a acelor vremuri. Iar popasul la mine acasă al renumitului Dj Dorin Zogorean – stabilit actulamente în Danemarca – fost om de radio şi idolul generaţiei de studenţi ai  Clujului anilor `70 m-a făcut să afirm, fără dubiu, că nimic nu este întâmplător în viaţă.

„Am avut o şansă la un milion c-am intrat la Radioul studenţesc”

Hotărât, asemneni majorităţii celor din generaţia lui care au ales calea Occidentului, omul „pute” de la o poştă a libertate: o libertate oarecum „indecentă” în mişcări, libertate în gândire, o vioiciune intelectuală cu totul specială care – în imobilismul general, de imbecilizare programată a maselor – nu are cum să nu-mi placă. Îmi place şi mai mult când oaspetele meu preferă – din sortimentul larg, oferit – să guste o pălincă bună, mănăstirească, semn că Vestul nu i-a alterat cu nimic personalitatea, ba, din contră. Iar când îmi vorbeşte, într-o românească perfectă – deşi e plecat din ţară de peste 25 de ani – „Zogo” mă convinge definitiv că face parte din aceeaşi  „tabără”, aşa că discuţia mea cu cel pe care-l cunosc doar din legendele Clujului demarează cu motoarele turate la maximum. Sunt mulţumit totodată şi pentru că „Zogo”, profesionist şi desăvârşit om de „media”, a venit înarmat cu poze care-l înfăţişează în diferite perioade ale vieţii. Începe acesta, conştient că „Time is money”, ca adevărat om de afaceri ce este, adică un ins realizat în Danemarca, posesor de vilă, iaht, dar şi al unei familii splendide, de două ori bunic: „Să-ţi povestesc puţin cum am ajuns în Cluj şi ce a însemnat oraşul acesta pentru mine şi familia mea. Eu sunt născut în Târnăveni, judeţul Mureş, în urmă cu 63 de ani şi acolo am făcut şi nişte ani de şcoală, fiind coleg de gimnaziu şi apoi de liceu cu renumitul Loţi Boloni. În Cluj am venit împreună cu părinţii, în 1972 şi am urmat Institutul Politehnic, T.C.M.-ul, absolvind cu o medie destul de mare. Astfel că am fost repartizat ca inginer C.T.C. (n.n. – control tehnic de calitate) la Întreprinderea „Unirea”. Însă, referitor la muzică şi la discoteci, începând cu clasa a XI-a am pornit acest gen de activitate încă de la Târnăveni, cu un magnetofon Tesla B 5 şi am imprimat muzică de pe circa şaizeci de discuri de vinilin, primite din America. Eram atunci în perioada „blue”: hippiot, cu vaste cunoştinţe în lumea artistică locală, frecventam inclusiv o pictoriţă de talie internaţională, putred ce bogată. Am început să organizez „seri dansante”  la şcoală, pe singurul magnetofon de acolo care funcţiona. Atunci făcea furori formaţia „Mondial” – în special cu „Atât de fragedă”, Phoenix, Beatles, Elvis – cu piesa „In The Ghetto”, şi alţii”. Ajuns la Cluj, s-a hotărât să se înscrie în Radioclubul studenţesc – nu de alta, dar îşi închipuia că astfel va reuşi să intre în contact, mai liber, cu persoane din străinătate. „Prin 1968, la radioclubul şcolii din Târnăveni îi auzeam şi pe alţii cum emit în eter, în toate limbile pământului şi mă fascina teribil acest tărâm. Aşa că am bătut cu timiditate la uşa Radioului de la Casa de Cultură a Studenţilor şi am intrat. Acolo, pot spune, am prins o şansă la un milion  pentru că inginerul de sunet de la Radio s-a îmbolnăvit, aşa că am fost angajat eu în locul său. Mi-a fost şef Aristide Buhoiu, cel care a pus şi bazele radioului studenţesc din Cluj iar după circa un an au venit şi Octavian Ştireanu şi Cornel Nistorescu. A mai muncit acolo şi Şerban Arbore, pe atunci student la Drept şi mai târziu a venit şi Nini Ivaneş – sau Sergiu Alex, cunoscutul realizator de emisiuni, de mai târziu, de la Radio Cluj”.

„Dicotecile şi Floaştărul”

În anul 1972 „Zogo” făcea seri de dans deja la „Poli”, cu un difuzor „Guttman”, superb, după care a continuat şi la Cantina „Observator”, împreună cu Victor Tolan. „Dacă n-ai ştiut cumva, acest Victor Tolan este la această oră multimilionar în dolari şi deţine una dintre cele mai tari firme de aparatură de măsurat din America, „B.B. Precision”. A fost un geniu, şef de promoţie la Construcţii, cu tată securist, care a rămas cu familia la Paris prin 1973 – `74, după care a fost luat în S.U.A. către americani fiindcă era extrem de deştept. După plecarea lui Tolan, am mers în armată, prin 1976, însă corespondam în continuare cu el, fără să-mi pese de riscurile la care mă expuneam şi la întoarcere am început discotecile la Cantina „Observator” , împreună cu Sandu Chiş, care actualmente e proprietarul Restaurantului „Liliacul”. Aveam atunci un magnetofon „Telefunken”, adus de tatăl lui din America, greu de 8 kilograme, pe care-l căram împreună, de pe Brâncoveanu – până sus în „Observator”. Se aduna acolo enorm de multă lume, asta pentru că aveam muzică bună – şi atunci l-am cunoscut şi pe Peter Diaconescu – răposat, din păcate, cu doi ani în urmă –  cel care mai târziu va iniţia la Sibiu deschiderea unui spital pentru tratamentul alcoolicilor. Şi omul ăsta avea o istorie incredibilă pentru acele vremuri: trăise în America încă de pe la vârsta de 14 ani şi nu i-a plăcut acolo, aşa că s-a întors în ţară – lucru nemaiîntâlnit pe atunci. Şi-a cumpărat o vilă în „Bună Ziua” , a adus cu el două automobile Chrysler şi, desigur, o mulţime de discuri. Avea omul acela un umor ciudat, negru, pe care noi nu-l înţelegaem, dar îl iubeam mult fiindcă era un tip realmente formidabil”. Insistă să-mi vorbească despre o zonă pietonală specială a Clujului, şi anume despre „Floaştărul” acelor ani. Subsemnatul ştia câteva lucruri legate de domeniu, şi mai ales despre personaje fabuloase al sale, precum Radu Dobariu – fost poloist, stabilit şi el în America sau „Piciu” Cornea, fratele celebrului Dj Gelu Cornea precum şi mulţi alţi „apaşi” renumiţi ai vremii. Dar „Zogo” vine cu nume exacte, pentru a umple  lista de „pelerini ai Floaştărului” din anii 1974 -1975. „Aceştia, mulţi dintre ei oameni supra-realizaţi astăzi, erau următorii: Sandu Chişu, „Tică” Turcu (renumitul om de afaceri), medicul Horea Helgiu, organizator şi el de discoteci, Mişu Hangiu, Tibi Mocuţa (fiul fostului prim-secretar P.C.R. al vremii, Ştefan Mocuţa, un personaj fabulos al Clujului) , Andreica (un june-prim după care toate femeile Clujului erau „în limbă”, inclusiv soţia mea, stabilit actualmente în America) dar şi marele poloist Radu Dobariu. Desigur, lista e mult mai mare, dar aceştia erau oamenii de bază ai generaţiei mele şi pe ei reuşesc să mi-i reamintesc la această oră. Oricum, ne plimbam ore în şir pe „Floaştăr”, practic trotuarul dintre Librăria Universităţii şi „Croco”.

„Cum am desfiinţat un banc denigrator despre Clujul meu”

„Zogo” mărturiseşte apoi că în acea vreme circula prin Cluj, cu mare succes, un banc din care reişea clar că românii nu sunt gentlemani. „Iată bancul, despre un concurs de minciuni. Vine francezul şi spune: la noi la întâlnire cu o domnişoară un gentleman a uitat să-i ducă flori. (Aplauze) Englezul: în Anglia, un gentleman a întârziat cu 5 minute la o întâlnire cu o lady. (Aplauze prelungite) Românul: la noi a ieşit, în Cluj, un gentleman pe stradă (a căştigat locul I). Ei, bine, atât de tare m-a enervat acest banc încât am hotărât să-l dezmint chiar eu, indiferent de consecinţe. Aşa că  am hotărât să mă îmbrac exact ca un gentleman, cu straie de recuzită de la Opera Maghiară, unde Sandu Chiş avea relaţii. Aşa că după ce am ridicat hainele şi am fost instruit cum să le port m-am înfăţişat pe „Floaştăr” – venind din Gheorgheni şi trecând pe lângă Opera Română – cu cilindru, joben, palton lung, negru, pantofi de lac, costum negru, impecabil şi baston. Aveam legitimaţie de liberă intrare la toate discotecile, nu mai trebuia să plătesc cei trei lei obligatorii – şi aşa le-am colindat cu taxiul pe toate, însoţit de Sandu Chişu, la rândul său îmbrăcat într-un costum de blugi Wrangler, raritate mare pe vremea aceea. De pildă, ajunşi la „Juju”, la I.M.F. – Dj, colegul doctorului Horică Helgiu – lumea a înnebunit văzându-mă îmbrăcat astfel. Am prezentat şi eu câteva piese, după care am plecat la „Observator”, unde isteria s-a repetat. De atunci, îţi jur, bancul acela a dispărut complet din „arsenalul” glumeţilor din Cluj”. Povesteşte că  mai târziu, când îi făcea curte viitoarei sale soţii, Ildiko – unguroaică aprigă şi clujeancă de spiţă veche, colegă de facultate – aceasta i-a spus unei studente, înainte să se îndrăgostească de „Zogo”: „Mă, nebunul ăsta e coleg de facultate cu mine!” Şi, la o lună fata i-a fost prezentată de către Sandu Chişu, prieten de familie cu ai săi – iar apoi a devenit soţia lui, desigur nu înainte ca „Zogo” să-i fi reparat un magnetofon. Adaugă acesta, mulţumit: „Avem împreună un băiat, pe Cristian, care a împlinit 36 de ani şi două nepoţele, de trei şi şase ani care vorbesc româna, maghiara şi daneza. Locuim la 22 de kilometri de Copenhaga – cum ţi-am spus: într-o vilă, iaht la un golf şi multe chestii româneşti pe acolo. Mă rezum şi-ţi spun că până şi seminţele roşiilor pe care le cultiv în grădină provin de la cele din grădinile Clujului. Cât despre nunta mea din 1976, mi-a organizat-o chiar Tibi Mocuţa, la „Cazino”, iar dansul mirilor a fost pe o piesă de Santana”. A urmat perioada „Melody” – proprietarul de acolo era Ladislau Medve, un mare prieten de-al său – unde „Zogo”a organizat discoteci împreună cu Laci Valaszkay. „Am schimbat magnetofonul Tesla B 5 cu nişte scule foarte interesante, pe care le-am cumpărat de la un tip din cartierul Andrei Mureşanu, Attila „Şchiopul”. Practic, devenisem şi distribuitor de muzică, asta pentru că îmi veneau deja zeci de benzi în fiecare lună şi celor săraci le dădeam muzică pe gratis, ceea ce nu se întâmpla în cazul colegilor de breaslă, gen Mircea Buteanu, cărora le luam bani.”

„Directorul Hodorog mi-a cerut să pun sârbe şi haţegane”

Trece apoi la descrierea perioadei când a funcţionat ca Dj la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj – unde director era Laurenţiu Hodorog, un om îndoctrinat şi cumsecade până în momentul când spuneai ceva rău de Partidul Comunist. “Acolo s-a mutat, în 1975 directorul de la “Poli” şi l-am întâlnit pe Bria, care trăgea muzică de pe Radio Luxembourg, un om “destupat” la cap. Şi eu eram la Radio studenţesc şi deţineam muzică de vârf  din America, de la Bebe Teodorescu, rămas cel mai mare Dj din România după plecarea din ţară a lui Cornel Chiriac. Omul mi-a tras opt ore de muzică  de vârf şi cu aceasta am venit la Radio studenţesc şi la discoteca de la “Casă” . Aşa am început o emisiune specială, numită “Gaudeamus: Cântecul drag, cântecul cum mi-e drag”. Făceam furori în rândul tinerilor, şi s-a ajuns să primesc sute de scrisori pe săptămână, ca să fac dedicaţii dintre cele mai năstruşnice, gen “pentru fata cu ochi albaştri care a trecut pe acolo”. Fericirea plutea în aer iar lumea mă asalta, pur şi simplu. Dar chiar şi aşa piesele erau audiate înainte de a fi difuzate, de Dan Baciu şi profesorul Iustin Hossu. Fratele lui Hossu, cel care a fost profesor de engleză trebuie să-mi înapoieze încă de vreo patruzeci de ani “Divina Comedia”, pe care i-am împrumutat-o atunci, dar am auzit că a murit între timp – aşa că cine să mi-o mai dea înapoi?”. Aşadar, împreună cu Bria organiza discoteca de la Casa de Cultură a Studenţilor, cu un succes incredibil de casă, aducând profit instituţiei –  dar activa şi în Cenaclul “Gaudeamus”, alături de prezentatorul Adi Moroianu şi Adriana Ausch, Marcela Saftiuc, Şerban Arbore, Florin Zaharescu – viitorul director al Radio Cluj – iar mai târziu şi de regretatul Radu Săplăcan. A plecat de la discoteca de la Casa de Cultură în 1975 după ce  directorul Hodorog l-a chemat la el în birou şi i-a spus: “Tovarăşul Zogorean, vă propun ca de-acum încolo să puneţi printre piesele dvs. şi sârbe şi haţegane, să mai înveţe tinerii şi ce-s alea tradiţii”. “Când am auzit ce-a debitat am plecat cât am văzut cu doi ochi, iar discoteca a fost preluată de Adi Baba – despre care nu ştiu dacă ulterior a pus sârbe şi haţegane, aşa cum a zis tovarăşul Hodorog, dar cred c-a făcut-o, altminteri n-ar mai fi funcţionat discoteca”, adaugă “Zogo”. De acolo, a ajuns la “Casa Matei”, de la Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu”, unde era “stat în stat”, discotecă frecventată numai de studenţi de la Arte şi Arhitectură. “Era cea mai tare discotecă, lucram cu unul Gigi Pavelescu şi puneam doar Rolling Stones, Beatles şi alte formaţii mari. Rămâneam întotdeauna singuri acolo fiindcă-l îmbătam, de regulă, pe portar cu o sticlă de coniac în valoare de 50 de lei, după care-i plăteam taxiul până-n Gilău ca să se ducă la culcare. Aşa, ne distram până dimineaţa, nederanjaţi de nimeni. S-a terminat şi acolo cu binele, prin 1976 – 1977 când am plecat la “Cazino”, unde am făcut seri muzicale împreună cu Tibi Mocuţa, apoi cu Laci Valaszkay şi prin alte părţi şi cu Victor Tolan viitorul magnat din America.”

În loc de epilog

“Zogo” abia s-a pornit şi-mi dă de înţeles că ar fi capabil să-mi povestească tot felul de întâmplări până a doua zi dimineaţă. I-am promis că o continuare a discuţiei noastre o vom face cu o altă ocazie – şi poate vom consemna totul într-o carte. Oricum după 1980, îmi dă de înţeles că s-a reprofilat pe furnizări de înregistrări video – legal, cu impozitul plătit la Finanţe – dar şi pe organizări de nunţi şi banchete. Adaugă acesta, cu un aer cunoscător: “Îi știu pe toţi securiştii din Cluj încă de când erau mici în grad, fiindcă eu le-am organizat la mulţi nunţile şi botezurile, ale lor şi ale copiilor. Dar munceam susţinut, 24 de ore din 24 şi câştigam saci de bani, ducând la Fisc sume enorme, după cum m-a învăţat Attila ”Şchiopul”. Aşa am fost permanent în deplină legalitate, neavând cu nimeni probleme în acea perioadă. Apoi, am trăit revoluţia pe viu de la Cluj – şi aş putea să-ţi spun lucuri care te înfioară, dar o s-o fac cu altă ocazie. Apoi, am plecat din ţară, în Danemarca – dar numai ca să mă întorc, mereu, în Clujul meu drag, unde deţin două locuințe. Acum – când nu sunt în safari sau la pescuit de rechini prin locuri îndepărtate – nu am altă preocupare decât aceea să-mi caut prietenii de odinioară şi să depănăm împreună, la un pahar, amintiri”.

Post-ul „Floaşter”, studenţi, discoteci în anii `70. Povestea Dj-ului Dorin Zogorean, idolul vechilor clujeni apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În marja reuniunii NATO de la Bruxelles,Gabriel Beniamin Leş, ministrulApărării român, a semnat, pe 17 februarie, împreună cu omologul său german o Scrisoare de Intenţie prin care a fost formalizată afilierea Brigăzii 81 Mc. „G-l Grigore Bălan” din Bistriţa, la Corpul de Armată ce urmează să funcţioneze şi să acţioneze în cadrul Grupării de tip Naţiune Cadru, sub comanda Germaniei. Militarii bistriţeni, alături de colegi din Cehia şi Germania, vor acţiona în următorii ani sub o comandă unică germană.

Din viitorul corp de armată multinaţional, alături de militarii bistriţeni, vor face parte militari cehi din Brigada a 4-a de Reacţie Rapidă şi militari germani din Divizia  a 10-a Blindate şi Divizia de Reacţie Rapidă din cadrul Budeswehr-ului.

Prin acest acord, România ajunge la masa marilor puteri, iar cele trei ţări participante îşi vor întări cooperarea militară în interiorul NATO. Acordul a fost semnat cu prilejul reuniunii NATO de la Bruxelles de către ministrul român al apărării, Gabriel Leş şi omologul german, Ursula von der Leyen.

„Prin aceste acorduri, Cehia şi România acceptă să contribuie cu câte o brigadă la o divizie multinaţională condusă de Germania”,a precizat, la Bruxelles, Camille Grand, asistent al secretarului general NATO pentru Investiţii în Apărare.

„Sub Conceptul de Naţiune Cadru al NATO, armatele mai mici îşi pot integra capabilităţile într-o structură organizaţională pusă la dispoziţie de o naţiune-cadru”…….Cu aceste două angajamente, Cehia şi România au fost de acord să contribuie cu câte o brigadă la o divizie multinaţională condusă de Germania”, a mai arătat Camille Grand.

Antrenamente şi exerciţii comune

Corpul de armată constituit din marile unităţi din Germania, România şi Cehia îşi vor începe activitatea prin antrenamente şi exerciţii comune.

Este surprinzător faptul că M. Ap.N tratează evenimentul doar printr-o frază, în conţinutul unui comunicat oficial privind activitatea ministrului apărării Gabriel-Beniamin Leş, la reuniunea de la Bruxelles.

Constituirea acestui corp de armată exclusiv european, fără nici un fel de suport american, face parte din planul apărării comune europene. Ideea nu este nouă, este de fapt la fel de veche ca şi Proiectul European postbelic. În anul 1950, premierul francez de la data respectivă viza înfiinţarea Comunităţii Europene de Apărare, ca reacţie la intenţia SUA de reînarmare a Germaniei de Vest. Ideea a fost respinsă de Adunarea Naţională a Franţei, în pofida faptului că cele şase state fondatoare ale Comunităţii Europene a Cărbunelui au semnat chiar un tratat în acest sens în 1952, sub motivul că o armată integrată europeană ar duce la pierderea suveranităţii Franţei.

Indiscutabil, nominalizarea Bg. 81 Mc. Bistriţa, structură componentă a Diviziei 4 Infanterie ”Gemina” din Cluj, pentru a intra în structura Corpului de Armată în cadrul grupării de tip Naţiune Cadru sub comanda Germaniei, a fost determinată de pregătirea acesteia, dar şi de dispunerea în Transilvania, comanda marii unităţi fiind la Bistriţa. De asemenea unităţile din structura brigăzii, B.811 Dej, B.812 Bistriţa, B.817 Art. ”Petru Rareş” din Prundul-Bârgăului, B.814 Tancuri ”Mircea-Vodă”, B.3 Art.AA ”Potaissa”, ambele având baza în Turda şi B.415 Sprijin Logistic ”Năsăud” din Bistriţa, sunt dispuse relativ aproape de Cluj-Napoca, respectiv de Aeroportul Internaţional de la Someşeni, facilitate ce asigură dislocarea rapidă a Bg. 81 Mc. acolo unde situaţia şi misiunile o vor impune.

Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” din Bistriţa a preluat tradiţiile de luptă ale Regimentului 81 Infanterie al Comandamentului General Teritorial Sibiu care a luat fiinţă la 29 ianuarie 1919, în garnizoana la Dej. Regimentul 81 Infanterie a fost înlocuit, în 1968, cu Regimentul 223 Mc.

Brigada 81 Mecanizată, printre cele mai bune din ţară

Bg. 81 Mc. a fost înfiinţată în garnizoana Dej, la data de 1 martie 1995, prin reorganizarea R. 223 Mc. şi a Divizionului 55 Artilerie Antiaeriană. Începând cu data de 4 ianuarie 2001, comandamentul brigăzii a fost redislocat în garnizoana Bistriţa. Conform unui comandant al brigăzii din perioada 2001-2003, un clujean, generalul în rezervă Ioan Ciupei, aceasta a fost „vârful de lance a Armatei României”.

Bg. 81 Mc, a devenit începând cu data de 1 martie 1997, o marcă înregistrată în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Cluj. Nu mult după această dată a fost nominalizată ca parte componentă şi cea mai importantă a Forţei de Reacţie Rapidă a Armatei României. Un alt comandant al brigăzii, în perioada 2010-2014, generalul Dan-Florin Grecu, definea structura pe care o comanda ca fiind „etalon în domeniul integrării, fiind prima mare unitate terestră care a realizat interoperabilitatea operaţională cu structuri similare din state membre NATO”. În structura Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, brigada reprezintă una dintre marile unităţi luptătoare cu pondere importantă în economia forţelor proprii.

Mai mult, ea face parte din pachetul de forţe dislocabile, în afara pachetului de forţe oferit NATO, participând la îndeplinirea obiectivelor generale ale Armatei României şi ale Forţelor Terestre, executând întreaga gamă de misiuni. Astfel, participă la apărarea colectivă, în condiţiile înlocuirii sau rotirii marilor unităţi şi unităţilor din forţele dislocabile NATO şi UE, participă cu forţe şi mijloace la iniţiative de cooperare regională, în operaţii duse în cadrul coaliţiilor şi în operaţii de răspuns la criză.

Readucerea în spaţiul public al ideii armatei comune europene de către Jean-Claude Juncker s-a produs pe fondul unei răciri evidente a relaţiei transatlantice şi a abordărilor occidentale diferite ale relaţiei cu Rusia, în contextul crizei din Ucraina şi a ocupării peninsulei Crimeea, în special a Franţei şi Germaniei faţă de SUA.

Se doreşte crearea unei armate europene

Ideea creării unei armate europene circulă de ceva timp. Ea s-a materializat într-o primă etapă, la trecerea unei brigăzi româneşti şi a unei ceheşti în subordinea unei divizii germane, la întâlnirea miniştrilor din statele NATO de la Bruxelles din data de 17 februarie 2017.

Intrarea Bg. 81 Mc. Bistriţa în subordinea unei divizii germane nu este un fapt unic. Olanda a procedat într-un mod identic, două din cele trei brigăzii ale armatei naţionale au fost trecute în subordinea Bundeswehr-ului. Dacă lucrurile vor evolua pe această linie, armata europeană va lua naştere nu ca o structură NATOşi nici măcar a UE, ci ca una germană, evident pe structura de comandă a Bundeswehr-ului, prin grefarea de unităţi din celelalte ţări.

Crearea Corpului de Armată sub comandă germană a avut un precedent. În 20 martie 1998, pentru prima dată în lume a fost creat Batalionul Mixt Româno-Ungar de menţinere a Păcii, format din militarii ai celor două naţiuni, română şi ungară, de nivel batalion, având în compunere două module, român şi ungar, cu efective egale, parte componentă a două batalioane de infanterie. Din partea românească participă B.191 infanterie ”Colonel Radu Golescu”, unitate aparţinătoare de Bg. 81 Mc. Bistriţa, iar din partea maghiară B.3 Infanterie ”Bercsenyi Mikloş” din Hodmezovasarhely.

Legat de experimentul olandezo-german, un fel de precursor a Corpului de armată din care va face parte Bg.81 Mc. Bistriţa, întreaga Bg. 43 Mc. olandeză a fost trecuta in subordinea Diviziei 1 Tancuri germane. La schimb, brigada olandeza a primit un batalion de tancuri german (Batalionul 414) din care o companie a fost încadrată cu militari olandezi, ce vor opera tancuri Leopard germane. Reorganizarea a dat naştere deci unui tort multi-etajat germano-olandezo-germano-olandez, cu rezultatul fizic cel mai palpabil pentru olandezi al continuării operării de tancuri deşi armata olandeza nu mai are tancuri in dotare.

Viitor incert, deocamdată

Viitorul Corpului de Armată sub comandă germană este deocamdată incert.Nu ar fi prima dată când planurile poate nu sunt înţelese corect de presă sau se pot schimba sub presiunea realităţii. Să ne aducem aminte de povestea Flotilei NATO de la Marea Neagră, care ulterior nu a mai fost flotilă, ci cadru de antrenament, iar în final nu a mai fost nimic.

Nici situaţia Bg. 81 Mc. Bistriţa, nu este una fără probleme. Una dintre acestea este legată de situaţia comandantului brigăzii, col. Iulian Berdilă. Conform clasificării comandantului suprem al forţelor armate, preşedintele Iohannis, col. Berdilă face parte din categoria penalilor. Acesta s-a procopsit cu plângere penală depusă la Parchetul Militar Cluj Napoca, în care este acuzat de comiterea unor infracţiuni, printre altele şi de abuz în serviciu.

Plângerea a fost formulată de consilierul juridic şef, locotenent-colonel Sorin Eugen Mihaiu. Acesta solicită procurorilor militari anchetarea colonelului Berdilă, pe care îl acuză de lipsire de libertate, furt, tortură, purtare abuzivă, abuz în serviciu, fals intelectual şi abuz de autoritate.

Doru Costin

Post-ul Militarii români vor lupta sub Germania Federală apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Județul Cluj a fost zguduit de cei de la Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Cluj, în primăvara anului 2014, când mai multe personalități politice și afaceriști ori funcționari publici au fost ridicați de procurorii ce finalizau atunci rechizitorii pe bază rulantă. Unul dintre aceste dosare a lăsat o pată pe regiunea noastră, fiind vorba de sume de bani clasificate ca ”mită” dată de Vasile Pogăcean, Ioan Bene sau Gabriel Davidescu celor de la Consiliul Județean Cluj: Răzvan Pop-șef de cabinet, Horea Dorin Uioreanu- președintele CJ și fostul consilier județean din partea PNL, profesorul Ioan Petran.

La doi ani de la audierea acestora în faza de urmărire penală, inculpații mai sus menționați, cu excepția lui Răzvan POP, dosarul a fost judecat, iar Tribunalul Cluj a emis o sentință prin care îi condamna pe aceștia. Decizia magistratului de fond a fost dată în primăvara anului trecut. Astfel că, odată ce sentința a fost motivată: Bene, Uioreanu, Pogăcean și Petran au contestat-o prin Curtea de Apel Cluj.

Vă prezentăm astfel cum au motivat fiecare dintre inculpați, nemulțumirea față de pedepsele date de Tribunalul Cluj.

Davidescu vrea rejudecarea procesului

Cu toate că a primit una dintre cele mai ușoare pedepse din prezentul dosar, directorul de la UTI, Gabriel Radu Davidescu cere magistraților Curții de Apel Cluj rejudecarea speței prin retrimiterea dosarului la Tribunal.

În 2014, Davidescu a fost trimis în judecată  pentru două infracțiuni de dare de mită. Mai exact, potrivit rechizitoriului DNA Cluj, directorul UTI le-ar fi promis lui Uioreanu și Petran suma de 20.000 de euro, emițându-le primele tranșe de câte 5.000 fiecăruia în parte. În schimbul acelor sume, procurorii susțin că inculpații-beneficiari trebuiau să propună inițierea unui proiect de hotărâre și votarea în favoarea acestuia prin care se înființau parcări long-term pentru cei de la UTI care au cesionat o suprafață de la Aeroportul Internațional Avram Iancu- instituție subordonată Consiliului Județean Cluj.

Pentru aceste fapte, Davidescu a fost condamnat prin sentință la doi ani de închisoare cu suspendare și efectuarea a 60 de zile lucrătoare în folosul comunității la societatea  Ecovol SA Voluntari ce aparține Primăriei orașului Buftea.

„În ceea ce privește solicitarea admiterii apelului, desființării sentinței primei instanțe și trimiterii spre rejudecare Tribunalului Cluj(…). În esență, instanța de judecată s-a limitat la o analiză sumară și confuză asupra problemei dacă amplasamentul din stânga pavilioanelor(locurile de parcare stipulate în acel proiect de hotărâre) a fost sau nu predat și utilizat ca parcare, raportându-se sub acest aspect doar la două înscrisuri( în loc de solicitarea lui Davidescu de a analiza un cuantum de 12 înscrisuri ce ar fi demonstrat contrariul celor observate de judecător)” se arată în apelul formulat de avocatul lui Davidescu, Călin Budișan.

În continuare aceștia susțin că în procesul de fond s-au ignorat etape importante precum analiza anumitor probe. De asemenea, avocatul Budișan a cerut schimbarea încadrării faptei de a cărei comitere este acuzat Davidescu. Mai exact din două infracțiuni de dare de mită(lui Uioreanu și Petran) să se consemneze una singură, dat fiind faptul că presupusa sumă a fost dată pentru același beneficiu.

Apelul lui Bene: Audierea lui Pop Răzvan s-a făcut nelegal

Afaceristul clujean, Ioan Bene, co-inculpat în prezentul dosar, a formulat și el apel la sentința din 2016. Printre  aspectele sesizate de avocatul acestuia, Paul Neamțu, se numără și audierea martorului denunțător Răzvan Pop.

„Apreciem că declararea nepublică a ședinței în vederea audierii martorului Pop Răzvan s-a realizat într-o manieră nelegală(…) fără ca acesta să fie prezent fizic în sala de judecată, concluziile părților și a procurorului vizând exclusiv acest aspect, cu toții fiind convinși că deliberarea instanței urma să vizeze acest aspect(…). Considerăm așadar că declarația martorului Pop Răzvan a fost dată în condiții de nulitate absolută, sens în care se impune constatarea nulității și readministrarea probei în condiții procedurale” arată avocatul.

De asemenea, Bene susține că varianta de poveste expusă de Uioreanu nu este credibilă, la fel ca și cea expusă de procurori în rechizitoriu.

„La fel ca și varianta DNA, varianta propusă de coinculpatul Uioreanu, conform căreia subsemnatul aș fi realizat donații voluntare către PNL, este lăsată la nivelul unei simple afirmații, lipsită de orice suport probator. Referitor la aceasta, instanța de font a constatat grabnic că suntem în prezența unor afirmații neverosimile. (…)nu am avut niciodată vreo tangență cu PNL, nici nu am  manifestat vreo simpatie față de această formațiune politică(…).

Am reușit pentru fiecare act material să probez existența șicanelor și presiunilor anterioare, precum și modul în care acestea au dispărut imediat după remiterea fiecărei sume de bani coinculpatului Uioreanu. Nu aveam nici un motiv rațional să dau mită președintelui CJ, decât faptul că am fost constrâns.(…)Am luat în considerare posibilitatea de a-l denunța, însă datorită piedicilor deja întâlnite și a situației create practic, SC Construcții Napoca era deja la ”MÂNA” CJ Cluj, respectiv a președintelui Horea Uioreanu, prin prisma datoriilor deja înregistrate și a întârzierilor generate. Am anticipat că dacă l-aș denunța pe Uioreanu, blocajul deja existent se va amplifica, riscând să genereze colapsul societății, precum și un blocaj iremediabil în ceea ce privește lucrările(la Aeroportul Avram Iancu) ” mai arată Bene.

Pogăcean, despre sifonar: a apelat la propria imaginație

La rândul său, afaceristul Vasile Pogăcean a motivat apelul depus la sentință, făcând în mare parte referire la martorului denunțător – Răzvan Pop. Despre cel din urmă, Pogăcean spune că a inventat mai multe aspecte și le-a prezentat ca reale atât procurorilor cât și judecătorului de fond.

„O simplă adaptare a declarației martorului, devenit suspect, devenit inculpat, devenit denunțător, iar mai apoi ”iertat”: numitul Pop Răzvan. În mod regretabil, instanța de fond a ales să urmeze același raționament și să construiască o hotărâre de condamnare a inculpatului Pogăcean Vasile în jurul acestei declarații de martor, folosind, așa cum susținem, argumente neconvingătoare.

Astfel arătăm că acest martor nu s-a rezumat la formularea unui simplu denunț pentru a se salva pe sine, ci a redactat, cel mai probabil făcând apel la propria-i imaginație, un fișier excel și a reușit să umple mijloacele de stocare electronică ale DNA-ului cu înregistrări ambientale în care făcea tot posibiliul să provoace diverse persoane în scopul obținerii de probe ” arată reprezentantul lui Pogăcean, av. Alexandru Rîșniță.

Uioreanu prin Radu Chiriță: DNA a omis anumite interceptări

Fostul președinte al Consiliului Județean, Horea Dorin Uioreanu l-a ales ca avocat pentru apel pe specialistul în penal Radu Chiriță. Aceștia au prezentat Curții de Apel Cluj, la ultimul termen câteva aspecte ce au fost prezentate diferit față de realitate.

Radu Chiriță a cerut, în numele clientului său, reaudierea lui Răzvan Pop dar și eliminarea interceptărilor.

„Invocăm excepția de neconstituționalitate și cerem excluderea de probe audio de la dosar. Interceptările puse la rechizitoriu au fost selecționate. DNA a omis anumite note telefonice care erau favorabile inculpatului Horea Uioreanu. De asemenea, cerem audierea lui Răzvan Pop și reaudierea unor martori din procesul de fond precum audierea altor persoane noi.

În altă ordine de idei, considerăm că este necesară efectuarea unor expertize pe fișierele electronice prezentate de DNA Cluj și a hard-discului ce le-ar fi deținut pe acestea” arată Chiriță.

În altă ordine de idei, avocatul susține că a încercat să obțină prin drept CD-urile ce conțin notele telefonice dintre clientul său și alte persoane, în scopul de a le copia pentru a se documenta cu privire la acuzațiile aduse de procurori, însă de la arhivă i s-a refuzat acest drept, pe motiv că această procedură trebuie făcută în prezența unui reprezentant al DNA Cluj.

De asemenea aceștia au cerut și copie după audierea  prin intermediul unui dispozitiv video a lui Răzvan Pop.

Sentința de fond i-a condamnat la ani de închisoare cu executare.

Curtea de Apel Cluj a rămas în pronunțare pe cererile invocate de inculpați prin apărători și le-a comunicat acestora că la următorul termen să fie pregătiți pentru a da declarații cu privire la apelul înaintat.

Reamintim că Tribunalul Cluj l-a condamnat pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, la şase ani şi şase luni de închisoare cu executare. De asemenea, omul de afaceri Ioan Bene a fost condamnat la trei ani şi zece luni de închisoare cu executare, iar Vasile Pogăcean la trei ani de închisoare cu executare.

Iată pedepsele date de magistratul Camelia Țopan- judecător de fond al cauzei.

• Horea Dorin Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, 6 ani şi 6 luni CU EXECUTARE

(3 infracţiuni de luare de mită din care 2 în formă continuată :10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale; fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată: 2 acte materiale; complicitate la spălare de bani)

• Ioan Bene, patronul Napoca Construcţii, 3 ani şi 10 luni CU EXECUTARE

(dare de mită în formă continuată :7 acte materiale;fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată 2 acte materiale şi spălare de bani)

• Vasile Pogăcean, patronul Sinai, 3 ani CU EXECUTARE

(dare de mită în formă continuată :10 acte materiale)

• Ioan Davidescu, manager UTI, 2 ani şi 8 luni cu suspendare

(2 infracţiuni de dare de mită)

• Ioan Petran, consilier judeţean, 3 ani cu suspendare

(luare de mită)

Post-ul Inculpații din dosarul MITĂ la CJ vor ca sifonarul Răzvan Pop să fie reaudiat apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În urmă cu câteva ediţii, săptămânalul nostru de investigaţii vă prezenta povestea uneia dintre moştenitoarele palatului din centrul Dejul care a ajuns printr-o decizie cu cântec la fraţii Săvan. Spuneam atunci că vom reveni cu detalii despre cum o societate comercială prestigioasă, cu o cifră de afaceri considerabilă a intrat în insolvenţă, iar cea mai mare creanţă o deţin tot ei printr-un alt SRL.

Pe scurt, de la intervenţii pe retrocedări, ocupare abuzivă de imobile, construcţii fără autorizaţii sau insolvenţe măsluite, Emil Săvan le-a comis pe toate. Acesta s-a infiltrat, de-a lungul timpului, într-o serie de afaceri care i-au pus pe tavă mai multe imobile. Prin intermediul a două societăţi foste comuniste, SC Metex SA şi  SC Alpa SA, Săvan a reuşit să pună mână pe…. imobile extrem de valoroase din centrul municipiului Dej.

„De-a lungul anilor, SC Alpa SA a încercat, prin mijloace viclene, să cumpere de la noi imobilul. Deşi problemele noastre ar fi încetat astfel, i-am refuzat, din dispreţ pentru lipsa  de moralitate minimală a ”patronilor” lor. În final, copleşiţi de cheltuielile uriaşe ocazionate de nenumăratele  procese,  am hotărât să ne înstrăinăm  cotele,  dar nu către SC Alpa SA, operaţiune finalizată de familia noastră în  iunie 2011 .

Tot în 2011 urmaşii celeilalte jumătăţi câştigă irevocabil procesul cu SC Alpa SA iar în 2014 cer, prin rectificare tabulară,  intabularea lor, radierea din CF a SC Alpa SA şi a ipotecii SC Sompan SA, acţiune legitimă, atacată de cele două societăţi comerciale. Urmaşii celor deposedaţi abuziv câştigă în 2014 la fond şi în 2015 la toate celelalte căi de atac (inclusiv la un recurs introdus ulterior căii extraordinare de revizuire –probabil premieră absolută in justiţie !)

În 2006, subsemnata  cu fratele şi ulterior nepoţii, am introdus acţiune pentru recuperarea prejudiciului creat prin neculegerea fructelor posesiunii   până la înstrăinarea cotelor. Tergiversată de adversari timp de 7 (şapte ani!) cauza a fost soluţionată irevocabil în favoarea noastră în 2013. De atunci ne luptăm pentru punerea în aplicare a Sentinţei. Deoarece nu a fost posibil pe cale amiabilă, am recurs la executare silită, eşuată din pricină că SC Alpa SA nu avea depuşi  bani in băncile notificate şi nici bunuri valorificabile în patrimoniu” povesteşte una dintre  moştenitoarele palatul din centrul Dejului, Lucia Stana Sevianu.

Momentul potrivit pentru o insolvenţă cu cântec

Patru dintre posesorii de drept al imobilului şi ai unor sentinţe irevocabile privind prejudiciul creat de SC  Alpa SA au cerut ca aceasta să intre în insolvenţă, pentru a-şi recupera ei pe această cale banii stabiliţi de instanţa de judecată.

Deşi starea de insolvenţă a fost negată vehement timp de 10 luni de către debitoarea SC Alpa SA, Tribunalul Specializat a confirmat validitatea susţinerilor celor la care Emil Săvan le era dator, în data de 14 iunie 2014, prin hotărâre definitivă.

În august acelaşi an s-au depus declaraţii de creanţă împotriva SC Alpa SA de către trei instituţii ale statului,  o salariată a debitoarei, acţionarul SC Sompan SA, avocatul cvasi-permanent al SC Alpa SA, Bujiţă Aurel pentru neplata onorariilor,  administratorul Săvan Emil în nume propriu, alţi furnizori, şi, cu sentinţe irevocabile, doamna Sevianu, fratele şi copiii surorii acestora (la acel moment decedată).

După publicarea Tabelului de creanţe şi a Raportului H&B Insolv, în septembrie 2014, s-a constatat că SC Sompan SA pretinde o creanţă de o valoare ce depăşeşte cuantumul tuturor celorlalte creanţe însumate, ceea ce-i conferea o poziţie privilegiată faţă de ceilalţi creditori şi, practic, „drept de veto” în adunarea creditorilor.

Cunoscând faptul că SC Sompan SA a fost acţionar majoritar al debitoarei, că are acelaşi administrator ca aceasta , că au acţionat împreună  împotriva drepturilor păgubiţilor,  (pe care i-au şi  hărţuit în instanţă şi pretindeau  despăgubiri necuvenite), cei din urmă au început să analizeze facturile depuse pentru justificarea sumei pretinse precum şi contractul de ipotecă şi facturile aferente  prin care  solicitaseră garantarea  a 950000 lei,.

Constatând nereguli,  s-a depus  contestaţie la tabelul  de creanţe, respinsă însă de instanţă  pe motivul că: „Pe calea contestaţiei la tabelul preliminar de creanţe, judecătorul sindic este ţinut să verifice, în raport de înscrisurile doveditoare care sunt anexate declaraţiilor de creanţă, legalitatea măsurii de înscriere în tabelul preliminar de creanţe sau a măsurii de respingere a unor declaraţii de creanţă, fără a putea examina valabilitatea  acelor înscrisuri doveditoare. În baza acestor  considerente  judecătorul sindic apreciază că prezenta contestaţie precizată este de plano inadmisibilă deoarece aduce în discuţie chiar valabilitatea înscrisurilor pe care SC Sompan SA şi-a declarat creanţa…”( citat din sentinţă motivată după …un an şi 3 luni!).

Falimentul, o binecuvântare…

Tot în 2011 (iarăşi coincidenţă?) EMIL SĂVAN recurge la o stratagemă, numită divizare, prin care îşi însuşeşte pentru sine şi familia sa toate imobilele deţinute de SC Alpa SA, înfiinţând firmele de familie SEM ELYON ŞI SEM CAPITAL, lăsând în proprietatea tabulară (nu şi legală) „societăţii mamă” doar palatul, pierdut prin retrocedare încă din 2006, dar folosit in continuare  de Alpa.

Familia Săvan şi-a asigurat bunurile imobile şi anumite sume, a făcut împrumuturi bancare pe firmă ,  şi-a construit hotel şi restaurant în Dealul Florilor, a profitat de timpul câştigat pentru a obţine şi alte creanţe ce ar fi făcut ca toată procedura de faliment să devină o binecuvântare – de la Alpa SA majoritatea banilor rămaşi urmând să vină prin masă credală tot în buzunarele lor, ocolind astfel obligaţiile faţă de urmaşii proprietarilor palatului din Centrul Dejului, ca şi cele faţă de stat.

În  09 iunie 2015 Hotărârea 1719/2015  dispune intrarea în faliment în procedură generală a SC.ALPA SA DEJ. Se aprobă astfel Raportul depus de New Insolvency (fost H&B), prin care solicită  instanţei deschiderea procedurii de faliment cu motivarea că ”obligaţiile de plată şi celelalte sarcini nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate prin planul confirmat” încheiat citatul. În plus, Alpa refuzase să prezinte situaţiile contabile.

Planul de reorganizare, nerespectat,  era semnat de administratorul special Săvan Grigore şi votat, în dublă calitate, de administratorul statutar Săvan Emil Nici  unul dintre fraţii Săvan nu a contestat Raportul, nu a cerut prelungirea perioadei de reorganizare, o nouă eşalonare, nu a promis că vor depune documentele contabile nedepuse  deşi, primul risca să ajungă „pe drumuri” prin pierderea societăţii la care era director general, iar celălalt pierdea orice şansă de recuperare a unei creanţe de peste 11 miliarde lei vechi pentru SC Sompan SA dar şi a creanţei personale. Au consimţit  astfel la lichidarea firmei debitoare, deşi cunoşteau ambii,  încă de la început,  că nimeni nu va mai obţine nici un ban, deoarece singurele bunuri pe care le mai avea  ALPA nu erau vandabile: o autoutilitară Fiat Doblo , accidentată(nefuncţională), automobil mixt Dacia cu certificat de înmatriculare reţinut, centrală termică, instalaţie încălzire centrală  şi un cuptor patiserie.

Care pe care, dar primăria pe din-afară

Raportul nu doar confirmă continuarea practicilor anterioare ci este şi soluţia dorită de debitoare pentru a se sustrage „legal” îndatoririlor de plată către creditorii reali.  Dintre aceştia 3 sunt instituţii ale statului : –  DGRFP Cluj cu 280.000 lei creanţă bugetară, plus 3162 debite suplimentare (contribuţii sociale, impozit pe venit, amenzi contravenţionale etc. înscrise in data de 20 iulie 2016) ; ITM cu 2861.00 lei ; DSVSA Cluj 1217,11 lei.

Mai mult, Alpa a omis Municipiul  Dej  din „ Lista  furnizorilor ”, pentru o  creanţă de 143.467,82-cu titlu executoriu reprezentând „impozit pe clădiri şi impozit pe teren”. Aceeaşi s-a mai sustras plăţii prin înscrierea unei ipoteci de 42.532,87 în favoarea  Municipiului Dej asupra aceluiaşi imobil retrocedat, ipotecă radiată prin pierderea procesului de rectificare tabulară .

Potrivit celor susţinute de New Insolv., Alpa nu a achitat nici un leu din plăţile la care se angajase ( nici măcar cei 780 lei către salariata Bob Maria, sau amenda contravenţională către CNADR ), fapt pentru care a intrat în lichidare ( după un an de insolvenţă şi aproape un an  anterior în care s-a opus declarării insolvenţei), asta deşi au încasat  venituri din vânzarea produselor de patiserie (cele 1000 sau 1300 kg lunar) şi  din chirii, adică : 1450 euro lunar – contract. 865/99 cu Raiffeisen Bank ;  1500 euro lunar contr.56/2013 cu Mustang Tour; 1610 EURO lunar contr.230/2009 cu POSTA ROMANA .

Săvan Emil, în calitate de administrator unic al SC.Sompan SA îl delegă pe Conţis Marcel Sebastian (director Sompan şi cenzor Alpa!­) să voteze pentru, şi, acelaşi Săvan Emil, de data aceasta în calitate de creditor, comunică în scris votul favorabil, deşi cunoştea că Planul de reorganizare, semnat de Săvan  Grigore , este bazat  pe date false şi promisiuni deşarte.

Decizii judecătoreşti în momente cheie

„Bunurile de valoare” declarate erau iluzorii, garantarea creanţei Sompan la fel, adevăruri bine ştiute de cei doi fraţi Săvan, dar şi de H&B şi de judecătorul sindic . Cu 5 luni înaintea declarării insolvenţei, din 28 ianuarie 2014, era pe rol   acţiunea civilă a moştenitorilor legali ai singurului imobil aflat în proprietatea tabulară a SC.Alpa SA, având ca obiect rectificare tabulară. În 12.02.2015Decizia 154/2015, executorie, fără drept de recurs, menţine soluţia de la fond din 10.10.2014 prin care s-a dispus atât radierea proprietăţii  SC Alpa cât şi radierea ipotecii  de 950.000 lei instituită de SC Sompan SA asupra unui imobil ce nu-i aparţinea legal debitoarei SC Alpa încă din 2006 .

Sentinţa a fost pronunţată  cu două luni înainte, iar decizia  cu mai puţin de o lună după votarea planului de reorganizare, cu soluţia perfect previzibilă, fiind vorba doar de o  aplicare a unei sentinţe irevocabile din 2011  Astfel, însuşi Planul de reorganizare devenea inacceptabil şi chiar rizibil, întrucât nu poţi susţine la modul serios că deţii bunuri de valoare în patrimoniu – când acestea  erau în fapt doar două maşini dezafectate, o centrală termică şi un cuptor!

Statul şi ceilalţi creditori reali şi oneşti erau în imposibilitatea de a-şi mai recupera vreodată  creanţele.

De ce H&B Insolv ?

Pentru a vă face o imagine mai clară asupra reputaţiei  firmei de insolvenţă aleasă de judecătorul sindic  ca şi administrator judiciar al SC Alpa SA, H&B Insolv, vă reamintim că pentru aceasta un  magistrat  a fost raportat la CSM.

Vorbim de judecătoarea Camelia Cengher, la data respectivă preşedinta Tribunalului Comercial Cluj, care a fost reclamata la Consiliul Superior al Magistraturii pentru că ar fi acordat onorarii ilegale unei societăţi clujene de insolvenţa. Potrivit petiţiei, judecătoarea a acordat în doua dosare onorarii de câte 12.000 de lei societăţii de insolvenţă H&B Insolv, în condiţiile în care limita onorariilor este de cate 3.000 de lei. Magistratul clujean a fost cercetat de Inspecţia judiciara a CSM.

În petiţie se mai arata că existau legături strânse între judecătoarea Cengher şi administratorii H&B Insolv, Roxana Bica şi Maria Handra . “Aceste legături, susţin autorii sesizării, s-ar fi dezvoltat în timp, inclusiv prin petrecerea unor sejururi în străinătate, a căror costuri nu-i exclus să fi fost suportate de reprezentantele H&B Insolv”, se mai arata în sesizare.

Doamna Maria Handra a fost activă doar în primele luni ale insolvenţei SC Alpa SA, deoarece, ca o ironie a sorţii,  s-a îmbolnăvit (conform propriei mărturisiri) şi ulterior a părăsit această lume  din cauza suferinţei pricinuită de mafia imobiliară intr-o revendicare a unei moşteniri cuvenită legitim familiei sale… Iar băiatul său, tot lichidator, a părăsit firma devenită între timp New Insolvency SPRL. Condusă de Rosana Bica şi pretinzând onorariul maxim de 3000 lei lunar plus onorariu de success de 10%, aceasta a reuşit „performanţa” de a „ajuta ” Alpa „să se reorganizeze şi să-şi achite datoriile” . Procesul verbal din 19.12.2016,  după 3 ani şi 3luni de la depunerea acţiunii, arată că : din valorificare bunuri   s-au încasat 9820,80 lei, creanţe recuperate 93,41 lei. Soldul contului de lichidare era de 45799.85lei din care s-au plătit 45032,25 onorariu lunar administrator/lichidator judiciar –parţial şi 760,09 cheltuieli de procedură avansate de acelaşi New Insolvency! Iar creditorii sunt anunţaţi că pentru ei nu au mai rămas bani! Aceasta era valoarea reală a firmei conduse de Săvan Grigore  şi administrate de Săvan Emil pe care cei doi au insistat s-o ţină în viaţă (oare cu ce scop) şi, împreună cu lichidatorul, au încercat să amăgească creditorii!

Procesul de insolvenţă al SC Alpa SA s-a încheiat în  31 ianuarie 2017 când judecătorul sindic a decis inchiderea procedurii de faliment şi radierea societăţii.

Lucrurile nu se opresc însă aici. Potrivit surselor,fraţii Săvan (aflaţi în cârdăşie cu un liberal a cărui nevastă le-a fost judecătoare la ”bine şi la rău”, cât şi cu un anumit deputat social democrat), s-au ales cu dosare la care procurorii din DNA Cluj lucrează intens.

Post-ul Falimentul familiei Săvan de la Dej – o binecuvântare curată apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Matia Corvin s-a născut în urmă cu 574 de ani pe 23 februarie 1443. La patru zile după ce Matia a împlinit 46 de ani, intrând în ultimul an plin de viaţă (a decedat – s-a zis otrăvit – la Viena pe 6 aprilie 1490), cancelaria Ducatului de Milano a copiat pentru ea şi pentru Matia un cifru pentru corespondenţa dintre ei. Matia era principalul aliat al Milanului. Unicul său fiu, nelegitim pe deasupra, Ioan era căsătorit prin procură cu Bianca Maria Sforza, nepoata de frate a ducelui Milanului, Ludovico il Moro (Maurul).

Autorii cifrului erau Giovanni (Gian) Francisco Oliva, cancelarul duca-tului, şi Guidantonio Arcimboldo, arhiepiscopul de Milano. Cifrul arată o lume – măcar – aşa cum o priveau contestaţii conducători ai Milanului şi ai Ungariei (Croaţiei şi ale unor părţi din Austria, Boemia, Bosnia şi Serbia).

Cifrul s-a păstrat în fondul Ungheria din Arhivele de Stat din Milano. A rămas necunoscut numeroşilor cercetători maghiari şi –nominal– şi români care – de la Iván Nagy şi Albert Nyáry, şi Ion Bianu şi Nicolae Iorga – s-au perindat – oficial – prin arhivele şi bibliotecile fostului ducat lombard.

Structura teritorială şi tematică a cifrului pe cuvintele sale cheie

Cifrul, care avea o scăpare „fatală” (includerea tardivă „la coadă” a soţiei lui Matia, Beatrice de Aragon, ostilă succesiunii lui Matia prin Ioan, socotit de ea – care a reuşit să năruiască planurile Caselor Habsburg, Sforza şi de Hunedoara–prunc de vrăjitoare), introducea o nouă coroană şi un nou stat în părţile estice ale Creştinătăţii. Ca rang în cifru (de sus în jos pe coloană), ele se aşezau după Ungaria şi Polonia, cu regii lor, şi înainte de Boemia, cu regii – de fapt – ai ei. Ca poziţie în cifru (de la stânga la dreapta pe rându-rile coloanelor), noul stat şi noua coroană corespundeau cardinalilor la Roma, Ducatului Austriei în Imperiul Romano-German, iar în Apus Angliei.

Pe numele lor, noua coroană şi noul stat reveneau regelui Daciei. Deşi Matia era deja de acord să împartă Ungaria între Ioan Corvin şi regele romanilor Maximilian I de Habsburg, această Dacie nu-i revenea, atât după diplomaţia milaneză, cât şi după Matia (tot conform cifrului), ducelui Ioan.

Era a lui Ştefan al III-lea cel Mare al Moldovei. După moartea lui Matia, el a pleda cauzat lui Ioan în faţa tatălui lui Maximilian I, Frederic al III-lea (25 iulie 1490). Două săptămâni mai târziu, Maximilian le-a cerut transilvănenilor să-l accepte pe Ştefan drept guvernator în numele său (11 august).

Dacia şi dacii au dispărut apoi – aparent – vreme de şase ani până în primăvara lui 1496. Începând de atunci cancelaria Republicii Veneţia şi a organizat toate informaţiile din Răsăritul Europei sub rubrica Hungaria, Polonia, Dacia et Croatia.

http://www.archiviodistatovenezia.it/divenire/ua.htm?idUa=138#

Cea din urmă îi revenea lui Ioan Corvin, decedat apoi în octombrie 1504 la doar trei luni după Ştefan. Altfel decât la 1489,Boemia nu mai conta. Din iulie 1490 era unită personal cu Ungaria, Vladislav II-lea Jagiello fiindu-le rege ambelor. Iar prin Pacea de la Bratislava din noiembrie 1491, el împărţea coroana Ungariei cu Casa de Habsburg.

Rubrica venetă a rezistat până la bătălia de la Mohács (29 august 1526), Acolo a căzut Ludovic al II-lea, unicul fiu al lui Vladislav al II-lea. Au fost aleşi doi regi ai Ungariei, Ioan Szapolyai (10 noiembrie) şi Ferdinand I, nepotul de fiu al lui Maximilian I (17 decembrie). Peste puţin timp (pe 14 ia-nuarie 1527), avea să moară – otrăvit s-a zis –ultimul urmaş legitim al lui Ştefan al III-lea, Ştefan al IV-lea (Ştefăniţă), aliatul Casei de Habsburg.

La acea vreme, călugării de la Putna continuau să-l pomenească pe Matia în rând cu membrii şi rudele familiei lui Ştefan. După ei, Matia îl dăruise pe Ştefan în Ţara Ardealului. Tot aşa, Ştefan avea să-l dăruiască – la 1497 – pe cuscrul său Birtoc [Bartolomeu Drágffy, urmaşul Drăgoşeştilor], voievodul Ţării Ardealului (cel din urmă venise – peste capul lui Vladislav – cu oastea Transilvaniei în ajutorullui Ştefan, atacat de Jan Albert, al Poloniei, fratele lui Vladislav). La fel, sub anul 1492, la fostul cronicar oficial al lui Matia, Antonio Bonfini, Ştefan îi urmase defunctului rege drept crăişor al valahilor.

Secole mai târziu, practic toate documentele dintre anii 1489 şi 1504 care-l priveau pe Ştefan au dispărut din arhivele Ardealului. Dintre sursele vremii – până în anii 2000 – a mai (re)apărut oficial numai proclamaţia transilvană a lui Maximilian. A fost publicată prima dată de partea austriacă la 1849 (spre toamnă), iar de cea maghiară în anul 1914 (spre vară).

Apoi s-a spus că ideea Daciei s-a născut prin Sigismund Báthory, Mihai Viteazul rezumându-se ulterior la „a-l plagia”. Dacia se născuse cu un veac mai înainte prin crăişoriivalahilor: Matia Corvin şi Ştefan al III-lea cel Mare.

Alexandru Simon

Post-ul La 27 februarie 1489, Ştefan cel Mare era Regele Daciei apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Dupa ce le-a facut „curve” pe sotiile milioanelor de romani care muncesc in strainatate, Ioan Rus s-a retras la Cluj. Pe un munte de bani. Care creste pe zi ce trece. Caci, pe langa afacerile cu „mertane”, iata ca si cele imobiliare se dovedesc o nesecata mina de aur pentru familia Rus. Mai ales de cand unii importanti oameni de afaceri din oras au inceput sa dea tun dupa tun, construind turn dupa turn, dupa ce s-au pus spate in spate cu fostul ministru de Interne. 

Dar iata ca tocmai atunci cand toate mergeau din plin pentru influentii membri ai Grupului de la Cluj, a izbucnit scandalul de la „Doi s’un sfert”. Iar amanuntele incendiare dezvaluite pana acum in exclusivitate de catre „National” reprezinta doar varful iceberg-ului acestei anchete care, fara indoiala, se va transforma intr-un veritabil tsunami care va lovi una dintre ultimele „redute” care au rezistat pana acum la orice incercare de modernizare a Ministerului de Interne. Cert este insa ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, probabil ca „zburarea” chestorului Nelu Zarnica din MAI si „perpelirea” acestuia pentru urmatoarea faza a cercetarii i-a pus serios pe ganduri pe Ioan Rus si pe „Vulpea” Virgil Ardelean. Ca si pe oamenii de afaceri care s-au dedulcit la ponturile obtinute contra-cost de la ofiterii DIPI implicati in operatiuni paralele cu fisa postului. Iar cum, la randul sau, „Vulpea” ii asigura si miliardarului Ion Tiriac doza zilnica de „sifon”, lucrurile se complica serios pentru toti cei implicati in scandalul scurgerii de informatii de la „Doi s’un sfert”.

Anchete in cascada 

Odata spart buboiul de la DIPI, nimeni nu va mai putea impiedica curatarea pana la os a puroiului de aici. Chiar daca „ultimii mohicani” invatati ani de zile cu transformarea serviciului secret intr-o afacere de familie mai incearca, disperati, sa traga de timp, recurgand la aceleasi „obosite” metode de intimidare si filaj paralel, care n-au tinut nici macar pe vremea artagosului Gelu Oltean. Cert este nu doar ca dosarul principal se afla intr-o faza extrem de avansata a cercetarii, dar si faptul ca deja asistam la a o adevarata cascada de anchete. Astfel ca, dupa deturnarea Fondului Cheltuieli Operative destinat platii informatorilor si cumpararea unui autoturism de lux Audi A8, deja se fac verificari cu privire la acordarea unor salarii de exceptie in cadrul structurii. Dar si la scurgerea de informatii catre anumiti miliardari care, dupa primirea ponturilor platite cu cate 30.000 de euro, declansau apoi atacuri de tip „raider” impotriva unor rivali in afaceri sau chiar a unor bieti businessmani grav bolnavi, care nu vroiau sa le cedeze, pe preturi de nimic, afacerile detinute. Si, nu in ultimul rand, pe langa fostii sefi ai „Doi s’un sfert” deja audiati de catre procurorii anticoruptie, se pare ca va veni si randul a doua doamne din aceeasi structura sa dea cu subsemnatul, cat de curand, la DNA. Sa speram barem ca vor avea decenta sa nu se prezinte in fata procurorilor cu produsele de lux cumparate de la firma „Chanel”, stiu ele bine pe ce bani…

Consultant intelligence 

Dupa ce le-am spart „cuibusorul de nebunii” din sediul holding-ului Tiriac, unde „puii de Vulpe” cu care fusesera impanzite structurile DIPI se strangeau zilnic, ca „albinutele”, cu desagele pline de informatii, nu a mai fost un secret pentru nimeni ca „detectivii particulari” de la firma chestorului Virgil Ardelean asigurau servicii de „consultant intelligence” pentru magnat. Ce-i drept, cat de performante au fost acestea este o cu totul alta poveste, strangerea latului DNA in jurul a tot mai mult afaceri derulate de catre Tiriac vorbind de la sine… Important este insa ca, dupa cum arata concluziile unui raport informativ exploziv, unii dintre ofiterii de la „Doi s’un sfert” protejati de catre chestorul Nelu Zarnica ofereau, la randul lor, un tip similar de servicii de „consultant intelligence” catre „divizia imobiliara” a grupului de la Cluj. Si care, folosind un important om de afaceri drept interfata, a reusit astfel sa-si extinda afacerile si in alte zone, beneficiind de „aportul informational” al ofiterilor care reusisera sa viruseze Directia de Informatii si Protectie Interna.

Post-ul Grupul de la Cluj via „Doi ș’un sfert” și legăturile cu Țiriac apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă și a identificat indicii privind posibila săvărsirea a infracțiunii de conflict de interese în materie penală de către HORVATH ANNA, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, motiv pentru care a fost sesizată Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj.

Atfel, în perioada exercitării mandatului de viceprimar 2012 – 2016, a participat la ședința Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, în cadrul căreia a fost adoptată o Hotărâre prin care s-a dispus alocarea sumei de 90.000 lei către Asociația Claudiopolis – Asociația pentru Dezvoltarea Comunității în cadrul căreia HORVATH ANNA deține calitatea de președinte, și alocarea sumei de 30.000 lei Universității Sapientia din partea căreia persoana evaluată a beneficiat de foloase prin intermediul contractelor încheiate în calitate de cadru didactic.

Persoana evaluată a încălcat, astfel, legislația privind conflictul de interese atât în materie administrativă în raport cu dispozițiile art.70 din Legea nr. 161/2003 potrivit căruia: „Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative” coroborate cu dispozițiile art. 46, alin. (1) din Legea nr. 215/2001 potrivit căruia: „Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local”și cu dispozițiile art. 77 din Legea nr. 393/2004 potrivit căruia: „Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. În situaţiile prevăzute la alin. 1, consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl au în problema respectivă. Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul verbal al şedinţei”, cât și în materie penală, în raport cu dispozițiile art. 301 din Codul Penal al României, potrivit căruia „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Având în vedere cele de mai sus, Agenția Națională de Integritate a sesizat Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj, în vederea verificării indiciilor privind săvârșirea de către HORVATH ANNA a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 din Codul Penal al României.

Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistată sau reprezentată de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. HORVATH ANNA a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.

Post-ul Sesizări transmise la DNA împotriva viceprimarului ANNA Horvath ULTIMA ORĂ apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

2 kilograme de cannabis, plicuri cu substanţe psihoactive, un pistol, peste 13.000 de lei şi 600 de euro, au confiscaţi de poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi de procurorii D.I.I.C.O.T. din Cluj, în urma a 7 percheziţii.

Poliţiştii Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj, sub coordonarea procurilor D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj, au destructurat o reţea infracţională specializată în trafic de droguri.

Membrii grupării, bărbaţi cu vârste cuprinse între 21 şi 50 de ani, ar fi procurat, în perioada 2015-2017, din Spania, prin intermediul unei societăţi de curierat, droguri de risc, pe care le-ar fi comercializat.

La data de 1 martie, poliţiştii şi procurorii au efectuat 7 percheziţii în localităţile Turda şi Floreşti, la domiciliile persoanelor bănuite.

De asemenea, au fost puse în aplicare 7 mandate de aducere şi au fost citate, în calitate de martor, 35 de persoane.

În urma percheziţiilor, au fost ridicate 2 kilograme de cannabis, 25 de plicuri cu substanţe psihoactive pulverulente, 6 plicuri cu substanţe psihoactive vegetale, 155 de plicuri cu urme de substanţe psihoactive vegetale, 2 cântare, un pistol, 13.300 de lei şi 615 euro.

În cauză, cercetările sunt continuate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi efectuare de operaţiuni cu substanţe psihoactive.

Post-ul Percheziții DIICOT la persoane bănuite de trafic de droguri. Șapte persoane au fost săltate și duse la audieri apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Deputatul USR, Adrian Dohotaru, devenit celebru datorită declarațiilor halucinante din ultimele zile este un fan al unei organizații teroriste comunistă americană din anii ’70, Weather Underground Organization.

Dezvăluirea a fost făcută acum câțiva ani de siteul In Linie Dreaptă după ce Dohotaru a promovat „The Weather Underground”, un documentar despre organizaţia militantă radicală americană The Weatherman de la începutul anilor 70.

Dohotaru este parte a Grupului pentru Acțiune Socială(GAS) al stîngii radicale foarte activ din Cluj Napoca.

Dosare FBI din 1976, dezvăluite recent, confirmă conexiunile dintre Weathermen, Cuba lui Castro și Moscova. Lideri Weatermen, ca Mark Rudd, au călătorit ilegal la Havana în 1968 pentru a lua parte la antrenamente teroriste. Acolo taberele constituite de colonelul KGB Vadim Kotchergin educau occidentali despre filozofia marxistă și războaie urbane.

La „Consiliul de război” din Flint, Michigan Bernadine Dohrn (în prezent profesor de drept la Northwestern University și membră în conducerea ACLU) l-a lăudat pe criminalul în Serie Charles Manson și pe complicii lui: „La început i-au omorît pe acei porci, apoi au luat cina în aceiași cameră cu ei. Au înfipt chiar o furculiță în stomacul victimei. Sălbatic.” Bernadine Dohrn a declarat apoi că a venit timpul pentru a porni un război cu „Amerikkka” (Weathermen scriau mereu „America” în acest mod pentru a sugera ideea că țara este profund și iremediabil rasistă). Mai apoi, Dohrn a susținut formarea unei secte și mai radicale, „Weather Underground”, pentru a desfășura, pe ascuns, activități teroriste în locul protestelor publice. Pînă în anul 1970, dorința ei a devenit realitate, mai afirma siteul citat.

ALTE DETALII:

„Days of Rage” a fost lansat printr-un act simbolic: demolarea pe 8 octombrie 1969 a statuii dedicate memoriei a 8 polițiști uciși în răscoala „Haymarket Labor Riot” din 1886. Ulterior, aproximativ 300 de oameni — membri și simpatizanți Weathermen — au distrus centrul de afaceri din Chicago spărgînd vitrine și distrugînd automobile. 6 oameni au fost împușcați și 70 arestați. Liderii importanți ai „Zilelor mînioase” au fost Bill Ayers, acum profesor la University la Illinois, și Mark William Rudd, acum profesor de matematică la un colegiu din New Mexico.

Prima demonstrație publică a Weatherman, ce a avut loc în octombrie 1969 la Chicago, a fost numită „Zilele mînioase”(Days of Rage) – nume care a inspirat și denumirea evenimentului de la Cluj, „Joia mînioasă”).
„Zilele mînioase” din Chicago, promovate prin sloganul „Aduceți războiul acasă”, urmăreau să aducă pe străzi zeci de mii de tineri care se vor confrunta violent cu poliția, să creeze suficient haos și să șocheze publicul american pentru a provoca ieșirea lui din ceea ce ei numeau pasivitate față de Războiul din Vietnam.

Naomi Jaffe, membră a The Weather Underground, spune în 2002 (în documentarul prezentat  la Cluj): „Violence can mean a lot o different things. We felt that doing nothing in a period of represive violence, is itself a form of violence. That’s the part that is the hardest to understand. If you live in your house, and living your white life, and going to your white job, and allow the country that you live in to murder people and commit genocide, and you sit there, you do nothing, that’s violence.” Adi Dohotaru: „Hrană Nu Bombe / Food not Bombs se opune violenței structurale sau fizice, „fie că e vorba de război, sărăcie, rasism sau de violența împotriva animalelor și a Pământului”. Din memoriile lui Mark Rudd, membru în conducerea Weather Undergound: „At that point in our thinking there were no innocent Americans. At least not ammong the white ones. They all played some part in the attrocities of Vietnam, if only the passive role of ignorance, acquiescence and acceptance of privelege, all guuilty, all Americans were legitimate targets for an attack… I was overwhelmed by hate, I cherrished my hate as a badge of moral superiority.” Adi Dohotaru Food Not Bombs Cluj spune pe gas.org.ro că „în zonele de conflict, oamenii sunt victimele violenţei armatei, statului, intereselor însetaţilor de bani. Aceşti oameni nu mai au luxul de a alege cum să acţioneze, din păcate răspunsul la violenţă este tot cu violenţă. Considerăm că un sistem opresiv nu poate fi răsturnat fără violenţă. S-a încercat de-a lungul istoriei, dar până la urmă s-a ajuns şi la violenţă (ex mişcarea aboliţionistă). Cât despre apetitul unora pentru carne… Nu vedem nicio diferenţă între suferinţa oamenilor şi suferinţa animalelor”(mesaj al cărui „facilitator” este Adi Dohotaru). Tot în documentarul prezentat la Cluj, Bill Ayers descria mișcarea astfel: „The Days of Rage was an and attempt to break through the norms of kind of acceptable theater of ‘here are the anti-war people, containable, maginal, predictable, and here is the little path they are going to march down, and here is where they can make their little statement’. We wanted to say no, we wanted to do whatever we had to do to stop the violence in Vietnam”… iar pentru asta au recurs la terorism. Mark Rudd spunea: „We wanted to become communist cadre, completely commited to the Revolution”.

Tedd Gitlin, președintele SDS între 1963-1964: „What needs to be stared at is that they brought themselves, they were not brought, they brought themselves to the point in which they were ready to be mass murderers. This is mass murder we are talking about. They came to this conclusion which is the conclusion come to by all the great killers, whether Hitler or Stalin, or Mao, that they have a grand project for the transformation and the purification of the world, and in the face of that project, ordinary life was dispensable. They joined that tradition.”

Naomi Jaffe, 2002: „I would do it again”. Pe 11 septembrie 2001, imediat după antentatele de la New York, Bill Ayers spune unui reporter al NYTimes: „Nu regret că am pus bombe… Simt că nu am făcut suficient”.(http://www.nytimes.com/2001/09/11/books/no-regrets-for-love-explosives-memoir-sorts-war-protester-talks-life-with.html)

Pînă în decembrie 1969, cînd liderul Panterelor Negre, Fred Hampton din Chicago a fost împușcat de poliție, Weatherman s-a radicalizat și mai mult. Hampton erau un huligan care învăța tineretul negru că opoziția violentă față de guvernul american este un lucru dezirabil. A fost citat în 1969 de Chicago Sun-Times spunînd că „sînt în război cu porcii” și prognozînd o luptă armată între negri și albi. Deseori era înarmat și își instruia subordonații să facă la fel. Pentru Weatherman, moartea lui Hampton a fost încă un pretext pentru a-și avansa agenda revoluționară… În 1970 organizația a publicat o „Declarație a stării de război” (Declaration of a State of War) împotriva guvernului american, folosind pentru prima dată numele „Weather Underground Organization” (WOU); au adoptat identități false și au hotărît că vor acționa exclusiv sub acoperire.

La scurt timp după ce au dat publicității Declarația, trei membri ai Weather Underground au murit într-o clădire de apartamente din Manhattan în timp ce încercau să construiască o bombă puternică pe care intenționau să o detoneze la un bal de la Fort Dix, New Jersey — un eveniment la care participau soldați americani. Dacă planul ar fi fost dus la bun sfîrșit sute de vieți ar fi fost sacrificate de Weather Underground.

Weathermen Underground au revendicat aproximativ 25 de antentate cu bombă:
– mai 1970 – Weather Underground detonează o bombă la National Guard Headquarters
– 9 iunie 1970 – atentat la Sediul Central al poliției din New York
– 16 iulie 1970 – atentat cu bombă la Presidio Army Base, San Francisco pentru a marca aniversarea a 11 ani de la Revoluția din Cuba
– 28 februarie 1971 – atentat cu bombă la US Capitol
– 8 octombrie 1970 – atentat la Queens Court House
– 8 octmbrie 1970 – Harvard Center for International Affairs
– 17 septembrie 1971 – New York Department of Correction
– 18 mai 1973 – atentat cu bombă la sediul secției de poliție 103 din New York
– 28 septembrie 1973 – atentat cu bombă la ITT Headqarters New Yorky
– 7 martie 1974 – atentat la Dep of Health, Education and Welfare în San Francisco
– 31 mai 1974 – atantat cu bombă la biroul procurorului general al Californiei
– 17 iunie 1974 – atentat cu bombă la sediul central al Gulf Oils
– 28 ianuarie 1975 – atentat la Departamentul de Stat
– 16 iunie 01975 – atentat cu bombă la Banco de Ponce în New York

Sursa info/foto: Aktual24.ro

Post-ul Adrian Dohotaru și legătura cu organizația teroristă comunistă americană ”Weather Underground Organization” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Update: Între timp, tânărul a fost identificat. Este vorba de un tanar fotbalist in varsta de 27 de ani din Muncel: Sorin Mureșan. 

Pasionat de fotbal inca de mic, Sorin Muresan a mers aseara pe terenul de fotbal din Catcau, unde prietenii lui s-au intalnit pentru a disputa un meci. Intreaga partida a stat pe marginea terenului, iar mai apoi a plecat cu masina spre un bar din localitatea Capalna. Iesit din Catcau, exact inainte de a intra in judetul Salaj, masina acestuia a parasit partea carosabila prin partea stanga a directiei de mers, s-a izbit de un mal de pamant dupa care s-a rostogolit de mai multe ori, maturand toti arbustii de pe marginea soselei. Pentru ca nu purta centura de siguranta, acesta a fost proiectat prin luneta in afara autoturismului cativa metri, iar la impactul puternic cu asfaltul a decedat pe loc. Martorii spun ca inainte de a pierde controlul asupra autoturismului, soferul s-a angajat intr-o depasire, dar din cauza vitezei nu a mai reusit sa revina pe banda sa de mers si a parasit soseaua. In mod ironic, in masina pe care a vrut sa o depaseasca se aflau prietenii lui pe care  cu doar cateva minute inainte ii urmarise jucand fotbal la Catcau. Cei care au asistat la meci spun ca tanarul ar fi consumat cateva beri pe marginea terenului, dupa care a pornit la drum, potrivit celor de la dejeanul.ro.

 Mașina pe care o conducea s-a rostogolit de mai multe ori în afara șoselei, la ieșire din Câțcău, iar el a fost proiectat din autovehiculul făcut praf.

Accidentul s-a petrecut în jurul orei 23:15, pe DN1C, la ieșire din localitatea Câțcău, în apropiere de limita cu județul Sălaj, arată cei de la Dej24.ro. Se pare că tânărul a participat în această seară la un meci de fotbal pe sintetic, în Câțcău, alături de câțiva prieteni, și se îndrepta spre un bar aflat în apropiere.

La ieșire din localitate, în timp ce ar fi efectuat o depășire, tânărul de 27 de ani a apăsat prea tare pedala de accelerație, a pierdut controlul mașinii și s-a rostogolit de mai multe ori în afara șoselei, pe partea stângă, distrugând mai mulți arbuști de pe marginea drumului. Martorii teribilului accident au sunat la 112 pentru a cere ajutor.

Conducătorul auto, care nu purta centura de siguranță, a fost proiectat din autovehicul la o distanță de aproximativ 15 metri și nu a avut nicio șansă, în timp ce mașina s-a oprit la mai bine de 50 de metri de locul în care a părăsit decorul. Medicii, polițiștii și pompierii din Dej, deplasați de urgență la fața locului, l-au găsit întins pe șosea, cu capul sub el, având leziuni incompatibile cu viața. Din păcate, nu s-a mai putut face nimic pentru salvarea lui, iar medicii de pe ambulanță au constatat decesul.

Trupul neînsuflețit a fost transportat la morgă pentru efectuarea necropsiei. Medicii legiști urmează să stabilească dacă acesta a consumat băuturi alcoolice înainte de a se urca la volan.

Vezi mai multe pe Dej24.ro

Polițiștii vor reface firul tragediei pentru a vedea ce s-a întâmplat cu exactitate pe DN1C, la ieșire din Câțcău.

Post-ul Sfârșit tragic tânăr în vârstă de 27 de ani din Muncel VIDEO apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ioan Mihuț, funcționar public (consilier superior) în cadrul Primăriei comunei Chiuiești, județul Cluj a fost găsit în conflict de interese de către Agenția Națională de Integritate (ANI). 

”În calitate de funcționar public, în perioada 18 iulie 2014 – 26 ianuarie 2016, a făcut parte din Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor UAT Chiuiești (constituită în baza Ordinului emis de Prefectul județului Cluj, semnând astfel șapte procese-verbale atât persoana evaluată cât și fiul său) și din Comisia de inventariere anuală a patrimoniului public și privat al comunei Chiuiești (constituită în baza Dispoziției emise de primarul comunei Chiuiești, semnând astfel un proces-verbal atât persoana evaluată cât și fiul său), comisii în cadrul cărora activează și fiul său.

Persoana evaluată a încălcat, astfel, dispozițiile art. 79, alin. (1), lit  b) și alin. (2)  din Legea nr. 161/2003”, se arată în comunicatul ANI.

Post-ul Un funcționar public din Cluj, găsit în conflict de interese de către ANI apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Scenă de coşmar marţi seară, în jurul orei 20.00 la „Auchan” – Gheorgheni: un cocalar cu o maşină „tare” a bătut crunt o pensionară şi pe fiul ei, masterand, în vârstă de 28 de ani. Acestuia i se păruse că masterandul a blocat, cu căruciorul de mărfuri, calea autoturismului său de lux. Astfel că l-a atacat, pur şi simplu, dându-i un cap în gură. Iar când mama tânărului a încercat să-şi scape băiatul, cocalarul a stâlcit-o în bătaie şi pe femeie. Apoi a urcat în maşină şi a fugit, cu un client pe urmele sale. Acesta, în ciuda eforturilor depuse l-a pierdut pe agresor, care a reuşit să se facă nevăzut printre blocuri.

D-na Stela este una dintre cele mai vechi şi mai respectate asistente ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă Cluj, pensionată în urmă cu un an. Aceasta şi fiul ei au avut parte, marţi 28 februarie, de o întâmplare pe care n-o va uita toată viaţa şi de pe urma căreia a rămas traumatizată, în ciuda grozăviilor văzute şi trăite în cei 32 de ani de muncă pe salvare. Miercuri, 1 martie femeia povesteşte, fără reţinere, păţania cruntă prin care a trecut împreună cu fiul ei în ziua precedentă. O temperează permanent fiul ei, care se teme, efectiv, ca nu cumva „nebunul” care i-a stâlcit în bătaie să-i identifice, pe baza articolului, să apară din neant şi să-i facă din nou una cu pământul. Totuşi, femeia apucă să-mi povestească esenţialul tărăşeniei: „Marţi seară, pe la ora 20.00 , fiul meu trecea prin parcare, cu căruciorul de mărfuri, ca să-l pună înapoi în stand. Brusc în faţa lui, pe trecere, la intrarea în „Auchan” a apărut o maşină roşie, puternică şi din ea s-a dat jos un individ după ce i-a blocat fiului meu căruciorul. I-am citit pe buze, doar atât: „Vrei să iei un cap în gură?” Şi nici n-a încheiat de rostit cuvintele respective, că i-a şi ars fiului meu un cap în gură. Apoi, când am sărit să-l apăr pe băiat, pe mine m-a lovit mult mai rău, cu pumni în figură”. De altfel, faţa femeii arată groaznic – e tumefiată peste tot, iar oasele feţei par şi ele puternic afectate. Povesteşte mai departe că după incident, a fost alarmată paza hypermarket-ului, s-a adunat lume ca la urs – dar între timp cocalarul a urcat în maşină şi a spălat putina. Degeaba un client a pornit în urmărirea lui, cu fetiţa sa alături – dacă nu să-l blocheze, măcar să afle numărul tăbliţei de înmatriculare a maşinii acestuia. Însă – arată femeia – omul, extrem de abil şi bun cunoscător al topografiei locului a dispărut printre blocuri, de parcă l-a înghiţit pământul. Se „scapă” şi fiul ei, sarcastic, uitând pentru o fracţiune că şi-a propus să nu facă mărturisiri jurnalistului Gazetei de Cluj: „Am solicitat, reprezentanţilor firmei, înregistrările camerei de supraveghere ale magazinului, dar deocamdată nu am avut parte de succes în acest sens. Sper ca măcar poliţiştilor să li se pună la dispoziţie”. Între timp, cei doi sunt poftiţi în cabinetul de consultaţii, de unde femeia se întoarce cu un certificat medico-legal în care i se recomandă două săptămâni de îngrijiri medicale, iar fiului său doar câteva zile.

„La data de 28 februarie a.c., în jurul orei 21:30, Poliţia a fost sesizată cu privire la faptul că, în parcarea unui centru comercial, a avut loc o agresiune. În fapt, un bărbat a sesizat faptul că, atât el, cât şi mama acestuia, aflându-se în parcare, au fost agresaţi de către o persoană necunoscută, conducător al unui autovehicul. În fapt, cei doi au sesizat faptul că cel în cauză nu le-ar fi acordat prioritate pe trecerea destinată pietonilor şi ar fi acroşat cu maşina căruciorul de cumpărături, context în care ar fi coborât din maşină şi i-ar fi agresat. În cauză se continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe”, a declarat, pentru Gazeta, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Mamă şi fiul ei bătuţi, crunt, în parcarea de la Auchan, de un cocalar! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După ce instanţele clujene au anulat contractul încheiat între municipalitatea clujeană şi Garden Center, în ultima şedinţă de consiliu local s-a decis ca RADP Cluj Napoca, regie condusă de Ioan Pantelimon, să preia lucrările de întreţinere a spaţiilor verzi din municipiu. Licitaţia, în valoare de aproape 70 de milioane de lei, a fost anulată în urma unui proces deschis de cei de la Rosal care se situaseră pe locul secund în concursul ofertelor. În urmă cu doi ani, primăria clujeană a încheiat cu Garden Center un contract de aproximativ jumătate de milion de lei pentru achiziţia de copaci. 

În ultima şedinţă de consiliu local, municipalitatea clujeană a semnat un contract pentru întreţinerea spaţiilor verzi din Cluj Napoca cu RADP Cluj Napoca, instituţie condusă de Ioan Pantelimon. Iniţial, contractul respectiv a fost atribuit anul trecut firmei Garden Center care a făcut o ofertă de 52,5 milioane de lei, în situaţia în care Primăria Cluj Napoca estimase valoarea acestui contract la aproape 70 de milioane de lei.

Însă, firma care s-a clasat pe locul secund în cadrul licitaţiei respective, SC Rosal, a reuşit pentru moment să anuleze în instanţă atribuirea respectivă. Astfel că primăria condusă de Emil Boc s-a văzut nevoită să accepte oferta venită din partea RADP Cluj Napoca care a propus o serie de preţuri mai mari decât cele ofertate de Garden Center Grup. De altfel, în cadrul şedinţei de CL în care s-a decis acordarea serviciilor de întreţinere a spaţiilor verzi către regia clujeană, avocatul celor de la Garden Center a sesizat acest aspect.

„Am venit să informez membrii Consiliului Local că prin aprobarea contractului cu RADP se creează un prejudiciu bugetului Clujului. Preţurile regiei sunt mai mari decât ale noastre, în condiţiile în care noi avem aici un punct de lucru şi asigurăm deplasarea a 115 oameni, care îşi desfăşoară aici activitatea”, a spus avocatul Valerică Florea.

Contract de 52 de milioane de lei anulat în instanţă

Rezultatul licitaţiei a fost anulat în martie anul trecut, prin decizia Curţii de Apel Cluj, care admisese plângerea firmei Rosal, fostul administrator al spaţiilor verzi. Soluţia pe scurt: Respinge excepţia inadmisibilităţii capetelor 2,3 din cererea de chemare în judecată. Respinge excepţia decăderii din dreptul de a solicita constatarea nulităţii acordurilor cadru. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active pentru cererea de completare a acţiunii. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor 2 şi 3.Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei. Respinge excepţia nulităţii cererii de completare a acţiunii. Admite excepţia autorităţii de lucru judecat pentru cererea privind obligarea autorităţii contractante de a continua procedura de atribuire prin licitaţie publică. Admite în parte acţiunea. Constată nulitatea absolută a Acordurilor-cadru nr. 75716/24.02.2016 şi 75718/24.02.2016 încheiate între pârâţi. Respinge celelalte capete de cerere. Compensează cheltuielile de judecată. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 14.11.2016.

Contractul estimat la valoarea de 69 milioane lei, fusese atribuit de reprezentanţii Primăriei din Cluj, firmei Garden Center Group, pe ambele sectoare, ofertele câştigătoare totalizând 52,5 milioane lei.

Contestaţia firmei Rosal, actualul furnizor al serviciilor de întreţinere a spaţiilor verzi, respinsă de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, a fost admisă de instanţa de judecată.

Rosal a contestat rezultatul iniţial al licitaţiei, care o plasase pe Lotul 1, în partea de vest a oraşului, pe locul al treilea, iar pe Lotul 2, pe poziţia secundă, susţinând că oferta Garden Center nu respectase caietul de sarcini.

Au pierdut la CNSC

Înainte de a deschide acest proces, cei de la Rosal au contestat rezultatul licitaţiei la CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, unde contestaţia celor de la Rosal a fost respinsă.

Potrivit documentelor, cei de la Rosal au cerut ”anularea procedurii de atribuire pentru lotul I şi obligarea autorităţii contractante de a relua procedura de atribuire de la faza de depunere a ofertelor şi, în subsidiar, anularea rezultatului procedurii de atribuire pentru lotul 1; anularea în parte a raportului procedurii de atribuire, în ceea ce priveşte declararea ca admisibile a ofertelor clasate pe locurile 1 şi 2, declararea ca şi câştigătoare a ofertei GARDEN CENTER GRUP S.R.L., declararea ca necâştigătoare a ofertei subscrisei; anularea adresei nr. 476452/ 23.12.2015 prin care a fost comunicat subscrisei rezultatul procedurii 1 de atribuire şi a tuturor adreselor de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire către restul participanţilor la procedură, precum şi anularea tuturor actelor subsecvente; obligarea autorităţii contractante la refacerea raportului de atribuire cu reevaluarea ofertei GARDEN CENTER GRUP S.RL. şi a celei depuse de ofertantul clasat pe locul 2 şi la continuarea proceduri; cheltuieli de judecată”.

Cine stă în Garden

Garden Center Grup şi este deţinută, prin intermediul ECO HORTICULTURA, de Ion Olteanu şi Adrian Cobzaru. Cele două firme, Garden Center Group şi Eco Horticultura, au contracte cu majoritatea administraţiilor locale din România. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, cele două firme sunt titulare în peste 200 de contracte publice  cu administraţiile locale din România şi cu cele sectoriale din Bucureşti. În 2009, un contract încheiat între SC Eco Horticultura şi Administraţia Domeniului Public sector 1 (primărie condusă de Andrei Chiliman) a făcut obiectul unui control al Curţii de Conturi. Verificările au constatat că firma Eco Horticultura a mărit preţurile, iar primarul Andrei Chiliman a plătit mai mult decât făcea pentru amenajarea spaţiilor verzi. La data respectivă bugetul lui Chiliman a fost de aproape 23 de milioane de euro. În 2009, Curtea de Conturi recomanda ”extinderea verificărilor privind lucrările efectuate de Geca Impex şi Eco Horticultura pentru identificarea tuturor cazurilor de nerespectare a clauzelor contractuale prin decontarea unor preţuri mai mari faţă de cele din devizul ofertă sau de nerealizare a lucrărilor contractate şi achitate”, însă rapoartele Curţii de Conturi nu s-au finalizat cu nici un dosar.

Adrian Cobzaru, partenerul de afaceri al lui Olteanu, face parte din cercul de apropiaţi al lui Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, fiind prieten cu fiul edilului bucureştean, Mircea Oprescu.

Primăria face abonamente la licitaţii

În urmă cu doi ani, Primăria Cluj Napoca a atribuit contractul ”Material dendrologic pentru municipiul Cluj Napoca” firmei SC Garden Center Grup SRL, valoarea cu care această firmă a câştigat această licitaţie a fost de 626.640 de lei, în situaţia în care municipalitatea estimase valoarea contractului la 885.240 de lei.

În urmă cu şase ani primăria clujeană a încheiat un contract cu SC Rosal Grup SRL şi S.C. Rasimo Impex SRL pentru cumpărarea şi plantarea a 500 de  tei, 300 de mesteceni, 4.000 de fire de trandafir japonez, 2.000 bucăţi de  iasomie, 5.000 de… ploaie de aur (nu este visul noctorn al primarului, ci un arbust denumit  FORSYTHIA SUSPENSA care poate ajunge la o înălţime de 5 metri şi are flori galbene, n.red.) şi 300.000 de bucăţi de lemn câinesc. Toate acestea au fost, bineînţele, pe bani.

De asemenea, în anul 2007, primăria clujeană a mai făcut o serie de achiziţii pentru plantarea de arbori în centrul oraşului; însă de atunci şi până acum copacii s-au uscat.

Pe lângă achiziţiile de arbori şi arbuşti, administraţia locală a dat bani şi pe celebrele panseluţe. În 2015, primăria a cheltuit 130.000 de lei pentru florile ornamentale care au fost plantate în special în sensurile giratorii, scuaruri, în ghivecele aşezate în zona pietonală de pe Bulevardul Eroilor sau pe alte străzi din zona centrală.

Probleme cu mascaţi la Mircurea Ciuc

Potrivit procurorilor DNA, viceprimarul din Miercurea Ciuc, Domokos  Szoke a aprobat plata către firma Garden Center Group pentru lucrări pe o suprafaţă de 100 de ori mai mare decât cea reală.

„După executarea lucrărilor, Szoke Domokos a semnat şi avizat documentaţii justificative prin care au fost acceptate plăţile pentru lucrări aferente unei suprafeţe de teren de 100 de ori mai mare decât cea reală. Respectivele centralizatoare conţineau şi articolul de deviz (…) pentru o suprafaţă de 184.500 metri pătraţi, în loc de 1.845 metri pătraţi, rezultând plăţi nejustificate de minim 188.011 lei, pentru terenul lipsă de 182.655 metri pătraţi”, se precizează în referat.

Sebastian Albescu

Post-ul RADP Cluj Napoca preia un contract de aproximativ 70 de milioane de lei anulat de instanţă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Afaceriştii clujeni Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica sunt nemulţumiţi de noul Plan Urbanistic General (PUG) care le interzice construirea unor case de vacanţă pe terenul ce îl deţin în Făget. În consecinţă, afaceriştii au dat în judecată municipalitatea şi cer modificarea încadrării terenului pentru a putea investi în construcţii.

De la case de vacanţă, la teren de păşunat

Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica, împreună cu soţiile sunt proprietari ai unui teren încadrat în subzonă de păşuni/fâneţe, în interiorul zonelor împădurite. Conform noului PUG este interzis orice altă schimbare a destinaţiei acestei categorii de spaţii, această reglementare are caracter definitiv şi nu poate fi schimbat prin PUZ. Însă, şefii Fimaro Invest au solicitat primăriei să modifice noul Plan Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca pentru a schimba încadrarea terenului pe care o deţin pentru a permite construirea unor case de vacanţă, aşa cum permitea vechiul PUG.

”Subsemnaţii am achiziţionat acest teren, în suprafaţă de 14.000 mp, tocmai în considerarea faptului că este un teren construibil, situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, astfel încât se preta atât pentru construirea unor case de vacanţă personale, cât şi pentru o investiţie în acest sens.

A schimba reglementarea aferentă acestei zone într-un mod atât de radical, încalcă condiţia de previzibilitate a normelor de urbanism. Dat fiind faptul că, în speţă, situaţia terenului şi a împrejurimilor nu s-a modificat în niciun  fel, interdicţia de a construi pe terenul, proprietatea noastră privată, apare ca fiind o încălcare nelegală a prerogativelor dreptului nostru de proprietate privată, dat fiind faptul că această încălcare nu este justificată de un interes public superior. Astfel, o schimbarea a încadrării UTR (n.r. – Unitate teritorială de referinţă) este permisivă, însă aceasta trebuie realizată în aşa fel încât o anumită zonă să fie încadrată într-o UTR asemănătoare cu cea veche”, se arată în plângerea prealabilă formulată de afaceriştii clujeni.

Legislaţia noului PUG le pune beţe-n roate afaceriştilor

În prezent, terenul la care se face referire este încadrat în UTR S_VPf/ps, adică într-o subzonă de păşuni/fânaţe în interiorul zonelor împădurite, iar Şugar, Pinte şi Taica vor încadrarea terenului într-una dintre Unităţile de Teritoriale de Referinţă ULid, ULid/PUZ sau Lid, adică o zonă care să permită construirea de locuinţe.

În acest sens, afaceriştii clujeni spun că încadrarea terenului lor în UTR ULid, caracteristică terenurilor cu destinaţie agricolă – păşuni, fâneţe, arabil – sau libere ar permite construirea de locuinţe individuale, aceştia considerând că terenul pe care îl deţin se încadrează perfect în caracterul zonei aferente acestui UTR (ULid), deoarece aceasta este asemănătoare cu UTR în care acest teren a fost încadrat iniţial şi mai mult , aceştia susţin că şi caracteristicile terenului lor sunt în perfectă concordanţă cu caracteristicile zonei ULid.

”Nu în ultimul rând, vă atragem atenţia asupra faptului că aşi reglementat un tip de zonă verde neprevăzut de dispoziţiile legale în vigoare. Astfel, conform art. 3 din Legea nr. 24/2007: Spaţiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităţilor:

• a)spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;
• b)spaţii verzi publice de folosinţă specializată:

1.grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;

2.cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire;

3.baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă;

• c)spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze sportive;
• d)spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;
• e)culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;
• f)păduri de agrement.
• g) pepiniere şi sere.

Pentru fiecare din tipurile de spaţii verzi reglementate anterior, proprietarul poate găsi o metodă de exploatare a acestora sau de a utiliza terenul ”spaţiu verde”. În cazul de faţă însă, încadrarea dispusă de dumneavoastră nu permite exploatarea terenului nostru în niciun mod, fiind o categorie de spaţiu verde nereglementată prin legislaţia în domeniu şi care duce la o blocare a prerogativelor dreptului nostru de proprietate”, susţin aceştia.

”Ne-aţi încălcat în mod nejustificat dreptul la proprietate”

”Ingerinţa statului în exercitarea dreptului de proprietate privată este permisă doar în condiţii excepţionale, în cazul unei necesităţi de ordin public şi doar în condiţii de proporţionalitate între interesul public şi interesul privat, fiind necesară în toate cazurile despăgubirea proprietarilor în raport de încălcarea dreptului lor la proprietate privată. În speţă, un astfel de interes public nu există, motiv pentru care încadrând terenul nostru în UTR S_VPf/ps, ne-ţi încălcat în mod nejustificat dreptul la proprietate.

Astfel, pentru toate aceste motive, Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica, solicită primăriei modificarea PUG-ului şi încadrarea terenului indicat anterior într-un UTR care să permită construirea de locuinţe.

”În cazul în care solicitarea noastră nu va fi soluţionată în mod favorabil, ne vom adresa instanţelor judecătoreşti pentru realizarea drepturilor noastre”, se mai arată în plângerea prealabilă înregistrată din 2015.

Afaceriştii – nemulţumiţi. Primăria – de neînduplecat

Consiliul local a respins în 28 februarie 2017 plângerea prealabilă formulată de Şugar, Pinte şi Taica şi au hotărât să menţină încadrarea terenului UTR S_Vpf/ps, aşa cum prevede noul PUG.

Proiectantul a comunicat că terenul în cauză ”e situat chiar în mijlocul pădurii şi, în consecinţă, beneficiază de un regim de protecţie puternic, motivat de considerente de mediu şi de dezvoltarea durabilă”.

De altfel, Direcţia Generală de Urbanism motivează că ”terenul este o poiană parţial împădurită. Are înscrisă în CF categoria de folosinţă neurbană: ”fâneaţă”. În zonă nu există reţele edilitare, iar accesul la drumul public nu este reglementat, situaţie în care parcela nu este construibilă. Terenul mai este încadrat în zonă naturală protejată de interes conservativ – propusă. Dacă în vechiul PUG a existat încadrarea funcţională ”case de vacanţă”, în PUG 2014, această funcţiune nu mai există. Încadrarea într-o unitate de referinţă cu funcţiune rezidenţială nu este posibilă datorită amplasării terenului într-o zonă izolată de corpul oraşului, la distanţă mare de reţelele edilitare publice şi în zonă naturală protejată”.

Taica

Claudiu Liviu Şugar, împreună cu Bombonica Nicoleta Dana Şugar au înregistrat la Tribunalul Cluj o cerere de chemare în judecată, având ca obiect revocare în parte a HCL 493/2014 referitor la modificarea încadrării terenului.

Proiectele Şugar – Pinte – Taica

Până anul trecut, Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica, conduceau împreună societatea Fimaro Invest, firmă ce are ca obiect de activitate dezvoltarea (promovarea) imobiliară. În prezent, din cei trei la conducere a mai rămas doar Radu Taica care administrează societatea împreună cu Cristina Otilia Lung, expert contabil şi Răzvan Adrian Briciu, avocat din cadrul Baroul Cluj.

O parte dintre acţionarii SC Fimaro Invest s-au implicat şi într-un proiect imobiliar pentru care, însă, nu au găsit resurse financiare pentru a-l finaliza. Este vorba de amplasamentul fabricii Fimaro, care este considerat de experţii imobiliari ca fiind viitorul centru civic al Clujului. În locul fabricii dărăpănate s-a aprobat construirea unui ansamblu rezidenţial cu dotări, centru de afaceri, hotel şi parking subteran. Beneficiarul acestei investiţii era SC Decorint SA, o firmă de care se leagă numele lui Radu Taica, Mircea Pinte şi Liviu Şugar,  ultimul fiind fiul protopopului Sugar din Bistriţa. Dacă Pinte şi Taica au fost în umbra unui fond de investiţii care a administrat FNI şi a avut legături cu Dacia Felix, Sugar şi Taica au întreţinut legături cu oamenii de afaceri cu opţiuni “liberale” în cadrul proiectului imobiliar Arcada, care s-a realizat în zona Borhanci. Pintea şi Taica s-au lansat în afaceri când printr-o firmă au administrat o parte din FRI, adică banii rulaţi de la “devalizata” Dacia Felix. Firma respectivă se numea CIRO, iar cu această societate a avut legături şi milionarul Sorin Dan, un apropiat la primarului Emil Boc. Între timp, CIRO s-a transformat şi în momentul de faţă funcţionează sub denumirea de SAI Target Asset Management, o societate de brokeraj care funcţionează pe piaţa acţiunilor şi a tranzacţiilor imobiliare. SAI este condusă de Pinte şi Taica şi figurează printre acţionarii de la Fimaro, iar acţiunile fostei fabrici au fost preluate gradual de către cei doi, care au ajuns să o controleze.

În momentul de faţă, Taică şi Pinte fac parte din Clubul Rotary Cetăţuie de unde mai fac parte procurorul DIICOT Mircea Hrudei, afaceristul liberal, Dan Nistor, Viorel Bunea, fostul miliţian, sau Jaradat Mohamed Hadi, patronul Universităţii Bogdan-Voda, fost puşcăriaş.

Claudiu Liviu Şugar  conduce societăţile Finas Project SRL, PV Energy SRL, Finas SRL, Finas Invest SRL, Pve Project SRL, Renewpower Energy SA, Gradina Energy Project SRL, Gheorghe Mircea Pinte administrează Sai Target Asset Management SA, Alianta SA, Alvis Imobiliare SRL, Alvis Capital SRL, Alvis Real Estate SRL, iar Horaţiu-Radu Taica patronează societăţile Sai Target Asset Management SA (împreună cu Pinte), Fimaro Development SA, Citius Capital SRL, Vector Capital SRL, Altius Capital SRL.

Post-ul Primăria a dat interdicție pe terenul unor afaceriști clujeni apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Dosarul în care inculpaţii Vasile Crişan, Radu Dohotaru şi Rareş Pop sunt acuzaţi de către DNA Cluj de comiterea mai multor fapte de corupţie ajunge la final. Preşedinta Secţiei Penale a Tribunalului Cluj care este şi judecătorul de fond al speţei, Nora Boiciuc a audiat la termenul de la începutul acestei luni pe ultimul martor propus de fostul şef al ISCTR IT 4, Rareş Pop. Astfel, ex-viceprimarul oraşului Vişeul de Sus, Filip Adrian a depus mărturie la dosar, aflându-se sub jurământ.

Pe scurt, inspectorii ISCTR din Bistriţa au amendat pe 17.03.2014 o firmă care a aparţinut viceprimarului din oraşul Vişeul de Sus, Filip Adrian. Este vorba despre VAD Trans Lux, societate care momentan este deţinută de soţia acestuia, Irina Violeta Filip, şi despre care DNA spunea că s-a aflat sub protecţia şefului ISCTR Cluj, Pop Rareş Vasile. După amendă, şeful ISCTR pe şapte regiuni, Rareş Pop, a garantat telefonic că „problema se va rezolva” şi i-a chemat pe toţi şefii de la ISCTR Bistriţa la Cluj pentru a-i mustra. Pe cât sună de grav, cele prezentate mai sus par a fi pure interpretări ale procurorilor DNA Cluj.

Filip:„Doar maşinile mele erau oprite. Pe ăia cu număr de Alba, nu!”

La termenul din întâi martie a acestui ani, Filip s-a prezentat pentru a lămuri chestiuni interpretate de DNA Cluj din declaraţia sa dată în faza de urmărire penală. Astfel că, pe lângă faptul că şi-a menţinut toate cele enunţate atunci, fostul viceprimar a evidenţiat faptul că anumiţi inspectori ISCTR ”aveau boală” pe şoferii şi maşinile ce aparţineau firmelor de transport a soţiei acestuia.

„Am fost viceprimar în Vişeul de Sus, în perioada 2013-2016. Într-adevăr, soţia mea era administrator la firmele de transport Vad Trans Lux şi VTL Filip 98 SRL. Cele două societăţi comerciale efectuau transporturi generale de mărfuri.

Deseori, maşinile erau oprite şi reţinute abuziv  de către inspectorii ISCTR. Astfel că, l-am sunat pe Rareş Pop, la acel moment şef al ISCTR IT 4 pentru a-i reclama abuzurile pe care inspectorii le făceau asupra şoferilor firmei soţiei mele. I-am adus la cunoştinţă faptul că îi ţineau abuziv câte 3-4 ore pentru a-i verifica şi de cele mai multe ori nu le găseau nimic în neregulă. De asemenea aceste acţiuni ale inspectorilor de trafic afectau foarte mult activitatea firmei, dar fiind faptul că şoferii nu mai ajungeau la timp la destinaţie pentru a descărca marfa.

Spre exemplu, îmi amintesc că inspectorii ISCTR le cereau şoferilor diagramele pe ultimele 28 de zile, neţinând cont că unii aveau zile de concediu în acea perioadă, drept urmare nu aveau cum să prezinte diagrame pe respectivele zile. Şoferii mi se plângeau că doar pe ei îi opresc cei de la ISCTR, pe transportatorii cu numere de înmatriculare pe Alba-Iulia îi lăsau să plece.” declară Filip Adrian.

Abuzuri în formă continuată

Tot pentru a justifica indignarea pe care o manifesta sunând-ul pe Rareş Pop, martorul Filip susţine că maşinile ce aparţineau firmei soţiei erau cântărite de către agenţii ISCTR în locuri neadecvate.

„Au fost situaţii când au oprit şoferii pentru control al cantităţii de marfă. Astfel că le cântăreau încărcătura în locuri neautorizate cum ar fi: pe porţiuni de drum înclinat sau cu denivelări, fapt din care rezultau diferenţe de greutate. Ce să vă mai spun doamna judecător, comiteau abuzuri.

Noi de la firmă le dădeam o notă de cântar. Şoferii aveau notă de cântar cu marfa cântărită la sediul nostru. La destinaţie, beneficiarul transportului, cântărea şi el marfa şi valoarea coincidea. Ce interes aveam eu să pun mai multă marfă? Aş fi ieşit în pierdere” mai arată martorul.

Demersuri la Rareş Pop şi la Ministerul Transporturilor

Fostul viceprimar susţine că pe lângă conversaţiile telefonice purtate cu Pop pentru a reclama acţiunile abuzive ale inspectorilor de trafic a făcut şi o petiţie în acest sens la Ministerul Transporturilor.

„În 2014, în zona Cluj- Bistriţa-Năsăud un şofer a fost oprit şi ţinut timp de patru ore. Fapt ce m-a revoltat, întru-cât nu mai putea să descarce marfa la destinaţie pentru că ajungea prea târziu. I-am spus atunci lui Pop Rareş telefonându-i că dacă e să fie sancţionat şoferul să îl sancţioneze odată dar să îl lase să plece să ducă marfa la destinaţie. Revin şi arăt că maşinile de la firma soţiei mele erau vânate de inspectorii ISCTR, iar altele nu erau oprite. Acest lucru m-a determinat să fac petiţie la Ministerul Transporturilor pentru a se lua măsuri împotriva acestor abuzuri.

Pentru motivele menţionate mai sus îl sunasem pe Pop Rareş. I-am spus că maşinile erau vânate de către inspectorii ISCTR. Îl sunam să verific dacă sancţiunile ce erau aplicate se făceau în mod legal. Mi se pare normal cum am procedat. Nu puteam să am încredere în ce spune un şofer, dacă nu eram acolo. Poate mă minţea şoferul şi inspectorii aveau dreptate, sau poate era invers. Aaa.. şi desigur, multe Procese Verbale erau de nedescifrat. De asta îl sunam să verifice pentru ce era firma sancţionată. Nu puteai vedea de pe hârtie ce aspecte au fost încălcate.

La chestiunea cu încrederea, menţionez că a exista o situaţie în care un şofer mi-a spus că a ajuns la destinaţie la ora stabilită şi de fapt acest lucru nu era adevărat. În realitate, din diverse motive, omul s-a abătut de la traseu şi nu s-a mai încadrat în timpii necesari ce se consemnau pe diagrame. Aceasta a fost o situaţie în care sancţiunea s-a făcut pe bună dreptate. Însă în multe altele, lucrurile nu erau aşa ” mai arată acesta.

De asemenea, martorul i-a explicat judecătoarei Nora Boiciuc faptul că deseori firmele soţiei sale au contestat procesele verbale întocmite de inspectorii ISCTR reuşind să le anuleze în instanţă pe motiv că nu erau sustenabile.

Rareş Pop, nu este inspector ISCTR

La final de şedinţă, avocaţii fostului şef al ISCTR IT 4 Cluj au cerut judecătoarei să se facă o adresă către ISCTR BUCUREȘTI prin care aceștia să se exprime în clar dacă Rareş Pop avea calitatea de funcţionar public în cadrul instituției și dacă acea calitatea de inspector ISCTR, deoarece OG 26/2011 art. 5 al.4 spune că această calitate se obține exclusiv prin concurs conform legii. Acest lucru survine în legătură cu acuzațiile făcute de procurorii DNA care se referă la încălcăr ale atribuțiilor de inspector ISCTR.

Spre exemplu, una dintre aşa-zisele infracţiuni comise de acesta erau încadrate pe o lege inexistentă. Mai exact, vorbim de OG nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier. Ordonanța nr. 26/2011 ARTICOLUL 24, în vreme ce acea Ordonanţă a Guvernului are doar  14 articole.

Sub acest aspect, avocaţii i-au cerut prin intermediul instanţei, procurorului de fond să lămurească ce legi a încălcat Pop, pentru ca aceştia să formuleze concluziile finale.

Luând cuvântul, Pop spune în instanţă că: „La următorul termen vreau să declar lucruri ce nu le-am menţionat până acum. În altă ordine de idei, toate actele normative ale Parchetului se referă la statutul meu de inspector ISCTR în care eu nu mă regăsesc, fiind doar un coordonator al inspectorilor ajuns pe funcţie prin numire a ministrului. Nu am fost inspector ISCTR conform legii (OG 26/2011 art 5 alin 4), nu am dat concurs pentru un asemenea post şi nu am avut legitimaţie ori ştampilă care să îmi confere o asemenea autoritate”.

Post-ul Ultimul martor din dosarului ISCTR CLUJ: „Inspectorii de trafic comiteau abuzuri grave” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cu toţii ştim protestele dinaintea alegerilor prezidenţiale prin care Klaus Iohannis a devenit şeful Statului Român. Lumea a ieşit în stradă împotriva premierului de atunci, Victor Ponta. De la evenimentul respectiv, România a mai găzduit pe străzi şi în pieţe recentele manifestări împotriva Guvernului Grindeanu, provocate de faimoasa OUG 13. Însă dacă mergem puţin în spate, reamintim altă manifestaţie ce se petrecea la Cluj, în primăvara anului 2013: OCCUPY UBB.

Tratarea acestui subiect după patru ani de la eveniment survine după ce pe Hotelul Continental, din Cluj-Napoca- situat în apropierea sediului UBB, a apărut un mesaj ce dă de gândit.

Ocupăm o instituţie

În noaptea de 15 spre 16 februarie, la finalul protestelor – reduse la 150-200 de participanţi şi poate cel puţin tot atâţia reprezentanţi ai organelor statului – din faţă statuii lui Matia Corvin, clădirea fostului Hotel Continental, a fost inscripţionată sintagmă: „Primul pas spre revoluţie. #Ocupam o instituţie„.

Mesajul a fost înscris cu litere trasate după şabloane, completate cu litere scrise – cu spray – de mână. Textul a fost aşezat la înălţime deasupra copertinei de placaje care protejează trecătorii în cursul lucrărilor de renovare ale clădirii. Datorită tehnicii folosite pentru aşezarea mesajului şi a naturii copertinei, inscripţionarea mesajului cerea un suport -tip rampă – din partea unei auto-utilitare.

Singură instituţie clujeană „preluata” în timpul unei mişcări de tip Occupy a fost Universitatea Babeş-Bolyai în februarie 2013.  Liderul acţiunii a fost Mihai Goţiu, actualmente senator USR vicepreşedintele Senatului României.

Atacul cibernetic de la UBB CLUJ

„Coincidenţă sau nu”, caracterul simultan al atacului informatic asupra UBB şi al aşezării mesajului Occupy pe Continental arată că riscurile de deturnare ale mişcărilor de protest sunt reale.

Mai exact, tot în ace noapte site-urile mai multor facultăţi din cadrul UBB Cluj au fost blocate. Acest lucru îl admit şi cei de la departamentul de Comunicare al instituţiei.

”A fost într-adevăr un atac cibernetic. Nu a putut fi oprit de IT-ştii noştri, a fost raportat la Ministerul Educaţiei, iar IT-ştii de acolo au reuşit la sfârşitul săptămânii trecute să blocheze atacul. Nu au fost pagube mari, doar pagina principala www.ubbcluj.ro nu a mai fost accesibilă, însă mail-urile au funcţionat. IT-ştii nu au reuşit să identifice de unde a provenit atacul”, a declarat Laura Irimieş, purtătorul de cuvânt al UBB Cluj.

 În urmă cu patru ani se lupta pentru drepturi

Un grup de circa 30 de studenţi au ocupat, în primăvara anului 2013, sala ”Nicolae Iorga” din sediul central al UBB Cluj. Studenţii  întraseră în sală refuză să plece cu toate că mai mulţi agenţi de poliţie s-au prezentat la faţa locului pentru a verifica ipoteza cum că aceste manifestări ar fi putut deveni violente.

”Universitatea se transformă tot mai mult într-o instituţie supra-securizată. Spaţiul care ar trebui să încurajeze circulaţia liberă a ideilor şi să fie un forum de dezbatere a devenit cu fiecare an tot mai închis, încremenit în practici care nu mai reflectă adevăratele probleme şi nevoi studenţeşti. În loc să reprezinte o pregătire pentru viaţă, Universitatea ne face dependenţi de un sistem socio-economic disfuncţional: învăţământul universitar este o marfă frumos împachetată şi servită unor studenţi-clienţi a căror unică valoare după absolvire este aceea de potenţiali angajaţi. Cel mai grav este, însă, că studenţii nu sunt încurajaţi, printr-un sistem participativ, să îşi facă auzite vocile.

Astfel, considerăm necesară revendicarea unui spaţiu autonom în interiorul Universităţii, în care vocile noastre se pot articula într-o dezbatere liberă, deschisă tuturor studenţilor. Toţi suntem responsabili pentru crearea unui viitor comun, în care aspiraţiile fiecăruia compun un proiect universitar care să formeze cetăţeni implicaţi şi critici, nu doar posesori de diplome.

Deoarece privim universitatea ca un bun comun şi nu ca o instituţie izolată de problemele societăţii, implicarea tuturor este atât necesară, cât şi binevenită – a studenţilor şi profesorilor din toate universităţile, personalului auxiliar universitar, liceenilor, absolvenţilor şi a oricărei persoane interesate. Fiind o dezbatere de la care nimeni nu este exclus, orice formă de discriminare este împotriva motivelor care au făcut-o necesară”, au precizat protestatarii în 2013.

Aceştia susţineau că Universitatea este ”a tuturor! Aceasta este o ocupare studenţească care nu se va încheia până când nu vom decide împreună asupra problemelor reale şi soluţiilor posibile. Din acest moment, părerea ta contează, atâta timp cât eşti aici!”.

Rectorul Ioan Aurel Pop le-a comunicat atunci că pot rămâne în sală pe perioada dorită, încurajându-i să folosească un dialog civilizat pentru a-şi face auzite cerinţele.

Conflictul s-a aplanat, dat fiind faptul că UBB Cluj a reuşit să le satisfacă, în mare parte, doleanţele.

Substratul şi candidatul

Mulţi dintre studenţii de atunci, ce protestau în sala UBB Cluj au devenit astăzi formatori de opinie prin intermediul diferitor cariere alese sau ”predate la cheie”. Însă, lăsând la o parte acest aspect, au existat numeroase zvonuri ce susţineau că anumiţi studenţi erau influenţaţi de susţinătorii unui candidat la funcţia de Rector al UBB, ce pierduse alegerile pentru şefia instituţiei. Potrivit surselor, era vorba de ”tabăra lui Daniel David”. Cel din urmă a şi vorbit în cadrul unui atelier, ce s-a derulat în perioada protestelor, despre sistemul Bologna inspirându-i pe elevi să ducă demersurile mai departe.

Goţiu senatorul de acum, instigatorul de atunci

Jurnalistul Costin Andrieş, consemna în acea perioadă cum a văzut el evenimentul Occupy UBB Cluj. Unul dintre aspectele sesizate de acesta pe site-ul ”În Linie Dreaptă” era că actualul senator din partea USR, Mihai Goţiu se număra printre cei care ar fi instigat studenţii la violenţă. Reamintim că termenul de Occupy a fost folosit de Goţiu şi în activităţile sale împreună cu ”partenerul în crime” actual deputat USR- Adrian Dohotaru, în manifestările de la Roşia Montană.

„Impresia mea despre eveniment, atât cât am apucat să văd din el: o tatonare a terenului, mobilizarea studenţilor, crearea unui precedent. A fost un succes prin însuşi faptul că a avut peste 100 de studenţi prezenţi, studenţi care au fost expuşi, chiar absorbiţi, de ideile lui Cornel Vîlcu şi ale celorlalţi „Mânioşi” (doi dintre ei, Mihnea Blidariu şi Mihai Goţiu, fani entuziaşti ai „Primăverii arabe”, adică ai revoltei violenţe – Gotiu, Mihnea, Cornel ) . Ideile „neconvenţionale” diseminate în amfiteatrul de la UBB fac parte din repertoriul clasic şi cât se poate de convenţional al stângii — mai mulţi bani de la stat, mai multă implicare a statului în educaţie! În mare, evenimentul mi-a lăsat impresia unei întâlniri a sectanţilor din Jonestown, soartă pe care nu le-o doresc” prezenta Andrieş.

Şi totuşi…

La patru ani de la eveniment, apare sintagma pe Hotelul Continental: „Primul pas spre revoluţie. #Ocupam o instituţie”. Studenţii de atunci…sunt oamenii ce azi învârt bani cu sacii. Că de, Mihnea Blidariu era ajutat de Bogdan Buta( acţionarul UNTOLD), în 2011 să deruleze protestul „Ocupaţi Conti (fostul Hotel Continental) pre-ocupaţi Clujul”. Aceştia au ocupat simbolic în 7 noiembrie 2011 clădirea „Conti” din Piaţa Unirii, în semn de protest faţă de exploatarea auriferă de la Roşia Montană. Unele prietenii au rezistat, altele ba. De acolo vine şi faptul că la prima ediţie UNTOLD, cea din 2015, nimeni altul decât Adrian Dohotaru instiga lumea să protesteze împotriva organizării festivalului pe suprafaţa Parcului Central.

Occupy, SIE, Masoneria şi Adrian Dohotaru

Legăturile deputatului USR Adrian Dohotaru cu SIE şi masoneria sunt unele foarte strânse, dat fiind faptul că unchiul acestuia a fost agent diplomat şi consilier al fostului preşedinte Ion Iliescu. De altfel Masoneria l-a cinstit pe unchiul deputatului, Adrian Dohotaru a fost cinstit printr-o Lojă ce îi poartă numele. Şi cum misterele nu se încheie aici, multe aspecte cu privire la moartea diplomatului nu au fost făcute publice.

Activitatea unchiului se reflectă şi în interesele actualului deputat USR, care are un CV impresionat.

La categoria ”Competenţe şi abilităţi sociale”, useristul menţionează că a participant la cursul de Jurnalism Electoral predat de fostul consilier prezidenţial şi director SIE Claudiu Săftoiu în martie 2006.

De aici, spune el, a dobândit o capacitate ridicată de relaţionare.

Post-ul Patru ani de la Occupy UBB Cluj. Substratul din trecut şi realitatea din prezent apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Firma clujeană Nova Power Gas a încheiat un contract de vânzare a energiei electrice cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Brăila în valoare de aproape 300.000 de lei. În ultimele luni, societatea clujeană, care aparţine fraţilor Simion şi Teofil Mureşan, patronii Electrogrup a mai încheiat două contracte importante de furnizare a energiei electrice: cu Compania de Apă Aquatim din Timişoara şi Compania Naţională a Uraniului. Anterior, acţiunile Nova Power&Gas a fost deţinute de Alin Ardelean, fiul fostului şef DGIPI, Virgil Ardelean, zis „Vulpea”, şi de Rareş Criste, unul dintre ”băieţii deştepţi” din domeniul energiei. Firma este administrată de Bica Ioan Mircea, care este şi şef în cadrul Transelectrica.

La mijlocul acestei luni, INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE POLIŢIE BRĂILA a încheiat un contract de furnizare a energiei electrice, cu o valabilitate de un an de zile cu firma clujeană Nova Power Gas patronată de fraţii Simion şi Teofil Mureşan, care deţin şi afacerea Electrogrup. Contractul a fost încheiat la valoarea de  277.784 de lei, fără TVA, în situaţia în care valoarea estimată fusese mai mică, de 276.608 de lei.

În luna decembrie a anului trecut, Compania Naţională a Uraniului SA a atribuit licitaţia ” Energie electrică pentru Sucursala Suceava a CNU SA, Sucursala Suceava, pentru anul 2017” firmei NOVA POWER & GAS S.R.L. din cluj Napoca. Estimarea iniţială a contractului a fost de 1.001.000 de lei, fără TVA, însă clujenii au câştigat licitaţia cu suma de 696.263,85 de lei, fără TVA.

Însă, un contract cu adevărat important a fost câştigat în urmă cu aproximativ o lună de zile, când compania de stat Aquatim din Timişoara a publicat rezultatul unei licitaţii de achiziţie de energie electrică al cărei câştigător a fost desemnată firma clujeană Nova Power Gas. Dacă cei de la Aquatim estimaseră contractul la suma de 24.000.000 de lei, fără TVA, clujenii au licitat cu cel mai scăzut preţ posibil, de 8.163.120 de lei, fără TVA, şi au câştigat contractul, procedura de atribuire fiind ”negociere fără anunţ de participare”.

Clujenii din energie

Firma este deţinută de compania Electrogrup SA, controlată de fraţii MURESAN SIMION ADRIAN  şi MURESAN TEOFIL OVIDIU, şi administrată de Bica Ioan Mircea. Administratorul este şi şef la DET CN Transelectrica SA, însă potrivit  declaraţii de avere şi de interese din 2015 calitatea de administrator al Nova Power&Gas nu apare. Teofil Mureşan a fost dispecer şef la Dispeceratul Energetic Naţional.

Până în 2010, firma Nova Power&Gas a fost controlată de Alin Ardelean şi de Rareş Criste şi a schimbat două denumiri. Până în 2007 firma a fost cunoscută sub numele de AMGAZ FURNIZARE SRL şi, ulterior, până în 2010 a funcţionat sub denumirea de TEN GAZ SRL.

În 2005, Rares Criste a intrat în afaceri prin intermediul Premier Construct şi, în paralel, la Ten Transilvania Energy, Inc.. Dacă la Premier Construct, Criste a stat doar un an, la Ten Transilvania Energy a făcut afaceri timp de 5 ani. La această societate, Criste a dezvoltat un adevărat “lanţ al puterii”. A deţinut controlul acestei firme alături de Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul sef al Doi şi-un sfert, şi alături de Sorin Piciu, un alt personaj bine înfipt în afacerile cu energie. De asemenea, Criste este unul dintre partenerii constanţi ai unei firme olandeze, Energon Holding Delft B.V, axată pe afacerile cu energie. Ten Transilvania Energy avea contracte cu centralele de la Turceni şi Rovinari, de unde cumpără energie pentru a o vinde mai departe.

Prietenii cu un primar penal

Actualii patroni de la Nova Power & Gas SRL, fraţii Simion şi Teofil Mureşan au cumpărat NetCity, o reţea subterană de fibră optică prin care se realizează transferul de date din Bucureşti. Tranzacţia, avizată de Consiliul Concurenţei, va fi făcută prin intermediul SC Direct One SA, o companie deţinută de  MURESAN TEOFIL OVIDIU, MURESAN SIMION ADRIAN, PANTAZESCU MARIAN şi DOBRESCU MIHAI. Marian Pantazescu este membru în consiliul de administraţie al companiei Poşta Română şi fost director tehnic adjunct al Vodafone România în perioada 2004-2008.

Atunci când Dosarul Apostu făcea ”valuri” prin Cluj, Simion Mureşan a fost chemat la DNA să dea cu subsemnatul, însă procurorii nu au luat nici o acţiune împotriva lui. Cu toate acestea, la data respectivă, pe site-ul Electrogrup au fost făcute o serie de clarificări. ” În ce priveşte prezenţa la sediul DNA a domnului Simion Mureşan, din data de 9 noiembrie (2011, n.red.), menţionam că declaraţiile solicitate domnului Mureşan de către DNA au vizat furnizarea unor clarificări în ceea ce priveşte relaţia de prietenie între familia sa şi familia domnului Sorin Apostu. În cursul serii de ieri (n.red. miercuri, 9 noiembrie), după audiere, domnul Simion Mureşan a părăsit sediul DNA. Nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. Nicio altă persoană din cadrul Electrogrup SA nu a fost invitată la sediul DNA. În ceea ce priveşte contractul ‘Servicii de transmişii de date la dispeceratul de monitorizare de la sediul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca’, acesta are că obiect închirierea reţelei de transmişii care cuprinde camerele de supraveghere urbană, reprezentând o investiţie proprie a Electrogrup SA. Atribuirea contractului de achiziţii publice s-a realizat în urmă unei licitaţii publice deschise”.

Electrogrup a secat albii

În 2014, site-ul energyreport.ro scria cum ”câţiva dintre primii 10 cei mai bogaţi oameni de afaceri din Cluj sunt asociaţi într-o firmă prin care se pregătesc să facă o nouă amenajare hidroenergetică, de data aceasta pe  Crişul Negru, în Bihor, unde au deja o microhidrocentrală. Acelaşi grup de afacerişti, numiţi uneori în presă “băieţii deştepţi” din Cluj, deţin şi alte microhidrocentrale în Bihor şi în Sibiu.

Oamenii de afaceri sunt Claudiu Sugar, Simion şi Teofil Mureşan, Sorin Ghiţe şi Alexandru Meciu. Aceştia au mai fost asociaţi şi în alte afaceri, printre care şi una tot pe energie, respectiv în firma SC Alesis, prin care au construit o microhidrocentrală într-o zonă protejată ecologic, mai precis Bistra-Pădurea Neagră-Budoi, tot din Bihor. Acolo au reuşit să capteze apa cu atâta putere încât… au secat albia naturală a râului. Astfel s-au ales cu amenzi, după un control al Gărzii de Mediu.

Sorin Ghiţe si Eugen Meciu au facut parte din grupul oamenilor de afaceri care au gestionat afacerea radarelor fixe Codec. Mai precis, aceştia au încheiat un protocol de colaborare cu autorităţile din Cluj pentru instalarea de radare fixe în mai multe localităţi din judeţ. În plus, Sorin Ghiţe este şi unul dintre fondatorii Băncii Transilvania astfel că acum are… domiciliul în Monte Carlo.

Simion şi Teofil Mureşan sunt mai cunoscuţi însă pentru afacerile pe care le au în construcţii infrastructură şi telecomunicaţii iar Electrogrup, principala lor afacere, este cu rulajul cam la acelaşi nivel de la începutul crizei pe sectoare unde afacerile au cam căzut.

Claudiu Sugar este un prosper om de afaceri din Cluj, având printre altele şi dezvoltări imobiliare. Despre acesta, presa a scris că a fost unul dintre sponsorii campaniei electorale a lui Emil Boc din anul 2008.

Revenind, firma în discuţie, la care sunt asociaţi cei cinci, se numeşte GV Energy. Pentru amenajarea hidroenergetică a Crişului Negru din zona localităţilor Cristioru de Jos şi Poiana, asociaţii au hotărât să contracteze un credit de până în 8,2 milioane de lei pentru o perioadă de 120 de luni de la Banca Carpatica, se arată într-un document consultat de Energy Report.

Cu o şpagă nu se face justiţie

În 2013 Rareş Criste a oferit o şpagă de 1,4 milioane de euro pentru a cumpăra energie, într-un mod dezavantajos pentru stat, de la Hidroelectrica. A urmat un dosar care a fost trimis în judecată, cei care au primit şpaga au fost reţinuţi, dar de afaceristul clujean nu s-a atins nimeni.

Criste a studiat la McGill University de unde s-a transferat la universitatea austriacă Wirtschaftsuniversität Wien, unde a absolvit studii la nivel de master în domeniul afacerilor cu energie electrică. Face parte din prestigiosul club select Aspen Institut, alături de Bogdan Chiriţoiu, preşedinte la Consiliul Concurenţei, Eugen Popa, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, omul de afaceri Ion Nestor, partener în NNDKP, etc. În acelaşi timp, face afaceri cu persoane din anturajul “Vulpii”.

Sebastian Albescu

Post-ul Fraţii Mureşan de la Electrogrup ”curentează” poliţia din Brăila apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin Tişe, a semnat luni, 6 martie 2017, certificatul de urbanism necesar în vederea elaborării proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire a obiectivului ,,Proiectarea şi construcţia autostrăzii Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea, sector 3A: Cluj Vest (Gilău) – Mihăieşti, km 0+000 – km 25+500, tronson 3A2, km 8+700 – km 25+500”, cu amplasament pe teritoriul judeţului Cluj.

Certificatul a fost emis ca urmare a cererii formulate în acest sens de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi vizează terenul situat în judeţul Cluj, în intravilanul şi/sau extravilanul localităţilor Viştea, Nădăşelu, Şardu, Sînpaul, Mihăieşti şi Topa Mică, din comunele Gîrbău şi Sînpaul ce urmează a fi traversate de acest sector al autostrăzii.

,,Având în vedere importanţa deosebită pe care acest sector de autostradă o are atât pentru dezvoltarea judeţului Cluj, cât şi pentru întreaga regiune, am analizat şi semnat, în regim de urgenţă, această solicitare. În acelaşi timp însă, am acţionat în aşa fel încât să fie adoptată soluţia care generează cele mai mari beneficii şi care presupune cele mai mici inconveniente pentru locuitorii din zonă şi pentru comunităţile clujene vizate” a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin Tişe.

Astfel, în contextul propunerilor formulate în acest sens prin intermediul Avizului Primăriei Sînpaul nr.251/2017, certificatul de urbanism semnat de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj solicită şi impune o serie de condiţii,  precum cele referitoare la:

–          Relocarea traseului autostrăzii de la km 12+200 până la km 15+080 înainte de intrarea în satul Şardu, între sat şi DN1F (există spaţiul necesar), în scopul evitării traversării printre case, deoarece proiectarea s-a făcut utilizându-se hărţi mai vechi de anul 1970, în care cartierul Sinistraţi nu apărea;

–          Se solicită ca în Proiectul Tehnic să fie prevăzută o zonă de servicii la km 17+800, zonă care în Studiul de Fezabilitate apare ca parcare de scurtă durată;

–          Se va asigura continuitatea tuturor drumurilor de acces la terenurile agricole, păduri şi păşuni de pe o parte pe alta a autostrăzii, astfel încât activitatea şi locuirea în zonele afectate să fie afectate la minim;

–          Se va proiecta o distanţă mai mare faţă de case cu minim 10-30 m, în segmentele următoare: de la km 16+200-16+300; km 19+080-19+580; km 20+400 – 20+500;

–          Se solicită elaborarea studiilor geotehnice suficient de laborioase pentru a se adopta soluţiile tehnice adecvate.

Post-ul Tișe a semnat certificatul de urbanism pentru amplasamentele autostrăzii Brașov-Mureș-Cluj-Oradea apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul șef al IPJ Cluj, Ioan Păcurar nu poate justifica un sfert de milion de lei din averea pe care a strâns-o ca bugetar. El a pierdut definitiv procesul cu ANI, astfel că trebuie să returneze 250.000 de lei, bani pe care nu îi poate justifica.

Agenţia Naţională de Integritate a constatat o diferenţă majoră între veniturile lui Ioan Păcurar în perioada 2001-2012, în cuantum total de peste 840.000 de lei, şi cheltuielile efectuate în aceeași perioadă care au fost în cuantum de peste 1,5 milioane lei. Diferenţa de aproape 720.000 de lei, circa 190.000 de euro, este, potrivit inspectorilor ANI nejustificată.

În februarie 2016, Curtea de Apel Cluj a decis „că nu este justificată provenienţa sumei de 254.924 lei” şi a dispus „confiscarea acestei sume de la persoana cercetată pe care o obligă să o plătească Statului în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a cauzei”.

Ioan Păcurar a atacat această sentinţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă magistraţii au respins recursul ca fiind nefondat, obligându-l astfel pe Ioan Păcurar să plătească respectiva sumă.

Post-ul Dumnezeu i-a dat 250.000 de lei fostului șef al IPJ Cluj, Ioan Păcurar apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Post-ul ANI vrea să o zboare pe Steluța Gustica Cătăniciu din Parlament apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.