Leontin şi Erika Giurgiu sunt proprietarii terenului de pe strada Calea Moţilor nr. 122, vecini cu ansamblul rezidenţial Platinia, proiectul companiilor Florisal şi Drusal deţinute de Vasile Puşcaş, ginerele fostului ministru PSD clujean, Ioan Rus. În zonă s-au pus interdicţii de construire în vederea realizării unei cale de circulaţie din Calea Moţilor spre strada Uzinei Electrice, aşa cum prevede proiectul Platinia. Aceste interdicţii îi împiedică pe alţi proprietari vecini ansamblului rezidenţial să facă intervenţii asupra terenurilor lor. De aici a pornit şi nemulţumirile familiei Giurgiu care acuză primăria că are o atitudine de discriminare faţă de aceştia, susţinând interesele lui Vasile Puşcaş,

Familia Giurgiu solicită primăriei efectuarea procedurilor de expropriere sau revocarea prevederilor noului PUG care prevăd pentru terenul deţinut de aceştia interdicţia de construire. Proprietarii vecini ai ansamblului rezidenţial Platinia acuză Primăria că a susţinut interesele investitorilor – SC Florisal SA şi SC Drusal SA.

”În urma a numeroase demersuri efectuate de subsemnaţii pe parcursul ultimilor ani, am constatat faptul că imobilul nostru este grevat în întregime de o servitute de utilitate publică – conform previziunilor dvs. de dezvoltare a zonei – astfel cum acestea sunt cuprinse prin PUG al municipiului Cluj-Napoca. Acest aspect reiese explicit, de exemplu, din răspunsul Direcţiei Urbanism în care ni se spune fără niciun fel de echivoc că imobilul subsemnaţilor este necesar dezvoltării infrastructurii de circulaţie pentru zona Calea Moţilor – str. Uzinei Electrice, stabilindu-se că este o zonă de servitute publică, în totalitate.

În motivarea adresei mai sus arătate ni se mai arată faptul că, datorită unor documentaţii anterioare întocmite de proprietari privaţi (a se vedea HCL 482/2014 – beneficiar SC Florisal SA şi SC Drusal SA) s-au aprobat lucrări care vor implica construcţia unor reţele stradale aferente imobilelor pe care dezvoltatorii le-au edificat sau le vor ridica în zonă, pe proprietatea dânşilor, privată. Ulterior adoptării unor astfel de documentaţii, dvs. prin noul PUG al municipiului Cluj-Napoca (prin HCL 493/2014), pentru a susţine interesele private ale acestor investitori, aţi considerat necesar a dezvolta în continuare zona (din punct de vedere al infrastructurii stradale – cele private edificate de cei arătaţi mai sus nefăcând faţă unui trafic atât de intens cum este cel care va fi consecinţă a ridicării investiţiilor imobiliare), dispunând faţă de proprietatea noastră, considerând-o de interes public şi impunând interdicţia faţă de subsemnaţii de a construi orice pe terenul nostru – acesta fiind destinat conform noii dvs. viziuni (care reiese din PUG al municipiului) extinderii reţelei stradale de către dvs., pentru preluarea traficului rezultat al HCL 482/2014 şi al dezvoltării zonei. Vă învederăm încă de la acest moment atitudinea pe care dvs., ca instituţie, aţi avut-o faţă de subsemnaţii, de discriminare, în măsura în care în zonă aţi admis posibilitatea construirii pe terenuri învecinate nouă, considerând însă a indisponibiliza imobilul nostru pentru a deservi reţeaua stradală a municipiului”, se arată în plângerea prealabilă formulată de familia Giurgiu prin avocat Crina Ioana Ciocian.

Primăria, acuzată că a încălcat legea

Familia Giurgiu acuză primăria şi de ilegalitate, referindu-se la contextul în care instituţia a emis actele care au avut în final ”exproprierea mascată” a acestora, fără a întreprinde niciun demers în favoarea familiei Giurgiu.

”Revenind la starea de fapt arătată mai sus, vă punem în vedere următoarele aspecte care vă poziţionează activitatea cel puţin într-o situaţie nelegală, dacă nu în poziţia de abuz de putere pe care au avut-o persoanele implicate în emiterea tuturor actelor care au avut ca finalitate exproprierea mascată a subsemnaţilor de proprietatea noastră. Acest lucru cu atât mai mult cu cât de la data adoptării PUG au trecut mai bine de doi ani, timp în care nu aţi întreprins nici un demers faţă de subsemnaţii, în vederea demarării şi finalizării procedurii de expropriere, conform interesului pe care dvs. l-aţi dat zonei în care este poziţionat imobilul nostru.

Atât Legea 350/2001, cât şi Ordinul 233/2016 pun în sarcina dvs. obligaţia ca ÎNAINTE de adoptarea unui nou PUG, să estimaţi previzionările financiare care decurg din procedura de reglementare PUG (aceasta implicând evident şi situaţii cum este cea prezentă, în cazul în care dvs. ca instituţie aţi considera că aveţi nevoie de anumite imobile ale persoanelor fizice să procedaţi anterior la evaluarea sumelor necesare şi apoi la aplicarea prevederilor Legii 255/2010). Dvs., ca INSTITUŢIE, indiferent de direcţiile implicate, sub stricta supraveghere a Serviciului Juridic, ar fi trebuit (pentru interesul şi justa reprezentare a instituţiei dvs. în raport cu noi ca cetăţeni direct afectaţi de reglementările dvs.) să previzionaţi aceste cheltuieli şi proceduri care trebuiau efectuate ANTERIOR emiterii noului PUG. Situaţia în care vă aflaţi, inclusiv cea a Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca care a procedat la adoptarea unui PUG cu încălcarea dispoziţiilor legale, este în primul rând ilegală, însă mai grav, neglijentă şi abuzivă raportat la atribuţiile care vă reveneau şi raportat la dreptul nostru de proprietate. Dvs. aţi dispus asupra terenului subsemnaţilor, fără a întreprinde nici un demers în favoarea noastră decât de a ne face imposibilă orice fel de exploatare. Astfel, fără a vă mai delega responsabilităţile de la o Direcţie la alta, dvs. ca reprezentanţi ai instituţiei Municipiului Cluj-Napoca – Beneficiarul PUG, aveaţi obligaţiile legale care vă revin conform legii, să adoptaţi un act în stricta legalitate, coroborând fiecare Direcţie în baza atribuţiilor care îi revenea (respectiv Direcţia domeniului public – în ceea ce priveşte previziunea exproprierilor în vederea adoptării PUG, Direcţia Urbanism – în ceea ce priveşte emiterea unui PUG în condiţiile în care nu a fost făcută previzionarea care privea exproprierile, Consiliul local al municipiului – prin votarea HCL 493/2014 care adopta un PUG nelegal din punct de vedere al procedurilor care au fost descrise mai sus).

Din acest punct de vedere, atât Direcţia Patrimoniu, cât şi Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, prin funcţionarii responsabili şi prin consilierii locali care au votat HCL 493/2014 de adoptare a noului PUG în condiţii de ilegalitate, sunteţi în culpă în primul rând faţă de încălcarea legii, şi în al doilea rând de încălcare a drepturilor noastre de proprietate şi exercitare liberă a acestor drepturi.

Subliniem faptul că subsemnaţii, în calitate de persoane fizice afectate în mod direct de aceste practici abuzive, nu suntem deloc interesaţi de ”scuze” găsite de persoanele implicate, conform cărora nimeni nu are atribuţii raportate la starea de fapt reclamantă. Vă punem în vedere prin prezenta plângere îndreptarea situaţiei create de instituţia reprezentată de dvs.

Dvs. ca INSTITUŢIE aveaţi obligaţia de a previziona atât costurile, cât şi sursele de finanţare şi alocarea unui buget pentru punerea în practică şi aplicarea unui nou PUG, în condiţiile legale. Or, dvs separat de faptul că aţi ignorat Constituţia României care consfinţeşte dreptul la proprietate, aţi ales să călcaţi în picioare şi legile în spatele cărora ne-aţi transmis nouă justificări ale acţiunii de adoptare a unei atitudini atât de abuzive faţă de drepturile noastre”, se mai arată în plângere.

Familia Giurgiu către Primărie: ”V-aţi reprezentat parţial doar propriile interese”

Giurgiu Leontin şi Erika consideră că primăria şi-a reprezentat propriile interese, tratându-i cu indiferenţă şi nepăsare pe ceilalţi proprietari din vecinătatea ansamblului rezidenţial Platinia.

”Separat de argumentele de ilegalitate subliniate mai sus în adoptarea unui astfel de PUG, vă încunoştinţăm de asemenea despre faptul că procedurile pe care ar fi trebuit să le urmaţi în cazul în care aţi fi înţeles să vă respectaţi atribuţiile se serviciu legate de emiterea unui document atât de complex, cu implicaţii atât de numeroase din punct de vedere juridic, cum este PUG al municipiului Cluj-Napoca, vă impuneau, în temeiul Legii 255/2010 să procedaţi la efectuarea procedurii de expropriere pentru cauza de utilitate publică – în acest sens fiind stabiliţi atât paşii pe care trebuia să îi urmaţi, cât şi termenele în care trebuiau efectuate aceste proceduri de expropriere.

Or, în cazul nostru, alături de faptul că o parte din terenul care ne aparţine a fost folosit anterior pentru extinderea străzii Moţilor (dvs. nefăcând nici măcar pentru această bucată procedurile de expropriere până la acest moment), aţi înţeles doar să faceţi complet inutilizabil  şi restul de suprafaţă care ne aparţine, de mai bine de doi ani. Astfel, cum Legea 255/2010 vă impune obligaţiile pe care le aveaţi ca expropriator, aceeaşi lege vă stabileşte şi obligaţiile şi vă impune termene stricte pe care trebuie să le respectaţi, nicidecum vă dă posibilitatea ca abuziv să ”consideraţi” că într-un ”viitor” să aveţi nevoie de terenul subsemnaţilor, fără a efectua în plus nici un alt demers, nici de expropriere, nici de a ne permite utilizarea acestui teren – conform atributelor dreptului la proprietate pe care le avem. Or, dvs., prin atitudinea pasivă pe care o aveţi ca instituţie, în afara faptului că aţi prevăzut în PUG necesitatea utilizării terenului nostru pentru extinderea arterelor de circulaţie (făcându-l astfel inutilizabil), nu aţi demarat niciun fel de procedură care să deblocheze această situaţie pentru noi.

Dvs. sunteţi la acest moment în situaţia în care v-aţi reprezentat parţial doar propriile interese, acţionând însă abuziv din punct de vedere al atitudinii de impasivitate avute faţă de noi, ca proprietari direct afectaţi de reglementările dvs.”, arată familia Giurgiu.

Proprietarii ameninţă cu un proces

În cazul în care Primăria municipiului Cluj-Napoca nu va considera să procedeze la ”respectarea dispoziţiilor legale aplicabile”, familia Giurgiu va chema în judecată instituţia, considerând că este ”singura cale rămasă”.

Familia Giurgiu arată că instanţele judecătoreşti vor fi chemate să:

”1. constate valoarea prejudiciului pe care ni l-aţi adus prin utilizarea suprafeţei de teren deja efectuată de dvs. prin extinderea Căii Moţilor şi stabilirea valorii cumulate a imobilului teren, în întregime, cât şi a prejudiciilor aferente neîndeplinirii procedurilor de expropriere, de la momentul indisponibilizării până la momentul finalizării cercetării judecătoreşti.

2. constate dacă prevederile dvs. în noul PUG sunt legale şi dacă da, valoarea şi prejudiciului suferit de subsemnaţii odată cu împlinirea termenului de 1 an de la data includerii ca teren afectat de servitute publică şi până la data finalizării tuturor procedurilor de plată din partea dvs.
3. în cazul în care instanţele de judecată vor constata faptul că planurile dvs. de extindere a circulaţiei în zonă sunt oportune, să stabilească perioada în care subsemnaţii am fost lipsiţi ilegal de dreptul nostru de a ne utiliza liberi proprietatea, conform zonei în care aceasta este poziţionată din punct de vedere urbanistic.

Vă încunoştinţăm despre faptul că atât instituţia dvs.,cât şi persoanele obligate a pune în aplicare prevederile legale, aveţi sarcina să aplicaţi legea, nicidecum să aplicaţi pe bucăţi proceduri pe care ulterior să nu le finalizaţi, fără să aveţi în vedere interesele şi drepturile persoanelor fizice pe care le afectaţi.

Vă solicităm astfel: Fie să procedaţi în termenul legal de 30 de zile de primirea prezentei la demararea procedurilor de expropriere pentru cauza de utilitate publică şi ofertarea către subsemnaţii, pentru suprafaţa de 604 mp, la valoarea de piaţă aplicabilă în zonă, fie să dispuneţi la dispoziţia subsemnaţilor a imobilului teren, conform destinaţiilor avute de terenurile din zona în care este situat imobilul nostru (prin revocarea dispoziţiilor PUG şi încadrarea într-un UTR care să nu permită exploatarea întregului drept de proprietate)”, încheie familia Giurgiu prin avocat Crina Ioana Ciocian.

Un mare ”NU” de la primărie

Cu privire la doleanţele familiei Giurgiu, reprezentanţii primăriei au dat un ”nu” categoric, considerând că străpungerea Uzinei Electrice e absolut necesară:

”Conform Planului Urbanistic General, în vederea asigurării traseelor şi a profilelor necesare arterelor principale sunt necesare o serie de măsuri, dintre care cele mai importante sunt de tipul realinierilor şi a străpungerilor. O astfel de străpungere este pe traseul str. Uzinei Electrice – Calea Moţilor, reglementată iniţial prin PUZ aprobat prin HCL nr 458/2007. Conform PUZ, parcela este încadrată în zona cu interdicţie de construire. Noul PUG al Municipiului Cluj-Napoca preia străpungerea stabilită prin documentaţia de urbanism aprobată anterior, parcela fiind grevată de servitute de utilitate publică. Lucrările de lărgire a străzilor, deschiderea de străzi noi sau prelungirea unor străzi existente sunt considerate obiective de utilitate publică, deci suprafeţele de teren necesare pentru realizarea acestor măsuri vor trece în domeniul public. La această dată, Municipalitatea nu a demarat investiţia pentru realizarea străpungerii Calea Moţilor – str. Uzinei Electrice, nefiind alocate fonduri în buget în acest sens.

Planul Urbanistic General este o documentaţie de urbanism premergătoare investiţiilor, ce urmăreşte implementarea unui concept de trafic integrat, parte a unei strategii de dezvoltare pe termen lung şi presupune o abordare a problemelor într-o perspectivă de timp, mai largă, care depăşeşte cei 10 ani de valabilitate a documentaţiei.

Servitutea de utilitate publică instituită prin PUG are în vedere criterii deduse dintr-o viziune de ansamblu asupra dezvoltării oraşului, respectiv a tramei stradale majore. Aceasta e una din sarcinile esenţiale ale PUG pentru că asigură o dezvoltare sistematică, durabilă, eficientă. Funcţionalitatea sistemului de circulaţie e vitaţă.

De la taxi la Platinia

Vasile Puşcaş controlează serviciile de salubrizare din Satu Mare prin intermediul firmelor de salubrizare Florisal şi Drusal. Practic, banii câştigaţi la Satu Mare sunt investiţi într-o serie de afaceri imobiliare care se edifică în Cluj-Napoca.

Gazeta de Cluj a mai prezentat cum Vasile Puscaş a deschis în Cluj o firmă care se numea Mega Taxi şi în care era asociat cu o româncă care are şi cetăţenia germană, Tomi Doina Ligia. După scurt timp, au schimbat numele firmei în SC Mega Grup şi au cumpărat firma (SC Immobiliare Roma) unor italieni, care avea un proiect de construire a unei clădiri de patru etaje pe strada Bistriţei. Intermedierea tranzacţiei a avut loc prin intermediul europarlamentarului Daniel Buda care a fost avocat. În momentul de faţă, societatea Mega Grup este în lichidare.

Post-ul Primăria municipiului Cluj-Napoca, acuzată că susţine interesele lui Sile Puşcaş apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Acţionarii Centrului Medical Polaris din localitatea clujeană Suceagu sunt implicaţi în falimentarea unei firme de procesat bani, SC Cashnet SA din Bucureşti, care a acumulat în câţiva ani datorii de aproape 60 de milioane de lei. Avocatul care se ocupă de procedura de faliment, Codruţa Ţico, spune că principala cauza a falimentului o reprezintă creşterea succesivă a salariului minim pe economie şi întreţinerea maşinilor firmei care transporta banii băncilor din România.

Centrul medical clujean Polaris este deţinut de acţionarii  MERA STANCA DELIA, SOCEA TUDOR ALEXANDRU (acţionari minoritari) şi de off-shore-ul cipriot Radovan Limited, care deţine pachetul majoritar de acţiuni. Trebuie menţionat că familia Socea nu este străină de acest off-shore pentru că, potrivit unei menţiuni care apare în Monitorul Oficial din 2014, Ioan Socea, tatăl lui Alexandru Socea, era reprezentantul off-shore-ului Radovan: ”RADOVAN Limited cu sediul în Themistokli Dervi, 3, Julia House, 1066, Nicosia, Cipru, înregistrata la Departamentul de înregistrare a societăţilor Nicosia sub nr. HE 299187, în calitate de acţionar deţinând un număr de 1.429.530 acţiuni, reprezentând 49% din capitalul social, reprezentata prin dl Ioan Socea (…)”.

Alexandru Socea şi off-shore-ul cipriot menţionat anterior sunt acţionarii firmei Cashnet SA, care până de curând era una dintre cele mai importante firme de procesat banii care sunt tranzacţionaţi, în cea mai mare parte, în cadrul băncilor comerciale. Practic, începând din 2010, firma Cashnet a început să acumuleze datorii, începând cu aproximativ un milion de lei, ajungând, progresiv să înregistreze pierderi de 15,7 milioane de lei în 2015. În doar cinci ani de zile, firma a înregistrat datorii de aproape 60 de milioane de lei!

Cu câteva zile înainte de Crăciunul din 2016, firma a depus la Tribunalul Bucureşti o cerere de intrare în faliment, care a fost acceptată la începutul acestui an. În mod atipic, de falimentul firmei care se judecă la Bucureşti nu se ocupă un practician local, ci unul din Cluj Napoca, Codruţa Ţico, care este şi avocat.

Contactată de reporterii Gazetei de Cluj, ea a spus că falimentul firmei Cashnet se datorează, în principiu, modificărilor salariale care au ”suferit” creşteri succesive, de la an la an, şi, în acelaşi timp, imposibilitatea renegocierii tarifelor pe care firma le percepea clienţilor, în principal băncilor.

”Datoriile sunt făcute către ei înşişi pentru că pe parcursul anilor au fost nişte costuri. Noi încă nu am întocmit raportul de cauze, însă o să observaţi că deşi a crescut cifra de afaceri, cresc cheltuielile. Un factor extrem de important a fost următorul: creşterea de câteva ori a salariului minim pe economie de câteva ori în ultimii ani, fără ca aceste tarife, percepute clienţilor, adică de bănci în primul rând, să fie modificate. Din analiza preliminară, ajungerea societăţii în această situaţie cam acestui fapt s-ar datora. Şapte centre de procesare, şapte centre de lucru, s-au plătit mereu ore suplimentare, asta însemna bani mulţi. Partea de procesare era pe profit.  Oricum firma era de mult în imposibilitate de plată pentru a acoperi cheltuielile lunare”, explică Ţico.

Chiar dacă la nivelul anului 2013, reprezentanţii firmei spuneau că sunt în expansiune, în anul respectiv pierderile erau de peste 10 milioane de lei!

”S-au încheiat mai multe contracte. Iar faptul că ai pierdere nu influenţează cifra de afaceri. S-a angajat mai mult personal. Când plătesc un salariu de 700 de lei plus alte sporuri, câtă vreme eu achit aceste cheltuieli în mod crescător de la un an la altul, fără să pot modifica tarifele, finalul nu poate fi decât unul singur! Şi eu la rândul meu mai am de primit nişte informaţii, aşa că atât vă pot spune. Au fost costuri cu întreţinerea autovehiculelor, service-ul, etc.”, mai adaugă avocatul clujean care se ocupă de falimentul SC Cashnet.

Bogaţi de datornici

Cu o zi înainte de a fi depusă cererea de intrare în faliment, în cadrul firmei Cashnet s-au luat o serie de decizii vizavi de împrumuturi de milioane de euro.

”În cadrul şedinţei, acţionarii au hotărât în unanimitate următoarele: 1) Majorarea capitalului social al societăţii prin conversia creanţei deţinute de Radovan Limited, rezultată din contractul de împrumut în acţiuni şi prime de emisiune, astfel: -prin conversia sumei de 10 lei din valoarea totală a împrumutului de 8.502.174 lei, deţinută de Radovan Limited împotriva societăţii, în capital social; -restul sumei de 8.502.164 lei va reprezenta prima de emisiune. Creanţa este certă şi lichidă, respectiv suma de 8.502.174, ea rezultând din: -contractul de împrumut din data de 02.11.2015, în valoare totală de 1.415.000 euro (un milion patru sute cincisprezece mii de euro); -actul adiţional nr. 1 la contractul de împrumut din 02.11.2015, semnat în data de 01.01.2016, în valoare totală de 1.910.000 euro (un milion nouă sute zece mii de euro); -acord din data de 10.11.2016; -creanţa este exigibilă deoarece termenul de rambursare 10.11.2016 s-a împlinit, conform acordului din data de 10.11.2016. 2) Majorarea capitalului social al societăţii prin conversia creanţei deţinute de Socea Tudor Alexandru rezultată din contractul de împrumut în acţiuni şi prime de emisiune, astfel: -prin conversia sumei de 10 lei din valoarea totală a împrumutului de 5.430.708 lei, deţinuta de Socea Tudor Alexandru împotriva societăţii, în capital social; -restul sumei de 5.430.698 lei va reprezenta prima de emisiune. Creanţa este certă şi lichidă respectiv suma de lei ea rezultând din: -contractul de împrumut din data de 01.07.2016, în valoare totală de 1.895.000 euro (un milion opt sute nouăzeci şi cinci de mii de euro); -acordul din data de 15.11.2016, în valoare totală de 1.220.000 euro (un milion două sute douăzeci de mii de euro). Creanţa este exigibilă deoarece termenul de rambursare 15.11.2016 a sumei de 1.220.000 euro, s-a împlinit, conform alin. 3 din acordul din 15.11.2016. Pentru realizarea majorării de capital, se vor emite două acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei, însumând o valoare totală de 20 lei pentru un preţ de emisiune de 13.932.882 lei, după cum urmează: -suma de 20 lei, reprezintă valoarea totală a acţiunilor emise ca urmare a majorării de capital social; -suma de 13.932.862 lei, reprezintă prima de emisiune a acţiunilor. După majorare, capitalul social total al Societăţii însumează 29.204.120 RON, din care 30.230 RON, 4.546.569,52 PLN (zloţi) şi 5.541.552,61 EUR, divizat în 2.920.412 acţiuni cu o valoare nominală de 10 RON fiecare. Acţiunile vor fi nominative în forma dematerializată. Capitalul social este subscris şi achitat în întregime de către acţionari, după cum urmează: -Socea Tudor Alexandru deţine 3.001 acţiuni în valoare de 10 lei fiecare, în total 30.010 de lei, reprezentând 0,10% din cota de participare la profit şi pierderi; -Radovan Limited deţine 2.917.411 acţiuni cu o valoare nominală de 10 RON fiecare şi o valoare totală de 29.174.110 RON, din care 220 RON, 4.546.569,52 PLN (zloţi) şi 5.541.552,61 EUR, reprezentând 99,9% din cota de participare la profit şi pierderi”, arată datele care au fost publicate în Monitorul Oficial.

Polonezii familiei Socea

Investiţiile familiei Socea sunt făcute în domeniul energiei, medical, al procesării de valori, etc. Este constantă relaţia de afaceri pe care ei o au cu polonezii. Spre exemplu, Ioan Socea a făcut parte din afacerea Energobit până în 2014 când a demisionat din funcţia de director, însă fiul lui Alexandru face parte din conducerea acestei companii. În 2012, o mare parte din acţiunile Energobit au ajuns în patrimoniul holdingului polonez Innova Capital, pentru ca acum, pachetul majoritar să fie deţinut de off-shore-ul cipriot ENERGOBIT HOLDING LTD. De asemenea, şi Cashnet SA a fost deţinut, iniţial de compania poloneză Konsalnet Holding.

Plan de investiţii de peste 20 de milioane de euro

Alexandru Socea, fondator al spi­ta­lului de recuperare me­dicală Polaris Medical deschis în august 2015 lângă Cluj Napoca, declara după inaugurarea acestui proiect medical că există un plan de investiţii de peste 20 de milioane de euro pen­tru dezvoltare în următorii cinci ani. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor aferente anului 2015, SC POLARIS MEDICAL CLINICA DE TRATAMENT SI RECUPERARE SA merge pe o pierdere de 6,3 milioane de lei.

Post-ul Acţionarii centrului medical clujean Polaris au acumulat datorii de 60 de milioane de lei faţă de ei înşişi apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Medicul Teofil Pop, director general al Centrului Medical Interservisan, a fost dat în judecată în 2007 de către urmaşii lui Constantin Costea, pacient al lui Teofil Pop care a murit în urma unei intervenţii chirurgicale pentru scoaterea polipilor. Ca urmare a cazului de malpraxis, demonstrat de expertiza medicală, soţia şi fiica defunctului îi cer şefului de la Interservisan daune morale de sute de mii de euro.

Dosarul penal, plimbat între instanţe

Marinela Costea a făcut în cursul anului 2007 o plângere penală în faţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva lui Teofil Pop, care, în calitate de medic primar chirurgie cervico-facială şi ORL în cadrul Centrului Medico-Chirurgical Universitare Interservisan Cluj-Napoca, a efectuat în 8 februarie 2007, operaţia de extirpare a polipilor domnului Constantin Costea, externându-l în 11 februarie 2007. După o zi de la externare, domnul Costea a intrat în comă, iar la data de 5 martie 2007, a decedat.

În urma probatoriului administrat, procurorul a dispus prin Rezoluţia din 17.02.2009 neînceperea urmăririi penale pentru, considerând că nu poate fi reţinută, fără dubiu, în sarcina acestuia săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, faptei lipsindu-i latura obiectivă precum şi raportul de cauzalitate între activitatea susnumitului şi decesul pacientului.

Această soluţie a fost atacată la instanţa de judecată, iar prin sentinţa penală nr. 802/2009 în dosarul numărul 6965/211/2009 Judecătoria Cluj-Napoca a admis plângerea Marinelei Costea şi a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în vederea începerii urmăririi penale faţă de Teofil Pop sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă.

Soluţia instanţei de fond nu a fost menţinută de Tribunalul Cluj, care prin decizia penală nr. 139/R/2010 a admis recursurile lui Teofil Pop şi a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, respingând astfel plângerea Marinelei.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a infirmat soluţia procurorului

Ulterior prin Ordonanţa nr. 1412/II/2/2011 prin procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a admis cererea de redeschidere a cercetărilor penale, a infirmat soluţia procurorului din data de 17.02.2009 şi a dispus trimiterea cauzei la organele de poliţie în vederea continuării cercetărilor penale. Prin rezoluţia din data de 31.10.2013 din Dosarul nr. 2117/P/2007 a fost dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Teofil Pop, iar în data de 12.12.2013 prin procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de Marinela Costea.

Prin încheierea penală din 16.04.2014 în dosar nr. 513/211/2014 al Judecătoriei Cluj-Napoca a fost admisă plângerea doamnei Costea împotriva Rezoluţiei din data de 31.10.2013, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă şi s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

”Din actele dosarului s-a stabilit că data de 08.02.2007 Constantin Costea s-a prezentat la Centrul Medico-Chirurgical Universitar Interservisan Cluj-Napoca într-o stare bună, în vederea efectuării unei banale de operaţii de extracţie de polipi, dată la care a avut loc atât internarea cât şi realizarea acestei operaţii. Evoluţia postoperatorie a domnului Costea a cunoscut o stare defavorabilă începând cu a patra zi de la intervenţia chirurgicală, după ce între timp fusese externat, instalându-se brusc o stare febrilă cu pierderea progresivă a stării de conştienţă, până la instalarea unei come de gradul IV, motiv pentru care am solicitat intervenţia de urgenţă a serviciului de ambulanţă.

La data de 12.02.2007 pacientul a fost internat în cadrul Clinicii de Neurochirurgie Cluj cu următorul diagnostic: fistulă LCR cranio-nazală, pneumoencelafie, meningită. În cursul zilei aceleiaşi zile s-a intervenit chirurgical de către personalul Clinicii de Neurologie Cluj, pentru remedierea medicală, respectiv a închiderii fistulei LCR, însă ulterior intervenţiei chirurgicale starea domnului Costea s-a înrăutăţit, acesta decedând la data de 05.03.2007, orele 23:45”, arată Marinela Costea.

Motivele pentru care familia Costea cere daune morale de 200.000 de euro

Soţia Romolica Costea şi fiica Marinela Costea, reprezentate de avocatul Daniela Bizo Vomir, solicită ”obligarea inculpatului Teofil Pop trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, în solidar cu partea responsabilă civilmente Centrul Medico Chirurgical Universitar Interservisan şi a asiguratorului Societatea de Asigurarea Reasigurare Astra Asigurări SA la plata sumei de 200.000 euro reprezentând daune morale.”

În legătură cu daunele morale cerute, fiica şi soţia defunctului Constantin Costea, arată că suferinţele produse ca urmare a intervenţiei chirurgicale ale medicului Teofil Pop, le-a schimbat în totalitate viaţa, motiv pentru care cererea de daune morale reprezintă modul de a acoperi printr-o compensaţie materială neplăcerile rezultate din săvârşirea acestor fapte defectuoase, un prejudiciu care nu a fost reparat niciodată.

”Pornind de la asumpţia că dauna morală constituie orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie obiectul personalităţii umane susţinem argumentat faptul că, pentru noi, fiica, respectiv soţie a defunctului Costea Constantin pierderea tatălui, respectiv a soţului constituie cea mai cumplită lovitură de la viaţă.

Rolul şi cuantumul daunelor morale nu este doar un preţ al durerii, care de altfel, datorită caracterului intim şi subiectiv nu poate fi certificat precis, dar este o recunoaştere publică şi împotriva autorului faptei ilicite a suferinţelor provocate subsemnatelor. De aceea, scopul daunelor morale nu poate fi atins decât prin identificarea unui cuantum adecvat pentru a nu conduce spre derizoriu suferinţele îndurate de subsemnata.

Este sarcina instanţei de a cuantifica aceste daune morale suferite de subsemnatele, raportat la toate suferinţele produse ca urmare a intervenţiei chirurgicale defectuoase ale inculpatului Teofil Pop, respectiv imposibilitatea de a ne continua viaţa în mod normal, având în vedere modul în care ne-a fost afectă viaţa familială şi socială.

Arătăm instanţei că întreaga perioadă ce a urmat incidentului a schimbat în mod radical stilul de viaţă al subsemnatelor, fiind supuse stresului psihic şi moral determinat de impactul asupra familiei pe care l-a avut decesul tatălui, respectiv soţului, impact ale cărei consecinţe le resimţim şi în prezent, acest episod împiedicându-ne în continuare să avem o viaţă de familie şi socială normală.

Astfel, aşa cum am susţinut anterior, instanţa de judecată trebuie să aibă în vedere la stabilirea cuantumului daunelor morale toate efectele pe termen lung ale accidentului a cărui victimă a fost soţul meu, daunele morale acordate având valoarea unei compensaţii pecuniare juste, echitabile şi proporţionale cu suferinţa psihică suferită.

Considerăm astfel că suma solicitată ca daune morale este în măsură să răspundă scopului acordării daunelor, acela de a acoperi printr-o compensaţie materială un prejudiciu nepatrimonial, respectiv starea de angoasă, neplăcerile şi incertitudinile rezultând din săvârşirea infracţiunii.

Astfel, condiţiile enunţate de doctrină sunt întru totul îndeplinite, deoarece ne-a fost creat un prejudiciu moral, acesta este cert şi legătura de cauzalitate între fapte inculpatului şi prejudiciul suferit de noi este evidentă, iar prejudiciul nu a fost nicicând reparat”, arată Marinela şi Romolica Costea prin avocat Daniela Bizo Vomir.

Post-ul Medicul Teofil Pop, acuzat de omor din culpă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gazeta de Cluj a intrat în posesia deciziei luată de magistrații de la Tribunalul București în dosarul în care Adrian Gurzău și-a recunoscut faptele din rechizitoriul Carpatica.

Potrivit informaților oficiale, judecătorul a decis să admită acordul de recunoaștere al fostului deputat clujean.

„Admite acordul de recunoaștere cu inculpatul Gurzău Adrian. Condamnă la pedeapsa de 2 ani și 8 luni de închisoare. Dispune suspendarea sub supraveghere pe o durată de 3 ani. Menține măsura preventivă a controlului judiciar. Confiscă suma de 365.661 lei (echivalentul sumeni de 81.502 euro). Obligă inculpatul la prata sumei de 1.100 lei cheltuieli judiciare către Stat” comunică pentru Gazeta de Cluj, cei de la Tribunalul București.

Gurzău a ajuns la o înţelegere cu procurorii şi a acceptat o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni cu suspendare după ce a recunoscut că şi-a traficat influenţa pe lângă membrii ASF pentru urgentarea procedurilor de avizare a Angelei Toncescu, fostă şefă CSA, la conducerea Carpatica Asig şi pentru amânarea falimentului companiei. Banii au fost plătiţi în baza unor contracte care aveau ca acoperire furnizarea de servicii de call-center. Din punct de vedere politic, la ora actuală Adrian Gurzău a rămas fără funcţia în conducerea Partidului.

Mai multe pe acest subiect citește aici:

Libertatea lui Adrian Gurzău la mâna celor de la Tribunalul Bucureşti

Post-ul Finul Elenei Udrea condamnat la 3 ani și 8 luni. Tribunalul București a dispus confiscarea a peste 80.000 euro de la acesta Exclusiv apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Chestorul Virgil Ardelean, care a fost cel mai longeviv șef al serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne, și-a construit o casă de vacanță în Munții Apuseni, la coada Lacului Beliș-Fântânele, și este implicat în construirea unui bloc rezidențial, cu 10 etaje, incluzând spații comerciale și apartamente de locuit, în cartierul Gheorgheni din municipiul Cluj-Napoca, unde a achiziționat și a demolat în acest scop fostul complex comercial Feleacul, arată cei de la Cotidianul.ro.

Generalul Florian Coldea, cel mai longeviv șef operativ al SRI, și-a construit o casă tip mediteranean în satul natal Tîrnova din județul Arad.

Generalul Alexandru Burian, fost director adjunct al serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne și apoi director adjunct al SPP, și-a construit o casă de vacanță în orașul natal Baia Sprie din județul Maramureș, la poalele munților Gutin, cu privire la care a fost reclamat de foști subalterni că ar fi construit-o din fonduri operative de la „doi ș-un sfert“. Generalul Marcel Opriș, cel mai longeviv șef al STS, și-a construit case de vacanță la mare, în stațiunea Eforie Sud, și la munte, în localitatea Podu Dâmboviței, județul Argeș, unde deține o pădure de 28 ha.

Șef de serviciu secret cu antecedente de milițian

Chestorul Virgil Ardelean, poreclit Vulpea, a fost cel mai longeviv șef al serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne (Direcția Generală de Informații și Protecție Internă), mai cunoscut sub denumirea „Doi ș-un sfert“. Ardelean a ocupat această funcție din 1999 până în 2006, când a fost debarcat, în urma fugii din România a teroristului Omar Hayssam, care se afla sub monitorizarea serviciului secret al MAI. Omul pe care unii l-au ridicat în slăvi că ar fi o eminență a serviciilor secrete și-a început cariera ca milițian în regimul comunist. A absolvit Școala de Miliție de la Băneasa în anii ’70 și a activat în Miliția municipiului Cluj-Napoca până la Revoluție. A fost ofițer de miliție economică, ocupând la un moment dat funcția de șef al Biroului Economic, din care a fost promovat apoi locțiitor al șefului Miliției municipiului Cluj-Napoca. Potrivit unor foști colegi, Ardelean a manifestat exces de zel și servilism față de regimul ceaușist în aceste funcții, motiv pentru care a fost desemnat secretar UTC și apoi secretar PCR al miliției clujene. La un moment dat, a vrut să intre în Securitate, dar a căzut testul psihologic.
După Revoluție, Virgil Ardelean a devenit șeful Poliției municipiului Cluj-Napoca, funcție în care a avut relații apropiate cu patronul Caritas, Ioan Stoica, cu directorul general al SC Alimentara SA, Ioan Mureșan, și cu controversatul om de afaceri Sever Mureșan, arestat și condamnat ulterior pentru fraude în detrimentul Băncii Dacia Felix. Grație fostului ministru țărănist de Interne Gavril Dejeu, care avea origini sălăjene ca și Ardelean, acesta a fost promovat șef al Poliției municipiului București în 1998, iar în 1999 a fost numit șef al serviciului secret al MAI. A rezistat în funcție și sub guvernările ulterioare, până la incidentul cu Hayssam, cochetând cu lideri marcanți din PSD (Ioan Rus), PDL (Vasile Blaga) și PNL (Cristian David).

Afacerile prospere ale chestorului Ardelean

După trecerea în rezervă, chestorul Ardelean s-a dedicat unor afaceri prospere. Și-a înființat o firmă de securitate și pază, ARVIFOX Vision Security SRL, în care este asociat cu fiul său, Alin. Firma este în realitate un serviciu privat de informații, în care activează numeroși foști angajați ai serviciului secret al MAI. Firma are sediul social în București str. Dragoș Vodă nr. 6, sectorul 2, dar funcționează în sediul firmei lui Ion Țiriac de lângă Ambasada Chinei.
Virgil Ardelean a fost implicat în ultimii ani în afaceri bănoase cu energie prin două firme din Cluj-Napoca: Ten Energy, care a fost deținută de fiul său Alin, și Energon Power & Gas, la care au fost asociați fiul său și un offshore din Cipru (ECG Central Europea Gas Limited), administrator fiind un apropiat al lui Ardelean, Rareș Criste. În toamna anului 2013, firma Energon Power & Gas a încheiat un contract de 263 milioane de euro cu Hidroelectrica, considerat cea mai mare afacere cu energie din România, dar aceasta a căzut în urma arestării, pentru o mită de 1,4 milioane de euro, a consilierului ministrului delegat pentru Energie, Ion Mihăilă, și a directorului comercial al Hidroelectrica, Eugen Brădean. Ulterior, fiul său a vândut firma Ten Energy holdingului clujean Electrogrup, deținut de frații Teofil și Simion Mureșan, apropiați ai chestorului Virgil Ardelean și ai primarului Emil Boc.
Sub aspect imobiliar, chestorul Ardelean deține o vilă somptuoasă în municipiul Cluj-Napoca, pe strada Mihai Eminescu, aproape de parcul central al orașului, în zona în care a adăstat fosta nomenclatură comunistă locală. În perioada în care a activat în MAI, Ardelean și-a construit o casă de vacanță impresionantă în Munții Apuseni, în localitatea Doda Pilii, la coada Lacului Beliș-Fântânele. Potrivit unor localnici, până la casa de vacanță a chestorului Ardelean a fost amenajat un drum și a fost instalată rețea electrică pe o distanță de mai mulți kilometri din bani publici. Chestorul Virgil Ardelean și omul de afaceri Sever Mureșan controlează firma SMAV (SM de la Sever Mureșan și AV de la Ardelean Virgil), care deține cel mai profitabil hotel din Cluj-Napoca, respectiv hotelul Napoca, care are un grad de ocupare de aproape 100% și deține patru săli de evenimente (nunți, protocoale, conferințe) foarte solicitate.

Megaproiect imobiliar la Cluj-Napoca

Cu banii adunați din afaceri cu energie, afaceri hoteliere și afaceri cu firma de protecție și pază, chestorul Virgil Ardelean își încearcă acum norocul în afaceri imobiliare de anvergură, prin firma ARVIFOX Real Estate Solutions, în care au calitatea de asociați SC ARVIFOX Vision Security și fiul său Alin, iar chestorul este administrator. În asociere cu SC Duncan Real Estate SRL, în care este asociat și administrator Dan Dunca, patronul restaurantului Baracca din Cluj-Napoca, SC ARVIFOX Real Estate Solutions SRL a efectuat demersurile necesare pentru construirea unui bloc mixt rezidențial, cu 10 etaje, în cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca, pe amplasamentul fostului complex comercial Feleacul. Amplasamentul este situat pe Aleea Herculane nr.1 și se învecinează cu Biserica Ortodoxă cu hramul Sfântul Dimitrie cel Nou la est, cu blocurile nr. 2 (cu 4 etaje) și nr. 6 (cu 10 etaje) de pe Aleea Herculane la nord și cu blocul nr.7 de pe strada Nicolae Pascaly, în care se află clinica Interservisan, la sud. Este un amplasament foarte bun, situat la circa un kilometru de centrul orașului, la intersecția dintre trei cartiere. Fostul complex comercial Feleacul, o clădire cu două etaje construită în anii ’60, a fost cumpărat de la fostul director general al SC Alimentara SA, Ioan Mureșan, iar terenul aferent a fost dobândit prin achiziționarea drepturilor litigioase de la moștenitorii foștilor proprietari.

Firmele ARVIFOX Real Estate Solutions și Duncan Real Estate au obținut de la Primăria municipiului Cluj-Napoca certificatul de urbanism și avizele necesare (avizul de oportunitate, avizul arhitectului-șef) pentru construirea blocului rezidențial. Acestea au obținut și o hotărâre a Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, cu nr. 51/17.05.2016, prin care a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal – Aleea Herculane nr. 1, pentru ansamblul mixt-rezidențial, comerț și servicii, cu regimul de înălțime 2S+P+M+7E+R. Imobilul va avea două nivele subterane cu 133 locuri de parcare, parter și mezanin cu spații comerciale în suprafață de 2000 mp, șapte etaje normale și un etaj restrâns, cu 68 de apartamente de locuit. Toate demersurile la primărie sau la alte autorități au fost efectuate de patronul SC Duncan Real Estate SRL, chestorul Ardelean evitând să se expună.

De la sfidarea bunului-simț la sfidarea vecinilor

Proiectul a stârnit de la început nemulțumirea locatarilor din blocurile nr. 2 și nr. 6 de pe Aleea Herculane și din blocul Interservisan, precum și a reprezentanților Parohiei „Sfântul Dimitrie cel Nou“. Aceștia nu au fost contactați niciodată de reprezentanții celor doi dezvoltatori imobiliari pentru a le expune proiectul, pentru a aduce clarificări și pentru a le obține acordul. Nici primăria nu a realizat o comunicare corespunzătoare cu vecinii, neînștiințându-i pe locatarii din zonă cu privire la acest proiect prin afișaj la intrările în blocuri. La o ședință a Comisiei de Urbanism, la care a participat și primarul Emil Boc, au fost prezenți doi reprezentanți ai asociațiilor de proprietari din zonă, dar nu li s-a dat cuvântul, aceștia sesizând un partizanat evident față de firmele beneficiare.
Vecinii sunt nemulțumiți, în primul rând, pentru că, din cauza regimului de înălțime, noua construcție va obtura toate clădirile din jur. Apoi, această construcție va supraîncărca circulația în zonă, va crea probleme de parcare și va afecta spațiile verzi și spațiile de joacă existente. Proiectul nu respectă distanța minimă obligatorie de 10 metri față de biserica din apropiere. Nu în ultimul rând, vecinii apreciază că realizarea acestei construcții nu se încadrează în specificul și destinația zonei și nu sunt de acord cu această practică de îndesire aplicată într-o anumită perioadă în cartierele Mănăștur și Grigorescu. Un reprezentant al uneia dintre asociațiile de proprietari din zonă a solicitat Primăriei municipiului Cluj-Napoca, pe cale de contencios administrativ, să revoce hotărârea adoptată de Consiliul Local cu privire la acest imobil, dar plângerea sa a fost respinsă.

Citește continuarea pe Cotidianul.ro…

Post-ul Chestorul Virgil Ardelean își face casă ”la poalele Feleacului” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Noul șef al Poliției Rutiere Cluj este Paul Gabriel Gavriș. Potrivit surselor, acesta a câștigat concursul organizat miercuri la sediul Inspectoratului de Poliție al Judeţului Cluj.

De la sfârșitul lunii decembrie Paul Gabriel Gavriș a fost împuternicit în această funcție, iar în trecut acesta a fost șef al Poliției Rutiere Turda timp de mai multe luni.

Post-ul Paul Gabriel Gavriș este noul șef al Poliției Rutiere Cluj EXCLUSIV apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistrații de la Tribunalul Cluj dat sentința în dosarul de fond unde este judecat evazionistul clujean DUMITRAS COSMIN SEBASTIAN. Potrivit sentinței el va trebui să plătească în favoarea statului peste 10 milioane de lei.

”Condamnă inculpatul DUMITRAS COSMIN SEBASTIAN pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, la pedeapsa de: – 2 (doi) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a-II-a,b şi c C.p. din 1968 pe o perioadă de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale. Obligă inculpatul la plata despăgubirilor civile în sumă de 10.552.195,79 lei, plus accesoriile aferente calculate începând cu data scadenţei şi până la achitarea integrală a debitului, către partea civilă Statul Român prin Anaf – reprezentată de DGRFP Cluj -Napoca – AJFP Cluj, respingând restul pretenţiilor civile formulate în cauză. Dispune menţinerea sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa 58/P/2011 a Parch. de pe lângă ICCJ – DNA – Serv. Teritorial Cluj, emisă la data 02.06.2015 asupra următoarelor imobile, proprietatea inculpatului: (…), până la concurenţa sumei de 10.552.195,79 lei (f.373-375 vol.II dup). În baza art.274 C.p.p., obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 3.500 lei. Cu apel în 10 zile de la comunicare.”, arată sentința emisă de judecători.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj l-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe DUMITRAȘ COSMIN SEBASTIAN, administrator al unei societăți comerciale, la data faptei, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, 38 acte materiale.
”În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada ianuarie 2008 – februarie 2011, inculpatul Dumitraș Cosmin Sebastian, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, în mod repetat, a omis în tot sau în parte, să evidențieze, în actele contabile și în alte documente legale, operațiunile comerciale efectuate (vânzări de autoturisme second hand, achiziționate din țări membre ale Uniunii Europene) și veniturile realizate, producând astfel bugetului de stat un prejudiciu total de 10.552.195,79 lei (echivalent a 2.552.594,21 euro).
Concret, inculpatul nu a evidențiat, colectat, declarat și plătit TVA aferentă operațiunilor comerciale și veniturilor realizate în realitate de către firma pe care o administra.

În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a două bunuri imobile ce aparțin inculpatului Dumitraș Cosmin Sebastian.

Anul trecut, Dumitraș ar fi împrumutat câteva sute de euro de la doi clujeni, Edi și Cucuruzan. Însă pentru că acesta nu a restituit banii la timp, cei doi au pus un plan la cale prin care să îi aplice o corecție evazionistului.

Astfel că s-au înarmat cu o bâtă de baseball și au intrat forțat în locuința lui Cosmin Dumitraș din Cartierul Zorilor, zona Eugen Ionescu. Acolo, cei doi l-au bătut reușind să îi rupă picioarele. Acțiunea a continuat mai apoi într-o altă locație.

Edi și Cucuruzan l-au transportat într-o mașină pe Dumitraș la un apartament de pe strada Coastei din Cluj-Napoca, unde l-au sechestrat peste noapte, lăsând-ul să zacă în sânge și cu membrele inferioare rupte. În dimineața următoare, dat fiind faptul că tatăl victimei nu a reușit să aducă 1500 euro agresorilor, Dumitraș a fost din nou bătut de aceștia având mai multe oase rupte.

După ce iubita unuia dintre bătăuși l-a scos din ghearele agresorilor, Dumitraș a ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe, unde a primit tratament și a fost internat la secția de Terapie Intensivă. Chiar dacă Sebastian Cosmin Dumitraș le declarase inițial medicilor că a căzut pe scări, starea în care se afla i-a alarmat pe cei de la UPU care au sesizat autoritățile.

La sfârșitul lunii octombrie, după ce a ieșit din spital, Cosmin Dumitraș a depus o plângere la Parchet împotriva celor doi agresori.

Post-ul Evazionistul clujean bătut cu bâtele de doi clienți condamnat la plata unor despăgubiri de peste 10 milioane de lei apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistratul Ariana Lăcrămioara Ilieș este cercetată de Inspecția Judiciară a Consiliului Suprem al Magistraturii. Ilieș este judecătoare la Tribunalul Cluj.

Potrivit surselor aceasta poate activa în continuare până la decizia sancțiunilor în cazul ei.

Aparent Ariana Ilieș i-ar fi înfuriat pe procuorii DIICOT când pe 11 februarie a decis să îl achite pe inculpatul Gregorian Bivolaru de toate acuzațiile prezentate în rechizitoriu, respectiv trecerea frontierei de stat, constituirea unui grup infractional, trafic de persoane, dispunand anularea probelor si ridicarea sechestrului asupra bunurilor.

Alaturi de Bivolaru au fost achitati toti cei 20 de lideri ai MISA si au fost respinse pretentiile tuturor partilor civile din dosar, precum si toate mijloacele de proba propuse.

Vezi mai jos solutia  pe scurt instantei:

I. In temeiul art.396 pc.5 NCPP rap.la art.16 al.1 lit.b NCPP, dispune achitarea inculpatului B.G. de sub invinuirea comiterii infractiunilor de: – de constituire a unei organizatii cu caracter fascist prevazuta de art. 3 al. 1 coroborat cu art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 31/2002, avand in vedere ca fapta nu era prevazuta de legea penala. – de promovare a ideologiei fasciste, rasiste sau xenofobe prevazuta de art.5 teza a II-a din O.U.G. 31/2002, avand in vedere ca fapta nu era prevazuta de legea penala.

II. In temeiul art.396 pc.5 NCPP rap.la art.16 pc.1 lit.b NCPP si art.4 NCP, dispune achitarea inculpatului B.G.de sub invinuirea comiterii infractiunii de trecere ilegala a frontierei unui stat strain, avand in vedere ca art.1 al.1 din O.U.G. 112/2001, care sanctiona fapta de trecere ilegala a frontierei unui stat strain, a fost abrogat de art. 98 din titlul II din Legea 187/2012.

III. In temeiul art.5 si art.155 al.4 NCP, art.396 pc.6 rap. la art.16 pc.1 lit.f NCPP, dispune incetarea procesului penal fata de inculpatul B.G., constatandu-se intervenirea prescriptiei raspunderii penale fata de infractiunile de: – initiere sau constituire a unui grup infractional organizat prevazuta de art. 367 al. 1 teza I din noul Cod penal (vechea reglementare – art. 7 al. 1 teza I coroborat cu art. 2 lit. a si b pct. 12 din Legea nr. 39/2003); – instigare la discriminare prevazuta de art. 369 din noul Cod penal (vechea reglementare – art. 317 din vechiul Cod penal); – promovare a ideologiei fasciste, rasiste sau xenofobe prevazuta de art.5 teza a II-a din O.U.G. 31/2002, – trecere ilegala a frontierei de stat prevazuta de art. 262 din noul Cod penal (vechea reglementare – art.70 al.1 din O.U.G. 105/2001); – instigare la ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice prevazuta de art. 375 rap. la art. 47 din noul Cod penal (vechea reglementare – art. 321 al.1 din vechiul Cod penal). III. In temeiul art.396 pc.5 rap. la art.16 pc.1 lit.a NCPP, dispune achitarea inculpatului B.G. de sub invinuirea comiterii infractiunii de trafic de persoane prevazuta de art. 12 al. 1 si al. 2 lit. a coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. b din Legea nr. 678/2001, modificata, cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. (noua reglementare – art. 210 al.1 lit. a NCP).

IV. In temeiul art.102 al.2 si 4 NCPP, constata nelegalitatea: – probelor obtinute prin interceptarile telefonice si inregistrarile audio si dispune excluderea mijloacelor de proba constand in procesele-verbale de consemnare a convorbirilor inculpatului B.G. – proceselor-verbale de perchezitie intocmite cu ocazia perchezitiilor efectuate in datele de 18.03.2004, 19.03.2004, 21.03.2004, 22.03.2004 si 23.03.2004 si dispune excluderea din probatoriu a tuturor faptelor constatate si obiectelor ridicate si consemnate in procesele-verbale de perchezitie nelegale. – probelor constand in rapoartele de constatare tehnico-stiintifice din vol.35-42 din D.U.P. 6D/P/2004, rapoartele de constatare intocmite de Asociatia Psihologilor din Romania, Comisar sef psiholog Petrescu Luminita, psihologul Tudorel Butoi, precum si a Studiilor intocmite de Mario Sorin Vasilescu si Preotul Sterea Tache. V. Respinge toate actiunile civile ca neintemeiate. VI.

In temeiul art. 399 pct. 1 NCPP, dispune revocarea masurii arestarii preventive dispusa prin mandatul de arestare preventiva nr. 171/U din 15.04.2005 emis de catre Sectia I Penala a Tribunalului Bucuresti in Dosarul nr. 2399/2005 prin care s-a luat masura arestarii preventive a inculpatului B.G. sub aspectul savarsirii infractiunilor prev. de art. 12 al. 1 si 2 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. b din Legea nr. 678/2001 si de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003. VII. In temeiul art. 397 si art. 404 al. 4 lit. c NCPP, dispune: – ridicarea masurii asiguratorii a sechestrului asupra imobilelor din Bucuresti, sector 5, str. Sergent Turturica, nr. 123 si Bucuresti, Str. Sg. Musat Constantin nr.l, bl.16, sc.A, ap.3 dispusa prin Ordonanta nr. 6D/P/2004 din 23.05.2005, – restituirea tuturor bunurilor ridicate cu ocazia perchezitiei imobiliare din data de 18.03.2004 la imobilul din Bucuresti, Str. Sg. Musat Constantin nr.l, bl.16, sc.A, ap.3 si mentionate in procesul-verbal de perchezitie atasat la dosarul cauzei la filele 584 – 588, vol. 4 din dosarul de urmarire penala.

Post-ul O judecătoare de la Tribunalul Cluj cercetată de CSM pentru DOSARUL lui BIVOLARU Exclusiv apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Se autointitulează „Un trio formidabil – doi Lăcătuşi şi un Tudor”, însă din spatele ironiei lor răzbate un mare adevăr, şi anume acela că – Nicuşor Lăcătuş – 48 de ani, Alexandru Lacatos – 38 şi Tudor Siminic- 28 -cu toții crescuţi la Casa Copilului, fac de ani de zile adevărate minuni în municipiul Câmpia Turzii, fără un sprijin semnificativ de la autorităţile oraşului. Singurii care i-au ajutat au fost totuşi cei de la Fundaţia „Ion Raţiu” din Londra care le-au procurat aparatura necesară pentru activităţile lor.  Astfel, pe lângă munca de voluntariat, cu rezultate de răsunet, Nicuşor pregăteşte zeci de artişti la Palatul Copiilor din Câmpia Turzii, pe care i-a lansat în concursuri din ţară şi străinătate.

Nicuşor, fiu de primar, abandonat la Casa de copii

Viaţa celor trei foşti defavorizaţi ai soartei poate deveni oricând subiectul de inspiraţie a unui  film, fiindcă sunt legaţi indestructibil – ca printr-un cordon ombilical – de un destin comun: cu toţii şi-au petrecut copilăria în căminele de copii, de unde s-au ridicat pe propriile puteri, au făcut şcoală şi apoi au împărtăşit şi altora din experienţa dobândită, cu un altruism de care pot fi în stare doar cei crescuţi în casele de copii. Cel mai în vârstă dintre ei şi lider  incontestabil este Nicuşor Lăcătuş care îşi rememorează, la rugămintea noastră – sâmbătă 25 martie, la Câmpia Turzii, imediat după încheierea spectacolului-preselecţie pentru finala concursului „Copiii au talent” – povestea vieţii sale pline de încercări.  Începe acesta: „Sunt copilul născut prematur, la Stolna, al primarului comunei Săvădisla de acum 48 de ani. Acesta, rămas văduv la vârsta de 50 de ani a avut o slujnicuţă de 17, pe mama şi aşa am apărut eu pe lume, când ea a împlinit 18 ani. A ieşit atunci un scandal îngrozitor fiindcă primarul mai avea doi copii. Apoi, au contat vorbele oamenilor din sat, plus faptul că bunica a vrut să-l omoare, efectiv, pe primar fiindcă şi-a bătut joc de fiica ei, așa că toate au contribuit la trimiterea mea la Casa de Copii din Cluj. În orice caz, mama nu avea posibilităţi pe atunci să mă crească, iar bunica era bolnavă. Mama a murit în anul 2009, la 49 de ani, după ce-a avut toată viaţa probleme cu inima…Iar pe cei doi fraţi ai mei de tată i-am văzut recent, la înmormântarea bunicii, după 23 de ani, sunt amândoi în Irlanda.” Trece apoi la relatarea, detaliată, a vieţii sale chinuite: „De la Casa de Copii din Cluj am ajuns la Prundu Bârgăului, unde am rămas până la vârsta de şase ani. Eram acolo, într-o fostă unitate militară, vreo cinci mii de copii, comasaţi, cu toţii originari din zona Ardealului. La câțiva ani după invadarea Cehoslovaciei de către ruşi din 1968 instituţia respectivă a redevenit unitate militară şi noi am fost trimişi care încotro, iar eu am ajuns la Casa Copilului din Câmpia Turzii. Aici am avut parte de un personal calificat şi surprinzător de bun pentru acele vremuri, totul pentru că directorul Eugen Rusu a fost cel care a ştiut să ţină în frâu  orice abatere disciplinară sau încercare de abuz a vreunui coleg asupra altuia, iar când se petrecea aşa ceva, respectivul era „ejectat” urgent. Marea majoritate a celor care am crescut sub îndrumarea lui au ieşit oameni onorabili. Am fost coleg cu şeful ISU Timişoara, altul a ajuns şeful gărzii Guvernului, altul, Ovidiu Chifor consilier local. Se înnegurează pentru o clipă şi continuă: „Un lucru mă deranjează însă tare de tot. Din acea perioadă mai am doar o fotografie cu mine, în rest, pauză.

Mi s-a născut fetiţa, care are acum 16 ani şi nu poate vedea în niciun chip cum am arătat eu în copilărie şi cât de mult semănăm între noi.”În continuare Nicușor absolvă zece clase ajungând la Liceul „Unirea” din Cluj-Napoca, unde se califică în meseria de sudor. Munceşte apoi patru ani la ”Electrometal” Cluj, de unde este şi încorporat. Îşi satisface stagiul militar abia la 24 de ani, la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii după ce autorităţile i-au rătăcit actele de la Prundu Bârgăului. Spune că, paradoxal, pentru el acest lucru a reprezentat un avantaj: „Cei din leatul meu au fost cu toţii militari în perioada revoluţiei şi au trecut prin momente extrem de grele, iar eu am scăpat.”

Intră în prezentarea domeniului care i-a ghidat dintotdeauna viaţa: muzica. Arată că muzica a reprezentat dintotdeauna viaţa lui, făcând parte de 34 de ani din fanfara municipiului Câmpia Turzii, dar a colaborat şi cu diverse alte trupe, cea mai importantă fiind formaţia clujeană de jazz, „Gaio”, a profesorului Ştefan Vannai. Povesteşte Nicuşor, zâmbind nostalgic: „N-o să uit niciodată gestul acestui om formidabil care prin 1988, în vacanţa de vară îmi permitea să dorm pe canapelele de la Casa Pionierului, unde făceam repetiţii pentru Galele Jazz-ului de la Costineşti. Internatul Liceului „Unirea” era închis pe timpul verii şi era prea dificil ca să fac naveta între Cluj şi Casa de copii din Câmpia Turzii, mai ales că nu dispuneam de niciun ban”…  Din 1995 este încadrat pe post de militar profesionist, sanitar, la Baza 71 Aeriană, unde munceşte şi la această oră. Însă punctul său forte îl reprezintă munca sa de voluntariat laborioasă şi  de-a dreptul incredibilă!

„Voluntar universal”, împreună cu prietenii săi

Îşi continuă Nicuşor confesiunea: „În anul 2002 am auzit de la un coleg de serviciu că există în Câmpia Turzii o fundaţie care are ca scop prevenirea abandonului şcolar, F.R.C.C.F. – Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie. Aşa că am venit în fundaţie pe bază de voluntariat şi am organizat grupul vocal „Melody”, care funcţionează şi în prezent. Iar după anul 2009, când F.R.C.F.F. şi-a închis sediile, am fost primiţi cu braţele deschise de Clubul Copiilor din Câmpia Turzii, prin d-na director Simona Şandor, iar de-a lungul anilor pot spune că am pregătit câteva sute de copii la disciplina canto-vocal.  De pildă, numai la această oră am treizeci şi şapte de copii, pe care-i pregătesc zilnic”. Referindu-se la evenimente mai speciale petrecute în anii respectivi, Nicuşor îşi aminteşte un episod chiar luminos petrecut în anul 2005: „Primisem o invitaţie să ne deplasăm în Polonia, la un festival, din partea fundaţiei „Every Child” şi am dus cu mine opt copii, foarte talentaţi, care făceau parte din familii extrem de sărace. Unul dintre ei era o fetiţă, care promititea, a unui fost coleg de la casa de copii, care în perioada copilăriei mele mă bătea permanent. După ani, nu m-am răzbunat pe el – şi drept mulţumire i-am pregătit fiica! Acolo, în Polonia am cântat cu orchestra Academiei „Fr. Chopin”, iar la repetiţii, dirijorul mi-a transmis, la un moment dat: „Maestre, opt măsuri”. Ce opt măsuri să ia bieţii copii, când habar n-aveau ce-nseamnă asta. Eu ştiam, desigur, dar ei le-au „luat” instinctiv, astfel că până la urmă concertul a reprezentat un uriaş triumf pentru noi – iar „ieşirea” din Polonia le-a adus amintiri de neuitat acestor copii”! Arată, totodată, că deşi începuse să întocmească diverse proiecte de finanţare nerambursabilă pentru diverse activități cu impact social ale sale, autorităţile din Câmpia Turzii l-au onorat doar o singură dată, prin regretatul primar Vasinca, în rest toate proiectele concepute de către el, începând din 2012 şi până-n 2015 i-au fost respinse. „Culmea, acelaşi proiect l-am depus la Fundaţia „Ion Raţiu” din Londra şi am primit instantaneu finanţare pentru aceste activităţi, inclusiv pentru a ne procura un mixer, microfoane, boxele necesare spectacolelor noastre”. Şi, culmea, deşi nu primise niciodată bani de la autorităţi, acestea l-au distins mereu la Zilele Muncipiului pentru „activism civic”. O nesperată bucurie  i-a făcut şi Statul Major al Forţelor Aeriene Române, care l-a distins în 2014 cu titlul de „Omul Anului – credinţă şi altruism”, pentru meritele sale ca voluntar, în cadrul societăţii civile. În toate aceste activităţi era însoţit deja de cei doi mari prieteni ai săi, Alexandru Lacatos şi Tudor Siminic, care provin şi ei de la Casa copilului! Şi tot împreună cu aceştia a continuat să organizeze diverse activităţi socio-educative, cu efecte extraordinare în rândul cetăţenilor municipiului: de la campanii antidrog până la „Primăvara Muzicală”, „Sanitarii Iscusiţi”, „Copiii au talent”, „Toamna Arieşană” – ajuns la ediţia a V-a, singurul festival folcloric din ţară fără taxă de înscriere – „Let`s Do It, Romania”, etc.

Tulburătoarea poveste a celorlalţi „muşchetari”: Alexandru şi Tudor

Intervine în discuţie şi Alexandru Lacatos, cel care până în acel moment ascultase, respectuos, povestea prietenului său: „Eu am crescut în Şcoala Specială din Huedin, sub o teroare de neînchipuit, apoi am continuat la Şcoala Profesională Zalău, după care am muncit 15 ani la o fundaţie, la Luncani şi apoi şi la Piatra Neamţ. Eu fac parte din generaţia mijlocie, Nicuşor a fost generaţia veche iar Tudor – aici de faţă și el, care provine din Centrul Câmpia Turzii – din cea nouă, având 28 de ani, cu zece mai puţini decât mine. Împreună muncim actualmente şi în A.C.I.A.C. – Asociaţia Civică pentru Iniţiativă şi Acţiune Comunitară, pentru binele celor necăjiţi, aşa cum am fost noi”. Vorbind de greutăţile prin care a trecut, Alexandru mărturiseşte la început că atunci, în Ardeal preselecţia se făcea pentru trei instituţi destinate copiilor defavorizaţi: Şcoala Specială Huedin, Centrul din Gherla şi Centrul Câmpia Turzii, unde exista şi o şcoală generală şi internat. Îşi aminteşte apoi de privaţiunile îndurate la Şcoala Specială din Huedin: „Am fost introdus la clasa de mozaicari-faianţeri doar pentru a se îndeplini numărul de elevi cerut de clase. Eram duşi să facem baie prin nămeţi, desculţi, circa 400 de metri – de la sala de clasă a internatului până la baie – asta în cazul în care nu eram bătuţi şi maltrataţi. Unii din colegii mei au fost atât de tare agresaţi de către pedagogi încât se urinau pe ei şi au rămas cu sechele. Asta la Şcoala specială din Huedin, fiindcă la Zalău a fost mai bine, pentru că ne aflam deja după comunism. Pe mine, m-a salvat  profesional faptul că pe diploma de absolvire nu scria Şcoala Specială, ci Şcoala Profesională nr. 13 Zalău, element care mi-a permis să mă înscriu la cursurile seral”. Arată mai departe că fetiţa lui, Alexandra i s-a născut în urmă cu zece ani, însă a fost nevoit s-o crească singur deoarece mama acesteia l-a părăsit. Aşa că Alexandra s-a refugit, încă de la vârsta de şase ani, în muzică şi a reuşit până acum – prin meritul lui Nicuşor Lăcătuş, care a pregătit-o la început, iar apoi al profesorului Cornel Pop, de la „Bella Musica” – să obţină rezultate incredibile: participarea la concursul internaţional „Shining Star” – Turcia, de unde s-a întors cu Trofeul Televiziunii Turciei, apoi locul I în Ucraina, la „Bravissimo Festival” şi altele, în Letonia, Slovenia, etc.  Puse cap la cap, douăsprezece prezenţe internaţionale, însă la mult lăudatele concursuri televizate din ţară, „Vocea României”, „Românii au talent” sau „Next Star” n-a fost ascultată decât telegrafic. Confirmă şi Alexandra, cu tristeţe: „Tata n-a avut valută şi relaţiile necesare ca să merg mai departe. S-a văzut de la distanţă că ce se petrece acolo nu-i deloc pe bune”. Revine Alexandru: „Tocmai pentru că nu avem un viitor în România, suntem hotărâţi să ne mutăm – eu şi fiica mea – în Germania, unde am promisiuni pentru un loc de muncă”. Vine rândul lui Tudor, inginerul de sunet să-şi povestească, telegrafic, viaţa: „Sunt originar din comuna Mărişel. Mi-am cunoscut părinţii, însă aceştia n-au avut posibilităţi să mă întreţină, pe mine şi pe cei doi fraţi ai mei, aşa că am ajuns cu toţii în plasament. Am ajuns apoi la Şcoala „Mihai Viteazu”, din zonă, în continuare la Cluj la Liceul „Anghel Saligny”, fiind admis  la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Inginerie Construcţii Civile, pe care am absolvit-o în 2015. Actualmente muncesc în calitate de învăţător, la Şcoala „Traian Dârjan” din Cluj-Napoca, unde lucrează şi fraţii mei şi fac voluntariat aici, la Câmpia Turzii, alături de Nicușor și Alexandru”. Revine curând Nicuşor, trecând din nou la problemele serioase pe care le are de rezolvat în cadrul activităţilor din cadrul A.C.I.A.C.: „Acum pregătim o acţiune, „Rolul societăţii în cazul unei eleve însărcinate”, la care vor participa elevi de la Liceul „Pavel Dan”, preoţi, asistenţi sociali, psihologi – totul bazat pe o scenetă realizată de voluntarii A.C.I.A.C. Clubul „Rotary” a promis că ne ajută – şi tot el se va implica şi în finala Festivalului „Copiii au talent”- dar şi Fundaţia „Ion Raţiu”. Dar mai avem un „of”! Mi-aş dori să ne îmbunătăţim aparatura din punct de vedere tehnic, pentru o mai bună calitate a actului artistic, însă deocamdată acest lucru e dificil de îndeplinit. Dar vom trăi şi vom vedea ce va mai fi. Oricum, sănătoşi să fim ca să le putem duce pe toate”!

Post-ul La Câmpia Turzii, trei foşti asistaţi la Casa copilului fac voluntariat şi cresc zeci de talente muzicale! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cătălin Adrian Cherecheş este un proprietar de animale, în vârstă de 43 de ani, din localitatea clujeană Gârbău-Dejului, comuna Căşeiu. Acesta s-a prezentat, marţi 28 martie, la I.M.L. Cluj, hotărât să facă demersurile necesare pentru a obţine un certificat medico-legal, totul după ce un consătean teribil de periculos a fost cât pe ce să-l omoare, cu o bâtă, în ziua precedentă! „Am îndrăznit să-l rog să părăsească terenul meu, pe care-l ocupase cu cele peste 80 de oi ale sale, iar el m-a taxat pentru asta”, explică bărbatul cu tristeţe în glas.

Adrian Chereceş deţine 30 de ari de teren şi animale în localitatea Gârbău-Dejului, aflată pe raza comunei Căşeiu. Povesteşte că luni, în jurul orei 16.00, a mers până la proprietatea lui şi a avut surpriza să constate că un anume Preban Costică, un vecin teribil de violent, îi ocupase complet păşunea cu oile sale, lucru care se mai întâmplase şi în alte dăţi. Cherecheş a încercat să-i explice că locul respectiv îi aparţine şi că are nevoie de el pentru animalele sale, vorbe care, însă, l-au supărat pe Preban. „M-a înjurat, apoi a luat o bâtă şi m-a lovit cu ea, ţintindu-mi capul. Am reuşit să mă feresc puţin, iar bâta mi-a atins doar faţa, Am avut un mare noroc, fiindcă dacă-mi atingea capul, la ora aceasta eram deja mort”… Arată că imediat după ce s-a mai dezmeticit puţin a anunţat şi poliţia, iar un poliţist ţi-a făcut apariţia, la scurt timp, la faţa locului. După ce i-a luat o declaraţie, acesta l-a îndrumat spre I.M.L. Cluj. Povesteşte, în continuare, victima: „Am o fetiţă în vârstă de 9 şi mă întreb ce s-ar fi întâmplat cu ea dacă individul ăsta mă omora şi nu mai avea cine s-o crească… Plus că în urmă cu un an Preban a bătut-o şi pe mama mea, în vârstă de 79 de ani şi doar faptul că a ţipat după ajutor a scăpat-o de la o moarte sigură, înlesnind intervenţia mea şi a vecinilor. Ce să mai zic de vecinul nostru Ghiţă Bojor, pe care l-a făcut praf – tot cu o bâtă – anul trecut, în Postul Crăciunului. Bietul de el a zăcut şapte săptămâni în pat, însă – fiind pocăit – a preferat să sufere în tăcere şi să nu facă plângere împotriva lui, culmea! ca să nu-i facă rău. Dar eu n-o să stau impasibil şi o să merg până-n pânzele albe”! Îl apelăm telefonic şi pe Bojor, care ne mărturiseşte, la rândul său, următoarele: ”Ăsta prezintă pericol social şi dacă nu se întreprinde ceva împotriva lui, precis că omoară până la urmă pe cineva. Cine loveşte odată, loveşte şi a doua oară. Vede că nu l-a dat nimeni la poliţie până acum şi din acest motiv profită şi-şi arată „muşchii”. Când m-a bătut tocmai îl salvasem de nişte câini ciobăneşti care îl atacaseră – şi aceasta mi-a fost până la urmă răsplata”.  Cherecheș poftit în cabinetul de consultaţii al I.M.L. Cluj, de unde se întoarce după câteva minute cu un certificat medico-legal în care i-au fost recomandate între trei şi patru zile de îngrijiri.

“Luni, prin apel 112, un bărbat, din Gârbău-Dejului, a sesizat faptul că a fost agresat de un alt bărbat în urma unor discuţii contradictorii. Cel în cauză a primit îndrumări legale, cercetările continuând sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prevăzută de Codul penal”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

La încheierea ediţiei l-am apelat telefonic pe Adrian Cherecheş. Acesta ne-a declarat că între timp a reuşit să întocmească, la Postul de Poliţie Rurală Căşeiu plângere penală împotriva agresorului.

Post-ul Lovit în faţă cu o bâtă de un ins care rupe-n bătaie tot ce prinde! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța au fost primele teritorii pierdute de România în vara și toamna anului 1940, în contextul celui de-al Doilea Război Mondial. La 23 august 1939 fusese semnat, la Moscova, Pactul de neagresiune sovieto-german (Pactul Ribbentrop-Molotov), iar printr-un protocol adițional secret, Germania și URSS își împărțeau sferele de influență, articolul 3 al acestuia arătând că „în privința Europei de Sud-Est partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres politic față de aceste teritorii”.

În urma ocupării Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța de către autoritățile sovietice, populația românească din aceste teritorii a fost supusă unui regim de represiune și deportări. Politica opresivă impusă de sovietici a determinat un adevărat proces migraționist și transferuri masive de populație, soldate cu importante pierderi de vieți omenești.

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a fost organizată o operațiune majoră de arestare și deportare, fiind vizate 32.423 de persoane din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței. Dintre acestea, 6.250 urma să fie arestate, iar 26.173 — deportate. Deportații au fost transportați în condiții inumane, în vagoane de marfă închise, în Siberia, nordul Kazahstanului și Uzbekistan.

În timpul transportului, care a durat până la șase săptămâni, deportații au călătorit în condiții inimaginabile, având resurse puține de apă și hrană. La destinație au fost obligați să-și construiască propriile lagăre, să lucreze în condiții foarte grele — temperaturi extreme, norme de muncă greu de atins, hrană proastă și puțină — toate acestea ducând la moartea a aproximativ o jumătate dintre ei. Dintre cei arestați, mulți au fost învinuiți de activitate antisovietică și au fost condamnați la pedeapsa capitală, locul lor de înhumare fiind necunoscut.

Un alt episod de tristă amintire îl constituie masacrele comise asupra unor grupuri de români care au încercat să treacă granița în România. Ofițeri NKVD au lansat, în primăvara anului 1941, zvonuri conform cărora grănicerii sovietici permit populației din aceste teritorii să treacă granița în România.

În noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, un grup compact de 400 de români din nordul Bucovinei, din satele Coteni, Buda, Boian, Ostrița Herței, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala au încercat să treacă granița pe râul Prut înghețat. Când s-au apropiat de graniță majoritatea au fost uciși de mitralierele grănicerilor sovietici și aruncați în gropi comune în albia râului Prut. Doar 57 au reușit să scape și să treacă granița în România. Masacrul românilor din Lunca Prutului a rămas în memoria colectivă drept prima crimă atroce săvârșită de autoritățile sovietice la adresa populației din teritoriile românești.

La 1 aprilie 1941, un grup de 3.000 de persoane din mai multe sate de pe Valea Siretului (satele Bănila Moldovenească, Dăvideni, Trestiana, Iordănești, Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Cupca, Corcești, Suceveni) au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre granița cu România, purtând un steag alb cu însemne religioase, icoane, prapuri și cruci din cetină. Când s-au apropiat la mai puțin de 3 kilometri de punctul de graniță Fântâna Albă, în locul numit Poiana Varnița, grănicerii sovietici au deschis focul și au tras în plin, ucigând bătrâni, copii, femei, pe care i-au aruncat, apoi, în gropi comune, unii fiind îngropați de vii. Echipaje de cavalerie sovietice au ieșit din pădure și au plecat în urmărirea supraviețuitorilor, pe unii i-au omorât cu sabia, iar pe alții i-au târât până la cele cinci gropi comune săpate la liziera pădurii. Autoritățile de la Moscova au trecut sub tăcere genocidul, ap”reciindu-l ca fiind un incident minor, în care „un grup de 20 de persoane a încercat să treacă fraudulos granița.

Începând din martie 1944, Armata Roșie ocupă din nou nordul Bucovinei și Basarabia, fiind instituit din nou regimul de teroare și represiune la adresa populației de aici.

Foametea din anii 1946-1947, care a venit după reocuparea Basarabiei, a fost generată de un complex de factori, dar a fost determinată în principal de golirea tuturor gospodăriilor și hambarelor de produsele alimentare și grâne ale populației de către autoritățile sovietice. Vara anului 1946 fusese deosebit de secetoasă, după ce câțiva ani la rând plouase puțin, iar o mare parte a recoltei a fost compromisă și în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Procesul de colectare a cotelor de cereale de la populație s-a desfășurat anevoios, iar cei care s-au opus au fost judecați și deportați.

În anii 1946-1947, doar în RSS Moldovenească au murit de foame aproximativ 200.000 de oameni, istoricii care au studiat fenomenul susținând că în fapt realitatea pare să fi fost mult mai crudă.

Un nou val de deportări din Basarabia are loc în 1949. Operațiunea de deportare de la 6 iulie 1949, cunoscută și sub denumirea conspirativă de Operațiunea „Iug” („Sud”) s-a înfăptuit în conformitate cu decizia Biroului Politic al CC al PCUS din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianți, complicilor ocupanților germani, persoanelor care au colaborat cu organele de poliție germane și române, a membrilor partidelor și organizațiilor profasciste, a membrilor sectelor ilegale, a gardiștilor albi, cît și a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.

Hotărârea a vizat deportarea a 11.280 de familii (35.796 de persoane) în RSS Kazahstan. Acestora le-a fost aplicat și efectul decretului prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 26 noiembrie 1948, care stipula că deportarea acestora se realizează pe veci, fără dreptul de întoarcere în locurile natale. În perioada iulie 1949-9 iunie 1952 au mai fost deportate după familiile lor în așezările speciale din Siberia alte 573 de persoane. La 1 aprilie 1951 s-a desfășurat operațiunea având denumirea cifrată „Sever” („Nord”), în cadrul căreia au fost arestate și deportate în Siberia 723 de familii (2.617 de persoane), care au ajuns la destinație la 13 și 14 aprilie 1951.

Eliberarea masivă a deportaților din așezările speciale a început după moartea lui Iosif V. Stalin (5 martie 1953). În perioada 1 ianuarie 1954-31 octombrie 1956, din așezările speciale au fost eliberate 3.300 de familii. Până la 1 august 1961 au fost eliberate 14.902 familii de deportați din RSS Moldovenească, 5.747 de familii neavând însă dreptul să se stabilească pe teritoriul RSSM.

Sursa Info: Independent.md

Post-ul Cealaltă semnificație: 1 aprilie, Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Dramă incredibilă trăită de un medic rezident din Turda. Mama lui, în vârstă de 54 de ani şi-a ”procurat” de la matrimoniale un iubit cu cinci ani mai tânăr, din Constanţa şi aceasta, în preajma mutării la ea a bărbatului încearcă prin orice mijloace să-şi arunce fiul din casă! Ultima tentativă a femeii – care i-a fisurat fiului încheietura mâinii stângi, cu un picior de pat – a pus capac răbdării tânărului de 26 de ani. Medicul s-a hotărât să înceapă lupta în justiţie şi crede că mama lui are de-a face cu un escroc, un „manipulant de mărfuri, dar şi de suflete” care după ce va veni, le va lua totul! Asta, deşi femeia nici nu l-a întâlnit pe acesta până acum în carne şi oase, doar pe Facebook!

„Iubitul mamei se pregăteşte să se mute la noi”!

Joi, 30 martie, în incinta I.M.L. Cluj, Andrei, tânărul medic turdean pare complet răvăşit, captiv într-un angrenaj căruia nu-i poate face faţă deşi îi înţelege grozăvia. Are antebraţul mâinii stângi înfăşurat într-un bandaj, spune el de la o lovitură încasată din partea propriei sale mame, executată cu un lemn rupt de aceasta dintr-un pat. În ciuda imensei sale tristeţi omul, extrem de deschis şi volubil, mi se adresează de parcă m-ar fi ştiut dintotdeauna. Mă lămuresc imediat de ce o face. „V-am „scanat” imediat, cunosc tipul jurnalistului – şi dumneavoastră corespundeţi perfect – fiindcă am avut în perioada facultăţii un coleg de cameră cu această profesie”, mărturiseşte el. Apoi, de parcă şi-ar dori cu disperare să-şi descarce sufletul şi să afle o părere cât de cât avizată trece la relatarea tulburătoarei sale poveşti. Începe acesta: „Numărul şicanelor pe care mi le face  mama e deja destul de mare, lovitura încasată marţi noapte în braţ e doar ultima dintr-un şir de opt atacuri de care am avut parte de la ea numai în câteva luni. Are 54 de ani şi suferă de un uşor retard, vechi, dar de la o vreme e din ce în ce mai violentă şi se decompensează urât pe fondul acestui retard.” Pus pe destăinuiri complete – desigur, după ce-am stabilit că nu-i voi dezvălui întreaga identitate – acesta plusează şi îşi continuă relatarea unei poveşti cu iz psihanalitic, amintind de Freud, Oedip, Iocasta şi mulţi alţi psihanalişti sau personaje, moderne sau antice… „Mama a plecat împreună cu tata, de profesie muncitor în construcţii, în Spania, unde au trăit zece ani. Mama, ca de obicei, a fost întreţinută de către el, muncind doar ocazional, pe la diferite familii, la curăţenie. Însă tata, probabil datorită muncii infernale depuse s-a întors în coşciug, în urmă cu doi ani, fiindcă a suferit un infarct fatal”. Se opreşte pentru câteva clipe, trage profund aer în plămâni, apoi continuă: „A murit într-o zi de duminică, astfel că prima lovitură pe care am încasat-o a fost că am pierdut suma de 35.000 de euro pe care asigurările ne-ar fi dat-o dacă omul murea pe timpul săptămânii. Aşa, fiind zi de odihnă nu ne-a mai onorat cu banii. Costurile readucerii acasă a trupului său au fost de 5.000 de euro şi trebuie să menţionez, pentru cei care cred că dincolo viaţa e roz, lângă sicriul său din avion se afla încă unul, cel cu trupul altui român, mort în condiţii asemănătoare. Dar nu-i nimic, mai departe mama, după ce s-a întors acasă m-a deposedat imediat şi de averea lichidă a tatălui, circa 40.000 de euro şi a făcut-o praf. Am rămas doar cu apartamentul din Turda, însă acum mă simt într-un pericol de moarte: după ce s-a împrietenit cu un bărbat din Constanţa, prin intermediul unei rubrici de matrimoniale, fără măcar să-l fi întâlnit până acum pe acesta, omul – manipulant de mărfuri, şi, cred eu, de suflete, cu cinci ani mai tânăr decât ea – se pregăteşte să se mute definitiv în Ardeal şi să locuiască împreună cu mama în apartamentul nostru. Iar ea probabil pentru a-l mulţumi încearcă prin orice mijloace să mă arunce afară din locuinţă, fără să-i pese unde voi pleca. Totodată, nu manifestă nicio intenţie să facă succesiunea după tata şi să-mi dea cuvenita parte de moştenire de pe casă”!

„Sunt nevoit să merg în justiţie împotriva ei”!

Arată mai departe că recentul act de violenţă al mamei a avut loc în casa mătuşii, cea care le-a pus-o la dispoziţie fiindcă apartamentul lor se zugrăveşte de zor, în aşteptarea „marelui oaspete” de la Constanţa. „Iată cum s-a întâmplat totul: luni am ajuns la casa mătuşii după miezul nopţii, iar mama a avut o nouă criză de nervi, după o discuţie – iniţial cât de cât amicală – pe tema faptului că am întârziat acasă. De acolo a început să mă acuze, inclusiv de moartea tatălui, eu care mă aflasem toată acea perioadă acasă, în România. Apoi, pe neaşteptate a smuls, efectiv piciorul patului şi a încercat să mă lovească în cap cu el. M-am apărat şi cum tot dădea cu lemnul mi-a fisurat sau fracturat – nu ştiu încă sigur – antebraţul şi la celălalt braţ mi-a provocat mai multe julituri”. Curând medicul este poftit în cabinetul de consultaţii al I.M.L., însă se întoarce profund dezamăgit. Distraţi şi nepăsători, chiar şi în faţa suferinţei unui coleg de breaslă, medicii de la Spitalul Municipal Turda au omis să aplice pe fişa de urgenţe ştampila rotundă, obligatorie, dar i-au pus şi un diagnostic aproximativ, deşi îi făcuseră radiografie: „fractură sau fisură ulnară”, adică fractură sau fisură a încheieturii. În consecinţă, medicii de la Cluj l-au îndrumat pe tânărul rezident, să se prezinte din nou la Spitalul Municipal Turda, pentru a-i ruga pe colegii lui să-i întocmească hârtiile corect. Cu un aer damnat, tânărul se retrage, cocoşat de soartă, la propriu, însă hotărât să se întoarcă pentru a-şi scoate certificatul medico-legal şi a depune la poliţie reclamaţia împotriva mamei sale. Pas intermediar – spune el – înaintea începerii acţiunii în justiţie – ca ultim efort să-şi obţină partea de moştenire din casa tatălui şi să evite aruncarea lui, fără niciun ban, în stradă.

La circa trei ore de la discuţia noastră, rezidentul îşi face apariţia din nou în instituţia medicală clujeană, doar cu ştampila rotundă – aplicată şi aceea numai după discuţii contradictorii. Povesteşte Andrei că s-a rezolvat totul numai după insistenţe la medicul de gardă de la Spitalul Municipal Turda care – în ciuda faptului că nu avea dreptate – l-a pus pe Andrei la ”stâlpul infamiei”, ridiculizându-l pentru pretenţiile sale „exagerate”!  Legat de lipsa precizării exacte a diagnosticului său – fisură sau fractură – nu s-a rezolvat nimic. „Medicul radiolog vine la muncă doar după amiază, aşa că mergem pe varianta fisură, cea sigură – şi vedem noi mai târziu ce vom face”, explică Andrei. Intră din nou în cabinet şi se întoarce după câteva minute cu un certificat în care  legiştii  i-au recomandat între 18 şi 20 de zile de îngrijiri medicale. „Aş fi preferat să mă prezint acum direct la poliţie ca să depun plângere penală împotriva mamei. Însă n-o voi face, probabil, decât zilele viitoare fiindcă reprezentanţii poliţiei turdene, pe care i-am informat asupra agresiunii suferite, mi-au spus că sectoristul nostru e-n concediu, aşa că m-au sfătuit să mai amân puţin această operaţiune. Ce să mai spun, deja m-am obişnuit fiindcă văd că toate lucrurile sunt, practic, împotriva mea! Până şi faptul că mă aflu acum în concediu de odihnă şi în loc să mă odihnesc undeva fac ture între Cluj şi Turda”!

Post-ul Mama unui medic şi-a ciomăgit fiul ca să-l arunce din casă! Vrea să-i facă loc iubitului virtual de pe Facebook! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Fostul director al UTI Gabriel Davidescu şi ex-consilierul judeţean din partea PNL au fost audiaţi în instanţă la ultimul termen de la Curtea de Apel Cluj în dosarul Mită la Consiliul Judeţean. Cei doi au vorbit despre acuzaţiile DNA cu privire la luarea-darea de mită pentru o suprafaţă de parcări din interiorul Aeroportului Internaţional pe care Davidescu ar fi negociat-o cu Petran la preţ de câteva mii de euro.

Davidescu susţine contrariul

Unul dintre aspectele tehnice prezentate de Gabriel Davidescu în reaudierea sa era că nu i se merita să facă acel compromis deoarece atât UTI cât şi el nu aveau nimic de câştigat. Dimpotrivă.

„Nu am dat bani inculpatului Petran drept mita in legătura cu parcarea de la aeroport, deoarece dacă ar fi fost aprobata de către Consiliul Judeţean solicitarea UTI, tarifele ar fi fost mult mai mici. De exemplu, pentru un loc de parcare pe timp de 10 zile, suma era şi este de 320 lei, pe când dacă ar fi fost aprobata solicitarea suma ar fi fost de 215 lei. Prin urmare este absurd să se considere ca as fi dat mita pentru a beneficia de venituri mai mici. În decembrie 2013, am fost revocat din consiliul de administraţie al UTI şi m-am ocupat de Direcţia de Dezvoltare care viza construcţia de spitale şi alte obiective, acesta fiind interesul meu, pentru care m-am întâlnit în aprilie, la Bucureşti, cu inculpaţii Uioreanu şi Petran”, a susţinut Davidescu.

Întrebat ce semnificaţie avea ajutorul pe care-l solicita inculpatul Petran, Gabriel Davidescu a precizat că ”nu am discutat despre campania electorala sau despre sponsorizări sau despre parcările UTI, ci lucrurile s-au întâmplat in felul următor: încă din cursul lunii martie, inculpatul Petran m-a rugat să-l ajut cu 20.000 euro, iar eu la acea data eram prieten cu dumnealui, astfel încât cererea lui am interpretat-o ca fiind o cerere de ajutor venita din partea unui prieten, ajutor care se referea la acordarea unui împrumut astfel încât eu mă aşteptam ca într-un termen rezonabil sa primesc banii înapoi”.

De asemenea acesta susţine că pe Horea Uioreanu l-a cunoscut în 2013 şi nu a purtat niciodată discuţii cu acesta în vederea urgentării unor aprobări pentru UTI.

Petran: Singura mea vină e că am încercat să fac politică

Fostul consilier judeţean din PNL, Ioan Petran a fost audiat şi el la ultimul termen de apel. Totodată profesor universitar, Ioan Petran a încercat să evidenţieze că nu are un caracter infracţional şi că acuzaţiile DNA nu sunt fondate.

„ Nu am avut nicio atribuţie în cadrul Consiliului Judeţean legată de parcările UTI şi niciodată în toată cariera mea de consilier judeţean, nu am iniţiat vreo hotărâre de consilier judeţean. Banii pe care i-am primit de la inculpatul Davidescu au reprezentat ajutor pentru campania electorala la europarlamentarele din 2014. Au fost primiţi pe bază de chitanţa, iar sponsorizarea a fost publicata în Monitorul Oficial. Arăt că niciodată nu am înşelat pe cineva şi nu am comis vreo faptă penală. Singura mea vină este aceea că am încercat să fac politică” declară Ioan Petran.

Una dintre probele de la dosar o reprezenta un SMS trimis de liberal către Davidescu. Acolo DNA susţine că Petran ar fi cerut mită pentru interesul propriu, de la angajatul UTI. Însă, audiat în instanţă, Petran a explicat că de fapt acel mesaj se referea la o sponsorizare la campania electorală, unde desigur el nu a fost candidat.

„SMS-ul prin care am solicitat ajutorul corespunde realităţii. Am cerut ajutor pentru campanie inculpatului Davidescu. Convorbirea telefonică în care se face referire la o doamnă nu se referă la martora Raţiu, ci la o colega de-a mea, arhitect, în contextul în care din prisma profesiei mele, inculpatul Davidescu mi-a cerut sprijinul pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru un hotel.

Avocatul acestuia, Ciprian Păun explică ce s-a dorit din declaraţia lui Petran.

„Clientul meu a dat declaraţii pentru a clarifica starea de fapt. în principiu şi-a menţinut toate declaraţiile si  a dorit să clarifice nişte aspecte. În rest, mergem mai departe cu probaţiunea. Ni s-a încuviinţat  reaudierea martorilor: Ştefan Iliescu şi superiorului domnului Davidescu pentru a se contura mai clar starea de fapt ” explică avocatul.

Cerinţele lui Ioan Bene

Davidescu şi Petran nu sunt singurii care încearcă sa convingă judecătorul în apel că sentinţa de fond a fost ”netemeinică şi nelegală”. Pentru a face acest lucru, prin avocatul său- Neamţ Paul Mihai, Ioan Bene a cerut instanţei reaudierea anumitor inculpaţi, dar şi efectuarea unor expertize pe probele prezentate de DNA în dosar.

„Aş prefera să nu vorbesc despre dosarele aflate pe rol. Pot spune doar atât: instanţa ne-a încuviinţat audierea unor martori suplimentari, propuşi de clientul meu, Ioan Bene. De asemenea se vor reaudia inculpaţii şi unul dintre cele mai importante aspecte: re-audierea lui Răzvan Pop, însă de această dată în sala de judecată faţă de toţi inculpaţii din dosar” explică avocatul Neamţ.

În cazul afaceristului Bene, DNA a comis mai multe abuzuri încă din etapa de urmărire penală. Ciudat este că unele dintre acestea ”interceptări în mai multe localuri deţinute de inculpatul Bene” şi fragmentarea înregistrărilor pentru a scoate din context anumite aspecte au fost observate de judecătoarea de fond, însă fără efect.

În faza de judecată la prima instanţă, pe 18 martie 2015 s-a dispus audierea martorului Răzvan Pop, sens în care acesta a fost şi citat. Surpriza a venit la termenul respectiv, când, judecătoarea a anunţat că Răzvan Pop este prezent în clădire, doar că refuză să dea declaraţii într-o şedinţă publică. Atunci avocaţii inculpaţilor au exprimat numeroase motive pentru care aprobarea cererii martorului denunţător- POP este o aberaţie.

Cu toate acestea, judecătoarea i-a făcut pe plac sifonarului. Iar audierea lui s-a făcut în termenii stabiliţi prin cerinţele sale. Acum, inculpaţii din dosar, în frunte cu Ioan Bene, îi cer judecătorului re-audierea lui Răzvan Pop în şedinţă publică, în sala de judecată şi fără alte tratamente preferenţiale.

Pop şi Ursache deodată

Potrivit surselor, DNA l-ar fi lăsat pe Răzvan Pop să depună un denunţ împotriva inculpaţilor din dosar, folosindu-se de două identităţi: cea personală şi cea cu numele de Ursache.

Astfel avocaţii lui Ioan Bene şi Horia Uioreanu au cerut reaudierea celor doi denunţători, însă de această dată la acelaşi termen: „Să nu ne trezim că Pop va răspunde prezent din mai multe colţuri. Dacă Pop şi Urasache, sunt sau nu aceeaşi persoană, este uşor de dovedit”.

„La ultimul termen s-a admis cererea de probe, expertiza informatica asupra laptopului şi trei  martori propuşi de noi: denunţătorul Pop Răzvan, cel ce a găsit  laptopul respectiv, Ursache- martorul acoperit, şi câţiva martori suplimentari printre care şi fostul preşedinte al Camerei de Comerţ, Ştefan Dimitriu” explică unul dintre reprezentanţii lui Horea Uioreanu, av. Tiberiu Ban.

Post-ul Petran şi Davidescu reaudiaţi în Dosarul “Mită la CJ Cluj” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După ce a luat în arendă aproximativ 500 de hectare de teren agricol, firma Garden Construct din Apahida a intrat în insolvenţă pentru că afacerile nu mai mergeau. Societatea este deţinută de Monica Tuşa şi administrată de tatăl ei, Vasile Tuşa. Această societate a făcut afaceri cu judecătorul clujean Gabriel Năsui, cunoscut în presa locală ca fiind ”judecătorul din jacuzzi”,  care a deschis un proces împotriva firmei. De asemenea, Vasile Tuşa este partener de afaceri cu Rareş Prodan, patronul clinicii medicale Blue Life, care, la rândul lui a făcut afaceri cu fostul şef al poliţiei rutiere clujene şi fost adjunct al IPJ Cluj, Alexandru Mureşan, condamnat la aproape trei de închisoare cu suspendare.

Firma Garden Construct din Apahida a fost până de curând cea mai mare societate din domeniul peisagisticii din Cluj asigurând, în perioada 2008 – 2011, serviciile din profilul ei de activitate la centrul comercial Vivo (fostul mall Polus, n.red.).

Societatea este deţinută de Monica Tuşa, fiica lui Vasile Tuşa, care este administrator. Potrivit datelor preliminare din dosarul de insolvenţă, de la încetarea contractului cu Polus, familia Tuşa s-a reprofilat pe sectorul agricol, a ajuns să ia în arendă 500 de hectare de teren agricol în judeţul Cluj, dar afacerea nu a mers pentru că… terenul nu era fertil!

Vasile Tuşa s-a ocupat şi de amenajarea locuinţelor cu proprietari celebri. Firma a fost contractată de judecătorul Gabriel Năsui, care acum este judecător la Curtea de Apel Cluj, după o mutare disciplinară prin instanţele din Alba Iulia.

Pentru că Tuşa a întârziat cu lucrările la una dintre locuinţele magistratului Năsui, cea din cartierul Gheorgheni, cel din urmă a încercat să pună mâna pe un apartament care îi aparţine lui Tuşa. Nasui l-a dat în judecată pe Tuşa ajungând să îi ceară, drept despăgubiri, un apartament în Apahida pentru un acont de 15.000. La prima instanţă, judecătorului Năsui i-au fost respinse cererile, iar la instanţa superioară pretenţiile magistratului au avut acelaşi ”succes”.

Tupeu de magistrat

În 2010, judecătorul Năsui a cumpărat o casă pe strada Venus, iar pentru că locuinţa nu-i satisfăcea nevoile, a decis să o renoveze şi să o extindă. În acelaşi an, l-a cunoscut pe Vasile Tuşa, cu care s-a înţeles să îl angajeze pentru lucrare. Acontul a fost de 15.000 de lei, iar la finalizarea lucrării, magistratul trebuia să îi plătească 25.000 de euro. Năsui spune că lucrările trebuiau să înceapă la sfârşitul lui martie 2011, dar pentru că Tuşă a întârziat începerea lucrărilor, judecătorul clujean a cerut rezilierea contractului şi un apartament pe care îl are Vasile Tuşa.

“Pârâtul (Vasile Tuşa, n.red.) a garantat reclamantului (Gabriel Năsui, judecător la Curtea de Apel Cluj, n.red.) în prezenţa martorului că în cazul în care nu va realiza lucrările la casa reclamantului, sau dacă lucrările finalizate nu vor fi de calitate, reclamantul devine proprietarul oricărui dintre apartamentele blocului edificat în Apahida. Este adevărat că părţile nu au încheiat un înscris cu privire la plata avansului şi la garantarea edificării cu oricare dintre apartamentele edificate de către pârât. Însă această înţelegere există şi va fi probată cu martori”, spunea judecătorul Năsui în cererea de chemare în judecată.

Pentru că Vasile Tuşa garantase cu apartamentele respective pentru un împrumut de peste 400.000 de lei, astfel încât, judecătorul Năsui a chemat şi banca în proces.

Pe de altă parte, Tuşa spune că a lucrat pentru cei 15.000 de lei şi că o asemenea înţelegere nu a existat niciodată. “În baza acestui contract încheiat între reclamant şi SC Garden Construct s-au prestat lucrări de construcţie conform devizului, lucrări a căror valoare exced sumă pretinsă de reclamant. Nu are nici o susţinere reală afirmaţia făcută cum că i-aş fi promis un apartament în schimbul sumei de bani pretinsă. O asemenea discuţie nu a avut loc între noi”, arată Tuşa în cadrul proceselor care au urmat. Conform devizului Tuşa a lucrat împreună cu angajaţii la dezafectarea şi pregătirea şantierului pentru a începe lucrările. Conform unor informaţii, Tuşa a refuzat să mai lucreze la casa lui Năsui pentru că o parte dintre lucrări ar fi fost şi de demolare a unor pereţi, iar judecătorul clujean nu avea autorizaţie pentru acest gen de lucrări, el obţinând doar o autorizaţie de construcţie.

Lumea este mică, iar tentaţiile mari!

În cadrul firmei 5 Best Agricola SRL, firmă care se ocupă de cultivarea cerealelor. Chiar dacă nu are declarată nici o cifră de afaceri şi merge pe minus din 2009, anul în care s-a înfiinţat, firma nu a intrat nici în insolvenţă şi nici în faliment! La această firmă Vasile Tuşa este asociat alături de ILIES RAMON DECEBAL, ROSU RADU OVIDIU, NEAMT MARIUS SEVER, PRODAN RARES SEBASTIAN.

Pentru că, potrivit unor surse, Clujul nu este decât un sat mai mare şi oamenii se ştiu între ei, Rareş Prodan, care este şi patronul clinicii Blue Life, a făcut afaceri cu soţia fostul şef al poliţiei rutiere clujene şi fost adjunct al IPJ Cluj, Alexandru Mureşan. Împreună cu alţi doi parteneri, Melinda Mureşan, soţia fostului şef de poliţie, şi Prodan Rareş au cumpărat un teren pe strada Nicolae Drăgan. Ca urmare, s-au încheiat două contracte, unul la notar pe suma de 80.000 de euro, unul secret, care stipula că valoarea reală a terenului este de 200.000 de euro, iar diferenţa avea să fie achitată sub forma a două apartamente în imobilul ce urma să fie edificat pe terenul respectiv. Proprietarul terenului povesteşte că în afara celor 80.000 de euro nu a mai văzut niciodată nici vreo diferenţă de bani şi nici cele două apartamente promise, deoarece cumpărătorii terenului au vândut altora toate apartamentele din blocul construit pe terenul cumpărat de la el.

În urmă cu doi ani, Fostul şef al Poliţiei Rutiere Cluj, comisarul şef în rezervă Alexandru Mureşan, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani şi unsprezece luni de închisoare cu suspendare, după ce a fost găsit vinovat de înşelăciune.

Totodată, Mureşan va trebui să plătească cu titlu de despăgubire suma de 83 de mii de euro către o bancă şi să presteze pe parcursul a 60 de zile muncă în folosul comunităţii în cadrul Asociaţiei Filantropică Medical – Creştină Cluj – Napoca sau la Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Sentinţa este definitivă, nemaiavînd nicio cale de atac. Alexandru Mureşan a fost trimis în judecată în iunie 2013, pentru fals şi înşelăciu

Ariditatea i-a secat afacerea din agricultură

Potrivit raportului preliminar privitor la cauzele care au dus la insolvenţa firmei Garden Construct, faptul că terenurile arendate au fost aride a dus la colapsul financiar. ”În anul 2011, societatea a încheiat contracte de arendă pentru o suprafaţă de 90 ha. Ulterior, pe perioada anilor 2012-2016, societatea a crescut treptat, dar semnificativ suprafaţa agricolă cultivată, de la 200 ha în 2013, la 300 ha în 2013, ajungând în prezent la suprafaţa de aproximativ 500 ha, cultivate cu grâu, porumb, floarea soarelui în localităţile învecinate sediului său: Cojocna şi Suatu. Pentru ca o societate debutantă în domeniul agriculturii să atingă o producţie la cote superioare, este necesar pe de o parte de o finanţare corespunzătoare, iar pe de altă parte de un teren fertil. (…) Întrucât terenurile cultivate de către societatea Garden Construct se află intr-o zona de podiş, timpul necesar culturilor să ajungă la maturitate este mai îndelungat decât cel necesar culturilor din zona de câmpie, astfel că societatea s-a aflat in imposibilitate obiectivă de a onora termenele de rambursare a creditelor furnizor contractate. (…)Toate aceste investiţii necesare pregătirii solurilor in vederea obţinerii unei producţii optime au obligat societatea la o serie de cheltuieli care s-au ridicat in perioada 2011 – 2014 aproximativ la valoarea de 400.000 euro. Începând cu anul 2016, cheltuielile curente cu fertilizarea solurilor s-au redus semnificativ, terenul are o fertilitate mult mai crescută datorită lucrărilor efectuate in anii anteriori, fapt ce se observă in producţia obţinută în anul 2016, care a fost la cote maxime”, se arată în document.

Post-ul Clujul i-a adus împreună pe ”judecătorul din jacuzzi”, fostul adjunct al IPJ Cluj condamnat penal şi un arendaş de 500 de ha apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ciprian-Cosmin este un băiat în vârstă de 9 ani, dezgheţat care, miercuri dimineaţă, păşeşte împreună cu bunica lui în sediul I.M.L. Cluj. Femeia povesteşte, indignată, că nepoţelul ei fusese bătut crunt în urmă cu doar câteva minute de către tatăl unui coleg de clasă – şi asta pentru că în timp ce micuţii se jucau împreună Ciprian îi fisurase acestuia lentila de la ochelari. Adaugă că s-a prezentat împreună cu nepoţelul la I.M.L. Cluj pentru că intenţionează să–l acţioneze pe bărbat în justiţie, nefiind de acord cu modul barbar în care a procedat acesta.

D-na Violeta mărturiseşte că familia sa locuieşte pe strada Traian din centrul Clujului, iar în dimineaţa zilei de miercuri, 29 martie, nepotul său – elev de clasă primară – tocmai ieşise din casă şi se îndrepta spre şcoala unde învaţă, situată la două străzi distanţă, pe Emil Racoviţă. “Era ora opt fără douăzeci şi s-a trezit faţă în faţă cu  părintele unui coleg de aceeaşi vârstă cu el, vecin de-al nostru, cu care avusese un conflict în urmă cu două zile”. O întrerupe, hotărât, băieţelul, decis să relateze chiar el modul în care s-a desfăşurat tătăşenia: “Tatăl lui Silviu m-a luat pe sus, de haine, m-a ridicat când am ieşit dintr-un magazin, din colţ şi doream s-o iau pe Decebal, către şcoală. Apoi, după ce a urlat la mine întrebându-mă ce-am avut cu el mi-a dat mai multe palme – numai în partea stângă a obrazului – atât de tare că şi acum mă doare capul şi ameţesc”.

Continuă femeia: “A venit acasă – scuzaţi – după ce urinase pe el, tremura din tot trupul şi cu greutate mi-a povestit ce-a păţit. Apoi am chemat salvarea şi poliţia, iar medicul venit l-a consultat şi a considerat că nu-i necesară aducerea lui la U.P.U. La rândul lor, d-nii poliţişti de la Secţia 1 ne-au recomandat să ne prezentăm la I.M.L. pentru a ni se elibera certificat medico-legal”. Însă, la I.M.L., medicii au considerat luând în considerare doar “ce se vede” de pe urmaconsultului lor că palmile încasate de copil nu necesită îngrijiri medicale. Bunica nu se lasă, totuşi şi decide să se prezinte şi la U.P.U.  Pediatrie, de pe strada Moţilor, pentru un control tomografic amănunţit, asta datorită stării proaste a copilului. Apoi, după ce părăsesc sediul I.M.L., apare şi mama copilului care-i caută pe cei doi. Îngrijorată, fuge spre U.P.U. ca să-i întâlnească, dar nu înainte de a ne lăsa numărul de telefon al bunicului copilului pentru a vedea care este evoluţia cazului.

A doua zi, îl apelăm pe bunicul băiatului. Acesta ne mărturiseşte următoarele: “E inadmisibil ce s-a întâmplat! Puteam să-i decontăm costul lentilei şi al reparaţiei ochelarilor, dar să procedeze astfel, să-l ducă pe Ciprian-Cosmin între nişte maşini şi să-l bată în așa hal nu credem că este normal. L-am identificat deja, este un vecin de-al nostru, aşa că o să depunem plângere împotriva lui, pentru loviri şi alte violenţe”.

“Miercuri, 29 martie a.c., în jurul orei 08:15, poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la faptul că un minor, de 9 ani, din Cluj-Napoca, care se deplasa pe strada Traian, din municipiu, a fost agresat de tatăl unui coleg de scoală. Poliţiştii au oferit îndrumări legale, în vederea depunerii unei plângeri penale pentru continuarea cercetărilor”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

Post-ul Băiat de 9 ani bătut de tatăl unui coleg de clasă, în plin centrul Clujului pentru o lentilă de ochleari fisurată! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Transilvania Construcții este una dintre cele mai importante firme din domeniul edificărilor de imobile care se mândrește că este condusă de cel mai tânăr manager din țară, Andrei Timofte, fiul lui Mircea Timofte.

Ieri, la Curtea de Apel Cluj s-a judecat apelul unui proces în care cei de la Transilvania Construcții sunt parte civilă într-un dosar în care inculpat este vâlceanul RICOBON GIULIANO CEZAR. Anul trecut, în prima instanță a acestui proces, el a fost condamnat de magistrați cu următoarea pedeapsă. ” Constata ca potrivit Deciziei nr.265/06.05.2014 a Curtii Constitutionale a Romaniei legea penala mai favorabila este vechiul cod penal sens in care mentine incadrarea juridica din rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca. In baza art.396 al.1 C.pr.pen. condamna pe inculpatul RICOBON GIULIANO CEZAR, pentru savarsirea infractiunii de tainuire prev. de art.221 al.1 C.pen. 1969, cu art.5 NCpen. la pedeapsa de 6 luni inchisoare. Constata concursul cu infractiunile care au facut obiectul s.p. nr.2816/19.09.2008 a Judecatoriei Iasi definitive prin d.p. nr.324 din 11.05.2010 a Curtii de Apel Iasi prin care i s-a aplicat pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infr.prev. de art.178 din Legea nr.141/1997, art.74 al.1 lit.a C.pen., art.76 al.1 lit.c C.pen., art.33 si 34 C.pen., pedeapsa suspendata conditionat. Constata concursul cu infractiunile care au facut obiectul s.p.nr.264 din 28.06.2012 a Tribunalului Iasi definitive prin d.p.nr. 156/27.02.2015 a Curtii de Apel Iasi prin care i s-a aplicat pedeapsa rezultanta de 2 ani si 9 luni inchisoare pentru art.273 din Legea nr.86/2006 art.35 al.1 NCp, art.75 al.2 lit.b NCp art.76 al.1 NCp, art.5 NCp si pedeapsa accesorie prev. de art.66 al.1 lit.a pe o perioada de 3 ani si art.66 al.1 lit.b pe o perioada de 3 ani, pedeapsa suspendata sub supraveghere. Anuleaza suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicata prin s.p.nr.264/2012 a Tribunalului Iasi. Constata ca anterior prin s.p. nr.264/2012 a Tribunalului Iasi a fost anulata suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicata prin s.p. nr.2816/2008 a Judecatoriei Iasi, mentine dispozitiile de anulare. Descontopeste pedeapsa de 2 ani si 9 luni inchisoare din s.p. nr.264/2012 a Tribunalului Iasi in elementele componente, repune pedepsele in individualitatea lor, inlatura sportul de 9 luni, constata concursul si cu faptele deduse judecatii, astfel ca in baza art.36 al.1 C.pen. contopeste pedepsele de 2 ani inchisoare si 6 luni inchisoare urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea: -2 ani inchisoare sporita cu 9 luni si interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al.1 lit.a si b C.pen. In baza art.91 C.pen. dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.”

Potrivit presei vâlcene, el este fostul soţ al unui medic stomatolog din Râmnicu Vâlcea şi are deja la activ două condamnări pentru înşelăciune. Omul şi-a făcut o adevărată meserie din a ţepui oamenii, el ajungând, pare-se, să aibă o avere de invidiat.

Este vorba despre vâlceanul Giuliano Cezar Ricobon, care a fost căsătorit cu medicul dentist Iliescu Curti Sanda. Ei bine, despre cele două personaje s-a mai scris şi în trecut, în perioada 2009-2010, atunci când jurnaliştii din Vâlcea (Arena Vâlceană – n.r.) susţineau că Ricobon avea obiceiul să împrumute sume mari de bani de la diverşi indivizi, iar pentru acest lucru a girat cu bunurile sale mobile şi imobile, iar când a venit data scadentă de plată a datoriilor şi când a fost dat în judecată, el a divorţat de soţia sa şi a trecut întreaga avere pe numele ei, lăsându-i pe creditori cu ochii-n soare.

Astfel, Giuliano Cezar Ricobon a fost catalogat drept ţepar şi au început să curgă dosarele penale pe numele său, dar şi condamnările.

Unul dintre dosarele pe numele lui Giuliano Cezar Ricobon s-a judecat la Judecătoria Râmnicu Vâlcea. Bărbatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, după ce l-a ţepuit pe Alexandru Hăloiu cu suma de 18.000 de euro, bani pe care acum instanţa l-a obligat să-i restituie părţii vătămate, plus dobândă legală.

În primăvara anului 2015, Ricobon a fost şi condamnat, el primind o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare, decizie care însă nu este definitivă. Asta pentru că procurorii vâlceni au atacat decizia cu apel, care se va judeca în data de 12 octombrie 2015, la Curtea de Apel Piteşti.

Iată însă decizia primei instanţe: „Condamnă inculpatul RICOBON GIULIANO CEZAR la 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune. Constată că infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului Ricobon Giuliano Cezar prin prezenta hotărâre este concurentă cu infracţiunile pentru care acelaşi inculpat a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 2816/19.09.2008, pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. 9276/245/2007, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 324/11.05.2010 a Curţii de Apel Iaşi. În baza art. 85 alin. 1 Cod penal din 1969; Anulează suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului Ricobon Giuliano Cezar prin sentinţa penală nr. 2816/19.09.2008 a Judecătoriei Iaşi, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 324/11.05.2010 a Curţii de Apel Iaşi. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului Ricobon Giuliano Cezar prin sentinţa penală nr. 2816/19.09.2008 a Judecătoriei Iaşi, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 324/11.05.2010 a Curţii de Apel Iaşi, în cele două pedepse componente de câte 2 ani închisoare, pe care le repune în individualitatea lor. În baza art. 36 Cod penal din 1969 rap. la art. 33 lit. a Cod penal din 1969 şi art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969; Contopeşte pedeapsa de 3 ani închisoare, la care inculpatul Ricobon Giuliano Cezar a fost condamnat prin prezenta hotărâre, cu cele două pedepse de câte 2 ani închisoare, repuse mai sus în individualitatea lor (stabilite prin sentinţa penală nr. 2816/19.09.2008 a Judecătoriei Iaşi, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 324/11.05.2010 a Curţii de Apel Iaşi) şi aplică inculpatului RICOBON GIULIANO CEZAR pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare. (…) Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, pe durata unui termen de încercare de 6 ani”.

Membru al unei reţele infracţionale

Aşadar, după cum se vede în sentinţa dată de magistraţii râmniceni, Ricobon mai are o condamnare la activ, el primind o pedeapsă de doi ani de închisoare, decizie a Curţii de Apel Iaşi, după ce a fost găsit vinovat pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

Mai exact, Giuliano Cezar Ricobon a făcut parte dintr-o grupare infracţionale care se ocupa cu comercializarea unor maşini de lux furate din străinătate, reţea anihilată de procurorii din Iaşi în anul 2002.

Anchetatorii au susţinut atunci că Ricobon şi alţi opt inculpaţi, printre care (interesant!) şi victima sa din recentul dosar de înşelăciune – Alexandru Hăloiu -, făceau comerţ cu autoturisme de lux (BMW, Audi şi VW), autoturisme furate pentru care pregăteau documente de provenienţă şi cărţi de identitate false. Procurorii au menţionat în rechizitoriul lor că membrii reţelei ştergeau în prealabil seriile de la motor şi cele ale şasiului şi, apoi, le imprimau alte numere.

(Sursa Foto actualdecluj.ro)

Post-ul Șefii Transilvania Construcții ”înțepați” de un recidivist vîlcean cu nume de italian apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistrații de la Curtea de Apel Cluj au schimbat sentința de condamnare dată de instanța de fond în dosarul de abuz în serviciu al Sandei Oltean, fostul arhitect al Consiliului Județean Cluj.

Dacă în primă instanță ea fost condamnată cu suspendare la un an și jumătate de închisoare, magistrații de la CA Cluj desființează sentința și o achită de acuzațiile de abuz în serviciu.

”Admite apelul declarat de inculpata Oltean Sanda împotriva sentinţei penale nr. 860/27 mai 2016 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, pe care o desfiinţează în întregime şi rejudecând: Înlătură dispoziţia de schimbare a încadrării juridice dispusă de instanţa de fond în privinţa infracţiunii pentru care a fost trimisă în judecată inculpata O.S. În baza art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016 achită inculpata Oltean Sanda, pentru infractiunea de abuz în serviciu în forma continuată, prevăzută de art. 297 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod Penal. În baza art. 25 alin. 5 Cod procedură penală lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă N.L.T. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat pentru judecata în faza de urmărire penală, cameră preliminară, judecata în primă instanţă rămân în sarcina acestuia. Respinge cererea de obligare a inculpatei în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare la judecata în fond în favoarea părţii civile N.L.T. Respinge ca rămase fără obiect apelurile declarate de părţile responsabile civilmente A.N.a F.P., C.J.Cluj şi Judeţul Cluj. Respinge cererea de obligare a inculpatei în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare aferente apelului în favoarea părţii civile N.L.T.. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 6 aprilie 2017.”, arată sentința.

Post-ul CA Cluj o achită pe Sanda Oltean, fostul arhitect șef al CJ Cluj! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Au fost lansate ”59 de rachete” de tip Tomahawk, a anunţat un oficial de la Casa Albă, precizând că Washingtonul a vizat baza aeriană de la Shayrat, care este ”asociată programului” armelor chimice al Damascului şi ”direct legată” de evenimentele ”oribile” de marţi.

Preşedintele Donald Trump a declarat că aceste operaţiuni sunt ”în interesul vital al securităţii naţionale” a Statelor Unite.

La 4 aprilie, un raid imputat armatei siriene împotriva localităţii Khan Sheikhoun, în nord-vestul Siriei, s-a soldat cu cel puţin 86 de morţi, inclusiv 27 de copii.

Statele unite au acuzat regimul preşedintelui Bashar al-Assad că a folosit un agent neurotixic de tip sarin împotriva acestui mic oraş rebel. Imagini cu victime – femei şi copii – care agonizau au şocat lumea.

Preşedintele Trump a ameninţat încă de miercuri că va trece la acţiune împotrva omologului său sirian, din cauza acestui atac ”odios”, un ”afront la adresa umanităţii”.

La finalul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, care dezbătea de două zile o rezoluţie de condamnare a atacului, ambasadorul rus Vladimir Safronkov a avertizat împotriva unor ”consecinţe” în cazul unei intervenţii militare americane.

În vara lui 2013, Barack Obama, a renunțat să lovească regimul sirian după un atac chimic aproape de Damasc care a făcut peste 1.400 de morți.

Şeful diplomaţiei american Rex Tillerson a acuzat ”regimul sirian de sub Guvernul preşedintelui Bashar al-Assad că este vinovat de acest atac”.

Fosta secretară de Stat democrată, Hillary Clinton, care militase pentru o abordare mai agresivă a administrației Obama față de Damasc, s-a arătat favorabilă loviturilor pentru „distrugerea” bazelor aeriene siriene.

Perceput ca un izolaţionist şi ostil intervenţionismului Americii în Orientul Mijlociu, Trump a recunoscut miercuri că atacul chimic a avut un ”impact enorm” asupra sa.

Intervenția ordonată de Donald Trump a fost bine primită de numeroși aleși republicani și democrați, dar mulți au cerut președintelui SUA să consulte Congresul și să clarifice strategia sa.

Indignarea internaţională a crescut după difuzarea unor imagini cu copii cuprinşi convulsii şi cu masca de oxigen pe faţă, cu persoane zăcând pe străzi cuprinse de spasme şi cu spumă la gură. Caracterul chimic al atacului pare astfel să se precizeze, chiar dacă circumstanţele rămân controversate.

În Turcia, unde numeroşi răniţi au fost evacuaţi, primele analize ”efectuate pe baza unor elemente prelevate de la pacienţi sugerează că au fost expuşi unui agent chimic”, potrivit Ministerului Sănătăţii.

Post-ul Peste 50 de rachete lansate în urmă cu câteva ore de SUA către Siria. Rusia cere reuniunea Consiliului de Securitate ONU apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Judecătoarea Ariana Lăcrămioara Ilieș de la Tribunalul Cluj a fost sancționată de CSM. Măsura a fost dispusa, joi 6 aprilie 2017, de Secția pentru judecători în materie disciplinară.

Lăcrămioara Ilieș a primit “avertisment”, pentru presupusa comitere a abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. h) teza I din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, este vorba despre “nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor”, scrie luju.ro.

„In sedinta din data de 6 aprilie 2017, Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii a admis actiunea disciplinara formulata de Inspectia Judiciara impotriva doamnei Ilies Ariana Lacramioara, judecator in cadrul Tribunalului Cluj.

In temeiul prevederilor art. 100 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Sectia pentru judecatori a aplicat doamnei judecator sanctiunea disciplinara constand in ‘avertisment’ pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. h) teza I din acelasi act normativ – ‘nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor…‘.

Hotararea sectiei va cuprinde, alaturi de alte elemente prevazute de lege, descrierea faptei pentru care s-a aplicat sanctiunea disciplinara mentionata, urmand a fi redactata si publicata pe site-ul Consiliului www.csm1909.ro in termen de 20 de zile de la pronuntare.

Aceasta poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie”, se arată în comunicatul CSM.

Citește și: O judecătoare de la Tribunalul Cluj cercetată de CSM pentru DOSARUL lui BIVOLARU Exclusiv

Post-ul Judecătoarea Ariana Lăcrămioara Ilieș de la Tribunalul Cluj a fost sancționata disciplinar apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

E dificil de tot să le cerem cetăţenilor străini stabiliţi în România să-şi iubească ţara de adopţie, chiar dacă respectivii mănâncă pâine românească şi au fost primiţi cu braţele deschise, graţie legilor noastre suspect de permisive! Însă, mai nou, având în faţă spectrul atentatelor din Occident, în care mulţi dintre autori sunt arabi născuţi chiar în ţările cu pricina, nu avem cum să ţinem „la secret” un caz  de-a dreptul revotător petrecut marţi 4 aprilie într-o şcoală de „top 10” din Cluj-Napoca!

Datorită sensibilităţii cazului – din toate punctele de vedere, fiind vorba de nişte copii de clasa a VII-a – nu vom dezvălui numele celor implicaţi şi nici şcoala din Cluj-Napoca unde a avut loc marţi dimineaţă teribilul incident, tocmai ca să nu se poată „ajunge” la aceştia. Cert este însă faptul că miercuri, 5 aprilie, la I.M.L. Cluj şi-a făcut apariţia o mamă cu băiatul ei, adolescent, pentru a-l supune unui consult şi a-i fi eliberat acestuia certificat medico-legal. Precaută, abia după ce-i garantez că nu voi dezvălui datele personale ale băiatului, aceasta acceptă să-mi relateze cazul, neomiţând însă să sublinieze că tot ce i s-a întâmplat deunăzi o îngrijorează teribil. Începe doamna: „Băiatul meu e foarte bun la carte, e liniştit însă are în clasă câţiva băieţi destul de obraznici, ingenioşi, cărora le place să-şi bată joc de ceilalţi – şi mai mult, să-i folosească pe unii împotriva altora. Şi, din păcate, în acest joc a picat fiul meu, împreună un coleg de clasă, româno-sirian, din mamă româncă şi tată arab. Respectivul, foarte credul şi cunoscut cu probleme de comportament a crezut în intrigile ţesute de ceilalţi şi a avut o reacţie incredibilă: convins de ceilalţi în pauză că fiul meu ar fi vorbit urât despre el, acesta şi-a pierdut efectiv minţile şi a desprins piciorul metalic al unui scaun, după care l-a lovit cu el în faţă pe fiul meu”! Îmi arată cele două urme ale ţevii de pe faţa tânărului: una pe pometele obrazului, pronunţată – de fapt o tăietură în toată regula! – şi alta mai discretă, pe bărbie. Cert e însă faptul că în cazul în care lovitura ar fi fost la doar câţiva centimetri mai sus, aceasta i-ar fi atins tâmpla şi ar fi devenit efectiv fatală pentru victimă! „Ce m-a speriat însă mai tare a fost că aflasem faptul că arabo-românul scrisese recent, negru pe alb, într-un chestionar împărţit tuturor de către diriginte, în care-i întreba pe copii dacă sunt mândri că sunt români: „Eu nu sunt român şi urăsc România”! Deci de aceea am venit la I.M.L. ca să încerc să iau măsuri de siguranţă pentru ca o asemenea faptă, cum a fost cea de ieri, să nu se mai petreacă. Vă repet, nu vreau să fac scandal şi vâlvă şi nu mă duc nici la poliţie – fiindcă doresc din tot sufletul ca băiatul meu să continue să înveţe la şcoala respectivă – dar voi prezenta cazul direcţiunii liceului şi dirigintelui, ca să se ia împotriva făptaşului măsurile cuvenite. Adică nu vreau să-i scadă nota la purtare sau cine ştie ce altceva, ci doar s-o convingă pe mama lui – despre care am aflat că-i despărţită de tatăl băiatului – să discute cu el, frumos, şi să-l aducă pe calea cea bună. Nu exclud nici că ar fi nevoie de o consiliere psihologică, discretă, pentru copil, acesta fiind un tip violent şi imprevizibil cu oricine consideră el că i-ar aduce în vreun fel prejudicii”. Intră apoi, împreună cu fiul ei în cabinetul de consultaţii. Se întoarce după câteva minute cu un certificat medico-legal şi înainte de plecare insistă din nou, temătoare, să nu dau datele personale ale celor implicaţi în incident. Îi promit acest lucru pentru a treia oară – după care, ceva mai liniştită, femeia părăseşte sediul I.M.L. Cluj, ţinându-şi fiul de mână, chiar dacă acesta o depăşeşte la înălţime.

Însă pe mine mă tot frământă un gând: oare când va exploda şi la noi „bomba cu ceas” a atentatelor – asta când pe teritoriul ţării noastre există mii, zeci de mii de cetăţeni arabi naturalizaţi, pe lângă cei aflaţi în tranzit – şi pe deasupra numeroşii lor copii care, probabil, asemeni elevului de la şcoala clujeană urăsc de moarte România şi pe români!

Post-ul Elev româno-sirian din Cluj: „Urăsc România”! Mai târziu l-a lovit în faţă, cu un fier, pe un coleg! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.